INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Embed Size (px)

Citation preview

UNIVERSITATEA ,,CONSTANTIN BRNCOVEANU Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii Pitesti Specializarea - DREPT

LUCRARE DE LICEN

INFRACIUNI CONTRA PATRIMONIULUI ANALIZA INFRACTIUNILOR DE SUSTRAGERE

Coordonator,1

Absolvent,

Conf. Univ. Dr. ION MIHALCEA

CRISTINA GUNIE

-

2011 -

CUPRINS INTRODUCERE...........................................................................................5 CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI.........................................................................6 Sectiunea I. Consideratii generale si referinte istorice..............................................6 Sectiunea II. Cadrul juridic general insituit prin Contitutia din 1991 si modificarile in anul 2003 si implicatiile ei asupra reglementarilor penale.............................9 CAPITOLUL II. ASPECTE COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CONTRA PATRIMONIULUI........................................................................................11 1.Obiectul juridic generic si obiectul material................................................11 2. Subiectii infractiunilor.............................................................................18 3. Latura obiectiva..........................................................................................20 4. Latura subiectiva.........................................................................................21 5. Forme. Sanctiuni.........................................................................................22 FURTUL.TALHARIA..................................................................................24 FURTUL.......................................................................................................272

1. 2.

Furtul simplu ( art. 208 C.pen )..............................................................27 Furtul calificat ( art. 209 C. pen. )..............................................................29

3. TALHARIA ( art. 211 C.pen. )................................................................35 3.1. Forma simpla............................................................................................35 3.2. Forma agravata.........................................................................................36 CAPITOLUL III. ANALIZA FIECAREI INFRACIUNI DE

SUSTRAGERE................................................................................................38 1. Furtul.........................................................................................................38 2. Tlhria...47 3. Abuzul de ncredere.................................................................................50 4. Gestiunea frauduloas................................................................................52 5.1. nelciunea n form de baz................................................................53 5.2. nelciunea n convenii.........................................................................57 5.3. nelciune prin emitere de cecuri fr acoperire.....................................59 6. Delapidarea..............................................................................................61 7. nsuirea bunului gsit................................................................................63 8. Distrugerea.................................................................................................65 9. Distrugerea calificat.................................................................................67 10. Distrugerea din culp..................................................................................67 11. Tulburarea de posesie...................................................................................69 12. Tinuirea..................................................................................................71 CONCLUZII..................................................................................................74 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................763

LIST ABREVIERI

1. art. - articol; 2. alin. - alineat; 3. C. C. - Curtea Constituional ; 4. C. pen.- Cod penal 5. C. proc. civ. - Codul de procedur civil; 6. dec. - decizia; 7. .C.C.J. - nalta Curte de Casaie i Justiie; 8. lit. - litera;9.

M. Of. - Monitorul Oficial al Romniei, Partea I;

10.O. G. - Ordonan de Guvern; 11.op. cit. opera citat 12.O.U.G. Ordonan de urgen a Guvernului; 13.R.R.D. - Revista romn de drept ;4

14.sent. - sentina; 15.Trib. jud. - Tribunalul judeean.

INTRODUCERE

Am ales aceasta tem a lucrrii mele de licen pornind de la importana deosebit pe care o are aceast instituie n materia dreptului penal si de asemenea in materia relatiilor sociale dintre indivizi.. Importana i complexitatea acesteia m-au determinat s ncerc o analiz teoretico-practic n ceea ce priveste infractiunile contra patrimoniului. Pe parcursul lucrrii am ncercat s sintetizez diferitele opinii ale unor autori recunoscui n domeniul dreptului penal cu privire la aceast tema, s prezint prevederile legislative n domeniu i s dau exemple practice n ceea ce privete aplicabilitatea acestora. Lucrarea cuprinde trei capitole (Capitolul I. Consideratii generale privind infractiunile contra patrimoniului, Capitolul II. Aspecte comune ale infractiunilor contra patrimoniului, Capitolul III. Analiza fiecarei infraciuni de sustragere).5

n elaborarea lucrrii am folosit tratate i lucrri ale unor autori consacrai n domeniul dreptului civil, legislaia n vigoare ce reglementeaz domeniul acestei instituii, precum i articole, periodice, reviste de specialitate i culegeri ce trateaz acest subiect. nchei, n sperana c lucrarea va reui sa ating cele mai importante puncte n ceea ce privete tema tratat i c va fi o surs de informare pertinent pentru toti cei interesai de aceast tema.

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNILE CONTRA PATRIMONIULUI

SECTIUNEA I Consideratii generale si referinte istorice Faptele savarsite impotriva patrimoniului au fost intotdeauna incriminate, de-a lungul istoriei. In perioada sclavagista erau pedepsite cu asprime furtul , talharia, jaful; mai putin cunoscute erau alte forme de atingere a proprietatii , cum ar fi inselaciunea, abuzul de incredere, gestiune frauduloasa, care erau considerate ca delicte civile1 .1

Alaturi de contracte, quasicontracte,quasidelicte si lege apar ca izvoare ale obligatiilor si delictele. Delictele constituie cel mai vechi izvor de obligatiuni. Definitia delictului a variat de-a lungul timpurilor. Vezi in acest sens 6

In perioada feudala se extinde treptat represiunea penala cuprinzad in sfera sa toate faptele prin care se putea aduce vatamari patrimoniului . De regula , furturile marunte se pedepseau cu biciuirea , insa , la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moartea . Daca furturile erau grave, se aplica pedeapsa cu moartea de la primul furt . Aceast asprime a pedepselor arata frecventa infractiunilor si gravitatea lor ; impotriva unor asemenea fapte stapanirea era silita sa recurga la cele mai inumane pedepse. Sistemele de drept penal moderne , desi au eliminat unele din exagerarile anterioare , au mentinut un regim destul de sever pentru anumite forme de activitate infractionala indreptate impotriva patrimoniului; totodata, au extins cadrul incriminarilor si la alte fapte specifice relatiilor economice din societatea moderna . In vechiul drept romanesc existau , de asemene , reglementari foarte detaliate referitoare la aceste infractiuni . Astfel, avem de amintit aici pravilele lui Vasile Lupu2

si Matei Basarab 3, codicile penale ale lui Alexandru Sturza in Moldova(1826) si in Muntenia , contineau dispozitii cu privire la

a lui Barbu Stirbei (1850)

infractiunile contra patrimoniului . Codul penal roman din 1864 , desi copiat in mare parte dupa codul penal francez , cuprinde in capitolul referitor la Crime si delicte contra proprietatilor numeroase incriminari inspirate din Codul penal prusac, privitoare la apararea patrimoniului menite sa asigure cu mijloace mai severe ocrotirea acestuia . Codul penal roman din 1936 cuprindea aceasta materie in Cartea II ,Titlul XIV intitulat Infractiuni contra patrimoniului sistematizat in 5 capitole astfel 4 : Cap. IMihai G. Rarincescu, Notiuni de drept civil.Obligatii., 1931, p.172 3

Cartea pentru nvaaturi, din 1646 ndreptarea legii, din 1652 4 Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Rodica Stanoiu, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Victor Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol III, Editia a-II-a, Editura Academiei Romane, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p. 429. 7

Furtul ; Cap II Talharia si pirateria ; Cap III Delicte contra patrimoniului prin nesocotire increderii ; Cap. IV Stramutarea de hotarare , desfiintarea semnelor de hotar, stricaciuni si alte tulburari aduse proprietaatii; Cap. V Jocul de noroc , loteria si specula contra economiei publice . Dupa cum se poate observa Codul penal din 1936 a restrans in limitele sale firesti, toate infractiunile contra patrimoniului grupadu-le dupa obiectul juridic. Paralel cu prevederile Codului penal de la 1864 cat si de la 1936 au existat si anumite infractiuni contra patrimoniului prevazute in legi speciale , ca de pilda in Codul Justitiei Militare5, in Codul Comercial, in Codul Silvic, in Codul Marinei comerciale si altele . In perioada anilor 1944 1989 , s-au produs unele schimbari legislative importante in toate domeniile dreptului , dar , mai ales in cel al dreptului penal, in conformitate cu ideologia vremii si cu modul de a concepe existenta proprietatii, reglementari similare cu ale tuturor tarilor care se situau pe aceeasi pozitie . In acest context a fost adoptat Decretul nr. 192 din19506

in continutul caruia s-a definit

notiunea de obstesc si implicit si acee de avut obstesc .Prin acestact normativ a fost introdus in Titlul XIV al Codului penal din 1936 , un nou capitol - ,,Unele infractiuni contra avutului obstesc, caruia ulterior i s-au adus modificari , mai ales in privinta agravarii pedepselor . Actul normativ sus citat, marcat momentul cand apare pentru prima oara o ocrotire discriminatorie a patrimoniului dupa cum acesta era considerat particular sau obstesc . Autorii Codului penal de la 19687

, n-au facut si nici nu puteau sa faca altfel diferentiata a

decat sa consacre mai departe aceasta conceptie de ocrotire

patrimoniului. De aceea , in Titlul III al acestui Cod penal , au fost prevazute5 6

Codul Justitiei Militare al Romaniei din 20/03/1937. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 20/03/1937 DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru nationalizarea unor imobile Publicat in BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 20 aprilie 1950 7 Textul actului republicat n M.Of. nr. 65/16 apr. 1997 8

infractiuni contra avutului particular , iar in Tiltul IV infractiunile contra avutului obstesc . Comparand aceste reglementari cu cele ale codului penal anterior, observam ca in cuprinsul Codului penal in vigoare numarul incriminarilor in aceasta materie este mai redus ca urmare a unei concentrari a acestora in texte incriminatoare mai corespunzatoare, asa incat unele fapte care in Codul penal anterior se incadrau in texte multiple si diferentiate, in actualul cod sunt prevazute in acelasi text . Legea pedepsete ca infraciuni faptele care incalca in mod grav valorile sociale importante ale ornduirii noastre. Daca este legitim ca simplul cetatea sa se apere mpotriva pericolelor care l amenina, cu atat mai mult societatea trebuie sa ia masurile cele mai aspre pentru a se apara de primejdia dezordinii i a indisciplinei. Adevaratul mediu al raului este tocmai lupta impotriva lui, spunea inteleptul Indian Rabindranatah Tagore.8 SECTIUNEA II - Cadrul juridic general insituit prin Contitutia din 1991 si modificarile in anul 2003 si implicatiile ei asupra reglementarilor penale In materia infractiunilor contra patrimoniului, Constitutia Romaniei, prevede in continutul sau si norme cu carcter de principii constitutionale referitoare la proprietate . Codul penal , fara a contine o definitie a notiunii de avut public explica9

, inclus in titlul consacrat stabilirii intelesului unor termeni sau expresii din legea

penala , termenul public . Potrivit textului prin acest termen se intelege tot ce priveste autoritatile publice , institutiile publice , institutiile sau alte persoane juridice de interes public , administrarea , folosirea sau erxploatarea bunurilor proprietate publica , serviciile de interes public , precum si bunurilor de orice fel care , potrivit legii , sunt de interes public .

8

George Antoniu, Marin Popa, Stefan Danes, Codul penal pe intelesul tuturor, Editura politica, Bucuresti, 1988, pp.38-42. 9 A se vedea in acest sens art. 145 al Constitutiei din 1993 9

Constitutia Romaniei

10

imparte proprietatea in doua categorii: publica si

privata. In principiu , orice bun , mobil sau imobil , poate forma obiect al dreptului de proprietate publica . In acelasi articol alin. 4 sunt enumerate bunurile care nu pot exista decat in proprietatea publica : bogatiile de orice natura ale subsolului ; caile de comunicatie ; spatiul aerian ; apele cu potential energetic ; plajele ; marea teritoriala ; resirsele naturale ale zonei economice si ale platoului continental . Aceasta enumerare se completeaza cu alte bunuri stabilite de lege ca aprtinand propritatii publice . De exemplu , in art. 4 din Legea 18/199111 se arata ca terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau dreptului de proprietate publica . Proprietatea publica sau privata poate fi incalcata prin aceleasi fapte de pericol social considerte ca fiind infractiuni . Privind acest aspect patrimoniul este ocrotit , in primul rand , printr-un intreg ansamblu de mijloace juridice extra penale , civile si de alta natura . Impotriva faptelor care prezinta un grad mai ridicat de pericol social patrimoniul este ocroitit si prin mijloacele energice ale legii penale . Ca in cazul altor valori sociale de mare insemnatate aceasta ocrotire se realizeaza prin incriminarea faptelor care ii aduc atingere . Odata cu adoptarea noii Constitutii , s-a considerat ca titlul IV din Codul Penal este implicit abrogat , fiind neconstitutionala protectia juridica speciala pentru avutul public . Prin decizia nr. 1 /1993 , Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile din Codul Penal referitoare la infractiunile contra avutului public , sunt abrogate partial si in consecinta urmeaza a se aplica numai cu privire la bunurile prevazute de art. 315 alin. 4 din Constitutie , bunuri ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice . Ideea e pastrata si in Constitutia din 200312, pastrandu-se deci aceeasi linie.10

A se vedea art. 135 alin. 2 Constitutia din 1993, care prevede: Proprietatea este publica sau privata, iar in alin. 3 arata: Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrative - teritoriale". 11 Legea fondului funciar publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februrie 1991 12 Modificat si completat prin Legea de revizuire a Constitutiei Romniei nr. 429/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicat de Consiliul Legislativ, n temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dndu-se textelor o nou numerotare. 10

Prin art. 1 pct. 100 din Legea nr. 140 / 1996 ,

Legea de modificare si

completare a Codului Penal a fost abrogat intreg titlul IV cuprinzand infractiunile avutului obstesc . In urma acestor modificari se respecta cu adevarat principiul constitutional iar faptele indreptate impotriva patrimoniului public sau privat sunt reprimate prin prevederile titlului III Infractiuni contra patrimoniului ( art. 208 222).

CAPITOLUL II ASPECTE COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CONTRA 1.Obiectul juridic generic si obiectul material Obiectul juridic generic al infractiunilor contra patrimoniului il constituie relatiile sociale a caror formare , desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului , mai ales sub aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri si implicit sub aspectul obligatiei de a mentine pozitia fizica a bunului in cadrul patrimoniului , acesta facand parte din gajul general al creditorilor chirografari. Obiectul principal secundar14 13

PATRIMONIULUI

consta in relatiile referitoare la patrimoniul public sau privat, in vreme ce obiectul vizeaza relatii sociale referitoare la posesia asupra bunurilor, increderea si buna credinta pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial. In terminologia legii penale , notiunea de patrimoniu nu are acelasi inteles ca si in dreptul civil. Sub aspect civil patrimoniul insemna totalitea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au o valoare economica , adica pot fi

13

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.161 14 Ibidem 11

evaluate in bani , sau cu alte cuvinte , totalitatea drepturilor si datoriilor actuale si viitore ale unei persoane 15 . Patrimoniul este un concept juridic care exprima ansamblul de drepturi si obligatii ale unei persoane ca o universalitate , ca o solutie independenta de bunurile care le cuprinde la un moment dat patrimoniul ; fie ca-l privim ca o entitte strans legata de persona subiectului fie ca o universalitate de drepturi exista obligatoriu la orice subiect de drept (chiar cand pasivul depseste activul) ; el nu se poate niciodata instraina ci se transmite numai la moartea subiectului in momentul cand vointa acestuia care ii da caracterul de unitate , se stinge . Din cuprinsul patrimoniului fac parte , bunurile corporale si incorporale , bunurile consumptibile16 ori fungibile17 , mobile sau imobile , principale ori accesorii , etc. adica tot ceea ce reprezinta puteri , facultati , aptitudini ale subiectului privite din punct de vedere al valorilor economice si a raporturilor care se nasc din exercitiul acestor puteri , facultati , aptitudini. In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile cre se pot comite in potriva acestuia are un inteles mai restrans si se refera la bunurile nu ca universalitate , ci in individualitatea ori susceptibila de a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse , deteriorate , tainuite , gestionate fraudulos , etc. Infractiunea n-ar putea fi niciodata impotriva patrimoniului ca o universalitate de bunuri pentru ca aceasta din urma va exista din totdeauna indiferent de numarul sau valoarea bunurilor componente si chiar daca subiectul nu poseda nimic ori numai datorii ; nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau . De aceea mai corect ar fi sa se15

Tudor R. Popescu-Braila, Drept civil, vol I imprimat la Romcart SA, Bucuresti, 1993, p.38.

16

Este consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare sa nu implice consumarea substantei ori instrainarea lui. Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Editia a XI-a, revizuita si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007, pg.103 17 Este fungibil acel bun care, in executarea unei obligatii, poate fi inlocuit cu altul, fara sa afecteze valabilitatea platii. Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Editia a XI-a, revizuita si adaugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007, pg.102 12

denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu decat ca infractiuni contra patrimoniului . S-ar putea sustine ca patrimoniul ca universalitate fiinf o abstractie nici nu poate fi atins prin faptele concrete ale unei persoane ; infractiunea putandu-se indrepta numai contra unui bun patrimonial adica asupra unei valori care face parte efectiv din activul patrimoniului unei persoane (bun , valoare economica pe care faptuitorul urmareste sa si-o apropie). Pasivul patrimoniului, adica datoriile unei persoane nu prezinta , de regula , nici un inters pentru cei care se dedau la fapte de incalcarea patrimoniului , chiar daca pasivul face parte din patrimoniu si este cuprins in aceasta notiune18 . Sub alt aspect este de observat ca incriminand faptele care aduc atingere patrimoniului, legea penala are in vedere actiunea elicita a infaptuitoriului iar nu pozitia juridica a victimei . Aceasta inseamna ca infractorul trebuie sa justifice ca avea dreptul sa savarseasca fapta care i se reproseaza si in raport cu care organele de urmarire au facut dovada caracterului ei ilicit ; daca victima a fost deposedata ilegal de un bun ea nu este tinuta sa faca dovada ca avea calitatea de proprietar sau de posesor ori de detentor legitim al bunului care a fost sustras , insusit sau distrus prin savarsirea infractiunii . Legea penala a considerat , asadar , ca pentru a ocroti patrimoniul si drepturile legate de acesta se impune , mai intai , sa fie aparate situatiile de fapt existent , in sensul ca acestea sa fie mentinute in starea un care se aflau pana la interventia ilicita a faptuitorului intrucat orice modificare a lor , prin fapte ilicite , aduce la o imposibila sau dificila ocrotire reala a entitatilor patrimoniale care fac obiectul drepturilor subiective . Este neindoielnic ca numai atata vreme cat un bun isi pastreaza situatia de fapt stabilita si cunoscuta de cei interesati ; oricine ar putea pretinde ca are vreun drept asupra acelui bun si-l va putea valorifica in mod real . In ipoteza in care bunul si-a pierdut situatia de fapt , de pilda , a fost insusit , sustras , ascuns , distrus , etc. orice valorificare a dreptului privitor la acesta devine nerealizabila . Asa se explica si18

Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 13

ratiunea pentru care legea penala pedepseste uneori chiar pe proprietar in cazul in care prin actiunea sa contribuie la schimbarea situatiei de fapt al unui bun al sau in dauna intereselor legitime ale altor persoane 19 . Prin urmare , schimbare pe cai ilicite a situatiei entitatilor patrimoniale constituie specificul infractiunilor prevazute in Titlul III al Codului Penal . Un alt specific al acestei categorii de infractiune este ca sub denumirea globala de infractiuni contra patrimoniului se ascund doua categorii mari de bunuri susceptibile a fi ocrotite prin incriminarea faptelor contra patrimoniului , in raport cu formele felurite de proprietate . Delimitarea formelor fundamentale de proprietate care fac obiectul ocrotirii penale , este consacrata , asa cum am aratat chiar prin normele consutitutionale ; art. 135 alin. 2 din Constitutie prevede : Proprietatea este publica si privata ceea ce inseamna ca in societatea noastra nu sunt de conceput alte forme de proprietate , si pe cale de consecinta de patrimoniu , decat cele enumerate in Constitutie . In ceea ce priveste precizarea obiectelor concrete care apartin uneia sau celeilalte forme de proprietate , normele constitutionale folosesc o tehnica doferentiala ; ele nu mentioneaza in mod direct categoriile de lucruri care apartin proprietatii private ci numai cele care formeaza proprietatea publica . Cunoscand insa aceste categorii , de bunuri , in mod direct , ne dam seama si de sfera bunurilor care apartin proprietatii private ; in aceasta categorie vor intra toate bunurile care nu formeaza patrimoniul public . Constituie bunuri care fac parte exclusiv din sfera proprietatii publice20 : bogatiile de orice natura ale subsolului , caile de comunicatie , spatiu aerian , apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public , plajele , marea teritoriala , resursele naturale ale zonei economice si alei platoului continental . Pe langa acestea mai pot intra in categoria bunurilor apartinand proprietatii publice si19 20

De exemplu distrugerile prevazute de art. 217 alin. 2-4 C.pen. , sau furtul incriminat in art. 208 alin. 3 C.pen. A se vedea in acest sens art. 135 alin. 4 din Constitutie 14

alte bunuri . Asa de pilda prin Legea nr. 18 din 1991 privind fondul funciar ca si prin legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a Romaniei sunt enumerate si alte bunuri . Aceste legi largesc sfera bunurilor enumerate de Constitutie prin adaugarea la aceasta enumerare a altor bunuri care formeaza obiect exclusiv al proprietatii publice, asa cum se procedeaza prin art. 5 din Legea nr. 18 / 1991 , cu privire la terenuri , precum si prin art. 4 lit. a alin. 2 din Legea nr. 56 / 1992 care se refera la fasia de protectie a fontierei si prin art. 74 privind imobilele din punctele de trecerea frontierei. Un alt procedeu de largire a sferei bunurilor apartinand proprietatii publice la care apeleaza aceste legi speciale este acela de indica criteriul dupa care se poate determina apartenenta bunului la proprietatea publica . Astfel art. 5 alin. 121 din Legea nr. 18 / 1991 arata ca au acest caracter terenurile care prin natura lor sunt de uz sau interes public , iar in art. 4 alin. ultim din aceeasi lege precizeaza ca apartin proprietatilor publice si terenurile afectate unei utilitati publice . Asadar, ori afectarea lor unei utilitati publice sunt principalele criterii prevazute in legile mentionate pentru delimitarea bunurilor obiect exclusiv al proprietatii publice . Aceste bunuri potrivit Constitutiei si in baza legii ar putea sa gaseasca fie in administrarea unei regii autonome , fie a unei institutii publice , fie in detentia societati comerciale careia i-au fost inchiriate . Daca legea speciala nu prevede altfel , inchirierea sau concesionarea ar putea fi facuta fie unei societati comerciale cu capital majoritar de stat , fie oricarei societati comerciale. Caracteristica proprietatii publice este si faptul ca ea este inalienabila , adica bunurile din aceasta categorie nu pot iesi pe nici o cale din sfera proprietatii publice . Aceasta nu inseamna ca nu se admite o anumita circulatie , dadica un anumit transfer al acestor bunuri . Asa cum am aratat mai sus chiar Constitutia21

22

prevede ca, in conditiile legii , bunurile proprietate publica pot

Art.-5-al-L.18/1991 (1) Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. 22 A se vedea in acest sens art. 135 alin . 5 15

fi date in administrarea regiilor autonome , institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate . Potrivit legislatiei penale in vigoare , patrimoniul public nu mai este ocrotit diferentiat as cum a fost anterior . Aceasta inseamna , ca , in limitele legale de sanctionare , judecatorii ar trebui sa aiba in vedere calitatea acestor bunuri si sa tratezemai aspru pe cei care aduc atingere proprietatii publice .In perspectiva , credem ca legiuitorul va trebui sa acorde o atentie sporita ocrotirii bunurilor proprietatii publice care satisfac un interes general al societatii . De altfel acesta este si in traditia legislatiei noastre in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, cand patrimoniul public a fost aparat diferentiat de cel privat , existand o lege speciala pentru apararea patrimoniului public 23. Legiuitorul ar fi indreptatit sa creeze un regim diferentiat de ocrotire (chiar daca nu in cadrul unor sectiuni sparate ale Codului penal) pentru bunurile proprietate publica dat fiind interesele generale in slujba carora sunt puse aceste bunuri . O atare ocrotire ar putea fi extinsa , pentru identitatea de ratiune , intr-o perspectiva mai indepartata si asupra bunurilor apartinand regiilor autonome , sau societatilor comerciale cu calital majoritar de stat chiar daca in prezenty aceste bunuri au caracter privat iar provit art. 41 alin. 2 din Constitutie proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege indiferent de titularul ei . Aceasta v-a atrage o ocrotire speciala si a bunurilor incredintate unei regii autonome sau unei societati comerciale cu aportul majoritar de stat 24. In toate aceste situatii capitalul societatii care face astfel de operatii fiind al statului , adica provenind din contributiile tuturor cetatenilor bunurile aprtinatoare explicit ori implicit acestuia ar trebuii ar trebuii sa se bucure de ocrotirea mai deosebita chiar prin mijloace de drept penal , intocmai ca si bunurile aprtinand proprietatii publice .23

Legea Nr. 115 din 31 martie 1937 pentru apararea patrimoniului public, act publicat in M.Of. nr. 75 din 31 martie 1937 24 De exemplu , spre a fi transportate pe calea ferata , posta , navigatia navala , aeriana , ori pastrate , sau spre a fi vandute. A se vedea in acest sens Lector dr. Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 16

Aceasta s-ar putea realiza chiar numai sub forma unor agravante la incriminarile care ocrotesc proprietatea privata spre a da un instrument mai eficient juridice ( pe langa posibilitatea unei individualizari judiciare a sanctiunii mai severe in raport cu bunurile la care ne referim si care poate fii realizata si in prezent ) de ocrotire a bunurilor a caror existenta si dezvoltare este interesata intreaga societate si nu numai persoana fizica sau juridica proprietara nemijlocit a bunului . Spre deosebire de bunurile proprietate publica pe care le putem identifica cu usurinta si in mod direct pe baza normelor cinstitutionale si a legilor speciale bunurile proprietate privata se identifica pe o cale indirecta , avand acest caracter toate celelalte bunuri necuprinse in sfera proprietatii publice . Nu intereseaza daca aceste bunuri se gasesc in stapanirea unei persoane fizice sau juridice . De asemenea nu intereseaza daca ele se afla in proprietatea statului ori a unor persoane particulare . Ca urmare , proprietate privata poate avea atat statul cat si cetatenii , precum si persoanele juridice ca de pilda societatile comerciale . Bunurile regiilor autonome ( altele decat cele apartinand proprietatii publice si date lor spre administrare ) nu constituie proprietate de stat ci proprietate privata a ststului . La fel bunurile unei societati comercile la care statul detine majoritatea capitaolului social ( cu exceptia bunurilor apartinand proprietatii publice si incredintate dar sub forma concesionarii ori inchirierii ) . Potrivit art. 5 din Legea nr. 15 / 199025

abrogata, regia autonoma este

proprietatea bunurilor din patrimoniul sau , iar in exercitarea dreptului de proprietate regia autonoma este proprietatea bunurilor din patrimoniului sau , iar in exercitarea dreptului de proprietate regia autonoma poseda , foloseste si dispune , in mod autonom, de bunurile pe care le are in patrimoniu . Art. 20 alin. 2 din aceeasi lege prevede , de asemenea , ca bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia. Art. 35 din Legea nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale , arata ca bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia .25

Legea nr.15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale 17

Asadar , bunurile regiilor autonome si ale societatilor comerciale sunt proprietate privata si nu publica (chiar daca la o societate comerciala statul detine capital majoritar) . Fac exceptie numai bunurile care apartin proprietatii publice si care potrivit art. 135 alin 5 din Costitutie au fost incredintate regiilor autonome spre administrare, iar societatilor comerciale sub forma de concesionare sau inchiriere . Obiectul material al infractiunilor contra patrimoniului il constituie bunul asupra careia a fost indepartata fapta incriminata . De regula , acest bun se gaseste , in momentul comiterii faptei , in patrimoniul persoanei fizice sau juridice, aceasta avand calitatea de posesor sau detentor 26 . Pentru infractiunile de talharie si piraterie exista un obiect material principal, acelasi ca si in cazul furtului , dar si unul adiacent si anume persoana impotriva careia se exercita actele de violenta sau amenintare . La infractiunile de furt, abuz de incredere, delapidare si insusirea bunului gasit , obiectul material este intotdeauna un bun mobil . In cazul infractiunii de distrugere obiectul material il constituie in principal, bunurile mobile dar pot fi si imobile asupra carora se savarseste elementul material al faptei . Tot astfel infractiunea de tulburare de posesie ( art. 220 ) are ca obiect material un imobil sau o parte din imobil . 2. Subiectii infractiunilor Ca in cazul oricarei infractiuni se pune problema subiectilor acestora . Astfel putem vorbi de subiectul activ si subiectul pasiv . Subiectul activ nemijlocit poate fi, de regula, orice persoana deaorece legea nu prevede o cerinta speciala cu privire la aceasta. In mod exceptional la unele infractiuni legea cere ca subiectul sa indeplineasca anumite conditii, depilda, in cazul faptei de distrugere din culpa, prevazuta in art. 219 alin. ultim presupune un asubiect activ calificat anume conducatorul unui mijloc de

26

Tudorel Toader, op.cit., pg. 161 18

transport in comun ori un membru al personalului care asigura direct securiatea unor asemenea transporturi 27. La infractiunea de delapidare se cere ca subiectul activ nemijlocit sa fie calificat, sa aiba calitatea de functionar, gestionar sau administrator. Participatia penala este posibila, de regula in toate formele sale. Prin exceptie la infractiunea de abuz de incredere coautoratul implica conditia ca bunul mobil sa fi fost incredintat faptuitorilor in grija lor comuna; iar la gestiunea frauduloasa, cu autorat va exista numai daca faptuitori aveau obligatia comuna de adminstra sau conserva bunurile. Deasemenea la infractiunile unde subiectul activ trebuie sa aiba o anumita calitate, aceasta conditie trebuie indeplinita si de coautori . Subiectul pasiv, este persoana fizica sau juridica de drept privat cat si statul in cazul bunurilor ce fac obiect exclusiv al propietatii publice (sau regiile autonome care au primit spre administrare bunuri apartinand propietatii publice ori societatile comerciale care au primit bunuri apartinand propietatii publice sub forma concesionari ori inchirierii). In cazul infractiunilor de talharie si piraterie pe langa persoana al carei patrimoniu a fost lezat prin violenta si care este subiect pasiv principal, poate exista si un subiect pasiv secundar, anume persoana umana care fara a fi direct lezata in patrimoniul sau sufera violentele exercitate de faptuitor (de exemplu, persoana care se opune ca faptuitorul sa fuga cu bunul sustras si care este supusa unor violente din partea acesteia ). La infractiunile de distrugere punem distinge, de asemenea, un subiect pasiv principal in persoana celui caruia ii apartine bunul cat si un subiect pasiv adiacent care poate fi cel ce are asupra bunului distrus anumite drepturi care nu mai pot fi realizate (creditorul gajist , creditorul ipotecar, uzufructuarul).

27

Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Ioan Molnar, Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Valerica Lazar, Drept penal partea speciala, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1997, p.189-190. 19

De regula infractiunile contra patrimoniuluui nu cuprind conditii speciale de loc si timp pentru existenta infractiunii. In mod exceptional la unele infractiuni (de exemplu la furt) timpul sau locul pot constitui circumstante de agravare a infractiunii. 3. Latura obiectiva Elementul material al laturii obiective a infractiunilor contra patrimoniului consta intr-o actiune (cel mai frecvent), ca de exemplu 28 luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, la furt (art.208 C.pen), furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari, in cazul talhariei (art. 211), sau dintr-o inactiune29, cum ar fi nerestituirea bunului, in cazul abuzului de incredere (art.213 C.pen.), neluarea masurilor necesare preintampinarii producerii pagubei, la gestiunea frauduloasa etc. Uneori elementul material se infatiseaza sub forma unei singure actiuni (de exemplu la furt), alteori sub forma a doua sau a mai multe actiuni alternative (de exemplu distrugere, tainuire) sau cumulative (de exemplu talharie, piraterie) ori, dintr-o actiune si inactiune alternative (de exemplu insusirea bunului gasit ). In raport cu specificul fiecarei actiuni care constituie elementul material al infractiunii, infractiunile contra patrimoniului pot fi impartite in trei categorii. O prima categorie o formeaza faptele de sustragere (furtul, talharia, pirateria si tainuirea); a doua o constituie cele de frauda (abuz de incredere, gestiunea frauduluasa, inselaciunea, delapidarea si insusirea bunului gasit), insfarsit, a treia categorie o formeaza faptele de samavolnicie din care fac parte distrugerea si tulburarea de posesie. De altfel, am putea spune ca intr-o buna masura, aceasta sistematizare a primit in codul penal si o expunere formala, atata timp cat la inceput in primele articole ale titlului sunt insirate dizpozitilem privind ifractiunile savarsite prin sustragere (art. 208

28

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.162 29 Ibidem 20

212 C.pen ), apoi cele savaesite prin frauda (art. 213-216 C.pen ) si, la urma, infractiunile comise prin samavolnicie. Urmarea socialmente periculoasa consta de regula in producere unei pagube in patrimoniul unei persoane fizice si juridice private ori al unei persoane juridice publice30. La unele infractiuni ca de pilda talharie, piraterie, tainuire apare si o alta urmare imediata ce se rasfrange asupra valorilor ocrotite in mod adiacent de norma de incriminare. La unele infractiuni conta patrimoniului pe langa consecintele care formeaza urmarea imediata a infractiunii pot sa existe si consecinte subsecvente ale infractiunii (urmari garve sau deosebit de grave) care vor fi cuprinse in continutul agravat al infractiunii 31. Intre elementul material si urmarea imediata trebuie sa exista o legatura de cauzalitate care la unele infractiuni, ca de exemplu distrugerea, rezulta din materialitatea faptei la altele este necesar sa se dovedeasaca aceasta legatura. In cazul infractiunilor complexe contra patrimoniului legatuera de cauzalitate, va avea, de asemenea, un caracter complex. 4. Latura subiectiva Infractiunile contra patrimoniului se savarsesc, de regula, cu intentie directa sau indirecta in mod exceptional infractiunea de distrugere poate fi comisa si din culpa. La unele forme agravate ale infractiuniilor contra patrimoniului elementul subiectiv se caracterizeaza prin praeterintentie reaua credinta (gestiunea frauduloasa).32

, din continutul subiectiv al unora

dintre infractiunile contara patrimoniului fac parte si alte cerinte cum ar fi scopul sau

30

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a ,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.163 31 A se vedea art. 219 alin. 3 art. 211 alin. 3 , art.209 alin. final 32 De exemplu, talharie, prevazuta in art. 211 alin. 2 lit. h C.pen., pirateria, prevazuta in art. 212 alin. 2 si 3 C.pen. 21

5. Forme. Sanctiuni. A. Forme. Infractiunile contra patrimoniului fiind infractiuni care se realizeaza, de regula, prin actiune, sunt susceptibile de a trece prin faza actelor pregatitoare, a tentativei, a consumarii si eventual faza epuizarii. In ce priveste actele pregatitoare, in lipsa unei dispozitii exprese de incriminare, vor fi sanctionate ca acte de complicitate anterioara, daca s-a inceput executarea. Tentativa, posibila la majoritatea infractiunilor din aceasta categorie, este sanctionata potrivit dispozitiilor art. 222 C.pen. Consumarea infractiunilor patrimoniului are loc in momentul in care executarea actiunii intentionate este dusa pana la capat, producandu-se si urmarea periculoasa specifica acestor infractiuni. Daca infractiunile la care ne referim33

se comit in forma continua (de exemplu,

sustragerea de curent electric) sau continuata va exista si faza epuizarii in momentul cand au incetat actele de prelungire a acivitatii delictuase ori s-a savarsit ultima actiune (inactiune) a infractiunii continuate. Codul penal incrimineaza faptele contra patrimoniului in dispozitii sintetice dar cuprinzatoare, descriind, de regula, exhaustiv modalitatile normative sub care s-ar putea prezenta infractiunea respectiva, de exemplu furtul, talharia, inselaciunea ; alte ori legiuitorul descrie numao principalele modalitati normative concepand ca fapta sa poata sa fie comisa si sub alte modalitati, de exemplu distrugerea din culpa. Fiecareia din modalitatile normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice. Faptele contra patrimoniului sunt incriminate, de regula, atat in variante tip cat si in variante calificate sau agravate ( de exemplu, furtul, talharia, pirateria, distrugerea34

).

33

Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, editia a 3-a,revizuita si actualizata, Ed. Hamangiu,2008, pg.163 34 A se vedea art. 208, art. 211, art. 212, art. 217 din Codul Penal 22

B. Sanctiuni . Infractiunile contra patrimoniului se diferentiaza intre ele si prin pericolul social generic specific fiecarei infractiuni ; aceasta se reflecta in modul de sanctionare a infractiunilor prevazute in acest titlu al C.pen. Pentru anumite infractiuni din acest grup legiutorul a prevazut pedeapsa inchisorii cu limite mai reduse, alternativ cu pedeapsa amenzii ; este cazul infractiunilor de abuz de incredere ( art. 213 C.pen. ) , insusirea bunului gasit (art.216 C.pen.) , distrugerea din culpa (art.219 alin.1 C.pen.) si tulburarea de posesie (at.220 alin.1 C. pen.). Pentru toate celelalte infractiuni prevazute in Titlul III, pedeapsa este inchisoarea dar in limite foarte largi, acoperind intrucatva si limitele de pedeapsa din reglementarile precedente. Cateva exemple sunt edificatoare in acest sens : infractiunea de furt simplu ( art. 208 alin.1 C. pen.) se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani ; talharia (art.211 alin.1 C.pen.) se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 18 ani ; inselaciunea ( art.215 alin.2 C. pen.) se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani 35 etc. Prevazand limite atat de largi de pedeapsa cu inchisoarea, legiuitorul a avut in vedere ca faptele contra patrimoniului prezinta diferentieri mari sub aspectul pericolului social si a periculozitatii faptuitorului, fiind necesar sa se puna la dispozitia instantelor de judecata un cadru legal corespunzator care sa permita o individualizare cat mai corecta si o dozare a pedepsei cat mai eficienta de natura sa realizeze scopul urmarit prin aplicarea pedepsei, mai ales, in perioada actuala cand fenomenul infractional in acest domeniu cunoastere o creestere fara precedent. In ceea ce priveste pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, aceasta se aplica in mod obligatoriu pentru unele variante agravate ( de exemplu : furt calificat art. 209 alin. 3 C. pen , talharie art. 211 alin. 3 C. pen. , pirateria art. 212 alin. 2 C. pen. , inselaciunea art.215 alin. 5 C. pen., delapidarea art. 215 alin. 2 C. pen. etc.) ; in alte cazuri ea se aplica in mod facultativ atunci cand instanta stabileste o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 2 ani si apreciaza ca necesara pedeapsa complimentara fata de

35

Spre consultare, vezi CP & CPP,Editia a 6-a, Editura Hamangiu,Bucuresti, 2008, pg.109-117 23

natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului ( art. 65 C.pen.)36. In cazul infractiunilor contra patrimoniului instanta va putea dispune confiscarea speciala daca constata indeplinirea conditiilor din art. 118 C. pen. . Se observa ca la unele infractiuni contra patrimoniului legea face deosebire cat priveste modul de pornire a actiunii penale dupa cum bunul este proprietate privata sau publica. Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte a statului, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Aceasta distinctie se face in cazul infractiunilor de abus de incredere art. 213 C. pen. , distrugere art. 217 alin. 1 C. pen. si tulburare de posesie art. 220 C. pen. 1. Aspecte comune. 2. FURTUL. 3. TALHARIA. 1. Aspecte comune In sens economic, patrimoniul desemneaza totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane. In sens juridic, notiunea de patrimoniu cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica, inclusiv proprietatea. Pot avea un patrimoniu numai persoanele ( fizice sau juridice ), deoarece numai ele pot avea drepturi si obligatii. De asemenea, orice persoana ( fizica sau juridica ) are un patrimoniu ( dar numai un singur patrimoniu ), deoarece orice persoana ( fizica sau36

Vezi CP & CPP, Editia a 6-a, Editura Hamangiu,Bucuresti, 2008, pg. 109-117 24

juridica) are drepturi si obligatii evaluabile in bani, iar daca nu are bunuri are posibilitatea juridica de a le dobandi. Patrimoniul este ocrotit, in primul rand, printr-un intreg ansamblu de mijloace juridice extrapenale, civile si de alta natura. Impotriva faptelor care prezinta un grad ridicat de pericol social, patrimoniul este ocrotit si prin mijloace energice ale legii penale, aceasta ocrotire realizandu-se prin incriminarea faptelor care ii aduc atingere. Obiectul juridic Infractiunile pe care le analizam incalca toate relatiile sociale referitoare la patrimoniu, relatii sociale ce constituie obiectul lor juridic comun. Infractiunile contra patrimoniului au de asemenea si un obiect juridic special, constand in anumite relatii sociale cu caracter patrimonial. Astfel, in cazul furtului, a tulburarii de posesie, legiuitorul a urmarit sa ocroteasca prin incriminarea faptei posesia asupra bunurilor; in cazul abuzului de incredere, gestiunii frauduloase, inselaciunii, insusirii bunului gasit, increderea si buna-credinta pe care trebuie sa se bazeze relatiile sociale cu caracter patrimonial, in cazul faptelor de distrugere, integritatea si potentialul de utilizare a bunurilor etc. In unele situatii, relatiile sociale referitoare la patrimoniu, care constituie obiectul juridic comun al infractiunilor analizate, pot constitui obiectul juridic secundar al unor infractiuni indreptate, in principal, impotriva altor relatii sociale ocrotite de lege37. In alte cazuri, infractiunile contra patrimoniului pot avea ele ca obiect juridic secundar relatiile sociale aparate, prin incriminarea unor fapte ce fac parte din alte categorii de infractiuni. De pilda, talharia are ca obiect juridic secundar relatiile sociale37

Astfel, relatiile sociale referitoare la patrimoniu constituie obiectul juridic secundar al infractiunii de santaj ( art. 194 C.pen. ), prin a carei savarsire se incalca in principal relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei. 25

ocrotite prin incriminarea amenintarii ( art. 193 C.pen. ) sau prin incriminarea lovirii ori a altor violente ( art. 180 C.pen. ).

Obiectul material Infractiunile contra patrimoniului au si un obiect material intrucat, in cazul acestor infractiuni, relatiile sociale ocrotite de lege sunt vatamate prin exercitarea activitatii incriminate asupra unui anumit bun. Bunul care poate constitui obiect material al acestor infractiuni se caracterizeaza prin anumite trasaturi: bun mobil aflat in posesia altuia aflat in posesia faptuitorului sub orice titlu, in cazul abuzului de incredere; bun iesit din posesia altuia fara voia acestuia, in cazul insusirii bunului gasit etc. Subiectul Infractiunile contra patrimoniului pot fi savarsite de orice persoana. Subiect in unele cazuri poate fi si proprietarul bunului: in cazul furtului, daca bunul s-a aflat in posesia legitima a altuia; in cazul formelor agravate ale distrugerii intentionate, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 217, alin. 2, 3 si 4 C. pen. Legea prevede o forma agravanta a distrugerii din culpa ( art. 219 alin. 4 C.pen ), cu subiect circumstantial, fapta neputand fi savarsita decat de o persoana care face parte din personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun sau din personalul care asigura direct securitatea unora asemenea transporturi. In ceea ce priveste coautorul, acesta prezinta, in cazul unor infractiuni contra patrimoniului, anumite particularitati. Astfel, in cazul gestiunii frauduloase, pentru26

existenta acestei forme a participatiei penale, este necesar ca sarcina administrarii sau conservarii bunurilor sa fi fost incredintata mai multor persoane38.

Latura subiectiva Infractiunile contra patrimoniului constau in fapte variate, descrise in textele articolelor din legea penale. De regula, fapta se realizeaza printr-o actiune: actiunea de luare, in cazul furtului; actiunea de inducere in eroare, in cazul inselaciunii; actiunea de ocupare a unui imobil, in cazul tulburarii de posesie etc. Latura subiectiva Infractiunile contra patrimoniului se savarseste cu intentie, cu exceptia infractiunii de distrugere.

2. FURTUL Furtul constituie forma tipica si cea mai frecventa de incalcare a patrimoniului. Putand fi savarsit in imprejurari diferite, dintre care unele de natura sa ridice periculozitatea sociala a faptei, furtul a fost incriminat atat in forma simpla cat si in forma calificata. 2.1.38

Furtul simplu ( art. 208 C.pen )

In cazul talhariei, coautorul exista si atunci cand unii dintre participanti au savarsit numai acte de sustragere, iar altii numai acte de violenta sau amenintare. In cazul furtului, savarsirea faptei de catre doua sau mai multe persoane impreuna este prevazuta ca o circumstanta care atribuie infractiuni caracter calificat.

27

Infractiunea consta in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept. Se considera bunuri mobile si orice energie care are valoare economica precum si inscrisurile. Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii faptei acel bun se gasea in posesia sau posesia sau detinea legitima a altei persoane . De asemenea, constituie furt luare unui vehicul, in scopul de a-l folosi pe nedrept. Obiectul juridic special Il constituie relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. Posesia asupra bunurilor mobile fiind exercitata insa si de o alta persoana decat proprietarul bunului. Intr- un astfel de caz, ocrotirea posesiei se realizeaza independent de ocrotirea dreptului de proprietate. Obiectul material Consta in bunul mobil, insusit pe nedrept de subiectul infractiunii. Prin bunul mobil se intelege bunul care poate fi deplasat, transportat dintr-un loc in altul fara a-si modifica valoarea. Bunul mobil poate fi animat sau neanimat. - bunuri animate: animalele si pasarile domestice, precum si vietuitoarele care traiesc in stare naturala, dar se poate afla in stapanirea unei persoane.

28

- bunurile neanimate: toate celelalte bunuri, indiferent de starea lor fizica ( lichida, solida, gazoasa ). De asemenea pot constitui obiect material al furtului parti artificiale ale organismului uman ( de exemplu: o proteza ). Banii si hartiile de valoare sunt considerate bunuri mobile si, in consecinta, pot constitui obiectul material al furtului. Un bun imobil nu poate constitui obiectul material al furtului, dar parti ale acestuia pot deveni mobile si deci furate ( dintr-o casa pot fi desprinse usile, ferestrele etc ). Pot constitui obiect material al furtului arborii, recoltele , dupa au fost desprinse de la sol, precum si fructele, dupa ce au fost desprinse de tulpini39. Bunul mobil, pentru a constitui obiect material al furtului, trebuie sa se afle in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul, in momentul savarsirii faptei. Subiectul Infractiunea de furt poate fi savarsita de orice persoana. Responsabila. Latura obiectiva Consta in actiunea de luare a bunului mobil din posesia sau detentia alteia fara consimtamantul acesteia, in scopul de a si-l insusi sau de a-l folosi pe nedrept. Latura subiectiva39

Legea asimileaza bunul mobil in cazul furtului si orice energie care are valoare economica ( art. 208, alin.2 C.pen. ), de asemenea obiectul material al furtului poate fi un vehicul.

29

Fapta care se savarseste cu intentie directa, faptuitorul fiind constient de caracterul ilicit al actiunii sale. Consumare In momentul in care autorul ajunge in stapanirea bunului luat. Tentativa este posibila. Sanctiune: inchisoare de la 1 la 12 ani sau amenda. 2.2. Furtul calificat ( art. 209 C. pen. ) Ca orice forma agravanta a unei infractiuni, presupune savarsirea acesteia in imprejurari care sporesc gradul de pericol social al faptei si care este prevazuta, din aceasta cauza, ca o circumstanta agravanta. Furtul este calificat daca se savarseste in urmatoarele imprejurari: - de doua sau mai multe persoane impreuna Periculozitatea sociala a furtului este determinata, in acest caz, de insasi pluraritatea faptuitorilor, care da acestora o mai mare forta de actiune, le creeaza mai mari posibilitati de savarsire si de ascundere a infractiunii, ii face sa actioneze cu mai multa siguranta si indrazneala. - de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica In aceasta situatie furtul este calificat deoarece, pe de o parte,faptuitorul fiind inarmat sau avand asupra sa o substanta nociva capata incredere in reusita actiunii, iar pe de alta parte detinerea armei sau a substantei narcotice implica pericolul folosirii

30

acestora. Pentru existenta formei agravante este suficient ca faptuitorul sa fi avut asupra sa arma sau substanta narcotica. - intr-un loc public40 De asemenea, fapta celui care sustrage bunuri intr-un loc public prezinta o mai mare preiculozitate sociala, tocmai pentru ca mizeaza pe toate aceste conditii favorabile, inclusiv pe increderea publica, atunci cand concepe planul sau infractional. De aceea, este firesc ca furtul savarsit intr-un loc public sa fie apreciat de legiuitor ca fiind mai grav. Prin loc public intelegem, avand in vedere dispozitia art. 152 C.pen., orice loc, care, prin natura sau destinatia lui, este in permanenta accesibil publicului ( strazi, sosele, parcuri etc ), precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp ( magazine, restaurante, expozitii etc ). In acest din urma caz, pentru aplicarea circumstantei agravante este necesar ca fapta sa fi fost comisa in timp cat publicul avea acces in acel loc. In practica judiciara, nu sunt considerate locuri publivce santierul unei intreprinderi, camera de hotel, biroul unui functionar in timpul cat acesta nu este deschis publicului, biroul unei intreprinderi, accesibil numai angajatilor acesteia. Agravanta opereaza insa in toate cazurile, chiar daca in timpul savarsirii furtului in afara de faptuitor nu se gasea in locul respectiv nici o persoana. - intr-un mijloc de transport in comun Mijloacele de transport in comun, ca si locurile publice, ofera conditii favorabile savarsirii unor furturi. In mijloacele de transport in comun este inevitabila, mai ales la anumite ore, o mare aglomeratie, ceea ce usureaza sustragerea de bunuri. De asemenea,40

Locurile publice ofera conditii favorabile sustragerii de bunuri. In unele dintre aceste locuri exista aglomeratii ( piete, statii ale unor mijloace de transport in comun etc. ). In altele, dimpotriva, nu se gaseste nici o persoana, desi sunt lasate bunuri fara supraveghere, avandu-se in vedere increderea publica. 31

in anumite mijloace de transport in comun, persoanele au diferite bagaje care raman temporar lipsite de supraveghere, fapt care usureaza savarsirea unor sustrageri. Tinand seama de aceste imprejurari care faciliteaza sustragerile in mijloacele de transport in comun, legiuitorul a prevazut ca o circumstanta agravanta a furtului savarsirea faptei in mijloacele de transport. Prin mijloc de transport in comun se intelege mijlocul de transport care are anume aceasta destinatie (trenuri, metrouri, autobuze, tramvaie etc.), precum si cele care, fara a avea anume aceasta destinatie, sunt folosite si pentru a transporta persoane (remorca unui tractor). Pentru aplicarea agravantei este necesar ca bunul sustras sa se fi aflat asupra unui pasager sau in spatiul destinat transportului in comun. Furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun este calificat chiar daca fapta a fost comisa in timp ce acesta stationa si in care s-a aflat, in afara de faptuitor, numai soferul. Nu se aplica circumstante agravante furtului savarsit intr-un mijloc de transport in comun, acesta transportand, de regula, un numart redus de persoane, intre care exista relatii de incredere. Taxiul nu ofera conditiile favorabile savarsirii unor sustrageri pe care le ofera un mijloc de transport in comun. - in timpul noptii Furtul savarsit pe timpul noptii este considerat grav, deoarece noaptea ofera imprejurari deosebit de favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni; datorita intunericului, a scaderii atentiei si vigilentei oamenilor, care in marea lor majoritate se retrag pentru odihna, faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit de bunul pe care urmareste sa-l sustraga; de asemenea noaptea, datorita32

intunericului, a linistii si singuratatii, faptuitorul este mai indraznet, se simte incurajat sa savarseasca fapta, existand si pericolul ca el sa recurga la folosirea unor mijloace violente. In sfarsit, cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste imprejurari se dovedeste periculos, ceea ce impune o mai mare severitate din partea legii penale. - in timpul unei calamitati Prin calamitate , trebuie sa intelegem situatia in care se produce, ca urmare a unui eveniment, o stare de fapt pagubitoare sau periculoasa pentru o colectivitate de persoane ( cutremur, inundatie, catastorufa de cale ferata etc. ). Intrucat legiuitorul se refera la savarsirea furtului in timpul unei calamitati , pentru aplicarea agravantei este necesar ca fapta sa fie savirsita in perioada de timp cuprinsa intre momentul cind se produce evenimentul care genereaza starea de calamitate si momentul cand aceasta stare inceteaza. Furtul savarsit in timpul unei calamitati, este mai grav deoarece panica creata face ca oamenii, dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora, sa scape din vedere paza bunurilor. Cel care profita de astfel de situatie pentru a sustrage bunuri este periculos. - prin efractii, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase Circumstanta agravanta se refera, in acest caz, la mijlocul folosit de faptuitor, demonstrand din partea acestuia o mai mare staruinta in realizarea hotararii infractionale si in consecinta, un grad mai ridicat de pericol social.

33

Efractia consta in inlaturarea prin violenta a oricarui obiect sau dispozitiv care are menirea sa impiedice patrunderea intr-un anumit loc. Violenta constituie, deci, o conditie necesara pentru existenta efractiei41. Ruperea unui sigiliu pnetru a patrunde in locul din care faptuitorul a sustras bunul, nu constituie o efractie, deoarece sigiliulare numai menirea dea servi ca dovada ca nimeni nu a patruns in acel loc. Fapta va putea constitui insa infractiunea de rupere de sigiliu ( art. 243 C.pen. ). Efractia poate consta in utilizarea violentei pentru inlaturarea dispozitivelor de inchidere exterioare ( ferestre ) ori a unor dispozitive de inchidere interioare ( de la dulapuri, geamantane ). Astfel, furtul este savarsit prin efractie si in situatia in care inculpatul, desi a patruns in incapere fara nici o efractie, a fortat incuietorile de la un geamantan, aflat in acea incapere, de unde a furat mai multe obiecte. Efractia califica furtul numai daca a servit faptuitorului sa patrunda in locul din care a furat, deoarece numai in acest caz ea constituie un mijloc de savarsire a infractiunii. Escaladarea care denota, ca si efractia, o mai mare staruinta a faptuitorului in realizarea hotararii saleinfractionale, consta in depasirea, trecerea peste anumite obstacole care impiedica patrunderea faptuitorului in locul unde se afla bunul pe cae urmareste sa-l sustraga (sarirea peste ziduri, balcoane, garduri)42. Furtul este calificat si41

De regula, efractia duce la distrugerea sau degradarea obiectului sau dispozitivului asupra caruia actioneaza faptuitorul ( spargerea geamului, stricarea incuietorii etc ). Exista efractie si atunci cand faptuitorul inlatura piedica intalnita prin demontare sau prin orice alta violenta care nu duce la distrugerea sau degradarea acesteia ( demontarea unei ferestre pentru a intra in locuinta ).

42

Escaladarea, ca si efractia, califica furtul numai daca el constituie modalitate de patrundere, din afara inauntru, nu si atunci cand a servit faptuitorului pentru a se indeparta de locul unde se afla bunul pe care urmareste sa-l sustraga.

34

atunci cand fapta a fost savarsita prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. - cheia adevarata este cheia care slujeste in mod normal la deschiderea dispozitivului de cel indreptatit sa o foloseasca. - prin cheie mincinoasa se intelege cheia falsa, contrafacuta sau orice instrument cu ajutorul caruia poate fi actionat mecanismul unui dispozitiv de inchidere, fara a fi distrus sau degradat. Furtul savarsit prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase include in continutul sau in mod natural, necesar, inevitabil, fapta de violare de domiciliu, iar furtul prin efractie si fapta de distrugere. - unui act care serveste pentru dovedirea starii civile pentru legitimare sau identificare Actele care servesc pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare prezinta insemnatate pentru posesorii lor. Pe de alta parte, infractorii pentru a savirsi anumite infractiuni ori pentru a se pune la adapost de riscul de a fi identificati recurg la sustragerea unor acte43. Pentru aplicarea circumstantei agravante este necesar sa se stabileasca ca faptuitorul a stiut, in momentul savarsirii furtului, ca sustrage un act care serveste pentru dovedirea starii civile sau identificare. In consecinta, furtul este simplu si nu calificat, in cazul in care faptuitorul a furat o haina in buzunarul careia se aflau acte de identitate.

43

Actele care servesc pentru legitimare sau identificare sunt: buletinul de identitate, carte de identitate, legitimatia de serviciu, iar cele care servesc pentru dovedirea starii civile sunt: certificatul de nastere, certificatul de casatorie. 35

Fapta constituie furt calificat chiar daca, ulterior sustragerii portofelului, faptuitorul, retinand banii, arunca actele, deoarece consumarea infractiunii s-a produs in momentul sustragerii. - produselor petroliere sau a gazelor naturale din conducte, cisterne sau depozite; - un bun care face parte din patrimoniul cultural; - de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita; - furtul savarsit asupra unei persoane aflata in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de as e apara; Sanctiune: inchisoare de la 3 la 15 ani. Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. 3. TALHARIA ( art. 211 C.pen. ) 3.1. Forma simpla Furtul poate fi savarsit prin intrebuintarea de violenta sau amenintari ori a altor mijloace de natura sa duca la acelasi rezultat, sau poate fi urmat de folosirea unor asemenea mijloace in scopul pastrarii bunului furat, a inlaturarii urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Unitatea infractionala dintre furt si violentap sub forma unei infractiuni complexe este prevazuta in art. 211 C.pen. sub denumirea de talharie . Talharia este furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si36

furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Obiectul juridic special Il reprezinta ocrotirea relatiilor sociale referitoare la posesia si detentia bunurilor mobile ( obiect juridic principal ) si ocrotirea relatiilor sociale referitoare la viata, integritate corporala sau libertatea persoanei. ( obiect juridic secundar ). Obiectul material Il constituie un bun mobil si corpul victimei ( constand in folosirea violentei si a celorlalte miloace folosite la savarsirea infractiunii ). Subiectul Poate fi orice persoana responsabila. Participatia penala este posibila sub forma de coautorat, instigare sau complicitate. Latura obiectiva Infractiunea de talharie presupune doua activitati: furtul constituie activitatea principala, iar folosirea violentei sau a amenintarii ori a celorlalte mijloace constituie activitatea secundara, prin care activitatea principala se paarticularizeaza, dobandind o periculozitate in raport cu cea a furtului. Faptuitorul urmareste in principal savarsirea furtului, violenta sau amenintarea neconstituind decat un mijloc pentru realizarea acestui scop. Latura subiectiva

37

Consta in savarsirea acestor fapte infractionale cu intentie directa; faptuitorul isi da seama si vrea sa savarseasca furtul prin violenta sau amenintare. Tentativa si consumarea Tentativa este posibila si se pedepseste ( art. 222 C.pen.), daca vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii victimei s-a produs ca urmare a tentativei de talharie. Exista tentativa la forma agravanta a infractiunii. Infractiunea de talharie se consuma in momentul in care executarea activitatii principale ( furtul ) a fost realizata ( pana la capat ), in conditiile folosirii violentei, amenintarii si punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara. 3.2. Forma agravanta Exista daca infractiunea s-a savarsit: - in timpul noptii; - in timpul unei calamitati; - intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia; - in loic public sau mijloc de transport; - de doua sau mai multe persoane impreuna; - de o persoana degizata, mascata sau travestita; - de o persoana avand asupra sa o arma sau folosind o substanta narcotica. - a avut vreuna din urmarile aratate in art. 182 C.pen. (vatamare corporala grava).38

Daca prin violenta folosita s-au produs vatamari corporale grave sau daca a avut ca urmare moartea victimei, fapta prezinta o gravitate deosebita. Sanctiune: forma simpla inchisoare de la 3 la 18 ani; talharia care a provocat vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii victimei inchisoare de la 5 la 20 ani; talharia care a avut ca urmare moartea victimei inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

39

CAPITOLUL III ANALIZA FIECAREI INFRACIUNI DE SUSTRAGERE

1. Furtul. Art. 208 C. pen. incrimineaz luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul nsuirii pe nedrept. Textul de incriminare nu protejeaz proprietatea ca i situaie juridic, ci posesia, ca stare de fapt, i de aceea autor al furtului poate fi chiar i proprietarul bunului 44. Obiectul material al infraciunii de furt este reprezentat de un bun mobil corporal care are i o minim valoare economic. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si proprietarul sau coproprietarul bunului, cand fapta se savarseste in conditiile alin. (3) 45. Cel care fur un erveel fr valoare creznd c sunt bani, comite o tentativ improprie de furt i nu o infraciune consumat. n alin. 2 C pen sunt asimilate bunurilor mobile i orice energie valoare economic precum i nscrisurile. Conectarea ilegal la serviciul de cablu TV este incriminat n art. 144 indice 1 alin 2 din OUG nr. 123/2005 care incrimineaz Fapta persoanei care se racordeaz fr drept sau care racordeaz fr drept o alt persoan la servicii de programe cu acces condiionat constituie infraciune.46

care are o

44 45

Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima a altei persoane 46 Pentru detalii cu privire la distincia dintre furtul de energie i folosirea fr drept a unui serviciu a se vedea S. Bogdan, Consideraii cu privire la conectarea ilegal la un serviciu telefonic. Diferena fa de infraciunea de furt de energie cu valoare economic, n Pandectele romne, nr. 2/2002. 40

Se includ n categoria energiilor cu valoare economic, n sensul art 208 alin. 2 C pen doar acele energii care se consum prin sustragere ( nu intr n aceast categorie energia cinetic, eolian, solar etc). Latura obiectiv a furtului presupune ndeplinirea mai multor condiii: - s existe o aciune de luare a unui bun mobil din posesia sau detenia altuia. Aciunea de luare este alctuit din punct de vedere didactic din dou componente , deposedare i imposedare. Precizm c noiunile de posesie sau detenie n dreptul penal nu este similar cu cea din dreptul civil. n sens penal prin posesie se nelege o stpnire n fapt a unui bun mobil, fr vreo legtur cu condiiile posesiei din dreptul civil. De exemplu n ipoteza ajutrii unei persoane la transportul bagajelor sale, bunurile nu intr n detenia celui care ajut la transportarea bunurilor. Consumarea infraciunii 47: Teoria contractaiunii - Paulus- fapta se consum la atingerea bunului; Teoria amovrii - Ulpian fapta se consum la mutarea bunului; Teoria ablaiunii - fapta se consum n momentul transportrii bunului; Teoria ilaiunii - fapta se consum n momentul ascunderii bunului; Teoria apropriaiunii - fapta se consum n momentul cnd bunul a intrat n sfera de dispoziie a autorului; Momentul n care bunul a intrat n sfera de dispoziie a autorului se apreciaz n concret. Pentru a se uura sarcina practicienilor s-a propus distincia ntre nsuirea obiectelor mici, cnd fapta se consum atunci cnd fptuitorul a pus bunul n buzunar, sau ntr-o saco indiferent dac a prsit imobilul din care s-a sustras sau nu, pe cnd n cazul bunurilor mari, furtul se consum atunci cnd agentul a scos bunul din spaiul n care se afla el de obicei ( a scos frigiderul din cas etc). Acesta deoarece n cazul

47

Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 41

bunurilor mari, spre deosebire de cele mici, doar dup acest moment se poate aprecia c acesta a intrat n sfera de dispoziie a hoului. Asta nu nseamn c nu este posibil ca furtul s fie consumat chiar dac era un bun mare i nu s-a depit spaiul n care se afla bunul, cnd houl se comport fa de acesta ca un stpn. (de exemplu deterioreaz intenionat bunul pentru a putea susine c acesta are semne particulare care dovedesc c aparine hoului). - luarea bunului trebuie s se realizeze fr consimmntul posesorului sau detentorului. Latura subiectiv. Fapta se comite doar cu intenie direct, deoarece sustragerea trebuie comis n scopul nsuirii pe nedrept. Intentia indirecta este posibila atunci cand bunul furat ar contine in el un alt bun, a carui eventuala prezenta faptuitorul a putut-o prevedea, acceptand rezultatul actiunii sale sau identificare49 48

, cum ar fi, de

exemplu, sustragerea unui portofel in care se aflau, pe langa bani, si acte de legitimare . Dac un bun este luat cu titlu de garantare a unei datorii a posesorului, sau pentru a determina o anumit conduit din partea acestuia, exist scopul nsuirii pe nedrept. Aceasta pentru c n cazul n care posesorul nu ndeplinete cererea hoului bunul rmne n stpnirea sa, aceasta fiind intenia agentului n momentul lurii. Subiect activ este chiar i proprietarul sau coproprietarul bunului care sustrage bunul su, atunci cnd bunul se gsea n posesia sau detenia legitim a unei alte persoane. Fapta proprietarului nu constituie infraciune dac posesia sau detenia nu era legitim. (ex. sustrage bunul de la cel care l-a furat). Art. 208 alin. 4 C pen incrimineaz luarea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Credem c este o modalitate distinct de comitere a furtului care poate fi reinut n concurs cu furtul comis n scopul sustragerii unui bun.

48

V. Dongoroz, S. Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N.Iliescu, C. Bulai, R. Stanoiu, V.Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea speciala, vol.III, Ed. Academiei, Bucuresti, 1971, pg. 464 49 Trib. Bucuresti, Sectia a II-a penala, decizia nr.380/1993, in Dreptul nr.2/1995, pg.74 42

Definiia vehiculului este cea oferit de art. 6 pct 15 din OUG 195/ 2002

50

:

vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaz pe drum, cu sau fr mijloace de autopropulsare, utilizat n mod curent pentru transportul de persoane i/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrri. n cazul n care agentul, dup ce folosete autoturismul, sustrage i piese ale acestuia, comite un concurs de infraciuni ntre furtul n scopul folosirii vehiculului i furtul n scopul nsuirii bunului respectiv. Momentul consumrii furtului n aceast modalitate are anumite particulariti51. Cel care mpinge maina din parcare n vederea lurii n scopul folosirii comite o tentativ de furt pn n momentul n care reuete s foloseasc acel vehicul. De lege ferenda ar trebui incriminat fapta celui care folosete fr drept un vehicul, pentru c, n esena, n aceasta const n concret fapta celui care ia un vehicul n scopul folosirii fr drept. Dac folosirea vehiculului se face pe o durat mare de timp asta nseamn c n realitate suntem n prezena unui furt n scopul nsuirii, chiar dac cel care a sustras restituie bunul dup folosirea ndelungat a acestuia. Tentativa este incriminat. Coautoratul la aceast modalitate a furtului este posibil doar n msura n care acel vehicul se poate conduce de dou sau mai multe persoane. Prin conductor al unui autovehicul se nelege persoana care determin punerea n micare i acioneaz asupra direciei de deplasare pe drum a vehiculelor art. 6 pct. 26 din OUG 195/2002. Formele calificate ale furtului sunt reglementate de art. 209 C pen: Prima form agravat, prevzut n alineatul 1, const n comiterea faptei n urmtoarele mprejurri: a. de dou sau mai multe persoane mpreun. Cel care distrage atenia prii este complice la furt i nu coautor pentru c nu comite acte de executare.50 51

OUG 195/2002 republicata privind circulatia pe drumurile public, actualizata prin OUG nr. 63/2006 Sergiu Bogdan , Drept Penal Parte Special ( note de curs), Cluj Napoca, 2008 43

b. de o persoan avnd asupra sa o arm sau o substan narcotic. Noiunea de arm52

este definit n art. 151 C pen cu referire la art 2 alin 1 pct 1 din

Legea nr. 295/2004 53. Nu se include aici i noiunea de arm asimilat. Prin substana narcotic se nelege orice substan care este apt s provoace artificial adormirea unei persoane. Nu este similar cu substana stupefiat sau drogurile. c. de ctre o persoan mascat, deghizat, sau travestit. Persoana este mascat atunci cnd are faa acoperit cu o masc. Ea este deghizat atunci cnd i a schimbat nfiarea n ntregime, sau n parte, pentru a fi perceput ca o alt persoan sau un alt obiect, lucru sau fiin. Dac ns noua nfiare semnific caracteristicile sexului opus atunci persoana este travestit. d. asupra unei persoane aflat n imposibilitate de a-i exprima voina sau de a seapra. Partea vtmat nu trebuie s ajung n aceast stare datorit aciunii infractorului, deoarece fapta ar fi o tlhrie. e. ntr-un loc public. Intr n discuie doar art 152 lit a i b. Adic locul care este ntotdeauna accesibil publicului precum i locul care este accesibil publicului n anumite mprejurri. Condiia cu privire la prezena a cel puin 2 persoane nu mai trebuie a fi ndeplinit deoarece fapta trebuie comis n loc public i nu n public. f. ntr-un mijloc de transport n comun. Trebuie s fie un mijloc de transport n comun efectiv folosit la aceasta i nu un vehicul destinat mijlocului de transport n comun. Nu se includ taxiurile. g. n timpul nopii. Se ia n calcul doar fenomenul natural al nopii, care difer n funcie de anotimp. Se apreciaz n concret dac era instalat noaptea sau nu i nu trebuie s fie folosite criterii rigide gen apusul soarelui, retragerea oamenilor la culcare etc. Nu are importan dac autorul a profitat sau nu de starea de ntuneric sau de

52

(1) Arme sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale.(2) Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca si arme si care au fost intrebuintate pentru atac. 53 LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor si al munitiilor publicata in Monitorul Oficial nr. 583 din 30 iunie 2004 44

fenomenul nopii. Aceast interpretare a fost dat de Tribunalul Suprem prin Decizia de ndrumare nr. 3/1970. h. n timpul unei calamiti. Nu e necesar ca autorul s fi profitat de stare ci doar s fie n intervalul cuprins ntre declanarea calamitii i pn la dispariia situaiei de excepie impus de aceast stare. i. prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei mincinoase. Efracia presupune distrugerea unei ncuietori, sistem sau dispozitiv de nchidere. Infraciunea de distrugere a sistemului de nchidere este absorbit n aceast form calificat de furt. Nu este considerat sistem de nchidere sigiliul. Dac agentul ptrunde n cas i gsete un dulap ncuiat, pe care l sparge, fapta va fi comis prin efracie. Dac ns ptrunde n cas i gsete o valiz ncuiat pe care o sustrage, atunci nu exist nici un act specific distrugerii unui sistem de nchidere. Escaladarea presupune depirea pe deasupra a unui obstacol n calea ptrunderii neautorizate (gard, perete, fereastr) prin srirea acestuia, crarea, folosirea unor aparate de zbor etc. Ptrunderea pe sub acel obstacol nu constituie o escaladare, chiar dac agentul ncearc s depeasc acel obstacol, deoarece s-ar face o analogie n defavoarea celui acuzat. n cazul n care inculpatul a srit gardul de 40 de cm care nconjura imobilul apoi a ptruns n cas pe ua deschis i a sustras mai multe bunuri, fapta nu e comis prin escaladare, deoarece acel gard nu era un obstacol n calea ptrunderii neautorizate. Folosirea fr drept a unei chei adevrate. n acest caz agentul nu este autorizat s foloseasc cheia respectiv care ns este adevrat. Cheia a ajuns n posesia autorului fiind gsit, furat, etc. Cheia multiplicat este o cheie adevrat dac este multiplicat de cel care are dreptul s foloseasc cheia original i este mincinoas dac multiplicarea se face de ctre o persoan care nu este autorizat s foloseasc cheia original.45

Folosirea unei chei mincinoase presupune folosirea oricrui dispozitiv care descuie o ncuietoare fr a o distruge, indiferent c este o cheia multiplicat neautorizat , peraclu sau orice alt instrument de aceast natur. Relaia furtului cu violarea de domiciliu poate fi abordat ca fiind o unitate natural, o unitate legal, s se rein un concurs de infraciuni ntre cele dou sau ca violarea de domiciliu s fie absorbit din cauza caracterului subsidiar al acesteia raportat la furt. Considerm c se va reine un concurs de infraciuni ntre violarea de domiciliu i furtul calificat, deoarece textul legal nltura posibilitatea de a se reine unitatea legal sau caracterul subsidiar. Aceasta pentru c nu exist reglementare a acestor soluii n coninutul furtului calificat sau al violrii de domiciliu. Nu se poate reine nici absorbia natural deoarece se poate comite un furt calificat prin efracie fr a se comite i o violare de domiciliu ( de exemplu ptrunderea ntr-un spaiu comercial prin distrugerea sistemului de nchidere). n alineatul 2 al art. 209 sunt prevzute i alte mprejurri de calificare a furtului: a. sustragerea unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Bunurile care fac obiectul acestui furt calificat sunt definite n art. 1 i 3 din Legea privind protejarea patrimoniului cultural mobil nr. 182 /2000. b. un act care servete pentru dovedirea strii civile, pentru legitimare sau identificare. Se refer la actele de stare civil sau orice acte care servesc la legitimare sau identificare ( de exemplu, carte de identitate, legitimaie de student, paaport, legitimaie de serviciu). Nu intr n categoria acestor acte, actele prin care s-ar putea ajunge n mod indirect la stabilirea srii civile, legitimare sau identificare ( actele de studii, de calificare profesional, diplome sau distincii). S-a susinut c atunci cnd se sustrage o geant cu scopul a-i nsui banii ns agentul sustrage i actele de identitate ale persoanei, furtul ar fi comis cu intenie eventual. Exist intenie direct de gradul II n acest caz. Mai mult dect att, circumstana real a calitii speciale a obiectului material se rsfrnge asupra unui participant la furt, n msura n care a cunoscut-o sau a46

prevzut-o, ori asta nu nseamn c participantul ar fi comis furtul din culp. Ar fi ilogic ca atunci cnd fapta este comis n participaie s existe intenie direct i rspundere pentru furtul calificat, iar dac fapta este comis doar de o persoan n aceleai mprejurri s existe o intenie eventual cu privire la furtul calificat. A doua form agravat de furt este reglementat de art. 209 alin 3. C pen, i cuprinde furtul comis n urmtoarele mprejurri: a. sustragerea de iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoane cistern. La aceast form agravat de furt unele acte preparatorii sunt assimilate tentativei. Astfel sunt considerate tentativ i efectuarea de spturi pe terenul aflat n zona de protecie a conductei de transport a ieiului, gazolinei, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum i deinerea n acele locuri sau n apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor cistern, a tuurilor, instalaiilor sau a oricror dispozitive de prindere ori perforare. b. sustragerea de componente ale sistemelor de irigaii. c. sustragerea de componente ale reelelor electrice. d. sustragerea unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de urgen public. e. sustragerea unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidentele de cale ferat, rutier, naval sau aerian ori n caz de dezastru. f. instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval i aerian i componente ale acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport aferente. g. bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a persoanelor pe drumurile publice. h. cabluri, linii, echipamente,47

i

instalaii

de

telecomunicaii,

radiocomunicaii, precum i componente de comunicaii

A treia form agravat de furt calificat este reglementat de alin 4 al art. 209 C pen. i incrimineaz furtul care a produs consecine deosebit de grave. Aceast noiune este definit n art.146 C pen. Prin consecine deosebit de grave se nelege o pagub material mai mare de 2 miliarde de lei sau o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoriti publice sau oricreia dintre unitile la care se refer art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice. n art. 210 C. pen. sunt incriminate i anumite forme atenuate de furt. n acest caz celelalte forme agravate nu mai pot fi reinute. Aceste furturi se urmresc la plngerea prealabil iar mpcarea prilor nltur rspunderea penal. a. furtul svrit ntre soi. b. furtul svrit ntre rude apropiate. c. furtul svrit de minor n paguba tutorelui su. d. de ctre cel care locuiete mpreun cu partea vtmat sau este gzduit de aceasta. Noiunea de locuire mpreun i cea de gzduire au fost definite de Tribunalul suprem prin Decizia de ndrumare nr.8/ 1971. Locuire mpreun nseamn folosirea de ctre fptuitor i partea vtmat a aceleiai locuine, n mod permanent sau temporar, dar cu caracter de stabilitate. Nu locuiesc mpreun cei care ocup ocazional mpreun o camer de hotel etc. Gzduirea nseamn oferta gazdei, bazat pe ncredere, fcut beneficiarului de a folosi locuina pe o durat scurt. Cel care sustrage bunuri din camera de hotel nu comite un furt atenuat deorece el este cazat nu gzduit. 2. Tlhria Art. 211 C pen incrimineaz sub denumirea de tlhrie furtul prin ntrebuinarea de violene sau ameninri, ori prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea48

unor asemenea mijloace pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i asigure scparea. Este o infraciune complex. Tlhria const ntr-o modalitate particular de comitere a unui furt i anume cnd aceasta se realizeaz prin constrngerea sau prin nfrngerea rezistenei victimei. Latura obiectiv. Actul de executare al tlhriei are un coninut complex i este alctuit din dou activiti conjugate: furtul, ca aciune principal i constrngerea, ca aciune subsidiar, aceasta din urm fiind modalitatea de nlesnire, n sens larg, a sustragerii. a. aciunea de furt implic luarea unui bun mobil al altuia n scopul nsuirii pe nedrept. Sustragerea se realizeaz i prin fapta victimei, cnd aceasta este constrns s remit ea bunurile( de exemplu s le pun n sacoa tlharului). Toate condiiile de tipicitate ale furtului trebuie ndeplinite i n cazul tlhriei. Se reine i furtul n scopul folosirii pe nedrept avnd n vedere c legea nu face distincie. Dac sustragerea unui bun nu intr sub incidena furtului, fiind aplicabil un text dintr-o lege special pentru o astfel de fapt, fapta nu se ncadreaz la tlhrie ci se va reine un concurs de infraciuni ntre sustragerea de material lemnos din pdure i infraciunea de loviri sau alte violene, ori ameninare dup caz.( de exemplu sustragerea de lemn din pdure care intr sub incidena Codului silvic art. 98 C silvic). b. ntrebuinarea de violene, ameninri sau prin punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra. Condiiile acestei componente: Fapta trebuie comis asupra persoanei care deine sau protejeaz deinerea unui bun, care poate fi proprietarul, posesorul sau chiar cel care are n paza lucrul respectiv. Se va reine o singur infraciune de tlhrie atunci cnd sunt agresate mai multe persoane pentru a sustrage un bun aparinnd unei singure persoane deoarece infraciunea este una contra patrimoniului, acesta fiind protejat n principal prin incriminarea tlhriei ( de exemplu, cel care lovete doi paznici pentru a sustrage un49

bun pzit de acetia va comite o singur tlhrie). Dimpotriv dac prin aceeai aciune de ameninare se sustrag bunuri aparinnd mai multor persoane se vor reine attea infraciuni de tlhrie cte persoane vtmate sunt54. Sustragerea unui lnior de la gt prin ruperea acestuia, nu are semnificaia unei sustrageri prin violen, deoarece se profit de surprinderea victimei, iar ruperea lniorului nu presupune comiterea vreunei violene, deoarece trebuia ca fapta s cauzeze suferine fizice. Dac prin folosirea violenei se produc urmri specifice art 181 C pen se va reine un concurs de infraciuni. Aceasta deoarece textul art 211 C pen., care folosete expresia furtului prin ntrebuinarea de violene, nu poate fi interpretat extensiv i pentru ipoteza cnd furtul ar fi comis prin vtmri corporale. De lege ferenda ar trebui s se revin la existena urmei forme agravate atunci cnd se comite printr-o vtmare corporal sau s se foloseasc o expresie care s poat fi extins i la vtmrile corporale ( de exemplu folosirea expresiei generale a faptei comis prin constrngere). Punerea victimei n stare de incontien sau neputin de a se apra se poate realiza n concret prin administrarea sau folosirea de substane narcotice, stupefiante, alcool sau orice alt modalitate prin care victima este adus n neputina de a se apra. S fie comis n aceeai mprejurare cu sustragerea, altfel poate fi antaj. Tentativa se pedepsete. Fapta se consum n momentul consumrii furtului dac constrngerea este anterioar sau concomitent sustragerii, sau se consum n momentul comiterii actului de constrngere cnd este realizat pentru a pstra bunul furat, a nltura urmele infraciunii sau pentru a-i asigura scparea, indiferent dac agentul a reuit s pstreze bunul., s scape sau s nlture urmele infraciunii55.54

De exemplu cel care amenin cltorii dintr-un autocar cu moartea dac nu predau bunurile care se gsesc

asupra lor.

55

Exist tentativ i atunci cnd tentativa de furt este urmat de exercitarea de violene pentru a nltura urmele 50

infraciunii sau a-i asigura scparea.

Latura subiectiv. Fapta se comite cu intenie direct deoarece este preluat scopul special al infraciunii de furt. Exist tlhrie i atunci cnd scopul sustragerii este cel al folosirii fr drept a unui vehicul. Forme agravate: Prima form agravat, cea de la alin 2 din art. 211. c pen vizeaz tlhria comis n urmtoarele mprejurri: - de o persoan mascat, deghizat sau travestit. - n timpul nopii - ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport. Intr i taxiul n categoria mijlocului de transport. A doua form agravat este cea reglementat de art. 211 alin. 2 ind. 1 C pen cnd tlhria a fost comis n urmtoarele mprejurri: - de dou sau mai multe persoane mpreun. - de o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic ori paralizant. n noiunea de arm este cuprins att arma propriu-zis ct i arma asimilat n accepiunea art. 151 c. pen. Elementele de diferen fa de furt sunt date de faptul c la fur