ÎNGRIJIREA PACIENTILOR cu irc

SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Candidat:Brigitta Ferenczi Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CUINSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE

Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta.

Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS

CAPITOLUL INOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5

CAPITOLUL IIDEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6

CAPITOLUL IIIETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8EVOLUŢIA..................................................................pag 9COMPLICAŢII...........................................................pag 10CAPITOLUL IVNOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11CAPITOLUL VPREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41

BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală.

Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintr-

5

un ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.

Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii, dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei, dar fără proteine, lipide şi elemente figurate. Conţine deci apă, glucoză, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui.

APARATUL EXCRETOR

Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile, principalul organ care menţine constant volumul, concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoetină controlează eritropoeza, prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc.

Structura Aparatului Excretor Rinichi: organe de excreţie;

calice mari mici

Căi urinare: pelvis renal ureter vezica urinară uretra

Rinichii sunt organe pereche, ssituate retroperitoneal, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. Au o formă caracteristică, cantăresc cca. 300 gr.

6

CAPITOLUL IIDEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE

Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni.

Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii:

1. Functia excretorie Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici Modificari acido-bazice Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi

endogene: retenţia azotată, retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor

2. Funcţiile de sinteză: Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală Insuficientă de sinteză a 1,25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului

fosfo-calcicTotalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic.Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care

distruge populaţia de nefroniPrimele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt:

glomerunefritele, nefropatiile tubulointerstiţiale, bolile chistice ale rinichiului, nefropatia diabetică.

7

CAPITOLUL III

ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE

Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă. Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:

La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului.

Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A.AF) şi arteriola eferentă (A.EF). Reducerea rezistenţei în A.AF este mai mare faţă de A.EF, astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească.

Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc, dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII, hipersecreţia de factor natriuretic atrial, alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali.

La nivel tubular:Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se

amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular.Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte

în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%).

Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală, întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat. Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I), factorul de creştere epidermal (EGF), factoride creştere derivaţi din trombocite, etc. (Wüstenberg Meyer).

Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la

tineri decât la bătrâni Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere,

hormoni tiroidieni, etc., deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant

Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă.

8

Clasificare Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei

renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice.

Clasificări stadiale:1. După Brener şi Colab

o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/mino IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/mino IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min

2. După Heinze, Ursea, Zosino Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80

ml/mino Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină

serică între 1,5-8 mg%o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină

serică între 8-16 mg%o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%.

Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi.

SEMNE ŞI SIMPTOME

Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei, însoţite la început de poliurie. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală, anorexia, vărsăturile, halena amoniacală, diaree, respiraţie Kussumaul sau Chezne-Stokes, diateza hemoragică, somnolenţa, convulsii, agitaţii sau comă. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza, creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol, scatol fenol), hiperpotasemia, hipercalcemia, hiperglicemia, hiperzotemia.

DIAGNOSTICUL9

Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată, prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute.

De regulă, ecografia abdominală poate oferi răspuns, întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale, rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni.

Pledează, de asemenea, pentru IRC: retenţia azotată decelată anterior episodului prezent; antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredo-

colaterale sugerând rinichi plochistic; colici renale, calculi eliminaţi; infecţii urinare repetate; sindrom nefritic, edematos, HTA, hematurie

bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă, diabet zaharat, boli de sistem, boală gutoasă

La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări.

EVOLUŢIA

Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni, în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. De aceea, pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii, se accelerează cursul evoluţiei. Dacă episodul de acutizare este oprit, pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala

Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii, aşa cum le-am expus şi noi.

Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:

Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea; insuficienţă ventriculară stângă, creşterea permeabilităţii capilarelor

Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever.

Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză

Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene, leziuni esofagiene, leziuni gastro-intestinale

Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3,5 mg%

10

Complicaţii hemoragice: digestivă, mediastinală spontană, intracraniene, digestive oculte. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate.

Alterările stării de conştienţă (confuzie, stare de letargie, comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate,

sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă.Complicaţii în timpul hemodializei Tulburări cardio-vasculare Hipertensiune arterială. Colaps Accident vascular cerebral. Tulburări de ritm şi de conducere Insuficienţă cardiacă Tulburări vasculare periferice Sângerări în timpul dializei Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal Sindrom de dezechilibru dialitic Cefalee Convulsii Crampe musculare Pierderi de conştienţă

CAPITOLUL IV

NOŢIUNI DESPRE NURSING

În societatea noastră, rolul cadrelor sanitare medii, trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere, cu receptivitatea, cu nivelul de pregătire şi valenţele morale.

ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON“Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre

sănătate sau recuperare, să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiţia ca aceasta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o face, şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil.”

NURSINGUL DUPĂ O.M.S.“Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire, cuprinzând;

o Promovarea sănătăţii;

11

o Prevenirea bolii;o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate uniăţile sanitare,

aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.”

ROLUL ASISTENŢEIa) Promovarea sănătăţii;b) Prevenirea îmbolnăvirilor;c) Restabilirea sănătăţii;d) Înlăturarea suferinţei;

Virginia Henderson afirmă că:“Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod

autonom şi nu se limitează la absenţa bolii.”“Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei, un semnal de alarmă,

tradus prin suferinţă fitică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau permanentă.”

FUNCŢIILE ASISTENŢEI

Funcţia de natură independentăAsistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur

anumite funcţii asistenta va transmite informaţia, educă pacientul, îl va ajuta şi îl va susţine.

Funcţia de natură dependentăLa indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau readaptare

care le observă la pacient. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului.

Funcţia de natură interdependentăConstă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social educativ şi

administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare.NEVOILE FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.

Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală.

O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală.

1. a respira2. a se alimenta şi hidrata3. a elimina4. a se mişca, a păstra o bună postură5. a dormi, a se odihni6. a se îmbrăca şi dezbrăca7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale

12

8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele9. a evita pericolele10.a comunica11.a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale12.a se realiza13.a se recrea14.a învăţa

Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ, starea de sănătate, maturitate, obiceiuri personale, culturale.

Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate.

Etapele procesului de îngrijire sunt:1. culegerea datelor;2. analiza şi interpretarea datelor;3. planificarea îngrijirilor (obiective);4. realizarea intervenţiilor;5. evaluarea

1. Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui.

2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea “diagnosticului de nursing”.

3. Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

4. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor).

5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate, dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor.

ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE

o Aplicarea măsurilor de urgenţăo Asigurarea răspunsului la pato Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph, uree, rezerva, alcalină,

ionograma, creatinina)o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimiceo Măsurarea T.A., puls, temperatură respiraţieo Efectuarea E.K.G. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemieo Observarea semnelor de hipokaliemieo Măsurarea greutăţii corporaleo Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri)o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na+, K+, Cl¯ şi apă) şi combaterea lor

13

o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţieo Asigurarea unui mediu securitaro Prevenirea complicaţiiloro Aprecierea nivelului de cunoştinţe; orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientuluio Restabilirea diurezei

Educaţia pacientului:o Explicarea cauzelor care au declanşat IRAo Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichideo Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroaseo Modul de prevenire a complicaţiiloro Modul de administrare a medicamentelor (doză, orar, efecte secundare, reacţii

adverse)o Necesitatea controalelor medicale ulterioare

Educaţia familiei:o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului.

TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS

1. Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele

nefrotoxice. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor, precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului.

Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă, întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat

Se vor evita intervenţiile chirurgicale. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC

Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV.2. Regim alimentar

Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului, precum şi de echilibrul azotat. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi, la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi

Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase, legume, fructe, paste făinoase.

14

Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale

Aportul proteic. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca.

Aportul de lichide-săruri. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea.

Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. Se administrează diuretic-furosemid 500-1000mg intravenos lent sub controlul Na, K seric a diurezei

Combaterea acidozei. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi, regim hipoproteic 0,6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminareo Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare, staza

urinară care favorizează formarea de calculi)o Asigurarea unui raport corespunzător de lichideo Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic, fără

prescripţie medicalăo Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul

urinar (infecţia urinară)o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G.N.A)o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente, apă minerală)o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale:

oboseala, frigul, umiditatea, reumatismele, agenţii toxici, afecţiuni cardiovasculareo Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru

favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretreio Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul

15

CAPITOLUL VPREZENTAREA CAZULUI 1

1) Culegerea datelor

Numele si prenumele: S.I.

Data naşterii: 10.03.1947

Profesia: pensionară

Informaţii medicale

Data internării: 13.07.2011

Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă, tromboză de fistulă antero-venoasă, HTA esenţială

Motivele internării: fistulă parţial trombozată.

Antecedente heredocolaterale: nesemnificative

Antecedente personale patologice:03.04 IRCD, cu program de hemodializă, 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză, HTA sseveră

Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. A intrat în programul de HD numai din 2004. Se prezintă la spital cu stare generală alterată, (cu dispnee, abdomen dureros difuz, absenţa tranzitului intestinal, oligurie, greţuri şi vărsături, edeme la nivelul membrelor inferioare, febră). Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular.

16

Analize de laborator:Sânge: Hb = 7,3 g/dl

Ht = 21,8%Leucocite ^ 5000%Trombocite = 300000VSH = 28Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100mlCreatinină = 12,2Acid uric = 5GOT = 12 u/LGPT = 15 u/LTimpul de protombină = 13.13

Urină: ph = 5Densitate = 1015

Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 64000Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente

Proba ADDIS:

Leucocite = 64000/minHematii = 4,4x106/minUrocultură = sterilăCreatinină = 5 mil/minUree = 223mg%

17

Observarea nevoilor fundamentale

1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

A. Manifestări de independenţă Frecvenţă cardiacă Puls bine bătut Mucoasa respiratorie este umedă

B. Manifestări de dependenţă: Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min Obstrucţia căilor respiratorii Tahicardie (puls – 120b/min) T.A.:180/100 – hipertensiune arterială Tegumente palide

C. Sursa de dificultate: Intoleranţă la efort fizic Dispnee

D. Problema: H.T.A. Dispnee

2) Nevoia de a bea şi mânca:

A. Manifestări de independenţă: Se alimentează activ Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l

B. Manifestări de dependenţă: Prezintă multiple edeme: - membrelor inferioare

C. Sursa de dificultate: Diminuarea mobilităţii

3) Nevoia de a elimina:

A. Manifestări de independenţă: Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal Transpiraţie în condiţii normale

18

B. Manifestări de dependenţă: Urină

- Număr de micţiuni la 24h/l- Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie

Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare

C. Sursa de dificultate: Spasme vezicale Alterarea cailor urinare Diminuarea volumului de urină

D. Problema: Oligurie

4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

A. Manifestări de independenţă: Nu prezintă deficient motor

B. Manifestări de dependenţă: Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate şi a

asteniei marcate

C. Sursa de dificultate: Slăbiciune Diminuarea mobilităţii

D. Problema: Dureri precordiale date de H.T.A. Oboseală

5) Nevoia de a dormi şi a se odihni:

A. Manifestări de independenţă: Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii, somn fiziologic

B. Manifestări de dependenţă: Insomnie

C. Surse de dificultate: Cefalee Durere

19

D. Problema: Insomnie

6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:

A. Manifestări de independenţă: Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi

7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului:

A. Manifestări de independenţă: Nu prezintă

B. Manifestări de dependenţă: Hipertermie - 38°C

C. Sursa de dificultate: Diminuări de termoreglare

D. Problema: Hipertermie

8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre:

A. Manifestări de independenţă: Stare de igienă corespunzătoare Nu necesită ajutor în efectuarea igienei

9) Nevoia de a evita pericolele:

A. Manifestări de dependenţă: Prezintă dureri particulare, junghi toracic Prezintă risc de complicaţii Prezintă anxietate şi fatigabilitate

B. Sursa de dificultate: Risc de alterare a stării generale

C. Problema: Anxietate şi fatigabilitate

10) Nevoia de comunicare

A. Manifestări de independenţă:

20

Limba vorbită română Comunică verbal fără dificultăţi

11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

A. Manifestări de independenţă: Este de religie ortodoxă, credincioasă

12) Nevoia de a se realiza:

A. Manifestări de independenţă: Este pensionară

13) Nevoia de a se recreea:

A. Manifestări de independenţă : Plimbări prin parc, cititul ziarelor, revistelor

14) Nevoia de a învăţa:

A. Manifestări de independenţă Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa

2) Planificarea îngrijirilor

1) Problema: H.T.A.

Obiective: pacientul să prezinte o T.A. în limite normale

Diagnostic de îngrijire: creşterea T.A. peste valori normale

2) Problema: Oligurie

Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate

Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină

3) Problema: Slăbiciune

Obiective: să beneficieze de stare generală bună

Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate

4) Problema: Hipertermia

21

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale

Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii

5) Problema: Risc de complicaţii

Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale

22

Tem

pera

tura

aju

nge

la

36.9

°C în

30

min

ute

după

adm

inis

trar

ea

trat

amen

tulu

i

- se

adm

inis

trea

ză

algo

calm

in 2

fio

le

intr

aven

os-

se r

ecol

teaz

ă sâ

nge

pent

ru

dete

rmin

area

pro

belo

r bi

olog

ice

- se

rec

olte

ază

urin

ă pe

ntru

ur

ocul

tură

- ae

rise

şte

salo

nul

- as

igur

ă îm

brăc

ămin

te

leje

ră-

men

ţine

igie

na

tegu

men

telo

rad

min

istr

ează

lich

ide

pent

ru a

com

plet

a pi

erde

rile

pro

duse

pri

n tr

ansp

iraţ

ie-

apli

că c

ompr

ese

reci

pe

frun

te-

se ia

tem

pera

tura

şi s

e no

teaz

ă în

F.O

.

Adu

cere

a te

mpe

ratu

rii l

a va

lori

no

rmal

eP

acie

nta

să f

ie

echi

libr

ată

hidr

oele

ctro

liti

cS

ă ai

bă o

sta

re d

e bi

ne f

izic

şi p

sihi

cM

ăsur

area

te

mpe

ratu

rii

4. H

iper

term

ie

38°C

Eva

luar

e

Sta

rea

paci

ente

i sa

am

elio

rat

T.A

aju

nge

în 2

or

e du

pă

adm

inis

trar

ea

med

icam

ente

lor

la 1

50/9

0 m

m/H

g

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- A

sist

enta

fac

e yi

lnic

bil

anţu

l m

ăsur

ând

inge

stia

şi e

xcre

ţia.

- co

rect

ează

dez

echi

libr

ul h

idri

c pr

in

forţ

area

, diu

reze

i pri

n ad

m d

e li

chid

e-

efec

tuea

ză b

ilan

ţul h

idro

elec

trol

itic

pe

24h

, se

adm

la in

dica

ţia

med

icul

ui tr

atam

ent c

u F

uros

emid

- re

colt

area

uri

nei p

entr

u ex

amen

ch

imic

şi b

acte

riol

ogic

- as

igur

ă o

atm

osfe

ră c

aldă

- în

cura

jeaz

ă pa

cien

ta s

ă-şi

exp

rim

e se

ntim

ente

le în

legă

tură

cu

prob

lem

a -

educ

ă pa

cien

ta s

ă ev

ite

emoţ

iile

şi

stre

sul

- în

vaţă

pac

ient

a să

fac

ă ex

erci

ţii

care

ii f

avor

izea

ză c

ircu

laţi

a şi

re

spir

aţia

făr

ă a

obos

i-

măs

oară

tens

iune

a ar

teri

ală

- ae

rise

şte

salo

nul

- ad

min

istr

ează

la in

dica

ţoa

med

icul

ui tr

atam

ent (

Nif

edip

in)

- al

imen

taţi

e ec

hili

brat

ă-

să p

oart

e îm

brăc

aăm

inte

leje

ră

Ob

iect

ive

Pac

ient

ul s

ă fi

e ec

hili

brat

hi

droe

lect

roli

tic.

P

acie

ntul

să

nu p

rezi

nte

com

plic

aţii

cut

anat

e.

Pac

ient

ul s

ă fi

e ec

hili

brat

psi

hic

Adu

cere

a te

nsiu

nii

arte

rial

e la

val

ori

norm

ale

Pro

ble

me

1. O

ligu

rie

150m

l/24

h

2.H

TA

indu

să d

e I.

R.C

.: T

A=

180

/100

m

m/H

g

23

Eva

luar

e

Fri

sonu

l e

com

batu

t

Pac

ient

a nu

mai

tr

ansp

iră,

are

te

gum

ente

le

inta

cte

Pac

ient

a es

te m

ai

lini

ştit

ă

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- ad

min

istr

are

de v

itam

ina

C 4

ml

şi g

luco

nat d

e ca

lciu

1 f

iolă

in

trav

enos

- la

indi

caţi

a m

edic

ului

se

adm

an

tite

rmic

e, a

ntib

ioti

ce-

se în

vele

şte

paci

enta

cu

o pă

tură

- sc

him

bă d

es le

njer

ia d

e pa

t şi

corp

- ap

lică

com

pres

e re

ci-

încu

raje

ază

paci

enta

- sc

him

bare

a le

njer

iei

- se

ban

daje

ază

cu a

lcoo

l-

împa

chet

ări c

u co

mpr

ese

reci

- m

enţi

ne ig

iena

rig

uroa

să a

te

gum

ente

lor,

asi

gură

îm

brăc

ămin

te u

şoar

ă şi

com

odă

- as

iste

nta

med

ical

ă în

cura

jeaz

ă pa

cien

ta s

ă-şi

exp

rim

e te

mer

ile,

să

com

unic

e-

vorb

eşte

pac

ient

ei c

u bl

ânde

ţe, o

în

cura

jeaz

ă

Ob

iect

ive

Com

bate

rea

fris

onul

uiC

omba

tere

a hi

pert

erm

iei

Pro

teja

rea

tegu

men

telo

r P

acie

nta

să a

ibă

o st

are

de c

onfo

rt f

izic

Înlă

tura

rea

tem

eril

or p

e ca

re le

are

pac

ient

a cu

pr

ivir

e la

boa

la s

a,

lini

ştir

ea p

acie

ntei

Pro

ble

me

1. F

riso

n ca

urm

are

a cr

eşte

rii t

empe

ratu

rii

2. T

rans

pira

ţii c

a ur

mar

e a

scăd

erii

te

mpe

ratu

rii

3. A

nxie

tate

24

Eva

luar

e

Pac

ient

a se

si

mpt

e în

si

gura

nţă,

mai

co

nfor

tabi

l

Pac

ient

a se

si

mpt

e m

ai b

ine

Pof

ta d

e m

ânca

re

revi

ne tr

epta

t

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- as

iste

nta

ajut

ă pa

cien

ta s

ă m

earg

ă, s

ă-şi

sa

tisf

acă

nevo

ile

fizi

olog

ice:

igie

na c

otid

iană

- în

toar

ce p

acie

nta

în p

at-

mas

ajul

gam

belo

r

- as

igur

ă co

ndiţ

iile

ade

cvat

e pe

ntru

a e

vita

pe

rico

lul

- am

plas

ează

pac

ient

a în

tr-u

n sa

lon

lini

ştit

- ur

măr

eşte

şi a

prec

iază

cor

ect p

oten

ţial

ul

infe

cţio

s al

pac

ient

ei-

info

rmea

ză ş

i sta

bile

şte

împr

eună

cu

paci

enta

pla

nul d

e re

cupe

rare

a s

tări

i de

sănă

tate

şi c

reşt

erea

rez

iste

nţri

org

anis

mul

ui-

înva

ţă p

acie

nta

tehn

ici d

e re

laxa

re, m

asaj

-vit

amin

oter

apie

, vit

amin

ele

B1,

B6,

B12

, ca

lciu

, vit

amin

a C

la in

dica

ţia

med

icul

ui-

asig

ură

legă

tura

pac

ient

ei c

u fa

mil

ia p

rin

vizi

te f

recv

ente

- se

ofe

ră p

acie

ntei

ali

men

te u

şor

de to

lera

t, pr

efer

ate

de p

acie

ntă

în c

anti

tăţi

mod

erat

e-

regi

m a

lim

enta

r hi

poso

dat,

regi

m

hipo

prot

eic

- co

nşti

enti

zeaz

ă pa

cien

ta a

supr

a im

port

anţe

i re

gim

ului

ali

men

tar

pent

ru m

enţi

nere

a să

nată

ţii,

expl

orea

ză g

ustu

rile

şi o

bice

iuri

le

paci

ente

i, in

cura

jeaz

ă pa

cien

ta

Ob

iect

ive

Mob

iliz

area

pac

ient

ei

Pre

veni

rea

acci

dent

elor

ca

urm

are

a im

obil

izăr

ii

prel

ungi

teP

acie

ntul

să

bene

fici

eze

de u

n m

ediu

de

sigu

ranţ

ă fă

ră a

ccid

ente

şi

infe

cţii

Pac

ient

a tr

ebui

e să

fie

ec

hili

brat

ă nu

triţ

iona

l P

acie

nta

să f

ie

echi

libr

ată

psih

ic

Pro

ble

me

1. D

ific

ultă

ţi în

m

obil

izar

e da

tori

tă

stăr

ii g

ener

ale

alte

rate

2. F

atig

abil

itat

e

3. A

lter

area

nut

riţi

ei

Eva

luar

e

Dim

inua

rea

edem

elor

Pac

ient

a pr

ezin

tă

o st

are

de b

ine

Pul

sul a

jung

e la

va

lori

fiz

iolo

gice

(6

0 bă

tăi/

min

ut)

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- ad

min

istr

area

unu

i reg

im ig

ieno

di

etic

nor

moc

alor

ic, h

ipos

odat

- ad

min

istr

area

la in

dica

ţia

med

icul

ui

de d

iure

tice

(F

uros

emid

)-

cânt

ărir

ea z

ilni

că a

pac

ient

ei-

insp

ecţi

a vi

zual

ă a

edem

elor

la

mem

brel

e in

feri

oare

- se

adm

inis

trea

ză a

ntia

lgic

e (a

lgoc

alm

in, a

nalg

in)

- ed

ucă

paci

enta

să

fie

lini

ştit

ă-

aeri

seşt

e sa

lonu

l

- se

adm

inis

trea

ză m

edic

aţia

pre

scri

să

de m

edic

(va

sodi

lato

are,

an

tico

agul

ante

, ton

ice

card

iace

)-

apli

că te

hnic

i de

favo

riza

re a

ci

rcul

aţie

i pas

ive

şi a

ctiv

e-

info

rmea

ză p

acie

nta

asup

ra g

radu

lui

de e

fort

pe

care

poa

te s

ă-l d

epun

ă şi

im

port

anţa

con

tinu

ării

trat

amen

tulu

i m

edic

amen

tos

Ob

iect

ive

Com

bate

rea

edem

elor

Cân

tări

rea

paci

ente

iU

rmăr

irea

diu

reze

iÎn

grij

irea

tegu

men

telo

r pe

ntru

pre

veni

rea

infe

cţii

lor

Înlă

tura

rea

cefa

leei

Asi

gura

rea

unui

o m

ediu

fa

vora

bil

Pac

ient

ul s

ă pr

ezin

te o

ci

rcul

aţie

ade

cvat

ă

Pro

ble

me

1. E

dem

e m

ulti

ple

2. C

efal

ee

3. A

nxie

tate

25

Eva

luar

e

Pac

ient

a re

spir

ă no

rmal

fre

cven

ţa

resp

irat

orie

est

e de

20

res

pira

ţii/

min

Pac

ient

a re

sim

te c

ă gr

eţur

ile

şi

vărs

ătur

ile

au

înce

tat

Pac

ient

a be

nefi

ciaz

ă de

un

som

n li

nişt

it ş

i od

ihni

tor

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- m

onit

oriz

area

res

pira

ţiei

înva

ţă p

acie

nta

să f

acă

exer

ciţi

i res

pira

tori

i-

adm

la in

dica

ţia

med

icul

ui tr

atam

ent

- îi

impr

imă

o po

ziţi

e co

nfor

tabi

lă

- pa

cien

ta e

ste

ajut

atăî

n ti

mpu

l efo

rtul

ui

de v

ărsă

tură

, i s

e m

enţi

ne tă

viţa

ren

ală,

se

şter

g re

stur

ile

de v

ărsă

tură

, i s

e of

eră

un

paha

r cu

apă

pen

tru

a-şi

clă

ti g

ura

- ad

min

istr

ează

ant

ierm

etic

e la

indi

caţi

a m

edic

ului

- în

vaţă

pac

ient

a să

pra

ctic

e te

hnic

i de

rela

xare

, exe

rciţ

ii r

espi

rato

rii

- id

enti

fică

cau

za a

nxie

tăţi

i pac

ient

ei-

obse

rvă

şi n

otea

ză c

alit

atea

şi o

raru

l so

mnu

lui

- of

eră

paci

ente

i o c

ană

cu la

pte

cald

sai

o

baie

cal

dă

Ob

iect

ive

Adu

cere

a fr

ecve

ntă

a re

spir

aţie

i la

valo

ri

norm

ale

Com

bate

rea

greţ

uril

or,

opri

rea

vărs

atur

ilor

, pa

cien

ta s

ă fi

e aj

utat

ă în

ti

mpu

l văr

sătu

rilo

rC

orec

tare

a ec

hili

brul

ui

hidr

oele

ctro

liti

c

Pac

ient

a să

ben

efic

ieze

de

un

som

n li

nişt

it,

adih

nito

r, c

ores

punz

ător

or

gani

smul

ui

Pro

ble

me

1. D

ispn

ee c

u po

lipn

ee

35 r

espi

raţi

i/m

inut

2. G

reţu

ri ş

i văr

sătu

ri c

a ur

mar

e a

hipe

rhid

rată

rii

intr

acel

ular

e

3. I

nsom

nie

EV

AL

UA

RE

FIN

AL

ĂP

acie

nta

se e

xter

neaz

ă cu

o s

tare

gen

eral

ă bu

nă, s

e si

mte

bin

e ia

r pr

ogno

stic

ul b

olii

est

e bu

n. L

a ex

tern

area

pac

ient

ei i

sa r

ecom

anda

t-

să b

enef

icie

ze d

e co

ntro

ale

de s

peci

alit

ate

de c

âte

ori e

ste

nevo

ie-

resp

ecta

rea

trat

amen

tulu

i la

dom

icil

iu p

resc

ris

de m

edic

26

PREZENTAREA CAZULUI 2


Numele si prenumele: A.S.


Profesia: pensionară



Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică

Motivele internării: sindrom febril 39°C, tuse mucopurulentă, stare generală alterată, oligurie, febră, durere, frison, tahicardie

Antecedente heredocolaterale:o Tata – diabet zaharato Mama – reumatism articular acut

Antecedente personale:Boală polichistică renală, insuficienţă renală cronică în program de HDC

(hemodializă cronică), HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică

Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC, cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C, oligurie, dispnee, febră, frisoane, stare generală alterată

27


Ht = 21,3%Leucocite = 10000%Trombocite = 84000VSH = 30 hG = 136 g/dlUree = 2Creatinina = 7,4Acid uric = 10,1Colesterolemie = 19g/dlLipemie = 702 g/dlGOT = 9 u/LGPT = 10 u/LTimpul de protombină = 13,13Fosfatoza de protombină = 2 u/LAmilazemie= 84 u/L


Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 6-8Hematii = 10-12 celuleEpitaliale = absente

Proba ADDIS:

Leucocite = 47000/minHematii = 29,7x106/min

28

Urocultură = sterilăCreatinină = 6 mil/minUree = 315mg%



A. Manifestări de independenţă Frecvenţă cardiacă Puls bine bătut Mucoasa respiratorie este umedă T.A. 130/70

B. Manifestări de dependenţă: Tahicardie (puls – 120b/min) Oboseală, epuizare

C. Sursa de dificultate: Stare generală alterată

D. Problema: Tahicardie Hipertermie Tegumente palide


A. Manifestări de independenţă: Se alimentează activ Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l

B. Manifestări de dependenţă: Greţuri Vărsături

29

Inapetenţa fatigabilitate

C. Sursa de dificultate: Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ

D. Problema: Scăderea în greutate


A. Manifestări de independenţă: Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal Transpiraţie în condiţii normale

B. Manifestări de dependenţă: Urină

- Număr de micţiuni la 24h/l- Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie

Prezintă retenţie hidrică Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare

C. Sursa de dificultate: Spasme vezicale Alterarea cailor urinare

D. Problema: Oligurie Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute



B. Manifestări de dependenţă: Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate

C. Sursa de dificultate: Slăbiciune

D. Problema: Surmenaj

30


B. Manifestări de dependenţă : Ore insuficiente de odihnă, nelinişte anxietate

C. Surse de dificultate: Oboseală Stare generală alterată paloare



B. Manifestări de independenţă: Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile

proprii


B. Manifestări de dependenţă: Hipertermie – 39.2°C Cefalee Frison Transpiraţii abundente, ca urmare a scăderii temperaturii

C. Sursa de dificultate: Dificultatea de termoreglare Stare generală alterată

D. Problema: Hipertermie Frison


A. Manifestări de independenţă: Tegumente curate şi integre Nu necesită ajutor în efectuarea igienei


31

B. Manifestări de dependenţă: Prezintă risc de complicaţii Prezintă anxietate şi fatigabilitate

C. Sursa de dificultate: Risc de alterare a stării generale

D. Problema: Risc de răspândire a infecţiei


A. Manifestări de independenţă: Comunică verbal fără dificultăţi


A. Manifestări de independenţă: Este de religie ortodoxă, credincioas Acţionează conform propriilor credinţe şi valori


A. Manifestări de independenţă: Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional


A. Manifestări de independenţă : Citeşte cărţi, reviste Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură


A. Manifestări de independenţă Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa

32


1) Problema: Tahicardie.

Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale

Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic

2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni

Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală

Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate


Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate


4) Problema: Insomnia şi epuizarea

Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit

Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni

5) Problema: Hipertermia


Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură


33

Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale

Eva

luar

e

Pul

sul a

jung

e la

va

lori

fiz

iolo

gice

în

30

min

ute

60bă

tăi/

min

ut

Pac

ient

ul e

ste

bine

hră

nit ş

i hi

drat

atS

e va

cân

tări

în

cont

inua

re

Sta

rea

paci

entu

lui

se a

mel

iore

ază

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- se

măs

oară

pul

sul l

a fi

ecar

e 4h

- se

obs

ervă

fac

iesu

l teg

umen

tar

- se

fac

e bi

lanţ

ul h

idro

elec

trol

itic

al l

ichi

dulu

i-

se li

nişt

eşte

pac

ient

ul-

se a

dmin

istr

ează

vas

odil

atoa

re, t

onic

a ca

rdia

ce, a

ntic

oagu

lant

e, la

indi

caţi

a m

edic

ului

- ap

lică

tehn

ici d

e fa

vori

zare

a c

ircu

laţi

ei

- se

va

măs

ura

ziln

ic g

reut

atea

cor

pora

lă-

se v

a ob

serv

a ev

entu

alel

e se

mne

de

desh

idra

tare

: asp

ectu

l pie

lii ş

i a m

ucoa

selo

r,

puls

, TA

- i s

e va

impu

ne u

n re

gim

ali

men

tar

hipo

prot

eic,

nor

moc

alor

ic, b

ogat

in v

itam

ine

- se

va

serv

i pac

ient

ul c

u al

imen

te p

refe

rate

de

el, f

ără

a-l f

orţa

să

măn

ânce

- în

vaţă

pac

ient

ul s

ă să

fac

ă ex

erci

ţii

resp

irat

orii

- îi

impr

imă

o po

ziţi

e co

nfor

tabi

lă-

înva

ţă p

acie

ntul

să

renu

nţe

la o

bice

iuri

le

dăun

ătoa

re s

ănăt

ăţii

- ad

min

istr

ează

la in

dica

ţia

med

icul

ui

(Bro

mhe

xin,

Cod

eină

)-

educ

ă pa

cien

tul s

ă fo

lose

ască

bat

ista

- fa

ce g

arga

ră c

u so

luţi

i ant

isep

tice

Ob

iect

ive

Pac

ient

ul s

ă pr

ezin

te o

ci

rcul

aţie

ade

cvat

ă

Obţ

iner

ea u

nei g

reut

ăţi

corp

oral

e no

rmal

e

Pac

ient

ul s

ă pr

ezin

te c

ăi

resp

irat

orii

per

mea

bile

şi

o bu

nă r

espi

raţi

e

34

Pro

ble

me

1. T

ahic

ardi

e 90

băta

ăi/m

inut

2. S

căde

rea

în

greu

tate

2K

g/să

ptăm

ână

3. D

ispn

ee-t

use

seac

ă

Eva

luar

e

Fri

sonu

l în

cete

ază

Tem

pera

tura

co

rpul

ui e

ste

în

lim

ite

norm

ale

(36.

7 °C

~37

°C

Teg

umen

tele

su

nt in

tegr

e şi

st

area

pa

cien

tulu

i es

te a

mel

iora

tă

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- se

aco

peră

pac

ient

ul c

u în

că o

păt

ură

- se

pun

sti

cle

cu a

pă c

aldă

pen

tru

a în

călz

i pa

cien

tul

- se

adm

inis

trea

ză c

eles

tone

1 f

iolă

2m

l in

trav

enos

- se

măs

oară

tem

pera

tura

fre

cven

t-

schi

mbă

des

lenj

eria

de

corp

şi p

at

- se

adm

inis

trea

ză a

lgoc

alm

in 2

fio

le in

trav

enos

an

tite

rmic

e in

dica

te d

e m

edic

- re

colt

area

ana

lize

lor

de la

bora

tor

în v

eder

ea

depi

stăr

ii s

urse

i de

infe

cţie

(he

mac

ultu

ra, V

.S.H

. fo

rmul

a le

ucoc

itar

ă-

aeri

seşt

e în

căpe

rea,

asi

gură

îmbr

ăcăm

inte

leje

ră-

men

ţine

igie

na te

gum

ente

lor

- se

adm

inis

trea

ză li

chid

e pe

ntru

a c

ompl

eta

pier

deri

le p

rodu

se p

rin

tran

spir

aţie

- ca

lcul

ează

bil

anţu

l ing

esta

-exc

reta

pe

24h

- sc

him

bare

a le

njer

iei d

e pa

t şi d

e co

rp o

ri d

e câ

te o

ri e

ste

nevo

ie-

şter

gere

a te

gum

ente

lor

cu u

n pr

osop

usc

at-

band

ajar

ea a

cest

ora

cu a

lcoo

l, pu

drar

ea c

u ta

lc-

exam

inar

ea a

tent

ă a

tegu

men

telo

r în

ved

erea

de

pist

ării

eve

ntua

lelo

r se

mne

de

apar

iţie

a

esca

relo

r

Ob

iect

ive

Com

bate

rea

fris

onul

ui

Pac

ient

ul s

ă-şi

men

ţină

te

mpe

ratu

ra c

orpu

lui î

n li

mit

e fi

ziol

ogic

e S

ă fi

e ec

hili

brat

hi

droe

lect

roli

tic

Păs

trar

ea in

tegr

ităţ

ii

tegu

men

telo

rO

bţin

erea

con

fort

ului

pa

cien

tulu

i

35

Pro

ble

me

1. F

riso

n

2. H

iper

term

ie

39,2

°C

3. T

rans

pira

ţii

abun

dent

e ca

ur

mar

e a

scăd

erii

te

mpe

ratu

rii

Eva

luar

e

Pac

ient

ul îş

i re

vine

trep

tat

Dur

erea

sa

amel

iora

t

For

ţare

a di

urez

ei

prin

hid

rata

re

pare

nter

ală

cu

solu

ţie

de g

luco

ză

10%

D

iure

za a

jung

e la

va

lori

de

300m

l/24

h şi

N

aCl 0

.9%

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- fa

vori

zeaz

ă ad

apta

rea

paci

entu

lui l

a no

ul

med

iu-

asig

ură

cond

iţii

le a

decv

ate

pent

ru a

evi

ta

peri

cole

le-

stab

ileş

te îm

preu

nă c

u pa

cien

tul p

lanu

l de

săn

ătat

e-

înva

ţă p

acie

ntul

tehn

ici d

e re

laxa

re,

mas

aj-

la in

dica

ţia

med

icul

ui a

dm

vita

mon

oter

apie

- ad

min

istr

area

la in

dica

ţia

med

icul

ui d

e an

alge

zice

pen

tru

calm

area

dur

eril

or

(Alg

ocal

min

, Pia

fen,

Pap

aver

ină)

- pa

cien

tul e

ste

educ

at s

ă co

nsum

e 2l

li

chid

/zi

- ur

ina

se v

a st

râng

e în

rec

ipie

nte

pent

ru a

pu

tea

obse

rva

diur

eza

- se

va

nota

diu

reza

în f

oaia

de

obse

rvaţ

ie-

se v

a fa

ce b

ilan

ţul h

idro

elec

trol

itic

(i

ntră

ri-i

eşir

i)-

se a

dm tr

atam

ent l

a in

dica

ţia

med

icul

ui

cu F

uros

emid

- as

igur

ă o

atm

osfe

ră c

aldă

Ob

iect

ive

Pac

ient

ul s

ă be

nefi

ciez

e de

un

med

iu d

e si

gura

nţă

fără

acc

iden

te s

au in

fecţ

ii

Com

bate

rea

dure

rilo

r lo

mba

re

Obţ

iner

ea u

nei d

iure

ze în

co

ndiţ

ii f

izio

logi

ceP

acie

ntul

să

nu p

rezi

nte

com

plic

aţii

cut

anat

e

Pro

ble

me

1. F

atig

abil

itat

e

2. D

urer

i lom

bare

3. O

ligu

rie

= 2

00

ml/

24h36

Eva

luar

e

Cef

alee

a es

te

com

bătu

tă

Gre

ţuri

le s

unt

com

bătu

teP

acie

ntul

nu

mai

pr

ezin

tă v

ărsă

turi

Nu

se

înre

gist

reaz

ă ră

spân

dire

a in

fecţ

iei

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- se

adm

Alg

ocal

min

- în

vaţă

pac

ient

ul te

hnic

i de

rela

xare

- ad

m tr

atam

ent l

a in

dica

ţia

med

icul

ui (

anta

lgic

e)-

cont

role

ază

T.A

., ca

re a

r pu

tea

da c

efal

ee-

educ

ă pa

cien

tul s

ă st

ea li

nişt

it, s

ă gâ

ndea

scă

pozi

tiv

- ae

rise

şte

salo

nul

- pa

cien

tul e

ste

ajut

at în

tim

pul e

fort

ului

de

vărs

ătur

ă-

se e

xam

inea

ză a

spec

tul l

ichi

dulu

i de

vărs

ătur

ă-

i se

dă a

pă s

ă-şi

clă

teas

că g

ura

după

văr

sătu

ră-

se s

upri

mă

alim

enta

ţia

pe g

ură

şi s

e al

imen

teaz

ă pr

in

perf

uzii

- la

indi

caţi

a m

edic

ului

se

adm

ant

ierm

etic

e (E

met

iral

)-

îl în

vaţă

să

resp

ire

prof

und

- cr

eeaz

ă un

med

iu a

mbi

ant,

aeri

sire

a sa

lonu

lui,

schi

mba

rea

lenj

erie

i de

corp

şi d

e pa

t la

nevo

ie

- se

res

pect

ă to

ate

măs

uril

e de

pre

veni

re a

infe

cţie

i no

zoca

mia

le-

se iz

olea

ză p

acie

ntul

într

-o r

ezer

vă-

asis

tent

a m

edic

ală

va e

fect

ua to

ate

tehn

icil

e în

co

ndiţ

ie d

e m

axim

ă as

epsi

e, v

a pu

rta

măn

uşi s

teri

le,

va d

ezin

fect

a şi

ste

rili

za c

u at

enţi

e to

ate

inst

rum

ente

le

pent

ru a

cest

pac

ient

- va

dez

infe

cta

cu s

oluţ

ii a

ntis

epti

ce m

obil

ieru

l şi

supr

afeţ

ele

din

reze

rva

paci

entu

lui

Ob

iect

ive

Com

bate

rea

cefa

leei

A

sigu

rare

a un

ui c

lim

at

favo

rabi

lP

acie

ntul

să

fie

echi

libr

at

psih

ic

Pac

ient

ul s

ă fi

e m

enaj

at

fizi

c şi

psi

hic

în ti

mpu

l vă

rsăt

uril

orÎn

lătu

rare

a gr

eţur

ilor

şi

vărs

ătur

ilor

Pac

ient

ul s

ă nu

dev

ină

surs

a de

infe

cţie

pen

tru

altă

per

soan

ă

37

Pro

ble

me

1. C

efal

ee

2. G

reţu

ri ş

i vă

rsăt

uri

3. R

iscu

l ră

spân

diri

i in

fecţ

iei

Eva

luar

e

T.A

. sca

de ia

r la

sf

ărşi

tul z

ilei

pa

cien

tul p

rezi

ntă

T.A

. 170

/90

mm

Hg

Pac

ient

ul e

ste

mai

lini

ştit

Pac

ient

ul

adoa

rme.

Som

nul e

ste

nesa

tisf

ăcăt

or

obţi

nut p

rin

seda

re

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- ad

m la

indi

caţi

a m

edic

ului

N

ifed

ipin

ă, P

ropa

nolo

l-

adm

inis

trea

ză u

n re

gim

ali

men

tar

hipo

soda

t, hi

poca

lori

c-

se n

otea

ză T

.A. î

n fo

aia

de

obse

rvaţ

ie-

educ

ă pa

cien

tul s

ă ev

ite

emoţ

iile

şi

stre

sul

- se

va

vorb

i cu

blân

deţe

pac

ient

ului

- i s

e va

răs

pund

e cu

răb

dare

la

într

ebăr

i-

va f

i inf

orm

at c

u pr

ivir

e la

boa

la s

a-

info

rmea

ză p

acie

ntul

dif

erit

e pr

oced

uri c

u pr

ivir

e la

res

pect

area

re

gim

ului

şi a

trat

amen

tulu

i

- pa

cien

tul v

a fi

sfă

tuit

să

lect

urez

e ce

va p

lăcu

t îna

inte

de

culc

are

- se

adm

Dor

mic

um 1

fio

lă-

înva

ţă p

acie

ntul

tehn

ici d

e re

laxa

re-

iden

tifi

că c

auza

anx

ietă

ţii

Ob

iect

ive

Scă

dere

a T

.A. l

a li

mit

e no

rmal

eB

olna

vul s

ă nu

ob

osea

scă

Măs

urar

ea T

.A. ş

i a

puls

ului

Pac

ient

ul s

ă-şi

exp

rim

e se

ntim

ente

le d

e ne

lini

şte

Obţ

iner

ea u

nui s

omn

sati

sfăc

ător

în v

eder

ea

rege

neră

rii f

izic

e sa

u ps

ihic

e a

orga

nism

ului

Pro

ble

me

1. E

dem

e m

ulti

ple

2. C

efal

eei

3. A

nxie

tate

EV

AL

UA

RE

FIN

AL

ĂS

e ex

tern

ează

cu

star

e ge

nera

lă b

ună.

Pac

ient

ul s

e in

tere

seaz

ă cu

pri

vire

la b

oala

lui,

pune

într

ebăr

i, ca

ută

să s

e in

tere

seze

dar

are

tem

eri c

u pr

ivir

e la

evo

luţi

a bo

li. S

e re

com

andă

să

resp

ecte

reg

imul

igie

no-d

ieti

c, s

ă re

vină

la c

ontr

ol p

este

3 s

ăptă

mân

i.

38

PREZENTAREA CAZULUI 3


Numele si prenumele: S.S


Profesia: pensionar



Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică

Motivele internării: stare generală alterată, oligurie, cefalee, scădere în greutate, edeme, anxietate, H.T.A., anemie, diaree, inapetenţă.

Antecedente heredocolaterale:o Mama – boală polichistică renală

Antecedente personale:1990 diagnosticat cu boală polichistică renală, abces renal, IRC, HTA secundară

Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I.R.A, din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri, vărsături, oligurie, H.T.A.Simptomatologia, apărând brusc în urmă cu 2 zile. Se internează pentru investigaţii şi tratament

39


Ht = 38%Leucocite = 5000%Trombocite = 162000VSH = 38 hUree = 173Creatinina = 8,74Acid uric = 6GOT = 17 u/LGPT = 15 u/LTimpul de protombină = 12 sec


Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 6-8Hematii = 10-12 celuleEpitaliale = absente

Proba ADDIS:

Leucocite = 48000/minHematii = 2,69x106/minUrocultură = sterilăCreatinină = 6 mil/minUree = 315mg%

40



B. Manifestări de dependenţă: Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) Oboseală, slăbiciune Dureri precordiale

C. Sursa de dificultate: Stare generală alterată Insuficienţă respiratorie

D. Problema: Dispnee H.T.A.


A. Manifestări de independenţă: Se alimentează activ

B. Manifestări de dependenţă: Inapetenţa Scădere în greutate

C. Sursa de dificultate: Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ Scădere în greutate

D. Problema: Inapetenţă


B. Manifestări de independenţă: Scaune diareice Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h Retenţie hidrică Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător

C. Sursa de dificultate:

41

Spasme vezicale Diminuarea volumului de urină Obişnuinţe alimentare deficitare

D. Problema: Oligurie



B. Manifestări de dependenţă: Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate

C. Sursa de dificultate: Diminuarea activităţii oboseala

D. Problema: Mobilizare îngreunată


B. Manifestări de dependenţă: Ore insuficiente de odihnă nelinişte anxietate

C. Surse de dificultate: Oboseală Stare generală alterată



A. Manifestări de independenţă: Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile

proprii


42

B. Manifestări de dependenţă: Hipertermie – 38.9°C Cefalee Frison Transpiraţie

C. Sursa de dificultate: Funcţia de termoreglare este diminuată Stare generală alterată

D. Problema: cefalee febră şi frisoane


A. Manifestări de independenţă: Tegumente curate şi integre Nu necesită ajutor în efectuarea igienei


B. Manifestări de dependenţă: Risc de alterare a stării generale Dureri precordiale Nelinişte

C. Sursa de dificultate: Risc de complicaţii a stării generale

D. Problema: Dureri precordiale


A. Manifestări de independenţă: Comunică verbal fără dificultăţi


A. Manifestări de independenţă:

43

Este de religie ortodoxă, credincioas Acţionează conform propriilor credinţe şi valori


A. Manifestări de independenţă: sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal nevoia a fost satisfăcută


A. Manifestări de independenţă: Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură


A. Manifestări de independenţă Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa


1) Problema: Dispnee cu polipnee.

Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare

Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie

2) Problema: Inapetenţa

Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare

Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate


Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate, să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător


4) Problema: Insomnia şi anxietate

Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit, să fie echilibrat psihic

44

Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor

5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C


Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură


Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii, să nu devină potenţial de infecţie

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor

Eva

luar

e

Cef

alea

est

e co

mbă

tută

Pac

ient

ul r

espi

ră

norm

al f

recv

enţa

re

spir

aţie

i = 3

0 re

spir

aţii

/min

Dup

ă o

săpt

ămân

ă an

aliz

ele

de

labo

rato

r ar

ată:

H

b-8

Ht-

39

Sta

rea

paci

entu

lui

se a

mel

iore

ază

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- în

vaţă

pac

ient

ul te

hnic

i de

rela

xare

- ad

m tr

atam

ent c

u an

talg

ice

- ed

ucă

paci

entu

l să

fie

lini

ştit

- ae

rise

şte

salo

nul

- ad

m d

e m

orfi

lin

1 fi

olă

intr

aven

os f

oart

e le

nt-

oxig

enot

erap

ie p

e m

ască

8m

l/im

-înv

aţă

paci

entu

l să

facă

exe

rciţ

ii r

espi

rato

rii

- ed

ucă

paci

entu

l să

renu

nţe

la o

bice

iuri

le

dăun

ătoa

re s

ănăt

ăţii

- în

cura

jeaz

ă pa

cien

tul

- se

va

mon

itor

iza

puls

ul d

e m

ai m

ulte

ori

pe

zi - se

va

obse

rva

faci

esul

şi c

uloa

rea

tegu

men

tulu

i-

se in

stit

ue la

indi

caţi

a m

edic

ului

vi

tam

inot

erap

ie (

fier

, vit

amin

a B

1, B

6, B

12)

- se

va

inst

itui

un

regi

m a

lim

enta

r bo

gat î

n vi

tam

ine

- se

inst

itue

trat

amen

t cu

Fur

osem

id-

forţ

area

diu

reze

i pri

n ad

min

istr

are

de li

chid

e-

efec

tuar

ea b

ilan

ţulu

i hid

roel

ectr

olit

icpe

24h

- ed

ucă

paci

entu

l să-

şi f

acă

toal

eta

tegu

men

telo

r-

com

unic

ă cu

pac

ient

ul, î

i exp

lică

impo

rtan

ţa

trat

amen

tulu

i şi p

ăstr

area

igie

nei

45

Ob

iect

ive

Com

bate

rea

cefa

leei

Asi

gura

rea

unui

cli

mat

fa

vora

bil

Adu

cere

a ri

tmul

ui

resp

iraţ

iei l

a va

lori

no

rmal

e

Adu

cere

a H

b şi

Ht l

a va

lori

mai

bun

e

Pac

ient

ul s

ă nu

pre

zint

e co

mpl

icaţ

ii c

utan

ate

Pac

ient

ul s

ă fi

e ec

hili

brat

hi

droe

lect

roli

tic

Pro

ble

me

1. C

efal

ee

2. D

ispn

ee c

u po

lipn

ee

3. A

nem

ieH

b =

7.4

Ht =

38

4. O

ligu

rie

260

ml/

24h

Eva

luar

e

Dia

reea

est

e co

mbă

tută

În u

rma

cons

ultu

lui

card

iolo

gic

şi a

l ex

amin

ării

E

.K.G

. se

pune

di

agno

stic

ul d

e H

.T.A

. ese

nţia

la

T.A

. = 1

60/9

0

Pac

ient

ul a

în

ţele

s ex

plic

aţii

le

prim

ite

şi e

ste

mai

lini

ştit

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- se

va

adm

Sap

rosa

n 2

tabl

ete/

zi la

in

terv

al d

e 30

min

- se

urm

ăreş

te a

spec

tul s

caun

ului

- se

rec

olte

ază

scau

n în

ved

erea

co

prop

araz

itol

ogic

şi b

acte

riol

ogic

- se

va

adm

la in

dica

ţia

med

icul

ui

nitr

ogli

ceri

nă-

se v

a in

stit

ui u

n co

ntro

l de

spec

iali

tate

ca

rdio

logi

c-

se v

a ef

ectu

a E

.K.G

.-

se a

dmin

istr

ează

la in

dica

ţia

med

icul

ui

3X1

tabl

etă/

zi

- as

iste

nta

eval

ueaz

ă în

ţele

gere

a şi

aş

tept

ăril

e pa

cien

tulu

i în

ceea

ce

priv

eşte

bo

ala

sa-

se m

anif

estă

o în

ţele

gere

em

pati

că-

se in

form

ează

şi s

e ex

plic

ă di

feri

te

proc

edur

i-

încu

raje

ază

paci

entu

l să

fie

opti

mis

t

Ob

iect

ive

Com

bate

rea

diar

eei

Com

bate

rea

dure

rilo

r pr

ecor

dial

eA

duce

rea

TA

la v

alor

i no

rmal

e

Pac

ient

ul s

ă-şi

exp

rim

e se

ntim

entu

l de

neli

nişt

eP

acie

ntul

să

fie

echi

libr

at

psih

ic

Pro

ble

me

1. D

iare

e

2. D

urer

i pre

cord

iale

H.T

.A =

180

/100

m

mH

g

3. A

nxie

tate

46

Eva

luar

e

Pac

ient

ului

îi

revi

ne tr

epta

t po

fta

de m

ânca

re

Fri

sonu

l a

disp

ărut

Tem

pera

tura

co

rpul

ui e

ste

în

lim

ite

norm

ale

(36.

7 °C

-37°

C)

Tra

nspi

raţi

a a

disp

ărut

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- st

imul

area

pac

ient

ului

pri

n of

erir

ea u

nor

alim

ente

pre

fera

te d

e pa

cien

t ser

vite

în c

ondi

ţii

de ig

ienă

, est

etic

aşe

zate

în f

arfu

rie,

bog

ate

în

vita

min

e şi

hip

erpr

otei

ne

- se

pun

sti

cle

cu a

pă c

ăldu

ţă p

entr

u a

se în

călz

i-

se m

ăsoa

ră te

mpe

ratu

ra f

recv

ent

- m

enţi

ne ig

iena

rig

uroa

să a

tegu

men

telo

r-

adm

la in

dica

ţia

med

icul

ui a

ntit

erm

ice,

an

tibi

otic

e

- se

adm

inis

trea

ză a

lgoc

alm

in-

se a

dmin

istr

ează

ant

iter

mic

e la

indi

caţi

a m

edic

ului

- ae

rise

şte

încă

pere

a-

asig

ură

o îm

brăc

ămin

te l

ejer

ă-

men

ţine

igie

na te

gum

ente

lor

- ad

m li

chid

e pe

ntru

a c

ompl

eta

pier

deri

le

prod

use

prin

tran

spir

aţie

- as

igur

ă co

mpr

ese

reci

pe

frun

te

- sc

him

bare

a le

njer

iei d

e pa

t şi d

e co

rp o

ri d

e câ

te o

ri e

ste

nevo

ie-

şter

gere

a te

gum

ente

lor

cu u

n pr

osop

usc

at-

band

ajar

ea a

cest

ora

cu a

lcoo

l, pu

drar

ea c

u ta

lc-

exam

inar

ea a

tent

ă a

tegu

men

telo

r în

ved

erea

de

pist

ării

eve

ntua

lelo

r se

mne

de

apar

iţie

a

esca

relo

r

47

Ob

iect

ive

Obţ

iner

ea u

nui a

peti

t mai

bu

n

Com

bate

rea

fris

onul

ui

Com

bate

rea

febr

ei

Pac

ient

ul s

ă fi

e ec

hili

brat

hi

droe

lect

roli

tic

Pac

ient

ul s

ă ai

bă o

sta

re

de b

ine

fizi

c şi

psi

hic

Obţ

iner

ea c

onfo

rtul

ui

paci

entu

lui

Pro

ble

me

1. F

atig

abil

itat

e

2. D

urer

i lom

bare

3. O

ligu

rie

= 2

00

ml/

24h

4. T

rans

pira

ţia

Eva

luar

e

Pac

ient

ul r

esim

te

o st

are

de

amel

iora

re

Pac

ient

ul s

e si

mte

con

fort

abil

Pac

ient

ul n

u m

ai

prez

intă

văr

sătu

ri

48

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- ad

m d

e vi

tam

ine

B1,

B6,

B12

, Ca,

la in

dica

ţia

med

icul

ui

- ur

măr

eşte

şi a

prec

iază

cor

ect p

oten

ţial

ul d

e in

fecţ

ie-

favo

rize

ază

adap

tare

a pa

cien

tulu

i la

noul

med

iu-

înva

ţă te

hnic

i de

rela

xare

- as

igur

ă co

ndiţ

ii a

decv

ate

pent

ru a

evi

ta p

eric

olel

e

- pa

cien

tul v

a fi

aşe

zat s

ă sc

him

be p

oziţ

ia în

pat

- as

iste

nta

med

ical

ă va

efe

ctua

mas

aj în

ved

erea

pr

even

irii

anc

hilo

zelo

r şi

pen

tru

obţi

nere

a un

ui

tonu

s m

uscu

lar

bun

- pa

cien

tul v

a fi

aju

tat ş

i sus

ţinu

t în

tim

pul m

ersu

lui

- pa

cien

tul v

a fi

aju

tat s

ă-şi

efe

ctue

ze ig

iena

co

tidi

ană

- P

acie

ntul

est

e aj

utat

în ti

mpu

l văr

sătu

rilo

r,

asis

tent

a co

lect

ează

pro

dusu

l eli

min

at, i

se

dă u

n pa

har

cu a

pă s

ă-şi

clă

teas

că g

ura

după

văr

sătu

ră-

se s

upri

mă

alim

enta

ţia

pe g

ură

şi s

e ad

m p

rin

perf

uzii

- la

indi

caţi

a m

edic

ului

se

adm

ant

ierm

etic

e (e

met

iral

sau

met

oclo

pram

id)

- în

vaţă

pac

ient

ul s

ă in

spir

e pr

ofun

dsc

him

bare

a le

njer

iei d

e co

rp ş

i de

pat l

a ne

voie

- cr

eare

a un

ui m

ediu

plă

cut

- ae

risi

rea

salo

nulu

i

Ob

iect

ive

Obţ

iner

ea u

nei s

tări

mai

ec

hili

brat

e

Mob

iliz

area

pac

ient

uli

Pac

ient

ul s

ă fi

e m

enaj

at

în ti

mpu

l văr

sătu

rilo

rC

orec

tare

a ec

hili

brul

ui

hidr

oele

ctro

liti

cÎn

lătu

rare

a gr

eţur

ilor

şi a

vă

rsăt

uril

or

Pro

ble

me

1. O

bose

ală,

E

puiz

are

2. M

obil

izar

e în

greu

nată

3. G

reţu

ri ş

i văr

sătu

ri

Eva

luar

e

Pac

ient

ul

bene

fici

ază

de u

n so

mn

adih

nito

r

Ede

mel

e s-

au d

imin

uat

Pul

sul a

jung

e la

val

ori

fizi

olog

ice

60bă

tăi/

min

Pac

ient

ul e

ste

mai

lini

ştit

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- pa

cien

tul v

a fi

sfă

tuit

să

fie

lini

ştit

, să

aibă

act

ivit

ăţi p

lăcu

te în

aint

e de

pro

gram

ul d

e od

ihnă

- ae

risi

rea

salo

nulu

i-

asis

tent

a în

vaţă

pac

ient

ul te

hnic

i de

rela

xare

, exe

rciţ

ii r

espi

rato

rii

- id

enti

fică

cau

za a

nxie

tăţi

i la

paci

ent

- ob

serv

ă şi

not

ează

cali

tate

a, o

raru

l som

nulu

i-

ofer

ă pa

cien

tulu

i o c

ană

cu la

pte

cald

sau

îl s

fătu

ieşt

e să

fac

ă un

duş

- ad

m u

nui r

egim

igie

nico

-die

tic,

nor

moc

alor

ic, h

ipos

odat

- ad

m la

indi

caţi

a m

edic

ului

diu

reti

ce (

Fur

osem

id)

- câ

ntăr

irea

zil

nică

a p

acie

ntul

ui-

insp

ecţi

a vi

zual

ă a

edem

elor

- ex

amin

area

bil

anţu

lui i

ntră

ri-i

eşir

i

- se

măs

oară

pul

sul,

se a

dmin

istr

ează

med

icam

enta

ţia

pres

cris

ă de

m

edic

(vas

odil

atat

oare

, ant

icoa

gula

nte,

toni

ce c

ardi

ace)

, urm

ăreş

te

efec

tul m

edic

amen

telo

r-

apli

că te

hnic

i de

favo

riza

re a

cir

cula

ţiei

, exe

rciţ

ii a

ctiv

e şi

pas

ive

- in

form

ează

pac

ient

ul a

supr

a gr

adul

ui d

e ef

ort p

e ca

re p

oate

să

îl

depu

nă ş

i im

prta

nţa

cont

inuă

rii t

rata

men

tulu

i-

încu

raje

ază

paci

entu

l să

gând

easc

ă po

ziti

v

Ob

iect

ive

Pac

ient

ul s

ă be

nefi

ciez

e de

un

som

n li

nişt

it,

odih

nito

r,

core

spun

zăto

r or

gani

smul

ui

Dim

inua

rea

edem

elor

În

grij

irea

te

gum

ente

lor

Pac

ient

ul s

ă pr

ezin

te

circ

ulaţ

ie

adec

vată

Pac

ient

ul s

ă fi

e ec

hili

brat

psi

hic

Pro

ble

me

1. O

bose

ală,

E

puiz

are

2.

Mob

iliz

are

îngr

euna

tă

3. G

reţu

ri ş

i vă

rsăt

uri

EV

AL

UA

RE

FIN

AL

ĂP

acie

ntul

se

exte

rnea

ză c

u st

are

gene

rală

bun

ă, i

se r

ecom

andă

să

resp

ecte

reg

imul

igie

no-d

ieti

c, s

ă ev

ite

apor

tul

exce

siv

la s

ărur

i min

eral

e, s

ă re

vină

la c

ontr

ol p

este

o lu

nă

49

CONCLUZII

În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată, oligurie, febră şi tahicardie; unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate.

50

Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună.La externare li s-a recomandat:

Evitarea aportului excesiv de săruri minerale Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care

suprasolicită funcţional rinichiul Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice Tratamentul corespunzător al HTA şi IC Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice,

pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei.

BIBLIOGRAFIE

51

1. PROF. DR. GLUHOVSCHI GHEORGHE

2. VICTOR PAPILIAN

3. LUCREŢIA TITIRCĂ


5. CORNELIU BORUNDEL


Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara. Disciplina de nefrologie

Ediţie de PROF. UNIV. DR. Ion Albu

Ghid de nursing

Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală RomâneascăBucureşti 2000

Manual de medicină internă

Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului

52

Documents

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR cu irc