Click here to load reader

Infractiunea de sustagere si retinere de inscrisuri

  • View
    233

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Autoritatea reprezintă în primul rând dreptul instituțiilor publice de a-și pretinde voința în raport cu destinatarii activității lor, în al doilea rând un organ din ramura organelor publice putând fi de asemenea reprezentantul unui astfel de organ iar în ultimul rând prestigiul de care se pot bucura instituțiile sau unitățiile publice în activitatea pe care o desfășoară. Apărarea acestor autorități împotriva faptelor care îi aduc atingere reprezintă o importanță pentru viața socială precum și pentru desfășurarea normală a unor categorii de relații sociale.

Text of Infractiunea de sustagere si retinere de inscrisuri

CuprinsCapitolul I. NOIUNI GENERALE.................................................................21.1 Introducere.................................................................................21.2 Infraciuni contra autoritii- dispoziii generale...................................31.3 Infraciuni care mpiedic nfptuirea justiiei- elemente generale......10 Capitolul II. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE NSCRISURI......................................................................................................292.1. Coninut legal.....................................................................................292.2. Obiectul..............................................................................................30 2.3. Subiecii..............................................................................................322.4. Latura obiectiv..................................................................................33 2.5. Latura subiectiv................................................................................35 2.6. Forme i sanciune..............................................................................362.7. Reglementarea n Noul Cod Penal.....................................................37Capitolul III. REINEREA SAU DISTRUGEREA DE NSCRISURI......413.1 Coninut legal......................................................................................41 3.2 Obiectul...............................................................................................423.3 Subiecii.............................................................................................453.4 Latura obiectiv..................................................................................453.5 Latura subiectiv................................................................................483.6 Forme i sanciune..............................................................................493.7. Reglementarea n Noul Cod Penal....................................................50 Capitolul IV. PRACTIC JUDICIAR........................................................56CONCLUZII.....................................................................................................81BILIOGRAFIE.................................................................................................83 Capitolul I. Noiuni generale

1.1. IntroducereAutoritatea reprezint n primul rnd dreptul instituiilor publice de a-i pretinde voina n raport cu destinatarii activitii lor, n al doilea rnd un organ din ramura organelor publice putnd fi de asemenea reprezentantul unui astfel de organ iar n ultimul rnd prestigiul de care se pot bucura instituiile sau unitiile publice n activitatea pe care o desfoar.Aprarea acestor autoriti mpotriva faptelor care i aduc atingere reprezint o importan pentru viaa social precum i pentru desfurarea normal a unor categorii de relaii sociale.Justiia este o valoare social de a crei nestingherit realizare depinde ntreaga ordine de drept, fapta ndreptat contra activitii nfptuirii justiiei reprezint atingerea adus relaiilor sociale deoarece acolo unde justiia nu se nfptuiete normal acolo dispare securitatea relaiilor sociale. Aceasta se realizeaz prin nalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite de legiuitor. nfptuirea justiiei este aprat de legea penal att n ceea ce privete infraciunile svrite de persoanele particulare, ct i mpotriva abuzurilor svrite de cei nsrcinai cu nfptuirea justiiei. Am optat pentru aceast tem pentru a evidenia legtura dintre infraciunile de sustragerea sau distrugere de nscrisuri i cea de reinere sau distrugere de nscrisuri care dei sunt reglementate de Codul penal n capitole diferite se aseamn.n capitolul I am prezentat noiunile generale ale infraciunilor contra autoritilor i infraciunile care mpiedic nfptuirea justiiei. Capitolul II cuprinde structura infraciunii de sustragere sau distrugere de nscrisuri, structur care are n vedere coninutul legal, obiectul, subiecii, latura obiectiv, latura subiectiv, formele, modalitile i sanciunile precum i reglementarea n Noul Cod Penal. n capitolul III am vorbit despre coninutul legal, condiiile preexistente, coninutul constitutiv, forme i regimul sancionator precum i reglementarea Noului Cod Penal pentru infraciunea de reinere sau distrugere de nscrisuri. Ultimul capitol este dedicat jurisprudenei n care sunt prezentate exemple referitoare la infraciunile de sustragere sau distrugere de nscrisuri i cea de reinere sau distrugere de nscrisuri. Faptele prin care se aduce atingere att autoriti ct i activiti de nfptuire a justiiei sunt manifestri antisociale i n ansamblul valorilor sociale, formarea i desfurarea normal a acestora, fiind grav periclitat cnd realizarea acestor activiti nu mai este posibil.

1.2. Infraciuni contra autoritii-dispoziii generaleAutoritatea n stat reprezint putere politic ori administrativ care se realizeaz de ctre organele puterii potrivit atribuiilor prevzute prin dispoziiile constituionale i n concordan cu principiul separrii puterilor.Autoritatea, n sens larg se nelege ca un prestigiu de care trebuie s se bucure instituiile publice n activitatea lor, influeneaz direct modul i eficiena realizrii atribuiilor specifice acestor organe. Legtura ntre autoritatea unui organ i atributele puterii sale publice este organic deci inevitabil.Autoritatea, este un atribut al puterii specific formelor organizaionale etatice dar este conferit prin lege i unor forme organizaionale fr caracter etic, atunci cnd acestea au ca scop promovarea unor interese generale.[footnoteRef:1] Legea penal apr atributul autoritii mpotriva tuturor faptelor care este atins, ncriminnd aceste fapte i pedepsindu-le n raport cu gravitatea lor. Fiind toate ndreptate mpotriva acelorai valori speciale, acestea au fost incluse ntr-o categorie diferit de infraciuni numit Infraciuni contra autoritii. [1: T. Toader, O. Lochin, Drept penal-partea special, Casa de editur i pres ansa S.R.L., Bucureti, 2001, p.304]

Infraciunile contra autoritii formeaz un singur grup, fr subdiviziuni normative. Unele intraciuni privesc valoarea social a autoritii n legatur cu unele instituii publice sau cu anumite persoane ori n raport cu unele situaii ori n legatur cu anumite nsemne sau semne distinctive.Buna funcionare a statului reprezint o autoritate netirbit a acestuia dar autoritatea statului se menine doar dac cetenii manifest respectul cuvenit fa de organele de stat. Datorit acestor lucruri, organele acestea trebuie s fie ocrotite contra atingerilor ce le-ar putea fi aduse prin comportri de natur a leza autoritatea cu care sunt investite.Infraciunile ce formeaz Titlul V din Codul Penal le ntlnim i n codul penal din 1864 cum ar fi: ultrajul, exerciiul abuziv de funcii, portul nelegal de uniform, decoraii sau sume distinctive, ruperea de sigilii. Unele au fost incluse pentru prima dat cu ocazia intrrii n vigoare a Codului Penal din 1936 cum este oferta simbolului naional.Infraciunile contra autoritii prevzute cele mai multe n Titlul III ale Codului Penal din 1936 numit Crime i delicte contra administraiei publice cum ar fi ultrajul, uzurparea de caliti oficiale, ruperea de sigilii, sustragerea de sub sechestru, erau i alte infraciuni contra autoritii prevzute n alte titluri, ca de exemplu infraciuni de ofens adus unor nsemne era prevzut n Titlul I privind Infraciunile contra siguranei statului n articolul 216 i n Titlul XVII Infraciuni contra ordinii obteti n articolul 576 litera c, portul nelegal de decoraii ori semne distinctive era cuprins n Codul Penal anterior n Titlul IX Crime i delicte contra intereselor publice.[footnoteRef:2] [2: Gh.Nistoreanu, Al. Boroi, I. Molnar, V. Dobrinoiu, I. Pascu, V. Lazr, Drept penal-partea special, Editura Europa Nova, Bucureti, 1999, p. 278]

Infraciunile contra autoritii sunt prevzute distinct de la o legislaie la alta.Astfel Codul Penal francez intrat n vigoare la 1 septembrie 1993 prevede n cadrul Titlului III denumit Atingeri aduse autoritii de stat, faptele care aduc atingere public n capitolul I, faptele care aduc atingere administraiei publice comise de persoane exercitnd o funcie public n capitolul II, faptele care aduc atingere administaiei publice comise de particulari n capitolul III, faptele care aduc atingere autoritii justiiei n capitolul IV.Faptele comise de particulari contra autoritii publice cuprinse n cadrul capitolului III sunt prevzute urmtoarele fapte: corupia activ i traficul de influen, actele de intimidare a unei persoane care exercit o funcie public, sustragerea i deturnarea de bunuri constituind depozit public, la executarea de lucrrii publice, uzurparea de funcii, uzurparea de titluri, folosirea ilegal de calitii.n Codul Penal spaniol intrat n vigoare la 1 noiembrie 1973 cu modificrile aduse pn n anul 1992 se prevede n capitolul VI al Titlului II al Crii a-II-a, faptele contra autoritii. Mai sunt prevzute n acest capitol i faptele de ultraj al funcionarilor, de dezordine public; realizarea arbitrar a propriului drept, uzurparea de funcii colective, folosirea nelegal de semne, decoraii, insigne.[footnoteRef:3] [3: Gh. Nistoreanu i colab., op.cit., p. 280 ]

De asemenea Codul Penal german intrat n vigoare la 15 mai 1871, cu modificrile aduse pn la 1 octombrie 1989 include n capitolul Aciuni mpotriva autoritii de stat faptele de instigare la infraciune, eliberarea ilegal a unei persoane arestate iar ntr-un alt capitol denumit Aciuni contra ordinii publice sunt incriminate printre altele faptele de folosirea abuziv de titluri i semne distinctive. n capitolul care prevede infraciunile contra persoane sunt cuprinse i faptele de ultraj contra funcionarului (prin lovire, insult, vtmare corporal), aceste fapte fiind urmrite nu la plngerea prealabil ci din oficiu.Codul Penal italian cuprinde unele infraciuni contra autoritii cum ar fi ultrajul, reperea de sigilii, sustragerea de sub sechestru. n Codul Penal, infraciunile mpotriva autoritilor

Search related