Ingrijirea Pacientilor Cu Afectiuni Pulmonare

INGRIJIRILE PACIENTILOR INGRIJIRILE PACIENTILOR CU AFECTIUNI CU AFECTIUNI RESPIRATORIIRESPIRATORII

APARATULUI RESPIRATORAPARATULUI RESPIRATOR

CAILE RESPIRATORIICAILE RESPIRATORII

CAVITATEA NAZALACAVITATEA NAZALA

•Cavitatea nazala este reprezentata de cele doua fose nazale;Cavitatea nazala este reprezentata de cele doua fose nazale;•Fosele comunica cu exteriorul prin nari, iar cu faringele prin Fosele comunica cu exteriorul prin nari, iar cu faringele prin coane (orificii ) ;coane (orificii ) ;•Fosele nazale comunica cu niste cavitati, pline cu aer, Fosele nazale comunica cu niste cavitati, pline cu aer, sapate in oasele din jur ( sinusuri );sapate in oasele din jur ( sinusuri );•Ele sunt captusite de mucoasa nazala, intens vascularizata- Ele sunt captusite de mucoasa nazala, intens vascularizata- mucusul secretat asigura umiditatea si retine praful si mucusul secretat asigura umiditatea si retine praful si unele microorganisme.unele microorganisme.

CAVITATEA NAZALACAVITATEA NAZALA

FARINGELEFARINGELE

Este un organ aflat in Este un organ aflat in componenta componenta sistemului digestiv;sistemului digestiv;

Il gasim ,insa, si in Il gasim ,insa, si in alcatuirea sistemului alcatuirea sistemului respirator, in respirator, in continuarea foselor continuarea foselor nazale;nazale;

Faringele poate Faringele poate prezenta la nivelul prezenta la nivelul mucoasei care-l mucoasei care-l captuseste producand captuseste producand respiratia pe gura.respiratia pe gura.

LARINGELELARINGELE

Laringele face legatura intre Laringele face legatura intre faringe si trahee;faringe si trahee;

Este un organ respirator;Este un organ respirator; Are rol de Are rol de organ fonatororgan fonator ( al ( al

vorbirii );vorbirii ); Componenta externa este Componenta externa este

reprezentata de mai multe reprezentata de mai multe cartilaje, intre care cartilaje, intre care cartilajul cartilajul tiroidtiroid

( ,,marul lui Adam “) este mai ( ,,marul lui Adam “) este mai dezvoltat.dezvoltat.

LARINGELELARINGELE

In interiorul laringelui In interiorul laringelui se gasesc patru corzi se gasesc patru corzi vocale : doua vocale : doua superioare, doua superioare, doua inferioare. Corzile inferioare. Corzile vocale inferioare au rol vocale inferioare au rol in producerea sunetelor.in producerea sunetelor.

Spatiul dintre corzi se Spatiul dintre corzi se numeste numeste glota.glota.

Deschiderea laringelui Deschiderea laringelui este acoperita de este acoperita de epiglota.epiglota.

TRAHEEATRAHEEA

Traheea este situata in continuarea laringelui, in fata esofagului.

Este formata din 15- 20 inele cartilaginoase, incomplete spre esofag.

La interior este captusita cu o mucoasa traheala cu celule ciliate si glande ce secreta un mucus.

TRAHEEATRAHEEA

BRONHIILEBRONHIILEIn partea inferioara,traheea

se bifurca in doua bronhii carepatrund in fiecare plaman,numite bronhii principale.Bronhiile principale se ramificain bronhii secundare (in

fiecarelob) Ultima ramificatie abronhiilor se numestebronhiola (la nivelul lobulilor) Totalitatea ramificatiilorbronhiilor se constituie inarborele bronsic.

Bronhiolele sunt formate din acini pulmonari in forma de ciorchine, alcatuiti din numeroase alveole pulmonara.

Alveolele sunt asezate pe o membrana elastica, bine vascularizate si au peretele foarte subtire, unistratificat.

PLAMANIIPLAMANII

Sunt asezati in cavitatea toracica si adapostesc intre ei inima.

PLAMANIIPLAMANII

au un aspect buretos si culoare roz.sunt formati din unitati mai mici, bine

delimitate numite lobi ( 3 lobi plamanul drept, 2 lobi plamanul stang ).

lobii pulmoanari au forma de piramida si sunt formati din mai multi acini pulmonari.

in ei ajung cele mai fine ramificatii ale arborelui bronsic ( bronhiolele respiratorii ).

Plamanii au un numar foarte Plamanii au un numar foarte mare de alveole, cca. 200 mare de alveole, cca. 200 milioane pentru fiecare plaman.milioane pentru fiecare plaman.

Suprafata lor totala ajunge la Suprafata lor totala ajunge la 200 m patrati.200 m patrati.

Plamanii sunt protejati de o Plamanii sunt protejati de o pleura formata dintr-o foita pleura formata dintr-o foita interna si una externa. Intre ele interna si una externa. Intre ele se gaseste se gaseste lichidul pleurallichidul pleural ( rol ( rol esential in mecanismul esential in mecanismul respiratiei )respiratiei )

RESPIRATIARESPIRATIA

EVALUAREA APARATULUI EVALUAREA APARATULUI RESPIRATORRESPIRATOR

EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINIC EXAMINARI RADIOLOGICEEXAMINARI RADIOLOGICE EXAMINARI ENDOSCOPICEEXAMINARI ENDOSCOPICE EXPLORAREA FUNCTIONALAEXPLORAREA FUNCTIONALA EXAMINÃRI CU IZOTOPI RADIOACTIVIEXAMINÃRI CU IZOTOPI RADIOACTIVI

EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINIC

EExamenul clinicxamenul clinic consemnează: consemnează: anamneza, antecedentele anamneza, antecedentele

heredocolaterale şi personale, heredocolaterale şi personale, fiziologice şi patologicefiziologice şi patologice;;

apariţia primelor manifestări, semne apariţia primelor manifestări, semne şi simptome şi dinamica lorşi simptome şi dinamica lor;;

evoluţia principalelor tulburări evoluţia principalelor tulburări funcţionale (sughiţ, tulburările vocii, funcţionale (sughiţ, tulburările vocii, dispnee, durere toracică, tuse, dispnee, durere toracică, tuse, mucozităţi, spută, expectoraţie şi mucozităţi, spută, expectoraţie şi hemoptizie)hemoptizie)


InspectiaInspectia da informatii asupra da informatii asupra cutiei toracice si asupra miscarilor cutiei toracice si asupra miscarilor respiratorii. Cutia toracica poate respiratorii. Cutia toracica poate prezenta si modificari la nivelul prezenta si modificari la nivelul tegumentelor, sub forma de tegumentelor, sub forma de eruptii veziculare (herpes zoster), eruptii veziculare (herpes zoster), edeme ale extremitatii superioare edeme ale extremitatii superioare a toracelui, cu circulatie colaterala a toracelui, cu circulatie colaterala (tumori mediastinale etc.) sau (tumori mediastinale etc.) sau deformari toracice.deformari toracice.


PalpareaPalparea da informatii asupra ritmului da informatii asupra ritmului respirator si asupra transmiterii vibratiilor respirator si asupra transmiterii vibratiilor vocale. Ritmul respirator se noteaza vocale. Ritmul respirator se noteaza asezand palma pe regiunea sternala. asezand palma pe regiunea sternala.

Vibratiile vocale se cauta, aplicand palma, Vibratiile vocale se cauta, aplicand palma, succesiv, pe fiecare hemitorace, in diferite succesiv, pe fiecare hemitorace, in diferite regiuni, de sus in jos, cerand bolnavului regiuni, de sus in jos, cerand bolnavului sa repete cifra 33. Normal, vibratiile sa repete cifra 33. Normal, vibratiile produse la nivelul laringelui sunt produse la nivelul laringelui sunt transmise sub forma unui freamat usor si transmise sub forma unui freamat usor si rapid.rapid.


la la palparepalpare în mod fiziologic nu în mod fiziologic nu apar puncte dureroase pe când apar puncte dureroase pe când în condiţii patologice aceste în condiţii patologice aceste puncte sau zone se evidenţiază puncte sau zone se evidenţiază (se inspectează şi se palpează (se inspectează şi se palpează mamelele şi ganglionii regionali)mamelele şi ganglionii regionali)


PercutiaPercutia foloseste lovirea foloseste lovirea peretilor toracelui, pentru a peretilor toracelui, pentru a provoca zgomote, care sunt provoca zgomote, care sunt interpretate dupa calitatea lor. interpretate dupa calitatea lor.

la la percuţiepercuţie sunt evidenţiate în sunt evidenţiate în condiţii patologice condiţii patologice hipersonoritatea pulmonară, hipersonoritatea pulmonară, matitatea, submatitatea faţă de matitatea, submatitatea faţă de condiţia fiziologică unde se condiţia fiziologică unde se constată sonoritatea pulmonarăconstată sonoritatea pulmonară..


AuscultatiaAuscultatia permite sesizarea si permite sesizarea si intepretarea diverselor zgomote, care intepretarea diverselor zgomote, care se produc in cavitatea toracica in se produc in cavitatea toracica in cursul respiratiei, tusei si al vorbirii.cursul respiratiei, tusei si al vorbirii.

Modificarile murmurului vezicular Modificarile murmurului vezicular constau in: diminuare sau disparitie constau in: diminuare sau disparitie (pneumotorax, pleurezie) si (pneumotorax, pleurezie) si exagerare (procese patologice care exagerare (procese patologice care maresc amplitudinea sau frecventa maresc amplitudinea sau frecventa miscarilor respiratorii).miscarilor respiratorii).


Suflurile Suflurile sunt zgomote respiratorii cu sunt zgomote respiratorii cu caractere particulare, care inlocuiesc zgomotul caractere particulare, care inlocuiesc zgomotul respirator normalrespirator normalRalurile Ralurile sunt zgomote sunt zgomote patologice care iau nastere in alveole sau patologice care iau nastere in alveole sau bronhii si se modifica prin respiratie sau tuse. bronhii si se modifica prin respiratie sau tuse. Pot fi uscate sau umede.Pot fi uscate sau umede.

Frecaturile pleuraleFrecaturile pleurale sunt zgomote patologice, sunt zgomote patologice, care iau nastere intre cele doua foite ale care iau nastere intre cele doua foite ale pleurei, cand acestea sunt inflamate. Se aud in pleurei, cand acestea sunt inflamate. Se aud in pleurite, la inceputul si la sfarsitul unei pleurezii pleurite, la inceputul si la sfarsitul unei pleurezii si sunt asemanatoare cu zgomotul produs prin si sunt asemanatoare cu zgomotul produs prin frecarea unei bucati de piele. frecarea unei bucati de piele.

EXAMINARI RADIOLOGICEEXAMINARI RADIOLOGICE

Radioscopia si radiografia – Radioscopia si radiografia – dau o dau o imagine asupra modificarilor petrecute la imagine asupra modificarilor petrecute la nivelul plamanilor si inimii.nivelul plamanilor si inimii.

Radiografia trebuie făcută în mai multe Radiografia trebuie făcută în mai multe incidenţe spre a pune şi mai bine în incidenţe spre a pune şi mai bine în evidenţă leziunea în cauză, ca şi evidenţă leziunea în cauză, ca şi topografia ei exactă.topografia ei exactă.

Examen radiologic si imagisticeExamen radiologic si imagistice

radiografia toracicaradiografia toracicaradioscopia toracicaradioscopia toracicaMRFMRFtomografietomografieecografia toracicaecografia toracicabronhografiabronhografiaangiografia pulmonaraangiografia pulmonaratomografia computerizatatomografia computerizatarezonanta magneticarezonanta magnetica


EXAMINARI RADIOLOGICEEXAMINARI RADIOLOGICERadioscopiaRadioscopia

radioscopia oferă date asupra radioscopia oferă date asupra câmpurilor pulmonare, hilurilor câmpurilor pulmonare, hilurilor pulmonare, diafragmului, pulmonare, diafragmului, mediastinului, ansamblului toracelui şi mediastinului, ansamblului toracelui şi constă în obţinerea imaginii la nivelul constă în obţinerea imaginii la nivelul unui ecran ce conţine săruri unui ecran ce conţine săruri fluorescente, sub acţiunea razelor Xfluorescente, sub acţiunea razelor X..

pacientul aflat în ortostatism poate fi pacientul aflat în ortostatism poate fi studiat dinamic prin mişcare continuă studiat dinamic prin mişcare continuă cu scop de disociere a imaginilor, în cu scop de disociere a imaginilor, în general însă, radioscopia constituie o general însă, radioscopia constituie o metodă subiectivă în care concluziile metodă subiectivă în care concluziile depind de experienţa examinatoruluidepind de experienţa examinatorului..


RRadiografiaadiografia permite înregistrarea permite înregistrarea imaginii care poate fi folosită ca imaginii care poate fi folosită ca element de comparaţie cu radiografii element de comparaţie cu radiografii ulterioareulterioare iar pacientul este mai puţin iar pacientul este mai puţin iradiat spre deosebire de radioscopieiradiat spre deosebire de radioscopie..

TTomografia pulmonarăomografia pulmonară este radiografia este radiografia unui strat de ţesut pulmonar care unui strat de ţesut pulmonar care permite evidenţierea proceselor permite evidenţierea proceselor patologice nedepistate prin radioscopii patologice nedepistate prin radioscopii sau radiografie standardsau radiografie standard..


Tomografia computerizataTomografia computerizata (CT) foloseste (CT) foloseste razele X pentru a crea imagini detaliate razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. In a structurilor din interiorul corpului. In timpul testului pacientul va sta intins pe timpul testului pacientul va sta intins pe o suprafata plana (masa) de forma o suprafata plana (masa) de forma cilindrica care este legata la scaner; cilindrica care este legata la scaner; Scanerul trimite pulsuri de raze X spre Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreste acea parte a corpului ce se doreste investigata. O parte a aparatului este investigata. O parte a aparatului este mobila, astfel incat poate efectua mobila, astfel incat poate efectua imagini din mai multe pozitii. Imaginile imagini din mai multe pozitii. Imaginile sunt memorate in computer.sunt memorate in computer.


TTomografla computerizatăomografla computerizată permite examinarea permite examinarea mediastinului, inimii, plămânilor mediastinului, inimii, plămânilor şi peretelui toracic (toate şi peretelui toracic (toate organele sunt reprezentate organele sunt reprezentate neinvaziv) iar prin utilizarea neinvaziv) iar prin utilizarea substanţelor de contrast se substanţelor de contrast se permite diferenţierea între permite diferenţierea între vasele centrale şi limfoame.vasele centrale şi limfoame.


RadiofotografiaRadiofotografia (MRF) este o metodă (MRF) este o metodă radiologică de explorare care constă în radiologică de explorare care constă în fixarea imaginii furnizată de ecranul fixarea imaginii furnizată de ecranul radioscopic pe un film special, de radioscopic pe un film special, de dimensiuni (24/36 mm, 7/7 cm sau dimensiuni (24/36 mm, 7/7 cm sau 10/10 cm). Explorare economică, 10/10 cm). Explorare economică, rapidă, foarte potrivită explorărilor în rapidă, foarte potrivită explorărilor în masă, este foarte precisă, şi pe masă, este foarte precisă, şi pe această cale sunt depistate adesea această cale sunt depistate adesea leziuni mute din punct de vedere leziuni mute din punct de vedere clinic.clinic.


Bronhografia – Bronhografia – reprezinta reprezinta explorarea radiologica a arborelui explorarea radiologica a arborelui traheobronsic cu ajutorul unei traheobronsic cu ajutorul unei substante de contrast introdusa cu substante de contrast introdusa cu sonda Metras.sonda Metras.

– – liposolubile,liposolubile, lipiodol sau iodipin lipiodol sau iodipin

––hidroslubile hidroslubile ioduron B sau diiodon.ioduron B sau diiodon.

EXAMINARI ENDOSCOPICE EXAMINARI ENDOSCOPICE

EndoscopiaEndoscopia - - metodă de examinare ce metodă de examinare ce permite vizualizarea directă a permite vizualizarea directă a mucoaselor organelor cavitare mucoaselor organelor cavitare efectuată cu ajutorul endoscopului efectuată cu ajutorul endoscopului (instrument tubular cu sursă de lumină (instrument tubular cu sursă de lumină proprie şi un sistem de lentile pentru proprie şi un sistem de lentile pentru observaţie). Cu ajutorul unor anexe se observaţie). Cu ajutorul unor anexe se pot efectua recoltări pentru examen pot efectua recoltări pentru examen bacteriologic , histopatologic , bacteriologic , histopatologic , extragere de corpi străini , cauterizări extragere de corpi străini , cauterizări etc.etc.

EXAMINARI ENDOSCOPICEEXAMINARI ENDOSCOPICE

EsofagoscopiaEsofagoscopia= = examinarea examinarea lumenuluilumenului esofagian cu esofagoscopul.esofagian cu esofagoscopul.

Scop:explorator sau terapeutic Scop:explorator sau terapeutic (extragere de corpi străini , (extragere de corpi străini , cauterizarea unor ulceraţii , incizarea cauterizarea unor ulceraţii , incizarea unor abcese).unor abcese).

Se poate executa cu pacientul în Se poate executa cu pacientul în poziţie şezândă sau în decubit dorsal poziţie şezândă sau în decubit dorsal urmărindu-se ca gura , faringele şi urmărindu-se ca gura , faringele şi esofagul să fie în linie dreapta.esofagul să fie în linie dreapta.

EXAMINARI ENDOSCOPICEEXAMINARI ENDOSCOPICE

BBronhoscopiaronhoscopia constă în examinarea constă în examinarea directă a interiorului canalelor directă a interiorului canalelor bronşice cu ajutorul unui aparat - bronşice cu ajutorul unui aparat - bronhoscop - în scopul de a decela şi bronhoscop - în scopul de a decela şi extrage un corp străin, de a efectua extrage un corp străin, de a efectua oo prelevare sau un drenaj sau de a prelevare sau un drenaj sau de a trata unele afecţiuni bronşice şi trata unele afecţiuni bronşice şi pulmonarepulmonare..

Bronhoscopia Bronhoscopia poate diagnostica poate diagnostica diversele afectiuni ale cailor diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze respiratorii sau sa indeparteze obiecte sau tumori de la acest nivel.obiecte sau tumori de la acest nivel.(scop:explorator si\sau terapeutic)(scop:explorator si\sau terapeutic)

Indicaţii terapeutice:Indicaţii terapeutice:pentru aspirarea secreţiilor sau pentru aspirarea secreţiilor sau

spălătură bronşică spălătură bronşică ;;pentru repermeabilizarea canalelor pentru repermeabilizarea canalelor

bronşice, în intervenţii cu laser sau bronşice, în intervenţii cu laser sau extracţie de corp străinextracţie de corp străin..

EXPLORARI FUNCTIONALEEXPLORARI FUNCTIONALE

Scop:Scop:Determinarea modului în care aparatul Determinarea modului în care aparatul

respirator satisface nevoile respirator satisface nevoile organismului în stare de repaus sau în organismului în stare de repaus sau în condiţiile supraîncărcării funcţionale.condiţiile supraîncărcării funcţionale.

Evidenţierea cazurilor incipiente de Evidenţierea cazurilor incipiente de boală. boală.

Stabilirea capacităţii de muncă.Stabilirea capacităţii de muncă.


1.Spirometria1.Spirometria – – reprezinta reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu ajutorul se realizeaza cu ajutorul spirometrului care e alcatuit dintr-un spirometrului care e alcatuit dintr-un cilindru gradat ce comunica cu cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un tub de cauciuc exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. prin care sulfa bonavul.


2.Spirografia2.Spirografia – – permite permite inregistrarea miscarilor respiratorii. inregistrarea miscarilor respiratorii.

Se pot executa toate masuratorile Se pot executa toate masuratorile statice si dinamice.statice si dinamice.

Spirografia se poate determina cu : Spirografia se poate determina cu : aparatul Eutest ,expirograful aparatul Eutest ,expirograful Godart ,pneumoscreen.Godart ,pneumoscreen.



3.Spiroergografia3.Spiroergografia - - test de efort cu test de efort cu ajutorul căruia se analizează ajutorul căruia se analizează capacitatea respiraţiei la solicitare capacitatea respiraţiei la solicitare suplimentară. În cursul probei se suplimentară. În cursul probei se urmăresc parametrii respiratori , urmăresc parametrii respiratori , cardiaci şi umorali (gradul de cardiaci şi umorali (gradul de saturatie în O2 a sângelui arterial).saturatie în O2 a sângelui arterial).


4.Analiza gazelor din sânge4.Analiza gazelor din sânge = = determinarea cantitaţii de O2 si determinarea cantitaţii de O2 si CO2 în sânge prin metode fizice CO2 în sânge prin metode fizice (oximetrie) şi chimice prin metoda (oximetrie) şi chimice prin metoda Astrup (se determină si PH-ul Astrup (se determină si PH-ul sangvin ; sangvin ; 7,35 normal7,35 normal , peste , peste această valoare este alcaloză iar această valoare este alcaloză iar sub este acidoză metabolica ce se sub este acidoză metabolica ce se combate prin administrare de combate prin administrare de bicarbonat de sodiu).bicarbonat de sodiu).


5.Probele farmacodinamice 5.Probele farmacodinamice --testul bronhoconstrictor si testul bronhoconstrictor si bronhodilatator. bronhodilatator.

urmăresc depistarea unor urmăresc depistarea unor tulburări în motricitatea tulburări în motricitatea pereţilor arborelui bronsic.pereţilor arborelui bronsic.

EXAMINÃRI CU IZOTOPI EXAMINÃRI CU IZOTOPI RADIOACTIVI:RADIOACTIVI:

foloseşte izotopi radioactivi ce introduşi foloseşte izotopi radioactivi ce introduşi în organism,radiaţii ά,β şi γ care se în organism,radiaţii ά,β şi γ care se fixează diferenţiat pe organele fixează diferenţiat pe organele explorate.Metoda se numeşte explorate.Metoda se numeşte scintigrafie iar rezultatul scintigramă. scintigrafie iar rezultatul scintigramă. Se injectează i.v. şi trebuiesc luate Se injectează i.v. şi trebuiesc luate măsuri speciale de protecţie împotriva măsuri speciale de protecţie împotriva radiaţiilor.radiaţiilor.

Scintigrama pulmonaraScintigrama pulmonara - - poate evidentia poate evidentia modificari ale irigarii palmanilor cu sange sau modificari ale irigarii palmanilor cu sange sau ale distributiei aerului in plamaniale distributiei aerului in plamani

SEMNE SI SIMPTOME IN SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNI PULMONAREAFECTIUNI PULMONARE

DUREREA DUREREA Durerea de cauză Durerea de cauză respiratorie este de mai multe tipuri : respiratorie este de mai multe tipuri : junghi toracic, durere dată de junghi toracic, durere dată de inflamarea căilor respiratorii mari, inflamarea căilor respiratorii mari, durere produsă de distensia arterelor durere produsă de distensia arterelor pulmonare.pulmonare. Mai există şi dureri legate Mai există şi dureri legate de mediastin, de peretele toracic, de mediastin, de peretele toracic, durere la nivelul toracelui şi în durere la nivelul toracelui şi în vecinătatea sa (coloana vertebrală, vecinătatea sa (coloana vertebrală, regiune cervicală, regiune abdominală)regiune cervicală, regiune abdominală)


JUNGHIUL TORACICJUNGHIUL TORACIC

este o durere de cauză pleurală dar apare şi în este o durere de cauză pleurală dar apare şi în suferinţa parenchimului pulmonar, prin suferinţa parenchimului pulmonar, prin interesarea pleurei.interesarea pleurei.

originea durerii este la nivelul terminaţiilor originea durerii este la nivelul terminaţiilor algogene din pleura parietală .algogene din pleura parietală .

apare prin inflamarea sau iritarea pleurei, în apare prin inflamarea sau iritarea pleurei, în contextul unei dureri corelabile cu mişcările contextul unei dureri corelabile cu mişcările respiratorii.respiratorii.

este localizată pe suprafeţe mici, este este localizată pe suprafeţe mici, este unilaterală, poate avea intensitate mare sau unilaterală, poate avea intensitate mare sau foarte mare, are debut acut sau supraacut.foarte mare, are debut acut sau supraacut.


Junghiul din pneumonieJunghiul din pneumonie este localizat pe suprafeţe mici, foarte frecvent este localizat pe suprafeţe mici, foarte frecvent

submamelonar;submamelonar; se instalează acut (între 10 minute şi 2 ore), are o se instalează acut (între 10 minute şi 2 ore), are o

intensitate mare şi o durată mai mică de 2-3 zile.intensitate mare şi o durată mai mică de 2-3 zile. se agravează odată cu mişcările respiratorii se agravează odată cu mişcările respiratorii

(bolnavii au tendinţa micşorării respiraţiei pe (bolnavii au tendinţa micşorării respiraţiei pe partea durerii). Tusea, sughiţul, mişcarea sau partea durerii). Tusea, sughiţul, mişcarea sau apăsarea agravează deasemenea durerea, fiind în apăsarea agravează deasemenea durerea, fiind în corelaţie cu o hiperestezie.corelaţie cu o hiperestezie.

are o anumită poziţie : apare în timp, după febră are o anumită poziţie : apare în timp, după febră sau frison, acest criteriu fiind foarte important sau frison, acest criteriu fiind foarte important pentru deosebirea de alte junghiuri toracice care pentru deosebirea de alte junghiuri toracice care apar mai devreme sau mai târziu în raport cu cele apar mai devreme sau mai târziu în raport cu cele 2 manifestări.2 manifestări.


Junghiul din pneumotoraxJunghiul din pneumotoraxare un debut deosebit de acut, cu are un debut deosebit de acut, cu

intensitate maximă, resimţit pe intensitate maximă, resimţit pe suprafaţă mare, asociat cu dispnee, suprafaţă mare, asociat cu dispnee, cianoză şi cu stare generală alterată.cianoză şi cu stare generală alterată.

la examenul fizic (percuţie) se la examenul fizic (percuţie) se observă prezenţa timpanismului observă prezenţa timpanismului (hipersonoritate).(hipersonoritate).


Junghiul din pleureziile Junghiul din pleureziile serofibrinoase (TBC pulmonar)serofibrinoase (TBC pulmonar)

se constituie treptat (în ore sau zile), are se constituie treptat (în ore sau zile), are tendinţa de a dura şi se ameliorează când tendinţa de a dura şi se ameliorează când apare lichid în cavitatea pleurală.apare lichid în cavitatea pleurală.

se agravează odată cu mişcările respiratorii se agravează odată cu mişcările respiratorii (bolnavii au tendinţa micşorării respiraţiei (bolnavii au tendinţa micşorării respiraţiei pe partea durerii). Tusea, sughiţul, pe partea durerii). Tusea, sughiţul, mişcarea sau apăsarea agravează mişcarea sau apăsarea agravează deasemenea durerea, fiind în corelaţie cu o deasemenea durerea, fiind în corelaţie cu o hiperestezie.hiperestezie.


Nevralgiile intercostaleNevralgiile intercostale sunt sunt distribuite pe unul sau mai multe distribuite pe unul sau mai multe spaţii intercostale şi au frecvent spaţii intercostale şi au frecvent caracter de durere sub formă de caracter de durere sub formă de arsură sau descărcare electrică.arsură sau descărcare electrică.

această nevralgie se asociază cu hiperestezie această nevralgie se asociază cu hiperestezie cutanatăcutanată

nevralgia intercostală asociată cu apariţia în nevralgia intercostală asociată cu apariţia în buchet a unor vezicule cu lichid este semn de buchet a unor vezicule cu lichid este semn de Herpes zoster (recădere a unei infecţii virale Herpes zoster (recădere a unei infecţii virale cu Varicela zoster). Durerea poate să persiste cu Varicela zoster). Durerea poate să persiste luni şi ani de zile.luni şi ani de zile.


OBSERVAŢIE! OBSERVAŢIE! Durerea este un semn obiectiv.Durerea este un semn obiectiv.Urmărim:Urmărim:

localizare,localizare,intensitate,intensitate,iradiere,iradiere,factorii declanşatori,factorii declanşatori,factorii ce ameliorează durerea,factorii ce ameliorează durerea,evoluţia în timp.evoluţia în timp.


DISPNEEA DISPNEEA Reprezintă o tulburare de Reprezintă o tulburare de ritm, frecvenţă şi intensitate a ritm, frecvenţă şi intensitate a respiraţiei, uneori inconştientă iar respiraţiei, uneori inconştientă iar alteori resimţită de pacient ca o sete alteori resimţită de pacient ca o sete de aer, respiraţie dificilă, disconfort.de aer, respiraţie dificilă, disconfort.

Dispneea poate fi consecinţa scăderii Dispneea poate fi consecinţa scăderii aportului de O2,comprimării aportului de O2,comprimării organelor mediastinaleorganelor mediastinalesau obstrucţiei căilor respiratorii.sau obstrucţiei căilor respiratorii.Poate fi însoţita de tiraj,cornaj,bătăi Poate fi însoţita de tiraj,cornaj,bătăi ale aripilor nazale,turgescenţa ale aripilor nazale,turgescenţa jugularelor.jugularelor.


Dispneea de efort şi de repausDispneea de efort şi de repaus Dispneea de efort este dispneea care Dispneea de efort este dispneea care

evoluează constant în timp, de la evoluează constant în timp, de la eforturi mari la eforturi din ce în ce mai eforturi mari la eforturi din ce în ce mai mici ;mici ;

dispneea de repaus, prezentă în stadii dispneea de repaus, prezentă în stadii avansate ale dispneei de efort, şi cea avansate ale dispneei de efort, şi cea care apare acut în repaus, ridică care apare acut în repaus, ridică problema trombembolismului problema trombembolismului pulmonar, durerea putând lipsi. De pulmonar, durerea putând lipsi. De obicei trombembolismul este precedat obicei trombembolismul este precedat de durere toracică.de durere toracică.


Dispneea paroxisticăDispneea paroxisticăeste tot dispnee de repaus;este tot dispnee de repaus;este repetitivă. Prototip în acest caz este este repetitivă. Prototip în acest caz este

astmul bronşic.astmul bronşic.Mijlocul de măsurare al dispneei se Mijlocul de măsurare al dispneei se

referă la cea de efort, în funcţie de referă la cea de efort, în funcţie de gradul de efort la care apare şi are 4 gradul de efort la care apare şi are 4 stadii (efort mare, mediu, mic şi stadii (efort mare, mediu, mic şi repaus)repaus)


Clinic dispneea poate fi cu :Clinic dispneea poate fi cu :OrtopneeOrtopnee – când se ameliorează în – când se ameliorează în

poziţie şezândăpoziţie şezândăPlatipnee Platipnee – când se ameliorează în – când se ameliorează în

poziţie culcată (este inversul ortopneei). poziţie culcată (este inversul ortopneei). Se întâlneşte în deficit muscular Se întâlneşte în deficit muscular abdominalabdominal

Trepopnee Trepopnee – când se ameliorează într-o – când se ameliorează într-o anumită poziţie laterală. Este legată de anumită poziţie laterală. Este legată de modificări între circulaţie şi respiraţie.modificări între circulaţie şi respiraţie.


PolipneeaPolipneea (hiperpneea) este (hiperpneea) este dispneea ce se caracterizeaza dispneea ce se caracterizeaza prin accelerarea ritmului prin accelerarea ritmului respirator.respirator.

TahipneeaTahipneea este o respiratie este o respiratie rapida si superficiala foarte putin rapida si superficiala foarte putin eficace.eficace.


BradipneeaBradipneea consta intr-o diminuare a consta intr-o diminuare a ritmului respirator. Ea poate fi ritmului respirator. Ea poate fi compensate (fiziologica) la sportivi sau compensate (fiziologica) la sportivi sau decompensata (patologica). Aceasta decompensata (patologica). Aceasta din urma poate fi o dispnee cu inspir din urma poate fi o dispnee cu inspir prelungit (in afectiunile obstructive ale prelungit (in afectiunile obstructive ale cailor aeriene superioare) sau cu expir cailor aeriene superioare) sau cu expir prelungit (astm bronsic, emfizem prelungit (astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsiolita capilara).pulmonar, bronsiolita capilara).


Din punct de vedere al modului de Din punct de vedere al modului de apariţie dispneea poate fi:apariţie dispneea poate fi:

AcutăAcută: inhalare de corp străin, : inhalare de corp străin, laringită acută la copii, pneumotorax laringită acută la copii, pneumotorax spontan;spontan;

Cronică Cronică – bronhopneumopatii cronice, – bronhopneumopatii cronice, emfizem pulmonar, fibroze emfizem pulmonar, fibroze interstişiale difuze;interstişiale difuze;

ParoxisticăParoxistică – apare în accese, – apare în accese, caracteristică astmului bronşic.caracteristică astmului bronşic.


După factorii declanşatoriDupă factorii declanşatori dispneea dispneea poate fi: poate fi:

de efort, de efort, ortopnee, ortopnee, expunere la alergeni sau particule expunere la alergeni sau particule

iritante.iritante.


După intensitateDupă intensitate dispneea poate fi: dispneea poate fi:

moderată, moderată, importantă şi importantă şi severă.severă.


Dispneea de tip obstructiv:-Dispneea de tip obstructiv:-apare apare secundar obstrucţiei incomplete a căilor secundar obstrucţiei incomplete a căilor respiratorii mici sau mari.respiratorii mici sau mari.

Dispneea de tip restrictivDispneea de tip restrictiv - -apare prin apare prin reducerea capacităţii pulmonare totale reducerea capacităţii pulmonare totale şi creşterea efortului de ventilaţie.şi creşterea efortului de ventilaţie.

Dispneea mixtăDispneea mixtă care apare în care apare în cancerul bronhopulmonar, TBC, cancerul bronhopulmonar, TBC, bronhopneumonie.bronhopneumonie.


Respiratia Cheyne-StokesRespiratia Cheyne-Stokes caracterizata prin alternanta de caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine, polipnee neregulata ca amplitudine, cu apnee care poate dura 10-30 de cu apnee care poate dura 10-30 de secunde. secunde. Apare in ateroscleroza Apare in ateroscleroza sistemica, hipertensiunea sistemica, hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale, intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.tumori.


Respiratia BiotRespiratia Biot - - se manifesta prin se manifesta prin miscari respiratorii intrerupte miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata de 5-30 periodic de apnee cu durata de 5-30 de secunde. de secunde. Este intalnita in Este intalnita in meningite, septicemii, stari de meningite, septicemii, stari de agonie.agonie.

Respiratia KussmaulRespiratia Kussmaul este o este o respiratie in patru timpi, profunda, respiratie in patru timpi, profunda, zgomotoasa.zgomotoasa.


Din punct de vedere al raportului Din punct de vedere al raportului intre fazele respiratiei (inspir-expir) intre fazele respiratiei (inspir-expir) dispneea se poate clasifica in:dispneea se poate clasifica in:

dispneea inspiratorie dispneea inspiratorie ,, dispneea expiratoriedispneea expiratorie dispneea mixtadispneea mixta (sunt afectate (sunt afectate

ambele faze ale respirariei), ambele faze ale respirariei), dispnee de efort.dispnee de efort.


EXPANSIUNEA TORACICA EXPANSIUNEA TORACICA ASIMETRICAASIMETRICA

Expansiunea toracica asimetrica Expansiunea toracica asimetrica reprezinta extensia inegala a unor reprezinta extensia inegala a unor portiuni ale peretelui toracic in cursul portiuni ale peretelui toracic in cursul inspiratiei.inspiratiei.


FEBRA FEBRA Cresterea Cresterea temperaturii peste 37 temperaturii peste 37 grade C poarta grade C poarta denumirea de denumirea de subfebrilitate (intre subfebrilitate (intre 37-38 grade C) si 37-38 grade C) si febra (peste 38 febra (peste 38 grade).grade).


FRISONUL FRISONUL reprezinta contractii reprezinta contractii musculare involuntare cu manifestari musculare involuntare cu manifestari paroxistice caracterizate prin paroxistice caracterizate prin tremuraturi violente si clantanit de tremuraturi violente si clantanit de dinti, frisoanele sunt adesea dinti, frisoanele sunt adesea acompaniate de febra si tind sa se acompaniate de febra si tind sa se instaleze spontan, anuntand inceputul instaleze spontan, anuntand inceputul unei infectiiunei infectii .Anumite afectiuni, precum .Anumite afectiuni, precum pneumonia pneumococica, produc doar pneumonia pneumococica, produc doar un frison unic, intens.un frison unic, intens.

Organismul simte Organismul simte senzatia de frig si senzatia de frig si reactioneaza printr-reactioneaza printr-o serie de o serie de mecanisme mecanisme compensatoare, compensatoare, precum contractii precum contractii musculare ritmice musculare ritmice sau frisoane. Aceste sau frisoane. Aceste contractii musculare contractii musculare genereaza caldura genereaza caldura corporala si corporala si contribuie la contribuie la aparitia febrei.aparitia febrei.


TUSEATUSEA simptomul cel mai frecvent simptomul cel mai frecvent întâlnit în bolile aparatului respirator .întâlnit în bolile aparatului respirator .

Este un act reflex -consta într-o Este un act reflex -consta într-o inspiratie adânca si rapida, urmata de inspiratie adânca si rapida, urmata de închiderea glotei si de efortul de închiderea glotei si de efortul de expiratie fortata, ce nu se poate face expiratie fortata, ce nu se poate face din cauza glotei care este închisa. La un din cauza glotei care este închisa. La un moment dat glota se deschide brusc, iar moment dat glota se deschide brusc, iar expiratia brusca, exploziva, antreneaza expiratia brusca, exploziva, antreneaza materialul existent în caile aeriene, materialul existent în caile aeriene, deplasîndu-l pe o distanta oarecare spre deplasîndu-l pe o distanta oarecare spre exterior.exterior.


In raport cu In raport cu cantitatea si cantitatea si caracterul secretiei caracterul secretiei bronsice, dar mai bronsice, dar mai ales cu senzatia ales cu senzatia auditiva pe care o auditiva pe care o da, tusea poate fi da, tusea poate fi uscata sau uscata sau umeda.umeda.


EXPECTORAŢIA – SPUTAEXPECTORAŢIA – SPUTA:: ExpectoraţiaExpectoraţia reprezintă actul prin care reprezintă actul prin care

sunt eliminate, în urma tusei, produsele sunt eliminate, în urma tusei, produsele patologice din arborele traheobronşic şi patologice din arborele traheobronşic şi parenchimul pulmonar, produse care parenchimul pulmonar, produse care denumesc sputadenumesc sputa..

SputaSputa conţine mucus (când există o conţine mucus (când există o hipersecreţie), exsudat inflamator, (de hipersecreţie), exsudat inflamator, (de origine bronşică), corpi străini, sânge, origine bronşică), corpi străini, sânge, salivă, produse de descompunere a salivă, produse de descompunere a ţesutului pulmonar, secreţie faringiană sau ţesutului pulmonar, secreţie faringiană sau nazalănazală..


Expectoraţia Expectoraţia are ca şi tusea o mare are ca şi tusea o mare valoare semiologică, putând tranşa valoare semiologică, putând tranşa diagnosticul prin caracterele sale diagnosticul prin caracterele sale patognomonice. De exemplu, în patognomonice. De exemplu, în pneumonia pneumococică apare o spută pneumonia pneumococică apare o spută ruginie, în neoplasmul pulmonar ea este ruginie, în neoplasmul pulmonar ea este în "peltea de coacăze" iar în supuraţii în "peltea de coacăze" iar în supuraţii pulmonare ea apare în cantitate mare şi pulmonare ea apare în cantitate mare şi stratificată Examenul macroscopic stratificată Examenul macroscopic cuprinde: cantitate, aspect, cuprinde: cantitate, aspect, consistenţă, culoare şi miros.consistenţă, culoare şi miros.


Vomica:Vomica: Reprezintă expulzia Reprezintă expulzia bruscă a unei cantităţi masive de bruscă a unei cantităţi masive de spută şi apare după efort, tuse spută şi apare după efort, tuse sau traumatism, însoţită de dureri sau traumatism, însoţită de dureri toracice, dispnee, cianoză şi stare toracice, dispnee, cianoză şi stare de şoc. de şoc. Apare mai frecvent în Apare mai frecvent în abcese pulmoare, empiem, chist abcese pulmoare, empiem, chist hidatic, abces hepatic sau hidatic, abces hepatic sau subfrenic, drenate în bronşiesubfrenic, drenate în bronşie..


HEMOPTIZIA HEMOPTIZIA Reprezintă eliminarea pe gură a Reprezintă eliminarea pe gură a

unei cantităţi de sânge roşu, unei cantităţi de sânge roşu, aerat, proaspăt care provine din aerat, proaspăt care provine din arborele traheobronşic şi/sau arborele traheobronşic şi/sau parenchimul pulmonar în cursul parenchimul pulmonar în cursul efortului de tuseefortului de tuse..


CIANOZACIANOZA sau colorarea albastrui-sau colorarea albastrui-violacee a pielii (mai ales a violacee a pielii (mai ales a extremitatilor, a fetei si a extremitatilor, a fetei si a unghiilor) si a mucoasei (mai ales a unghiilor) si a mucoasei (mai ales a buzelor) este data de hemoglobina buzelor) este data de hemoglobina în cantitate prea mare în sângele în cantitate prea mare în sângele insuficient oxigenat, din cauza insuficient oxigenat, din cauza unor factori care nu permit ca unor factori care nu permit ca schimbul gazos sa se faca in schimbul gazos sa se faca in conditii optime.conditii optime.


SUGHITULSUGHITUL apare prin iritarea nervului apare prin iritarea nervului frenic(în pleurezii şi în tumori pulmonare).frenic(în pleurezii şi în tumori pulmonare).

În afecţiunile respiratorii pot apărea În afecţiunile respiratorii pot apărea manifestări legate de:manifestări legate de:

-scăderea aportului de O2 -scăderea aportului de O2 (cianoză,tahicardie,HTA,confuzie,delir,co(cianoză,tahicardie,HTA,confuzie,delir,comă);mă);

-cresterea CO2 în sânge -cresterea CO2 în sânge (transpiraţie,cefalee,agitaţie,acidoză).(transpiraţie,cefalee,agitaţie,acidoză).

INGRIJIRI IN BOLI INGRIJIRI IN BOLI RESPIRATORIIRESPIRATORII

INFECTIA ACUTA DE CAI RESPIRATORII INFECTIA ACUTA DE CAI RESPIRATORII SUPERIOARE(IACRS)SUPERIOARE(IACRS)

Dupa evoluţie sunt acute sau cronice ;Dupa evoluţie sunt acute sau cronice ; Sunt frecvente ca afecţiuni banale şi sezoniere ;Sunt frecvente ca afecţiuni banale şi sezoniere ; Pot reprezenta prodroame (mai mult simptome) Pot reprezenta prodroame (mai mult simptome)

ale unor boli contagioase:rujeola , varicela , ale unor boli contagioase:rujeola , varicela , rubeola etc. rubeola etc.

Netratate sau tratate incorrect pot duce la Netratate sau tratate incorrect pot duce la complicaţii grave (pulmonare , sinuzită , astm complicaţii grave (pulmonare , sinuzită , astm bronşic ).bronşic ).

Inflamaţia poate fi localizată la nivelul mucoasei Inflamaţia poate fi localizată la nivelul mucoasei nazale:rinita;faringelui:faringită ; nazale:rinita;faringelui:faringită ; laringelui:laringită.laringelui:laringită.


RINITELERINITELE acute sunt sezoniere , acute sunt sezoniere , debutează cu strănut , rinoree apoasă debutează cu strănut , rinoree apoasă apoi mucopurulentă , usturimi în nas , apoi mucopurulentă , usturimi în nas , anosmie temporară , subfebrilitate , anosmie temporară , subfebrilitate , stare generală uşor alterată. stare generală uşor alterată. Evoluează între 4-7 zile. Netratată Evoluează între 4-7 zile. Netratată duce la sinuzite sau complicaţii duce la sinuzite sau complicaţii bronhopulmonare. Tratament: regim bronhopulmonare. Tratament: regim igieno-dietetic , repaus , dezinfectante igieno-dietetic , repaus , dezinfectante nazale şi faringiene nazale şi faringiene antitermice,aerosoli.O formă antitermice,aerosoli.O formă particulară este rinita alergică cauzată particulară este rinita alergică cauzată de factori alergeni:praf,polen,puf etc.de factori alergeni:praf,polen,puf etc.


LARINGITELELARINGITELE= = inflamaţiainflamaţia laringelui se laringelui se manifestă prin disfonie,tuse seacă,iritaţie,manifestă prin disfonie,tuse seacă,iritaţie,

febră,disfagie febră,disfagie dispnee,tiraj,cornaj.Formele pseudo-dispnee,tiraj,cornaj.Formele pseudo-membranoase(cu false membrane) pot membranoase(cu false membrane) pot cauza asfixie.cauza asfixie.

Tratament:Tratament: repaus vocal,interzicerea repaus vocal,interzicerea fumatului,microclimat umed.fumatului,microclimat umed.


În laringitele acute cu În laringitele acute cu asfixie,intervenţia de urgenţă este asfixie,intervenţia de urgenţă este traheostomiatraheostomia=realizarea unui =realizarea unui orificiu la nivelul traheei prin incizie orificiu la nivelul traheei prin incizie chirurgicală şi introducerea unei chirurgicală şi introducerea unei canule prin acest orificiu în scopul canule prin acest orificiu în scopul asigurării respiraţiei pe această cale.asigurării respiraţiei pe această cale.


PNEUMONIA- PNEUMONIA- afecţiune care intereseaza afecţiune care intereseaza parenchimul pumonar cauzată mai des parenchimul pumonar cauzată mai des de microbe şi viruşi. Apar procese de microbe şi viruşi. Apar procese inflamatorii alveolare interesând un inflamatorii alveolare interesând un segment sau mai mulţi lobi.segment sau mai mulţi lobi.

MANIFESTÃRI DE DEPENDENŢÃ:MANIFESTÃRI DE DEPENDENŢÃ:--debut brusc debut brusc cu febră ridicată,frison solemn,junghi cu febră ridicată,frison solemn,junghi thoracic,tuse la inceput seacă apoi cu thoracic,tuse la inceput seacă apoi cu expectoraţie,ruginie,vâscoasă,caracteriexpectoraţie,ruginie,vâscoasă,caracteristica sau patognomonică-evoluţia între stica sau patognomonică-evoluţia între 7-11 zile dacă imunitatea pacientului 7-11 zile dacă imunitatea pacientului este bunăeste bună..


OBIECTIVELE DE ÎNGRIJIREOBIECTIVELE DE ÎNGRIJIRE au ca şi scop: au ca şi scop: combaterea infecţiei;combaterea infecţiei; eliberarea cailor respiratorii;eliberarea cailor respiratorii; imbunataţirea respiraţiei,repaus la pat imbunataţirea respiraţiei,repaus la pat

pe perioada febrilă,oxigenoterapia;pe perioada febrilă,oxigenoterapia; alimentaţie lichidă si semilichidă in alimentaţie lichidă si semilichidă in

febră cu aport caloric în funcţie de febră cu aport caloric în funcţie de necesitate;necesitate;

hidratare eficientă având în vedere hidratare eficientă având în vedere pierderile prin febră şi transpiraţie;pierderile prin febră şi transpiraţie;

monitorizarea funcţiilor vitale;monitorizarea funcţiilor vitale; Combaterea febrei prin antipiretice sau Combaterea febrei prin antipiretice sau

împachetări,antibiotic cu rol delegat.împachetări,antibiotic cu rol delegat.


BRONSITABRONSITA- - reprezinta inflamatia reprezinta inflamatia bronhiilor.Inflamatia la acest nivel produce bronhiilor.Inflamatia la acest nivel produce edem si se produce sputa care favorizeaza edem si se produce sputa care favorizeaza tuseatusea si astfel respiratia devine dificila. si astfel respiratia devine dificila. Simptomele sunt: Simptomele sunt: -tusea, poate fi principalul simptom: tusea -tusea, poate fi principalul simptom: tusea seaca apare in primele zile, iar mai apoi devine seaca apare in primele zile, iar mai apoi devine productiva; sputa poate fi de culoare galbena, productiva; sputa poate fi de culoare galbena, verde sau poate fi transparenta; in unele cazuri verde sau poate fi transparenta; in unele cazuri pot aparea striuri de sange. pot aparea striuri de sange. --febrafebra moderata, de obicei in jur de 38C (febra moderata, de obicei in jur de 38C (febra inalta poate indica o inalta poate indica o pneumoniepneumonie) ) -senzatie generala de astenie -senzatie generala de astenie -senzatie de constrictie, durere surda in piept -senzatie de constrictie, durere surda in piept inrautatite de inspirul profund si tuse inrautatite de inspirul profund si tuse --wheezingwheezing (zgomot suierator) (zgomot suierator) -senzatie de lipsa de aer.-senzatie de lipsa de aer.


Se poate preveniSe poate preveni aparitia aparitia bronsitei acute prin: bronsitei acute prin:

evitarea fumului de tigara; evitarea fumului de tigara; persoanele care fumeaza persoanele care fumeaza sau care inhaleaza constant sau care inhaleaza constant fum de tigara au mai multe fum de tigara au mai multe episoade de bronsita acuta episoade de bronsita acuta decat persoanele care nu decat persoanele care nu fumeaza; fumeaza;

fumul de tigara scade fumul de tigara scade capacitatea organismului de capacitatea organismului de a elimina bacteriile si a elimina bacteriile si virusurile si poate duce la virusurile si poate duce la producerea de infectii producerea de infectii respiratorii;respiratorii;

evitarea aerului evitarea aerului poluat sau a poluat sau a substantelor substantelor iritante;iritante;

purtarea unei masti purtarea unei masti de protectie in cazul de protectie in cazul lucrului in atmosfera lucrului in atmosfera cu substante cu substante iritante, chiar si iritante, chiar si praf;praf;

evitarea aprinderii focului cu rumegus;evitarea aprinderii focului cu rumegus; evitarea situatiilor ce pot declansa un evitarea situatiilor ce pot declansa un

episod alergic, la persoanele cu alergii episod alergic, la persoanele cu alergii cunoscute; cunoscute;

evitarea contactului cu persoanele ce evitarea contactului cu persoanele ce au infectii ale tractului respirator au infectii ale tractului respirator superior, mai ales de catre cei cu un superior, mai ales de catre cei cu un sistem imunitar deficitar sau alte boli;sistem imunitar deficitar sau alte boli;

spalarea frecventa a mainilor in timpul spalarea frecventa a mainilor in timpul sezonului rece cu epidemii de gripa;sezonului rece cu epidemii de gripa;

vaccinarea impotriva gripei.vaccinarea impotriva gripei.


Terapia bronsitei acuteTerapia bronsitei acute la la persoanele fara alte boli asociate persoanele fara alte boli asociate include:include:

mijloace de a scadea frecventa tusei,mijloace de a scadea frecventa tusei,scaderea febrei si a durerii. scaderea febrei si a durerii. Antibioticele nu sunt de obicei Antibioticele nu sunt de obicei

indicate.indicate.


INSUFICIENTA RESPIRATORIE INSUFICIENTA RESPIRATORIE Incapacitatea acuta sau cronica a Incapacitatea acuta sau cronica a plamanilor de a asigura functia lor, plamanilor de a asigura functia lor, care se traduce printr-o diminuare a care se traduce printr-o diminuare a concentratiei de oxigen in sange si concentratiei de oxigen in sange si uneori printr-o crestere a concentratiei uneori printr-o crestere a concentratiei sangvine de dioxid de carbon. Exista sangvine de dioxid de carbon. Exista doua forme principale de insuficienta doua forme principale de insuficienta respiratorie :respiratorie :acuta si cronica.acuta si cronica.


INSUFICIENŢA RESPIRATORIE INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTÃACUTÃ= = incapacitatea incapacitatea plămânilor de a face faţă plămânilor de a face faţă schimburilor de gaze normal în schimburilor de gaze normal în condiţii de repaus şi efort.condiţii de repaus şi efort.

Insuficienta respiratorie cronicaInsuficienta respiratorie cronica se se traduce printr-o respiratie dificila cu traduce printr-o respiratie dificila cu distensie toracica, tiraj si cianoza. Ea distensie toracica, tiraj si cianoza. Ea poate in plus sa antreneze o poate in plus sa antreneze o insuficienta ventriculara dreapta: insuficienta ventriculara dreapta: tahicardie, crestere in volum a tahicardie, crestere in volum a ficatului, jugulare turgescente, edeme ficatului, jugulare turgescente, edeme ale membrelor inferioare.ale membrelor inferioare.

Insuficientele respiratorii cronice Insuficientele respiratorii cronice evolueaza lent, agravate prin pusee de evolueaza lent, agravate prin pusee de insuficienta respiratorie acuta. In insuficienta respiratorie acuta. In cazurile cele mai grave, se ajunge la cazurile cele mai grave, se ajunge la practicarea unei traheotomii definitive.practicarea unei traheotomii definitive.

OBICTIVELE DE ÎNGRIJIREOBICTIVELE DE ÎNGRIJIRE vizează: vizează:permeabilizarea căilor permeabilizarea căilor

respiratorii;respiratorii;favorizarea ventilaţiei favorizarea ventilaţiei

pulmonare;pulmonare;combaterea stării de hipoxie;combaterea stării de hipoxie;prevenirea complicaţiilor.prevenirea complicaţiilor.

CONDUITA DE URGENŢÃ:CONDUITA DE URGENŢÃ:

1.Permeabilizarea căilor respiratorii in 1.Permeabilizarea căilor respiratorii in obstrucţiile supraglotice:obstrucţiile supraglotice:

poziţionarea pacientului in decubit poziţionarea pacientului in decubit dorsal fără pernă;dorsal fără pernă;

luxarea mandibulei înainte;luxarea mandibulei înainte;curăţarea oro-faringelui (aspirarea curăţarea oro-faringelui (aspirarea

secreţiilor);secreţiilor);tracţiunea limbii;tracţiunea limbii;intubaţie oro-faringiană dacă este intubaţie oro-faringiană dacă este

cazul.cazul.

2.Permeabilizarea căilor respiratorii : 2.Permeabilizarea căilor respiratorii : În obstrucţiile subglotice: În obstrucţiile subglotice:

poziţie de drenaj postural poziţie de drenaj postural (=aşezarea pacientului într-o poziţie (=aşezarea pacientului într-o poziţie care să favorizeze eliminarea care să favorizeze eliminarea secreţiilor,cu capul mai jos decât secreţiilor,cu capul mai jos decât trunchiul).trunchiul).

aspirarea secreţiilor,precedată de aspirarea secreţiilor,precedată de tapotaj;tapotaj;

tuse asistată -la bolnavii conştienţi;tuse asistată -la bolnavii conştienţi;intubaţie oro-intubaţie oro-

faringiană,traheostomie la nevoie.faringiană,traheostomie la nevoie.

3.Respiraţie 3.Respiraţie artificial HELP-artificial HELP-ME dacă este ME dacă este cazul (în stop cazul (în stop cardio-cardio-respirator).respirator).

4.Oxigenoterapie4.Oxigenoterapie..

5.Măsuri terapeutice 5.Măsuri terapeutice etiopatogenetice (în funcţie de etiopatogenetice (în funcţie de cauză şi mod de apariţie):cauză şi mod de apariţie):

scoaterea din mediu,respiraţie scoaterea din mediu,respiraţie artificiala,oxigenoterapie în artificiala,oxigenoterapie în intoxicaţii cu monoxid de carbon;intoxicaţii cu monoxid de carbon;

HHC în edem alergic,laringite HHC în edem alergic,laringite edematoase;edematoase;

bronhodilatatoare (Miofilin) în bronhodilatatoare (Miofilin) în astmul bronşic;astmul bronşic;

toracocenteză în pleurezii,în toracocenteză în pleurezii,în pneumotorax;pneumotorax;

ser antidifteric în difterie.ser antidifteric în difterie.


EDEMUL PULMONAR= EDEMUL PULMONAR= Invadare a Invadare a alveolelor de catre plasma sangvina alveolelor de catre plasma sangvina care a traversat peretele capilarelor . care a traversat peretele capilarelor . Un edem pulmonar este cel mai Un edem pulmonar este cel mai frecvent de origine hemodinamica, frecvent de origine hemodinamica, legat de o crestere a presiunilor in legat de o crestere a presiunilor in circulatia pulmonara. Mult mai rar, circulatia pulmonara. Mult mai rar, edemul pulmonar poate fi consecinta edemul pulmonar poate fi consecinta unei alterari a permeabilitatii unei alterari a permeabilitatii capilarelor pulmonare de catre capilarelor pulmonare de catre agentii infectiosi (virusul gripei, unele agentii infectiosi (virusul gripei, unele bacterii) sau toxici.bacterii) sau toxici.

Simptome si semneSimptome si semne In edemul pulmonar acut, apar In edemul pulmonar acut, apar

brusc la bolnav o dispnee brusc la bolnav o dispnee intensa, ceea ce-l obliga sa stea intensa, ceea ce-l obliga sa stea asezat sau in picioare asezat sau in picioare (ortopnee), precum si o tuse, (ortopnee), precum si o tuse, insotita uneori de expectoratii insotita uneori de expectoratii spumoase rozalii caracteristice, spumoase rozalii caracteristice, tahicardie , raluri crepitante, tahicardie , raluri crepitante, hepatomegalie, turgescenta hepatomegalie, turgescenta jugularelor.jugularelor.

TratamentTratament Diureticele pe cale intravenoasa Diureticele pe cale intravenoasa

si/sau vasodilatatoarele, in particular si/sau vasodilatatoarele, in particular cele venoase, trateaza simptomele si cele venoase, trateaza simptomele si antreneaza o diminuare rapida a antreneaza o diminuare rapida a presiunii in circulatia pulmonara. presiunii in circulatia pulmonara.

Ameliorarea oxigenarii se face prin Ameliorarea oxigenarii se face prin inhalarea de oxigen cu ajutorul unei inhalarea de oxigen cu ajutorul unei sonde sau al unei masti, sonde sau al unei masti,

corectarea scaderii debitului cardiac corectarea scaderii debitului cardiac se trateaza prin medicamente se trateaza prin medicamente cardiotonice. cardiotonice.

Tratamentul de fond este cel al bolii Tratamentul de fond este cel al bolii in cauza.in cauza.


EMBOLIA PULMONARA EMBOLIA PULMONARA Embolismul Embolismul pulmonar reprezinta obstructia unei pulmonar reprezinta obstructia unei artere pulmonare. Odata ce artere pulmonare. Odata ce arteraartera este este obstruata, de obicei de unul sau mai obstruata, de obicei de unul sau mai multi emboli, nivelul de oxigen din multi emboli, nivelul de oxigen din sangesange scade iar presiunea pulmonara scade iar presiunea pulmonara creste.creste.Embolismul pulmonar cauzat de trombi Embolismul pulmonar cauzat de trombi mari poate determina moarte subita, mari poate determina moarte subita, de obicei in 30 de minute de la aparitia de obicei in 30 de minute de la aparitia simptomelor. Trombii de dimensiuni simptomelor. Trombii de dimensiuni mai mici pot determina leziuni mai mici pot determina leziuni ireversibile la nivelul ireversibile la nivelul inimiiinimii si si plamanilor.plamanilor.

ETIOLOGIEETIOLOGIEEEmbolia pulmonară se prezintă în mbolia pulmonară se prezintă în

general drept complicaţie a trombozei general drept complicaţie a trombozei venoase profunde (T.V.P.) localizată în venoase profunde (T.V.P.) localizată în majoritatea cazurilor la membrele inferioaremajoritatea cazurilor la membrele inferioare

AApariţia trombozei venoase este pariţia trombozei venoase este determinată şi favorizată de:determinată şi favorizată de:

modificările endovenei prin leziuni provocate modificările endovenei prin leziuni provocate de diferiţi factoride diferiţi factori;;

creşterea coagulabilităţii şi vâscozităţii creşterea coagulabilităţii şi vâscozităţii sanguinesanguine;;

afecţiuni medicale ca: insuficienţa cardiacă afecţiuni medicale ca: insuficienţa cardiacă cronică congestivă, infarct miocardic acut, cronică congestivă, infarct miocardic acut, neoplasme, infecţii acute şi croniceneoplasme, infecţii acute şi cronice;;

intervenţii chirurgicale mari pe abdomen sau intervenţii chirurgicale mari pe abdomen sau micul bazinmicul bazin;;

traumatismele membrelor inferioare cu sau traumatismele membrelor inferioare cu sau fără fractură, sarcina şi lfără fractură, sarcina şi laauziauzia..

FFactorii de riscactorii de risc cei mai importanţi cei mai importanţi :: vârsta peste 60 de ani sau imobilizarea vârsta peste 60 de ani sau imobilizarea

prelungită la patprelungită la pat;; obezitatea şi utilizarea de contraceptive obezitatea şi utilizarea de contraceptive

orale ce conţin estrogeniorale ce conţin estrogeni;; menţinerea prelungită a cateterelor menţinerea prelungită a cateterelor

venoasevenoase..MMigraţia trombilor venoşiigraţia trombilor venoşi şi embolizarea şi embolizarea pulmonară poate fi provocată şi de:pulmonară poate fi provocată şi de:

creşterea brutală a presiunii venoase prin creşterea brutală a presiunii venoase prin strănut, tuse, defecaţie, mers după o strănut, tuse, defecaţie, mers după o contracţie musculară bruscăcontracţie musculară bruscă;;

efectuarea manevrelor de reducere a unei efectuarea manevrelor de reducere a unei fracturi la membrele inferioare sau masaj fracturi la membrele inferioare sau masaj brutalbrutal..

SimptomeleSimptomele embolismului pulmonar pot embolismului pulmonar pot include: include:

• dispneedispnee aparuta brusc aparuta brusc• junghi toracic aparut subit care se junghi toracic aparut subit care se

accentueaza la inspir adanc sau la accentueaza la inspir adanc sau la tusetuse • cresterea cresterea frecventeifrecventei cardiacecardiace • cresterea frecventei respiratorii cresterea frecventei respiratorii • transpiratiitranspiratii • anxietateanxietate • tuse cu cu tuse cu cu sputasputa sangvinolenta sangvinolenta • palpitatiipalpitatii • semne de soc. semne de soc.

TratamentulTratamentul embolismului pulmonar embolismului pulmonar se se bazeaza pe prevenirea unor viitoare bazeaza pe prevenirea unor viitoare episoade de embolism pulmonar folosind episoade de embolism pulmonar folosind medicamentele medicamentele anticoagulanteanticoagulante. Acestea . Acestea previn cresterea in dimensiuni a trombilor previn cresterea in dimensiuni a trombilor deja existenti si aparitia altora noi. deja existenti si aparitia altora noi. In cazul in care simptomele sunt grave si In cazul in care simptomele sunt grave si ameninta viata pacientului este nevoie de un ameninta viata pacientului este nevoie de un tratament imediat si agresiv. Tratamentul tratament imediat si agresiv. Tratamentul agresivagresiv poate include medicamente poate include medicamente trombolitice care pot dizolva rapid un tromb trombolitice care pot dizolva rapid un tromb dar pot creste de asemenea si riscul unor dar pot creste de asemenea si riscul unor hemoragii severe. Alta optiune pentru hemoragii severe. Alta optiune pentru cazurile grave este indepartarea chirurgicala cazurile grave este indepartarea chirurgicala a trombului, operatie numita embolectomie, a trombului, operatie numita embolectomie, dar aceasta procedura se efectueaza doar in dar aceasta procedura se efectueaza doar in unele spitale mari.unele spitale mari.

Masurile care scad riscul aparitiei Masurile care scad riscul aparitiei trombozei venoase profunde sunt:trombozei venoase profunde sunt:

exercitiileexercitiile fizicefizice: se poate mentine o buna circulatie a : se poate mentine o buna circulatie a sangelui, prin aducerea varfurilor degetelor de la picioare sangelui, prin aducerea varfurilor degetelor de la picioare cat mai aproape de cap, astfel incat gambele sa fie cat mai aproape de cap, astfel incat gambele sa fie intinse, apoi se relaxeaza si se repeta operatiunea; acest intinse, apoi se relaxeaza si se repeta operatiunea; acest exercitiu este important de efectuat mai ales cand se sta exercitiu este important de efectuat mai ales cand se sta pe scaun pentru o perioada lunga de timp (de exemplu in pe scaun pentru o perioada lunga de timp (de exemplu in timpul calatoriilor lungi cu masina sau avionul)timpul calatoriilor lungi cu masina sau avionul)

mobilizarea cat mai precoce posibil dupa o interventie mobilizarea cat mai precoce posibil dupa o interventie chirurgicala sau dupa o chirurgicala sau dupa o boalaboala care a necesitat repaus care a necesitat repaus prelungit la pat este foarte importanta; daca mobilizarea prelungit la pat este foarte importanta; daca mobilizarea nu este posibila trebuie efectuate exercitiile pentru nu este posibila trebuie efectuate exercitiile pentru gambe descrise mai sus la fiecare ora, pentru a ajuta gambe descrise mai sus la fiecare ora, pentru a ajuta sangele sa circule sangele sa circule

renuntarea la renuntarea la fumatfumat: acest lucru este cu deosebire : acest lucru este cu deosebire important pentru persoanele care urmeaza tratamente cu important pentru persoanele care urmeaza tratamente cu estrogeniestrogeni (cum ar fi (cum ar fi contraceptivelecontraceptivele orale) orale)

folosirea ciorapilor elastici pentru a preveni tromboza folosirea ciorapilor elastici pentru a preveni tromboza venoasa profunda, la persoanele cu risc.venoasa profunda, la persoanele cu risc.


ASTMUL BRONŞICASTMUL BRONŞIC astmul bronşic reprezintă boala cauzată de o astmul bronşic reprezintă boala cauzată de o

inflamaţie cronică la nivelul căilor aeriene ale inflamaţie cronică la nivelul căilor aeriene ale arborelui bronşic ce determină o limitare a arborelui bronşic ce determină o limitare a debitului de aer şi care are ca expresie clinică debitului de aer şi care are ca expresie clinică criza criza de astmde astm..

astmul bronşic reprezintă un sindrom de astmul bronşic reprezintă un sindrom de hiperreactivitate bronşică determinat de stimuli şi hiperreactivitate bronşică determinat de stimuli şi substanţe diferite, la un pacient cu sensibilitate substanţe diferite, la un pacient cu sensibilitate sau predispoziţie particulară incluzând atât astmul sau predispoziţie particulară incluzând atât astmul alergic cât şi cel nealergicalergic cât şi cel nealergic..

clinic, sindromul este caracterizat prin criză de clinic, sindromul este caracterizat prin criză de dispnee paroxistică cu caracter expirator iar dispnee paroxistică cu caracter expirator iar fiziopatologic prin hipertonie şi stenoză bronşilară fiziopatologic prin hipertonie şi stenoză bronşilară cauzate de spasm, edem şi hipersecreţie bronşicăcauzate de spasm, edem şi hipersecreţie bronşică..


ASTMUL BRONŞICASTMUL BRONŞIC se caracterizează se caracterizează prin accese(reiese din dispneea prin accese(reiese din dispneea paroxistică expiratorie provocată de paroxistică expiratorie provocată de obstrucţia bronhiilor prin bronhospasm).obstrucţia bronhiilor prin bronhospasm).

Factori determinanţi si Factori determinanţi si predispozanţi:predispozanţi:

factori alergici: factori alergici: praf,pene,detergenţi etc;praf,pene,detergenţi etc;factori nealergici= factori nealergici= infecţioşi.infecţioşi.

AAstmul bronşic, în funcţie de stmul bronşic, în funcţie de manifestările caracteristice este manifestările caracteristice este clasificat astfel:clasificat astfel:

astm paroxistic = astm paroxistic = crize de intensitate crize de intensitate şi durată variabile alternand cu şi durată variabile alternand cu perioade de acalmieperioade de acalmie..

astm cronic = astm cronic = accese astmatice accese astmatice prelungite cu scurte perioade de prelungite cu scurte perioade de eliminare a simptomeloreliminare a simptomelor..

status astmaticus = status astmaticus = crize continuecrize continue..

MANIFESTÃRI DE DEPENDENŢÃ:MANIFESTÃRI DE DEPENDENŢÃ: crize de sufocare (crize de sufocare (dispneedispnee) deseori asociate cu ) deseori asociate cu

o tuse iritanta, care, foarte rar poate fi singurul o tuse iritanta, care, foarte rar poate fi singurul simptom al astmului. Respiratia poate fi uneori simptom al astmului. Respiratia poate fi uneori usor suieratoare (usor suieratoare (wheezingwheezing).).

incepe brusc,mai frecvent noaptea;incepe brusc,mai frecvent noaptea; uneori este precedată de o stare prodromală uneori este precedată de o stare prodromală

care precede criza(tuse uscată,strănut,rinoree);care precede criza(tuse uscată,strănut,rinoree);Criza de astm se caracterizează prin: Criza de astm se caracterizează prin:

dispnee expiratorie(bradipnee cu expiraţie dispnee expiratorie(bradipnee cu expiraţie forţată) urmată de tuse şi expectoraţie forţată) urmată de tuse şi expectoraţie mucoasă.Pacientul stă în ortopnee.mucoasă.Pacientul stă în ortopnee.

anxietate severă,transpiraţii reci,bradicardie;anxietate severă,transpiraţii reci,bradicardie; durată de la 10 minute-3 ore.durată de la 10 minute-3 ore.

OBSERVAŢIE!OBSERVAŢIE!

Astmul bronşic trebuie diferenţiat de Astmul bronşic trebuie diferenţiat de astmul cardiac sau edemul pulmonar astmul cardiac sau edemul pulmonar acut prin:acut prin:

în astmul bronşic avem bradipnee cu în astmul bronşic avem bradipnee cu expir prelungit,bradicardie,tegumente expir prelungit,bradicardie,tegumente palide,transparente,poziţie palide,transparente,poziţie semişezândă.semişezândă.

în astmul cardiac avem polipnee în astmul cardiac avem polipnee inspiratorie,tahicardie.Bolnavul este inspiratorie,tahicardie.Bolnavul este înclinat înainte,rezemat în mâini cu înclinat înainte,rezemat în mâini cu umerii ridicaţi.umerii ridicaţi.

Conduita terapeuticã în cazul crizei de astm bronşic:Conduita terapeuticã în cazul crizei de astm bronşic:

anunţăm de urgenţă medicul pentru accesul acut şi în anunţăm de urgenţă medicul pentru accesul acut şi în funcţie de stadiul sau forma clinică iniţiem şi efectuăm funcţie de stadiul sau forma clinică iniţiem şi efectuăm următoarele intervenţii:următoarele intervenţii:

In In stadiul I şi II:stadiul I şi II: poziţionăm pacientul şezând sau în ortostatism poziţionăm pacientul şezând sau în ortostatism

sprijinitsprijinit evităm stările de agitaţie inutileevităm stările de agitaţie inutile oxigenoterapia 2-4 l/min. pe sondă nazalăoxigenoterapia 2-4 l/min. pe sondă nazală la indicaţia medicului administrăm bronho-la indicaţia medicului administrăm bronho-

dilatatoare în aerosoldilatatoare în aerosol asigurăm abord venos pentru Aminofilină, Teofilină asigurăm abord venos pentru Aminofilină, Teofilină

sau Terbutalină sau Terbutalină .. de menţionat că fără monitorizare nu trebuie de menţionat că fără monitorizare nu trebuie

administrat direct i. v. Teofilina sau Aminofilina iar administrat direct i. v. Teofilina sau Aminofilina iar supradozarea de Teofilină induce stare de agitaţie, supradozarea de Teofilină induce stare de agitaţie, tahicardie care sugerează agravarea stării tahicardie care sugerează agravarea stării pacientuluipacientului..

In In stadiul IIIstadiul III la indicaţia medicului administrăm i.v. la indicaţia medicului administrăm i.v.

Aminofilină sau asigurăm abord venos Aminofilină sau asigurăm abord venos continuu pentru perfuziecontinuu pentru perfuzie;;

administrăm oxigen 4-6 l/min. prin administrăm oxigen 4-6 l/min. prin intermediul sondei nazaleintermediul sondei nazale;;

supraveghem starea de conştienţă a supraveghem starea de conştienţă a pacientului şi funcţiile vitale ale pacientului şi funcţiile vitale ale acestuiaacestuia

injectăm i. v. la 4 - 6 ore glucocorticoizi injectăm i. v. la 4 - 6 ore glucocorticoizi în bol (100mg prednison)în bol (100mg prednison)..

In In stadiul IV:stadiul IV: în caz de obnubilare reducem doza în caz de obnubilare reducem doza

de oxigen şi asistăm pacientul cu de oxigen şi asistăm pacientul cu balonul tip Ambubalonul tip Ambu;;

în starea de rău astmatic pacientul în starea de rău astmatic pacientul este transferat în serviciul de terapie este transferat în serviciul de terapie intensivă unde se practică intubaţia intensivă unde se practică intubaţia oro - traheală, în caz de evoluţie oro - traheală, în caz de evoluţie nefavorabilă trecând pe respiraţie nefavorabilă trecând pe respiraţie asistatăasistată..

CONDUITA DE URGENŢÃ:CONDUITA DE URGENŢÃ:

poziţie semişezândă;poziţie semişezândă; medicaţie de urgenţă;medicaţie de urgenţă; bronhodilatatoare(Miofilin),HHC,bronhodilatatoare(Miofilin),HHC, oxigenoterapie.oxigenoterapie.

STAREA DE RÃU ASTMATIC-STAREA DE RÃU ASTMATIC-este este stadiul clinic cel mai sever al stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic.astmului bronşic.

Semne: Semne: polipneepolipnee cu expiraţie lungă şi cu expiraţie lungă şi tiraj,cianoză,transpiraţii tiraj,cianoză,transpiraţii abundente,absenţa tusei şi abundente,absenţa tusei şi expectoraţiei.expectoraţiei.

CONDUITÃ DE URGENŢÃ: CONDUITÃ DE URGENŢÃ: internare internare obligatorie şi medicaţie de urgenţă.obligatorie şi medicaţie de urgenţă.

OBSERVAŢIE!!! OBSERVAŢIE!!! Nu pot fi administrate Nu pot fi administrate Morfină sau Mialgin.Morfină sau Mialgin.

EDUCAŢIA PACIENTULUI ŞI A FAMILIEIEDUCAŢIA PACIENTULUI ŞI A FAMILIEI

a cunoaşte că astmul bronşic este o boală a cunoaşte că astmul bronşic este o boală cronică care poate fi controlatăcronică care poate fi controlată;;

respectarea tratamentului care este de lungă respectarea tratamentului care este de lungă duratădurată;;

administrarea corectă a tratamentului prescris administrarea corectă a tratamentului prescris de medicde medic;;

gimnastică respiratorie cu accent pe expiraţiegimnastică respiratorie cu accent pe expiraţie;; înlăturarea cauzei care a determinat alergiaînlăturarea cauzei care a determinat alergia;; evitarea factorilor declanşatorievitarea factorilor declanşatori;; un mod de viaţă liniştit în aer uscat cu evitarea un mod de viaţă liniştit în aer uscat cu evitarea

agenţilor iritanţi pentru mucoasa respiratorie agenţilor iritanţi pentru mucoasa respiratorie (implicarea familiei este necesară)(implicarea familiei este necesară);;

măsuri eventuale de reducere a atopiei: măsuri eventuale de reducere a atopiei: vaccinări, desensibilizări, administrare de vaccinări, desensibilizări, administrare de antialergiceantialergice..

să aibă la dispoziţie medicaţia necesară în caz de să aibă la dispoziţie medicaţia necesară în caz de crizăcriză;;

utilizarea şi administrarea corectă pe cale utilizarea şi administrarea corectă pe cale inhalatorie a medicamentelorinhalatorie a medicamentelor;;

cunoaşterea eventualelor reacţii adverse ale cunoaşterea eventualelor reacţii adverse ale medicamentuluimedicamentului;;

recunoaşterea manifestărilor ce determină recunoaşterea manifestărilor ce determină agravarea afecţiuniiagravarea afecţiunii;;

profilaxia accesului de astm prin tratarea profilaxia accesului de astm prin tratarea leziunilor existente laleziunilor existente la nivelul aparatului nivelul aparatului respiratorrespirator;;

reechilibrarea fondului nevroticreechilibrarea fondului nevrotic;; a evită oboseala fizică şi intelectuală cu a evită oboseala fizică şi intelectuală cu

respectarea orelor derespectarea orelor de odihnă şi somnodihnă şi somn;; evitarea schimbărilor bruşte de temperaturăevitarea schimbărilor bruşte de temperatură;; regim alimentar hiposodat bogat în vitamine cu regim alimentar hiposodat bogat în vitamine cu

evitarea constipaţieievitarea constipaţiei;; să respecte controlul periodic să respecte controlul periodic --clinic şi funcţionalclinic şi funcţional..

ProfilaxiaProfilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca aceste persoane din parinti astmatici pentru ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm bronsic. susceptibilitate mare de a face astm bronsic. Aceasta Aceasta profilaxieprofilaxie primaraprimara este utila inainte de este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.aparitia simptomelor bolii.

Profilaxia secundaraProfilaxia secundara sau cauzala presupune sau cauzala presupune prevenirea expunerii la alergeni ; este o masura prevenirea expunerii la alergeni ; este o masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales pentru cei profesionali : faina, alergeni, mai ales pentru cei profesionali : faina, medicamente, par de animale, alimente.medicamente, par de animale, alimente.

Profilaxia tertiaraProfilaxia tertiara se face o data ce s-a instalat se face o data ce s-a instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei boala si are ca scop evitarea aparitiei complicatiilor.Pacientul e sfatuit sa urmareasca complicatiilor.Pacientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la frig, indicatiile medicului, sa evite expunerea la frig, umeaeala si sa trateze precoce toate infectiile umeaeala si sa trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite emotiile puternice si sa revina respiratorii, sa evite emotiile puternice si sa revina la controale periodice de specialitate.la controale periodice de specialitate.


HEMOPTIZIA HEMOPTIZIA se defineste ca fiind expectoratia se defineste ca fiind expectoratia

cu sange si este un semn cu sange si este un semn nespecific asociat cu numeroase nespecific asociat cu numeroase afectiuni pulmonare care poate sa afectiuni pulmonare care poate sa cuprinda infectia (cuprinda infectia (BronsitaBronsita acuta, acuta, abcesul pulmonar, tuberculoza, abcesul pulmonar, tuberculoza, cancerul pulmonar,pneumonia, cancerul pulmonar,pneumonia, bronsiectazia).bronsiectazia).

Hemoptizia Hemoptizia poate sa apara pe poate sa apara pe neasteptate, precedata de obicei de neasteptate, precedata de obicei de prodroame: prodroame:

senzatie de caldurasenzatie de caldura retrosternalaretrosternala,,

gust usor metalic, sarat,gust usor metalic, sarat,““hema” respiratorie insotita de stare hema” respiratorie insotita de stare

de teama, de teama, gadilitura laringiana, care preceda gadilitura laringiana, care preceda

imediat imediat tuseatusea..

MANIFESTÃRI DE DEPENDENŢÃ:MANIFESTÃRI DE DEPENDENŢÃ:spută spumoasă,roşu aprins;spută spumoasă,roşu aprins;senzaţie de gâdilare a laringelui;senzaţie de gâdilare a laringelui;căldură retrosternală,gust de căldură retrosternală,gust de

sânge în gură.sânge în gură.În hemoptiziile mari se modifică În hemoptiziile mari se modifică

funcţiile vitale,HTA,puls tahicardic funcţiile vitale,HTA,puls tahicardic filiform.filiform.

Interventii de urgenta:Interventii de urgenta: repaus absolut în poziţie semişezând;repaus absolut în poziţie semişezând; repaus vocal;repaus vocal; respiraţie pe nas,lent şi profund;respiraţie pe nas,lent şi profund; se suprimă alimentaţia-I se dau se suprimă alimentaţia-I se dau

bolnavului lichide reci în cantităţi bolnavului lichide reci în cantităţi mici(vasoconstricţie);mici(vasoconstricţie);

pungă cu gheaţă pe regiunea sternului pungă cu gheaţă pe regiunea sternului sau pe hemitoracele presupus afectat;sau pe hemitoracele presupus afectat;

se combate tusea cu rol delegate;se combate tusea cu rol delegate; nu se dau expectorante;nu se dau expectorante; medicaţie hemostatică (venostat);medicaţie hemostatică (venostat); microtransfuzii cu sânge proaspăt;microtransfuzii cu sânge proaspăt; transport obligatoriu la spital.transport obligatoriu la spital.

Tratamentul definitivTratamentul definitiv cuprinde cuprinde bronhoscopiabronhoscopia cu fibre optice de urgenta cu fibre optice de urgenta care poate sa localizeze zona de origine care poate sa localizeze zona de origine si sa indentifice cauza sangerarii. Daca si sa indentifice cauza sangerarii. Daca sangerarea nu poate fi localizata sangerarea nu poate fi localizata datorita faptului ca rata de sangerare datorita faptului ca rata de sangerare nu permite vizualizarea adecvata a nu permite vizualizarea adecvata a cailor aeriene, sunt indicate cailor aeriene, sunt indicate bronhoscopia rigida de urgenta sau bronhoscopia rigida de urgenta sau arteriografia si embolizarea.arteriografia si embolizarea.Interventia chirurgicala de urgenta se Interventia chirurgicala de urgenta se refera la pacienti cu sangerare refera la pacienti cu sangerare unilaterala, atunci cand embolizarea nu unilaterala, atunci cand embolizarea nu este posibila, cand sangerarea continua este posibila, cand sangerarea continua in ciuda embolizarii sau cand este in ciuda embolizarii sau cand este asociata cu o tulburare persistenta, asociata cu o tulburare persistenta, hemodinamica si respiratorie.hemodinamica si respiratorie.

INTERVENŢII ÎN AFECŢIUNILE INTERVENŢII ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII RESPIRATORII

STOPUL CARDIORESPIRATOR: STOPUL CARDIORESPIRATOR: ==Încetarea funcţiei respiratorii şi a Încetarea funcţiei respiratorii şi a celei cardiace duce la stopul celei cardiace duce la stopul cardiorespirator care corespunde cu cardiorespirator care corespunde cu moartea clinică.moartea clinică. SEMNELE S.C.R.:SEMNELE S.C.R.:

pierderea conştiinţei;pierderea conştiinţei; oprirea respiraţiei;oprirea respiraţiei; încetarea bătăilor inimii (puls 0,T.A. 0);încetarea bătăilor inimii (puls 0,T.A. 0); paloare extremă sau cianoză;paloare extremă sau cianoză; relaxarea completă a musculaturii;relaxarea completă a musculaturii; midriază{mărirea pupilei}.midriază{mărirea pupilei}.

1.Poziţionarea victimei1.Poziţionarea victimei în în decubit dorsal cu un sul decubit dorsal cu un sul sub omoplaţi.Salvatorul sub omoplaţi.Salvatorul în dreapta victimei.în dreapta victimei.

2.H=hiperextensia capului2.H=hiperextensia capului,,

3.E=eliberarea căilor 3.E=eliberarea căilor respiratorii superioarerespiratorii superioare,,

44..L=luxarea mandibuleiL=luxarea mandibulei,,

5.P-pensarea nasului5.P-pensarea nasului,,

6.ME=masaj cardiac extern6.ME=masaj cardiac extern..

SEMNELE DE EFICIENŢÃ A SEMNELE DE EFICIENŢÃ A RESUSCITÃRII:RESUSCITÃRII:

recolorarea tegumentelor;recolorarea tegumentelor;reducerea midriazei până la apariţia reducerea midriazei până la apariţia

miozei;miozei;apariţia pulsului la arterele mari;apariţia pulsului la arterele mari;semne de revenire a stării de semne de revenire a stării de

conştienţă.conştienţă.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA RESTABILIREA FUNCŢIEI RESTABILIREA FUNCŢIEI CARDIORESPIRATORII:CARDIORESPIRATORII:

se menţine poziţia de decubit pentru a se menţine poziţia de decubit pentru a preveni recăderile;preveni recăderile;

se combate hipoxia prin administrare de se combate hipoxia prin administrare de O2;O2;

se combate edemul cerebral prin se combate edemul cerebral prin administrare de Manitol 20% şi diuretice;administrare de Manitol 20% şi diuretice;

se combate acidoza prin administrare de se combate acidoza prin administrare de bicarbonat de sodiu 4,2% sau soluţiebicarbonat de sodiu 4,2% sau soluţieT.H.A.M.;T.H.A.M.;

administrare de anticoagulante pentru administrare de anticoagulante pentru combaterea coagulării diseminate combaterea coagulării diseminate intravasculare.intravasculare.

SEMNELE DE MOARTE SIGURÃSEMNELE DE MOARTE SIGURÃ

traseu plat la E.K.G 60 minute;traseu plat la E.K.G 60 minute;dilatarea persistenta a pupilelor fără dilatarea persistenta a pupilelor fără

reacţie la lumină cu opacitatea reacţie la lumină cu opacitatea corneei;corneei;

cianoză cu lividităţi (pete cianoză cu lividităţi (pete cadaverice).cadaverice).

MANAGEMENTUL CAILOR MANAGEMENTUL CAILOR AERIENE OBSTRUATE:AERIENE OBSTRUATE:

Manevra HeimlichManevra Heimlich este o compresie este o compresie brusca in abdomenul superior care brusca in abdomenul superior care creeaza astfel o presiune suficienta creeaza astfel o presiune suficienta pentru a expulza corpul strain. pentru a expulza corpul strain.

Aceasta manevra se foloseste la Aceasta manevra se foloseste la pacientii constienti, adulti.pacientii constienti, adulti.

Manevra HeimlichManevra Heimlich

Implementarea:Implementarea: Se determina nivelul de constienta a Se determina nivelul de constienta a

pacientului batandu-l pe umar si cerandu-i pacientului batandu-l pe umar si cerandu-i sa tuseasca. sa tuseasca.

Daca are o obstructie incompleta de cai Daca are o obstructie incompleta de cai aeriene nu va putea sa vorbeasca dar se vor aeriene nu va putea sa vorbeasca dar se vor auzi zgomote respiratorii asemenatoare auzi zgomote respiratorii asemenatoare horcaielilor. Aceasta va confirma obstructia horcaielilor. Aceasta va confirma obstructia partiala a cailor aeriene si pacientul trebuie partiala a cailor aeriene si pacientul trebuie incurajat sa tuseasca. Acest lucru fie va incurajat sa tuseasca. Acest lucru fie va elibera caile aeriene fie le va obstrua elibera caile aeriene fie le va obstrua deplin.deplin.

In obstructia completa, in functie de nivelul In obstructia completa, in functie de nivelul de constienta a pacientului se va actiona de constienta a pacientului se va actiona diferit.diferit.


Pentru un pacient adult, constient:Pentru un pacient adult, constient: se va explica pacientului foarte pe scurt ca veti incerca sa se va explica pacientului foarte pe scurt ca veti incerca sa

eliminati corpul straineliminati corpul strain asistenta se va pozitiona in spatele pacientului si ii va inconjura asistenta se va pozitiona in spatele pacientului si ii va inconjura

talia cu mainile.Va strange pumnul la o mana si il va pozitiona talia cu mainile.Va strange pumnul la o mana si il va pozitiona putin deasupra ombilicului pacientului, pozitionand cealalta putin deasupra ombilicului pacientului, pozitionand cealalta mana temeinic peste pumnul stransmana temeinic peste pumnul strans

se vor efectua 5 miscari separate, distincte, de strangere se vor efectua 5 miscari separate, distincte, de strangere puternica a abdomenului, rapid, indreptate inspre interiorul puternica a abdomenului, rapid, indreptate inspre interiorul abdomenului pacientului si in sus.Miscarile trebuie sa fie abdomenului pacientului si in sus.Miscarile trebuie sa fie suficeint de puternice pentru a provoca tuse si a disloca corpul suficeint de puternice pentru a provoca tuse si a disloca corpul strainstrain

pacientul trebuie tinut foarte bine in timpul manevrei, deoarece pacientul trebuie tinut foarte bine in timpul manevrei, deoarece el isi poate pierde cunostinta intre timp si va trebui sustinut sa el isi poate pierde cunostinta intre timp si va trebui sustinut sa nu cada brusc, ci va fi asezat jos, avand grija sa nu fie obiecte nu cada brusc, ci va fi asezat jos, avand grija sa nu fie obiecte in jur care sa-l raneasca.Sustinandu-i capul si gatul, pacientul in jur care sa-l raneasca.Sustinandu-i capul si gatul, pacientul va fi intins in decubit dorsalva fi intins in decubit dorsal

se va deschide gura pacientului, se va face subluxatie se va deschide gura pacientului, se va face subluxatie mandibulara si se va cauta cu degetele corpul strainmandibulara si se va cauta cu degetele corpul strain

se va incerca ventilatia bolnavului. Daca pieptul nu se misca se se va incerca ventilatia bolnavului. Daca pieptul nu se misca se va repozitiona mandibula si se vor efectua inca 5 compresii va repozitiona mandibula si se vor efectua inca 5 compresii abdominale ferme in interior si in sus apoi se va urma abdominale ferme in interior si in sus apoi se va urma protocolul pentru pacientii inconstientiprotocolul pentru pacientii inconstienti


Pentru un pacient adult, inconstient:Pentru un pacient adult, inconstient: se vor deschide caile aeriene facandu-se subluxatie de se vor deschide caile aeriene facandu-se subluxatie de

mandibula si verificandu-se daca respiramandibula si verificandu-se daca respira daca nu respira, se va incerca ventilarea sa cu daca nu respira, se va incerca ventilarea sa cu

repozitionarea cailor aerienerepozitionarea cailor aeriene daca metoda este ineficenta, asistenta se va pozitiona daca metoda este ineficenta, asistenta se va pozitiona

in genunchi, peste pacient, cu un genunchi de o partea in genunchi, peste pacient, cu un genunchi de o partea a acestuia si unul de alta parte si va efectua 5 a acestuia si unul de alta parte si va efectua 5 compresii abdominale ferme inspre interior si in sus cu compresii abdominale ferme inspre interior si in sus cu mainile plasate intre ombilic si apendicele xifoidmainile plasate intre ombilic si apendicele xifoid

se vor deschide caile aeriene prin subluxatie de se vor deschide caile aeriene prin subluxatie de mandibula pentru a evita ca limba sa alunece in fundul mandibula pentru a evita ca limba sa alunece in fundul gatului gatului

se va cauta si curata gura cu degetele pentru a depista se va cauta si curata gura cu degetele pentru a depista corpul strain si se incerca indepartarea acestuia corpul strain si se incerca indepartarea acestuia

dupa indepartarea obiectului se va ventila pacientul dupa indepartarea obiectului se va ventila pacientul verificandu-se pulsul si daca apare respiratia spontanaverificandu-se pulsul si daca apare respiratia spontana

daca este necesar se va incepe resuscitarea cardio-daca este necesar se va incepe resuscitarea cardio-respiratorierespiratorie

daca corpul strain nu a fost indepartat se reincearca daca corpul strain nu a fost indepartat se reincearca ventilarea bolnavului si compresiile abdominale pana ventilarea bolnavului si compresiile abdominale pana cand acesta va fi inlaturatcand acesta va fi inlaturat


Pentru un copil:Pentru un copil:daca copilul este constient si poate sta in daca copilul este constient si poate sta in

picioare se va efectua metoda Heimlich picioare se va efectua metoda Heimlich folosind aceeasi tehnica ca la un adult dar cu folosind aceeasi tehnica ca la un adult dar cu mai putina fortamai putina forta

daca este inconstient, cazut, va fi asezat in daca este inconstient, cazut, va fi asezat in decubit dorsal iar asitenta deasupra cu decubit dorsal iar asitenta deasupra cu genunchii de o parte si de alta a copilului. Se genunchii de o parte si de alta a copilului. Se vor efectua compresii la fel ca la un adult dar vor efectua compresii la fel ca la un adult dar cu mai putin fortacu mai putin forta

nu se va efectua niciodata la copil cautarea nu se va efectua niciodata la copil cautarea oarba cu degetele in gura deoarece exista oarba cu degetele in gura deoarece exista riscul ca acel corp strain sa fie impins mai riscul ca acel corp strain sa fie impins mai adancadanc


Pentru copil pana intr-un an: Pentru copil pana intr-un an:

daca copilul este constient, se va pozitiona de-a daca copilul este constient, se va pozitiona de-a lungul bratului asistentei, cu capul mai jos decat lungul bratului asistentei, cu capul mai jos decat trunchiul si cu fata in jostrunchiul si cu fata in jos

se va sustine capul copilului mentinandu-i ferm se va sustine capul copilului mentinandu-i ferm mandibulamandibula

se sprijina mana cu copilul pe coapsa si cu mana se sprijina mana cu copilul pe coapsa si cu mana cealalta, cu podul palmei, se vor aplica 5 lovituri ( nu cealalta, cu podul palmei, se vor aplica 5 lovituri ( nu cu forta) in spaele copilului, intre umericu forta) in spaele copilului, intre umeri

daca corpul strain nu a fost indepartat, se daca corpul strain nu a fost indepartat, se pozitioneaza mana libera de-a lungul spatelui pozitioneaza mana libera de-a lungul spatelui copilului pana la zona occipitala , sustinand-o si se copilului pana la zona occipitala , sustinand-o si se intoarce c fata in sus, cu capul mai jos decat trunchiulintoarce c fata in sus, cu capul mai jos decat trunchiul

se pozitioneaza degetele pe stern imediat sub o linie se pozitioneaza degetele pe stern imediat sub o linie imaginara intre cele doua mameloane ale copilului.Se imaginara intre cele doua mameloane ale copilului.Se vor face astfel 5 compresii ale pieptului cu degetele vor face astfel 5 compresii ale pieptului cu degetele intr-un ritm nu foarte rapid. Daca corpul strain este intr-un ritm nu foarte rapid. Daca corpul strain este dislocat si se poate vizualiza, trebuie scosdislocat si se poate vizualiza, trebuie scos

daca este nevoie, se va incepe resuscitarea daca este nevoie, se va incepe resuscitarea cardiorespiratoriecardiorespiratorie

Manevra HeimlichManevra HeimlichConsideratii speciale:Consideratii speciale:

daca pacientul vomita in timpul daca pacientul vomita in timpul efectuarii compresiilor abdominale i se efectuarii compresiilor abdominale i se va curata repede gura si se vor efectua va curata repede gura si se vor efectua manevrele doar cat este necesarmanevrele doar cat este necesar

chiar daca eforturile de dezobstruare nu chiar daca eforturile de dezobstruare nu par sa aiba succes, ele trebuie par sa aiba succes, ele trebuie continuate, deoarece privarea de continuate, deoarece privarea de oxigen va produce relaxarea muschilor oxigen va produce relaxarea muschilor scheletici si va creste eficienta scheletici si va creste eficienta manevrelormanevrelor

INTERVENŢII ÎN AFECŢIUNILE INTERVENŢII ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORIIRESPIRATORII

PIPA OROFARINGIANA:PIPA OROFARINGIANA:

O pipa orofaringiana este facuta din plastic curbat si se O pipa orofaringiana este facuta din plastic curbat si se introduce in gura catre peretele posterior al faringelui pentru introduce in gura catre peretele posterior al faringelui pentru a mentine permeabilitatea cailor aeriene.La un pacient a mentine permeabilitatea cailor aeriene.La un pacient inconstient , de obicei, limba obtrueaza faringele. Pipa inconstient , de obicei, limba obtrueaza faringele. Pipa orofaringeala este facuta dupa curbatura palatului bucal si orofaringeala este facuta dupa curbatura palatului bucal si permite trecerea aerului prin ea si pe langa ea, facilitand, de permite trecerea aerului prin ea si pe langa ea, facilitand, de asemenea, aspiratia orofaringeala. Atasarea pipei este asemenea, aspiratia orofaringeala. Atasarea pipei este pentru o scurta peroada , in postanestezie, de exemplu, pana pentru o scurta peroada , in postanestezie, de exemplu, pana cand pacientul se trezeste total. Totusi, ea este folosita si pe cand pacientul se trezeste total. Totusi, ea este folosita si pe termen mai lung fiind pozitionata in stanga sondei la un termen mai lung fiind pozitionata in stanga sondei la un pacient intubat pentru a impiedica ca acesta sa isi muste cu pacient intubat pentru a impiedica ca acesta sa isi muste cu dintii si sa sectioneze accidental sonda endotraheala.dintii si sa sectioneze accidental sonda endotraheala.

Nu se va folosi pipa la pacientii care au pierdut dinti in timpul Nu se va folosi pipa la pacientii care au pierdut dinti in timpul traumei sau au interventii chirurgicale bucale , nici la traumei sau au interventii chirurgicale bucale , nici la pacientii constienti deoarece le produce disconfort, senzatie pacientii constienti deoarece le produce disconfort, senzatie de voma, laringospasm. Se foloseste de obicei la pacientii de voma, laringospasm. Se foloseste de obicei la pacientii inconstienti sau semiconstienti.inconstienti sau semiconstienti.


ASPRATIA ORONAZOFARINGEALA:ASPRATIA ORONAZOFARINGEALA: Aspiratia oronazofaringeala indeparteaza Aspiratia oronazofaringeala indeparteaza

secretiile din faringe cu ajutorul unei secretiile din faringe cu ajutorul unei sonde de aspiratie intodusa prin gura sau sonde de aspiratie intodusa prin gura sau printr-o nara. Aceasta procedura ajuta printr-o nara. Aceasta procedura ajuta pacientii care nu pot sa tuseasca si sa pacientii care nu pot sa tuseasca si sa expectoreze eficient. Manevra trebuie expectoreze eficient. Manevra trebuie efectuata ori de cate ori este nevoie, in efectuata ori de cate ori este nevoie, in functie de starea pacientului.functie de starea pacientului.

Aspiratia oronazofaringeala necesita Aspiratia oronazofaringeala necesita echipamen si tehnica sterila.echipamen si tehnica sterila.

Consideratii speciale:Consideratii speciale: daca pacientul are probleme nazale se va daca pacientul are probleme nazale se va

alterna nara pe care se va face aspirarea alterna nara pe care se va face aspirarea daca se face nazofaringiandaca se face nazofaringian

pentru pacientii care necesita aspirari pentru pacientii care necesita aspirari repetate se poate introduce o pipa in gura repetate se poate introduce o pipa in gura pe care se poate face aspirarea fara risc pe care se poate face aspirarea fara risc de leziuni sau o sonda nazofaringeala pe de leziuni sau o sonda nazofaringeala pe care de asemenea, se poate aspira fara a care de asemenea, se poate aspira fara a mai solicita mucoasa nazala de fiecare mai solicita mucoasa nazala de fiecare datadata

pacientul va fi supravegheat dupa aspirare pacientul va fi supravegheat dupa aspirare pentru a evalua eficienta acesteia si pentru a evalua eficienta acesteia si imbunatatirea respiratieiimbunatatirea respiratiei

frecventa si durata aspiratiilor va fi in frecventa si durata aspiratiilor va fi in functie de starea pacientuluifunctie de starea pacientului


INTUBATIA ENDOTRAHEALA:INTUBATIA ENDOTRAHEALA: Intubarea endotraheala presupune insertia Intubarea endotraheala presupune insertia

orala sau nazala a unei sonde, prin laringe orala sau nazala a unei sonde, prin laringe pana in trahee pentru instituirea mecanica a pana in trahee pentru instituirea mecanica a ventilatiei.ventilatiei.

Este efctuata de anestezist sau de un Este efctuata de anestezist sau de un asistent specializat pe urgente.asistent specializat pe urgente.

Se foloseste intubarea pacientului incaz de Se foloseste intubarea pacientului incaz de urgente majore, cum ar fi stopul urgente majore, cum ar fi stopul cardiorespirator, in epiglotite sau anesteziile cardiorespirator, in epiglotite sau anesteziile care preced interventiile chirurgicale.care preced interventiile chirurgicale.

Avantajele intubarii endotraheale sunt Avantajele intubarii endotraheale sunt mentinerea functionalitatii cailor aeriene, mentinerea functionalitatii cailor aeriene, protectia impotriva aspiratiilor in trahee din protectia impotriva aspiratiilor in trahee din tubul digestiv, permite indepartarea tubul digestiv, permite indepartarea secretiilor traheobronsice la pacientii care secretiilor traheobronsice la pacientii care nu pot tusi eficient, permit ventilatia nu pot tusi eficient, permit ventilatia mecanica.mecanica.

Dezavantajele sunt cresterea riscului de Dezavantajele sunt cresterea riscului de infectie, impiedicarea comunicarii verbale.infectie, impiedicarea comunicarii verbale.

Intubarea endotraheala este contrindicata Intubarea endotraheala este contrindicata pacientilor cu traume severe ale cailor pacientilor cu traume severe ale cailor aeriene sau cu obstacole majore, care nu aeriene sau cu obstacole majore, care nu permit introducerea fara riscuri a sondei de permit introducerea fara riscuri a sondei de intubatie ( la acestia se va efectua intubatie ( la acestia se va efectua cricotirotomie). De asemenea, la pacientii cricotirotomie). De asemenea, la pacientii cu leziuni ale coloanei vertebrale se poate cu leziuni ale coloanei vertebrale se poate contrindica intubarea deoarece este foarte contrindica intubarea deoarece este foarte dificil de facut in conditiile in care pacientul dificil de facut in conditiile in care pacientul nu trebuie sa fie deloc mobilizat.nu trebuie sa fie deloc mobilizat.

Ingrijirea pacientilor intubati:Ingrijirea pacientilor intubati:consta in mentinerea permeabilitatii consta in mentinerea permeabilitatii

cailor aeriene, prevenirea cailor aeriene, prevenirea complicatiilor, mentinerea adcvata a complicatiilor, mentinerea adcvata a presiunii aerului in balonas pentru presiunii aerului in balonas pentru prevenirea necrozei traheei, prevenirea necrozei traheei, repozitionarea sondei pentru a repozitionarea sondei pentru a preveni ulceratiile gurii, aspirarea, preveni ulceratiile gurii, aspirarea, etc.etc.


TRAHEOTOMIATRAHEOTOMIA Traheotomia presupune crearea unui orificiu Traheotomia presupune crearea unui orificiu

( traheostomie) in trahee si introducerea unui tub ( traheostomie) in trahee si introducerea unui tub special pentru mentinerea permeabila a caii aeriene special pentru mentinerea permeabila a caii aeriene astfel obtinute. astfel obtinute.

Aceasta procedura se face cand orice alta metoda de a Aceasta procedura se face cand orice alta metoda de a elibera caile aeriene esueaza ( edem laringeal, tumora, elibera caile aeriene esueaza ( edem laringeal, tumora, corp strain) sau cand intubatia endotraheala este corp strain) sau cand intubatia endotraheala este contraindicata.contraindicata.

Traheotomia permite ventilarea bolnavului, aspirarea la Traheotomia permite ventilarea bolnavului, aspirarea la pacientii care nu pot tusi eficient, previne aspirarea pacientii care nu pot tusi eficient, previne aspirarea secretiilor de catre pacientii comatosi.secretiilor de catre pacientii comatosi.

Traheotomia se efectueaza de catre medic ajutat de Traheotomia se efectueaza de catre medic ajutat de una sau doua asistente. Se poate efctua din timp, cu una sau doua asistente. Se poate efctua din timp, cu pregatire, sau de urgenta, chiar la patul bolnavului.pregatire, sau de urgenta, chiar la patul bolnavului.

Consideratii speciale:Consideratii speciale: se vor masura semnele vitale ale pacientului la se vor masura semnele vitale ale pacientului la

fiecare 15 minute in prima ora dupa traheotomie fiecare 15 minute in prima ora dupa traheotomie se va supraveghea pacientul cu atentie pentru a se va supraveghea pacientul cu atentie pentru a

depista din timp eventualele semne de depista din timp eventualele semne de infectie( traheotomia se va face folosind o tehnica infectie( traheotomia se va face folosind o tehnica sterila, dar daca acest lucru nu se face in spital si e sterila, dar daca acest lucru nu se face in spital si e face de urgenta, respectarea tehnicii sterile este face de urgenta, respectarea tehnicii sterile este imposibila)imposibila)

se vor plasa in permanenta urmatoarele echpmaente se vor plasa in permanenta urmatoarele echpmaente la patul bolnavului cu traheostoma: echipament de la patul bolnavului cu traheostoma: echipament de aspiratie, alte canule sterile ( una de aceeasi marime aspiratie, alte canule sterile ( una de aceeasi marime si una mai mica ) pentru a fi inlocuita cea veche daca si una mai mica ) pentru a fi inlocuita cea veche daca iese accidental, un dilatator de trahee steriliese accidental, un dilatator de trahee steril

reintroducerea unei canule trebuie facuta cu mare reintroducerea unei canule trebuie facuta cu mare grija pentru a nu provoca traume traheale, perforatii grija pentru a nu provoca traume traheale, perforatii compresii, asfixiericompresii, asfixieri

Ingrijirea traheostomei:Ingrijirea traheostomei: Indiferent daca traheotomia a fost facuta Indiferent daca traheotomia a fost facuta

de urgenta sau a fost planificata, ca o de urgenta sau a fost planificata, ca o masura temporara sau permanenta, masura temporara sau permanenta, ingrijirea traheostomiei are aceleasi ingrijirea traheostomiei are aceleasi scopuri: mentinerea permeabilitatii sale scopuri: mentinerea permeabilitatii sale prin aspirarea de secretii care o pot prin aspirarea de secretii care o pot obstrua, mentinerea itegritatii pielii din jur, obstrua, mentinerea itegritatii pielii din jur, prevenirea infectiilor, suport psihologic.prevenirea infectiilor, suport psihologic.

Ingrijirea traheostomiei se va face prin Ingrijirea traheostomiei se va face prin tehnici sterile pentru a preveni infectiile. tehnici sterile pentru a preveni infectiile. Pentru pacientii cu traheotomii recente se Pentru pacientii cu traheotomii recente se vor folosi manusi sterile, iar pentru cei cu vor folosi manusi sterile, iar pentru cei cu traheotomii mai vechi se pot folosi manusi traheotomii mai vechi se pot folosi manusi nesterile in ingrijirea traheostomei.nesterile in ingrijirea traheostomei.


ASPIRATIA TRAHEALAASPIRATIA TRAHEALA Aspirarea traheala ajuta la indepartarea Aspirarea traheala ajuta la indepartarea

secretilor din trahee si bronhii prin secretilor din trahee si bronhii prin introducerea unei sonde cuplate la aspirator introducerea unei sonde cuplate la aspirator fie prin gura, fie prin nas, prin traheostoma, fie prin gura, fie prin nas, prin traheostoma, prin canula traheostomica, sau prin sonda prin canula traheostomica, sau prin sonda endotraheala.endotraheala.

De asemenea, aspirarea traheala produce De asemenea, aspirarea traheala produce tuse ceea ce ajuta la mobilizarea secretiilor. tuse ceea ce ajuta la mobilizarea secretiilor. Prin aspirare traheala se poate preveni Prin aspirare traheala se poate preveni pneumonia rezultata ca urmare a stagnarii pneumonia rezultata ca urmare a stagnarii secretiilor in caile aeriene. Aspirarea traheala secretiilor in caile aeriene. Aspirarea traheala se va face ori de cate ori este nevoie si se va face ori de cate ori este nevoie si necesita o tehnica sterila.necesita o tehnica sterila.

Insertia sondei de aspiratie Insertia sondei de aspiratie nazotraheala la un pacient neintubat:nazotraheala la un pacient neintubat:

se indeparteaza sursa de oxigen daca este se indeparteaza sursa de oxigen daca este cazulcazul

folosind mana nondominanta se ridica nara folosind mana nondominanta se ridica nara pe care se va introduce sondape care se va introduce sonda

sonda prin nara prin miscari blande de sonda prin nara prin miscari blande de rotatie pentru a-i facilita inaintarea rotatie pentru a-i facilita inaintarea

in inspirul pacientului se va introduce cat in inspirul pacientului se va introduce cat mai repede sonda, fara a face aspiratie in mai repede sonda, fara a face aspiratie in timpul inserariitimpul inserarii

daca pacientul incepe sa tuseasca cand daca pacientul incepe sa tuseasca cand sonda ajunge in laringe se va opri inaintarea sonda ajunge in laringe se va opri inaintarea si se va incepe doar in inspirul pacientului si se va incepe doar in inspirul pacientului

Insertia sondei de aspiratie la un pacient Insertia sondei de aspiratie la un pacient intubat:intubat:

daca se foloseste un sistem inchis de aspirare a daca se foloseste un sistem inchis de aspirare a pacientului intubat, acesta va avea sonda de pacientului intubat, acesta va avea sonda de aspiratie, invelita intr-un plastic etans, protector, aspiratie, invelita intr-un plastic etans, protector, atasata intre sonda de intubatie si ventilator. Va atasata intre sonda de intubatie si ventilator. Va putea fi folosita de mai multe ori fara a se atinge putea fi folosita de mai multe ori fara a se atinge decat plasticul. Se va putea face aspirarea in timp ce decat plasticul. Se va putea face aspirarea in timp ce pacientul este ventilat, reducand astfel hipoxia. pacientul este ventilat, reducand astfel hipoxia. Sistemul inchis de aspirare previne aparitia infectiilor. Sistemul inchis de aspirare previne aparitia infectiilor.

daca se foloseste un sistem deschis de aspirare al daca se foloseste un sistem deschis de aspirare al pacientului intubat, cu mana nesterila se pacientului intubat, cu mana nesterila se deconecteaza pacientul de la ventilator si se introduce deconecteaza pacientul de la ventilator si se introduce cu mana sterila sonda de aspiratie prin sonda de cu mana sterila sonda de aspiratie prin sonda de intubatie.intubatie.


DRENAJUL TORACICDRENAJUL TORACICScop:Scop:--drenarea lichidelor,sangelui sau aerului din drenarea lichidelor,sangelui sau aerului din cavitatea pleurala si restabilirea unei presiuni cavitatea pleurala si restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expansiunea plamanului.negative care sa faciliteze expansiunea plamanului.

Conditii esentiale:Conditii esentiale: sistemul de drenare sa fie perfect intretinut,tuburile sistemul de drenare sa fie perfect intretinut,tuburile

sa nu fie obstruate.sa nu fie obstruate. respectarea normelor de asepsie.respectarea normelor de asepsie.

DE RETINUT: DE RETINUT: este interzisa ridicarea flaconului plin cu este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii, deoarece lichidele secretii fara pensarea tubulaturii, deoarece lichidele pot fi reintroduse in cavitatea pleurala.pot fi reintroduse in cavitatea pleurala.

INTERVENTII PENTRU INTERVENTII PENTRU

MOBILIZAREA SECRETIILORMOBILIZAREA SECRETIILOR Hidratarea:Hidratarea:--este eficace pentru este eficace pentru

functionarea sistemului mucociliar.functionarea sistemului mucociliar. la un pacient cu o hidratare la un pacient cu o hidratare

adecvata,o tuse slaba poate usor adecvata,o tuse slaba poate usor disloca secretiile.disloca secretiile.

se recomanda aproximativ 2000 ml se recomanda aproximativ 2000 ml lichide pe zi.lichide pe zi.

UmidificareaUmidificarea:-:-consta in adaugarea vaporilor de consta in adaugarea vaporilor de apa la aerul inspirat.apa la aerul inspirat.

pastreaza caile aeriene umede si permite pastreaza caile aeriene umede si permite debarasarea secretiilor.debarasarea secretiilor.

se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa asezate pe o sursa de caldura.apa asezate pe o sursa de caldura.

Nebulizarea:-consta in adaos de umiditate sau Nebulizarea:-consta in adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat.medicamente la aerul inspirat.

se realizeaza prin pulverizare(folosind atomizorul) se realizeaza prin pulverizare(folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor=un amestec de gaz cu sau cu ajutorul aerosolilor=un amestec de gaz cu un medicament dispersat in particule sferice, de un medicament dispersat in particule sferice, de ordinul micronilor ordinul micronilor (antibiotice,antialergice,bronhodilatatoare,expecto(antibiotice,antialergice,bronhodilatatoare,expectorante).rante).

Tapotament:Tapotament: consta in lovirea peretelui toracic,cu consta in lovirea peretelui toracic,cu

mana,ritmic,pe toata suprafata,timp de mana,ritmic,pe toata suprafata,timp de 1-2 minute.1-2 minute.

incheietura mainii trebuie sa fie incheietura mainii trebuie sa fie relaxata,iar cotul in flexie.relaxata,iar cotul in flexie.

pacientul este rugat sa respire lent si pacientul este rugat sa respire lent si adanc.adanc.

toracele pacientului trebuie sa fie toracele pacientului trebuie sa fie acoperit.acoperit.

este contrindicat la pacientii cu este contrindicat la pacientii cu osteoporoza sau coaste fracturate si la osteoporoza sau coaste fracturate si la cei cu probleme de sangerare.cei cu probleme de sangerare.

VibratiaVibratia pacientul este rugat sa inspire adanc pacientul este rugat sa inspire adanc

pe gura si sa expire lent pe nas.pe gura si sa expire lent pe nas. in timpul expiratiei se aplica cu mana in timpul expiratiei se aplica cu mana

pe peretele toracic o presiune usoara pe peretele toracic o presiune usoara si oscilatorie.si oscilatorie.

dupa 5 expiratii pacientul este dupa 5 expiratii pacientul este incurajat sa tuseasca si sa incurajat sa tuseasca si sa expectoreze.expectoreze.

este contraindicata la sugari si copiii este contraindicata la sugari si copiii mici.mici.

Drenajul posturalDrenajul postural:: este un procedeu pozitional care permite este un procedeu pozitional care permite

eliminarea secretiilor.eliminarea secretiilor. pozitia pacientului se schimba la 20-30 de pozitia pacientului se schimba la 20-30 de

minute: minute: decubit ventral cu perna sub abdomen.decubit ventral cu perna sub abdomen. decubit ventral cu patul inclinat la 20 de grade.decubit ventral cu patul inclinat la 20 de grade. decubit dorsal.decubit dorsal. decubit lateral drept.decubit lateral drept. decubit lateral stang.decubit lateral stang. pozitie sezand.pozitie sezand. la sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat la sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat

sa respire profund.sa respire profund. se renunta la pozitiile in care pacientul se renunta la pozitiile in care pacientul

prezinta disconfort sau dispnee.prezinta disconfort sau dispnee. este contraindicat la pacientii cu leziuni ale este contraindicat la pacientii cu leziuni ale

maduvei spinarii sau cu hipertensiune maduvei spinarii sau cu hipertensiune intracranianaintracraniana

ASPRATIA ORONAZOFARINGEALA:ASPRATIA ORONAZOFARINGEALA:

Aspiratia oronazofaringeala Aspiratia oronazofaringeala indeparteaza secretiile din faringe cu indeparteaza secretiile din faringe cu ajutorul unei sonde de aspiratie ajutorul unei sonde de aspiratie intodusa prin gura sau printr-o nara. intodusa prin gura sau printr-o nara. Aceasta procedura ajuta pacientii care Aceasta procedura ajuta pacientii care nu pot sa tuseasca si sa expectoreze nu pot sa tuseasca si sa expectoreze eficient. Manevra trebuie efectuata ori eficient. Manevra trebuie efectuata ori de cate ori este nevoie, in functie de de cate ori este nevoie, in functie de starea pacientului.starea pacientului.

Aspiratia oronazofaringeala necesita Aspiratia oronazofaringeala necesita echipamen si tehnica sterila.echipamen si tehnica sterila.

Consideratii speciale:Consideratii speciale: daca pacientul are probleme nazale se va daca pacientul are probleme nazale se va

alterna nara pe care se va face aspirarea alterna nara pe care se va face aspirarea daca se face nazofaringiandaca se face nazofaringian

pentru pacientii care necesita aspirari pentru pacientii care necesita aspirari repetate se poate introduce o pipa in gura repetate se poate introduce o pipa in gura pe care se poate face aspirarea fara risc de pe care se poate face aspirarea fara risc de leziuni sau o sonda nazofaringeala pe care leziuni sau o sonda nazofaringeala pe care de asemenea, se poate aspira fara a mai de asemenea, se poate aspira fara a mai solicita mucoasa nazala de fiecare datasolicita mucoasa nazala de fiecare data

pacientul va fi supravegheat dupa aspirare pacientul va fi supravegheat dupa aspirare pentru a evalua eficienta acesteia si pentru a evalua eficienta acesteia si imbunatatirea respiratieiimbunatatirea respiratiei

frecventa si durata aspiratiilor va fi in frecventa si durata aspiratiilor va fi in functie de starea pacientuluifunctie de starea pacientului


ADMINISTRAREA DE OXIGENADMINISTRAREA DE OXIGEN Pacientii pot primi oxigen prin Pacientii pot primi oxigen prin

diverse metode. Fiecare metoda are diverse metode. Fiecare metoda are avantajele si dezavantajele sale, avantajele si dezavantajele sale, indicatiile si contraindicatiile sale.indicatiile si contraindicatiile sale.

Scop Scop terapeutic: terapeutic: imbogatirea aerului cu oxigen in imbogatirea aerului cu oxigen in

scopul combaterii hipoxiei scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusa a tesuturilor)(oxigenarea redusa a tesuturilor)

ameliorarea concentratiei de oxigen ameliorarea concentratiei de oxigen in sange.in sange.Hipoxia poate fi:Hipoxia poate fi:

anemica prin reducerea hemoglobinei anemica prin reducerea hemoglobinei histotoxica prin blocarea la nivelul histotoxica prin blocarea la nivelul

celulelorcelulelor circulatoare prin tuburari de circulatoare prin tuburari de

circulatiecirculatie

Administrarea oxigenului se face Administrarea oxigenului se face cucu: :

sonda sau cateter nazalsonda sau cateter nazalochelariochelarimascamascacort de oxigencort de oxigenbalon Ambu sau Ruben balon Ambu sau Ruben

Incidente la administrarea oxigenului:Incidente la administrarea oxigenului: distensia abdominala prin patrunderea distensia abdominala prin patrunderea

gazului prin esofag;gazului prin esofag; enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului enfizem subcutanat prin infiltrarea gazului

la baza gatului prin fisurarea mucoasei.la baza gatului prin fisurarea mucoasei.

Se va sti ca:Se va sti ca: nu se unge cateterul cu substante grase nu se unge cateterul cu substante grase

(pericol de explozie si pneumonie);(pericol de explozie si pneumonie); bombele de oxigen se fixeaza pe un port bombele de oxigen se fixeaza pe un port

butelie, orizontal pentru a evita loviturile;butelie, orizontal pentru a evita loviturile; oxigenul nu se foloseste fara manometru;oxigenul nu se foloseste fara manometru; barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin barvetarul sa fie bine fixat deoarece prin

rasturnare; impinge apa in caile respiratorii rasturnare; impinge apa in caile respiratorii ale bolnavului.ale bolnavului.


VENTILATIA MANUALA:VENTILATIA MANUALA: Ventilatia manula se face cu ajutorul balonului Ventilatia manula se face cu ajutorul balonului

Ruben care are un dispozitiv de atasare la Ruben care are un dispozitiv de atasare la masca, la sonda de intubatie, la traheostoma, masca, la sonda de intubatie, la traheostoma, sau masca, putand astfel ventila mecanic orice sau masca, putand astfel ventila mecanic orice tip de pacient. De obicei folosita in urgente, tip de pacient. De obicei folosita in urgente, ventilatia manuala poate fi folosita si ventilatia manuala poate fi folosita si temporar, pacientul este decuplat de la temporar, pacientul este decuplat de la ventilator pentru aspiratie, schimbarea sau ventilator pentru aspiratie, schimbarea sau repozitionarea sondei, inainte de intubare, repozitionarea sondei, inainte de intubare, inainte de aspirare , in timpul transportului inainte de aspirare , in timpul transportului unui pacient intubat. Oxigenul administrat prin unui pacient intubat. Oxigenul administrat prin ventilatia mecanica poate imbunatati un ventilatia mecanica poate imbunatati un sistem cardiorespirator compromis.sistem cardiorespirator compromis.

VENTILATIA MECANICAVENTILATIA MECANICA ventilatia mecanica introduce si ventilatia mecanica introduce si

scoate aerul din plamanii pacientului.scoate aerul din plamanii pacientului. desi ofera ventilatie, aparatura nu desi ofera ventilatie, aparatura nu

poate oferi si schimbul de gazepoate oferi si schimbul de gaze ventilatia mecanica ofera presiune ventilatia mecanica ofera presiune

negativa sau pozitiva pentru a ventila negativa sau pozitiva pentru a ventila pacientulpacientul

asistenta va trebui sa aiba pregatite asistenta va trebui sa aiba pregatite circuitele pentru ventilator si sa stie circuitele pentru ventilator si sa stie sa le monteze in caz de urgenta.sa le monteze in caz de urgenta.

ALTE TRATAMENTEALTE TRATAMENTE

TORACOCENTEZA :TORACOCENTEZA : toracocenteza consta in aspirarea lichidului toracocenteza consta in aspirarea lichidului

sau aerului din spatiul pleural;sau aerului din spatiul pleural; ajuta la diminuarea compresiilor pulmonare, in ajuta la diminuarea compresiilor pulmonare, in

bolile respiratorii prin indepartarea lichidului bolile respiratorii prin indepartarea lichidului in exces rezultat in urma unor traumatisme , in exces rezultat in urma unor traumatisme , tuberculoza sau cancer;tuberculoza sau cancer;

toracocenteza mai este si modalitatea de toracocenteza mai este si modalitatea de introducere a chimioterapiei cat si de scoatere introducere a chimioterapiei cat si de scoatere a lichidului pentru analizarea sa la laborator;a lichidului pentru analizarea sa la laborator;

este contraindicata la pacientii cu boli este contraindicata la pacientii cu boli hemoragice.hemoragice.

Documents

Ingrijirea Pacientilor Cu Afectiuni Pulmonare