informatizarea gestiunii creditelor în sistemul bancar

8/7/2019 informatizarea gestiunii creditelor n sistemul bancar

1/45

EVOLUIA SISTEMELOR BANCARE

- perspectiva informatica -

Sistemul bancar romanesc

Sistemul bancar existent n tara noastra este rezultatul unei evolutii rapide pe parcursul

celor sapte ani postrevolutionari. De la cteva banci specializate existente n 1989, ulterior

transformate n societati pe actiuni, s-a ajuns n prezent la un numar semnificativ de societati

bancare, ale caror unitati bancare acopera cea mai mare parte a unitatilor administrativ-teritoriale

ale tarii.

Activitatea de informatica bancara a cunoscut o evolutie marcata de conditiile noi createde trecerea la sistemul economiei de piata. O schimbare semnificativa a fost renuntarea la

sistemul de prelucrare a datelor bancare de catre centrele teritoriale de calcul. Conditiile

concurentiale noi, patrunderea masiva pe piata romaneasca a calculatoarelor personale au permis

constituirea la nivelul unitatilor bancare a unor compartimente responsabile cu prelucrarea

automata a datelor.

Caracteristica principala a unui sistem informatic bancar modern este nivelul de

conectivitate asigurat ntre factorii implicati n activitatea bancara. Din acest punct de vedereevolutia sistemelor informatice bancare presupune implementarea succesiva sa 17517e49r u

directa a urmatoarelor tipuri de sisteme informatice:

- sisteme informatice bancare fara conectivitate: sunt caracterizate prin existenta unor

PC-uri independente pe care ruleaza aplicatii specifice anumitor compartimente: contabilitate,

creditare etc. Transferul de date ntre calculatoare este asigurat de regula prin intermediul

suportilor externi (dischete). Acest tip de sisteme informatice este ntlnit ndeosebi n unitatile

bancare de dimensiuni mai mici (agentii, filiale);

- sisteme informatice bancare cu conectivitate locala: sunt sisteme informatice bazate pe

retele locale de calculatoare;


2/45

- sisteme informatice bancare cu conectivitate globala: sunt sisteme informatice bazate

pe retele de arie ntinsa (WAN) care conecteaza retelele locale (LAN) ale unitatilor bancare.

Construirea unui sistem informatic pleaca de la ntrebarea: ce activitati informatizam? si

continua cu raspunsul la ntrebarea: cum? n continuare se ncearca descrierea celor maiimportante activitati bancare si a tipurilor de sisteme informatice existente. n final sunt

prezentate pe scurt cteva servicii bancare moderne si posibilitatile de implementare a acestora n

sistemul bancar romanesc.

Activitati bancare

Un sistem informatic bancar este astfel conceput nct sa automatizeze un set cat mai

mare din operatiile curente ale bancii si sa asigure informatiile strategice, tactice si operationalenecesare procesului decizional.

Principalele activitati desfasurate de catre o banca comerciala sunt:

- atragerea de resurse banesti de la populatie si de la agentii economici sub forma de

depozite la termen sau la vedere;

- acordarea de credite;

- operatii de plati si decontari n lei sau n valuta;

- operatii valutare: schimb valutar, licitatii valutare.

Activitatile desfasurate de banci sunt bazate pe succesiuni de operatii efectuate strict n

concordanta cu normele si regulamentele n vigoare. Din punct de vedere al locului n care se

realizeaza diversele operatii bancare, acestea se mpart n: operatii front office si operatii back

office.

Front office grupeaza operatiile care reprezinta interactiunea nemijlocita cu clientii

bancii: accesul la conturi si furnizarea de informatii despre serviciile oferite de banca.


3/45

Back office: cuprinde operatiile transparente pentru clientii bancii, dar care asigura

functiile vitale ale unei banci.

Raportul ntre operatiile front office, respectiv back office difera sensibil de la o

activitate bancara la alta. Pe de alta parte, pentru buna functionare a bancii exista o serie deactivitati de baza care au n mod exclusiv caracter back office: contabilitate interna,

administratie, gestiune conturi si calcul dobnzi, mpachetarea si depozitarea numerarului etc.

Sisteme informatice bancare bazate pe conectivitate locala

Conectivitatea locala este realizata prin existenta unei retele locale de calculatoare si a

unor aplicatii care sa exploateze facilitatile puse la dispozitie de aceasta.

Calculatoarele sunt distribuite la diversele compartimente functionale ale bancii, fiind

conectate la serverul de retea. Ca server se utilizeaza un calculator cu resurse puternice, iar ca

statii de lucru se pot utiliza calculatoare personale obisnuite. Pentru cresterea nivelului de

securitate, statiile pot fi fara unitati pentru suporti movibili. Aplicatiile partajeaza o baza de date

centralizata situata pe server, actualizarile realizndu-se de la statiile distribuite la

compartimentele de lucru.

Pentru a asigura uniformitatea sistemelor informatice, aplicatiile sunt dezvoltate deregula n compartimentele specializate ale centralelor societatilor bancare. n ce priveste mediile

de programare utilizate pentru dezvoltarea aplicatiilor bancare, se constata migrarea de la

sistemele de gestiune de tip Fox Pro LAN catre sisteme de gestiune bazate pe tehnologia

client/server, de exemplu Oracle.

Conectivitatea locala ofera urmatoarele avantaje:

- datele sunt preluate de sistemul informatic la locul producerii lor (ghiseele bancii,compartimentele functionale);

- informatiile pentru factorii de decizie ai bancii sunt furnizate n regim on-line;

- operatiile front office sunt rapide, flexibile si au un aspect modern;


4/45

- se reduce numarul documentelor interne vehiculate si procesate;

- partajarea resurselor scumpe: imprimante laser, suporti de memorare etc.

Compartimentele functionale ale bancii beneficiaza n mod direct de conectivitatealocala.

Conducere: Directorul bancii are acces n orice moment la informatiile operationale si

tactice n mod nemijlocit, procesul decizional este rapid si bine fundamentat. Tot mai frecvent

sunt utilizate programele de simulare si asistare a deciziei, care ofera factorului de decizie

variante de decizie si consecintele acestora.

Serviciul credite: Inspectorii de credite au acces la datele de ultima ora privind stareafinanciara a solicitantului de credite. Exista programe sofisticate care pe baza datelor despre

client calculeaza principalii indicatori si asista decizia de acordare a creditului.

Serviciul contabilitate: Balantele, fisele de cont si extrasele de cont se obtin direct pe

baza tranzactiilor introduse la ghisee.

Serviciul tezaur si casierie. Operatiile de depunere/restituire de numerar au un caracter

preponderent front office. Exemplul urmator ilustreaza sugestiv eficienta conectivitatii locale.

Sa presupunem ca un client doreste sa depuna o anumita suma n numerar n contul

curent deschis la o unitate bancara.

ntr-un sistem lipsit de conectivitate, lucrurile se petrec astfel: clientul se prezinta la

ghiseul contabilitatii, unde completeaza formularul numit foaie de varsamnt (n doua

exemplare). Lucratorul de la ghiseu verifica modul de completare a formularelor, nregistreaza

tranzactia n jurnalul de casa, semneaza si stampileaza cele doua documente apoi le remite pecale interna (printr-un lucrator) la casa de ncasari. Clientul se prezinta la ghiseul casieriei,

casierul ncaseaza suma, semneaza si scrie data pe cele doua exemplare, un exemplar l remite

clientului.


5/45

ntr-un sistem bazat pe o retea locala de calculatoare, lucrurile se simplifica. Clientul se

prezinta direct la casierie, casierul vizualizeaza pe ecran starea contului clientului, verifica

numerarul prezentat de client, nregistreaza tranzactia n calculator, listeaza la imprimanta

documentul justificativ n trei exemplare pe care le certifica, iar un exemplar l nmneaza

clientului.

Conectivitatea locala este de natura sa mbunatateasca acele operatii care nu implica

interactiunea cu sistemul financiar-bancar extern. Majoritatea activitatilor bancare presupun nsa

aceasta interactiune. De exemplu, un solicitant de credite poate avea societati comerciale sau

reprezentante n mai multe judete, poate avea credite la alte societati bancare. n aceste cazuri,

informatiile furnizate de sistemul informatic bazat pe conectivitate locala sunt insuficiente.

Activitatea bancara care presupune cel mai intens schimb de informatii cu mediul

financiar-bancar extern este activitatea de plati si decontari bancare. Pentru a identifica

posibilitatile de informatizare a acestei activitati, urmeaza o scurta descriere a sistemului actual

de plati si decontari din tara noastra si ncercarile de informatizare a acestuia.

Sistemul de plati si decontari

Activitatile economice presupun fluxuri financiare ntre agentii economici. Aceste

fluxuri se realizeaza sub forma de numerar sau prin alte mijloace de plata. Deficientele

sistemului de plati si decontari din tara noastra au determinat ca, n ciuda masurilor punitive,

fluxurile financiare sub forma de numerar sa aiba nca o pondere nsemnata.

n prezent, platule n economia romneasca sunt realizate ntr-o pondere covrsitoare

prin mijloace de plata pe suport hrtie. Este vorba n primul rnd de ordine de plata si cecuri si

ntr-o masura mai redusa de ambii, bilete la ordin si alte mijloace de decontare pe suport hrtie.

Mijloacele de decontare pe suport hrtie au caracteristic faptul ca necesita circulatia fizica a

instrumentului de plata ntre platitor si beneficiar. Durata decontarii depinde n principal de doi

factori:

- societatile bancare la care platitorul, respectiv beneficiarul, au deschise conturi;


6/45

- dispunerea teritoriala a unitatilor bancare la care au deschise conturi (acelasi judet sau

judete diferite).

Se deosebesc astfel doua tipuri de decontare:

- decontare intrabancara: cnd att unitatea bancara a platitorului, ct si unitatea bancara

a beneficiarului apartin aceleiasi societati bancare (de exemplu, un client al B.C.R. Cluj plateste

o suma unui client al B.C.R. Brasov);

- decontare interbancara: cnd unitatile bancare implicate n decontare apartin unor

societati bancare diferite (de exemplu, un client al B.R.D. Tg-Mures plateste unui client al

B.R.C.E. Constanta).

Decontarea intrabancara

Decontarea intrabancara (ntre unitati teritoriale ale aceleiasi societati bancare), este cea

mai rapida, putnd fi preluata ntr-o proportie nsemnata de sistemul informatic.

Desi decontarea pe suport hrtie presupune transferul fizic al documentelor de decontare

ntre unitatea bancara platitoare si cea beneficiara, cu autorizarea Bancii Nationale a Romniei

(Regulamentul nr. 1/1995 emis de B.N.R.), unitatile bancare si pot transfera pe cale electronicainstrumentele de plata, urmnd ca documentele de plata propriu-zise sa urmeze circuitul postal

obisnuit, n final fiind anexate ca documente justificative. Transmisia se realizeaza, de regula,

prin fax sau telex.

Exista n prezent societati bancare care au renuntat la transmisiile telex/fax si realizeaza

transmisia tranzactiilor aferente decontarilor intrabancare direct ntre sistemele informatice ale

unitatilor teritoriale (prin intermediul centralei societatii bancare). Acest tip de decontare este

cunoscuta n limbajul bancar curent sub denumirea de decontare electronica.

De obicei, decontarea electronica intrabancara se realizeaza dupa urmatorul algoritm:

- unitatile bancare debiteaza conturile clientilor platitori si trimit la centrala societatii

bancare fisiere ce contin date privind platile catre clientii celorlalte unitati bancare;


7/45

- fiecare unitate preia de la centrala tranzactiile care reprezinta platile care ii sunt

adresate, apoi crediteaza corespunzator conturile clientilor beneficiari;

- instrumentele de plata pe suport hrtie urmeaza circuitul postal obisnuit si sunt anexate

ca documente justificative.

Decontarea electronica permite transferul rapid al fondurilor ntre platitor si beneficiar

(n aceeasi zi) si automatizeaza integral operatiile back office.

Decontarea interbancara

Decontarea interbancara este mai complicata deoarece n decontare sunt implicate

societati bancare diferite si, n plus, intervine o terta institutie: Banca Nationala a Romniei prinsistemul caselor de compensatie (pentru plati ce nu depasesc 500 milioane lei).

Exista mai multe circuite pentru documentele de plata, nsa pentru simplificare vom

considera cazul mai general cnd societatea bancara initiatoare dispune de o unitate bancara n

judetul de destinatie. Sa presupunem ca un client (platitor) al B.C.R. din judetul A plateste prin

ordin de plata o suma unui client (beneficiar) al B.R.D. din judetul B. Procesul de decontare

interbancara se desfasoara astfel:

- platitorul prezinta ordinul de plata la unitatea B.C.R. din judetul A;

- contul clientului este debitat, iar ordinul de plata este remis prin sistemul intrabancar la

sucursala B.C.R. din judetul B;

- unitatea B.C.R. din judetul B prezinta ordinul de plata agentului de compensare al

B.R.D. n cadrul sedintei de compensare care are loc la sucursala Bancii Nationale din judetul B;

- pe baza ordinului de plata, unitatea teritoriala a B.R.D. din judetul B realizeaza

creditarea contului beneficiarului.


8/45

Pe baza unor conventii ntre societatile bancare si cu aprobarea Bancii Nationale a

Romniei, unitatile bancare pot prezenta la compensare copii ale documentelor de plata, obtinute

n urma transmisiilor fax, telex sau prin modem, prin circuitele intrabancare proprii.

Se poate observa ca decontarea interbancara are o componenta intrabancara care, dupacum s-a aratat mai sus, poate fi informatizata. Prin urmare, unele societati bancare ar avea

posibilitatea prezentarii la compensare a documentelor de decontare ntr-o forma electronica.

Acest lucru ar permite realizarea electronica de compensare la sediul sucursalelor B.N.R.

Principalele motive pentru care nu s-a adoptat aceasta solutie sunt:

- exista nca diferentieri substantiale privind dotarea cu tehnica de calcul si programe a

societarilor bancare;

- trebuie rezolvate probleme legate de integritate, securitate si interoperabilitate;

- platile prin intermediul cecului sunt conditionate de transmiterea fizica a filei de cec

ntre unitatile bancare implicate, deci acest gen de plati nu se preteaza la o compensare

electronica.

Posibilitatile de informatizare a platilor pe suport hrtie, precum si tendintele actuale dea adopta metode de plata moderne (care vor fi descrise mai jos), ridica n fata factorilor de

decizie problema implementarii unor sisteme informatice bancare bazate pe conectivitate

globala.

Sistemele informatice ale unitatilor bancare bazate pe retele locale (LAN) sunt conectate

intr-un sistem informatic integrat al societatii bancare bazat pe o retea de arie larga (WAN).

Aplicatiile exploateaza baze de date distribuite accesate prin tehnica client/server. Crearea unor

structuri intranet la nivelul sistemului informatic integrat permite transferul electronic aldocumentelor ntre unitatile bancare.

Existenta infrastructurii corespunzatoare conectivitatii globale creeaza conditiile

implementarii unor metode avansate de transfer al fondurilor.


9/45

Mijloace de plata moderne

Dezvoltarea tehnicii de calcul din ultimele decenii a influentat direct metodele si

tehnicile utilizate n domeniul financiar bancar. n tarile avansate volumul tranzactiilor efectuate

utiliznd mijloace electronice detine ponderea cea mai mare. n ultimii ani, un numar din ce n cemai mare de societati bancare romanesti adopta metode de plata moderne.

Principalele metode moderne de plata utilizate sunt:

- platile cu card;

- schimbul electronic de date financiare;

- home banking;

- internet.

Platile cu card

Acest gen de plati cunosc o varietate larga de implementari, de la simpla retragere a

unei sume n numerar pana la initierea unor plati de mare valoare. Principiile si regulile de

efectuare a transferului de fonduri si decontare prin intermediul card-urilor sunt reglementate ntara noastra de Regulamentul nr. 6/14.11.1995 emis de Banca Nationala a Romniei.

Sistemul de plati pe baza de card are urmatoarele componente:

- detinatorul card-ului;

- card-ul;

- automatul programabil;

- comerciantul;

- agentul de decontare.


10/45

Tipul automatului programabil respectiv al card-ului implicate n initierea si efectuarea

platii stabilesc operatii specifice de plata, si anume:

Tipuri de automate programabile

- distribuitorul automat de numerar (cash dispenser) permite detinatorului card-ului sa

retraga disponibil din cont sub forma de numerar;

- ghiseul automat de banca (ATM -Automated Teller Machine) permite detinatorului

card-ului, n plus fata de distribuitorul automat de numerar, accesul la unele servicii bancare cum

sunt: obtinerea de informatii privind situatia conturilor personale, initierea unor transferuri de

fonduri;

Automatele programabile mentionate mai sus pot fi amplasate:

- n incinta bancii, cu acces limitat la orarul de functionare al bancii;

- intr-un spatiu special al bancii accesibil 24 ore (Lobby 24 hours);

- intr-un spatiu exterior bancii (TTW - Through The Wall);

- terminalul pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vnzare (EFT/POS -Electronic Fund Transfer at Point of Sale) permite preluarea si transmiterea de informatie privind

plata cu card a unor bunuri sau servicii la sediul comerciantului.

Tipuri de card-uri

Debit card - permite debitarea automata a contului detinatorului card-ului (cumparator)

cu suma reprezentnd contravaloarea bunurilor sau serviciilor achizitionate folosind card-ul.

Credit card - permite achizitionarea de bunuri sau servicii a caror valoare cumulata nu

poate depasi un anumit plafon stabilit de emitentul card-ului. Pe baza datelor achizitionate prin

intermediul automatelor programabile se stabileste suma efectiv utilizata, care urmeaza sa fie

restituita bancii care a emis card-ul de catre detinatorul card-ului.


11/45

Card multifunctional - este un debit card care poate ndeplini si alte functii: retrageri de

numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de detinatorul card-ului.

Automatele programabile - au incorporat un microprocesor si software aferent, fiind

conectate prin comunicatie asincrona cu centrul de autorizare al platilor situat de regula ncentrala societatii bancare care emite card-ul. Card-urile sunt cartele de plastic pe care informatia

este memorata pe suport magnetic sau, n cazul card-urilor inteligente, microprogramat.

n tara noastra, numarul utilizatorilor de card-uri este modest n comparatie cu tarile

avansate. Pentru a degreva personalul angrenat n operatii front office, un numar tot mai mare de

societati bancare introduc la sediile unitatilor bancare teritoriale automate programabile.

Transferul electronic de fonduri la locul vnzarii are, de asemenea, un volum redus.

Servicii bancare la domiciliu (home banking)

Home banking defineste accesul la serviciile bancare din exteriorul sediului unitatii

bancare. Acest acces se poate realiza prin intermediul unui simplu telefon conectat la o centrala

telefonica digitala sau prin intermediul unui calculator personal.

Accesul la servicii bancare prin telefon (telephone banking) se realizeaza astfel: de la untelefon cu tastatura se formeaza numarul serviciului bancar telefonic, dupa terminarea mesajelor

emise de robotul telefonic (placa voice-teller plus software-ul aferent) se tasteaza codul numeric

personal (PIN), apoi se tasteaza codul operatiei ce se doreste a se efectua asupra contului curent.

n prezent, acest tip de serviciu este ntlnit la unele banci din tara, dar este orientat n

principal spre informarea clientului privind starea conturilor sale. Clientul poate obtine

informatiile sub forma de voce sau fax.

Accesul la servicii bancare prin intermediul unui calculator personal presupune

conectarea calculatorului personal al clientului bancii prin intermediul unei linii telefonice si a

unui modem la calculatorul bancii. Comunicatia si accesul la serviciile bancare sunt controlate de

un program specializat furnizat de banca instalat pe calculatorul clientului. De fapt, calculatorul


12/45

clientului devine un ATM virtual. Se pot ordona plati, se pot obtine informatii privind starea

contului etc. Acest gen de serviciu este putin utilizat n tara noastra.

Perspective privind sistemul bancar din tara noastra

Dupa cum s-a vazut, n bancile romanesti exista o mare varietate de sisteme informatice,

utilizarea serviciilor bancare bazate pe tehnici moderne este nca intr-un stadiu incipient. Acest

lucru poate constitui un avantaj deoarece se pot alege de la bun nceput solutiile optime verificate

de practica bancara internationala.

Implementarea metodelor moderne n activitatea bancara romaneasca necesita nu doar

eforturi financiare deosebite. Trebuie depasite mentalitati care nca mai persista att la nivelul

factorilor decizionali, cat si la nivelul consumatorului de servicii bancare. Din pacate, nca suntnfiintate sedii noi de unitati bancare care sunt dotate de la bun nceput cu sisteme pneumatice de

transmitere a documentelor ntre contabilitate si casierie, n conditiile n care cu aceleasi fonduri

se poate achizitiona o retea locala de calculatoare.

Introducerea metodelor moderne n sistemul bancar trebuie sa fie rezultanta a doua

tendinte convergente.

Pe de o parte, societatile bancare urmaresc cresterea operativitatii prin introducereatehnicii de calcul si a metodelor moderne. nfiintarea unor noi

care numarul clientilor - agentilor economici - ramne relativ constant, accentueaza caracterul

concurential al activitatii bancare.

Pe de alta parte, un rol determinant revine Bancii Nationale a Romniei care are puterea

oferita de lege pentru a impune societatilor bancare niveluri minimale privind dotarea tehnica si

serviciile bancare oferite.

Sisteme informatice de gestiune

Sistemele informatice de gestiune sunt definite n literatura de specialitate urmdu-se doua

abordari:


13/45

a) plecnd de la informatie si de la suportul acesteia;

b) plecnd de la functia pe care sistemul informatic de gestiune trebuie sa o realizeze.

n primul caz, sistemele informatice de gestiune reprezinta ansamblul informatiilor utilizate n

cadrul firmei, a mijloacelor si procedurilor de identificare, culegere, stocare si prelucrare a

informatiilor.

n cea de a doua abordare a definirii sistemelor informatice de gestiune se porneste de la

scopul acestuia si anume oferirea informatiei solicitate de utilizator n forma dorita si la

momentul oportun n vederea fundamentarii deciziilor.

Sistemele informatice de gestiune (SIG) presupun definirea: domeniilor de gestiune,

datelor, modelelor, regulilor de gestiune.

Domeniile de gestiune corespund fiecareia dintre activitatile omogene desfasurate n cadrul

firmei - cercetare-dezvoltare, comerciala, de productie, de personal, financiar-contabila cu

luarea n considerare a interactiunilor dintre ele. Mai mult, abordarea acestor domenii se

realizeaza ntr-o viziune ierarhica conducnd la indentificarea urmatoarelor nivele:

Tranzactional n cadrul caruia se efectueaza operatii elementare;

Operational unde se desfasoara operatii curente, deciziile luate la acest nivel sunt

curente, de rutina;

Tactic corespunznd activitatilor de control si deciziilor pe termen scurt;

Strategic caracteristic deciziilor pe termen lung si/sau care angajeaza global firma.

Datele reprezinta materia prima a oricarui sistem de gestiune. Sunt avute n vedere toate datele

vehiculate si prelucrate indiferent de natura lor, caracterul lor formal sau informal sau de

suporturile pe care se afla.


14/45

Modelele de gestiune regrupeaza procedurile proprii unui domeniu. Putem exemplifica prin

modelul:

Contabil, specific domeniului financiar-contabil;

Tehnologiei de fabricatie specifica domeniului productiei;

De vnzari specific domeniului comercial.

Regulile de gestiune permit prelucrarea datelor si utilizarea informatiilor n conformitate cu

obiectivele sistemului.

n cadrul unei firme cu activitate de productie si/sau comerciala pot fi identificate

urmatoarele reguli de gestiune:

- aprovizionarea se realizeaza cnd stocul efectiv scade sub stocul normat;

- evaluarea materialelor se realizeaza conform metodei FIFO;

- o materie prima se stocheaza n una sau mai multe gestiuni;

- pentru produsele de calitatea a doua pretul se reduce cu 5% etc.

n cazul unei banci, pentru sistemul informatic privind operatiunile de cont curent pot fi precizate

urmatoarele reguli de gestiune:

- soldul minim 1000000 lei;

- platile se efectueaza n limita soldului;

- dobnzile calculate pentru conturile la vedere sunt 11% pe an;

- pot fi nregistrate maxim doua persoane cu drept de semnatura.


15/45

Prin notiunea de domeniu ajungem la conceptul de subsistem informatic de gestiune

determinat pe criterii functionale, pe care se grefeaza celelalte doua concepte: modelul de

gestiune si regulile de gestiune.

Sistemul informatic de gestiune asigura obtinerea si furnizarea informatiei solicitate de

utilizator, folosind mijloacele TI, pentru fundamentarea deciziilor privind un anumit domeniu

din cadrul firmei.

Sistemele informatice de gestiune actuale sunt sisteme integrate. Ele se caracterizeaza

prin aplicarea principiului introducerii unice a datelor si prelucrarii multiple a acestora n

concordanta cu nevoile informationale specifice fiecarui utilizator.

SI integrat al contabilitatii se caracterizeaza printr-o introducere unica a datelor, preluatedin documentele primare care actualizeaza o baza de date unica a contabilitatii care va fi ulterior

exploatata pentru asigurarea att a lucrarilor specifice contabilitatii financiare ct si a celor

specifice contabilitatii de gestiune raspunzndu-se astfel cerintelor de prelucrare ale tuturor

utilizatorilor.

1.4. Abordari n realizarea sistemelor informatice

n realizarea unui sistem informatic se poate opta pentru una din urmatoarele solutii:

o sistem informatic centralizat

o sistem informatic descentralizat

Sistemul informatic centralizat se caracterizeaza prin faptul ca ntregul proces de stocare si

prelucrare a datelor precum si de dezvoltare a sistemului se realizeaza la nivelul unei singure

locatii n care se afla un singur sistem de calcul, de regula un mainframe, care stocheaza o bazade date unica precum si ansamblul programelor de aplicatie. Utilizatorii interactioneaza cu

sistemul prin intermediul terminalelor

Avantajele centralizarii sunt reprezentate de:


16/45

- controlul efectiv asupra utilizarii si dezvoltarii software-ului;

- controlul asupra securitatii si integritatii datelor;

- partajarea resurselor hard, soft si a datelor ntre utilizatori;

- eliminarea riscului incompatibilitatii hard si soft n cadrul sistemului;

- promovarea cu usurinta a standardelor (tehnice, de proiectare, procedurale etc) la

nivelul ntregului sistem;

- asigurarea serviciilor solicitate de catre utilizatori prin puterea de calcul a sistemului

central

Dezavantajele centralizarii sunt reprezentate de urmatoarele aspecte:

- caderea sistemului de calcul blocheaza toti utilizatorii;

- alterarea datelor si a programelor, voita sau accidentala, afecteaza toti utilizatorii;

- sistemul se poate dovedi lent si inflexibil la nevoile utilizatorilor, adesea fiind

insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor;

- poate realiza un timp mare de raspuns n cazul unor solicitari simultane ale mai multor

utilizatori.

Sistemul informatic descentralizatse caracterizeaza prin faptul ca datele, software-ul si puterea

de calcul sunt dispersate n diferite locatii (chiar dispersate geografic) ale organizatiei.

Prelucrarea se realizeaza pe calculatoare personale independente sau n cadrul unor retele locale.

Avantajele descentralizarii:

- datele sunt stocate si prelucrate local;

- soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale;


17/45

- avariile hard, soft sau ale bazei de date la nivelul unei locatii nu afecteaza celelalte

locatii;

- configuratia sistemului poate fi gndita n functie de nevoile diferitelor departamente

din cadrul organizatiei sau chiar a utilizatorilor locali;

- mai marea autonomie si motivare la nivelul utilizatorului local.

Dezavantajele descentralizarii:

- riscuri mari legate de incompatibilitati hard si soft ntre diferite locatii;

- aparitia inerenta a unor duplicari ale datelor si software-ului n diferite locatii;

- dificultatea realizarii unor proiecte complexe la nivel local;

- riscul de fragmentare a politicii TI;

- costuri mai mari n comparatie cu sistemul centralizat.

Tendinta actuala este net orientata catre descentralizare care trebuie sa se realizeze astfel nct:

ntreaga responsabilitate si autoritate pentru functiile descentralizate ale SI sa apartina

managementului local;

sa se asigure alinierea la standardele utilizate la nivelul SI global al organizatiei;

la nivel central urmeaza sa se realizeze:

- elaborarea strategiei la nivelul ntregului SI al organizatiei;

- managementul comunicatiilor n cadrul retelei locale ale organizatiei;

- administrarea datelor;

- refacerea n caz de dezastre.


18/45

Astazi, arhitectura promovata n realizarea sistemelor descentralizate este arhitectura

clientserver caracterizata prin faptul ca aplicatiile si datele puse la dispozitia utilizatorilor sunt

dispersate pe diferitele componente hardware n functie de numarul utilizatorilor care trebuie sa

aiba acces si de puterea de calcul necesara.

Componentele hardware sunt reprezentate de:

-statii de lucru (calculatoare personale) folosite de utilizatori individuali;

- servere departamentale partajate de utilizatori caracterizati prin aceleasi nevoi de

prelucrare;

-server centralpartajat de toti utilizatorii.

Software-ul exploatat n cadrul organizatiei este reprezentat de:

-Aplicatiile la nivelul clientilorcare:

ruleaza pe statia de lucru pusa la dispozitia clientului;

exploateaza date stocate pe calculatorul clientului;

sunt reprezentate n principal de: procesoare de tabele, procesoare de texte, aplicatii

exploatnd baze de date.

-Aplicatii departamentale care:

ruleaza pe serverul departamental;

exploateaza la nivelul departamentului, datele stocate pe serverul acestuia;

sunt partajate de utilizatorii aceluiasi departament;

-Aplicatii la nivelul organizatiei care:

ruleaza pe serverul central;


19/45

exploateaza datele de interes general stocate pe serverul central;

sunt partajate de utilizatorii mai multor departamente;

necesita putere mare de prelucrare.

1.5. Principiile proiectarii si realizarii sistemelor informatice de gestiune

Desfasurarea unei activitati riguroase si performante de proiectare si realizare de sisteme

informatice de gestiune impune respectarea urmatoarelor principii:

1.Abordarea globala a problemei de rezolvat;

2. Utilizarea unei metodologii unitare n proiectarea si realizarea sistemului informatic;

3. Aplicarea celor mai moderne solutii si metode de proiectare si realizare a sistemului

informatic;

4. Structurarea sistemului informatic tinnd seama de structura organizatorica din

cadrul firmei.

5.Participarea nemijlocita a viitorului beneficiar la activitatile de analiza, proiectare siimplementare a sistemului informatic. O astfel de participare asigura formularea clara a

specificatiilor necesare proiectarii si validarea esalonata a solutiilor propuse de proiectant

toate acestea asigurnd n final un produs care sa corespunda deplin cerintelor

utilizatorului;

6.Respectarea cadrului legislativ. Fiind vorba de sisteme informatice de gestiune devine

obligatorie realizarea evidentelor, calcularea indicatorilor si ntocmirea lucrarilor de

sinteza n conformitate cu reglementarile aflate n vigoare.

7. Realizarea unor sisteme informatice corespunzatoare resurselor disponibile la

utilizator;


20/45

8. ntruct prin natura sa software-ul este supus schimbarii, aceasta schimbare trebuie

anticipata si controlata;

9. Compromisurile sunt inerente n dezvoltarea de software si ele trebuie explicitate si

documentate.

Studiile de specialitate au ncercat sa evidentieze factorii de succes n desfasurarea proiectelor

software. Raportul Standish, spre exemplu, plaseaza ca primi factori de succes:

Implicarea utilizatorului final

Sprijinul managementului executiv

Claritatea cerintelor

Planificarea.

1.6. Arhitectura sistemelor informatice

Arhitectura sistemului informatic reprezinta solutia generica privitoare la procesele de

prelucrare a datelor ce trebuie sa se realizeze si modul de integrare a datelor si prelucrarilor.

Aceasta solutie cadru este urmarea sintetizarii raspunsurilor la urmatoarele ntrebari:

- Care sunt componentele sistemului informatic?

- Cum sunt legate aceste componente si cum interactioneaza ele?

- Ce date se culeg?

- Unde se culeg datele, unde se stocheaza si prelucreaza?

- Ce date se transmit catre diferitele componente ale sistemului informatic?

Altfel spus, arhitectura reprezinta solutia constructiva a sistemului informatic si reflecta

viziunea strategica manageriala asupra modului n care organizatia (firma) lucreaza.


21/45

Sistemul informatic global al firmei se descompune n subsisteme, fiecare dintre acestea

acoperind un domeniu de activitate distinct.

La rndul sau, fiecare subsistem se descompune n aplicatii fiecare dintre acestea

acoperind o activitate distincta n cadrul domeniului. De exemplu, subsistemul informatic pentrudomeniul commercial se va descompune n aplicatii distincte pentru fiecare din urmatoarele

activitati: aprovizionare, desfacere, marketing.

Procesul de descompunere continua si n pasul urmator pentru fiecare aplicatie se vor

defini proceduri realiznd functii distincte n cadrul aplicatiei (exemplu: proceduri pentru

dirijarea prelucrarilor, proceduri pentru actualizarea bazei de date, proceduri pentru consultarea

bazei de date). La rndul lor, procedurile se descompun n module. Acestea cuprind secvente de

cod realiznd cte o functie distincta n cadrul procedurii. De exemplu, o procedura de

actualizare a bazei de date va cuprinde: un modul pentru adaugare de nregistrari, un modul de

modificare a tuplurilor, un modul de stergere a tuplurilor.

n definirea arhitecturii sistemului informatic s-au cristalizat n timp trei strategii:

- Strategia descendenta

- Strategia ascendenta

- Strategia mixta

Strategia descendenta numita si top-down pleaca de la principiul descompunerii sistemului

informatic complex n componente prezentnd o complexitate mai redusa (definite pe domenii de

activitate de exemplu) parcurgndu-se succesiv mai multe niveluri de detaliere n cadrul fiecarei

componente definite. Prin aceasta abordare, sistemul informatic dobndeste o structura ierarhic

modulara n care fiecare componenta ndeplineste o anumita functionalitate si va fi coordonata nfunctionarea sa de componentele plasate la nivelul ierarhic imediat superior.

Aceasta strategie:

se aplica n cazul sistemelor informatice complexe, viznd o arie larga de cuprindere;


22/45

asigura realizarea unei solutii globale, unitare la nivel conceptual pentru ntregul sistem,

componentele acestuia urmnd sa fie proiectate si realizate independent (pe baza unei

planificari), prioritatile fiind fixate n functie de optiunea beneficiarului sau importantei

respectivelor componente si conexiunilor necesare n cadrul sistemului global.

Pe masura realizarii componentelor din arhitectura generala a sistemului informatic

acestea se vor testa si apoi integra n produsul final a carui functionalitate va fi de

asemenea verificata.

Impune un efort deosebit att n perioada de analiza (fiind necesara o analiza complexa

si foarte amanuntita avnd n vedere complexitatea proceselor informationale supuse

informatizarii) ct si de proiectare si realizare ceea ce impune eforturi financiare

deosebite.

n procesul integrarii componentelor nu vor aparea probleme deosebite ca urmare a

strategiei unitare de proiectare si realizare definita la demararea proiectului.

Strategia ascendenta numita si bottom uppromoveaza initiativa la nivelul fiecarui domeniu de

gestiune (contabilitate, comercial, productie etc) fara a exista o solutie cadru si o arhitectura

definita pentru sistemul informatic global la nivel de organizatie. Sistemele de gestiune se

proiecteaza, realizeaza si exploateaza independent, raspunznd cerintelor de gestiune ale

domeniilor pentru care au fost realizate, urmnd ca ulterior sa se treaca la integrarea acestora n

cadrul sistemului informatic global al organizatiei. Datorita lipsei unei strategii unitare n plan

hardware si software, a unei solutii unitare de proiectare si realizare exista riscul unui grad redus

de integrare a subsistemelor de gestiune realizate n cadrul sistemului informatic al organizatiei.

Strategia mixta reprezinta o combinare a strategiei descendente cu strategia ascendenta

retinndu-se punctele lor forte. n aceasta abordare se opteaza pentru o definire a componentelor

sistemului informatic n conformitate cu cerintele strategiei descendente, urmnd ca proiectarea,

realizarea si integrarea acestor componente sa se realizeze urmnd cerintele strategiei

ascendente.


23/45

Indiferent de strategia utilizata n definirea arhitecturii trebuie ca aceasta solutie sa

permita dezvoltarea ulterioara a sistemului informatic prin crearea si integrarea de noi

componente. O astfel de abordare conduce la definirea de arhitecturi deschisepentru sistemele

informatice. Numai astfel sistemul informatic va putea evolua odata cu activitatea organizatiei

asigurnd suportul informational necesar procesului de conducere si se va putea totodata

moderniza prin integrarea de noi solutii TI.

Arhitectura sistemului informatic al unei firme

Din prezentarea modului de definire a arhitecturii sistemului informatic a rezultat faptul

ca efortul proiectantilor se focalizeaza asupra definirii principalelor componente ale sistemului si

a interactiunilor dintre acestea astfel nct viitorul sistem sa acopere cerintele informationale

necesare procesului de conducere.

Odata definite componentele de baza ale sistemului informatic, descompunerea succesiva

a fiecareia dintre acestea se va desfasura n timp pe baza planului de realizare stabilit n functie

de prioritati, importanta componentelor si interactiunile existente ntre acestea.

Arhitectura sistemelor informatice bancare

n realizarea SI bancare se evidentiaza deschiderea catre utilizarea tehnologiilor moderneca urmare a ntelegerii necesitatii:

Regndirii relatiei cu clientii;

Reorganizarii interne a activitatii deoarece noile tehnologii ncurajeaza optimizarea

proceselor legate de activitatea de exploatare si limiteaza restrictiile spatio-temporale n

raport cu clientii;

Capitalizarii si difuzarii cunostintelor n cadrul bancii:

o n conditiile accentuarii concurentei reactivitatea la toate nivelurile organizatorice

din cadrul bancii nu mai poate depinde de mijloace traditionale de difuzare

ierarhica a informatiei;

o Promovarea modului cooperativ de lucru n cadrul bancii n vederea realizarii

unor proiecte (produse si servicii noi).


24/45

De schimbare n planul managementului bancar;

Multiplicarii canalelor de distributie a produselor bancare;

Cresterea operativitatii, sigurantei si eficientei tranzactiilor intra si interbancare;

Alinierii la standardele europene/mondiale privind efectuarea tranzactiilor bancare si a

schimbului de informatii.

n planul abordarilor si realizarii sistemelor informatice bancare s-au nregistrat n ultimii ani

mutatii sensibile care privesc:

Orientarea spre sisteme informatice bancare oferite de firme de soft specializate si

renuntarea treptata la solutiile in house;

Regndirea arhitecturii sistemelor informatice bancare;

Diversificarea aplicatiilor si cresterea gradului de integrare a acestora;

Platformele de lucru utilizate;

Tehnicile pe protectie utilizate;

Canalele de distributie si promovare a produselor si serviciilor bancare.

n timp s-au impus pe piata de software rezervata sistemelor informatice bancare o serie

de firme.

Este de mentionat faptul ca si firmele romnesti de software s-au orientat catre acest

segment de piata, sisteme informatice autohtone fiind astazi n exploatare n banci romnesti.

SIBANK este un astfel de sistem.

Arhitectura noilor sisteme informatice bancare are la baza o noua abordare

caracterizata prin orientarea pe client, nu pe conturi sau produse .

Din analiza arhitecturii prezentate n figura se identifica urmatoarele subsisteme :

Operatiunia carui arie de cuprindere este foarte larga incluznd modulele:

Conturi curenteprin care se realizeaza toate tranzactiile de ncasari si plati prin contul

curent al clientului;


25/45

Home banking, modul care asigura servicii de: informare a clientului cu privire la contul

sau sau de furnizare de informatii generale (rata dobnzii, cursul valutar etc), efectuare de

plati ordonate de client etc.

Decontari electronice implicnd, n general, conturi ale persoanelor juridice;

Depozite prin care se realizeaza gestiunea depozitelor deschise de clienti cu toate

operatiile implicate: actualizarea datelor privind depozitele constituite, calculul dobnzii,

plata dobnzii la scadenta, capitalizarea dobnzii, generarea de extrase privind contul de

depozit, lichidarea depozitelor, calculul si retinerea comisioanelor precum si a

impozitului pe venit (aferent dobnzilor ncasate);

Certificate de depozitasigurndu-se gestiunea acestor produse bancare oferite clientilorbancii;

Carduri, modul destinat exclusiv gestiunii tranzactiilor efetuate prin conturile de card.

Acest modul interactioneaza cu cel definit pentru conturile curente pentru a se putea

realiza alimentarea periodica a conturilor de card din acestea.

Casaprin care se realizeaza gestiunea tuturor operatiilor cu numerar (n lei sau valute),

ncasari si plati. Binenteles ca acest modul este complet integrat cu alte module caregenereaza operatiuni de ncasare-plata n numerar: cont curent, depozite, certificate de

depozit, alte operatiuni. La nivelul acestui modul se asigura o evidenta completa a

monetarului pe cupiuri, pe lei si devize, la nivelul fiecarui ghiseu. Functiunile specifice

acestui modul sunt: operatiunile de deschidere/nchidere casa, ncasare/plata numerar,

schimb valutar, schimb bancnote, monitorizare case, generare rapoarte specifice etc.

Alte operatii.

Clienti, subsistem permitnd actualizarea permanenta a datelor privind clientii bancii.

Se realizeaza o gestiune unica a clientilor la nivel de unitate operativa (un client este

introdus o singura data indiferent cte produse/servicii bancare utilizeaza) si o

administrare unica a clientilor la nivel de banca. Acest subsistem este integrat cu


26/45

celelalte subsisteme gestionnd produse si servicii bancare personalizate: cont curent,

depozite, credite etc.

Credite asigurnd gestiunea contractelor de credit. Acest subsistem poate cuprinde

doua module:

Gestiunea riscului permitnd realizarea analizei financiare a clientului, plasarea

creditului ntr-o grupa de risc, pe baza unor criterii prestabilite, n vederea luarii deciziei

de creditare;

Gestiunea propriu-zisa a creditelor acordate: stocarea informatiilor privitoare la

creditele acordate, ncasarea dobnzilor si ratelor scadente, calculul dobnzilor

penalizatoare, evaluarea financiara permanenta a clientului.

Juridic, gestionnd creditele litigioase pentru care se deruleaza procedurile juridice

specifice.

Contabilitate care ofera ca functiuni de baza: actualizarea planului de conturi, definirea

conditiilor de dobnda la nivelul conturilor sintetice/analitice, definirea monografiei de

operatiuni bancare, deschiderea si nchiderea conturilor interne, calculul, nregistrarea si

plata/ncasarea dobnzilor, situatiile contabile de sinteza si raportare.

Personalasigurnd gestiunea personalului si calculul salariilor.

Marketingoferind informatia specifica activitatii de conducere.

Management bancar, subsistem specializat n determinarea si monitorizarea indicatorilor

de rating bancar: lichiditati, profitabilitate, grad de ndatorare etc precum si elementele

specifice gestiunii riscului, gestiunii pozitiilor de schimb etc. Ar fi de dorit ca n cadrul

acestui subsistem sa regasim integrate module de asistare a deciziei, evaluare a

scenariilor etc.

La aceste componente ale arhitecturii am mai putea adauga si altele cum ar fi:

Trezorerie (schimb valutar, titluri, derivate).


27/45

Module de interfata cum ar fi cel necesar uniformizarii structurilor de date si sintetizarii

acestora n vederea contabilizarii (componentasintetizari n figura 1.11).

Modulul Nucleu oferind functiuni si structuri de date necesare altor module: structura

bancara, dispersia teritoriala, valute si cupiuri, rate de schimb, calendar bancar etc.

Decontari intrabancare

Decontari interbancare, specific centralei bancii (cuprinznd inclusiv subsistemul Swift).

Structura generala a unui sistem informatic de gestiune

Pentru a defini structura generala a unui sistem informatic este necesar sa plecam de la

functia acestuia de a prelucra datele disponibile n vederea obtinerii informatiilor necesare luariideciziilor n procesul conducerii. Cele trei componente majore care formeaza sistemul informatic

sunt:

Intrarile

Prelucrarile

Iesirile

Intrarile reprezinta ansamblul datelor ncarcate, stocate si prelucrate n cadrul

sistemului n vederea obtinerii informatiilor.

Intrarile se clasifica n doua grupe si anume:

1. Tranzactiile externe care redau dinamica operatiilor si proceselor economice si financiare din

cadrul firmei. Provin din mediul exterior sistemului informatic. Sunt tranzactii externe: datele

referitoare la aprovizionarile cu materii prime, datele reflectnd operatiile de ncasari si plati etc.Tranzactiile interne sunt reprezentate de:

Date consemnate n documente primare, la locul producerii operatiilor pe care le

evidentiaza, n cadrul firmei (de exemplu: un bon de consum, o factura emisa unui client

etc);


28/45

Date care provin din mediul economic-financiar-bancar, consemnate n documente sau

nscrise n norme si/sau prevederi legale (facturi primite de la furnizori, ordin de plata

onorat de client, cota legala de TVA, cotele de impozit pe profit etc);

Date provenind de la alte sisteme informatice operationale n cadrul aceleiasi firme.

Date provenind de la alte sisteme informatice exterioare firmei.

Datele consemnate n documente vor fi introduse n sistemul informatic n urmatoarele moduri:

- Executarea unor proceduri specializate ale sistemului informatic permitnd ncarcarea

datelor tastate de operator pe baza unor machete de culegere a datelor generate pe

monitorul calculatorului si validarea datelor;

- Scanarea documentelor, tehnologie moderna pe principii optice, permitnd preluarea

unui volum foarte mare de date ntr-un interval scurt de timp.

Intrarile pot fi realizate n mod direct, utilizndu-se mijloace moderne ale TI cum ar fi:

- Transferul de date prin reteaua locala din cadrul firmei, o retea Novell de exemplu sau

reteaua intranet reusindu-se astfel ca iesirile unui subsistem informatic al firmei sa devina

intrari pentru un alt subsistem;

- Transfer de date la distanta:

o Prin Internet, inclusiv utilizarea tehnologiei EDI Electronic Data Interchange;

o Prin retele private.

- MICR (Magnetic ink character recognition) documentele sunt completate folosindcaractere stilizate nscrise cu cerneala magnetica citirea documentelor facndu-se prin

intermediul unor echipamente specializate

- Carduri cu banda magnetica


29/45

- Smart card-uri

- Coduri de bare

- Recunoastere vocala

- Camere digitale

- Ecrane tactile.

2. Tranzactiile interne sunt urmarea unor prelucrari automate desfasurate n cadrul sistemului

informatic conducnd la modificari structurale n cadrul colectiilor de date.

Exemple: valoarea totala a produselor livrate, valoarea totala a ncasarilor etc.

Prelucrarile, cel de al doilea element definitoriu al sistemului informatic, reprezinta un

ansamblu omogen de proceduri automate realiznd:

Crearea initiala si actualizarea bazei de date

Exploatarea bazei de date

Reorganizarea bazei de date

Salvarea/restaurarea bazei de date.

Iesirile sistemului informatic sunt reprezentate de rezultatele prelucrarilor desfasurate.

Aceste iesiri, n functie de natura prelucrarilor care le-au generat, sunt de doua categorii:

Iesiri obtinute n urma unor operatii de transfer al datelor, care nu si-au modificatvaloarea fata de momentul introducerii lor n sistem. De exemplu: numarul si data unei

facturi, denumirea unui produs, cantitatea facturata etc.

Iesiri obtinute n urma unor operatii de calcul pe baza unor algoritmi prestabiliti

(valoarea produsului facturat, total factura, valoarea vnzarilor pe lunaetc).


30/45

Iesirile sistemului informatic pot fi clasificate n functie de continutul si forma lor de prezentare

n:

Indicatori sintetici regasiti n tablourile de bord oferite managerilor ce pot fi consultate

on-line;

Rapoarte (situatii) care grupeaza diversi indicatori sintetici sau analitici sub forma

tabelara.

Exemplu: Statul de plata, Situatia stocurilor de produse finite la data , Balanta sintetica

etc.

a) Dupa gradul de agregare a datelor rapoartele se clasifica astfel:

-Rapoarte sintetice, cuprinznd indicatori cu grad mare de sintetizare, destinate analizei

activitatii si fundamentarii deciziilor. Exemple: Situatia evolutiei vnzarilor pe produse si

trimestre, Balanta sintetica, Bilantul contabil etc.

-Rapoarte analitice continnd informatii detaliate privind desfasurarea unei activitati pe

un anumit segment de timp (exemplu: Situatia consumului de materiale pe luna,

Situatia intrarilor de materiale pe gestiuni etc). Sunt destinate utilizarii n cadrulcompartimentelor functionale.

b) Dupa criteriul naturii informatiilor prezentate rapoartele se pot clasifica n:

-Rapoarte continnd date de stare reflectnd valoarea patrimoniului la un moment dat,

volumul activitatii la o anumita data. Cel mai elocvent exemplu este bilantul contabil care

reflecta o fotografiere a situatiei patrimoniale la sfrsitul perioadei de gestiune.

-Rapoarte statistice cuprinznd informatii avnd caracter statistic necesare raportarilor

ierarhice (ministere, banci etc), Comisiei Nationale de Statistica, BNR, centralei bancii n

cazul sucursalelor sau fundamentarii unor decizii viznd perioade viitoare de timp.


31/45

-Rapoarteprevizionale care permit pe baza informatiilor privitoare la perioade anterioare

de gestiune sa se anticipeze evolutia unor procese si fenomene economice si/sau

financiare. Aceste rapoarte sunt necesare att n fundamentarea deciziilor tactice ct si a

celor strategice.

c) Dupa destinatie, continut si modul de structurare rapoartele se pot clasifica astfel:

-Rapoarte de uz intern al caror continut este determinat de cerintele proprii de informare

si control;

-Rapoarte de uz general al caror continut este prestabilit (exemplu: bilant contabil,

balanta de verificare etc) multe dintre acestea fiind destinate si mediului exterior firmei

(bancilor n procesul de creditare, organelor fiscale etc).

d) Dupa frecventa de generare:

-Rapoartezilnice

-Rapoarte lunare

-Rapoarte trimestriale

-Rapoarte anuale

n cadrul acestor rapoarte gradul de agregare/sintetizare a informatiei continute este cu

att mai mare cu ct intervalul de timp la care se refera este mai larg.

Rapoartele pot fi generate pe imprimanta, pe monitorul calculatorului, pe suport magnetic

sau optic pentru a fi transmise off-line beneficiarului sau transmise la distanta on-line (sub forma

de fisiere) prin intermediul retelelor.

Grafice care permit reprezentarea ntr-o forma sugestiva (bi sau tridimensionala) a

dinamicii indicatorilor sintetici si analitici precum si a structurii indicatorilor. Graficele

pot fi de mai multe tipuri: liniare, histograme, bursiere, de structura (pie), mixte etc.


32/45


33/45

4. Proiectarea generala n cadrul careia se definesc solutii cadru, conceptuale privind

viitorul SI.

5. Proiectarea de detaliu care rafineaza solutia cadru, rezultat al proiectarii generale,

avnd ca finalitate definirea solutiei finale a sistemului informatic.

6. Realizarea componentelor SIpe baza solutiilor oferite de proiectarea de detaliu.

7. Testarea componentelor: verificarea modului de functionare, modului de ndeplinire

a cerintelor si fiabilitatea n utilizare.

8. Integrarea componentelor si testarea finala a sistemului: reunirea componentelor n

cadrul produsului final si verificarea functionarii lui n ansamblu.

9. Implementarea si testarea produsului la beneficiar urmate de acceptarea produsului

de catre acesta.

10. Exploatarea si ntretinerea sistemului: utilizarea curenta a SI si ntretinerea lui.

11. Dezvoltarea SI: realizarea si integrarea de noi componente care sa mbunatateasca

si/sau dezvolte functionalitatea si performantele sistemului.

n cadrul diferitelor modele aceste faze (alaturi de cele specifice fiecarui model) sunt

reunite n cadrul unor etape si anume:

Analiza sistemului care pleaca de la analiza sistemului existent si se continua cu

fazele 1-3 mai susmentionate;

Proiectarea generala (4)

Proiectarea de detaliu (5)

Realizarea SI (6-8)

Instalarea SI pe sistemele de calcul ale beneficiarului (9)


34/45

Exploatarea si ntretinerea SI(10)

Dezvoltarea SI (11)

Modelele elaborate au cunoscut mbunatatiri permanente ncercndu-se adaptarea lor lanoile cerinte ale modelarii orintate obiect, precum si inserarea unor etape specifice

managementului proiectelor.

Modelul cascada

Modelul cascada (Waterfall Model) a fost elaborat de W.W. Royce la nceputul anilor

70. Este un model de referinta n literatura de specialitate caracterizat prin parcurgerea

secventiala a fazelor ciclului de viata, faze care la rndul lor sunt formate din activitati iaracestea din urma din subactivitati.

Modelul prezinta urmatoarele avantaje:

- controlul total al fazelor, datorita modului de ordonare a acestora;

- usor de nsusit de catre membrii echipelor de analiza si proiectare;

- fiecare faza se ncheie cu o verificare a solutiei oferite si asigura o documentatieprezentnd solutia elaborata.

n timp au fost propuse variante mbunatatite ale modelului:

- modelul cu revenire la pasul urmator (waterfall model with back flow, )

- modelul cu reluare de la faza initiala (Da Capo Waterfall Model).

n versiuni mai noi ale modelului cascada, primele faze grupeaza activitati specifice gestiunii

proiectului aceste elemente lipsind n modelul initial.

Modelul n V


35/45


36/45

functie de prioritatile formulate de beneficiar) dar ntr-o astfel de abordare pot aparea dificultati

legate de integrarea componentelor n sistemul final.

Primele doua etape definirea cerintelor si analiza sunt identice cu cele doua etape de

nceput ale modelului cascada, nsa din momentul definirii arhitecturii SI fiecare componenta siurmeaza propriul ciclu de viata. Spre deosebire de modelul n V care presupunea integrarea

componentelor, testarea si validarea acestuia, de aceasta data se ofera si posibilitatea livrarii

independente a componentelor SI catre beneficiar fara a se exclude si posibilitatea livrarii SI

final avnd toate componentele integrate.

Modelul spirala

Modelul spirala, elaborat de Barry Boehm, se bazeaza pe acelasi principiu ca si modelulevolutiv. Modelul presupune construirea mai multor prototipuri succesive n conditiile realizarii

unei analize a riscului pe fiecare nivel. Fazele de dezvoltare sunt reluate la fiecare iteratie n

aceeasi succesiune si presupun:

1. Analiza riscurilor

2. Realizarea unui prototip

3. Simularea si testarea prototipului

4. Determinarea cerintelor n urma rezultatelor testarii

5. Validarea cerintelor

6. Planificarea ciclului urmator

Ultimul ciclu conduce la realizarea versiunii finale a sistemului informatic.

n centrul spiralei este plasata cunoasterea cerintelor si estimarea costurilor la nivel

preliminar. Evolutia SI urmeaza desfasurarea spiralei nregistrnd acumulari succesive ale

costurilor si este marcata de succesiunea prototipurilor, fiecare dintre acestea valorificnd

acumularile realizate al nivelul prototipului anterior. Interactiunea dintre faze nu este reliefata


37/45

direct atta timp ct modelul prevede o succesiune continua a rafinarii legate de decizii pe care

riscurile proiectului le asociaza cu urmatoarea detaliere.

Modelul evidentiaza atentia acordata planificarii, cautarii de solutii alternative, evaluarii

riscurilor si validarii solutiilor pentru fiecare prototip, vazut ca un stadiu distinct n realizareasistemului informatic.

n ingineria software, un prototip este folosit att pentru validarea ct si pentru

identificarea cererilor utilizatorilor, pentru verificarea solutiei de proiectare si a oferi baza

dezvoltarii ulterioare a proiectului de sistem informatic. Apelarea la utilizarea prototipului este

consecinta faptului ca un model functional este mai usor de nteles de catre viitorul utilizator

dect un set de diagrame nsotite de documentatie.

Prototipul functional presupune proiectarea sistemului, realizarea primului prototip

functional, verificarea masurii n care raspunde cererilor formulate de utilizator si rafinarea

acestei prime solutii, prin dezvoltari viitoare care adauga noi functionalitati pna la obtinerea

variantei finale a sistemului.

Modelul fntna arteziana

Modelul fntna arteziana si are izvoarele n modelul spirala (ierarhic) si modelul vrtejde apa. Porneste de la cunoasterea lumii reale, a cerintelor si elaborarea studiului de fezabilitate.

Se parcurg apoi etapele de: analiza, proiectarea sistemului, proiectare componenta, codificare,

testare componenta, testare sistem, utilizare, ntretinere, dezvoltare.

n cazul sistemelor informatice realizate pe baza modelelor de proiectare orientata obiect

(POO) modelul fntna arteziana este preferat modelului cascada si acesta datorita necesitatii

fuzionarii unor etape ale ciclului de viata si cresterii gradului de iteratie.

De aceasta data se pune accentul mai degraba pe clase dect pe sistem. Se considera mai

adecvat sa nu se aiba n vedere doar ntregul sistem la fiecare etapa a ciclului de viata, ci mai

degraba la identificarea claselor ce-si urmeaza propriul ciclu de viata [H.Sellers].

Modelul tridimensional


38/45

Modelul tridimensional promovat de metoda de proiectare MERISE se caracterizeaza

prin reprezentarea grafica pe trei axe fiecare dintre acestea corespunznd ciclului de viata al

sistemului, ciclul de decizie si respectiv ciclului abstractizarii.

Ciclul abstractizarii se dezvolta pe trei niveluri: conceptual, logic si fizic.

Nivelul conceptual se aplica independent datelor si prelucrarilor genernd modelul

conceptual al datelor si respectiv modelul conceptual al prelucrarilor (MCP).

Se realizeaza succesiv modelul logic al datelor (MLD) si modelul fizic al datelor (MFD),

modelul logic al prelucrarilor (MLP) sau organizational (MOP), modelul operational al

prelucrarilor (MOpP).

Ciclul de decizie cuprinde ansamblul deciziilor legate de proiectarea, realizarea si exploatarea SI:

Deciziile globale vizeaza problemele cadru privind obiectivele SI si functionalitatea lui,

domeniile de informatizat, prioritatile, planificarea lucrarilor, etc.

Deciziile de organizare vizeaza arhitectura si interactiunile dintre componente, strategia

de gestiune a datelor, planificarea activitatilor de proiectare generala, de detaliu si

realizare a SI.

Deciziile tehnice vizeaza suportul hardware si de comunicatie, suportul software simediul de exploatare a SI etc.

Deciziile legate de exploatare si ntretinere sunt decizii care asigura buna functionare a SI

si apartin de aceasta data utilizatorului (celelalte decizii apartin n principal proiectantului

iar validarea solutiilor se realizeaza de beneficiar).

Ciclul de viata presupune parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape:

Schema directoare si studiul prealabil (care poate apartine schemei directoare) presupune:analiza SI existent, formularea cerintelor si obiectivelor SI, definirea prioritatilor n realizarea SI,

realizarea de scenarii globale alternative pentru fiecare domeniu investigat si alegerea scenariului

considerat optim.


39/45

Studiul detaliatpleaca de la solutia cadru definita pentru scenariul ales pe care o dezvolta

abordnd problemele de la general la particular. Aceasta etapa asigura modelarea conceptuala si

organizationala a viitorului SI.

Studiul tehnic prin solutiile concrete pe care le defineste va asigura modelarea logica sifizica.

Codificarea corespunde etapei de scriere si testare a procedurilor fiind apoi urmata de

integrarea acestora si de testarea finala a sistemului.

Implementarea si testarea sistemului n conditiile reale de exploatare ale beneficiarului vor fi

urmate de acceptarea produsului pe baza evaluarii rezultatelor testarii.

Exploatarea, ntretinerea si dezvoltarea SI au continutul cunoscut deja din prezentarile

anterioare.

Modelul evolutiv

Modelul evolutiv porneste de la realizarea unui studiu initial privind obiectivele viitorului

SI a carui arhitectura este definita ulterior. Fiecare componenta astfel definita si va urma

propriul sau ciclu de viata (definirea cerintelor, analiza, proiectare, realizare, testare, utilizare)urmnd sa fie livrata beneficiarului n momentul finalizarii.

SI reprezinta ansamblul unor componente n interactiunea lor, fiind rezultatul unei

conceptii bazate pe arhitecturi deschise si flexibile.

O astfel de abordare este apropiata celei orientata obiect caracterizate prin ncapsularea

datelor si functionalitatii obiectelor.

Reprezentarea grafica a modelului evolutiv este influentata de modelul circular a carui

caracteristica o reprezinta marcarea unui ciclu complet al SI printr-un cerc.

Modelul minge de baseball


40/45

Modelul minge de baseball (dezvoltarea concurentiala) propus de CODD, Yourdon si

Nicola pleaca de la ideea renuntarii la pasii succesivi n realizarea sistemului n favoarea

promovarii activitatilor desfasurate n paralel.

Este vorba de analiza orientata obiect (AOO), proiectarea (design) orientata-obiect(DOO) si programarea orientata-obiect (POO).

ntr-o astfel de abordare, AOO ar beneficia de rezultatele DOO si POO; DOO,

beneficiaza de rezultatele AOO si POO, iar POO valorifica rezultatele AOO si DOO.

Fig.1.25. Modelul minge de baseball

Modelul pinball

Modelul pinball elaborat n 1994 de S.W.Ambler este caracteristic ciclului de viata al

produselor software realizate cu ajutorul metodologiilor orientate-obiect. Modelul este realizat

dupa principiul deplasarii aleatoare a unei bile ntr-un sistem mecanic cu arc (de tip flipper) n

vederea atingerii unor tinte, reprezentate de obiective ale proiectarii si programarii OO.

Tampoanele, obstacolele si bratele mobile (din partea de jos) apartinnd spatiului de

joc corespund urmatoarelor activitati: aflarea clasei de apartenenta a atributelor si metodelor,determinarea relatiilor dintre obiecte, definirea agregarilor, mostenirilor, scrierea codului,

testarea, implementarea sistemului.

Modelul RAD

Modelul RAD (Rapid Application Development), cu varianta sa europeana PD

(Participatory Design), se caracterizeaza printr-un numar redus de faze, utilizarea prototipurilor

n faza de realizare si participarea activa a viitorilor utilizatori.

Etapele prevazute de model sunt: initializare, formularea cerintelor, proiectare, realizare,

implementare.


41/45

Fiecare din etapele enuntate se descompune n faze prezentnd urmatoarea structura:

lucrari preliminarii, sesiunea participativa (la activitatea grupului de specialisti se alatura si

utilizatorii), lucrari de sinteza (concluzii).

1.9. Evolutia metodelor de proiectare

Evolutia metodelor de proiectare este consecinta mutatiilor calitative si cantitative n planul:

Abordarii sistemelor informatice

Dezvoltarii bazei conceptuale specifice proiectarii si realizarii sistemelor informatice

(mai ales odata cu promovarea abordarii obiectuale)

Aparitia si extinderea utilizarii tehnicilor rapide de proiectare

Evolutia permanenta a limbajelor de programare

Sporirea considerabila a complexitatii aplicatiilor realizate n conditiile cresterii

nivelului de integrare a acestora

Extinderea ariei de utilizare a informaticii

Utilizarii tehnicilor de gestiune n timp real.

Putem spune ca n timp s-au conturat mai multe curente de gndire care au promovat si

dezvoltat anumite metode de proiectare. Este nsa greu sa realizam o clasificare a acestor metode

tocmai datorita diversitatii punctelor de vedere asupra acestei probleme.

O clasificare realizata4 plecnd de la abordarile promovate de metodele de proiectare ne

conduce la urmatoarea grupare:

A) Metode timpurii, metode nestructurate specifice perioadei 50 60.

B) Metode orientate spre iesiri (sfrsitul anilor 60) caracterizate prin faptul ca

proiectarea sistemului informatic avea ca punct de plecare iesirile pe care acesta trebuia


42/45

sa le asigure: rapoarte, grafice etc. Pe baza iesirilor identificate se determinau apoi datele

de intrare si prelucrarile.

C) Metode orientate spre procese, utilizate n deceniul sapte, prezentnd drept

caracteristica

utilizarea diagramelor fluxurilor de date.

D) Metode orientate spre date, specifice anilor 80, prezentnd ca element

characteristic utilizarea diagramelor entitate-relatie;

E) Metode orientate obiect promovate n anii 90 caracterizate prin promovarea

conceptului de obiect care ncapsuleaza date si metode.

Ivar Jacobson, de numele caruia sunt legate realizari deosebite n domeniul metodelor de

proiectare orientate obiect, grupeaza n doua mari categorii metodele actuale de proiectare:

Metode functie/date

Metode orientate-obiect

O alta posibila grupare a metodelor de proiectare ar putea fi6:

Metode orientate spre functii (metode ale descompunerii functionale)

Metode orientate spre procese (metode orientate spre fluxuri de date)

Metode orientate spre informatii sau date (avnd radacini n ingineria informatiei

elaborata de James Martin si n diagramele entitate-relatie elaborate de Chen)

Metode orientate obiect

Curentul de gndire francez propune o clasificare a metodelor de proiectare plecnd de la

modalitatile n care este perceput sistemul: functional, sistemic, obiectual. S-a ajuns astfel la

urmatoarea clasificare:


43/45

Metode ierarhice (generatia I a metodelor de proiectare)

Metode sistemice (generatia a II-a)

Metode obiectuale numite si metode orientate obiect (generatia a III-a)

Metodele ierarhice

Metodele ierarhice au la baza analiza functionala a ntreprinderii. Astfel, sistemul

informatic cuprinde n arhitectura sa subsisteme definite la nivel de functii ale ntreprinderii.

Cum fiecare functie este subdivizata ierarhic n subfunctii, iar acestea la rndul lor, se

descompun succesiv pna la definirea unor componente elementare usor de programat,

arhitectura SI va urma aceasta ierarhie, fiecare componenta a sa acoperind o subdiviziunefunctionala.

Avantajele metodelor ierarhice constau n simplitate si o buna adaptare la cerintele

formulate de utilizator.

Dezavantajele pornesc de la conceperea SI conform cerintelor analizei functionale, ceea

ce determina concentrarea efortului de analiza si proiectare asupra prelucrarilor n conditiile n

care, tocmai acestea sunt cele mai susceptibile modificarilor n timp, modelarea datelor cazndpe un plan secund.

Metodele orientate proces

Sunt cunoscute si sub denumirea de metodele fluxurilor de date. Propun elaborarea

fluxurilor datelor, descrierea transformarilor datelor, modului de stocare a acestora, precizarea

specificatiilor de proces si realizarea dictionarului datelor.

Aceste metode permit reprezentarea lumii reale prin descrierea fluxurilor de date. Acestea

indica care sunt purtatorii de informatii (documentele primare), unde se ntocmesc, unde este

transmis fiecare exemplar din documentul primar ntocmit si ce prelucrari se realizeaza pe baza

acestor documente.


44/45

Metodele orientate proces prezinta asemanari cu metodele descompunerii functionale, de

aceea unele limite specifice acestora se regasesc si la metodele orientate proces. Un pas mai

important s-a realizat n versiunile mai noi ale metodelor orientate proces prin reprezentarea

evenimentelor, din domeniul supus modelarii, la care sistemul trebuie sa raspunda. S-a deschis

astfel calea spre ceea ce la nivelul metodelor obiectuale numim metode.

Metodele sistemice

Reprezentative sunt metodele: Information Engeneering, MERISE, AXIAL etc.

Ceea ce este specific acestor metode este utilizarea teoriei sistemelor n abordarea

ntreprinderii. Sistemul informatic este abordat sub doua aspecte complementare datele si

prelucrarile analizate si modelate independent, reunirea celor doua modele realizndu-se ctmai trziu cu putinta.

Spre deosebire de metodele ierarhice, metodele sistemice acorda prioritate datelor fata de

prelucrari si respecta cele trei niveluri de abstractizare introduse de raportul ANSI/SPARC:

conceptual, logic, fizic.

Avantajele metodelor sistemice decurg din promovarea tehnologiei bazelor de date.

Dezavantajele sunt datorate deficientelor care pot aparea n modelarea prelucrarilor si a risculuiaparitiei unor discordante ntre modelele datelor si prelucrarilor.

Metodele obiectuale

Primele concepte ale tehnologiei orientate pe obiecte (OO) au fost formulate la nceputul

anilor 80. Cele mai cunoscute metode de proiectare OO sunt: OOD elaborata de Booch,

OOA/OOD Analiza OO/Proiectare OO elaborata de Coad, OOM autor Rochfeld, OMT

elaborata de Rumbaugh aceasta fiind cea mai cunoscuta si utilizata. La ora actuala s-a realizatunificarea tuturor metodelor de proiectare OO proiectul fiind reprezentat de UML Unified

Modeling Language (limbaj unificat de modelare).

Caracteristic metodelor OO este faptul ca SI este gndit ca un ansamblu de obiecte

autonome care se organizeaza si coopereaza ntre ele. Pentru prima data, datele si prelucrarile


45/45

(metodele) se gasesc implementate n cadrul aceleiasi structuri, obiectul. Fiecarui obiect i este

implementat un anumit comportament definit prin ansamblul metodelor pe care le poate

realiza. Datele si prelucrarile suntncapsulate n cadrul obiectului.

Avantajele metodelor obiectuale decurg din posibilitatea reutilizarii componentelor de program si posibilitatea utilizarii obiectelor complexe (un obiect complex fiind definit prin

intermediul altor obiecte).

Dezavantajele acestor metode decurg din faptul ca nu ntotdeauna realitatea poate fi

reprezentata numai prin obiecte.

Documents

informatizarea gestiunii creditelor în sistemul bancar