1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

INFORMATICĂCLASELE X-XII

• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare

Chişinău, 2020

2

COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Angela PRISĂCARU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului

de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-

pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:•• Anatol GREMALSCHI (coordonator), dr. hab., prof. univ., Institutul de Poli-

tici Publice•• Dorina CHEPTĂNARU, grad did. întâi, DRÎTS Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,

or. Râșcani•• Gheorghe CHISTRUGA, grad did. superior, IPLT ,,Mihai Eminescu”, or. Dro-

chia•• Irina CIOBANU, grad did. superior, Centrul Tehnologii Informaționale și

Comunicaționale în Educație•• Sergiu CORLAT, grad did. superior, IPLT „Orizont”, Chișinău•• Svetlana GOLUBEV-BRÎNZA, grad did. superior, specialist principal, meto-

dist, DGETS, mun. Chișinău•• Lilia MIHĂLACHE, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, Chișinău•• Grigore VASILACHE, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, Chișinău

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

Informatică: Curriculum naţional : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Angela Prisăcaru ; grupul de lucru: Anatol Gremalschi (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 120 p. :fig., tab.Referinţe bibliogr.: p. 96-97 (28 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-2-6.373.5.091:004(073)I-52

3

COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular •• Angela PRISĂCARU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului

de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-

pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii

GRUPUL DE LUCRU:•• Anatol GREMALSCHI (coordonator), dr. hab., prof. univ., Institutul de Poli-

tici Publice•• Dorina CHEPTĂNARU, grad did. întâi, DRÎTS Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,

or. Râșcani•• Gheorghe CHISTRUGA, grad did. superior, IPLT ,,Mihai Eminescu”, or. Dro-

chia•• Irina CIOBANU, grad did. superior, Centrul Tehnologii Informaționale și

Comunicaționale în Educație•• Sergiu CORLAT, grad did. superior, IPLT „Orizont”, Chișinău•• Svetlana GOLUBEV-BRÎNZA, grad did. superior, specialist principal, meto-

dist, DGETS, mun. Chișinău•• Lilia MIHĂLACHE, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, Chișinău•• Grigore VASILACHE, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, Chișinău

GHID DE IMPLEMENTARE

Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

4

Preliminarii

Curriculumul la disciplina Informatică, precum și manualul școlar, ghidul metodolo-gic, softurile educaționale etc. constituie o parte componentă a Curriculumului Național.

Fiind elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educaţiei al Republicii Moldova (2014), ale Cadrului de referinţă al Curriculumului Naţional (2017), ale Curriculumului de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general (2018) și cu Recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles, 2018), curriculumul la dis-ciplina Informatică este un document reglator, care prezintă într-un mod unitar de-mersurile conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe restructurat precum un nou cadru de referință al finalităților educaționale.

Curriculumul la disciplina Informatică fundamentează și ghidează activitatea cadru-lui didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare.

Disciplina Informatică, prezentată și valorificată în plan pedagogic în acest curricu-lum, are un rol important în formarea personalității elevilor, în achiziționarea și dez-voltarea atât a competențelor digitale propriu-zise, cât și a competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.

În procesul de proiectare a curriculumului la disciplina Informatică s-a ținut cont de:• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și

pe cel internațional;• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la

nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și

a celor specifice disciplinei;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre nivelurile și ciclurile

învățământului general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.

Principalele funcții ale curriculumului disciplinar la Informatică sunt:• reglementarea procesului de predare – învățare – evaluare a informaticii în con-

textul unei pedagogii axate pe competențe;

5

• asigurarea coerenței dintre Informatică și celelalte discipline din aria Tehnologii;• stabilirea reperelor pentru proiectarea didactică și desfășurarea procesului

educațional din perspectiva unei pedagogii axate pe competențe.În acest context, documentul de față reprezintă:• o componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la informatică și pen-

tru orientarea procesului educațional spre formarea anumitor competențe la elevi;• componenta fundamentală pentru elaborarea manualelor școlare, a manualelor

electronice, a ghidurilor metodologice, a testelor de evaluare.Curriculumul se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, evaluatorilor,

metodicienilor, altor persoane interesate. Evident, principalul beneficiar al acestui do-cument este elevul.

Curriculumul include următoarele componente: Preliminarii; Administrarea discipli-nei; Repere conceptuale; Competenţe specifice disciplinei; Unităţi de învăţare, formate din unităţi de competenţe, unităţi de conţinut, activităţi şi produse de învăţare; Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare; Referinţe bibliografice.

Finalitățile învățării, formulate explicit pentru fiecare clasă, urmăresc dezvoltarea graduală a competențelor specifice disciplinei și sunt destinate stabilirii obiectivelor de evaluare finală.

6

I. Repere conceptuale

Definirea disciplinei şcolare Informatica. Obiectul de studiu al informaticii ca știință interdisciplinară este colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea și difuzarea auto-mată a informației cu ajutorul echipamentelor digitale.

Ca disciplină școlară, Informatica contribuie la formarea și dezvoltarea generală a personalității elevului și are drept scop principal dezvoltarea gândirii algoritmice, cre-area premiselor pentru integrarea organică a acestuia în societatea informațională modernă și de perspectivă. O astfel de integrare presupune ca viitorul absolvent al învățământului liceal să posede cunoștințe informatice fundamentale și abilități de uti-lizare instrumentală a mijloacelor oferite de tehnologia informației și a comunicațiilor, adică de stăpânire a întregului ansamblu de competențe ce formează cultura informaţională a persoanei.

Statutul disciplinei în planul de învăţământ. Informatica este disciplină obligatorie în aria curriculară Tehnologii.

Valoarea formativă a disciplinei constă în:- cunoașterea conceptelor de bază ale informaticii, care includ elemente de logică,

de algoritmizare, de modelare și de programare; elemente de acumulare, de păs-trare și de prelucrare a informației;

- formarea deprinderilor practice de utilizare a mijloacelor digitale pentru prelu-crarea informației;

- formarea deprinderilor practice de comunicare folosind mijloacele digitale de transmitere și difuzare a informației.

Principiile specifice predării – învăţării disciplinei Informatică. Curriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei discipline, care să contribu-ie la formarea la elevi a unei concepții unitare asupra informaticii ca știință și asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice pentru dezvoltarea perpetuă a societății contemporane. În acest context, se conturează următoarele principii specifice disciplinei Informatica:

Abordarea integrată a disciplinei – structurarea conținuturilor într-un model inte-grat, modular, care are ca scop crearea și dezvoltarea competențelor elevului pentru utilizarea sistemelor informatice și pentru cultivarea continuă a modului de gândire algoritmică.

Centrarea activităţii/demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învățare activă, centrată pe elev, prin antrenarea în activități individuale sau în grup, care să per-

7

mită dezvoltarea independenței de acțiune, a originalității, a creativității și a capacității de lucru în echipă, combinând acestea cu individualizarea ritmului de învățare.

Asigurarea funcţionalităţii sociale a procesului didactic – dezvoltarea aptitudini-lor și a competențelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea informațională. Principiul se realizează prin activități practice de studiere și utilizare a programelor de calculator de uz general și de comunicare.

Asigurarea conexiunii interdisciplinare – abordarea unui demers didactic strâns co-relat cu toate disciplinele școlare, utilizarea principiilor și metodelor informatice în ve-derea identificării soluțiilor, a elaborării proiectelor, a prelucrării informațiilor specifice celorlalte discipline școlare, a utilizării resurselor educaționale digitale.

Orientări generale de predare – învățare a disciplinei Informatică. Procesul general de predare – învățare a disciplinei Informatică este elaborat în contextul sistemului de competențe pentru învățământul liceal.

Competenţa şcolară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.

Sistemul de competențe vizat de curriculumul disciplinar la Informatică este format din:Competențe-cheie/transversale, care constituie o categorie curriculară importantă,

cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății re-feritoare la parcursul școlar și la performanțele generale, care pot fi obținute de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educaţiei (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018).

Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și au un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.

Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Raportate la Infor-matică, acestea sunt vizate în cadrul celor șapte competențe specifice ale disciplinei, al unităților de competență, al unităților de conținut, al activităților de învățare și al produselor școlare recomandate.

Competențele specifice disciplinei necesită o proiectare de lungă durată a discipli-nei, pentru tot parcursul claselor liceale. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.

Sistemele de unități de competență proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de

8

învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme determină proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.

Sistemele de unități de competență sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.

Unitățile de competență sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acestora.

Unitățile de competență sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fi-ecare dintre clasele a X-a – a XII-a pe parcursul unei unități de învățare/a unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.

Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează formarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.

Unitățile de conținut includ temele și un inventar de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să se regăsească în vocabularul activ al elevului la finali-zarea respectivei unități de învățare.

Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competență proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

9

II. Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa Numărul de

module pe claseNumărul de ore pe an

Umanist Real

Obligatorie Tehnologii

X 5 34 68

XI 7 34 68

XII 5 33 66

Disciplina este organizată pe module obligatorii și module la alegere. La începutul fiecărui an de studii, cadrul didactic va îndruma elevii și părinții în procesul de identifi-care a unuia dintre modulele propuse la alegere, ținând cont de dotarea instituției de învățământ cu echipamentele digitale și produsele-program necesare pentru studierea modulului în cauză. În continuare, pentru anul respectiv de studii, modulul selectat de-vine unul obligatoriu.

Repartizarea modulelor pe clase

Clasa ModuleNumărul orientativ de ore

Umanist Real Extensie

X

1. Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale 4 8 -

2. Vocabularul și sintaxa unui limbaj de progra-mare de nivel înalt 2 4 -

3. Conceptul de dată. Tipuri de date simple 6 10 -

4. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de programare de nivel înalt 10 24 -

5. Modul la alegere:A) Web designB) Grafica pe calculatorC) Fotografia digitală

10 20 -

La discreția cadrului didactic 2 2 -

Total 34 68 -

10

Clasa ModuleNumărul orientativ de ore

Umanist Real Extensie

XI

1. Tipuri de date structurate 10 10 10

2. Informația 6 10 10

3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul - 6 6

4. Algebra booleană - 6 4

5. Circuite logice - 6 6

6. Calculatoare și rețele 6 8 8

7. Modul la alegere:A) Tehnici de prelucrare audio-videoB) Programarea vizualăC) Limbaje de marcare a hipertextului

10 20 20

La discreția cadrului didactic 2 2 4

Total 34 68 68

XII

1. Subprograme 6 12 0

2. Tehnici de programare - 12 24

3. Modelare și calcul numeric - 10 20

4. Baze de date 16 12 -

5. Modul la alegere:A) Prelucrări avansate ale informațiilor din ba-

zele de dateB) Metodele experimentale în științele umanis-

ticeC) Programarea WebD) Structuri dinamice de date

10 18 18

La discreția cadrului didactic 1 2 4

Total 33 66 66

Ordinea modulelor și a unităților de învățare poate fi schimbată dacă nu este afec-tată logica științifică sau didactică.

11

III. Competențe specifice disciplinei

Învățământul liceal urmărește formarea următoarelor competențe specifice la in-formatică:

1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor de învățare și de muncă, manifestând abordări inovatoare și spirit practic.

2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare și muncă, manifestând interes pentru învățarea activă, pentru cercetare și colaborare, res-pectând etica mediilor virtuale.

3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și a realizărilor personale și ale co-lectivului în care activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convingere.

4. Elaborarea produselor digitale grafice, audio și video, demonstrând creativitate și respect față de valorile culturale naționale și universale.

5. Perceperea științifică a rolului și a impactului fenomenelor informatice din soci-etatea contemporană, manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferi-tor domenii de studiu, de activitate și valori umane.

6. Prelucrarea datelor experimentelor din domeniul științelor reale și al celor socio-umane, manifestând gândire critică, claritate și corectitudine.

7. Algoritmizarea metodelor de analiză, de sinteză și de soluționare a situațiilor-problemă, demonstrând creativitate și perseverență.

8. Implementarea algoritmilor în medii de programare, dând dovadă de concentra-re și perspicacitate.

9. Explorarea situațiilor-problemă prin modelare, prin planificare și prin efectuarea experimentelor virtuale în mediile digitale, dovedind spirit analitic, claritate și concizie.

12

IV. U

nită

ți d

e în

văța

reCL

ASA

A X

-AU

nită

ți de

com

pete

nță

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți şi

pro

duse

de

învă

țare

reco

man

date

1. M

etod

e de

des

crie

re a

lim

baje

lor n

atur

ale

şi a

lim

baje

lor f

orm

ale

• De

scrie

rea

cons

truc

țiilo

r gr

amati

cale

prin

alte

rnar

e,

conc

aten

are,

repe

tare

și in

-cl

uder

e op

ționa

lă.

• U

tiliza

rea

form

ulel

or B

NF

și a

diag

ram

elor

sint

actic

e pe

ntru

ve

rifica

rea

core

ctitu

dini

i tex

-te

lor ș

i a u

nită

ților

lexi

cale

.

–M

etod

e de

des

crie

re a

co

nstr

ucții

lor g

ram

ati-

cale

: –m

etal

imba

jul B

NF;

–di

agra

me

sinta

ctice

.

Exer

ciţii

de:

• ve

rifica

re a

cor

ectit

udin

ii te

xtel

or c

u aj

utor

ul fo

rmul

elor

met

alin

gvis

tice

prop

use;

• sc

riere

a te

xtel

or d

efini

te p

rin fo

rmul

ele

met

alin

gvis

tice

și di

agra

mel

e sin

tacti

ce p

ropu

se;

• sc

riere

a fo

rmul

elor

met

alin

gvis

tice

ce c

ores

pund

dia

gram

elor

sint

actic

e pr

opus

e;

• de

sena

re a

dia

gram

elor

sint

actic

e co

resp

unză

toar

e fo

rmul

elor

met

alin

g-vi

stice

pro

puse

;•

aplic

are

a di

agra

mel

or si

ntac

tice

și a

form

ulel

or m

etal

ingv

istic

e pe

ntru

ve

rifica

rea

core

ctitu

dini

i tex

telo

r pro

puse

.

2. V

ocab

ular

ul ş

i sin

taxa

unu

i lim

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt

• Id

entifi

care

a un

itățil

or le

xica

-le

ale

lim

baju

lui d

e ni

vel î

nalt.

• U

tiliza

rea

form

ulel

or B

NF

și a

diag

ram

elor

sint

actic

e pe

ntru

ve

rifica

rea

core

ctitu

dini

i tex

-te

lor ș

i a u

nită

ților

lexi

cale

.•

Aplic

area

regu

lilor

de

form

are

a id

entifi

cato

rilor

, a și

ruril

or,

a nu

mer

elor

, a c

omen

tarii

lor.

Uni

tățil

e le

xica

le a

le u

nui

limba

j de

prog

ram

are

de

nive

l îna

lt.Al

fabe

tul l

imba

julu

i.Vo

cabu

laru

l lim

baju

lui.

Uni

tăți

lexi

cale

: –sim

bolu

ri sp

ecia

le;

–cu

vint

e-ch

eie;

–id

entifi

cato

ri; –se

para

tori;

–nu

mer

e; –șir

uri d

e ca

ract

ere.

Exer

ciţii

de:

• cl

asifi

care

a c

arac

tere

lor l

imba

julu

i;•

desc

riere

a u

nită

ților

lexi

cale

ale

lim

baju

lui;

• de

sena

re a

dia

gram

elor

sint

actic

e pe

ntru

uni

tățil

e gr

amati

cale

în st

udiu

;•

prec

izare

a id

entifi

cato

rilor

ech

ival

enți;

• re

prez

enta

re p

rin id

entifi

cato

ri a

varia

bile

lor d

in p

robl

emel

e pr

opus

e;•

com

pune

re a

iden

tifica

toril

or c

are

refle

ctă

spec

ificu

l pro

blem

elor

din

fiz

ică,

mat

emati

că, c

him

ie, p

relu

crar

e a

text

elor

și a

imag

inilo

r;•

verifi

care

a c

orec

titud

inii

num

erel

or și

a și

ruril

or c

u aj

utor

ul d

iagr

amel

or

sinta

ctice

și a

l for

mul

elor

met

alin

gvis

tice;

• sc

riere

a n

umer

elor

real

e cu

și fă

ră u

tiliza

rea

fact

orul

ui d

e sc

ală.

13

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

3. C

once

ptul

de

dată

. Tip

uri d

e da

te si

mpl

e

• Cl

asifi

care

a tip

urilo

r de

date

sim

ple

în p

rede

finite

și d

efini

-te

de

utiliz

ator

, în

ordi

nale

și

neor

dina

le, î

n tip

uri a

noni

me

și de

finite

exp

licit.

• Cl

asifi

care

a da

telo

r din

pro

-gr

am în

con

stan

te și

var

iabi

le.

• U

tiliza

rea

tipur

ilor i

denti

ce și

a

tipur

ilor c

ompa

tibile

.•

Aplic

area

dia

gram

elor

sin-

tacti

ce și

a fo

rmul

elor

met

a-lin

gvis

tice

ale

unită

ților

gra

-m

atica

le p

entr

u de

clar

ații

de

tipur

i, va

riabi

le și

con

stan

te.

Conc

eptu

l de

dată

. De

finire

a tip

urilo

r de

date

: –în

treg

; –re

al;

–bo

olea

n; –ca

ract

er;

–en

umer

are;

–su

bdom

eniu

.Ti

puri

iden

tice

și tip

uri c

om-

patib

ile.

Tipu

ri or

dina

le d

e da

te.

Tipu

ri de

dat

e in

terv

al.

Tipu

ri an

onim

e și

tipur

i de

finite

exp

licit*

.De

finiți

i: –de

con

stan

te;

–de

tipu

ri.De

clar

ații

de v

aria

bile

.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a m

odul

ui d

e re

prez

enta

re a

dat

elor

într

-un

limba

j de

prog

ra-

mar

e de

niv

el în

alt;

• pr

eciza

re a

mul

țimii

de v

alor

i și a

mul

țimii

de o

pera

tori

ai ti

puril

or d

e da

te p

ropu

se;

• de

term

inar

e a

tipur

ilor i

denti

ce și

a ti

puril

or c

ompa

tibile

;•

dese

nare

a d

iagr

amel

or si

ntac

tice

ale

decl

araț

iilor

de

varia

bile

;•

prec

izare

a m

ulțim

ii de

val

ori p

e ca

re le

poa

te lu

a o

varia

bilă

aso

ciat

ă cu

un

anu

mit

tip d

e da

te;

• pr

eciza

re a

ope

rații

lor c

are

pot fi

efe

ctua

te a

supr

a va

loril

or u

nei v

aria

bile

;•

dese

nare

a d

iagr

amel

or si

ntac

tice

ale

defin

ițiilo

r de

cons

tant

e;•

prec

izare

a ti

puril

or c

onst

ante

lor d

in p

rogr

amel

e pr

opus

e.

4. C

once

ptul

de

acțiu

ne. I

nstr

ucțiu

nile

unu

i lim

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt

• Id

entifi

care

a pă

rțilo

r com

po-

nent

e al

e un

ui p

rogr

am.

• U

tiliza

rea

form

ulel

or m

eta-

lingv

istic

e și

a di

agra

mel

or

sinta

ctice

ale

inst

rucț

iuni

lor

în st

udiu

pen

tru

verifi

care

a co

recti

tudi

nii s

inta

ctice

a

prog

ram

elor

ela

bora

te.

Conc

eptu

l de

acțiu

ne.

Noț

iune

a de

inst

rucț

iune

.Afi

șare

a in

form

ație

i alfa

nu-

mer

ice.

Citir

ea d

atel

or d

e la

tast

a-tu

ră.

Expr

esii.

Eval

uare

a ex

pres

iilor

.Ti

pul e

xpre

siilo

r*.

Exer

ciţii

de:

• el

abor

are

a pr

ogra

mel

or în

car

e se

util

izeaz

ă pr

oced

urile

pre

defin

ite d

e in

trar

e și

ieșir

e;•

elab

orar

e a

prog

ram

elor

car

e afi

șeaz

ă in

form

ația

în fo

rmat

ele

prop

use;

• cl

asifi

care

a in

stru

cțiu

nilo

r lim

baju

lui;

• ex

plic

are

a co

ncep

tulu

i de

acțiu

ne;

• de

sena

re a

dia

gram

elor

sint

actic

e;•

tran

scrie

re a

exp

resii

lor d

in n

otaț

ia m

atem

atică

în li

mba

je d

e pr

ogra

ma-

re d

e ni

vel î

nalt

și in

vers

;•

utiliz

are

a fu

ncții

lor p

rede

finite

ale

lim

baje

lor d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt;

14

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• El

abor

area

pro

gram

elor

în

care

se u

tilize

ază

proc

edur

ile

pred

efini

te d

e ci

tire/

scrie

re.

• El

abor

area

pro

gram

e-lo

r în

care

se u

tilize

ază

inst

rucț

iuni

le în

stud

iu.

• De

scrie

rea

algo

ritm

ilor

cuno

scuț

i din

cad

rul d

iscip

li-ne

lor d

e m

atem

atică

, fizic

ă,

chim

ie, b

iolo

gie

ș.a.

util

izând

di

ferit

e m

etod

e de

repr

ezen

-ta

re a

alg

oritm

ilor.

• El

abor

area

alg

oritm

ilor d

e re

zolv

are

a pr

oble

mel

or d

in

dife

rite

dom

enii

de a

ctivi

tate

um

ană.

• Tr

ansla

tare

a al

gorit

milo

r el

abor

ați î

n pr

ogra

me.

• Te

star

ea p

rogr

amel

or și

ana

li-za

rezu

ltate

lor.

Inst

rucț

iuni

: –ap

el d

e pr

oced

ură;

–de

efe

ct n

ul;

–co

mpu

să;

–de

atr

ibui

re;

–da

că;

–pe

ntru

; –ca

z; –câ

t; –re

petă

.

• ev

alua

re a

exp

resii

lor l

imba

julu

i de

prog

ram

are

de n

ivel

înal

t;•

elab

orar

e a

prog

ram

elor

pen

tru

eval

uare

a ex

pres

iilor

pro

puse

și d

eter

-m

inar

ea ti

pulu

i lor

;•

clas

ifica

re a

exp

resii

lor î

n fu

ncție

de

tipul

lor;

• ex

plic

are

a ro

lulu

i ins

truc

țiuni

i de

efec

t nul

și a

del

imita

toril

or în

repr

e-ze

ntar

ea in

stru

cțiu

nii d

e ef

ect n

ul;

• ex

plic

are

a m

odul

ui d

e ex

ecuț

ie a

inst

rucț

iuni

lor:

apel

de

proc

edur

ă,

atrib

uire

, dac

ă, p

entr

u, c

az, c

ât, r

epet

ă;•

repr

ezen

tare

intu

itivă

(prin

des

ene)

a st

ruct

urii

prog

ram

elor

ela

bora

te;

• de

term

inar

e a

com

patib

ilită

ții c

ompo

nent

elor

inst

rucț

iuni

lor d

in p

unct

de

ved

ere

al a

trib

uirii

; •

elab

orar

e a

prog

ram

elor

în c

are

se u

tilize

ază

inst

rucț

iuni

le în

stud

iu;

• de

scrie

re a

alg

oritm

ilor c

unos

cuți

din

curs

urile

de

mat

emati

că, fi

zică,

ch

imie

(de

exem

plu:

cla

sifica

rea

triu

nghi

urilo

r în

func

ție d

e la

turil

e/un

-gh

iuril

e lo

r, ca

lcul

area

arii

lor fi

guril

or g

eom

etric

e, c

mm

dc e

tc.);

• el

abor

are

a al

gorit

milo

r de

rezo

lvar

e a

prob

lem

elor

din

dife

rite

dom

enii

de a

ctivi

tate

um

ană;

• tr

ansla

tare

a a

lgor

itmilo

r ela

bora

ți în

pro

gram

e;•

test

are

a pr

ogra

mel

or și

ana

liză

a re

zulta

telo

r.

5-A

. WEB

des

ign

• Id

entifi

care

a ce

rințe

lor ș

i a

reco

man

dăril

or re

ferit

oare

la

docu

men

tele

Web

.•

Parc

urge

rea

etap

elor

de

ela-

bora

re a

unu

i doc

umen

t Web

.•

Elab

orar

ea d

ocum

ente

lor

Web

cu

ajut

orul

apl

icaț

iilor

de

ofic

iu.

Docu

men

te W

eb:

–no

țiuni

și c

once

pte;

–fo

rmat

ele

docu

men

telo

r W

eb;

–st

ruct

ura

unui

site

; –ce

rințe

față

de

docu

men

-te

le W

eb;

–et

apel

e de

ela

bora

re a

do

cum

ente

lor W

eb;

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a se

nsul

ui te

rmen

ilor d

ocum

ent W

eb, s

ite;

• re

prez

enta

re p

rin d

esen

a st

ruct

urii

unui

site

;•

dife

renț

iere

a e

tape

lor d

e el

abor

are

a un

ui d

ocum

ent W

eb și

exp

licar

e a

conț

inut

ului

fiec

ărei

eta

pe;

• cr

eare

a d

ocum

ente

lor W

eb c

u aj

utor

ul a

plic

ațiil

or d

e ofi

ciu;

• cr

eare

a d

ocum

ente

lor W

eb c

u aj

utor

ul a

plic

ațiil

or d

edic

ate;

• cr

eare

a d

ocum

ente

lor W

eb c

u aj

utor

ul a

plic

ațiil

or o

nlin

e;•

publ

icar

e a

docu

men

telo

r Web

în In

tern

et.

15

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• El

abor

area

doc

umen

telo

r W

eb c

u aj

utor

ul a

plic

ațiil

or

dedi

cate

.•

Elab

orar

ea d

ocum

ente

lor

Web

cu

ajut

orul

apl

icaț

iilor

on

line.

• Pu

blic

area

doc

umen

telo

r W

eb în

Inte

rnet

.

–re

surs

e so

ft pe

ntru

cre

-ar

ea și

gen

erar

ea d

ocu-

men

telo

r Web

.O

biec

tele

din

com

pone

nța

docu

men

telo

r Web

: –te

xte;

–lis

te;

–ta

bele

; –im

agin

i; –le

gătu

ri.Cr

eare

a do

cum

ente

lor W

eb

cu a

juto

rul a

plic

ațiil

or d

e ofi

ciu.

Crea

rea

docu

men

telo

r Web

cu

aju

toru

l apl

icaț

iilor

de-

dica

te.

Crea

rea

docu

men

telo

r Web

cu

aju

toru

l apl

icaț

iilor

on-

line.

Publ

icar

ea d

ocum

ente

lor

Web

în In

tern

et.

Stud

iu d

e ca

z:•

Anal

iza si

te-u

rilor

frec

vent

vizi

tate

din

per

spec

tiva

desig

nulu

i, a

func

ționa

lităț

ii și

a co

mod

ității

de

utiliz

are.

Proi

ecte

:•

Form

ular

ea c

erin

țelo

r pen

tru

un si

te („

Școa

la m

ea”,

„Ora

șul m

eu”,

„Sat

ul

nata

l”, „

Mag

azin

”).

• El

abor

area

stru

ctur

ii un

ui si

te („

Școa

la m

ea”,

„Ora

șul m

eu”,

„Sat

ul n

a-ta

l”, „

Mag

azin

”).

• Cr

eare

a un

ui si

te („

Școa

la m

ea”,

„Ora

șul m

eu”,

„Sat

ul n

atal

”, „M

agaz

in”)

.

• Re

spec

tare

a le

gisla

ției

națio

nale

și in

tern

ațio

nale

în

dom

eniu

l dre

ptul

ui d

e au

tor.

Elem

ente

de

drep

t: –dr

eptu

ri de

aut

or;

–dr

eptu

ri co

nexe

; –lic

ențe

pen

tru

dist

ribuț

ie

(CCL

); –an

tipla

giar

ismul

mul

ti-m

edia

.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a în

sem

nelo

r ce

decl

ară

drep

tul d

e au

tor;

• ex

plic

are

a re

gulil

or c

e vi

zeaz

ă re

spec

tare

a dr

eptu

lui d

e au

tor;

• uti

lizar

e a

licen

țelo

r pen

tru

dist

ribuț

ie.

16

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

5-B.

Gra

fica

pe c

alcu

lato

r

• Id

entifi

care

a el

emen

telo

r im

agin

ilor c

u ra

stru

.•

Crea

rea

și ed

itare

a im

agin

ilor

grafi

ce c

u ra

stru

.•

Impo

rtul

și e

xpor

tul fi

șiere

lor

grafi

ce.

• Ed

itare

a, st

ocar

ea și

dise

mi-

nare

a im

agin

ilor d

igita

le c

u aj

utor

ul te

hnic

ilor ș

i ser

vici

i-lo

r Web

.

Imag

ini c

u ra

stru

: –cr

eare

a im

agin

ilor c

u ra

stru

; –im

port

ul im

agin

ilor c

u ra

stru

; –ob

iect

e; –st

ratu

ri; –ef

ecte

spec

iale

.Ed

itare

a im

agin

ilor c

u ra

stru

: –cl

onar

ea;

–or

dona

rea;

–gr

upar

ea;

–sc

alar

ea și

rotir

ea;

–es

tom

pare

a; –fil

trar

ea;

–te

xtur

area

.St

ocar

ea im

agin

ilor c

u ra

stru

: –al

bum

e și

arhi

ve lo

cale

; –al

bum

e și

arhi

ve W

eb.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a e

lem

ente

lor i

mag

inii

cu ra

stru

;•

crea

re și

edi

tare

a im

agin

ilor c

u ra

stru

;•

impo

rt și

exp

ort a

l im

agin

ilor c

u ra

stru

;•

mod

ifica

re a

form

atul

ui g

rafic

al i

mag

inilo

r cu

rast

ru;

• vi

zual

izare

a se

riilo

r de

imag

ini;

• cr

eare

a p

rofil

ului

gra

fic p

ropr

iu p

e pl

atfor

mel

e W

eb sp

ecia

lizat

e;•

crea

re a

alb

umel

or lo

cale

/Web

;•

crea

re a

arh

ivel

or lo

cale

/Web

;•

gesti

onar

e a

albu

mel

or lo

cale

/Web

.

Stud

ii de

caz

:•

Evol

uția

edi

toar

elor

gra

fice

în d

istr

ibuț

ie li

beră

.•

Evol

uția

edi

toar

elor

gra

fice

com

erci

ale.

• Fl

ickr

– p

latfo

rmă

Web

spec

ializ

ată

pent

ru im

agin

i.•

Pica

sa –

inst

rum

ent G

oogl

e pe

ntru

org

aniza

rea

albu

mel

or d

igita

le p

e W

eb.

Proi

ecte

:•

Conc

ursu

l pos

tere

lor t

emati

ce.

• Cr

eare

a co

lecț

iei d

igita

le d

e se

mne

rutie

re.

• El

abor

area

alb

umel

or fo

to d

igita

le te

mati

ce: „

Școa

la m

ea”,

„Loc

alita

tea

mea

”, „P

riete

nii m

ei”.

17

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• Id

entifi

care

a el

emen

telo

r un

ei im

agin

i vec

toria

le.

• Cr

eare

a im

agin

ilor v

ecto

riale

.•

Vect

oriza

rea

imag

inilo

r cu

rast

ru.

Imag

ini v

ecto

riale

: –pr

imiti

ve g

rafic

e; –ca

roia

je;

–op

eraț

ii as

upra

prim

itive

-lo

r gra

fice.

Edita

rea

imag

inilo

r vec

toria

le:

–in

stru

men

te d

e ed

itare

; –se

tare

con

tur;

–se

tare

um

bre;

–se

tare

3D;

–se

tare

tran

spar

ență

; –cl

onar

e; –or

dona

re.

Impo

rtul

și e

xpor

tul i

mag

i-ni

lor v

ecto

riale

.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a e

lem

ente

lor ș

i a p

ropr

ietă

ților

imag

inilo

r vec

toria

le;

• cr

eare

și e

dita

re a

imag

inilo

r vec

toria

le;

• im

port

al i

mag

inilo

r vec

toria

le;

• ex

port

al i

mag

inilo

r vec

toria

le.

Stud

ii de

caz

:•

Evol

uția

edi

toar

elor

gra

fice

vect

oria

le în

dis

trib

uție

libe

ră.

• Ev

oluț

ia e

dito

arel

or g

rafic

e ve

ctor

iale

com

erci

ale.

• Re

spec

tare

a le

gisla

ției

națio

nale

și in

tern

ațio

nale

în

dom

eniu

l dre

ptul

ui d

e au

tor.

Elem

ente

de

drep

t: –dr

eptu

ri de

aut

or;

–dr

eptu

ri co

nexe

; –lic

ențe

pen

tru

dist

ribuț

ie

(CCL

); –an

tipla

giar

ismul

mul

ti-m

edia

.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a în

sem

nelo

r ce

decl

ară

drep

tul d

e au

tor;

• ex

plic

are

a re

gulil

or c

e vi

zeaz

ă re

spec

tare

a dr

eptu

lui d

e au

tor;

• uti

lizar

e a

licen

țelo

r pen

tru

dist

ribuț

ie.

5-C.

Fot

ogra

fia d

igita

lă

• Pr

eciza

rea

noțiu

nilo

r det

erm

i-na

nte

asoc

iate

une

i fot

ogra

fii

digi

tale

.•

Iden

tifica

rea

părț

ilor c

ompo

-ne

nte

prin

cipa

le a

le a

para

tu-

lui f

otod

igita

l.

Noț

iuni

le d

e ba

ză a

le fo

to-

grafi

ei d

igita

le:

–di

men

siune

; –re

zolu

ție;

–pu

tere

de

rezo

luție

; –m

odel

de

culo

are;

–fo

rmat

e gr

afice

.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a p

ropr

ietă

ților

foto

grafi

ilor d

igita

le;

• id

entifi

care

a p

ărțil

or co

mpo

nent

e și

a co

ntro

alel

or a

para

telo

r fot

odig

itale

;•

foto

grafi

ere

și ge

stion

are

ulte

rioar

ă a

fișie

relo

r cu

ajut

orul

con

troa

lelo

r ap

arat

ului

foto

digi

tal.

18

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• Se

lect

area

tipu

lui a

decv

at d

e ap

arat

foto

digi

tal î

n fu

ncție

de

acti

vită

țile

plan

ifica

te.

Com

pone

ntel

e ap

arat

elor

fo

todi

gita

le.

Cate

gorii

le d

e ap

arat

e fo

to-

digi

tale

.U

tiliza

rea

apar

atul

ui fo

to-

digi

tal î

n di

vers

e co

ndiți

i și

med

ii.Ec

hipa

men

te d

igita

le p

en-

tru

foto

grafi

: –ob

iecti

ve;

–bl

itz;

–st

ative

; –in

stru

men

te și

acc

esor

ii.

Prob

lem

e de

:•

calc

ular

e a

canti

tății

de

info

rmaț

ie în

foto

grafi

ile d

igita

le;

• ca

lcul

are

a re

zolu

țiilo

r pos

ibile

ale

foto

grafi

ilor;

• de

term

inar

e a

core

lație

i din

tre

dim

ensiu

nile

de

ecra

n și

dim

ensiu

nile

fiz

ice

ale

foto

grafi

ei d

upă

tipar

.

Stud

ii de

caz

:•

Isto

ria fo

togr

afiei

.•

Isto

ria fo

togr

afiei

dig

itale

.•

Spec

ificu

l apa

rate

lor f

oto

DSLR

.•

Fact

orii

de im

pact

asu

pra

calit

ății

foto

grafi

ei d

igita

le.

• Pr

eciza

rea

fact

orilo

r prin

-ci

pali,

car

e in

fluen

țeaz

ă ca

litat

ea p

roce

sulu

i de

foto

-gr

afier

e.•

Aplic

area

regi

mur

ilor d

e fu

ncțio

nare

stan

dard

pen

tru

dife

rite

tipur

i de

foto

grafi

i.•

Sele

ctar

ea p

aram

etril

or o

p-tim

i de

func

ționa

re în

regi

m

pers

onal

izat d

e uti

lizar

e a

apar

atul

ui fo

todi

gita

l.•

Foto

grafi

erea

în re

gim

/co

ndiți

i spe

cial

e.

Fact

orii

de c

ontr

ol:

–co

mpo

ziția

; –fo

caliz

area

; –pr

ofun

zimea

; –ex

pune

rea.

Tehn

ici d

e fo

togr

afier

e di

-gi

tală

: –po

rtre

te și

oam

eni;

–na

tură

moa

rtă;

–re

port

aj;

–ar

hite

ctur

ă; –pe

isaje

; –sp

ort;

–an

imal

e; –fo

togr

afii a

bstr

acte

.

Exer

ciţii

de:

• fo

togr

afier

e și

înca

drar

e a

zone

i ind

icat

e;•

form

are

a ca

drul

ui în

cor

espu

nder

e cu

regu

la d

e au

r;•

cent

rare

a o

biec

telo

r în

cadr

u;•

echi

libra

re a

ele

men

telo

r fot

ogra

fiei;

• fo

caliz

are

pent

ru fo

togr

afier

ea p

ortr

etel

or, a

pei

saje

lor,

a ob

iect

elor

ap

ropi

ate;

• fo

togr

afier

e cu

def

ocal

izare

a fu

ndal

ului

;•

aleg

ere

core

ctă

a tim

pulu

i de

expu

nere

, ISO

;•

seta

re a

bal

ansu

lui d

e al

b;•

sele

ctar

e a

prim

-pla

nuril

or;

• fo

togr

afier

e a

port

rete

lor;

• fo

togr

afier

e a

natu

rii m

oart

e;•

foto

grafi

ere

a re

port

ajel

or;

• fo

togr

afier

e a

imag

inilo

r din

căl

ător

ii;•

foto

grafi

ere

a ob

iect

elor

arh

itect

ural

e;•

foto

grafi

ere

a pe

isaje

lor;

19

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• fo

togr

afier

e a

com

petiț

iilor

spor

tive;

• fo

togr

afier

e a

scen

elor

din

amic

e;•

foto

grafi

ere

a an

imal

elor

;•

foto

grafi

ere

abst

ract

ă.

Stud

ii de

caz

:•

Top

10 c

ele

mai

reuș

ite p

ortr

ete

foto

.•

Anim

alel

e în

nat

ură.

• Ce

le m

ai e

xotic

e flo

ri.•

Repo

rtaj

e fo

to a

le ju

rnal

iștil

or.

• Ca

rnav

alul

din

Rio

în im

agin

i.

Proi

ecte

:•

Cart

ea R

oșie

în im

agin

i.•

Rede

scop

eră

loca

litat

ea ta

în im

agin

i.•

Cum

am

pet

recu

t vac

anța

. Fot

orep

orta

j.•

La n

oi se

joac

ă fo

tbal

!

• Id

entifi

care

a și

utiliz

area

in-

stru

men

taru

lui s

peci

fic e

dită

-rii

foto

grafi

ilor d

igita

le.

• U

tiliza

rea

inst

rum

enta

rulu

i in

form

atic

pent

ru st

ocar

ea

și di

sem

inar

ea fo

togr

afiilo

r di

gita

le.

Tehn

ici d

e pr

eluc

rare

a fo

-to

grafi

ilor d

igita

le.

Tran

sfor

măr

i: –de

form

at;

–ge

omet

rice;

–co

loris

tice;

–ar

tistic

e.Pr

odus

e/pr

ogra

m p

entr

u pr

eluc

rare

a fo

togr

afiilo

r di

gita

le.

Stoc

area

și d

isem

inar

ea

foto

grafi

ilor d

igita

le:

–lo

cală

; –în

Inte

rnet

.

Exer

ciţii

de:

• im

port

are

a fo

togr

afiilo

r în

calc

ulat

or;

• ed

itare

a fo

togr

afiilo

r înt

r-un

edi

tor g

rafic

;•

tran

sfor

mar

e a

form

atul

ui g

rafic

al f

otog

rafii

lor;

• re

dim

ensio

nare

a fo

togr

afiilo

r în

edito

rul g

rafic

;•

decu

pare

a fr

agm

ente

lor d

e fo

togr

afii;

• m

onta

j al f

ragm

ente

lor d

ecup

ate

din

dife

rite

foto

grafi

i;•

mod

ifica

re a

mod

elul

ui c

olor

istic

al f

otog

rafie

i;•

mod

ifica

re a

con

tras

tulu

i fot

ogra

fiei (

frag

men

tulu

i);•

mod

ifica

re a

cur

belo

r de

inte

nsita

te a

cul

orilo

r prim

are;

• el

imin

are

a ef

ectu

lui o

chilo

r roș

ii;•

adău

gare

a e

lem

entu

lui d

inam

ic p

entr

u un

frag

men

t al i

mag

inii;

• cr

eare

a fo

togr

afiilo

r pan

oram

ice;

• m

odifi

care

a su

rsel

or d

e lu

min

ă în

foto

grafi

e;

20

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• ap

licar

e a

efec

tulu

i de

vitr

aliu

;•

aplic

are

a ef

ectu

lui d

e cr

ista

lizar

e;•

aplic

are

a ef

ectu

lui d

e vâ

nt;

• ap

licar

e a

efec

tulu

i de

ploa

ie;

• ap

licar

e a

efec

tulu

i de

post

er.

Stud

ii de

caz

:•

Cele

mai

pop

ular

e ef

ecte

arti

stice

util

izate

în fo

togr

afie.

• To

pul a

plic

ațiil

or p

entr

u ed

itare

a fo

togr

afiilo

r dig

itale

.•

Flic

kr –

pla

tform

ă W

eb sp

ecia

lizat

ă pe

ntru

imag

ini.

• Pi

casa

– in

stru

men

t Goo

gle

pent

ru o

rgan

izare

a pe

Web

a a

lbum

elor

di

gita

le.

Proi

ecte

:•

Elab

orar

ea a

lbum

elor

foto

digi

tale

tem

atice

:•

„Șco

ala

mea

”,•

„Loc

alita

tea

mea

”,•

„Prie

teni

i mei

”.

• Re

spec

tare

a le

gisla

ției

națio

nale

și in

tern

ațio

nale

în

dom

eniu

l dre

ptul

ui d

e au

tor.

Elem

ente

de

drep

t: –dr

eptu

ri de

aut

or;

–dr

eptu

ri co

nexe

; –lic

ențe

pen

tru

dist

ribuț

ie

(CCL

); –an

tipla

giar

ismul

mul

time-

dia.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a în

sem

nelo

r ce

decl

ară

drep

tul d

e au

tor;

• ex

plic

are

a re

gulil

or c

e vi

zeaz

ă re

spec

tare

a dr

eptu

lui d

e au

tor;

• uti

lizar

e a

licen

țelo

r pen

tru

dist

ribuț

ie.

* Do

ar p

entr

u pr

ofilu

l rea

l.

21

La fi

nele

cla

sei a

X-a

, ele

vul p

oate

:•

să v

erifi

ce c

orec

titud

inea

uni

tățil

or le

xica

le și

a te

xtel

or fo

rmal

e cu

aju

toru

l dia

gram

elor

sint

actic

e și

al fo

rmul

elor

met

alin

gvisti

ce;

• să

cre

eze

diag

ram

e sin

tacti

ce în

baz

a fo

rmul

elor

met

alin

gvis

tice

și să

ded

ucă

form

ule

met

alin

gvis

tice

în b

aza

diag

ram

elor

sint

actic

e;•

să se

lect

eze

tipur

ile d

e da

te în

func

ție d

e sp

ecifi

cul i

nfor

maț

iilor

din

com

pone

nța

prob

lem

elor

de

solu

ționa

t;•

să e

labo

reze

și să

impl

emen

teze

pe

calc

ulat

or a

lgor

itmi d

e pr

eluc

rare

a d

atel

or n

estr

uctu

rate

(sim

ple)

;•

să in

terp

rete

ze re

zulta

tele

furn

izate

de

prog

ram

ele

de c

alcu

lato

r ela

bora

te,

man

ifest

ând

urm

ătoa

rele

atit

udin

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

nea

și co

eren

ța li

mba

julu

i inf

orm

atic;

• at

enția

și in

tere

sul p

entr

u im

plem

enta

rea

algo

ritm

ilor;

• in

ițiati

vă și

per

seve

renț

ă în

impl

emen

tare

a al

gorit

milo

r;•

valo

rifica

rea

gând

irii c

ritice

pen

tru

adop

tare

a un

ui p

lan

perti

nent

în a

lgor

itmiza

rea

prob

lem

elor

;•

curio

zitat

ea și

cre

ativi

tate

a în

inte

grar

ea a

chizi

țiilo

r inf

orm

atice

cu

cele

din

alte

dom

enii;

• re

spec

tare

a re

gulil

or d

e se

curit

ate,

a c

elor

erg

onom

ice,

etic

e și

de d

esig

n în

cre

area

și d

ifuza

rea

prog

ram

elor

de

calc

ulat

or.

22

CLA

SA A

XI-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. T

ipur

i de

date

str

uctu

rate

• Ar

gum

enta

rea

nece

sităț

ii st

ruct

urăr

ii da

telo

r.•

Recu

noaș

tere

a și

utiliz

area

fo

rmul

elor

met

alin

gvis

tice

și a

diag

ram

elor

sint

actic

e al

e de

clar

ațiil

or d

e tip

uri d

e da

te

în st

udiu

.•

Prel

ucra

rea

date

lor s

truc

tu-

rate

.•

Aleg

erea

stru

ctur

ii de

dat

e ad

ecva

te re

zolv

ării

unei

pro

-bl

eme.

Tipu

ri de

dat

e st

ruct

urat

e (ta

blou

, șir

de c

arac

tere

, ar

ticol

, mul

țime,

fișie

r): –de

clar

ații

de ti

puri

de

date

stru

ctur

ate;

–fo

rmul

ele

met

alin

gvis

tice

și di

agra

mel

e sin

tacti

ce

ale

decl

araț

iilor

de

tipur

i de

dat

e st

ruct

urat

e; –m

ulțim

ea d

e va

lori

ale

tipu-

rilor

de

date

stru

ctur

ate;

–re

stric

țiile

impu

se d

e re

a-liz

ările

lim

baje

lor d

e pr

o-gr

amar

e în

caz

ul ti

puril

or

de d

ate

stru

ctur

ate;

–op

eraț

iile

desti

nate

pre

-lu

crăr

ii tip

urilo

r de

date

st

ruct

urat

e; –cl

asifi

care

a fiș

iere

lor î

n fu

ncție

de

tipul

ope

rații

lor

perm

ise și

de

mod

ul d

e ac

ces.

Exer

ciţii

de:

• uti

lizar

e a

diag

ram

elor

sint

actic

e și

a fo

rmul

elor

met

alin

gvis

tice

pent

ru

verifi

care

a co

recti

tudi

nii d

efini

rii ti

puril

or d

e da

te st

ruct

urat

e;•

defin

ire a

tipu

rilor

de

date

stru

ctur

ate;

• pr

eluc

rare

a d

atel

or st

ruct

urat

e;•

prel

ucra

re a

fișie

relo

r.

Prob

lem

e de

:•

prel

ucra

re a

dat

elor

, util

izând

tipu

rile

de d

ate

în st

udiu

.

Stud

ii de

caz

:•

Mod

ul d

e re

ferir

e a

com

pone

ntel

or d

atel

or st

ruct

urat

e.•

Met

odel

e de

mem

orar

e a

date

lor s

truc

tura

te în

mem

oriil

e in

tern

e și

exte

rne

ale

calc

ulat

orul

ui.

Proi

ecte

:•

Evid

ența

con

sum

ului

ziln

ic d

e en

ergi

e el

ectr

ică

la d

omic

iliu.

• Ev

iden

ța fr

ecve

nței

ele

vilo

r din

cla

să.

• Ca

lcul

ul n

otel

or m

edii

ale

elev

ilor d

in c

lasă

.•

Calc

ulul

che

ltuie

lilor

per

sona

le zi

lnic

e, să

ptăm

ânal

e și

luna

re.

• Pr

eluc

rare

a te

xtel

or.

2. In

form

ația

• Id

entifi

care

a co

ncep

telo

r de

bază

pen

tru

repr

ezen

tare

a și

tran

smite

rea

info

rmaț

iei.

• U

tiliza

rea

mijl

oace

lor i

nfor

ma-

tice

în a

ctivi

tate

a co

tidia

nă.

Info

rmaț

ia:

–ca

ntita

tea

de in

form

ație

; –st

ocar

ea in

form

ație

i; –tr

ansm

itere

a in

form

ație

i; –pr

eluc

rare

a in

form

ație

i.

Exer

ciţii

de:

• de

term

inar

e a

canti

tății

de

info

rmaț

ie în

mes

ajel

e su

rsei

;•

codi

ficar

e și

deco

dific

are

a in

form

ație

i;•

argu

men

tare

a n

eces

ității

de

codi

ficar

e și

deco

dific

are

a in

form

ație

i tex

t, au

dio

și vi

deo;

23

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• Es

timar

ea c

antit

ății

de

info

rmaț

ie tr

ansm

isă,

re

cepț

iona

tă și

pre

lucr

ată

în

activ

itățil

e co

tidie

ne.

• Ap

licar

ea p

rinci

piilo

r de

bază

de

cod

ifica

re și

dec

odifi

care

a

info

rmaț

iei p

entr

u tr

ansm

i-te

rea,

rece

pțio

nare

a și

prel

u-cr

area

ei.

Sem

ne și

alfa

bete

.Co

dific

area

și d

ecod

ifica

rea

mes

ajel

or.

Info

rmaț

ia m

esaj

elor

con

-tin

ue*:

–m

esaj

e di

scre

te;

–m

esaj

e co

ntinu

e; –co

nver

tor a

nalo

g-nu

me-

ric;

–co

nver

tor n

umer

ic-a

na-

log.

Cuan

tizar

ea im

agin

ilor.

Repr

ezen

tare

a și

tran

smite

-re

a in

form

ație

i.

• de

term

inar

e a

canti

tății

de

info

rmaț

ie în

text

e, în

imag

ini,

în se

cven

țe

audi

o și

vide

o;•

iden

tifica

re a

surs

elor

, a c

anal

elor

și a

pur

tăto

rilor

de

info

rmaț

ie;

• de

term

inar

e a

capa

cită

ții d

e st

ocar

e a

purt

ător

ilor d

e in

form

ații;

• di

scre

tizar

e a

mes

ajel

or c

ontin

ue;

• di

scre

tizar

e în

spaț

iu și

în v

aloa

re a

imag

inilo

r sta

tice;

• di

scre

tizar

e a

imag

inilo

r din

amic

e în

tim

p.

Stud

ii de

caz

:•

Evol

uția

pur

tăto

rilor

stati

ci și

a p

urtă

toril

or d

inam

ici d

e in

form

ație

.•

Dom

eniil

e de

util

izare

a p

urtă

toril

or m

oder

ni d

e in

form

ație

.

Proi

ecte

:•

Eval

uare

a ca

ntită

ții d

e in

form

ație

.•

Arhi

vare

a in

form

ație

i.•

Parti

cula

rităț

i de

codi

ficar

e a

sem

nelo

r dia

criti

ce p

entr

u lim

bile

cen

tral

eu

rope

ne.

• Co

dific

area

tern

ară

a in

form

ație

i.

3. B

azel

e ar

itmeti

ce a

le te

hnic

ii de

cal

cul*

• Id

entifi

care

a lim

itelo

r de

repr

ezen

tare

a n

umer

elor

în

calc

ulat

or.

• Ap

licar

ea a

ritm

etici

i de

cal-

cula

tor p

entr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or d

e pr

eluc

rare

a

info

rmaț

iei.

• Ap

licar

ea o

pera

țiilo

r de

bază

al

e ar

itmeti

cii d

e ca

lcul

ator

la

solu

ționa

rea

prob

lem

elor

in

form

atice

.

Sist

eme

de n

umer

ație

.Si

stem

e po

zițio

nale

și

siste

me

nepo

zițio

nale

de

num

eraț

ie.

Sist

emel

e po

zițio

nale

de

num

eraț

ie:

–sis

tem

ul b

inar

; –sis

tem

ul o

ctal

; –sis

tem

ul h

exaz

ecim

al.

Exer

ciţii

de:

• ar

gum

enta

re a

nec

esită

ții d

e ap

licar

e în

info

rmati

că a

arit

meti

cii d

e ca

l-cu

lato

r.•

iden

tifica

re a

tipu

lui s

iste

mul

ui d

e nu

mer

ație

;•

conv

ersie

a n

umer

elor

din

tr-u

n sis

tem

de

num

eraț

ie în

altu

l;•

repr

ezen

tare

a n

umer

elor

în c

od d

irect

, cod

inve

rs și

cod

com

plem

enta

r;•

repr

ezen

tare

a n

umer

elor

real

e în

virg

ulă

fixă

și vi

rgul

ă m

obilă

;•

utiliz

are

a te

rmin

olog

iei a

fere

nte

aritm

etici

i de

calc

ulat

or;

• ar

gum

enta

re a

nec

esită

ții u

tiliză

rii în

info

rmati

că a

uno

r arit

meti

ci d

edi-

cate

de

calc

ulat

or.

24

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Conv

ersia

num

erel

or

dint

r-un

sist

em în

altu

l: –di

n ba

za 2

, 8, 1

6 în

sist

e-m

ul ze

cim

al și

inve

rs;

–di

n bi

nar î

n oc

tal,

în h

exa-

zeci

mal

și in

vers

.O

pera

țiile

arit

meti

ce în

sis-

tem

ul b

inar

**:

–ad

unar

ea n

umer

elor

bin

are;

–sc

ăder

ea n

umer

elor

bi

nare

.Re

prez

enta

rea

num

erel

or în

ca

lcul

ator

**:

–nu

mer

ele

într

egi î

n co

d di

rect

, cod

inve

rs și

cod

co

mpl

emen

tar;

–nu

mer

ele

real

e în

virg

ulă

fixă

și vi

rgul

ă m

obilă

.

Stud

ii de

caz

:•

Avan

taje

le și

dez

avan

taje

le si

stem

elor

poz

ițion

ale

și ne

poziț

iona

le d

e nu

mer

ație

.•

Dom

eniil

e de

util

izare

a si

stem

elor

poz

ițion

ale

și ne

poziț

iona

le d

e nu

mer

ație

.•

Aritm

etica

de

calc

ulat

or im

plem

enta

tă în

ech

ipam

ente

le d

igita

le fr

ec-

vent

util

izate

.•

Avan

taje

le și

dez

avan

taje

le re

prez

entă

rilor

în v

irgul

ă fix

ă și

virg

ulă

mob

ilă.

Proi

ecte

:•

Aritm

etica

de

calc

ulat

or, i

mpl

emen

tată

în a

para

tele

de

reda

re a

sune

telo

r.•

Aritm

etica

de

calc

ulat

or, i

mpl

emen

tată

în a

para

tele

de

reda

re a

imag

inilo

r.•

Aritm

etica

tern

ară

de c

alcu

lato

r.

4. A

lgeb

ra b

oole

ană*

• U

tiliza

rea

alge

brei

boo

leen

e pe

ntru

pre

lucr

area

dig

itală

a

info

rmaț

iei.

• Ar

gum

enta

rea

nece

sităț

ilor

de u

tiliza

re a

alg

ebre

i boo

lee-

ne în

info

rmati

că.

Varia

bile

și e

xpre

sii lo

gice

: –co

nsta

nte

și va

riabi

le lo

gice

; –op

erat

orii l

ogici

NU,

ȘI, S

AU;

–ex

pres

ii lo

gice

; –ta

bele

le d

e ad

evăr

ale

ex

pres

iilor

logi

ce.

Func

ții lo

gice

: –m

etod

e de

defi

nire

a

func

țiilo

r log

ice;

–fu

ncții

le lo

gice

frec

vent

uti

lizat

e; –se

tul c

ompl

et d

e fu

ncții

lo

gice

.

Exer

ciţii

de:

• uti

lizar

e a

term

inol

ogie

i afe

rent

e al

gebr

ei b

oole

ene;

• ex

plic

are

a ro

lulu

i alg

ebre

i boo

leen

e în

des

crie

rea

și pr

oiec

tare

a ec

hipa

-m

ente

lor d

igita

le;

• cr

eare

a ta

bele

lor d

e ad

evăr

ale

exp

resii

lor l

ogic

e;•

defin

ire a

func

țiilo

r log

ice

prin

tabe

le și

form

ule;

• cr

eare

a ta

bele

lor d

e ad

evăr

ale

func

țiilo

r log

ice.

Prob

lem

e de

:•

crea

re a

tabe

lelo

r de

adev

ăr a

le e

xpre

siilo

r log

ice

cu (ș

i făr

ă) sc

riere

a pr

ogra

mel

or în

tr-u

n lim

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt;

• ca

lcul

al v

alor

ilor f

uncț

iilor

logi

ce;

25

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

5. C

ircui

te lo

gice

*

• Re

prez

enta

rea

varia

bile

lor

logi

ce p

rin m

ărim

i fizic

e.•

Util

izare

a pr

oiec

tării

iera

rhi-

ce la

ela

bora

rea

stru

ctur

ilor

de c

alcu

l, la

pre

lucr

area

și la

st

ocar

ea in

form

ațiil

or.

• M

ater

ializ

area

func

țiilo

r lo-

gice

.

Circ

uite

logi

ce e

lem

enta

re.

Clas

ifica

rea

circ

uite

lor l

o-gi

ce.

Porț

i log

ice

frec

vent

util

i-za

te.

Circ

uite

com

bina

ționa

le

frec

vent

util

izate

: –su

mat

orul

; –co

mpa

rato

rul;

–co

dific

ator

ul;

–de

codi

ficat

orul

; –m

ultip

lexo

rul;

–de

mul

tiple

xoru

l.Ci

rcui

te se

cven

țiale

frec

vent

uti

lizat

e: –bi

stab

ilul;

–re

gist

rul;

–nu

măr

ător

ul;

–ge

nera

toar

e de

impu

lsuri.

Exer

ciţii

de:

• de

scrie

re a

met

odel

or d

e re

prez

enta

re a

val

orilo

r bin

are

prin

măr

imi fi

zice;

• ex

plic

are

a im

pact

ului

pe

care

îl a

re m

odul

de

repr

ezen

tare

a v

aria

bile

lor

logi

ce a

supr

a pe

rfor

man

țelo

r ech

ipam

ente

lor d

e ca

lcul

.•

expl

icar

e a

mod

ului

de

real

izare

a fu

ncții

lor l

ogic

e N

U, Ș

I, SA

U p

rin c

ircui

-te

cu

elem

ente

de

com

utaț

ie;

• ob

serv

are

și în

țele

gere

a le

gătu

rii d

intr

e fo

rmul

ele

func

țiilo

r log

ice

și m

ater

ializ

area

lor p

rin re

uniu

nea

porț

ilor l

ogic

e;•

expl

icar

e a

mod

ului

de

func

ționa

re a

circ

uite

lor c

ombi

națio

nale

frec

vent

uti

lizat

e;•

expl

icar

e a

mod

ului

de

func

ționa

re a

circ

uite

lor s

ecve

nția

le fr

ecve

nt

utiliz

ate;

• ob

serv

are

și în

țele

gere

a le

gătu

rii d

intr

e re

prez

enta

rea

info

rmaț

iei î

n ca

lcul

ator

și u

tiliza

rea

circ

uite

lor l

ogic

e;•

elab

orar

e a

circ

uite

lor l

ogic

e în

baz

a fu

ncții

lor l

ogic

e de

finite

prin

tabe

le;

• el

abor

are

a ci

rcui

telo

r log

ice

în b

aza

func

țiilo

r log

ice

defin

ite p

rin fo

rmul

e.

Stud

iu d

e ca

z:•

Repr

ezen

tare

a va

loril

or b

inar

e pr

in d

iver

se m

ărim

i fizic

e.

Proi

ecte

:•

Elab

orar

ea c

ircui

telo

r com

bina

ționa

le p

entr

u re

aliza

rea

func

țiilo

r log

ice

prop

use.

• Pr

eluc

rare

a in

form

ație

i cu

ajut

orul

circ

uite

lor l

ogic

e fr

ecve

nt u

tiliza

te.

• Re

aliza

rea

prog

ram

elor

de

simul

are

a ci

rcui

telo

r com

bina

ționa

le.

26

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

6. C

alcu

lato

are

şi re

țele

• U

tiliza

rea

resu

rsel

or te

hnic

e și

a re

surs

elor

pro

gram

ate

ale

calc

ulat

orul

ui.

• U

tiliza

rea

disp

oziti

velo

r ex-

tern

e de

mem

orar

e pe

ntru

st

ocar

ea c

uren

tă și

de

lung

ă du

rată

a in

form

ațiil

or.

• U

tiliza

rea

disp

oziti

velo

r de

intr

are

– ie

șire

ale

calc

ulat

o-ru

lui.

Sche

ma

func

ționa

lă a

cal

cu-

lato

rulu

i: –pr

oces

orul

; –m

emor

ia in

tern

ă; –di

spoz

itive

le d

e in

trar

e –

ieșir

e; –m

emor

ia e

xter

nă.

Prin

cipi

ul d

e co

man

dă p

rin

prog

ram

*: –da

te și

inst

rucț

iuni

; –fo

rmat

ul in

stru

cțiu

nilo

r; –ex

ecut

area

inst

rucț

iuni

lor.

Resu

rsel

e ca

lcul

ator

ului

: –ec

hipa

men

tele

; –pr

ogra

mel

e.M

emor

iile

exte

rne:

–pe

pur

tăto

ri m

agne

tici;

–pe

pur

tăto

ri op

tici;

–pe

sem

icon

duct

ori.

Disp

oziti

vele

de

intr

are

– ie

șire:

–vi

zual

izato

rul;

–ta

stat

ura;

–șo

ricel

ul;

–im

prim

ante

le.

Clas

ifica

rea

calc

ulat

oare

lor.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a u

nită

ților

func

ționa

le a

le c

alcu

lato

rulu

i și a

tras

eelo

r de

date

din

tre

ele;

• ex

plic

are

a pr

inci

piul

ui d

e co

man

dă p

rin p

rogr

am;

• de

scrie

re a

sche

mei

func

ționa

le a

cal

cula

toru

lui.

• de

scrie

re a

rolu

lui i

mpl

emen

tării

alg

oritm

ilor e

ficie

nți î

n de

zvol

tare

a in

form

atici

i;•

clas

ifica

re a

inst

rucț

iuni

lor î

n fu

ncție

de

tipul

lor;

• ev

iden

țiere

a re

surs

elor

tehn

ice

și a

resu

rsel

or p

rogr

amat

e al

e ca

lcul

ato-

rulu

i;•

expl

icar

e a

prin

cipi

ilor d

e fu

ncțio

nare

a m

emor

iilor

ext

erne

;•

expl

icar

e a

prin

cipi

ilor d

e fu

ncțio

nare

a d

ispoz

itive

lor d

e in

trar

e –

ieșir

e;•

clas

ifica

re a

cal

cula

toar

elor

în fu

ncție

de

cara

cter

istic

ile te

hnic

o-ec

ono-

mic

e și

dom

eniil

e de

util

izare

.

Stud

ii de

caz

:•

Stoc

area

info

rmaț

iei p

e pu

rtăt

ori m

agne

tici ș

i pe

purt

ător

i opti

ci.

• St

ocar

ea in

form

ație

i pe

disc

uri o

ptice

și m

emor

ii, p

e se

mic

ondu

ctor

i.•

Calc

ulat

oare

le u

nive

rsal

e și

calc

ulat

oare

le d

edic

ate.

Proi

ecte

:•

Isto

ria te

hnic

ii de

cal

cul.

• Ev

oluț

ia c

alcu

lato

arel

or.

• M

icro

proc

esoa

rele

.•

Calc

ulat

oare

le în

juru

l nos

tru.

• Cu

m să

-ți p

rocu

ri un

cal

cula

tor p

erso

nal?

• Ev

oluț

ia st

ruct

urii

calc

ulat

oare

lor.

27

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• Cl

asifi

care

a re

țele

lor d

e ca

l-cu

lato

are.

• U

tiliza

rea

tehn

olog

iilor

de

coop

erar

e în

rețe

a.•

Desc

riere

a pr

inci

piilo

r de

orga

niza

re și

util

izare

a se

rvi-

ciilo

r int

erne

t;•

Resp

ecta

rea

regu

lilor

de

eti-

că și

secu

ritat

e pe

rson

ală

în

rețe

le.

• Re

spec

tare

a re

gulil

or d

e pr

otec

ție a

rețe

lelo

r.

Tipu

ri de

rețe

le:

–re

țele

loca

le;

–re

țele

regi

onal

e; –re

țele

glo

bale

.Te

hnol

ogii

de c

oope

rare

în

rețe

a: –de

la e

gal-l

a-eg

al;

–cl

ient

-ser

ver.

Topo

logi

a și

arhi

tect

ura

rețe

lelo

r*:

–pa

chet

de

date

; –pr

otoc

ol d

e co

mun

icaț

ie.

Rețe

aua

Inte

rnet

. Ser

vici

i In

tern

et:

–e-

com

unic

area

(em

ail,

fo-

rum

, cha

t, re

țele

soci

ale)

; –ac

cesu

l la

calc

ulat

oare

le

dist

ante

; –tr

ansf

erul

de

fișie

re;

–lo

caliz

area

și re

găsir

ea

info

rmaț

iei.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a pr

inci

piilo

r de

func

ționa

re a

rețe

lelo

r de

calc

ulat

oare

;•

desc

riere

a c

once

ptul

ui d

e re

țea

de c

alcu

lato

are;

• cl

asifi

care

a re

țele

lor î

n fu

ncție

de

mod

ul d

e in

terc

onex

iune

a c

alcu

la-

toar

elor

;•

clas

ifica

re a

rețe

lelo

r în

func

ție d

e di

stan

ța d

intr

e ca

lcul

atoa

re;

• ob

serv

are

și în

țele

gere

a le

gătu

rii d

intr

e co

mpo

nent

ele

tehn

ice

și se

rvi-

ciile

ofe

rite

de re

țea;

• ar

gum

enta

re a

nec

esită

ții st

anda

rdiză

rii p

roto

coal

elor

;•

expl

icar

e a

noțiu

nii d

e ar

hite

ctur

ă a

rețe

lelo

r;•

expl

icar

e a

prin

cipi

ilor d

e or

gani

zare

a se

rvic

iilor

Inte

rnet

.

Stud

ii de

caz

:•

Perf

orm

anțe

le m

ediil

or d

e co

mun

icaț

ii: c

ablu

, fibr

ă op

tică,

can

al ra

dio.

• St

ruct

ura

rețe

lei d

e ca

lcul

atoa

re d

in la

bora

toru

l de

info

rmati

că.

• M

odul

de

cone

ctar

e a

liceu

lui l

a In

tern

et și

per

form

anțe

le c

onex

iuni

i re

spec

tive.

• M

odul

de

cone

ctar

e a

dom

icili

ului

ele

vulu

i la

Inte

rnet

și p

erfo

rman

țele

co

nexi

unii

resp

ectiv

e.

Proi

ecte

:•

Evol

uția

rețe

lelo

r de

calc

ulat

oare

.•

Evol

uția

Inte

rnet

ului

.•

Serv

iciil

e In

tern

et d

ispon

ibile

în li

ceu.

• Se

rvic

iile

Inte

rnet

disp

onib

ile la

dom

icili

u.

28

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

7-A

. Teh

nici

de

prel

ucra

re a

udio

-vid

eo

• U

tiliza

rea

met

odel

or d

e di

gi-

taliz

are

a in

form

ație

i aud

io.

• U

tiliza

rea

conv

erto

arel

or

audi

o.•

Util

izare

a fo

rmat

elor

de

bază

ale

fișie

relo

r ce

conț

in

info

rmaț

ii au

dio.

Digi

taliz

area

info

rmaț

iei

audi

o: –su

netu

l ca

feno

men

fizic

; –pa

ram

etrii

ce

cara

cter

i-ze

ază

perc

epția

de

cătr

e om

a u

ndel

or so

nore

; –co

dific

area

dig

itală

a

info

rmaț

iei a

udio

; –co

mpr

esia

și d

ecom

pres

ia

date

lor a

udio

.Re

dare

a in

form

ație

i aud

io.

Rate

le d

e bi

ți.Pr

ogra

me

de c

alcu

lato

r și

echi

pam

ente

de

codi

ficar

e și

deco

dific

are

a da

telo

r au

dio.

Form

atel

e fiș

iere

lor c

e co

nțin

dat

e au

dio.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a pr

inci

piilo

r de

codi

ficar

e și

deco

dific

are

a da

telo

r aud

io;

• de

term

inar

e a

volu

mul

ui d

atel

or a

udio

nec

ompr

imat

e cu

nosc

ând

para

-m

etrii

de

codi

ficar

e;•

dete

rmin

are

a fo

rmat

ului

aud

io c

unos

când

ext

ensiu

nile

den

umiri

lor d

e fiș

iere

;•

iden

tifica

re și

exp

licar

e a

para

met

rilor

de

bază

și a

car

acte

ristic

ilor p

rin-

cipa

le a

le e

chip

amen

telo

r fre

cven

t util

izate

în c

olec

tare

a, în

regi

stra

rea,

pr

eluc

rare

a și

repr

oduc

erea

secv

ențe

lor a

udio

.

Stud

ii de

caz

:•

Anal

iza c

ompa

rată

a so

fturil

or d

estin

ate

prel

ucră

rilor

dig

itale

aud

io.

• An

aliza

com

para

tă a

ech

ipam

ente

lor d

estin

ate

prel

ucră

rilor

dig

itale

aud

io.

• An

aliza

com

para

tă a

form

atel

or d

e fiș

iere

aud

io.

Proi

ecte

:•

Cerc

etar

ea m

odul

ui în

car

e va

riația

frec

venț

ei d

e di

scre

tizar

e a

sem

nale

-lo

r son

ore

influ

ențe

ază

calit

atea

de

reda

re a

ace

stor

a.•

Cerc

etar

ea m

odul

ui în

car

e va

riația

pas

ului

de

cuan

tifica

re a

sem

nale

lor

sono

re in

fluen

țeaz

ă ca

litat

ea d

e re

dare

a a

cest

ora.

• Ce

rcet

area

mod

ului

în c

are

com

pres

ia se

mna

lelo

r son

ore

influ

ențe

ază

calit

atea

de

reda

re a

ace

stor

a.

• U

tiliza

rea

faci

lităț

ilor d

e ba

ză

ale

edito

arel

or d

igita

le a

udio

.•

Util

izare

a ed

itoar

elor

dig

itale

au

dio

pent

ru p

relu

crar

ea

secv

ențe

lor s

onor

e.•

Crea

rea

și pr

eluc

rare

a în

re-

gist

răril

or a

udio

.

Prel

ucră

ri di

gita

le a

udio

.În

regi

stra

rea

și re

dare

a se

mna

lelo

r son

ore.

Vizu

aliza

rea

sem

nale

lor

sono

re.

Exer

ciţii

de:

• uti

lizar

e a

prin

cipa

lelo

r fac

ilită

ți al

e un

ui e

dito

r dig

ital a

udio

;•

anal

iză c

ompa

rată

a în

regi

stră

rilor

une

ia și

ace

leia

și se

cven

țe so

nore

ef

ectu

ate

în fo

rmat

e au

dio

dife

rite;

• an

aliză

a c

alită

ții d

e re

dare

a se

cven

țelo

r aud

io în

func

ție d

e pa

ram

etrii

de

înre

gist

rare

și st

ocar

e;

29

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Prel

ucra

rea

sem

nale

lor s

o-no

re:

–se

cven

țiere

a și

conc

ate-

nare

a fr

agm

ente

lor a

udio

; –tr

ansf

orm

ări d

e am

plitu

-di

ne (a

mpl

ifica

re, m

ixar

e,

norm

aliza

re);

–m

odifi

care

a to

nulu

i și a

du

rate

i de

reda

re;

–fil

trare

a se

mna

lelo

r son

ore;

–ap

licar

ea e

fect

elor

.An

aliza

sune

tulu

i: –an

aliza

spec

tral

ă; –m

odifi

care

a vo

lum

ului

.Co

nver

siile

de

form

ate

au-

dio.

• co

nver

sie a

form

atel

or fi

șiere

lor a

udio

;•

tran

smite

re a

fișie

relo

r aud

io p

rin d

iferit

e m

ijloa

ce d

e co

mun

icaț

ii di

gi-

tale

.

Proi

ecte

:•

Elab

orar

ea fu

ndal

ului

aud

io p

entr

u un

eve

nim

ent ș

cola

r.•

Mix

area

sem

nale

lor a

udio

ce

prov

in d

e la

mai

mul

te su

rse

pe d

urat

a un

ui e

veni

men

t șco

lar.

• El

abor

area

pis

telo

r son

ore

pent

ru fi

lmel

e vi

deo

ale

even

imen

telo

r șc

olar

e.

• U

tiliza

rea

met

odel

or d

e di

gi-

taliz

are

a in

form

ație

i vid

eo.

• Pr

eciza

rea

prin

cipi

ilor d

e fu

ncțio

nare

și u

tiliza

re a

con

-ve

rtoa

relo

r vid

eo.

• U

tiliza

rea

form

atel

or d

e ba

ză a

le fi

șiere

lor c

e co

nțin

in

form

ații

vide

o.

Digi

taliz

area

info

rmaț

iei v

ideo

: –lu

min

a ca

feno

men

fizic

; –pa

ram

etrii

ce

cara

cter

i-ze

ază

perc

epția

de

cătr

e om

a u

ndel

or e

lect

rom

ag-

netic

e; –fr

ecve

nța

de d

iscre

tizar

e în

tim

p; –fr

ecve

nța

de d

iscre

tizar

e în

spaț

iu;

–pa

sul d

e cu

antifi

care

a

sem

nalu

lui v

ideo

; –pu

tere

a de

rezo

luție

; –nu

măr

ul d

e cu

lori

de

bază

.

Exer

ciţii

de:

• de

scrie

re a

dom

eniil

or d

e ac

tivita

te u

man

ă, în

car

e se

util

izeaz

ă in

form

ația

vid

eo;

• de

scrie

re și

com

para

re a

par

amet

rilor

und

elor

ele

ctro

mag

netic

e di

n pe

rspe

ctiva

per

cepț

iei l

or d

e că

tre

ființ

ele

uman

e;•

desc

riere

și e

xplic

are

a fa

ctor

ilor v

ideo

ce

pot p

eric

lita

sănă

tate

a fii

nțel

or u

man

e;•

expl

icar

e a

prin

cipi

ilor d

e co

dific

are

și de

codi

ficar

e a

date

lor v

ideo

;•

dete

rmin

are

a vo

lum

ului

dat

elor

vid

eo n

ecom

prim

ate

cuno

scân

d pa

ra-

met

rii d

e co

dific

are;

• de

term

inar

e a

form

atul

ui v

ideo

cun

oscâ

nd e

xten

siuni

le d

enum

irilo

r de

fișie

re;

• id

entifi

care

și e

xplic

are

a pa

ram

etril

or d

e ba

ză și

a c

arac

teris

ticilo

r prin

-ci

pale

ale

ech

ipam

ente

lor f

recv

ent u

tiliza

te în

col

ecta

rea,

înre

gist

rare

a,

prel

ucra

rea

și re

prod

ucer

ea se

cven

țelo

r vid

eo.

30

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Com

pres

ia și

dec

ompr

esia

da

telo

r vid

eo.

Reda

rea

info

rmaț

iei v

ideo

. Ra

tele

de

biți.

Prog

ram

e de

cal

cula

tor ș

i ec

hipa

men

te d

e co

dific

are

și de

codi

ficar

e a

date

lor

vide

o.Fo

rmat

ele

fișie

relo

r ce

conț

in d

ate

vide

o.

Stud

ii de

caz

:•

Perc

epția

div

erse

lor u

nde

elec

trom

agne

tice

de c

ătre

fiin

ța u

man

ă.•

Impa

ctul

mod

ifică

rii p

aram

etril

or u

ndel

or e

lect

rom

agne

tice

asup

ra

perc

epție

i ace

stor

a de

căt

re fi

ința

um

ană.

• An

aliza

com

para

tă a

softu

rilor

des

tinat

e pr

eluc

răril

or d

igita

le v

ideo

.•

Anal

iza c

ompa

rată

a e

chip

amen

telo

r des

tinat

e pr

eluc

răril

or d

igita

le

vide

o.•

Anal

iza c

ompa

rată

a fo

rmat

elor

de

fișie

re v

ideo

.

Proi

ecte

:•

Cerc

etar

ea m

odul

ui în

car

e va

riația

frec

venț

ei d

e di

scre

tizar

e a

sem

nale

-lo

r vid

eo in

fluen

țeaz

ă ca

litat

ea d

e re

dare

a a

cest

ora.

• Ce

rcet

area

mod

ului

în c

are

varia

ția p

asul

ui d

e cu

antifi

care

a se

mna

lelo

r vi

deo

influ

ențe

ază

calit

atea

de

reda

re a

ace

stor

a.•

Cerc

etar

ea m

odul

ui în

car

e co

mpr

esia

sem

nale

lor v

ideo

influ

ențe

ază

calit

atea

de

reda

re a

ace

stor

a.

• U

tiliza

rea

faci

lităț

ilor d

e ba

ză

ale

edito

arel

or d

igita

le v

ideo

.•

Util

izare

a ed

itoar

elor

di-

gita

le p

entr

u pr

eluc

rare

a se

cven

țelo

r vid

eo.

• Cr

eare

a și

prel

ucra

rea

înre

-gi

stră

rilor

vid

eo.

Prel

ucră

ri di

gita

le v

ideo

.În

regi

stra

rea

și re

dare

a se

cven

țelo

r vid

eo.

Prel

ucra

rea

secv

ențe

lor

vide

o: –se

cven

țiere

a și

conc

ate-

nare

a fr

agm

ente

lor v

ideo

; –m

onta

rea

frag

men

telo

r vi

deo;

–tr

ansf

orm

ări t

empo

rale

; –as

ocie

rea

pist

ei so

nore

; –m

odifi

care

a du

rate

i de

reda

re;

–fil

trar

ea se

mna

lelo

r vid

eo;

–ap

licar

ea e

fect

elor

;

Exer

ciţii

de:

• uti

lizar

e a

prin

cipa

lelo

r fac

ilită

ți al

e un

ui e

dito

r dig

ital v

ideo

;•

anal

iză c

ompa

rată

a în

regi

stră

rilor

une

ia și

ace

leia

și se

cven

țe e

fect

uate

în

form

ate

vide

o di

ferit

e;•

anal

iză a

cal

ității

de

reda

re a

secv

ențe

lor v

ideo

în fu

ncție

de

para

met

rii

de în

regi

stra

re și

stoc

are;

• co

nver

sie a

form

atel

or fi

șiere

lor v

ideo

;•

tran

smite

re a

fișie

relo

r vid

eo p

rin d

iferit

e m

ijloa

ce d

e co

mun

icaț

ii di

gi-

tale

;•

căut

are

a in

form

ațiil

or m

ultim

edia

în In

tern

et;

• în

regi

stra

re și

cre

are

a pr

oprii

lor p

rofil

uri î

n ca

drul

serv

iciil

or o

nlin

e;•

publ

icar

e a

prop

riilo

r ela

boră

ri m

ultim

edia

;•

crea

re, î

n pa

gini

le W

eb, a

legă

turil

or c

ătre

pro

priil

e re

surs

e m

ultim

edia

di

spon

ibile

onl

ine.

31

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

–su

btitr

area

secv

ențe

lor

vide

o; –co

nver

sia fo

rmat

elor

.Se

rvic

ii on

line

de d

isem

inar

e a

info

rmaț

iilor

mul

timed

ia:

–ca

talo

gul s

ervi

ciilo

r; –fa

cilit

ățile

ofe

rite

de se

r-vi

ciile

frec

vent

util

izate

de

larg

ul p

ublic

; –că

utar

ea re

surs

elor

mul

ti-m

edia

dor

ite;

–di

sem

inar

ea p

ropr

iilor

el

abor

ări m

ultim

edia

; –re

dact

area

secv

ențe

lor

mul

timed

ia în

regi

m o

n-lin

e.

Stud

iu d

e ca

z:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r ser

vici

ilor o

nlin

e de

di

sem

inar

e a

info

rmaț

iilor

mul

timed

ia.

Proi

ecte

:•

Elab

orar

ea fu

ndal

ului

vid

eo p

entr

u un

eve

nim

ent ș

cola

r.•

Mix

area

sem

nale

lor v

ideo

ce

prov

in d

e la

mai

mul

te su

rse

pe d

urat

a un

ui

even

imen

t șco

lar.

• M

onta

rea

film

ărilo

r eve

nim

ente

lor ș

cola

re.

• Re

spec

tare

a le

gisla

ției

națio

nale

și in

tern

ațio

nale

în

dom

eniu

l dre

ptul

ui d

e au

tor.

Elem

ente

de

drep

t: –dr

eptu

ri de

aut

or;

–dr

eptu

ri co

nexe

; –lic

ențe

pen

tru

dist

ribuț

ie

(CCL

); –an

tipla

giar

ismul

mul

time-

dia.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a în

sem

nelo

r ce

decl

ară

drep

tul d

e au

tor;

• ex

plic

are

a re

gulil

or c

e vi

zeaz

ă re

spec

tare

a dr

eptu

lui d

e au

tor;

• uti

lizar

e a

licen

țelo

r pen

tru

dist

ribuț

ie.

7-B.

Pro

gram

area

viz

uală

Util

izare

a no

țiuni

lor f

unda

men

-ta

le a

le p

rogr

amăr

ii vi

zual

e.Pr

eciza

rea

prin

cipi

ilor p

rogr

a-m

ării

vizu

ale.

Noț

iuni

le d

e ba

ză a

le p

ro-

gram

ării

vizu

ale:

–ob

iect

e gr

afice

; –co

nexi

uni;

–ac

țiuni

.

Exer

ciţii

de:

•

expl

icar

e a

prin

cipi

ilor p

rogr

amăr

ii vi

zual

e;•

expl

icar

e a

noțiu

nilo

r de

bază

ale

pro

gram

ării

vizu

ale;

• cl

asifi

care

a o

biec

telo

r/in

stru

cțiu

nilo

r gra

fice;

• co

ntro

l al e

veni

men

telo

r, al

acț

iuni

lor,

al st

ărilo

r.

32

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Tipu

ri de

obi

ecte

gra

fice:

–ob

iect

e pr

imar

e; –m

etao

biec

te.

Elem

ente

de

prog

ram

are

orie

ntat

ă pe

obi

ecte

în c

on-

text

vizu

al:

–ob

iect

e; –pr

oprie

tăți.

Elem

ente

de

prog

ram

are

orie

ntat

ă pe

eve

nim

ente

în

cont

ext v

izual

: –sit

uații

; –ac

țiuni

; –re

zulta

te.

Stud

ii de

caz

: •

Inst

rucț

iuni

gra

fice

vers

us in

stru

cțiu

ni sc

rise.

• Fl

exib

ilita

tea

prog

ram

ării

vizu

ale.

• De

pana

rea

prog

ram

elor

: vizu

al și

pro

cedu

ral.

• De

pana

rea

prog

ram

elor

: vizu

al și

orie

ntat

pe

obie

cte.

• Id

entifi

care

a m

ediil

or d

e pr

o-gr

amar

e vi

zual

ă.•

Util

izare

a el

emen

telo

r de

cont

rol a

le in

terf

eței

med

iu-

lui d

e pr

ogra

mar

e vi

zual

ă.•

Grup

area

inst

rucț

iuni

lor v

izu-

ale

în p

rogr

ame.

Med

ii de

pro

gram

are

vizu

-al

ă.Co

mpo

nent

ele

prin

cipa

le

ale

med

iulu

i de

prog

ram

are

vizu

ală.

Stru

ctur

a pr

oiec

tulu

i.Fi

șiere

le d

in c

ompo

nenț

a un

ui p

roie

ct.

Intr

oduc

erea

și e

dita

rea

prog

ram

elor

.De

pana

rea

și ru

lare

a pr

o-gr

amel

or.

Exer

ciţii

de:

•

clas

ifica

re a

med

iilor

de

prog

ram

are

vizu

ală;

• id

entifi

care

a c

ompo

nent

elor

prin

cipa

le a

le m

ediu

lui d

e pr

ogra

mar

e vi

zual

ă;•

expl

icar

e a

stru

ctur

ii pr

oiec

telo

r din

cad

rul m

ediil

or d

e pr

ogra

mar

e vi

zu-

ală;

• id

entifi

care

a fi

șiere

lor p

roie

ctel

or;

• co

nect

are

a in

stru

cțiu

nilo

r gra

fice

în p

rogr

ame;

• de

pana

re a

pro

gram

elor

vizu

ale;

• de

rula

re a

pro

gram

elor

vizu

ale.

Stud

ii de

caz

: •

Avan

taje

le și

dez

avan

taje

le m

ediil

or d

e pr

ogra

mar

e vi

zual

ă.•

Anal

iza c

ompa

rativ

ă a

med

iilor

de

prog

ram

are

vizu

ale

și tr

adiți

onal

e.•

Prez

enta

rea

unor

med

ii și

limba

je d

e pr

ogra

mar

e vi

zual

ă la

rg ră

spân

dite

(A

lice,

Kod

u, S

crat

ch, T

oonT

alk,

Cam

eleo

n, F

ilter

Forg

e et

c.)

33

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Iden

tifica

rea

inst

rucț

iuni

lor

grafi

ce.

Clas

ifica

rea

inst

rucț

iuni

lor.

Util

izare

a ad

ecva

tă a

in

stru

cțiu

nilo

r gra

fice

pent

ru

crea

rea

prod

usel

or p

rogr

am

vizu

ale.

Crea

rea

prop

riilo

r ins

truc

țiuni

gr

afice

pen

tru

extin

dere

a/fle

xibi

lizar

ea o

pțiu

nilo

r de

pro-

gram

are.

Cons

truc

ții p

entr

u pr

ogra

-m

area

vizu

ală.

Miș

care

: –de

plas

are;

–ro

tire;

–co

ntro

l al a

pariț

iei u

nui

even

imen

t/un

ei si

tuaț

ii;As

pect

: –re

dim

ensio

nare

; –afi

șare

mes

aje/

valo

ri; –m

odifi

care

obi

ect;

–se

tare

vizi

bilit

ate;

–se

tare

stra

t.Co

ntro

l „su

net”

: –se

tare

sune

t; –st

art/

stop

sune

t; –du

rată

; –ap

licar

e ef

ecte

sono

re.

Even

imen

te:

–st

art/

stop

pro

gram

; –ac

ționa

re ta

ste;

–ac

ționa

re b

uton

mou

se;

–ac

ționa

re o

biec

t gra

fic;

–co

ntro

l flux

mes

aje.

Cont

rol p

rogr

am:

–in

stru

cțiu

ni d

e se

lecț

ie;

–in

stru

cțiu

ni c

iclic

e; –pa

uză;

–op

rire;

–cl

onar

e.

Exer

ciţii

de:

•

depl

asar

e și

cont

rol a

l obi

ecte

lor g

rafic

e;

• afi

șare

a m

esaj

elor

;•

seta

re a

pro

prie

tățil

or g

eom

etric

e/de

cul

oare

/vizi

bilit

ate/

ale

unui

obi

ect

grafi

c;•

inte

grar

e a

elem

ente

lor s

onor

e (m

ultim

edia

) în

inst

rucț

iuni

le p

rogr

ame-

lor v

izual

e;•

cont

rol a

l obi

ecte

lor g

rafic

e di

nam

ice

cu a

juto

rul t

asta

turii

și a

l uni

tății

m

ouse

;•

crea

re și

util

izare

a su

bpro

gram

elor

sim

ple.

Proi

ecte

vizu

ale:

•

Inte

racț

iune

într

e do

uă sa

u m

ai m

ulte

per

sona

je (o

biec

te) v

izual

e;•

Mod

elar

e a

dial

ogur

ilor d

intr

e pe

rson

aje;

• Jo

curi

elem

enta

re (p

roto

teni

s, p

rinde

rea

obie

ctel

or c

ăzăt

oare

, urm

ăriri

);•

Ilust

rare

a po

vești

lor.

34

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Cont

rol s

ituaț

ii: –pr

oprie

tăți

obie

ct;

–in

trod

ucer

e da

te;

–pr

oprie

tăți

perif

eric

e; –tim

p.Su

bpro

gram

e: –cr

eare

; –ap

elar

e.

• Pr

eciza

rea

opțiu

nilo

r de

acce

s la

dat

e ex

tern

e.•

Defin

irea

date

lor s

impl

e și

a st

ruct

urilo

r de

date

. •

Cont

rolu

l dat

elor

: ope

rații

, in

trod

ucer

e, a

fișar

e.

Prel

ucra

rea

date

lor e

xter

ne.

Defin

ire:

–va

riabi

le si

mpl

e; –st

ruct

uri d

e da

te.

Ope

rații

: –ar

itmeti

ce;

–re

lațio

nale

; –lo

gice

.O

biec

te v

izual

e pe

ntru

: –in

trod

ucer

ea d

atel

or;

–afi

șare

a da

telo

r.Ev

enim

ente

și a

cțiu

ni p

en-

tru

mod

ifica

rea

date

lor:

–sit

uații

în p

rogr

am;

–co

ntro

ale

tast

atur

ă; –ac

țiuni

mou

se.

Exer

ciţii

de:

•

defin

ire și

con

trol

al v

aria

bile

lor s

impl

e;•

inte

grar

e a

oper

ațiil

or a

ritm

etice

, log

ice,

rela

ționa

le în

pro

gram

ele

vizu

ale;

• m

odifi

care

a v

alor

ilor v

aria

bile

lor p

rin a

cțiu

ni și

eve

nim

ente

(acț

iona

re

tast

e, b

uton

mou

se e

tc);

• afi

șare

a re

zulta

telo

r prin

aso

cier

ea a

cest

ora

unui

obi

ect g

rafic

;•

defin

ire și

con

trol

al s

truc

turil

or d

e da

te (a

rray

);•

căut

are

în st

ruct

ura

de d

ate;

• m

odifi

care

a st

ruct

urii

de d

ate.

Proi

ecte

vizu

ale:

•

Cel m

ai m

are

dint

re n

umer

ele

enun

țate

de

pers

onaj

e (o

biec

te).

• Su

ma

num

erel

or e

nunț

ate

de p

erso

naje

.•

Verifi

care

a nu

mer

elor

prim

e.•

Cel m

ai m

are

divi

zor c

omun

.•

Elem

entu

l cu

valo

are

max

imal

ă di

n ta

blou

.

Stud

iu d

e ca

z:•

Prog

ram

area

vizu

ală

a pr

oiec

telo

r de

calc

ul: a

vant

aje

și de

zava

ntaj

e.

35

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

7-C.

Lim

baje

de

mar

care

a h

iper

text

ului

• Re

cuno

aște

rea

elem

ente

lor

limba

julu

i HTM

L.•

Elab

orar

ea d

ocum

ente

lor

web

sim

ple.

• Fo

rmat

area

text

ului

cu

ajut

o-ru

l ins

trum

ente

lor H

TML.

Lim

baju

l de

mar

care

a h

i-pe

rtex

tulu

i (H

TML)

.El

emen

te d

e co

ntro

l ale

hi

pert

extu

lui.

Stru

ctur

a ge

nera

lă a

unu

i do

cum

ent H

TML.

Form

atar

ea te

xtul

ui:

–tit

lu;

–pa

ragr

afe;

–co

men

tarii

; –sti

luri

fizic

e; –sti

luri

logi

ce;

–se

para

tori;

–lis

te o

rdon

ate/

neor

do-

nate

.

Activ

ităţi

de:

• cr

eare

a u

nui d

ocum

ent W

eb c

u aj

utor

ul in

stru

men

telo

r HTM

L;•

form

atar

e a

text

ului

cu

ajut

orul

inst

rum

ente

lor H

TML;

• or

gani

zare

a li

stel

or c

u aj

utor

ul in

stru

men

telo

r HTM

L.

Proi

ecte

(eta

pa d

e el

abor

are

a co

mpo

nent

elor

prim

are)

:•

Crea

rea

docu

men

telo

r Web

folo

sind

inst

rum

ente

HTM

L –

com

pone

nte

ale

unui

site

(„Is

toria

loca

lităț

ii m

ele”

, „Pă

săril

e di

n pa

rcul

Cen

tral

”, „S

ta-

tistic

i Met

eo”

etc.

).

• Cr

eare

a le

gătu

rilor

inte

rne

și ex

tern

e în

doc

umen

tele

Web

.•

Org

aniza

rea

navi

gării

într

e do

cum

ente

le W

eb.

• O

rgan

izare

a na

vigă

rii c

ătre

lo

cații

Web

pub

lice.

Legă

turi

(Ref

erin

țe):

–ex

tern

e, in

tern

e; –re

ferin

ță;

–ca

le;

–an

coră

; –co

men

tariu

la le

gătu

ră.

Activ

ităţi

de:

• cr

eare

a le

gătu

rilor

căt

re u

n do

cum

ent e

xter

n (a

flat î

n ac

elaș

i sau

în a

lt ca

talo

g);

• cr

eare

a le

gătu

rilor

căt

re u

n sit

e;•

crea

re a

legă

turil

or c

ătre

o se

cven

ță a

ace

luia

și sa

u a

altu

i doc

umen

t;•

crea

re a

pos

ibili

tățil

or d

e la

nsar

e în

exe

cuție

a u

nei a

plic

ații

de e

xped

ie-

re a

mes

ajel

or;

• cr

eare

a le

gătu

rilor

căt

re u

n fiș

ier d

e fo

rmat

arb

itrar

cu

scop

ul c

reăr

ii un

ei c

opii

pe d

isc a

ace

stui

fișie

r.

Proi

ecte

(eta

pa d

e in

tegr

are)

:•

Crea

re a

legă

turil

or d

intr

e do

cum

ente

le H

TML

– co

mpo

nent

e al

e un

ui

site

(„Is

toria

loca

lităț

ii m

ele”

, „Pă

săril

e di

n pa

rcul

Cen

tral

”, „S

tatis

tici

Met

eo”

etc.

).

36

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• In

sera

rea

refe

rințe

lor p

entr

u ob

iect

ele

mul

timed

ia în

do-

cum

ente

Web

.•

Inte

grar

ea c

onțin

utur

ilor

mul

timed

ia în

doc

umen

te

Web

.

Obi

ecte

mul

timed

ia e

xter

ne.

Imag

ini/v

ideo

: –di

men

siuni

; –ch

enar

; –le

gătu

ri;

–co

men

tarii

; –co

ntro

ale.

Sune

t: –le

gătu

ri;

–co

men

tarii

; –co

ntro

ale.

Obi

ecte

mul

timed

ia in

te-

grat

e: –se

cven

țe d

e co

ntro

l pen

-tr

u in

tegr

area

obi

ecte

lor

mul

timed

ia;

–at

ribut

e de

inte

grar

e.

Activ

ităţi

de:

• re

cuno

aște

re a

form

atel

or d

e fiș

iere

-imag

ini;

• in

sera

re în

doc

umen

te W

eb a

imag

inilo

r cu

ajut

orul

inst

rum

ente

lor

HTM

L;•

inse

rare

în d

ocum

ente

Web

a se

cven

țelo

r vid

eo c

u aj

utor

ul in

stru

men

te-

lor H

TML;

• in

sera

re în

doc

umen

te W

eb a

secv

ențe

lor s

onor

e cu

aju

toru

l ins

trum

en-

telo

r HTM

L;•

ajus

tare

a p

ropr

ietă

ților

imag

inilo

r în

docu

men

tele

Web

;•

inte

grar

e a

obie

ctel

or m

ultim

edia

cu

ajut

orul

inst

rum

ente

lor H

TML.

Proi

ecte

(eta

pa d

e in

tegr

are)

:•

Inse

rare

a ob

iect

elor

mul

timed

ia în

doc

umen

tele

Web

– c

ompo

nent

e al

e un

ui si

te („

Isto

ria lo

calit

ății

mel

e”, „

Păsă

rile

din

parc

ul C

entr

al”,

„Sta

tis-

tici M

eteo

” et

c.).

Crea

rea

tabe

lelo

r în

docu

men

-te

le W

eb.

Edita

rea

tabe

lelo

r în

docu

men

-te

le W

eb.

Org

aniza

rea

conț

inut

urilo

r în

docu

men

tele

Web

cu

ajut

orul

ta

bele

lor.

Org

aniza

rea

conț

inut

urilo

r.Ta

bele

: –tit

lu;

–lin

ie;

–co

loan

ă; –ce

lulă

; –co

ntur

.Ed

itare

a ta

bele

lor:

–îm

bina

rea

celu

lelo

r; –sp

ație

re;

–de

signu

l cel

ulel

or.

Activ

ităţi

de:

• cr

eare

a ta

bele

lor î

n do

cum

ente

Web

cu

ajut

orul

inst

rum

ente

lor H

TML;

• ed

itare

a ta

bele

lor î

n do

cum

ente

Web

cu

ajut

orul

inst

rum

ente

lor H

TML;

• uti

lizar

e a

tabe

lelo

r pen

tru

efec

te d

e de

sign

a do

cum

ente

lor W

eb.

Proi

ecte

(eta

pa d

e aj

usta

re d

esig

n, p

reze

ntar

e):

• Aj

usta

rea

stru

ctur

ii do

cum

ente

lor W

eb, a

tabe

lelo

r în

docu

men

tele

H

TML

– co

mpo

nent

e al

e un

ui si

te („

Isto

ria lo

calit

ății

mel

e”, „

Păsă

rile

din

parc

ul C

entr

al”,

„Sta

tistic

i Met

eo”

etc.

).•

Obț

iner

ea e

fect

elor

de

desig

n pe

ntru

un

site

(„Is

toria

loca

lităț

ii m

ele”

, „P

ăsăr

ile d

in p

arcu

l Cen

tral

”, „S

tatis

tici M

eteo

” et

c.).

• Pr

ezen

tare

a pr

oiec

telo

r.

* Do

ar p

entr

u pr

ofilu

l rea

l.**

Doa

r pen

tru

extin

dere

.

37

La fi

nele

cla

sei a

XI-a

, ele

vul p

oate

:•

să u

tilize

ze d

atel

e st

ruct

urat

e pe

ntru

ela

bora

rea

mod

elel

or in

form

atice

ale

obi

ecte

lor,

ale

siste

mel

or și

ale

pro

cese

lor f

recv

ent î

ntâl

nite

în

activ

itate

a co

tidia

nă;

• să

sele

ctez

e tip

urile

de

date

stru

ctur

ate

în fu

ncție

de

spec

ificu

l inf

orm

ațiil

or d

in c

ompo

nenț

a pr

oble

mel

or d

e so

luțio

nat;

• să

impl

emen

teze

într

-un

limba

j de

prog

ram

are

de n

ivel

înal

t alg

oritm

ii de

pre

lucr

are

a da

telo

r st

ruct

urat

e, n

eces

ari p

entr

u so

luțio

nare

a pr

oble

mel

or re

ferit

oare

la p

relu

crar

ea d

igita

lă a

info

rmaț

iei;

• să

util

izeze

baz

ele

teor

iei i

nfor

maț

iei,

a ar

itmeti

cii d

e ca

lcul

ator

și a

alg

ebre

i boo

leen

e pe

ntru

ela

bora

rea

mod

elel

or in

form

atice

;•

să in

terp

rete

ze re

zulta

tele

furn

izate

de

prog

ram

ele

de c

alcu

lato

r ela

bora

te;

• să

iden

tifice

str

uctu

ra g

ener

ală

a sis

tem

elor

dig

itale

util

izate

, a p

rinci

piilo

r de

func

ționa

re a

sis

tem

elor

de

tran

smite

re, d

e st

ocar

e și

de

prel

ucra

re a

info

rmaț

iei,

man

ifest

ând

urm

ătoa

rele

atit

udin

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

nea

și co

eren

ța în

util

izare

a te

rmin

olog

iei s

peci

fice;

• at

enția

și in

tere

sul p

entr

u im

plem

enta

rea

algo

ritm

ilor;

• in

ițiati

vă și

per

seve

renț

ă în

impl

emen

tare

a al

gorit

milo

r;•

curio

zitat

e și

inte

res î

n va

lorifi

care

a m

etod

elor

și in

stru

men

telo

r spe

cific

e pr

eluc

răril

or d

igita

le;

• va

lorifi

care

a gâ

ndiri

i criti

ce p

entr

u ad

opta

rea

unui

pla

n pe

rtine

nt în

alg

oritm

izare

a pr

oble

mel

or;

• cu

riozit

ate

și cr

eativ

itate

în in

tegr

area

ach

iziții

lor i

nfor

mati

ce c

u ce

le d

in a

lte d

omen

ii;•

resp

ecta

rea

regu

lilor

de

secu

ritat

e, e

rgon

omic

e, e

tice

și de

des

ign

în c

rear

ea și

difu

zare

a pr

ogra

mel

or d

e ca

lcul

ator

.

38

CLA

SA A

XII-

AU

nită

ți de

com

pete

nță

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți şi

pro

duse

de

învă

țare

reco

man

date

1. S

ubpr

ogra

me

• Pr

eluc

rare

a da

telo

r cu

ajut

o-ru

l sub

prog

ram

elor

pre

de-

finite

și a

l sub

prog

ram

elor

el

abor

ate

de c

ătre

util

izato

r.•

Org

aniza

rea

com

unic

ării

dint

re p

rogr

amul

/sub

prog

ra-

mul

ape

lant

și su

bpro

gram

ul

apel

at.

• Pr

oiec

tare

a st

ruct

ural

ă a

algo

ritm

ului

și a

pro

gram

ului

.•

Util

izare

a re

curs

iei p

entr

u re

zolv

area

pro

blem

elor

.

Subp

rogr

ame:

–pr

oble

me

și su

bpro

blem

e; –pr

ogra

mul

prin

cipa

l și

prog

ram

ul a

pela

t; –su

bpro

gram

e și

apel

uri d

e su

bpro

gram

e; –tip

uri d

e su

bpro

gram

e.Co

mun

icar

ea d

intr

e pr

ogra

-m

ul/s

ubpr

ogra

mul

ape

lant

și

subp

rogr

amul

ape

lat:

–m

odul

de

tran

sfer

al c

on-

trol

ului

în c

azul

ape

lulu

i de

subp

rogr

ame;

–m

odul

de

tran

smite

re a

ar

gum

ente

lor ș

i de

retu

r-na

re a

rezu

ltate

lor.

Dom

enii

de v

izibi

litat

e: –st

ruct

ura

de b

loc

a pr

o-gr

amel

or;

–va

riabi

le g

loba

le și

var

ia-

bile

loca

le.

Efec

tele

col

ater

ale*

: –ca

uzel

e ef

ecte

lor c

olat

e-ra

le;

–m

odul

de

evita

re a

efe

c-te

lor c

olat

eral

e; –el

abor

area

pro

gram

elor

în

car

e nu

apa

r efe

cte

cola

tera

le.

Exer

ciţii

de:

• fo

losir

e a

term

enilo

r: pr

oble

mă,

subp

robl

emă,

pro

gram

prin

cipa

l, pr

o-gr

am a

pela

t, su

bpro

gram

, fun

cție

, pro

cedu

ră;

• ex

plic

are

a m

odul

ui d

e ex

ecuț

ie a

ape

luril

or d

e fu

ncții

și p

roce

duri;

• ar

gum

enta

re a

nec

esită

ții d

iviză

rii p

robl

emel

or c

ompl

exe

în su

bpro

ble-

me

mai

sim

ple;

• de

finire

a su

bpro

gram

elor

prin

form

ule

met

alin

gvis

tice

și di

agra

me

sin-

tacti

ce;

• id

entifi

care

a su

bpro

blem

elor

, sol

uțio

nare

a că

rora

nec

esită

util

izare

a su

bpro

gram

elor

;•

obse

rvar

e și

înțe

lege

re a

legă

turil

or in

form

ațio

nale

(dat

e) și

de

cont

rol

(ape

luri)

din

tre

prog

ram

ul p

rinci

pal ș

i sub

prog

ram

ele

apel

ate;

• uti

lizar

e a

func

țiilo

r și a

pro

cedu

rilor

pre

defin

ite a

le li

mba

julu

i;•

elab

orar

e a

prog

ram

elor

car

e uti

lizea

ză fu

ncții

le p

rede

finite

;•

elab

orar

e a

prog

ram

elor

car

e uti

lizea

ză fu

ncții

defi

nite

de

utiliz

ator

;•

elab

orar

e a

prog

ram

elor

în c

are

nu a

par e

fect

e co

late

rale

.

Stud

ii de

caz

:•

Mod

ul d

e tr

ansm

itere

a d

atel

or în

caz

ul p

aram

etril

or-v

aloa

re și

în c

azul

pa

ram

etril

or-v

aria

bilă

.•

Com

plex

itate

a de

ela

bora

re a

pro

gram

elor

scris

e cu

și fă

ră u

tiliza

rea

subp

rogr

amel

or.

• Re

curs

ia și

iter

ația

.

39

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Recu

rsia

*: –m

odul

de

tran

smite

re a

co

ntro

lulu

i la

exec

uția

al

gorit

milo

r rec

ursiv

i; –m

odul

de

aloc

are

a m

e-m

orie

i la

exec

uția

alg

orit-

milo

r rec

ursiv

i; –av

anta

jele

și d

ezav

anta

je-

le re

curs

iei;

–el

abor

area

subp

rogr

ame-

lor r

ecur

sive.

Sint

axa

decl

araț

iilor

și a

pe-

luril

or d

e su

bpro

gram

e.

Proi

ecte

:•

Subp

rogr

ame

pent

ru c

alcu

lul m

ediil

or a

ritm

etice

și a

l med

iilor

geo

met

ri-ce

ale

unu

i set

de

num

ere.

• Su

bpro

gram

e pe

ntru

ana

lize

elem

enta

re a

le te

xtel

or.

• Su

bpro

gram

e pe

ntru

efe

ctua

rea

de c

alcu

le a

ritm

etice

cu

num

ere

lung

i.•

Subp

rogr

ame

pent

ru o

rdon

area

cre

scăt

oare

și d

escr

escă

toar

e a

tabl

ou-

rilor

.•

Subp

rogr

ame

pent

ru o

rdon

area

alfa

betic

ă a

cuvi

ntel

or.

2. T

ehni

ci d

e pr

ogra

mar

e*

• Es

timar

ea c

ompl

exită

ții a

lgo-

ritm

ilor.

• U

tiliza

rea

tehn

icilo

r de

pro-

gram

are

la re

zolv

area

pro

ble-

mel

or d

in d

iferit

e do

men

ii.•

Aleg

erea

tehn

icii

de p

rogr

a-m

are

adec

vată

pro

blem

ei.

Anal

iza a

lgor

itmilo

r: –es

timar

ea n

eces

arul

ui d

e m

emor

ie;

–co

mpl

exita

tea

tem

pora

lă

a al

gorit

mul

ui;

–cl

asifi

care

a al

gorit

milo

r în

func

ție d

e co

mpl

exita

te.

Abor

dări

itera

tive

și re

cur-

sive.

Met

oda

trie

rii:

–te

hnic

a de

trie

re;

–co

mpl

exita

tea

met

odei

de

trie

re;

–do

men

iile

de a

plic

are

a m

etod

ei d

e tr

iere

.

Exer

ciţii

de:

• uti

lizar

e a

term

inol

ogie

i afe

rent

e co

mpl

exită

ții a

lgor

itmilo

r;•

argu

men

tare

a n

eces

itățil

or d

e an

aliză

a c

ompl

exită

ții a

lgor

itmilo

r;•

estim

are

a co

mpl

exită

ții a

lgor

itmilo

r;•

rezo

lvar

e a

prob

lem

elor

cu

ajut

orul

tehn

icilo

r de

prog

ram

are

frec

vent

uti

lizat

e.

Stud

ii de

caz

:•

Abor

dări

itera

tive

și re

curs

ive

de im

plem

enta

re a

alg

oritm

ilor.

• Ap

licar

ea tr

ierii

și a

tehn

icii

Gree

dy p

entr

u că

utar

ea so

luții

lor.

• M

etod

a re

luăr

ii pe

ntru

impl

emen

tare

a al

gorit

milo

r de

căut

are

a so

luții

lor.

• M

etod

a de

spar

te şi

stăp

âneş

te p

entr

u im

plem

enta

rea

algo

ritm

ilor d

e că

utar

e a

solu

țiilo

r.

40

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Met

oda

Gree

dy:

–te

hnic

a Gr

eedy

; –co

mpl

exita

tea

met

odei

Gr

eedy

; –do

men

iile

de a

plic

are

a m

etod

ei G

reed

y.M

etod

a re

luăr

ii**:

–te

hnic

a de

relu

are;

–co

mpl

exita

tea

met

odei

re

luăr

ii; –do

men

iile

de a

plic

are

a m

etod

ei re

luăr

ii.M

etod

a de

spar

te şi

st

ăpân

eşte

**:

–te

hnic

a de

spar

te şi

st

ăpân

eşte

; –co

mpl

exita

tea

met

odei

de

spar

te şi

stăp

âneş

te;

–do

men

iile

de a

plic

are

a m

etod

ei d

espa

rte

şi st

ăpân

eşte

.

Proi

ecte

:•

Impl

emen

tare

a al

gorit

milo

r de

sort

are

și es

timar

ea c

ompl

exită

ții a

ces-

tora

.•

Impl

emen

tare

a al

gorit

milo

r de

prel

ucra

re a

tabl

ouril

or și

esti

mar

ea

com

plex

ității

ace

stor

a.•

Stud

iul c

ompa

rativ

al a

lgor

itmilo

r ite

rativ

i și a

l alg

oritm

ilor r

ecur

sivi,

desti

nați

creă

rii și

pre

lucr

ării

stru

ctur

ilor d

inam

ice

de d

ate.

• Co

lora

rea

supr

afeț

elor

înch

ise.

• Că

utar

ea d

rum

ului

în la

birin

t.•

Prob

lem

e pe

tabl

a de

șah.

• Co

lora

rea

hărț

ilor.

• Cr

oire

a țe

sătu

rilor

.•

Prob

lem

a ru

csac

ului

.•

Prob

lem

a Co

mis-

Voia

joru

lui.

3. M

odel

are

şi c

alcu

l num

eric

*

• Ap

licar

ea c

riter

iilor

de

clas

ifi-

care

a m

odel

elor

.•

Elab

orar

ea m

odel

elor

mat

e-m

atice

.•

Moti

vare

a im

port

anțe

i mo-

delă

rii în

acti

vita

tea

econ

omi-

că și

via

ța so

cial

ă.

Mod

el și

mod

elar

e.Cl

asifi

care

a m

odel

elor

: –m

ater

iale

; –id

eale

; –m

atem

atice

.M

odel

are

mat

emati

că.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

și c

lasifi

care

a m

odel

elor

;•

expl

icar

e a

sens

ului

term

enilo

r mod

el și

mod

elar

e;•

enum

erar

e a

crite

riilo

r de

clas

ifica

re a

mod

elel

or;

• se

lect

are

a ca

ract

eris

ticilo

r obi

ectu

lui m

odel

at în

func

ție d

e de

stina

ția

mod

elul

ui;

• el

abor

are

a m

odel

elor

idea

le p

entr

u fe

nom

ene

fizic

e;

41

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• el

abor

are

a m

odel

elor

idea

le p

entr

u co

rpur

i geo

met

rice

bidi

men

siona

le

și tr

idim

ensio

nale

;•

elab

orar

e a

mod

elel

or m

atem

atice

pen

tru

feno

men

e și

situa

ții d

e na

tură

fiz

ică,

bio

logi

că, c

him

ică,

soci

ală.

Prob

lem

e de

:•

tran

spun

ere

a m

odel

elor

mat

emati

ce e

labo

rate

într

-un

limba

j de

prog

ra-

mar

e de

niv

el în

alt;

• ce

rcet

are

a re

zulta

telo

r mod

elăr

ii în

func

ție d

e va

loril

e da

telo

r ini

țiale

.

• Id

entifi

care

a so

luții

lor a

naliti

-ce

și a

solu

țiilo

r de

simul

are.

• Se

lect

area

tipu

lui s

oluț

iei î

n fu

ncție

de

natu

ra p

robl

emei

.

Solu

ții a

naliti

ce și

solu

ții d

e sim

ular

e.Ex

erci

ţii d

e:•

dife

renț

iere

a so

luții

lor a

naliti

ce și

a so

luții

lor d

e sim

ular

e;•

iden

tifica

re a

pro

blem

elor

car

e po

t fi so

luțio

nate

prin

met

ode

anal

itice

și

a pr

oble

mel

or c

are

pot fi

solu

ționa

te p

rin m

etod

e de

sim

ular

e;•

expl

icar

e a

met

odel

or g

ener

ale

de o

bțin

ere

a so

luții

lor a

naliti

ce și

a

solu

țiilo

r de

simul

are.

Prob

lem

e de

:•

cont

rol a

l evo

luție

i unu

i pro

ces p

rin m

odel

area

solu

țiilo

r de

simul

are;

• au

tom

atiza

re a

con

trol

ului

prin

ela

bora

rea

prog

ram

elor

de

mod

elar

e în

tr-u

n lim

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt (

cont

rolu

l coo

rdon

atel

or c

u-re

nte

ale

unui

robo

t, co

ntro

lul n

ivel

ului

lich

idul

ui d

intr

-un

bazin

etc

.).

• Pl

anifi

care

a și

real

izare

a pr

o-ce

sulu

i de

rezo

lvar

e a

unei

pr

oble

me

la c

alcu

lato

r.

Etap

ele

rezo

lvăr

ii pr

oble

me-

lor l

a ca

lcul

ator

: –fo

rmul

area

pro

blem

ei;

–el

abor

area

mod

elul

ui

mat

emati

c; –el

abor

area

alg

oritm

ului

; –sc

riere

a pr

ogra

mul

ui;

–te

star

ea p

rogr

amul

ui;

–an

aliza

și in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor.

Exer

ciţii

de:

• di

fere

nție

re a

eta

pelo

r rez

olvă

rii p

robl

emel

or la

cal

cula

tor;

• ex

plic

are

a in

tera

cțiu

nii d

intr

e: m

odel

ul m

atem

atic

și al

gorit

m, a

lgor

itm

și pr

ogra

m, r

esur

sele

pro

gram

și re

surs

ele

calc

ulat

or;

• pl

anifi

care

a p

roce

sulu

i de

rezo

lvar

e a

prob

lem

ei p

e ca

lcul

ator

.

Prob

lem

e de

: •

elab

orar

e a

prog

ram

elor

și a

setu

rilor

de

test

e pe

ntru

alg

oritm

i ele

men

-ta

ri (d

eter

min

area

ele

men

telo

r cu

valo

are

max

imă/

min

imă

în ta

blou

, re

zolv

area

ecu

ațiil

or d

e gr

adul

doi

etc

.).

42

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Stud

iu d

e ca

z:•

Verifi

care

a co

recti

tudi

nii f

orm

ulăr

ii un

ei p

robl

eme

(de

exem

plu,

pre

lu-

crar

ea e

lem

ente

lor u

nui t

ablo

u, în

car

e nu

est

e re

stric

ționa

t num

ărul

de

elem

ente

etc

.).

• Id

entifi

care

a va

loril

or e

xact

e și

a ap

roxi

măr

ilor a

cest

ora.

• De

term

inar

ea e

rorii

abs

olut

e și

a er

orii

rela

tive;

• Ev

alua

rea

eror

ilor d

e ca

lcul

, ge

nera

te d

e er

orile

dat

elor

de

intr

are.

• Es

timar

ea e

roril

or g

ener

ate

de p

artic

ular

itățil

e re

prez

en-

tării

num

erel

or în

cal

cula

tor.

Eror

i în

calc

ulel

e nu

mer

ice:

–er

oare

a ab

solu

tă;

–er

oare

a re

lativ

ă.Er

ori:

–al

e da

telo

r de

intr

are;

–de

rotu

njire

; –de

apr

oxim

are;

–de

met

odă;

–de

pro

blem

ă.

Exer

ciţii

de:

• id

entifi

care

a so

luție

i exa

cte

și a

solu

ției c

alcu

late

;•

calc

ular

e a

eror

ii ab

solu

te și

a e

rorii

rela

tive.

Prob

lem

e de

: •

mod

elar

e a

calc

ulat

orul

ui a

ritm

etic

stan

dard

(exti

ns) î

ntr-

un li

mba

j de

prog

ram

are

de n

ivel

înal

t (cu

un

num

ăr d

at d

e ci

fre

zeci

mal

e se

mni

ficati

-ve

ale

rezu

ltatu

lui);

• es

timar

e a

eror

ii va

loril

or c

alcu

late

cu a

juto

rul p

rogr

amel

or d

e ca

lcul

ator

;•

eval

uare

a e

roril

or d

e pr

oble

mă;

• ev

alua

re a

ero

rilor

de

met

odă;

• ev

alua

re a

ero

rilor

de

apro

xim

are.

Stud

ii de

caz

:•

Influ

ența

ero

rilor

dat

elor

de

intr

are

asup

ra o

ptim

alită

ții so

luție

i cal

cula

te.

• In

fluen

ța e

roril

or d

atel

or d

e in

trar

e as

upra

cor

ectit

udin

ii so

luție

i cal

cula

te.

• In

fluen

ța e

roril

or d

e m

etod

ă as

upra

cor

ectit

udin

ii so

luție

i cal

cula

te (m

e-to

da G

reed

y).

Proi

ect:

• El

abor

area

într

-un

limba

j de

nive

l îna

lt a

unui

pro

gram

de

adun

are

(scă

-de

re) a

num

erel

or m

ari (

până

la 1

00 d

e ci

fre)

fără

apr

oxim

ări a

le re

zul-

tate

lor.

43

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• U

tiliza

rea

algo

ritm

ilor e

le-

men

tari

pent

ru se

para

rea

solu

țiilo

r pe

un in

terv

al d

at.

• Id

entifi

care

a co

ndiți

ilor d

e ap

licar

e a

met

odei

bise

cție

i (a

coa

rdel

or, N

ewto

n).

• El

abor

area

într

-un

limba

j de

prog

ram

are

de n

ivel

înal

t a

prog

ram

elor

de

calc

ul it

erati

v al

solu

ției e

cuaț

iei a

lgeb

rice

sau

tran

scen

dent

e pr

in m

e-to

da b

isecț

iei (

a co

arde

lor,

New

ton)

.•

Aleg

erea

met

odei

de

rezo

l-va

re a

ecu

ațiil

or a

lgeb

rice

și tr

ansc

ende

nte

(met

oda

bise

cție

i, a

coar

delo

r, N

ew-

ton)

ade

cvat

e pe

ntru

o p

ro-

blem

ă da

tă.

Rezo

lvar

ea p

e ca

lcul

ator

a

ecua

țiilo

r alg

ebric

e și

tran

s-ce

nden

te:

–so

luția

ecu

ație

i; –se

para

rea

solu

țiilo

r; –m

etod

a bi

secț

iei;

–m

etod

a co

arde

lor;

–m

etod

a lu

i New

ton*

*; –fo

rmul

e re

cure

nte;

–ex

trem

ități

fixe;

–ap

roxi

mar

e in

ițial

ă.

Exer

ciţii

de:

• se

para

re a

solu

țiilo

r prin

met

oda

trie

rii;

• se

para

re a

solu

țiilo

r cu

ajut

orul

apl

icaț

iilor

de

tras

are

a gr

afice

lor;

• de

scrie

re a

alg

oritm

ului

de

real

izare

a m

etod

ei b

isecț

iei (

a co

arde

lor,

New

ton)

;•

elab

orar

e a

prog

ram

ului

car

e re

alize

ază

calc

ulul

iter

ativ

al so

luții

lor a

lge-

bric

e și

tran

scen

dent

e pr

in m

etod

ele

bise

cție

i, a

coar

dei,

New

ton;

• ve

rifica

re a

con

diții

lor d

e ap

licar

e a

met

odel

or în

stud

iu p

entr

u ec

uații

le

prop

use;

• de

term

inar

e a

extr

emită

ții fi

xe în

met

oda

coar

delo

r;•

sele

ctar

e a

apro

xim

ării

iniți

ale

în m

etod

a lu

i New

ton.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• pr

oble

me

al c

ăror

mod

el m

atem

atic

este

des

cris

prin

ecu

ații

alge

bric

e și

tran

scen

dent

e.

Stud

ii de

caz

:•

Anal

iza c

ompa

rativ

ă a

rezu

ltate

lor s

epar

ării

solu

țiilo

r rea

lizat

e pr

in m

e-to

da tr

ierii

și c

u aj

utor

ul a

plic

ațiil

or d

e tr

asar

e a

grafi

celo

r fun

cțiil

or.

• An

aliza

com

para

tivă

a so

luții

lor c

alcu

late

prin

met

odel

e bi

secț

iei ș

i a

coar

delo

r.•

Anal

iza c

ompa

rativ

ă a

solu

țiilo

r cal

cula

te p

rin m

etod

ele

bise

cție

i, a

coar

-de

lor,

New

ton

și cu

aju

toru

l apl

icaț

iilor

onl

ine.

• Co

mpa

rare

a so

luție

i exa

cte

cu c

ele

calc

ulat

e în

func

ție d

e nu

măr

ul d

e ite

rații

(met

oda

bise

cție

i, a

coar

delo

r, N

ewto

n).

44

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• El

abor

area

pro

gram

elor

(sub

-pr

ogra

mel

or) p

entr

u ca

lcul

ul

num

eric

al i

nteg

rale

lor p

rin

met

oda

drep

tung

hiur

ilor î

n fu

ncție

de

un n

umăr

de

divi

-ză

ri, st

abili

t apr

iori.

• Id

entifi

care

a pr

oble

mel

or

rezo

lvar

ea c

ăror

a se

redu

ce

la c

alcu

lul u

nei i

nteg

rale

de-

finite

.

Calc

ulul

num

eric

al i

nteg

ra-

lelo

r.M

etod

a dr

eptu

nghi

urilo

r:•

drep

tung

hiur

i de

mijl

oc;

• dr

eptu

nghi

uri d

e st

ânga

;•

drep

tung

hiur

i de

drea

pta.

Met

oda

trap

ezel

or**

.

Exer

ciţii

de:

• de

scrie

re a

met

odei

dre

ptun

ghiu

rilor

(și a

var

iații

lor e

i) pe

ntru

cal

culu

l in

tegr

alei

defi

nite

;•

prog

ram

are

a al

gorit

mul

ui p

entr

u ca

lcul

ul n

umer

ic a

l int

egra

lelo

r prin

m

etod

a dr

eptu

nghi

urilo

r și a

var

iații

lor e

i;•

calc

ul n

umer

ic a

l arii

lor fi

guril

or c

urbi

linii

plan

e pr

in m

etod

a dr

eptu

n-gh

iuril

or și

a v

aria

țiilo

r ei;

• pr

ogra

mar

e a

algo

ritm

ului

pen

tru

calc

ulul

num

eric

al i

nteg

rale

lor p

rin

met

oda

trap

ezel

or;

• ca

lcul

num

eric

al a

riilo

r figu

rilor

cur

bilin

ii pl

ane

prin

met

oda

trap

ezel

or.

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or:

• pr

oble

me

al c

ăror

mod

el m

atem

atic

se re

duce

la c

alcu

lul i

nteg

rale

i defi

-ni

te.

Stud

ii de

caz

:•

Anal

iza c

ompa

rativ

ă a

met

odel

or n

umer

ice

și an

aliti

ce d

e ca

lcul

are

a in

tegr

alei

defi

nite

.•

Anal

iza g

radu

lui d

e ap

ropi

ere

a va

lorii

cal

cula

te a

inte

gral

ei d

efini

te d

e va

loar

ea e

xact

ă în

func

ție d

e nu

măr

ul d

e di

viză

ri al

e in

terv

alul

ui d

e in

te-

grar

e.

4. B

aze

de d

ate

• De

scrie

rea

stru

ctur

ii ba

zelo

r de

dat

e ie

rarh

ice

în re

țea

și re

lațio

nale

.

Noț

iuni

și c

once

pte.

Tipu

ri de

baz

e de

dat

e:•

iera

rhic

e;•

în re

țea;

• re

lațio

nale

.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a se

nsul

ui te

rmen

ilor b

ază

de d

ate,

sist

em d

e ge

stiun

e a

baze

-lo

r de

date

; •

repr

ezen

tare

intu

itivă

(prin

des

en) a

stru

ctur

ii ba

zelo

r de

date

iera

rhic

e,

în re

țea

și re

lațio

nale

;•

dife

renț

iere

a te

rmen

ilor:

dată

, inf

orm

ație

, fișie

r, ba

ză d

e da

te, s

iste

m d

e ge

stiun

e a

baze

lor d

e da

te.

45

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• De

scrie

rea

stru

ctur

ii și

a fu

ncții

lor s

iste

mel

or d

e ge

sti-

une

a ba

zelo

r de

date

.•

Disti

nger

ea e

tape

lor d

e el

a-bo

rare

a u

nei b

aze

de d

ate.

• Id

entifi

care

a ro

lulu

i per

soa-

nelo

r ant

rena

te în

ela

bora

rea

și uti

lizar

ea b

azel

or d

e da

te.

Sist

eme

de g

estiu

ne a

baz

e-lo

r de

date

: –st

ruct

ura;

–fu

ncții

le.

Etap

ele

de e

labo

rare

a u

nei

baze

de

date

.

Exer

ciţii

de:

• re

prez

enta

re p

rin d

esen

a st

ruct

urii

siste

mel

or d

e ge

stiun

e a

baze

lor d

e da

te;

• ex

plic

are

a de

stina

ției fi

ecăr

ui o

biec

t al b

azei

rela

ționa

le d

e da

te;

• re

prez

enta

re p

rin d

esen

a tr

aficu

lui d

e da

te d

intr

e ob

iect

ele

unei

baz

e re

lațio

nale

de

date

;•

dife

renț

iere

a e

tape

lor d

e el

abor

are

a un

ei b

aze

de d

ate

și ex

plic

are

a co

nțin

utul

ui fi

ecăr

ei e

tape

;•

expl

icar

e a

rolu

lui p

erso

anel

or a

ntre

nate

în e

labo

rare

a și

utiliz

area

baz

e-lo

r de

date

.

Stud

iu d

e ca

z:•

Etap

ele

de p

roie

ctar

e a

unei

baz

e de

dat

e.

Proi

ecte

(exe

mpl

e):

• Ap

licaț

ii pe

ntru

cre

area

și g

estio

nare

a ba

zelo

r de

date

.•

Desc

riere

a et

apel

or d

e el

abor

are

a un

ei b

azei

de

date

(„Șc

oala

”, „B

iblio

-te

ca”,

„Mag

azin

” et

c.).

• Pr

oiec

tare

a st

ruct

urii

tabe

le-

lor b

azei

de

date

.•

Crea

rea

tabe

lelo

r cu

ajut

orul

sis

tem

ului

de

asist

ență

sau

prin

pro

iect

are

inde

pend

entă

.•

Util

izare

a m

etod

elor

de

intr

o-du

cere

a d

atel

or în

tabe

le.

• Cr

eare

a și

edita

rea

tabe

lelo

r pe

ntru

pro

blem

ele

frec

vent

în

tâln

ite în

mat

emati

că, fi

zică,

bi

olog

ie, c

him

ie, g

eogr

afie

etc.

• St

abili

rea

core

lații

lor î

ntre

ta

bele

.

Tabe

le:

–de

stina

ția și

stru

ctur

a ta

bele

lor;

–cr

eare

a ta

bele

lor;

–in

trod

ucer

ea d

atel

or în

ta

bel;

–m

odifi

care

a st

ruct

urii

unui

tabe

l; –ed

itare

a în

regi

stră

rilor

; –so

rtar

ea în

regi

stră

rilor

; –că

utar

ea și

înlo

cuire

a va

loril

or;

Exer

ciţii

de:

• cr

eare

a ta

bele

lor c

u aj

utor

ul si

stem

ului

de

asis

tenț

ă sa

u pr

in p

roie

ctar

e in

depe

nden

tă;

• di

fere

nție

re a

tipu

rilor

de

date

în c

âmpu

rile

unui

tabe

l;•

defin

ire a

pro

prie

tățil

or c

âmpu

rilor

;•

aleg

ere

a ch

eii p

rimar

e;•

expl

icar

e a

met

odel

or d

e in

trod

ucer

e a

date

lor î

n ta

bele

;•

intr

oduc

ere

a da

telo

r în

tabe

lele

cre

ate;

• m

odifi

care

a st

ruct

urii

tabe

lelo

r;•

edita

re a

înre

gist

răril

or;

• fo

rmat

are

a da

telo

r;•

intr

oduc

ere

intu

itivă

(prin

dia

gram

e de

cor

elar

e) a

noț

iuni

i de

tabe

le

core

late

;

46

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• U

tiliza

rea

oper

ațiil

or d

estin

a-te

sort

ării

înre

gist

răril

or, c

ău-

tării

și în

locu

irii v

alor

ilor.

• El

abor

area

filtr

elor

pen

tru

sele

ctar

ea în

regi

stră

rilor

.

–cr

eare

a și

folo

sirea

unu

i fil

tru;

–st

abili

rea

core

lații

lor î

ntre

ta

bele

.

• ex

plic

are

a pr

oprie

tățil

or fi

ecăr

ui ti

p de

cor

elaț

ie;

• st

abili

re a

cor

elaț

iilor

într

e ta

bele

;•

sort

are

a în

regi

stră

rilor

, cău

tare

și în

locu

ire a

val

orilo

r;•

elab

orar

e a

filtr

elor

.

Stud

ii de

caz

:•

Noț

iuni

gen

eral

e de

spre

nor

mal

izare

a un

ui ta

bel.

• Va

lidar

ea d

atel

or in

trod

use

într

-un

câm

p al

tabe

lulu

i.•

Util

izare

a m

ăștil

or (ș

ablo

anel

or) l

a in

trod

ucer

ea d

atel

or.

• As

igur

area

inte

grită

ții d

atel

or.

• Ed

itare

a în

cas

cadă

a d

atel

or.

Proi

ecte

:•

Crea

rea

tabe

lelo

r pen

tru

o ba

ză d

e da

te („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Mag

a-zin

” et

c.).

• In

trod

ucer

ea d

atel

or în

tabe

lele

une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

liote

-ca

”, „M

agaz

in”

etc.

).•

Reda

ctar

ea d

atel

or în

tabe

lele

une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Mag

azin

” et

c.).

• St

abili

rea

core

lații

lor î

ntre

tabe

lele

une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

lio-

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).

• Al

eger

ea ti

puril

or d

e in

tero

-gă

ri ad

ecva

te p

entr

u pr

elu-

crar

ea d

atel

or.

• El

abor

area

inte

rogă

rilor

cu

aju

toru

l sis

tem

ului

de

asis

tenț

ă sa

u pr

in p

roie

ctar

e in

depe

nden

tă.

• El

abor

area

inte

rogă

rilor

pen

-tr

u se

lect

area

dat

elor

.

Inte

rogă

ri: –de

stina

ția și

stru

ctur

a in

tero

găril

or;

–cr

eare

a in

tero

găril

or c

u aj

utor

ul a

siste

nțilo

r; –pr

oiec

tare

a in

tero

gări-

lor*

; –so

rtar

ea și

gru

pare

a în

re-

gist

răril

or*.

Exer

ciţii

de:

• in

trod

ucer

e in

tuiti

vă (p

rin d

esen

) a n

oțiu

nilo

r int

erog

are

și se

t din

amic

ca

rezu

ltat a

l int

erog

ării;

• cr

eare

a in

tero

găril

or p

rede

finite

cu

ajut

orul

sist

emul

ui d

e as

iste

nță;

• cr

eare

a in

tero

găril

or si

mpl

e și

com

plex

e;•

elab

orar

e a

inte

rogă

rilor

în st

udiu

.

Stud

iu d

e ca

z:•

Lim

baje

de

prog

ram

are

(str

uctu

rare

) a in

tero

găril

or.

47

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Proi

ecte

:•

Form

ular

ea c

erer

ilor d

e in

tero

gare

pen

tru

o ba

ză d

e da

te („

Școa

la”,

„Bi-

blio

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).•

Crea

rea

inte

rogă

rilor

pen

tru

o ba

ză d

e da

te („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Ma-

gazin

” et

c.).

• So

rtar

ea și

gru

pare

a în

regi

stră

rilor

une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

lio-

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).

• Id

entifi

care

a co

mpo

nent

e-lo

r une

i exp

resii

și a

plic

area

re

gulil

or d

e fo

rmar

e a

expr

e-sii

lor.

• El

abor

area

inte

rogă

rilor

de

acțiu

ne.

• U

tiliza

rea

tehn

icilo

r de

grup

a-re

și to

taliz

are

a da

telo

r.

Expr

esii*

: –co

nstr

uire

a ex

pres

iilor

; –in

tero

gări

pent

ru a

dău-

gare

, act

ualiz

are

și el

imi-

nare

; –gr

upar

ea și

tota

lizar

ea

date

lor î

ntr-

o in

tero

gare

.

Exer

ciţii

de:

• sc

riere

și e

valu

are

a ex

pres

iilor

;•

cons

trui

re a

exp

resii

lor c

u aj

utor

ul si

stem

ului

de

asis

tenț

ă;

• cr

eare

și m

odifi

care

a in

tero

găril

or d

e ac

țiune

;•

grup

are

și to

taliz

are

a da

telo

r în

inte

rogă

rile

prop

use

de c

ătre

pro

feso

r sa

u el

abor

ate

de c

ătre

ele

vi;

• co

nstr

uire

a e

xpre

siilo

r cu

ajut

orul

sist

emul

ui d

e as

iste

nță;

• ev

alua

re a

exp

resii

lor.

Proi

ecte

: •

Form

ular

ea c

erer

ilor d

e in

tero

gare

pe

baza

exp

resii

lor ș

i tes

tare

a lo

r pe

ntru

o b

ază

de d

ate

(„Șc

oala

”, „B

iblio

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).•

Adău

gare

a, a

ctua

lizar

ea și

elim

inar

ea în

regi

stră

rilor

une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Mag

azin

” et

c.).

• Gr

upar

ea și

tota

lizar

ea d

atel

or u

nei b

aze

de d

ate

(„Șc

oala

”, „B

iblio

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).

• Id

entifi

care

a el

emen

telo

r ca

re a

lcăt

uies

c fo

rmul

arel

e.•

Elab

orar

ea fo

rmul

arel

or

cu a

juto

rul s

iste

mul

ui d

e as

iste

nță

sau

prin

pro

iect

are

inde

pend

entă

.

Form

ular

e: –de

stina

ția și

stru

ctur

a fo

rmul

arel

or;

–fo

losir

ea fo

rmul

arel

or;

–cr

eare

a fo

rmul

arel

or c

u aj

utor

ul a

siste

nțilo

r;

Exer

ciţii

de:

• re

prez

enta

re in

tuiti

vă (p

rin d

esen

) a st

ruct

urii

form

ular

elor

și a

flux

ului

de

dat

e di

ntre

form

ular

e și

cele

lalte

obi

ecte

ale

baz

ei d

e da

te;

• cr

eare

a fo

rmul

arel

or p

rede

finite

cu

ajut

orul

sist

emul

ui d

e as

iste

nță

*sau

prin

pro

iect

are

inde

pend

entă

;•

stab

ilire

a p

ropr

ietă

ților

form

ular

elor

, ale

con

troa

lelo

r și a

le se

cțiu

nilo

r;•

mod

ifica

re a

form

ular

elor

;

48

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• Ap

licar

ea te

hnic

ilor d

e m

odi-

ficar

e a

form

ular

elor

.•

Util

izare

a fo

rmul

arel

or p

en-

tru

vizu

aliza

rea,

mod

ifica

rea

și va

lidar

ea d

atel

or.

• El

abor

area

form

ular

elor

pe

baza

tabe

lelo

r cor

elat

e.

–pr

oiec

tare

a fo

rmul

are-

lor*

; –m

odifi

care

a fo

rmul

are-

lor*

; –cr

eare

a fo

rmul

arel

or p

e ba

za ta

bele

lor c

orel

ate*

; –fo

rmat

area

dat

elor

*.

• pa

rticu

lariz

are

a fo

rmul

arel

or;

• ex

erci

ții d

e fo

losir

e a

form

ular

elor

;•

expl

icar

e a

mod

ului

de

func

ționa

re a

form

ular

elor

pe

baza

tabe

lelo

r co

rela

te;

• fo

rmat

are

a da

telo

r din

baz

e de

dat

e;•

proi

ecta

re a

inte

rogă

rilor

pe

tabe

le c

orel

ate

ca b

ază

pent

ru fo

rmul

are;

• cr

eare

și fo

losir

e a

subf

orm

ular

elor

.

Proi

ecte

:•

Crea

rea

form

ular

elor

pe

baza

unu

i tab

el a

l une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Mag

azin

” et

c.).

• Fo

losir

ea și

mod

ifica

rea

form

ular

elor

une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

li-ot

eca”

, „M

agaz

in”

etc.

).•

Crea

rea

form

ular

elor

pe

baza

tabe

lelo

r cor

elat

e al

e un

ei b

aze

de d

ate

(„Șc

oala

”, „B

iblio

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).•

Form

atar

ea d

atel

or d

intr

-o b

ază

de d

ate

(„Șc

oala

”, „B

iblio

teca

”, „M

aga-

zin”

etc.

).

• Id

entifi

care

a co

mpo

nent

elor

ca

re a

lcăt

uies

c ra

poar

tele

.•

Elab

orar

ea ra

poar

telo

r și

subr

apoa

rtel

or cu

aju

toru

l sis-

tem

ului

de

asist

ență

sau

prin

pr

oiec

tare

inde

pend

entă

.•

Util

izare

a te

hnic

ilor d

e m

odi-

ficar

e a

rapo

arte

lor.

• U

tiliza

rea

tehn

icilo

r de

grup

a-re

a d

atel

or în

tr-u

n ra

port

.

Rapo

arte

: –de

stina

ția și

stru

ctur

a ra

poar

telo

r; –cr

eare

a ra

poar

telo

r cu

ajut

orul

asis

tenț

ilor;

–pr

oiec

tare

a ra

poar

telo

r*;

–cr

eare

a ra

poar

telo

r pe

baza

tabe

lelo

r cor

elat

e*;

–gr

upar

ea și

tota

lizar

ea

date

lor î

ntr-

un ra

port

*.

Exer

ciţii

de:

• re

prez

enta

re in

tuiti

vă (p

rin d

esen

) a st

ruct

urii

rapo

arte

lor ș

i a fl

uxul

ui d

e da

te d

intr

e ra

port

și c

elel

alte

obi

ecte

ale

baz

ei d

e da

te;

• el

abor

are

a ra

poar

telo

r cu

ajut

orul

sist

emul

ui d

e as

iste

nță

sau

prin

pro

-ie

ctar

e in

depe

nden

tă;

• an

aliză

de

stru

ctur

ă și

de p

artic

ular

izare

a ra

port

ului

;•

crea

re și

folo

sire

a ra

poar

telo

r și a

subr

apoa

rtel

or b

azel

or d

e da

te p

ro-

puse

de

cătr

e pr

ofes

or sa

u el

abor

ate

de c

ătre

ele

vi;

• gr

upar

e și

tota

lizar

e a

date

lor î

n ra

poar

te.

Proi

ecte

:•

Crea

rea

rapo

arte

lor p

e ba

za u

nui t

abel

al u

nei b

aze

de d

ate

(„Șc

oala

”, „B

iblio

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).

49

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• Cr

eare

a ra

poar

telo

r pe

baza

tabe

lelo

r cor

elat

e al

e un

ei b

aze

de d

ate

(„Șc

oala

”, „B

iblio

teca

”, „M

agaz

in”

etc.

).•

Grup

area

și to

taliz

area

dat

elor

într

-un

rapo

rt a

l une

i baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Mag

azin

” et

c.).

• M

ente

nanț

a ba

zelo

r de

date

.Co

mpa

ctar

ea și

repa

rare

a ba

zelo

r de

date

*.Se

curit

atea

baz

elor

de

date

*.Ad

min

istr

area

baz

elor

de

date

*.

Exer

ciţii

de:

• co

mpa

ctar

e și

repa

rare

a u

nei b

aze

de d

ate;

• cr

eare

a p

arol

elor

de

acce

s pen

tru d

iferit

e tip

uri d

e uti

lizat

ori a

i baz

ei d

e da

te.

Proi

ecte

:•

Com

pact

area

și re

para

rea

unei

baz

e de

dat

e („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Mag

azin

” et

c.).

• Cr

eare

a pa

role

lor d

e ac

ces p

entr

u di

ferit

e tip

uri d

e uti

lizat

ori a

i une

i ba

zei d

e da

te („

Școa

la”,

„Bib

liote

ca”,

„Mag

azin

” et

c.).

5-A

. Pre

lucr

ări a

vans

ate

ale

info

rmaț

iilor

din

baz

ele

de d

ate

• U

tiliza

rea

mijl

oace

lor d

e so

r-ta

re a

înre

gist

răril

or c

onfo

rm

crite

riilo

r com

plex

e.

Sort

area

înre

gist

răril

or:

–so

rtar

ea p

arția

lă a

list

e-lo

r; –so

rtar

ea to

tală

a li

stel

or;

–so

rtar

ea în

baz

a a

mai

m

ulto

r che

i.

Exer

ciţii

de:

• cr

eare

a b

azel

or d

e da

te în

form

ă de

list

e;•

sort

are

parț

ială

a în

regi

stră

rilor

;•

sort

are

tota

lă a

înre

gist

răril

or;

• so

rtar

e în

baz

a a

mai

mul

tor c

hei.

Stud

iu d

e ca

z:•

Avan

taje

le și

dez

avan

taje

le b

azel

or d

e da

te în

form

ă de

list

e.

Proi

ecte

:•

Elab

orar

ea b

azel

or d

e da

te c

e co

nțin

info

rmaț

ii re

ferit

oare

la: c

ărțil

e di

n bi

blio

teca

fam

iliei

, înr

egis

trăr

ile a

udio

din

fono

teca

per

sona

lă, î

nreg

is-tr

ările

vid

eo d

in a

rhiv

ele

fam

iliei

. Sor

tare

a în

regi

stră

rilor

din

baz

ele

de

date

ela

bora

te.

• Es

timar

ea p

osib

ilită

ților

de

crea

re a

une

i baz

e de

dat

e în

form

ă de

list

ă pe

ntru

bib

liote

ca șc

olii

în c

are

înva

ță e

levu

l.

50

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• U

tiliza

rea

mijl

oace

lor d

e se

-le

ctar

e a

înre

gist

răril

or c

on-

form

crit

eriil

or c

ompl

exe.

Sele

ctar

ea în

regi

stră

rilor

di

n ba

zele

de

date

în fo

rmă

de li

stă:

–se

lect

area

cu

ajut

orul

fil

trel

or în

corp

orat

e; –se

lect

area

cu

ajut

orul

fil

trel

or e

labo

rate

de

uti-

lizat

or;

–se

lect

area

cu

ajut

orul

co

ndiți

ilor c

ompl

exe

de

sele

ctar

e; –co

pier

ea în

regi

stră

rilor

se

lect

ate.

Exer

ciţii

de:

• se

lect

are

a în

regi

stră

rilor

cu

ajut

orul

filtr

elor

înco

rpor

ate;

• se

lect

are

a în

regi

stră

rilor

cu a

juto

rul fi

ltrel

or e

labo

rate

de

cătr

e uti

lizat

or;

• se

lect

are

a în

regi

stră

rilor

cu

ajut

orul

con

diții

lor c

ompl

exe

de se

lect

are.

Stud

ii de

caz

:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r filtr

elor

înco

rpor

ate

și al

e ce

lor e

labo

rate

de

cătr

e uti

lizat

or.

Proi

ecte

:•

Crea

rea

filtr

elor

pen

tru

sele

ctar

ea în

regi

stră

rilor

din

baz

ele

de d

ate

ce

conț

in in

form

ații

refe

ritoa

re la

: căr

țile

din

bibl

iote

ca fa

mili

ei, î

nreg

istră

rile

audi

o di

n fo

note

ca fa

mili

ei, î

nreg

istră

rile

vide

o di

n ar

hive

le p

erso

nale

.•

Estim

area

pos

ibili

tățil

or d

e uti

lizar

e a

filtr

elor

pen

tru

sele

ctar

ea în

regi

s-tr

ărilo

r din

baz

a de

dat

e în

form

ă de

list

ă a

bibl

iote

cii ș

cola

re la

car

e ar

e ac

ces e

levu

l.

• U

tiliza

rea

mijl

oace

lor d

e re

zu-

mar

e a

date

lor d

in b

azel

e de

da

te în

form

ă de

list

ă.

Rezu

mar

ea d

atel

or d

in b

aze-

le d

e da

te în

form

ă de

list

ă: –fu

ncții

de

rezu

mar

e; –to

talu

ri pa

rția

le și

tota

luri

gene

rale

; –co

ndiți

i pen

tru

rezu

mar

e; –co

nsol

idar

ea în

func

ție d

e po

ziții;

–co

nsol

idar

ea în

func

ție d

e ca

tego

rii.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a op

eraț

iilor

de

tota

lizar

e;•

expl

icar

e a

oper

ațiil

or d

e co

nsol

idar

e;•

rezu

mar

e a

date

lor p

rin c

alcu

lare

a to

talu

rilor

par

țiale

;•

rezu

mar

e a

date

lor p

rin c

alcu

lare

a to

talu

rilor

gen

eral

e;•

cons

olid

are

a da

telo

r în

baza

poz

ițiilo

r;•

cons

olid

are

a da

telo

r în

baza

cat

egor

iilor

.

Stud

ii de

caz

:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r met

odel

or d

e to

tali-

zare

a d

atel

or.

• An

aliza

com

para

tă a

ava

ntaj

elor

și a

dez

avan

taje

lor m

etod

elor

de

cons

o-lid

are

a da

telo

r.

51

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Proi

ecte

:•

Tota

lizar

ea d

atel

or d

in b

azel

e de

dat

e ce

con

țin in

form

ații

refe

ritoa

re la

: că

rțile

din

bib

liote

ca fa

mili

ei, î

nreg

istr

ările

aud

io d

in fo

note

ca p

erso

nală

, în

regi

stră

rile

vide

o di

n ar

hive

le fa

mili

ei.

• Co

nsol

idar

ea d

atel

or d

in b

azel

e de

dat

e ce

con

țin in

form

ații

refe

ritoa

re

la: c

ărțil

e di

n bi

blio

teca

fam

iliei

, înr

egis

trăr

ile a

udio

din

fono

teca

per

so-

nală

, înr

egis

trăr

ile v

ideo

din

arh

ivel

e fa

mili

ei.

• Es

timar

ea p

osib

ilită

ților

de

utiliz

are

a m

ijloa

celo

r de

rezu

mar

e a

date

lor

pent

ru p

relu

crăr

i ava

nsat

e al

e in

form

ațiil

or d

in b

aza

de d

ate

în fo

rmă

de

listă

a b

iblio

teci

i șco

lare

la c

are

are

acce

s ele

vul.

• U

tiliza

rea

tabe

lelo

r de

sinte

ză

pent

ru p

relu

crar

ea a

vans

ată

a in

form

ațiil

or d

in b

azel

e de

da

te în

form

ă de

list

ă.

Crea

rea

și uti

lizar

ea ta

be-

lelo

r de

sinte

ză (t

abel

ele

pivo

t): –do

men

iul v

alor

ilor d

e in

tere

s; –eti

chet

ele

de râ

ndur

i; –eti

chet

ele

de c

oloa

nă;

–fu

ncții

le d

e re

zum

are;

–ni

velu

rile

de d

etal

iere

.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a al

gorit

milo

r de

prel

ucra

re a

dat

elor

, înc

orpo

rați

în ta

bele

le

de si

ntez

ă;•

expl

icar

e a

mod

ului

de

func

ționa

re a

tabe

lelo

r de

sinte

ză;

• cr

eare

a ta

bele

lor d

e sin

teză

.

Stud

iu d

e ca

z:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r met

odel

or d

e pr

elu-

crar

e a

date

lor c

u aj

utor

ul ta

bele

lor d

e sin

teză

.

Proi

ecte

:•

Crea

rea

tabe

lelo

r de

sinte

ză p

entr

u pr

eluc

rare

a da

telo

r din

baz

ele

de

date

ce

conț

in in

form

ații

refe

ritoa

re la

: căr

țile

din

bibl

iote

ca fa

mili

ei,

înre

gist

răril

e au

dio

din

fono

teca

per

sona

lă, î

nreg

istr

ările

vid

eo d

in a

rhi-

vele

fam

iliei

.•

Estim

area

pos

ibili

tățil

or d

e uti

lizar

e a

tabe

lelo

r de

sinte

ză p

entr

u pr

elu-

crăr

i ava

nsat

e al

e in

form

ațiil

or d

in b

aza

de d

ate

în fo

rmă

de li

stă

a bi

bli-

otec

ii șc

olar

e la

car

e ar

e ac

ces e

levu

l.

52

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

5-B.

Met

odel

e ex

perim

enta

le în

ştii

nțel

e um

anis

tice

• De

finire

a va

riabi

lelo

r ce

apar

în

știi

nțel

e um

ane.

Met

odol

ogia

exp

erim

enta

-lă

a ș

tiinț

elor

um

anis

tice.

N

oțiu

nea

de:

–va

riabi

lă (d

efini

ție);

–ca

uzal

itate

; –in

tera

cțiu

ne;

–co

rela

ție.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a no

țiuni

lor:

varia

bilă

, caz

ualit

ate,

inte

racț

iune

, cor

elaț

ie;

• id

entifi

care

a u

nor f

enom

ene

soci

ale

și a

setu

lui d

e va

riabi

le n

eces

are

pent

ru a

naliz

a ac

esto

ra;

• de

finire

a v

aria

bile

lor f

recv

ent î

ntâl

nite

în ș

tiinț

ele

uman

istic

e.

Proi

ecte

:•

Elab

orar

ea se

tulu

i de

varia

bile

ce

ar p

utea

fi u

tiliza

t în

cazu

l efe

ctuă

rii

unui

sond

aj în

rând

ul e

levi

lor d

in c

adru

l ins

tituț

iei d

e în

văță

mân

t, re

-fe

ritor

la: e

valu

area

niv

elul

ui d

e sa

tisfa

cție

față

de

cond

ițiile

fizic

e di

n șc

oală

, a g

radu

lui d

e pa

rtici

pare

a e

levi

lor î

n ac

tivită

țile

extr

așco

lare

, a

atitu

dini

i ace

stor

a fa

ță d

e ev

entu

alel

e ca

zuri

de c

opie

re.

• El

abor

area

setu

lui d

e va

riabi

le c

e ar

put

ea fi

util

izat î

n ca

zul a

lege

rilor

lo

cale

din

loca

litat

ea în

car

e se

află

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt.

• El

abor

area

setu

lui d

e va

riabi

le c

e ar

put

ea fi

util

izat î

n ca

zul e

fect

uării

un

or so

ndaj

e în

loca

litat

ea în

car

e se

află

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt,

refe

ri-to

r la:

eva

luar

ea c

alită

ții d

rum

urilo

r, a

stăr

ii m

ediu

lui s

au a

unu

i eve

ntua

l lo

c de

con

stru

cție

a u

nui c

entr

u de

agr

emen

t, a

inte

nțiil

or c

etăț

enilo

r de

a c

ontr

ibui

fina

ncia

r sau

prin

mun

că n

erem

uner

ată

la a

men

ajar

ea

loca

lităț

ii et

c.

• De

finire

a gr

upur

ilor d

e co

n-tr

ol.

Grup

urile

de

cont

rol ș

i var

i-ab

ilele

-par

azit:

–no

țiune

a de

gru

p de

con

-tr

ol;

–ex

perie

nțe

sincr

onic

e; –ex

perie

nțe

diac

roni

ce;

–ex

perie

nțe

cu g

rup

de

cont

rol d

e ar

tefa

ct;

–va

riabi

le-p

araz

it.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a no

țiuni

lor:

grup

de

cont

rol,

expe

rienț

ă sin

cron

ică,

exp

erie

nță

diac

roni

că, g

rup

de c

ontr

ol c

u ar

tefa

ct, v

aria

bilă

-par

azit;

• de

term

inar

e a

tipur

ilor d

e ex

perie

nțe

prop

use

de c

ătre

pro

feso

r;•

iden

tifica

re a

gru

puril

or d

e co

ntro

l și a

tipu

lui d

e ex

perim

ent î

n fu

ncție

de

spec

ificu

l fen

omen

ului

soci

al st

udia

t.

53

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Proi

ecte

:•

Proi

ecta

rea

grup

urilo

r de

cont

rol ș

i a ti

puril

or d

e ex

perim

ente

ce

ar

pute

a fi

form

ate/

real

izate

în c

azul

stud

ierii

com

port

amen

tulu

i soc

ial a

l el

evilo

r din

cad

rul i

nstit

uție

i de

învă

țăm

ânt.

• Gr

upur

ile d

e co

ntro

l și ti

pul d

e ex

perim

ente

ce

ar p

utea

fi fo

rmat

e/re

ali-

zate

în c

azul

stud

ierii

com

port

amen

tulu

i soc

ial a

l ale

găto

rilor

din

loca

li-ta

tea

în c

are

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t.•

Proi

ecta

rea

grup

urilo

r de

cont

rol ș

i a ti

puril

or d

e ex

perim

ente

ce

ar

pute

a fi

form

ate/

real

izate

în c

azul

stud

ierii

atit

udin

ii ce

tățe

nilo

r din

loca

-lit

atea

în c

are

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t faț

ă de

: cal

itate

a dr

umur

i-lo

r, de

star

ea m

ediu

lui s

au a

unu

i eve

ntua

l loc

de

cons

truc

ție a

unu

i cen

-tr

u de

agr

emen

t, ev

alua

rea

inte

nțiil

or c

etăț

enilo

r de

a co

ntrib

ui fi

nanc

iar

sau

prin

mun

că n

erem

uner

ată

la a

men

ajar

ea lo

calit

ății

etc.

• El

abor

area

pla

nuril

or e

xper

i-m

enta

le, a

lege

rea

subi

ecțil

or.

Plan

urile

exp

erim

enta

le și

al

eger

ea su

biec

ților

: –pl

anul

uni

fact

oria

l; –pl

anul

mul

tifac

toria

l; –al

eger

ea su

biec

ților

.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a no

țiuni

lor:

plan

uni

fact

oria

l și p

lan

mul

tifac

toria

l;•

dete

rmin

are

a tip

urilo

r de

plan

uri p

ropu

se d

e că

tre

prof

esor

;•

aleg

ere

a su

biec

ților

în fu

ncție

de

spec

ificu

l fen

omen

ului

soci

al st

udia

t.

Stud

iu d

e ca

z:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r pla

nuril

or u

ni- ș

i m

ultif

acto

riale

.

Proi

ecte

:•

Elab

orar

ea p

lanu

rilor

exp

erim

enta

le și

ale

gere

a su

biec

ților

în c

azul

st

udie

rii c

ompo

rtam

entu

lui s

ocia

l al e

levi

lor d

in c

adru

l ins

tituț

iei d

e în

văță

mân

t. •

Elab

orar

ea p

lanu

rilor

exp

erim

enta

le și

ale

gere

a su

biec

ților

în c

azul

eva

-lu

ării

com

port

amen

tulu

i soc

ial a

l ale

găto

rilor

din

loca

litat

ea în

car

e se

afl

ă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t.

54

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• El

abor

area

pla

nuril

or e

xper

imen

tale

și a

lege

rea

subi

ecțil

or în

caz

ul

stud

ierii

atit

udin

ii ce

tățe

nilo

r din

loca

litat

ea în

car

e se

află

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt f

ață

de: c

alita

tea

drum

urilo

r, de

star

ea m

ediu

lui s

au a

un

ui e

vent

ual l

oc d

e co

nstr

ucție

a u

nui c

entr

u de

agr

emen

t, ev

alua

rea

inte

nțiil

or c

etăț

enilo

r de

a co

ntrib

ui fi

nanc

iar s

au p

rin m

uncă

ner

emun

e-ra

tă la

am

enaj

area

loca

lităț

ii et

c.

• Al

eger

ea sc

alel

or d

e m

ăsur

ă.De

scrie

rea

mat

emati

că a

in

form

ațiil

or p

rimar

e di

n do

men

iul ș

tiinț

elor

um

anis-

tice.

Scal

e de

măs

ură

și re

pre-

zent

ările

lor g

rafic

e: –sc

ale

nom

inal

e, –sc

ale

ordi

nale

, –sc

ale

de in

terv

ale,

–sc

ale

de ra

port

.Al

eger

ea sc

alei

de

măs

ură.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a no

țiuni

lor:

scal

ă, sc

ală

nom

inal

ă, sc

ală

ordi

nală

, sca

lă d

e in

-te

rval

e, sc

ală

de ra

port

;•

dete

rmin

are

a tip

urilo

r de

scal

e pr

opus

e de

căt

re p

rofe

sor;

• al

eger

e a

scal

elor

în fu

ncție

de

spec

ificu

l fen

omen

ului

soci

al st

udia

t.

Stud

iu d

e ca

z:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r sca

lelo

r de

măs

ură.

Proi

ecte

:•

Aleg

erea

scal

elor

de

măs

ură

ce a

r put

ea fi

util

izate

în c

azul

efe

ctuă

rii

unui

sond

aj în

rând

ul e

levi

lor d

in c

adru

l ins

tituț

iei d

e în

văță

mân

t, ca

re a

r vi

za e

valu

area

niv

elul

ui d

e sa

tisfa

cție

față

de

cond

ițiile

fizic

e di

n șc

oală

, a

grad

ului

de

parti

cipa

re a

ele

vilo

r în

activ

itățil

e ex

traș

cola

re, a

atit

udin

ii ac

esto

ra fa

ță d

e ev

entu

alel

e ca

zuri

de c

opie

re.

• Al

eger

ea sc

alel

or d

e m

ăsur

ă ce

ar p

utea

fi u

tiliza

te în

caz

ul a

lege

rilor

lo

cale

din

loca

litat

ea în

car

e se

află

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt.

• Al

eger

ea sc

alel

or d

e m

ăsur

ă ce

ar p

utea

fi a

lese

în c

azul

efe

ctuă

rii u

nor

sond

aje

în lo

calit

atea

în c

are

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t, re

ferit

oare

la

: eva

luar

ea c

alită

ții d

rum

urilo

r, a

stăr

ii m

ediu

lui s

au a

unu

i eve

ntua

l lo

c de

con

stru

cție

a u

nui c

entr

u de

agr

emen

t, a

inte

nțiil

or c

etăț

enilo

r de

a c

ontr

ibui

fina

ncia

r sau

prin

mun

că n

erem

uner

ată

la a

men

ajar

ea

loca

lităț

ii et

c.

55

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• De

scrie

rea

num

eric

ă a

da-

telo

r util

izate

în st

udie

rea

feno

men

elor

din

dom

eniu

l ști

ințe

lor u

man

istic

e.

Rezu

mat

ul și

des

crie

rea

num

eric

ă a

date

lor u

tiliza

te

în st

udie

rea

feno

men

elor

di

n do

men

iul ș

tiinț

elor

um

a-ni

stice

: –in

dici

de

tend

ință

cen

tral

ă și

de d

isper

sie în

caz

ul

scal

elor

de

inte

rval

e; –in

dici

de

tend

ință

cen

tral

ă și

de d

isper

sie în

caz

ul

scal

elor

ord

inal

e; –in

dici

de

tend

ință

cen

tral

ă și

de d

isper

sie în

caz

ul

scal

elor

nom

inal

e.Al

eger

ea in

dici

lor î

n fu

ncție

de

tipu

l var

iabi

lelo

r.

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a in

dici

lor d

e te

ndin

ță c

entr

ală

și de

disp

ersie

pen

tru

fieca

re

tip d

e sc

ală

(de

inte

rval

e, o

rdin

ală,

nom

inal

ă);

• in

terp

reta

re a

val

orilo

r num

eric

e al

e in

dici

lor p

ropu

și de

căt

re p

rofe

sor;

• al

eger

e a

indi

cilo

r în

func

ție d

e sp

ecifi

cul f

enom

enul

ui so

cial

stud

iat.

Stud

iu d

e ca

z:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r ind

icilo

r de

tend

ință

ce

ntra

lă și

de

disp

ersie

pen

tru

fieca

re ti

p de

scal

ă (d

e in

terv

ale,

ord

inal

ă,

nom

inal

ă).

Proi

ecte

:•

Aleg

erea

indi

cilo

r ce

ar p

utea

fi u

tiliza

ți în

caz

ul e

fect

uării

unu

i son

daj î

n râ

ndul

ele

vilo

r din

cad

rul i

nstit

uție

i de

învă

țăm

ânt,

care

ar v

iza e

valu

a-re

a ni

velu

lui d

e sa

tisfa

cție

față

de

cond

ițiile

fizic

e di

n șc

oală

, a g

radu

lui

de p

artic

ipar

e a

elev

ilor î

n ac

tivită

țile

extr

așco

lare

, a a

titud

inii

aces

tora

fa

ță d

e ev

entu

alel

e ca

zuri

de c

opie

re.

• Al

eger

ea in

dici

lor c

e ar

put

ea fi

util

izați

în c

azul

ale

geril

or lo

cale

din

loca

-lit

atea

în c

are

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t.•

Aleg

erea

indi

cilo

r ce

ar p

utea

fi u

tiliza

ți în

caz

ul e

fect

uării

uno

r son

daje

în

loca

litat

ea în

car

e se

află

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt,

refe

ritoa

re la

: eva

luar

ea

calit

ății

drum

urilo

r, a

stăr

ii m

ediu

lui s

au a

unu

i eve

ntua

l loc

de

cons

truc

ție

a un

ui c

entr

u de

agr

emen

t, a

inte

nțiil

or c

etăț

enilo

r de

a co

ntrib

ui fi

nanc

iar

sau

prin

mun

că n

erem

uner

ată

la a

men

ajar

ea lo

calit

ății

etc.

• Pr

elev

area

eșa

ntioa

nelo

r.N

oțiu

nile

de

popu

lație

și d

e eș

antio

n: –de

finiți

i, m

etod

e de

pre

-le

vare

a e

șanti

oane

lor

(em

piric

e, d

e co

te, d

e un

ități-

tip, p

roba

listic

e,

de tr

ager

e la

sorț

i, de

st

ratifi

care

).

Exer

ciţii

de:

• ex

plic

are

a no

țiuni

lor:

popu

lație

, ind

ivid

, car

acte

ristic

ă, e

șanti

on;

• ex

erci

ții d

e pr

elev

are

a eș

antio

anel

or p

in m

etod

e: e

mpi

rice,

de

cote

, de

unită

ți-tip

, pro

balis

tice,

de

trag

ere

la so

rți,

de st

ratifi

care

.

Stud

iu d

e ca

z:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r met

odel

or d

e pr

e-le

vare

a e

șanti

oane

lor (

empi

rice,

de

cote

, de

unită

ți-tip

, pro

balis

tice,

de

trag

ere

la so

rți,

de st

ratifi

care

).

56

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Proi

ecte

:•

Proi

ecta

rea

eșan

tionu

lui p

entr

u ef

ectu

area

unu

i son

daj î

n râ

ndul

ele

vilo

r di

n ca

drul

insti

tuție

i de

învă

țăm

ânt,

care

ar v

iza e

valu

area

niv

elul

ui d

e sa

tisfa

cție

față

de

cond

ițiile

fizic

e di

n șc

oală

, a g

radu

lui d

e pa

rtici

pare

a

elev

ilor î

n ac

tivită

țile

extr

așco

lare

, a a

titud

inii

aces

tora

față

de

even

tua-

lele

caz

uri d

e co

pier

e.•

Proi

ecta

rea

eșan

tionu

lui p

entr

u ef

ectu

area

unu

i son

daj p

rivin

d in

tenț

iile

de v

ot a

le a

legă

toril

or d

in lo

calit

atea

în c

are

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t.•

Proi

ecta

rea

eșan

tionu

lui p

entr

u ef

ectu

area

unu

i son

daj î

n lo

calit

atea

în

care

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t, re

ferit

or la

: eva

luar

ea c

alită

ții d

ru-

mur

ilor,

a st

ării

med

iulu

i sau

a u

nui e

vent

ual l

oc d

e co

nstr

ucție

a u

nui

cent

ru d

e ag

rem

ent,

a in

tenț

iilor

cet

ățen

ilor d

e a

cont

ribui

fina

ncia

r sau

pr

in m

uncă

ner

emun

erat

ă la

am

enaj

area

loca

lităț

ii et

c.

• U

tiliza

rea

aplic

ațiil

or d

e ca

lcul

ta

bela

r pen

tru

anal

iza d

atel

or

din

dom

eniu

l știi

nțel

or u

ma-

nisti

ce.

Util

izare

a ap

licaț

iilor

de

calc

ul ta

bela

r pen

tru

anal

iza

avan

sată

a d

atel

or d

in d

o-m

eniu

l știi

nțel

or u

man

istic

e: –co

lect

area

dat

elor

; –ve

rifica

rea

date

lor;

–sis

tem

atiza

rea

date

lor,

–gr

upar

ea d

atel

or;

–ca

lcul

area

indi

cilo

r de

tend

ință

cen

tral

ă; –cr

eare

a de

his

togr

ame;

–in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor

obțin

ute.

Exer

ciţii

de:

• sis

tem

atiza

re a

faci

lităț

ilor o

ferit

e de

apl

icaț

iile

de c

alcu

l tab

elar

pen

tru

prel

ucra

rea

date

lor d

in d

omen

iul ș

tiinț

elor

um

anis

tice.

Proi

ecte

:•

Anal

iza d

atel

or o

bțin

ute

în c

adru

l son

daju

lui r

ealiz

at în

rând

ul e

levi

-lo

r din

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt,

refe

ritor

la: e

valu

area

niv

elul

ui d

e sa

tisfa

cție

față

de

cond

ițiile

fizic

e di

n șc

oală

, a g

radu

lui d

e pa

rtici

pare

a

elev

ilor î

n ac

tivită

țile

extr

așco

lare

, a a

titud

inii

aces

tora

față

de

even

tua-

lele

caz

uri d

e co

pier

e.•

Anal

iza d

atel

or o

bțin

ute

în c

adru

l son

daju

lui r

ealiz

at în

rând

ul

cetă

țeni

lor d

in lo

calit

atea

în c

are

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t, re

feri-

tor l

a in

tenț

iile

de v

ot la

ale

geril

e lo

cale

ale

ace

stor

a.•

Anal

iza d

atel

or o

bțin

ute

în c

adru

l son

daju

lui r

ealiz

at în

loca

litat

ea în

car

e se

află

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt,

refe

ritor

la: e

valu

area

cal

ității

dru

mur

i-lo

r, a

stăr

ii m

ediu

lui s

au a

unu

i eve

ntua

l loc

de

cons

truc

ție a

unu

i cen

tru

de a

grem

ent,

a in

tenț

iilor

cet

ățen

ilor d

e a

cont

ribui

fina

ncia

r sau

prin

m

uncă

ner

emun

erat

ă la

am

enaj

area

loca

lităț

ii et

c.

57

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Util

izare

a pr

odus

elor

-pro

gram

de

stina

te c

erce

tăril

or so

cial

e.

Util

izare

a pr

odus

elor

-pro

-gr

am p

entr

u ști

ințe

le so

cial

e:•

inte

rfaț

a gr

afică

;•

desc

riere

a va

riabi

lelo

r;•

impo

rtul

dat

elor

;•

verifi

care

a da

telo

r;•

crea

rea

tabe

lelo

r de

frec

venț

e;•

crea

rea

tabe

lelo

r de

conti

ngen

ță;

• cr

eare

a ta

bele

lor d

e as

o-ci

ere;

• cr

eare

a de

gra

fice

în b

aza

varia

bile

lor c

antit

ative

și a

va

riabi

lelo

r cal

itativ

e;•

calc

ular

ea in

dici

lor d

e te

ndin

ță c

entr

ală;

• in

terp

reta

rea

rezu

ltate

lor

obțin

ute.

Exer

ciţii

de:

• ex

plor

are

a fa

cilit

ățilo

r ofe

rite

de p

rodu

sele

-pro

gram

pen

tru

știin

țele

so

cial

e, p

entr

u pr

eluc

rare

a da

telo

r;•

form

are

indi

vidu

ală

a ab

ilită

ților

de

lucr

u cu

pro

duse

le-p

rogr

am, p

entr

u ști

ințe

le so

cial

e.

Stud

ii de

caz

:•

Anal

iza c

ompa

rată

a a

vant

ajel

or și

a d

ezav

anta

jelo

r apl

icaț

iilor

de

calc

ul

și al

e pr

odus

elor

pro

gram

pen

tru

știin

țele

soci

ale,

în c

azul

pre

lucr

ării

avan

sate

a d

atel

or d

in d

omen

iul ș

tiinț

elor

um

anis

tice.

Proi

ecte

:•

Anal

iza d

atel

or o

bțin

ute

în c

adru

l son

daju

lui r

ealiz

at în

rând

ul e

levi

-lo

r din

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt,

refe

ritor

la: e

valu

area

niv

elul

ui d

e sa

tisfa

cție

față

de

cond

ițiile

fizic

e di

n șc

oală

, a g

radu

lui d

e pa

rtici

pare

a

elev

ilor î

n ac

tivită

țile

extr

așco

lare

, a a

titud

inii

aces

tora

față

de

even

tua-

lele

caz

uri d

e co

pier

e.•

Anal

iza d

atel

or o

bțin

ute

în c

adru

l son

daju

lui r

ealiz

at în

rând

ul

cetă

țeni

lor d

in lo

calit

atea

în c

are

se a

flă in

stitu

ția d

e în

văță

mân

t, re

feri-

tor l

a in

tenț

iile

de v

ot la

ale

geril

e lo

cale

ale

ace

stor

a.•

Anal

iza d

atel

or o

bțin

ute

în c

adru

l son

daju

lui r

ealiz

at în

loca

litat

ea în

car

e se

află

insti

tuția

de

învă

țăm

ânt,

refe

ritor

la: e

valu

area

cal

ității

dru

mur

i-lo

r, a

stăr

ii m

ediu

lui s

au a

unu

i eve

ntua

l loc

de

cons

truc

ție a

unu

i cen

tru

de a

grem

ent,

a in

tenț

iilor

cet

ățen

ilor d

e a

cont

ribui

fina

ncia

r sau

prin

m

uncă

ner

emun

erat

ă la

am

enaj

area

loca

lităț

ii et

c.

58

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

5-C.

Pro

gram

area

Web

• U

tiliza

rea

noțiu

nilo

r afe

rent

e re

surs

elor

Web

inte

racti

ve.

• Lo

caliz

area

secv

ențe

lor d

e in

stru

cțiu

ni în

doc

umen

tele

W

eb.

• Id

entifi

care

a sit

uații

lor c

are

impl

ică

utiliz

area

inst

rum

ente

-lo

r int

erac

tive

în p

agin

ile w

eb.

Docu

men

te W

eb in

tera

c-tiv

e: –ca

ract

eris

tici g

ener

ale;

–m

arca

rea

secv

ențe

lor d

e in

stru

cțiu

ni în

doc

umen

-te

le W

eb;

–in

sera

rea

secv

ențe

lor d

e in

stru

cțiu

ni.

Activ

ităţi

de:

• id

entifi

care

a in

stru

cțiu

nilo

r/se

cven

țelo

r de

inst

rucț

iuni

în te

xtul

doc

u-m

ente

lor w

eb,

• ob

serv

are

a ef

ecte

lor p

rodu

se d

e in

stru

cțiu

nile

/sec

venț

ele

de

inst

rucț

iuni

în p

agin

ile w

eb v

izual

izate

în p

rogr

ame

de n

avig

are;

• ad

ăuga

re în

doc

umen

tele

web

a in

stru

cțiu

nilo

r/se

cven

țelo

r de

inst

rucț

iuni

;•

vizu

aliza

re a

doc

umen

telo

r web

car

e co

nțin

inst

rucț

iuni

/sec

venț

e de

in

stru

cțiu

ni.

• Id

entifi

care

a in

stru

men

telo

r de

pro

gram

are

prim

are.

• Ap

licar

ea c

onve

nțiil

or d

e sin

taxă

ale

lim

baju

lui p

entr

u pr

ogra

mar

ea w

eb.

• De

clar

area

dat

elor

sim

ple.

• De

clara

rea

date

lor s

truc

tura

te.

• Re

cuno

aște

rea

oper

ator

ilor ș

i a

expr

esiil

or li

mba

julu

i pen

-tr

u pr

ogra

mar

ea w

eb.

• U

tiliza

rea

date

lor î

n se

cven

țele

de

inst

rucț

iuni

.

Elem

ente

prim

are

ale

unui

lim

baj p

entr

u pr

ogra

mar

e W

eb:

–co

nven

ții d

e sin

taxă

; –co

nsta

nte;

–va

riabi

le;

–op

erat

ori;

–ex

pres

ii.Ti

puri

de d

ate

simpl

e: –nu

mer

e; –ca

ract

ere.

Ope

rato

ri: –ar

itmeti

ci;

–re

lațio

nali;

–lo

gici

.St

ruct

uri d

e da

te:

–șir

uri d

e ca

ract

ere;

–ta

blou

ri; –ob

iect

e.

Activ

ităţi

de:

• id

entifi

care

a c

onst

ante

lor,

a va

riabi

lelo

r, a

oper

ator

ilor ș

i a e

xpre

siilo

r în

secv

ențe

le d

e in

stru

cțiu

ni in

sera

te în

text

ul d

ocum

ente

lor W

eb;

• de

clar

are

a va

riabi

lelo

r, în

con

form

itate

cu

tipur

ile e

xist

ente

;•

desc

riere

a e

xpre

siilo

r car

e să

con

țină

cons

tant

e, v

aria

bile

, ope

rato

ri.

Stud

ii de

caz

:•

Scrip

turi

– m

odel

e de

inte

grar

e a

secv

ențe

lor d

e co

d in

terp

reta

bile

în

docu

men

te W

eb.

• Li

mba

je d

e pr

ogra

mar

e ca

re p

erm

it cr

eare

a sc

riptu

rilor

.•

Scrip

turil

e și

secu

ritat

ea d

ocum

ente

lor W

eb.

Proi

ecte

web

(pro

iect

area

stru

ctur

ii):

• Ca

lcul

ator

mat

emati

c un

iver

sal.

• As

iste

nt a

limen

tar.

• Co

nfigu

rato

r cal

cula

tor.

59

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

• Pr

eciza

rea

mod

elel

or d

e afi

șare

și c

itire

a d

atel

or.

• Fo

losir

ea in

stru

men

telo

r lim

baju

lui p

entr

u afi

șare

a și

citir

ea d

atel

or.

• El

abor

area

secv

ențe

lor d

e co

d pe

ntru

afiș

area

dat

elor

în

docu

men

tele

Web

.

Ope

rații

de

intr

are/

ieșir

e/co

ntro

l.Afi

șare

a da

telo

r: –m

odel

e de

afiș

are;

–fu

ncții

de

afișa

re;

–pa

ram

etrii

de

afișa

re;

–afi

șare

a m

esaj

elor

; –afi

șare

a da

telo

r.In

trod

ucer

ea d

atel

or:

–m

odel

e de

citi

re;

–fu

ncții

de

citir

e; –pa

ram

etrii

de

citir

e; –ci

tirea

dat

elor

ele

men

tare

.Co

ntro

lul:

–co

ntro

lul a

cțiu

nilo

r tas

-ta

turii

; –co

ntro

lul a

cțiu

nilo

r un

ității

mou

se.

Activ

ităţi

de:

• id

entifi

care

a in

stru

cțiu

nilo

r de

intr

are/

ieșir

e al

e lim

baju

lui d

e pr

ogra

ma-

re w

eb în

scrip

turil

e in

tegr

ate

în d

ocum

ente

le w

eb;

• in

trod

ucer

e și

afișa

re a

mes

ajel

or în

secv

ențe

le d

e in

stru

cțiu

ni d

in c

adru

l do

cum

ente

lor w

eb a

ctive

;•

inte

rpre

tare

a d

atel

or n

umer

ice

și ca

ract

eria

le in

trod

use;

• afi

șare

a re

zulta

telo

r cal

culă

rii e

xpre

siilo

r des

crise

în se

cven

țele

de

inst

rucț

iuni

înco

rpor

ate

în d

ocum

ente

le w

eb.

Stud

iu d

e ca

z:•

Cont

rolu

l vizi

bilit

ății

fere

stre

lor a

uxili

are

gene

rate

de

docu

men

tul w

eb.

Proi

ecte

web

(dez

volta

rea

mod

ulel

or d

e in

trod

ucer

e a

date

lor/

afişa

re):

• Ca

lcul

ator

mat

emati

c un

iver

sal.

• As

iste

nt a

limen

tar.

• Co

nfigu

rato

r cal

cula

tor.

• Id

entifi

care

a sit

uații

lor c

are

impl

ică

utiliz

area

secv

ențe

lor

de c

ontr

ol p

entr

u pr

ogra

ma-

rea

web

.•

Sele

ctar

ea se

cven

ței d

e co

n-tr

ol a

decv

ată

pent

ru in

tegr

a-re

a în

cod

pro

gram

.•

Impl

emen

tare

a st

ruct

urilo

r de

con

trol

în se

cven

țele

de

cod

inte

grat

în d

ocum

ente

le

Web

.•

Test

area

stru

ctur

ilor d

e co

n-tr

ol d

in se

cven

țele

de

cod.

Stru

ctur

i de

cont

rol.

Sele

cția

: –se

lecț

ia e

lem

enta

ră;

–se

lecț

ia m

ultip

lă.

Sele

cția

în fu

ncție

de

even

i-m

ente

: –ac

țiuni

tast

atur

ă; –ac

țiuni

uni

tate

mou

se.

Cons

truc

ții c

iclic

e: –cu

con

tor;

–cu

pre

cond

iție;

–cu

pos

tcon

diție

.

Activ

ităţi

de:

• pr

oiec

tare

a a

cțiu

nilo

r în

docu

men

tele

web

, car

e ne

cesit

ă uti

lizar

ea

inst

rucț

iuni

lor d

e se

lecț

ie/s

elec

ție m

ultip

lă;

• pr

oiec

tare

a a

cțiu

nilo

r în

docu

men

tele

web

, car

e ne

cesit

ă uti

lizar

ea

inst

rucț

iuni

lor c

iclic

e;•

form

are

core

ctă

a in

stru

cțiu

nilo

r de

sele

cție

/sel

ecție

mul

tiplă

;•

form

are

core

ctă

a in

stru

cțiu

nilo

r cic

lice;

• re

zolv

are

a ex

erci

țiilo

r car

e im

plic

ă uti

lizar

ea in

stru

cțiu

nilo

r de

sele

cție

/se

lecț

ie m

ultip

lă;

• re

zolv

are

a ex

erci

țiilo

r car

e im

plic

ă uti

lizar

ea in

stru

cțiu

nilo

r cic

lice;

• in

tegr

are

a in

stru

cțiu

nilo

r de

sele

cție

în se

cven

țele

de

inst

rucț

iuni

pen

-tr

u co

ntro

lul c

onțin

utur

ilor d

ocum

ente

lor w

eb;

• in

tegr

are

a in

stru

cțiu

nilo

r cic

lice

în se

cven

țele

de

inst

rucț

iuni

pen

tru

cont

rolu

l con

ținut

urilo

r doc

umen

telo

r web

.

60

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Stud

ii de

caz

:•

Surs

e de

vul

nera

bilit

ate

în d

ocum

ente

le w

eb.

• Si

gura

nța

docu

men

telo

r web

.

Proi

ecte

web

(dez

volta

rea

mod

ulel

or d

e se

lecţ

ie/r

epet

are

a ac

ţiuni

lor î

n pr

oiec

t):•

Calc

ulat

or m

atem

atic

univ

ersa

l.•

Asis

tent

alim

enta

r.•

Confi

gura

tor c

alcu

lato

r.

• Pr

eciza

rea

func

țiilo

r (su

bpro

-gr

amel

or) î

n co

dul s

ursă

.•

Tran

sfor

mar

ea st

ruct

urii

co-

dulu

i sur

să p

entr

u di

viza

rea

ulte

rioar

ă în

func

ții.

• Pr

ogra

mar

ea fu

ncții

lor p

ro-

prii.

Func

ții:

–de

finire

; –ru

lare

; –re

turn

are

rezu

ltate

; –fu

ncții

impo

rtat

e.

Activ

ităţi

de:

• pr

oiec

tare

a a

cțiu

nilo

r în

docu

men

tele

web

, car

e ne

cesit

ă uti

lizar

ea

func

țiilo

r;•

divi

zare

a p

robl

emel

or re

zolv

ate

de se

cven

țele

de

inst

rucț

iuni

în su

bpro

-bl

eme

elem

enta

re;

• re

zolv

are

a su

bpro

blem

elor

prin

ela

bora

rea

și in

terc

onec

tare

a fu

ncții

lor;

• te

star

e a

subp

robl

emel

or re

zolv

ate;

• el

abor

are

a fu

ncții

lor c

u pr

oprie

tăți/

stru

ctur

ă sp

ecifi

că.

Stud

ii de

caz

:•

Func

ții e

xter

ne –

asig

urar

ea se

curit

ății

codu

lui.

• El

abor

area

des

ignu

lui p

agin

ii w

eb p

rin sc

riptu

ri.

Proi

ecte

web

(îm

bună

tăţir

ea tu

turo

r mod

ulel

or p

rin d

iviza

rea

prob

lem

elor

re

zolv

ate

în su

bpro

blem

e, a

plic

area

func

ţiilo

r):•

Calc

ulat

or m

atem

atic

univ

ersa

l.•

Asis

tent

alim

enta

re.

• Co

nfigu

rato

r cal

cula

tor.

61

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

5-D.

Str

uctu

ri di

nam

ice

de d

ate

• Id

entifi

care

a pr

oble

mel

or a

că

ror s

oluț

iona

re n

eces

ită

utiliz

area

stru

ctur

ilor d

inam

i-ce

de

date

.•

Util

izare

a st

ruct

urilo

r di-

nam

ice

de d

ate

pent

ru

solu

ționa

rea

prob

lem

elor

în

tâln

ite în

acti

vita

tea

coti-

dian

ă.•

Impl

emen

tare

a și

gesti

onar

ea

stru

ctur

ilor d

inam

ice

de d

ate

frec

vent

util

izate

.•

Ges

tiona

rea

mem

orie

i int

er-

ne a

cal

cula

toru

lui.

Varia

bile

din

amic

e. T

ipul

re

ferin

ță:

–va

riabi

le st

atice

; –va

riabi

le d

inam

ice;

–re

ferir

ea v

aria

bile

lor d

i-na

mic

e; –tip

ul re

ferin

ță;

–al

ocar

ea st

atică

și a

loca

-re

a di

nam

ică

a m

emor

iei;

–cr

eare

a și

dist

ruge

rea

varia

bile

lor d

inam

ice.

Stru

ctur

i de

date

: –st

ruct

uri i

mpl

icite

și st

ruc-

turi

expl

icite

; –st

ruct

uri s

tatic

e și

stru

c-tu

ri di

nam

ice;

–st

ruct

uri o

mog

ene

și st

ruct

uri e

tero

gene

; –st

ruct

uri r

ecur

sive.

Stru

ctur

i din

amic

e de

date

: –lis

te u

nidi

recț

iona

le, s

tive,

co

zi; –cr

eare

a st

ruct

urilo

r în

stud

iu;

–pr

eluc

rare

a st

ruct

urilo

r în

stud

iu;

–ex

trag

erea

dat

elor

din

st

ruct

urile

în st

udiu

.

Exer

ciţii

de:

• in

trod

ucer

e in

tuiti

vă (p

rin d

esen

) a m

etod

elor

de

aloc

are

dina

mic

ă a

mem

orie

i;•

argu

men

tare

a n

eces

itățil

or d

e uti

lizar

e a

stru

ctur

ilor d

inam

ice

de d

ate;

• ev

iden

țiere

a d

ifere

nțel

or d

intr

e st

ruct

urile

impl

icite

și st

ruct

urile

exp

li-ci

te d

e da

te, d

intr

e st

ruct

urile

om

ogen

e și

stru

ctur

ile e

tero

gene

de

date

, di

ntre

stru

ctur

ile st

atice

și st

ruct

urile

din

amic

e de

dat

e;•

sele

cție

a p

robl

emel

or so

luțio

nare

a că

rora

nec

esită

util

izare

a st

ruct

uri-

lor d

e da

te p

ropu

se în

stud

iu;

• cr

eare

, util

izare

și d

istr

uger

e a

varia

bile

lor d

inam

ice;

• el

abor

are

a pr

ogra

mel

or în

car

e se

util

izeaz

ă va

riabi

le d

inam

ice;

• ex

plic

are

a m

odul

ui d

e al

ocar

e a

mem

orie

i ope

rativ

e în

caz

ul u

tiliză

rii

varia

bile

lor s

tatic

e și

a va

riabi

lelo

r din

amic

e;•

stoc

are

și pr

eluc

rare

a d

atel

or c

u aj

utor

ul li

stel

or, a

l stiv

elor

, al c

ozilo

r și

al a

rbor

ilor b

inar

i.

Stud

ii de

caz

**:

• Că

utar

ea in

form

ație

i în

liste

, coz

i, sti

ve și

arb

ori b

inar

i.•

Parc

urge

rea

liste

lor,

a sti

velo

r, a

cozil

or și

a a

rbor

ilor b

inar

i.•

Inse

rare

a și

elim

inar

ea d

atel

or d

in li

ste,

stive

, coz

i și a

rbor

i bin

ari.

• Do

men

iile

de u

tiliza

re a

stru

ctur

ilor d

inam

ice

de d

ate.

Proi

ecte

**:

• Pr

eluc

rare

a lis

telo

r de

cand

idaț

i în

cazu

l adm

iterii

la li

ceu.

• Pr

eluc

rare

a lis

telo

r de

cuvi

nte

disti

ncte

, ce

se în

tâln

esc

într

-un

text

.•

Vizu

aliza

rea

fluxu

lui d

e in

trar

e –

ieșir

e a

vago

anel

or în

caz

ul u

nui d

epou

fe

rovi

ar.

• Pr

eluc

rare

a lis

telo

r de

anga

jați

ai u

nei î

ntre

prin

deri.

• An

aliza

sint

actic

ă a

expr

esiil

or a

ritm

etice

.

62

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

Arbo

ri bi

nari:

–cr

eare

a ar

boril

or b

inar

i; –pa

rcur

gere

a ar

boril

or b

inar

i; –m

odifi

care

a st

ruct

urii

arbo

rilor

bin

ari.

Tipu

l de

date

poi

nter

**:

–m

ulțim

ea d

e va

lori

ale

tipul

ui p

oint

er;

–m

ulțim

ea d

e op

eraț

ii al

e tip

ului

poi

nter

; –ge

stion

area

mem

orie

i in

tern

e a

calc

ulat

orul

ui.

• Vi

zual

izare

a fir

ului

de

aște

ptar

e în

caz

ul a

vioa

nelo

r ce

solic

ită a

teriz

area

în

tr-u

n ae

ropo

rt.

• Cr

eare

a și

prel

ucra

rea

arbo

rilor

bin

ari c

e in

terv

in în

caz

ul tu

rnee

lor s

por-

tive

„prin

elim

inar

e”.

• Ev

alua

rea

expr

esiil

or a

ritm

etice

, rep

reze

ntat

e pr

in a

rbor

i bin

ari.

* Do

ar p

entr

u pr

ofilu

l rea

l.**

Extin

dere

.

La fi

nele

cla

sei a

XII-

a, e

levu

l poa

te:

• să

util

izeze

suba

lgor

itmi î

n pr

oces

ul d

e el

abor

are

a al

gorit

milo

r;•

să im

plem

ente

ze su

balg

oritm

i înt

r-un

lim

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt;

• să

eva

luez

e co

mpl

exita

tea

algo

ritm

ilor ș

i a p

rogr

amel

or d

e ca

lcul

ator

;•

să se

lect

eze

tehn

icile

de

prog

ram

are

în fu

ncție

de

spec

ificu

l pro

blem

elor

de

solu

ționa

t;•

să im

plem

ente

ze te

hnic

ile d

e pr

ogra

mar

e fr

ecve

nt u

tiliza

te în

solu

ționa

rea

prob

lem

elor

;•

să e

labo

reze

și s

ă im

plem

ente

ze p

e ca

lcul

ator

mod

elel

e in

form

atice

ale

obi

ecte

lor,

ale

siste

mel

or și

ale

pro

cese

lor f

recv

ent î

ntâl

nite

în a

c-tiv

itate

a co

tidia

nă.

• să

apl

ice

met

odel

e de

cal

cul n

umer

ic;

• să

org

anize

ze și

să p

relu

crez

e in

form

ațiil

e cu

aju

toru

l sis

tem

elor

de

gesti

une

a ba

zelo

r de

date

,

man

ifest

ând

urm

ătoa

rele

atit

udin

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• co

recti

tudi

ne și

coe

renț

ă în

util

izare

a te

rmin

olog

iei s

peci

fice

mijl

oace

lor d

igita

le;

• in

ițiati

vă și

per

seve

renț

ă în

alg

oritm

izare

a pr

oble

mel

or și

în im

plem

enta

rea

algo

ritm

ilor;

• cu

riozit

ate

și in

tere

s în

valo

rifica

rea

met

odel

or și

a in

stru

men

telo

r spe

cific

e m

odel

ării

pe c

alcu

lato

r;•

atitu

dine

criti

că și

cre

ativă

în d

emer

sul d

e cu

noaș

tere

a lu

mii

cu a

juto

rul m

odel

ărilo

r pe

calc

ulat

or;

• pr

eocu

pare

pen

tru

cuno

aște

rea

sinel

ui și

a lu

mii

prin

inte

rmed

iul m

ijloa

celo

r dig

itale

;•

resp

ecta

rea

regu

lilor

de

secu

ritat

e, e

rgon

omic

e, e

tice

și de

des

ign

în c

rear

ea și

difu

zare

a pr

odus

elor

dig

itale

.

63

V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare

Metodologiile de predare – învățare a informaticii se întemeiază pe următoarele principii:- îmbinarea proceselor de predare – învățare a cunoștințelor teoretice cu

activitățile practice la calculator;- adaptarea cunoștințelor predate la vârsta elevilor și la pre-achizițiile digitale ale

acestora;- interdisciplinaritatea;- adecvarea metodelor de predare – învățare la specificul instruirii asistate de calculator;- echilibrarea încărcăturii informaționale și asigurarea continuității între clase prin

eșalonarea materialului teoretic în funcție de particularitățile de vârstă ale elevului și în concordanță cu caracteristicile tehnice ale programelor de instruire asistată de calculator, ale programelor de aplicații și ale programelor de sistem ale calculatorului;

- diferențierea și individualizarea predării – învățării;- formarea capacităților de avansare în însușirea echipamentelor și a produselor-

program necunoscute și în aplicarea tehnologiilor informaționale moderne.Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea – învățarea infor-

maticii sunt:- utilizarea metodelor active, centrate pe elev, prin valorificarea oportunităților

oferite de mijloacele instruirii asistate de calculator;- combinarea judicioasă a instruirii teoretice cu lucrul individual la calculator;- antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competențelor specifice disciplinei.Curriculumul liceal la disciplina Informatică servește ca bază pentru proiecta-

rea și organizarea procesului instructiv, ce are drept scop formarea și perfectizarea competențelor specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevede orientarea de-mersului didactic la informatică spre formarea capacităților elevilor de a se integra în societatea informațională.

Fiind un ansamblu de capacități, cunoștințe și abilități, competența poate fi realizată doar prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:

- aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor și a noțiunilor din informatică;- aspectul funcţional, care reprezintă capacitățile persoanei de a activa într-un

anumit domeniu – profesional, educațional, social –, utilizând mijloacele digitale;- aspectul etic, care vizează valorile personale și sociale.În asimilarea informației comunicate sunt implicate procesele psihice de percepție, de

memorare și operațiile de gândire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice,

64

se va utiliza, în special, taxonomiile Bloom-Anderson și Bloom-Krathwohl, orientate spre atingerea de către persoana instruită a nivelului intelectual determinat de standarde.

Pentru asimilarea cunoștințelor de către elevi se recomandă utilizarea metodelor: SINELG, interviul, lectura ghidată, exercițiile practice la calculator, problemele destina-te dezvoltării gândirii algoritmice.

Aspectul de expertiză al competenței are rolul de dezvoltare a capacităților inte-lectuale și psihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea competențelor funcțional-acționare pot fi folosite taxonomiile Dave și Simpson.

Metodele recomandate la disciplina Informatică sunt: expunerea materialului teo-retic, lucrul la calculator, individual și/sau sub conducerea cadrului didactic, exercițiul, rezolvarea problemelor, lucrarea practică, lucrarea de laborator, studiile de caz, elabo-rarea proiectelor individuale și/sau în grup. O atenție deosebită se va acorda elaborării de către elevi a proiectelor cu caracter trans- și interdisciplinar, asigurându-se, astfel, implementarea în demersurile didactice a abordărilor STEM și STEAM.

În procesul de formare, de aprofundare și de consolidare a atitudinilor și a valorilor se va utiliza taxonomia lui Krathwohl.

Alegerea instrumentarului informatic necesar pentru implementarea curriculumului este la libera alegere a instituțiilor de învățământ, a cadrelor didactice și a elevilor. Având drept reper specificul competențelor de format și/sau de performat în domeniul infor-maticii, se recomandă utilizarea mijloacelor informatice prezentate în tabelul de mai jos.

Clasa Module Mijloace informatice recomandate

X

1. Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale

Aplicații de prezentări electronice.

2. Vocabularul și sintaxa unui limbaj de programare de nivel înalt

3. Conceptul de dată. Tipuri de date simple

4. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de pro-gramare de nivel înalt

Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).

5-A. Elemente de Web design Adobe Dreamweaver;Adobe Fireworks;Xara Web Designer;Microsoft Expression Web;Visual Web Developer Express;Microsoft Office SharePoint Designer;WebPlus;Google Web Designer.

65

Clasa Module Mijloace informatice recomandate

5-B. Grafica pe calculator Flickr;Picasa;Adobe Illustrator;Adobe Photoshop;Adobe Fireworks;OpenOffice.org Draw;CorelDRAW;Corel Painter;Inkscape;IrfanView;XaraPhoto&Graphic Designer.

XI

1. Tipuri de date structurate Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).

2. Informația Aplicații de prezentări electronice.

3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul

Aplicații de prezentări electronice.

4. Algebra booleană Aplicații de prezentări electronice.

5. Circuite logice Aplicații de prezentări electronice;PSpice.

XI

6. Structura calculatorului și a rețelelor de calculatoare

Aplicații de prezentări electronice.

7-A. Fotografia digitală IrfanView;Picasa;Photoscape;PhotoPos Pro;Photoshop Express;FotoFlexer.com.

7-B. Tehnici de prelucrare audiovi-zuală

Audacity;Cool Edit Pro;WavePad Audio Editor;Sound Forge Audio Studio;VideoPad Video Editor;Windows Live Movie Maker;Free Video Editor;Vivia;Camtasia Studio;Free Video Cutter Joiner.

66

Clasa Module Mijloace informatice recomandate

XII

1. Subprograme Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).

2. Tehnici de programare Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).

3. Elemente de modelare și calcul numeric

Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Matlab, Mathcad,Mathematica.

4. Baze de date Microsoft Access;Open Office Base;My SQL.

XII

5-A. Prelucrări avansate ale informațiilor din bazele de date

Microsoft Access;Open Office Base;My SQL.

5-B. Prelucrarea datelor experimen-tale din domeniul științelor uma-nistice

MS Office; Libre Office; Open Office; Kingsoft Office;SPSS, Stata, STATISTICA, SAS, StatPlus.

5-C. Programarea vizuală Lazarus, Delphi, PascalABC.NET;Visual Basic, Visual Basic for Applications; Microsoft Visual Studio;Eclipse;NetBeans;C++ Builder;JDeveloper.

67

Clasa Module Mijloace informatice recomandate

5-D. Structuri dinamice de date Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).

Axarea procesului de învățare – predare – evaluare pe competențe generează o struc-tură continuă a evaluării, realizată prin evaluări formative și evaluări sumative (finale).

În baza activităților de evaluare se obține motivarea elevilor și recepționarea unui feedback continuu, care permite: corectarea operativă a procesului de învățare; sti-mularea autoevaluării și a evaluării reciproce; evidențierea succeselor; implementarea evaluării selective sau individuale.

Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaționale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local, cât și online.

În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, con-tinuă la elevi a competențelor reflectate în standardele educaționale.

Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o individualizare a evaluării și o motivare suplimentară a elevilor evaluați. Elabo-rarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare.

Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scri-să, metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asis-tate de calculator.

Activitățile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceștia vor fi informați de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare), condițiile de realizare a activității.

Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoștințelor și a competențelor elevilor, precum și a progreselor înregistrate de aceștia.

Evaluarea sumativă se va realiza la sfârșitul fiecărui modul, semestru și an școlar. În calitate de elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utili-zarea itemilor de tip problemă pentru rezolvarea, la calculator, a testelor asistate de calculator și a produselor digitale elaborate de către elev.

68

69

Introducere

Din 1985, în instituțiile de învățământ din țara noastră a început predarea unei noi discipline − Bazele informaticii şi tehnicii de calcul, care, ulterior, s-a transformat în dis-ciplina școlară de astăzi − Informatică. Spre deosebire de disciplinele școlare clasice, predate de secole, care nu sunt supuse în mod direct influențelor exercitate de factorii tehnologici, Informatica se află sub o permanentă presiune, exercitată atât de schimbă-rile rapide din domeniile tehnologiei informației și a comunicațiilor, cât și de extinderea accesului largului public la aceste tehnologii. În consecință, reperele metodologice și paradigmele de dezvoltare curriculară la această disciplină școlară sunt frecvent contes-tate, iar linia de delimitare dintre cunoștințele fundamentale (teoria informației, teoria automatelor programabile, algoritmizarea și programarea, modelarea matematică) și cele aplicative (procesarea textelor, dezvoltarea de prezentări electronice, calculul ta-belar, comunicarea în mediile digitale, diseminarea informațiilor în spațiile virtuale etc.) devine flotantă.

Răspunsul la provocarea de bază a oricărui sistem de învățământ general − Ce competențe trebuie să formeze și să dezvolte școala: fundamentale, cu caracter strate-gic sau aplicative, necesare anume pentru ziua de astăzi? − este mult mai important în cazul Informaticii, întrucât tehnologiile informaționale pătrund practic în toate sferele vieții sociale. Situația se complică și prin faptul că tehnologiile digitale se schimbă la fiecare trei-cinci ani, iar orientarea curriculumului școlar la Informatică doar spre for-marea și dezvoltarea competențelor de utilizare a instrumentarului informatic de astăzi ar face ca respectivele competențe să devină irelevante peste o foarte scurtă perioadă de timp.

Curriculumul la Informatică, ediția 2019, are drept scop orientarea acestei discipline școlare spre formarea unor competențe digitale fundamentale, ce le-ar permite elevilor și viitorilor absolvenți să-și formeze și să-și dezvolte în mod de sine stătător abilitățile de utilizare a instrumentarului informatic, care se află într-un permanent proces de în-noire.

În linii mari, ediția 2019 a curriculumului disciplinar la Informatică urmează mo-delele utilizate în majoritatea țărilor cu tradiții în domeniu. Accentul în acest produs curricular se pune pe formarea și dezvoltarea competențelor orientate spre stăpâni-rea cunoștințelor fundamentale din informatică: algoritmizarea și programarea, as-pectele matematice ale informaticii, rezolvarea problemelor, modelarea pe calculator ș.a. Aspectele legate de utilizarea instrumentarului informatic (sistemele de operare, aplicațiile de organizare și de prelucrare a datelor, calculatoarele și rețelele etc.) sunt abordate în mod conceptual, fără a fi legate de o tehnologie concretă. Anume acest fapt, în opinia majorității specialiștilor în domeniu, oferă posibilitatea de a forma și a

70

dezvolta la elevi competența de însușire de sine stătătoare a noilor instrumente infor-matice, care, de regulă, se schimbă la fiecare doi-trei ani.

Spre deosebire de disciplinele școlare clasice, în cazul Informaticii schimbările teh-nologice rapide, presiunea socială și necesitățile mediului de afaceri din domeniul in-dustriei tehnologiei informației și a comunicațiilor presupun asigurarea unui grad cât mai înalt de flexibilitate a produselor curriculare. În acest scop, pentru prima oară în istoria învățământului general din Republica Moldova, proiectarea curriculară s-a ba-zat pe două principii noi, acceptate de comunitatea pedagogică, dar neimplementate în deplină măsură în curricula precedentă: structurarea curriculumului pe module și extinderea posibilităților fiecărei instituții de învățământ și ale fiecărui elev de a alege conținuturile și mijloacele informatice de instruire.

71

I. REFERINȚE CONCEPTUALE ALE CURRICULUMULUI LA INFORMATICĂ

1.1. Conceptul de curriculum la Informatică

Dezvoltarea curriculumului la Informatică pentru învățământul liceal orientează pro-iectarea, organizarea și desfășurarea eficientă a procesului de învățământ în contextul unei pedagogii axate pe competențe.

Este important ca atât cadrele didactice, cât și părinții să conștientizeze esența prin-cipalelor noțiuni utilizate în curriculum:

Competenţe-cheie/transversale – așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de către elevi la încheierea școlarizării. Codul Educaţiei statuează următoarele competențe-cheie:

CC1. Competențe de comunicare în limba română.CC2. Competențe de comunicare în limba maternă.CC3. Competențe de comunicare în limbi străine.CC4. Competențe în matematică, în științe și tehnologie.CC5. Competențe digitale.CC6. Competența de a învăța să înveți.CC7. Competențe sociale și civice.CC8. Competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă.CC9. Competențe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale.Competenţele specifice disciplinei – sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitu-

dini și valori dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permi-te identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații. Aceste competențe se preconizează a fi atinse la finele învățământului liceal.

Competențele specifice disciplinei școlare Informatică au fost derivate din compe-tențele-cheie/transversale și formulate atât conform Cadrului de Referinţă al Curriculu-mului Naţional, cât și conform recomandărilor principalelor documente europene re-feritoare la edificarea societății informaționale: Competenţe informatice pentru secolul al XXI-lea (2007), O agendă digitală pentru Europa (2010), Planul de acţiune pentru educaţia digitală (2018).

Curriculumul disciplinar la Informatică statuează următoarele competențe specifice:CS1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor

de învățare și de muncă, manifestând abordări inovatoare și spirit practic.CS2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare și mun-

că, manifestând interes pentru învățarea activă, pentru cercetare și colaborare, respectând etica mediilor virtuale.

72

CS3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și realizărilor personale și ale co-lectivului în care activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convinge-re.

CS4. Elaborarea de produse digitale grafice, audio și video, demonstrând creativitate și respect față de valorile culturale naționale și universale.

CS5. Perceperea științifică a rolului și impactului fenomenelor informatice din socie-tatea contemporană, manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferi-tor domenii de studiu, activitate și valori umane.

CS6. Prelucrarea datelor experimentelor din domeniul științelor reale și al celor so-cioumane, manifestând gândire critică, claritate și corectitudine.

CS7. Algoritmizarea metodelor de analiză, de sinteză și de soluționare a situațiilor-problemă, demonstrând creativitate și perseverență.

CS8. Implementarea algoritmilor în medii de programare, dând dovadă de concen-trare și reziliență.

CS9. Explorarea situațiilor-problemă prin modelare, prin planificare și efectuare de experimente virtuale în mediile digitale, dovedind spirit analitic, claritate și concizie.

Pe parcursul întregului proces de predare – învățare – evaluare, cadrul didactic va ra-corda demersul didactic de formare și dezvoltare a competențelor specifice Informaticii la necesitatea dezvoltării și consolidării competențelor-cheie. În acest scop, cadrul di-dactic se va conduce de corelația dintre competențele specifice disciplinei Informatică și competențele-cheie statuate în Codul Educaţiei (vezi tabelul de mai jos).

Tabelul 1. Corelaţia dintre competenţele specifice disciplinei şcolare Informatică şi competenţele-cheie

CC1 CC2 CC3 CC4 CC5 CC6 CC7 CC8 CC9

CS1 + + + × + + +

CS2 + + + × + +

CS3 + + + × + + +

CS4 + + + × + + + +

CS5 + × +

CS6 + × + +

CS7 + × + +

CS8 + × + +

CS9 + × + +

Legendă:× Competența specifică contribuie în mod direct la formarea competenței-cheie.+ Competența specifică contribuie în mod indirect la formarea competenței-cheie.

73

În ansamblu, curriculumul a fost conceput în așa mod ca la fiecare lecție de Informa-tică elevul să aibă posibilitatea, pe de o parte, să-și formeze competențele prevăzute în Codul Educaţiei, iar, pe de altă parte, să-și realizeze la maximum potențialul intelectual și creativ prin prisma unei strategii didactice interactive, ce incită curiozitatea elevilor și-i implică într-un proces motivațional de învățare. Pentru a valorifica în volum deplin această abordare, este important ca în procesul de proiectare didactică de lungă și scur-tă durată profesorul să aleagă în așa mod materiile de predare și activitățile de învățare – evaluare, încât să se asigure nu doar formarea și dezvoltarea competențelor specifice Informaticii, dar, prin intermediul lor, și a competențelor-cheie. O atenție deosebită se va acorda legăturilor trans- și interdisciplinare, folosindu-se în acest scop recomandările STEAM1.

Conceptul STEAM se bazează pe formarea și dezvoltarea competențelor celui care învață prin intermediul activităților didactice cu un pronunțat caracter aplicativ, cunoștințele fiind achiziționate concomitent cu formarea deprinderilor de punere în aplicare a acestora. Conform conceptului STEAM, învățarea trebuie să se bazeze, în principal, pe investigare, pe soluționare de probleme și proiecte, care trebuie să aibă un pronunțat caracter interdisciplinar.

Se recomandă ca demersurile didactice bazate pe conceptul STEAM să fie proiectate și implementate nu doar de profesorul de informatică, ci de toate cadrele didactice care predau în clasa respectivă. În acest scop, echipe formate din cadrele didactice în cauză vor selecta teme comune de investigație, de rezolvare a situațiilor de problemă și de elaborare a proiectelor. Temele respective vor acoperi în mod obligatoriu mai multe discipline școlare. Evident, în cazul desfășurării activităților interdisciplinare de învățare, cadrele didactice, care predau discipline distincte, vor asigura sincronizarea principale-lor etape de desfășurare a acestora.

1.2. Demersurile inovative ale curriculumului la Informatică

Curriculumul disciplinar la Informatică pentru învățământul liceal se caracterizează prin următoarele elemente de noutate:

1. Este utilizată o nouă taxonomie a competențelor, conformă ultimelor realizări ale științelor educației.

2. Au fost redefinite competențele specifice la Informatică, accentul punându-se pe îmbinarea armonioasă a cunoștințelor fundamentale din Informatică cu forma-rea și dezvoltarea abilităților de utilizare a mijloacelor oferite de noile tehnologii ale informației și comunicațiilor.

1 STEAM este un acronim provenit de la cuvintele englezești: Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică).

74

3. A fost crescut gradul de atractivitate a Curriculumului prin structurarea lui pe module și extinderea componentelor la alegere, oferindu-le astfel elevilor posibi-litatea să-și aleagă, pentru o studiere mai aprofundată, acele domenii ale Infor-maticii, pe care ei le consideră mai utile și/sau mai interesante.

4. Curriculumul a devenit invariant față de specificul produselor-program folosite (sistemele de operare, aplicațiile de birou, programele de prelucrări grafice, au-dio și video, mediile de dezvoltare a programelor de calculator).

5. Curriculumul a fost simplificat prin excluderea temelor care erau accesibile și prezentau interes doar pentru un număr foarte mic de elevi: tehnicile avansate de programare, metodele sofisticate de calcul numeric, metodele sofisticate de proiectare a bazelor de date. Astfel de teme sunt propuse pentru a fi studiate la alegere sau la cercurile de Informatică.

6. Atractivitatea curriculumului a fost sporită prin includerea în programele pentru fiecare clasă de liceu a modulelor la alegere: prelucrări grafice, audio și video; fotografia digitală; prelucrări ale datelor în cercetările umanistice, prelucrări ale informațiilor din bazele de date, elemente de Web design, programarea vizuală.

7. A fost reconceptualizată abordarea aspectelor ce țin de algoritmi și de metode-le de implementare a acestora, elevii și cadrele didactice având posibilitatea să aleagă ei înșiși limbajele și mediile de programare utilizate.

8. Au fost actualizate temele ce țin de principiile de funcționare și de structura cal-culatoarelor și a rețelelor digitale, în prim-plan readucându-se principiile funda-mentale ale informaticii. În scopul însușirii profunde a acestor principii, în Curri-culum au fost incluse echipamentele digitale și tehnologiile de ultimă oră, cele ce vizează Internetul, prelucrări distribuite (în „nori”) și servicii electronice.

9. În Curriculumul pentru liceu au fost extinse temele legate de respectarea cadru-lui normativ-juridic, a regulilor de securitate, ergonomice și etice în utilizarea mij-loacelor tehnologiei informației și comunicațiilor.

10. Este implementat conceptul STEAM.Evident, demersurile inovative listate mai sus cer de la profesorii de Informatică ac-

tualizarea paradigmelor de elaborare a proiectelor didactice de lungă și scurtă durată, de reconceptualizare a modalităților de planificare și desfășurare a întregului ansamblu de activități didactice.

75

II. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA INFORMATICĂ

2.1. Curriculumul la Informatică ca sursă de proiectare didactică

În contextul Curriculumului pentru învățământul liceal, conceptul central al proiec-tării curriculare la disciplină este proiectarea didactică personalizată2.

Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua de-cizii asupra modalităților pe care le consideră optime în asigurarea calității procesu-lui educațional la clasă. Totodată, prin proiectarea didactică personalizată, învățătorul își asumă responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualizate, în funcție de condiții și cerințe concrete.

Proiectarea didactică la o disciplină școlară solicită cadrului didactic gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învățării și evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiționate: de lungă și de scurtă durată.

Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de către profesor și apro-bate în cadrul instituției de învățământ, sunt următoarele:

• la nivelul de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei (anual, semes-trial); proiectele unităților de învățare;

• la nivelul de scurtă durată: proiectele didactice (zilnice) pentru lecții sau alte for-me de organizare, de exemplu, excursie la companiile de profil informatic.

Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative, care transpun în mod personalizat curriculumul disciplinar (programa școlară) în condițiile concrete ale procesului educațional la clasă, în contextul alocării de resurse metodolo-gice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didactic pe parcursul vizat.

Astfel, curriculumul disciplinar constituie reperul principal, documentul reglator pentru proiectarea personalizată a activității didactice la clasă.

În acest sens, programa disciplinară pentru fiecare clasă se lecturează urmărind interrelaționarea elementelor prezentate în Figura 1.

2 Proiectarea didactică personalizată la Informatică reprezintă o adaptare a abordării respective, dezvoltate în Ghidul de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018).

76

Figura 1. Interacţionarea elementelor ce reperează proiectarea didactică

Competențe specifice disciplinei

Unități de învățare pe clasă:- Unități de competență- Unități de conținut- Activități de învățare și

produse școlare recomandate

Unități de competență prevăzute pentru sfârşitul clasei respective

Administrarea disciplinei

Repartizarea orientativă a orelor pe unități de

conținut

Competenţele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor liceale, repe-rează proiectarea de lungă durată la disciplină.

Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare.

Sistemele de unităţi de competenţă, proiectate pentru o unitate de învățare, sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.

Sistemele de unități de competență sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluările anuale. Aceste sisteme vor servi drept bază pentru elaborarea instru-mentarului respectiv destinat evaluării sumative la finalizarea fiecăreia dintre clasele liceale.

Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează și realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.

Unitățile de conținut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului pe parcursul respectivei unități de învățare.

Activităţile de învăţare şi produsele şcolare recomandate prezintă liste deschise de contexte semnificative de manifestare a unităților de competență proiectate pentru for-mare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare.

77

Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, în concordanță cu proiectele unităților de învățare, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

2.2. Proiectarea didactică de lungă durată

Prin proiectarea didactică de lungă durată, competențele, ce trebuie formate și dez-voltate la elevi printr-o disciplină, sunt relaționate cu resursele, cu timpul disponibil și modalitățile de realizare a feedbackului. Acest instrument oferă imaginea întregului de-mers, care va fi parcurs de către elev și profesor pe durata integrală a unei perioade mai îndelungate și permite repartizarea judicioasă a resurselor temporale pentru predare și aprofundare.

Înainte de a demara procesul de proiectare didactică de lungă durată propriu-zis, profesorul, de comun acord cu elevii și părinții acestora, va decide/va selecta modulul la alegere. Pentru a asigura îndrumarea corectă a elevilor și a părinților în alegerea unuia dintre modulele indicate în curriculumul disciplinar la Informatică, cadrul didactic va colecta și va sistematiza informațiile referitoare la:

• preferințele elevilor și ale părinților, folosind în acest scop chestionare, prefera-bil, online;

• disponibilitatea resurselor digitale (numărul de elevi la un calculator pe durata orelor de Informatică, numărul de ore în care un elev poate lucra la calculator în afara lecțiilor, capacitatea conexiunilor Internet, dotarea cu produse-program cu destinație generală, dotarea cu produse-program specializate etc.);

• disponibilitatea materialelor didactice tradiționale și a celor digitale (manuale, produse-program educaționale, sisteme automatizate de testare, servicii Web etc.);

• garantarea accesului fiecărui elev la resursele digitale necesare studierii în volum deplin a eventualelor module la alegere.

Dacă în procesul de alegere a modulului părerile sunt împărțite aproximativ în nu-măr egal, cadrul didactic poate să opteze pentru predarea simultană a două dintre ele, utilizând în acest scop tehnologiile didactice bazate, în principal, pe activități individu-ale și în grup.

În vederea orientării cadrelor didactice în elaborarea proiectului didactic de lungă durată, curriculumul disciplinar la Informatică conține, în capitolul „Administrarea dis-ciplinei”, repartizarea orientativă a orelor pe module. Fiind flexibil, curriculumul la Infor-matică oferă cadrului didactic o anumită libertate în repartizarea orelor pe module, însă fără reducerea numărului total de ore alocate modulelor obligatorii.

78

După alocarea numărului de ore pentru fiecare dintre module, profesorul va dis-tribui orele respective pe unități de învățare, conducându-se de necesitatea asigurării unui demers educațional eficient.

La repartizarea orelor pe unități de învățare, profesorul va ține cont de următorii factori:

• nivelul inițial de pregătire a elevilor pentru studierea materiilor respective;• complexitatea materiilor ce vor fi studiate în cadrul fiecăreia dintre unitățile de

învățare;• complexitatea lucrărilor practice, pe care elevii le vor efectua la calculator;• ponderea evaluărilor curente și sumative în activitățile didactice preconizate.După repartizarea orelor, profesorul va selecta cu atenție tehnologiile didactice pre-

conizate, utilizând în acest scop întreaga varietate de metode de învățământ, explicate în detaliu în cursurile de didactica generală și de didactici speciale, în cazul nostru, evi-dent, ale informaticii.

Pentru exemplificare, în Anexa 1 este prezentat Proiectul didactic de lungă durată pentru clasa a X-a, elaborat în baza curriculumului la Informatică, ediția 2019.

În ansamblu, proiectarea didactică de lungă durată va fi realizată într-o formă com-prehensivă, asigurându-se interdependența unităților de competență – conținuturile tematice, activitățile de învățare și produsele școlare, care trebuie eșalonate în timp conform Planului-cadru de învățământ.

În procesul proiectării didactice de lungă durată, o atenție deosebită se va acorda formării și dezvoltării graduale a competențelor specifice disciplinei Informatică, asigu-rându-se respectarea succesiunii logice a unităților de conținut.

2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată

Proiectul didactic de scurtă durată oferă o schemă rațională și personalizată a desfășurării lecției, pornind de la 3 repere intercondiționate:

• ceea ce ne propunem să realizăm – obiectivele operaționale;• elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – conținuturi și stra-

tegii didactice (forme; metode, procedee și tehnici; mijloace);• modul în care măsurăm eficacitatea învățării – strategii de evaluare.În literatura de specialitate sunt prezentate diferite modele de proiecte de lecții,

toate vizând aceleași aspecte de bază. Cadrul didactic va opta pentru modelul pe care-l consideră mai util și mai eficient.

În baza experienței de pilotare a curriculumului la Informatică, ediția 2015, se reco-mandă ca proiectul de lecție să includă următoarele compartimente:

Datele generale. Data calendaristică, clasa, disciplina.Subiectul lecţiei. Se transcrie din proiectul didactic de lungă durată.

79

Tipul lecţiei. Se indică tipul corespunzător lecției din perspectiva formării de compe-tențe:

• de dobândire a cunoștințelor;• de înțelegere a cunoștințelor;• de aplicare a cunoștințelor;• de analiză – sinteză a cunoștințelor;• de evaluare a cunoștințelor;• mixtă.Unităţile de competenţă. Din curriculum se transcriu unitățile de competență, care,

în mod prioritar, sunt urmărite anume în cadrul lecției date.Obiectivele operaţionale. În funcție de situația concretă, se formulează 4-6 obiecti-

ve deduse din unitățile de competență selectate pentru lecția dată, reflectând în mod adecvat domeniile:

• cognitiv (asimilarea cunoștințelor, formarea capacităților intelectuale);• afectiv (formarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor);• psihomotor (operații manuale, formarea conduitelor motrice, practice).Alegerea verbelor de acțiune se va efectua conform recomandărilor din curriculumul

disciplinar la Informatică: taxonomiile Bloom – Anderson și Bloom – Krathwohl pentru domeniul cognitiv; taxonomia lui Krathwohl pentru domeniul afectiv; taxonomiile lui Dave și Simpson pentru domeniul psihomotor. Taxonomiile respective pot fi găsite în literatura de specialitate.

În formularea obiectivelor, se vor urmări formarea și dezvoltarea atitudinilor și a va-lorilor specifice predominante pentru Informatică, reliefate în competențele specifice disciplinei.

Strategiile didactice. În acest compartiment se vor include:• formele de organizare (frontală, individuală, în grup);• metodele, procedeele și tehnicile didactice (atât clasice, cât și cele moderne, ba-

zate pe utilizarea pe scară largă a mijloacelor instruirii asistate de calculator);• mijloacele didactice (demonstrative, individuale, distributive)3.Strategiile de evaluare. În acest compartiment se vor include:• tipul evaluării;• instrumentarul de evaluare, produsele evaluate, criteriile de evaluare;• procedeele de autoevaluare/evaluare reciprocă.La elaborarea acestui compartiment, se va ține cont de faptul că strategiile de eva-

luare pot fi:• instrumentale – realizate în condiții special create ce presupun elaborarea și apli-

carea unor instrumente de evaluare construite pe bază de produse (test însoțit de matrice de specificații și barem de corectare/verificare/apreciere; probă orală, scrisă, practică sau combinată etc.)4;

3 Mijloacele elaborate de către cadrul didactic se anexează la proiect.4 Capitolul „Informatica” din Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chisinau, ISE, 2014.

80

• noninstrumentale – realizate în circumstanțe obișnuite pe baza observării activității elevilor și a feedbackului imediat, fără folosirea instrumentelor de eva-luare, fiind destinate sensibilizării partenerilor angajați în proces (cadrul didactic și elevii) la manifestările comportamentului performanțial al elevilor, în vederea prevenirii și combaterii dificultăților și eficientizării procesului didactic.

Bibliografie. În acest compartiment se vor indica doar sursele accesibile elevilor din instituția dată de învățământ. O atenție deosebită se va acorda resurselor online, care trebuie să corespundă eticii și securității digitale.

Demersul didactic. Proiectarea demersului didactic al lecției poate fi realizată atât în baza secvențelor instrucționale eșalonate în corespundere cu tipul lecției, cât și în baza fazelor lecției-cadru Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere.

Gradul de desfășurare a proiectului se va decide în funcție de gradul didactic al pro-fesorului, de comun acord cu conducerea instituției de învățământ, ținând cont de re-zultatele activității cadrului didactic.

În funcție de modelul de proiectare și de gradul de desfășurare, pot fi adoptate di-ferite variante de organizare a demersului didactic: textuală sau tabelară. Atât varianta textuală, cât și cea tabelară vor conține informații explicite referitoare la acțiunile cadru-lui didactic și ale elevilor din cadrul fiecărei etape a lecției, produsele școlare așteptate de la elevi și criteriile de evaluare a acestora, dacă este cazul.

Pentru exemplificare, în Anexa 2 este prezentat Proiectul didactic de scurtă durată pentru clasa a X-a, elaborat în baza curriculumului la Informatică, ediția 2019.

81

III. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE CURRICULUMULUI LA INFORMATICĂ

3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice la Informatică

Tipologia şi specificul strategiilor didactice. Strategia didactică este un termen unifi-cator, care reunește sarcinile și situațiile de învățare, reprezentând un sistem integru de mijloace, de metode și resurse educaționale, care vizează dezvoltarea unor competențe. Strategia didactică ocupă un loc central în activitatea didactică, deoarece proiectarea și organizarea lecției se realizează în funcție de decizia strategică a profesorului. Ea este concepută ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați actorii predării – învățării, condițiile realizării și metodele vizate. Prin urmare, strategia stabilește traseul metodic optim pentru abordarea unei situații concrete de predare/învățare. În acest fel, prin proiectare strategică se pot preveni erorile, riscurile și evenimentele nedorite din activitatea didactică.

În calitate de elemente factice, metodele sunt consubstanțiale strategiilor. Cu alte cuvinte, strategia nu se confundă cu metoda sau metodologia didactică, deoarece aces-tea din urmă vizează o activitate de predare – învățare – evaluare, în timp ce strategia se referă la procesul de instruire în ansamblu.

Principalele componente ale strategiei didactice sunt:• sistemul formelor de organizare și desfășurare a activității educaționale;• sistemul metodologic (metodele și procedeele didactice);• sistemul mijloacelor de învățământ (resurse utilizate);• sistemul obiectivelor operaționale/unităților de competență (pentru o lecție/

unitate de învățare).Dintre strategiile didactice mai importante, aplicabile la studiul disciplinei Informa-

tică, menționăm:• strategii inductive (demersul didactic de la particular spre general);• strategii deductive (demersul didactic de la general spre particular);• strategii analogice (învățarea în baza modelelor);• strategii mixte (inductiv-deductive și deductiv-inductive);• strategii algoritmice (demers demonstrativ, intuitiv, structurat, ordonat);• strategii euristice (obținerea cunoștințelor prin efort propriu – problematizare,

experimentare, analiză, sinteză).De cele mai multe ori, specialiștii din domeniul informaticii folosesc strategiile al-

goritmice, mixte și analogice, îmbinându-le cu elemente de dirijare și independență, cu accent pe predare – învățare semidirijată. Pentru obținerea de către elevi a

82

performanțelor în domeniul informaticii, recomandăm utilizarea strategiilor euristice, cu orientare spre autoinstruirea ghidată.

Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare și învățare, al metodelor informative și activ-participative, de studiu individual, de verificare și eva-luare.

Principii de elaborare a strategiilor didactice. Transformările tehnologice esențiale determină modificări complexe ale proceselor specifice tuturor domeniilor activității umane. În particular, acestea afectează și domeniul educației. Se transformă modele, procese, apar conținuturi noi, altele devin mai puțin actuale. Scade limita de jos a vâr-stei la care începe studierea și utilizarea tehnologiilor digitale.

Urmare a modificării, în structura proceselor de instruire, a curriculumului, a mo-delelor și formelor de educație, se modifică și algoritmul de elaborare a strategiilor didactice, în special la disciplina Informatică. Astfel, acestea vor fi orientate nu doar pentru a asigura instruirea centrată pe elev, dar și pentru a permite instruirea calitativă în baza modelelor modulare, inter- și transdisciplinarității, integrării cu alte discipline din domeniul științelor exacte (STEM/STEAM).

Prin urmare, strategiile didactice vor fi elaborate în conformitate cu următoarele principii:

Principiul actualității. Strategiile didactice se vor axa pe cele mai noi instrumente și tehnologii informatice, se vor adresa cercetărilor de ultimă oră din domeniul informaticii și al științelor aferente, adaptând elementele de noutate la specificul de vârstă al elevilor.

Principiul modularității. Strategiile se vor plia pe structura modulelor de instruire, delimitând activitățile de învățare și evaluare în conformitate cu conținutul specific al modulului. Astfel, pentru modulele orientate spre formarea competențelor de progra-mare a aplicațiilor/dispozitivelor digitale se vor folosi preponderent strategii algoritmi-ce și euristice; la studierea modulelor „tehnologice”, se vor aplica strategii analogice. Strategiile inductive și deductive vor fi utilizate în predarea tuturor modulelor selectate de către cadrul didactic.

Principiul interdisciplinarității/transdisciplinarității. Pentru strategiile utilizate la predarea unor anumite conținuturi, vor fi identificate în prealabil legăturile cu disci-plinele STEM/STEAM, iar obiectivele pentru activitățile concrete vor fi adaptate la cerințele curriculare în cadrul acestor discipline. Exemple: utilizarea căutării binare la rezolvarea ecuațiilor algebrice; programarea dispozitivelor digitale pentru realizarea acțiunilor repetitive.

Principiul flexibilității. Strategiile elaborate se vor adapta la diverse contexte speci-fice ale cadrului didactic și ale elevilor instruiți, cum ar fi:

• contextul psihopedagogic;• contextul personalităților (atât personalitatea elevilor, cât și a profesorului);• contextul infrastructurii digitale a instituției;• contextul stilului de predare ș.a.m.d.

83

3.2. Strategii didactice de predare – învățare specifice Informaticii

Repere şi modalități de proiectare a strategiilor didactice. Componentele care de-termină o strategie didactică sunt:

• formele activităților educaționale;• metodele de învățare folosite în cadrul activităților;• mijloacele folosite de către profesor/elevi pe parcursul activităților;• finalitățile urmărite de către profesor/elevi.Prin urmare, pentru proiectarea unei strategii didactice, sunt necesare selectarea

formelor, a metodelor, a mijloacelor și a finalităților adecvate și corelarea corectă a acestora pe întreg parcursul realizării strategiei.

Formele de activități didactice. Formele de activități didactice se clasifică după di-verse criterii, principalele fiind:

• durata activității: an școlar, semestru, sistem de lecții (unitate de învățare), lecție, moment de lecție;

• grupul țintă: clasă, grup, elev individual;• modul de organizare:

- formal (cu flux informațional formativ sistematic, omogen, programat, cuan-tificat și dirijat, însoțit de o evaluare formativă continuă și sistematică pentru atingerea finalităților educaționale și dezvoltarea psihică a elevilor;

- nonformal/neformal (activități școlare și extrașcolare în care influențele edu-cative sunt structurate, organizate și instituționalizate în afara sistemului tradițional de învățare, fiind variate, flexibile, oferind posibilitatea de a pune în evidență interesele, abilitățile și opțiunile particulare ale elevului);

- informal (fluxul informațional este aleatoriu, neorganizat, nedirijat, nesiste-matic, cunoștințele sau abilitățile dobândite sunt sporadice, neselectate, că-pătate involuntar, ca urmare a trăirii unor experiențe de viață).

Astfel, forma activității didactice stabilește cadrul temporal, auditorial și organizato-ric, în care se integrează metodele utilizate pentru transmiterea demersului didactic și mijloacele de învățare folosite în timpul activității didactice.

Metode de învățare. Metodele de învățare reprezintă căile prin care elevii ajung, în procesul de învățământ, sub coordonarea profesorilor, la dobândirea cunoștințelor, a deprinderilor, la dezvoltarea capacităților intelectuale și la valorificarea aptitudinilor specifice.

Metoda este un ansamblu de operații mintale și practice, prin care elevul dezvăluie esența evenimentelor, a proceselor, a fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau inde-pendent. În sens larg, metoda este o practică raționalizată, o generalizare confirmată de experiența curentă sau de experimentul psihopedagogic și care servește la transforma-rea și ameliorarea naturii umane.

84

Principalele funcții ale metodelor de învățare sunt:• cognitivă – dirijarea cunoașterii pentru a obține noi cunoștințe;• normativă – modul de predare/învățare;• motivațională – de stimulare a interesului pentru învățare);• formativ-educativ-compensatorie – exersare, antrenare și dezvoltare a procese-

lor psihice.Principalele metode de învățare sunt expunerea și conversația didactică,

demonstrația, observarea, lucrul cu manualul, exercițiul, algoritmizarea, modelarea didactică, instruirea în bază de problemă, instruirea programată, studiul de caz, simu-larea, învățarea prin descoperire, proiectul de cercetare. Majoritatea metodelor sunt bine cunoscute și descrise în literatura de specialitate. Ne vom opri la descrierea doar a acelor metode, care devin esențiale în contextul realizării unui curriculum axat pe competențe pentru disciplina Informatică.

Instruirea în bază de problemă. Această metodă mai este denumită și predare prin rezolvare de probleme. O definiție de lucru a metodei în cauză este: metoda didactică, ce prevede plasarea elevului în fața unor dificultăți create în mod deliberat, în a căror depășire, prin efort propriu, acesta învață ceva nou.

Conform literaturii de specialitate, situațiile de problemă ce pot fi propuse elevilor în cadrul lecțiilor de Informatică sunt:

• există un dezacord între cunoștințele precedente ale elevului și cunoștințele ne-cesare pentru rezolvarea unei situații noi;

• elevul trebuie să aleagă dintr-un lanț sau sistem de cunoștințe, chiar incomplete, numai pe cele necesare în rezolvarea unei situații date, urmând să completeze datele necunoscute;

• elevul este pus în fața unei contradicții între modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic și dificultatea de aplicare a lui în practică;

• elevul este solicitat să sesizeze dinamica mișcării într-o schemă aparent statică;• elevului i se cere să aplice, în condiții noi, cunoștințele anterior asimilate.Necesitatea utilizării acestei metode în învățământ este ușor de dovedit, fiind date

numeroasele ei valențe, convenabile educației actuale: faptul că favorizează aspectul formativ al învățământului prin participarea efectivă și susținută a elevului și prin dez-voltarea intereselor de cunoaștere; faptul că sporește aplicabilitatea informației elevu-lui în practică; faptul de a crea elevului o mare posibilitate de transfer a diverselor reguli însușite etc.

Un exemplu de instruire în bază de problemă este prezentat în Anexa 3.Instruirea în bază de proiect. Instruirea în bază de proiect este o metodă de instru-

ire/evaluare, care permite elevilor să capete cunoștințe semnificative și abilități practi-ce, necesare pentru o carieră de succes. Dacă ne orientăm spre atingerea obiectivelor educaționale principale ale secolului al XXI-lea, atunci această metodă trebuie să fie în centrul atenției.

85

O instruire riguroasă și profundă în bază de proiect este orientată spre întrebări sau situații principale deschise. Astfel, elevii se axează pe aprofundarea învățării prin cen-trarea pe teme importante, dezbateri, întrebări și/sau rezolvări de probleme.

Metoda creează necesitatea de a cunoaște conținuturile esențiale și a căpăta competențele specifice. Proiectele tipice (și cele mai multe instruiri), încep prin pre-zentarea elevilor a cunoștințelor și a conceptelor, iar, odată cu asimilarea lor, oferă po-sibilitatea aplicării practice. Realizarea proiectului demarează cu prezentarea scopului final, a cărui atingere necesită cunoștințe specifice și concepte, creând, astfel, premise pentru a învăța.

Principalele avantaje ale instruirii în bază de proiect sunt:1. Elevii se angajează în rezolvarea problemelor complexe din lumea reală; dacă

este posibil, selectează sau definesc probleme semnificative pentru ei.2. Elevii se implică în activități de cercetare, își formează abilități de planificare, își

dezvoltă gândirea critică și abilitățile de identificare, de rezolvare a problemelor.3. Creează aptitudini/standarde specifice și cunoștințe în contextul activităților rea-

lizate în proiect.4. Facilitează învățarea și aplicarea abilităților de comunicare interpersonală, lucru

în echipă.5. Permite elevilor utilizarea practică a unei game de competențe necesare pentru

dezvoltarea profesională și carieră (planificarea timpului și a resurselor, respon-sabilitatea individuală etc.).

6. Include perspective de atingere a finalităților de studii (la care se referă curricu-lumul), stabilite la începutul proiectului.

7. Încorporează activități de reflecție ale elevilor pentru analiza critică a experiențelor în cadrul proiectului și de corelare a experiențelor cu standardele specifice de învățare.

8. Finalizează cu o prezentare sau cu un produs care confirmă realizarea sarcinilor de învățare.

Un exemplu de instruire în bază de proiect este prezentat în Anexa 4.Instruire în baza studiului de caz. Această metodă constă în confruntarea elevului

cu o situație reală de viață, prin a cărei observare, înțelegere, interpretare urmează să realizeze un progres în cunoaștere. Metoda include următoarele etape:

1. Alegerea cazului și conturarea principalelor elemente semnificative.2. Lansarea cazului care poate avea loc în mai multe forme, de exemplu, lansarea ca

o situație problematică.3. Colectarea informațiilor în legătură cu cazul.4. Sistematizarea materialului prin recurgerea la diverse metode, printre care se

enumeră cele statistice.5. Dezbaterea informației culese, care poate avea loc prin diverse metode.

86

6. Stabilirea concluziilor și valorificarea proprie: o comunicare, ipoteze de verificat, decizii.

În ansamblu, studiul de caz reprezintă o metodă compozită, concentrând în sine o suită întreagă de alte metode, fără de care nu poate exista. Pentru studiile de caz la disciplina Informatică, în special în cazul primelor experiențe ale elevilor, se recomandă realizarea etapelor 1 și 2 de către profesor, iar a următoarelor etape – de către elevi, cu o asistență consistentă din partea profesorului.

Un exemplu de instruire în baza studiului de caz este prezentat în Anexa 5.Mijloace de învățare. Mijloacele de învățare reprezintă un ansamblu de resurse

(obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente și sisteme tehnice) care susțin și facilitează activitățile de învățare și evaluare în cadrul procesului de predare – învățare.

Clasificarea resurselor educaționale se face în funcție de analizatorul solicitat, pre-cum și de caracterul celor prezentate. Astfel, resursele pot fi clasificate în:

• resurse vizuale: texte, prezentări, imagini și dispozitivele de vizualizare ale aces-tora;

• resurse auditive: înregistrări sonore și dispozitivele de creare și de reproducere;• resurse audiovizuale: înregistrări video cu bandă sonoră și dispozitivele de creare

și de reproducere.Pentru activitățile de învățare la disciplina Informatică, suportul material al resurse-

lor de învățare sunt dispozitivele digitale pentru prelucrarea informației și echipamen-tele periferice specializate, dar nu se exclude și utilizarea mijloacelor tradiționale de învățare, cum ar fi fișele, placatele, modelele fizice, reportofoanele, camerele video etc.

Utilizarea corectă, echilibrată a mijloacelor de învățare permite asigurarea următoa-relor cerințe înaintate față de procesul educațional:

Flexibilitatea – posibilitatea de a selecta, din mulțimea de resurse și dispozitive, pe cele mai adecvate situații la moment.

Generalitatea – posibilitatea de a codifica în diferite forme mesajele transmise, ast-fel încât să fie antrenate concomitent câteva sisteme de recepție.

Paralelismul – posibilitatea utilizării concomitente a aceleiași resurse în mai multe scopuri sau de către mai mulți utilizatori.

Specificul disciplinei Informatică impune utilizarea masivă a calculatorului electronic în calitate de mijloc de învățare. Fiind un instrument universal, el, în funcție de dispozi-tivele periferice conectate și de ansamblul de resurse educaționale și aplicații software disponibile, poate înlocui toate mijloacele tehnice tradiționale. Posibilitatea de comuni-care prin intermediul rețelei Internet cu resursele informaționale externe extinde și mai mult gama metodelor de utilizare a calculatorului în scopuri educaționale.

Totuși, trebuie să ținem cont că un mijloc de învățare, fie el chiar și digital, nu este eficient în sine, ci reprezintă doar unul dintre multiplele componente ale unui sistem de

87

forme, metode, mijloace și resurse, care se completează și care trebuie integrat într-o strategie de instruire sau autoinstruire coerentă.

3.3. Strategiile şi instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării

Evaluarea competențelor. Procesul de evaluare este supus unei modernizări conti-nue. Motive pentru aceasta sunt suficiente: integrarea continuă a tehnologiilor digitale în procesele educaționale, dezvoltarea strategiilor educaționale, modificările din actele normative naționale și internaționale. Deoarece curriculumul modernizat fundamen-tează evaluarea pe analiza produselor școlare, ea își pierde statutul special și devine o parte indispensabilă a procesului de învățare. Elementele de evaluare se regăsesc în toate activitățile didactice, care au loc în sala de clasă, iar uneori, datorită noilor modele educaționale, și în afara ei. Astfel, evaluarea devine o apreciere, ca emitere de judecăţi de valoare despre ceea ce a învăţat şi cum a învăţat elevul, pe baza unor criterii precise, bine stabilite anterior. Prin urmare, modelele de evaluare urmează să fie adaptate la strategiile didactice utilizate de către fiecare cadru didactic.

Modelele de evaluare propuse în curriculum utilizează principiul „criterial” de apre-ciere, adică furnizează informații funcționale, mobilizând elevii la atingerea obiectivelor comune, crearea produselor școlare finale, oferind, la fiecare etapă, soluții de amelio-rare. Modelele de evaluare recomandate au un caracter „corectiv”, adică oferă elevului posibilitatea să îmbunătățească produsul elaborat în funcție de feedbackul primit de la profesor.

Axarea procesului educațional pe formarea competențelor școlare a impus elabora-rea unui nou principiu general de evaluare: evaluarea „conștientizată” sau „formatoare”, bazat pe psihologia cognitivă și integrarea evaluării în procesul de învățare. Ea oscilează între învăţare, ca ansamblu al proceselor prin intermediul cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea, și învăţarea de a învăţa, ca proces de „cunoaștere despre autocunoaștere”. Evaluarea formativă corespunde noului demers pedagogic dominant, care favorizează participarea activă și autonomia elevului, furnizându-i repere explicite pentru a-și dirija propria transformare, ținând cont de propriile dificultăți și lacune.

În concluzie, evaluarea modernă:• are un caracter formativ, de apreciere în baza unor criterii bine determinate

(standarde);• se încadrează organic în activitățile de învățare și de elaborare a produselor

educaționale, accentuând centrarea pe elev.Tipuri de evaluare. Există mai multe criterii de stabilire a tipologiei evaluării. Cel mai

des utilizate criterii sunt scopul și frecvența, în funcție de care distingem:evaluarea iniţială, prin care se stabilește nivelul de pregătire al elevului la începu-tul unei perioade sau etape de lucru, la începutul unei unități de învățare, teme,

88

capitol, precum și condițiile în care acesta se poate integra în programul de instruire; se recomandă utilizarea testării la calculator, cu ajutorul testelor locale sau online, fără aplicarea notării elevilor;evaluarea continuă (formativă), care presupune verificarea permanentă a rezulta-telor, pe tot parcursul procesului de instruire, de obicei operându-se pe secvențe de învățare mici; trecerea la secvența următoare se realizează numai după ce se cunoaște modul de desfășurare și eficiența educațională a secvenței evaluate, rezul-tatele obținute de elevi, prin adoptarea unor măsuri de ameliorare privind procesul de învățare și rezultatele unor elevi. Poate fi realizată individual sau în grup, în baza unor interviuri orale, a rezolvării de exerciții și probleme la calculator, prin realizarea unor etape ale proiectelor;evaluarea sumativă (cumulativă), care se realizează la sfârșitul unei etape de instru-ire, la finele studierii unei unități de învățare, teme, capitol și, periodic, la sfârșitul semestrelor, al anului școlar, al ciclului de școlarizare, prin conceperea unor subiecte cuprinzătoare care să acopere întreaga arie tematică abordată.La finalul unității de învățare poate fi aplicată testarea online sau locală la calcu-

lator. Pentru organizarea tezelor semestriale se vor folosi metodologiile indicate în documentele normative ale ministerului. Organizarea testării naționale (examenul de bacalaureat la Informatică) este realizată în concordanță cu programul pentru examen la disciplină, iar forma de organizare este stabilită de documentele normative ale minis-terului. Prin urmare, pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat va fi efectuată în concordanță cu programul de examen la disciplina Informatică.

Evident, programa pentru examenul de bacalaureat nu va include tematica module-lor la alegere, metodologia evaluării sumative la aceste module fiind la discreția cadru-lui didactic. În general, metodologia în cauză trebuie să se bazeze pe evaluarea produ-selor școlare create de elevi: prezentări electronice, documente text, modele în formă de foi de calcul, programe depanate de calculator, lucrări de grafică digitală, pagini Web, rapoarte asupra rezultatelor cercetărilor efectuate, proiecte ș.a.m.d.

Dinamica rezultatelor evaluării pe parcursul unui interval de timp (perioade de învățare) servește ca bază pentru determinarea progresului elevului în formarea competențelor specifice, preconizate pentru a fi formate și dezvoltate în perioada re-spectivă.

Metode de evaluare. Metoda de evaluare este o cale prin care profesorul oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoștințelor, de formare a abilităților, a competențelor specifice evaluate prin utilizarea unei diversități de in-strumente adecvate obiectivului de evaluare propus. Principalele metode de evaluare, recomandate în cazul disciplinei școlare Informatică, sunt:

Metodele tradiţionale de evaluare (utilizate în pedagogie o perioadă îndelungată de timp). Dintre ele pot fi menționate următoarele: evaluarea orală, evaluările scrise,

89

testele, probele practice. În cazul disciplinei școlare Informatică, evaluările scrise, testele și probele practice, de obicei, trebuie realizate la calculator.Verificarea orală este realizată în baza unei conversații prin care profesorul urmărește

identificarea achiziției de cunoștințe. Conversația poate fi individuală, frontală sau com-binată. Avantajul principal este obținerea imediată a feedbackului. Metoda favorizează și dezvoltarea capacităților de exprimare a celor instruiți. Neajunsul metodei constă în dependența de o multitudine de factori care pot influența răspunsul elevului: starea de moment a profesorului/a elevului, gradul diferit de dificultate a întrebărilor, starea psi-hică sau particularitățile de caracter ale celor evaluați etc. În contextul desfășurării eva-luării în cadrul disciplinei Informatică, metoda respectivă se recomandă doar în calitate de instrument auxiliar, în scopul ghidării progresului elevilor pe parcursul activităților curente de învățare. De exemplu, întrebarea referitoare la cantitatea de informație, dar și discuția ulterioară cu elevul despre unitatea de măsură a cantității de informație, pot elimina situațiile de blocaj în rezolvarea exercițiilor și problemelor care impun calcula-rea cantității de informație în documentele de tip text.

Evaluarea scrisă presupune realizarea unor lucrări de control, teze, teste din cadrul examenelor naționale etc. În cadrul acestui tip de evaluare dispare contactul direct al elevului cu profesorul-evaluator, iar în unele cazuri evaluarea este chiar externă, fapt ce permite diminuarea mai multor factori subiectivi. Printre avantajele metodei se numără posibilitatea verificării într-un interval de timp redus a unui număr relativ mare de elevi, efectuarea corectării și notarea în conformitate cu criterii apriori strict stabilite (barem, schemă de notare), crearea unor condiții optime pentru elevii cu greutăți de exprimare orală etc. În cazul disciplinei școlare Informatică, utilizarea în cadrul evaluărilor scrise a suporturilor de hârtie este admisă doar atunci când nu există un număr suficient de calculatoare.

Probele practice de evaluare au drept scop verificarea funcționalității cunoștințelor achiziționate, precum și a nivelului de interiorizare și de exteriorizare a acestora. În ca-drul disciplinei Informatică, acest tip de evaluare se realizează prin rezolvarea de către elevi a problemelor propuse, implementarea rezolvărilor pe calculator. În activitățile cu-rente de învățare, evaluarea se va realiza prin rezolvare de probleme, iar la etapa finală – prin explicarea/analiza/evaluarea procesului de rezolvare și de interpretare/validare a rezultatelor obținute la calculator.

Evident, în utilizarea metodelor tradiționale de evaluare se va asigura menținerea unui echilibru între probele orale/scrise și cele practice.

Metodele formative asigură individualizarea învățării în scopul centrării pe elev și dezvoltării acestuia. Metodele în cauză trebuie integrate în activitățile de învățare pe termen mediu (una-două săptămâni) sau lung (până la un semestru) și furnizează informații pentru aprecierea finală sau intermediară a realizărilor activităților de că-tre un elev sau un grup de elevi. În ultimii ani aceste metode au trecut din categoria

90

metodelor complementare în cea a metodelor de bază și au devenit o parte vitală a evaluării. Printre cele mai recomandate metode formative se numără referatul, stu-diul de caz, proiectele tematice și de cercetare, portofoliul elevului la Informatică, autoevaluarea.Metodele formative sunt supuse unui risc sporit de „reutilizare” de către elevi a

produselor create anterior de alții, dând naștere fenomenului de plagiarism. Pentru a împiedica apariția elementelor de plagiarism, profesorul trebuie să întreprindă o în-treagă serie de activități, de la discuțiile despre etica digitală și dreptul de autor până la utilizarea tehnicilor avansate de căutare a informației, de identificare a surselor și de utilizare a aplicațiilor pentru detectarea plagiarismului.

Criteriile de evaluare pentru metodele formative vor fi elaborate în baza indicatori-lor de performanță stabiliți în corespundere cu standardele de competență la disciplina Informatică, taxonomiile adecvate (Bloom, Simpson, Dave, Krathwohl), gradul de com-plexitate și durata activităților evaluate. Astfel, referatul și studiul de caz pot fi evaluate la finalizarea acestora, pe când proiectele și portofoliile elevilor pot fi evaluate pe mă-sura realizării lor, la finalizarea unor etape specificate apriori.

Tehnici de evaluare. Tehnica de evaluare reprezintă modalitatea prin care cadrul didactic declanșează și orientează obținerea din partea elevilor a răspunsurilor la itemii formulați. O probă cu mai mulți itemi poate solicita una sau mai multe tehnici de evalu-are, în funcție de tipurile de itemi pe care îi include.

Pentru testările realizate prin metode tradiționale (oral, scris, la calculator) se vor utiliza diferite tipuri de itemi. În continuare, prezentăm o caracteristică succintă a aces-tor tipuri de itemi și recomandări cu privire la utilizarea lor.

Categoria de itemi obiectivi include itemii cu alegere multiplă, itemii cu alegere du-ală și itemii tip pereche.

Itemii cu alegere multiplă presupun un enunț și o multitudine de variante de răs-puns, dintre care doar una este corectă și urmează să fie selectată în modul indicat în enunț. Se folosesc pentru măsurarea rezultatelor învățării de nivel taxonomic infe-rior: măsurarea cunoștințelor acumulate de către elevi, cunoașterea terminologiei, a elementelor/a faptelor științifice, a principiilor; metode și procedee. La nivel mediu și superior (ficționalizare, interiorizare), itemii cu alegere multiplă pot fi utilizați pentru evaluarea abilităților de a identifica aplicații ale faptelor și principiilor, a interpreta relația cauză-efect, a argumenta metode și proceduri.

Exemplu:

Selectați scrierea numărului zecimal 124 în sistemul de numerație cu baza 8:a) 174 b) 172 c) 164 d) F6

Itemii cu alegere duală solicită elevului să selecteze din două răspunsuri posibi-le: adevărat/fals; corect/greșit; da/nu; acord/dezacord etc. Ei pot fi utilizați pentru

91

recunoașterea unor termeni, date concrete, principii, diferențiere între enunțuri bazate pe fapte sau de opinie, la nivel taxonomic inferior.

Exemplu:

Selectați valoarea de adevăr a afirmației „Sistemul zecimal de numerație (în baza cifrelor arabe) este unul NEPOZIȚIONAL”:

a) ADEVĂRAT b) FALS

Itemii perechi solicită stabilirea unor corespondențe/asociații între cuvinte, propoziții, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane. Ele-mentele din prima coloană se numesc premise, iar cele din a doua coloană reprezintă răspunsurile. Criteriul sau criteriile pe baza cărora se stabilește răspunsul corect sunt enunțate/explicitate în instrucțiunile care preced cele două coloane. Se limitează, de obicei, la măsurarea informațiilor de facto, bazându-se pe simple asociații, pe abilitatea de a identifica relația existentă între două lucruri/noțiuni/simboluri etc. Itemii tip pere-che pot propune diverse tipuri de relații: termeni/definiții; reguli/exemple; simboluri/concepte; principii/clasificări etc. Se poate utiliza un material pictural sau o reprezen-tare grafică.

Exemplu:Stabiliți, prin săgeți, corespondența dintre noțiunile din coloana stângă și definițiile din coloana dreaptă:

Noțiuni Definiții

Eroare absolută Raportul dintre eroarea absolută și modulul numărului exact

Eroare relativă Modulul diferenței dintre valoarea exactă și valoarea aproximativă

Categoria de itemi semiobiectivi include: itemii cu răspuns scurt, itemii de completa-re, întrebările structurate.

Itemii cu răspuns scurt se divizează în următoarele subcategorii distincte:• întrebarea clasică, care vizează un răspuns așteptat (unic sau multiplu);• exercițiul, a cărui rezolvare generează un rezultat;• textul indus, mai puțin aplicabil la disciplina Informatică, datorită structurii sale.

Exemplu de item cu răspuns scurt, multiplu:

Care este tehnica de programare ce poate fi aplicată pentru rezolvarea exactă a pro-blemei rucsacului?

92

Evident, răspunsurile posibile sunt: Triere, Reluare.Itemii de completare reprezintă enunțuri în care sunt omise unul sau mai multe cu-

vinte semnificative. Se cere elevului să găsească acele cuvinte și să le scrie.

Exemplu:

Inserați cuvintele lipsă:La transformarea directă a unui număr binar întreg în sistemul de numerație cu baza 8, acesta se divide în grupe a câte _____ cifre pornind de la ___________.

Întrebările structurate sunt formate din mai multe sub-întrebări de tip obiectiv, se-miobiectiv sau minieseu, legate între ele printr-un element comun. Ele ocupă nișa din-tre tehnicile de evaluare cu răspuns liber (deschis), impuse de itemii subiectivi, și cele cu răspuns limitat (închis), impus de itemii de tip obiectiv. Întrebările structurate pot fi folosite pentru evaluarea cunoașterii principiilor de funcționare a calculatoarelor și a rețelelor de calculatoare, a modului de organizare a informațiilor pe suporturile de memorie externă, a modalităților de comunicare om-calculator. Sub-întrebările pot viza practic toate categoriile taxonomice, pornind de la simpla reproducere (definiții, enu-merări, noțiuni etc.) până la aplicarea cunoștințelor, la analiza, sinteza și formularea ipotezelor, a judecăților de valoare.

Exemplu de întrebare structurată:

Care este algoritmul de generare a tuturor submulțimilor unei mulțimi cu N elemen-te?Sub-întrebări:

• Care este relația dintre numărul de elemente N în submulțime și numărul tuturor submulțimilor?

• Pentru ce valori ale lui N vom obține rezultatele în timp rezonabil?• Care este denumirea tehnicii de rezolvare a problemelor ce presupune explo-

rarea întregului spațiu de soluții posibile?

Itemii subiectivi sau cu răspuns construit, elaborat sau dezvoltat de elev, reprezintă enunțuri care solicită răspunsuri a căror realizare mobilizează cunoștințe și abilități ce trebuie prezentate în forma unor structuri integrate. Principalele forme de itemi subiec-tivi sunt: itemii cu răspuns scurt, itemii tip rezolvare de probleme, itemii tip eseu, itemii cu răspuns dezvoltat.

Itemii cu răspuns scurt cer elevului să exprime o idee importantă în câteva fraze: o explicație, o relație, o definiție descriptivă, un algoritm elementar, un model matematic etc. Profesorul va stabili și comunica elevilor criteriile exacte referitoare la conținutul răspunsurilor așteptate, extensiile, structurile etc.

93

Exemplu:Fie dată o secvență de program PASCAL din care au fost radiate denumirile de tipuri ale variabilelor utilizate:Program P4;var

q : __________;s : set of _______;i : ____________;

beginq:=’069188288311’;s:=[];for i:=1 to length(q) dos:=s+[ord(q[i])-ord(’0’)];...

end.

Analizați secvența din programul P4 și îndepliniți următoarele sarcini:• Înscrieți în textul programului de-

numirile de tip omise, astfel încât acestea să asigure corectitudinea instrucțiunilor din program.

• Scrieți care va fi valoarea variabilei s după executarea ciclului for. s = [________________]

Itemi de tip rezolvare de probleme. Rezolvarea de probleme reprezintă antrenarea elevului într-o activitate nouă, diferită de activitățile curente propuse anterior. Scopul principal constă în dezvoltarea creativității, a gândirii divergente, a gândirii algoritmice, a imaginației, a capacității de a generaliza, de a reformula o problemă etc. În funcție de problemă, se verifică componentele competențelor formate la etapele de ficționalizare, interiorizare și exteriorizare. Rezolvarea problemei la calculator presupune realizarea unor etape distincte, care pot fi evaluate separat, în scopul determinării cât mai exacte a progresului elevului.

Exemplu:Carduri bancare

Cu fiecare card bancar sunt asociate două coduri numerice.Codul de bază, notat prin PIN (Personal Identification Number), reprezintă un nu-

măr format din patru cifre. În cazurile în care utilizatorul introduce de câteva ori la rând numere ce nu coincid cu PIN-ul, automatul bancar blochează accesul la card.

Codul PUK (Personal Unlocking Key) este un număr format din trei cifre. El este folosit de bancomat pentru a debloca accesul la card.

Unul dintre criteriile de acceptare de către bancomat a numărului introdus de uti-lizator în calitate de cod PUK constă în faptul ca suma cifrelor numărului introdus de utilizator să fie un divizor al sumei cifrelor codului PIN al cardului respectiv.

Sarcină. Scrieți un program, care, pentru un cod PIN dat, verifică dacă numărul introdus de utilizator în calitate de cod PUK corespunde criteriului de acceptare. Pro-gramul va conține un subprogram, care va primi în calitate de parametru de intrare un număr întreg N și va returna suma S a cifrelor acestuia.

Intrare. Fișierul text CODE.IN conține în prima linie codul PUK un număr întreg, fără semn, format din trei cifre. Cea de a doua linie conține codul PIN un număr întreg, fără semn, format din patru cifre.

Ieşire. Fișierul text CODE.OUT va conține pe o singură linie cuvântul ACCEPTAT în cazul în care codul PUK corespunde criteriului de acceptare sau RESPINS în caz contrar.

Itemii de tip eseu permit evaluarea globală din perspectiva unei competențe care nu poate fi evaluată în volum deplin cu ajutorul itemilor obiectivi sau semiobiectivi.

94

În cazul acestor itemi se evaluează abilitățile de organizare și integrare a ideilor, expri-marea personală în scris, abilitățile de a interpreta și a aplica datele. Itemii de tip eseu cer elevului să construiască, să producă un răspuns liber în conformitate cu cerințele comunicate apriori. La orele de Informatică poate fi propusă realizarea unui minieseu structurat sau semistructurat cu răspuns așteptat, ordonat și orientat la teme prepon-derent descriptive: structura calculatorului, topologia rețelelor de calculatoare, servicii Internet etc.

Exemple:

• Descrieți avantajele și dezavantajele metodei de triere.• Comparați eficiența metodelor de sortare pe exemplul algoritmilor de sortare

prin selecție și al bulelor.

Itemii cu răspuns dezvoltat presupun un volum extins al răspunsului, dar în cazul disciplinei școlare Informatică, mai rar.

Forme de evaluare curentă. În procesul de evaluare la Informatică se recomandă utilizarea următoarelor forme de evaluare: observarea curentă, interogarea orală, re-zolvarea de exerciții și probleme, testele grilă. În continuare, prezentăm o descriere succintă a acestora.

Observarea curentă a comportamentului şcolar al elevului poate fi realizată practic în orice moment al activității educaționale. Deși această formă este aplicată uneori și pentru a evalua rezultatele elevilor, mai des ea se aplică pentru a evalua comportamen-te afectiv-atitudinale.

Caracteristicile ce pot fi evaluate sunt:La nivel de concepte şi capacitaţi:• organizarea și interpretarea datelor;• selectarea și organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru;• descrierea și generalizarea unor procedee, tehnici, relații;• utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva;• identificarea relațiilor;• utilizarea calculatorului în situații corespunzătoare.La nivel atitudinal:• concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;• implicarea activă în rezolvarea sarcinii;• punerea unor întrebări pertinente profesorului;• completarea, îndeplinirea sarcinii;• revizuirea metodelor utilizate și a rezultatelor.Interogarea orală. Este o formă de evaluare individuală expres, care face parte din

cele tradiționale și este puțin eficientă într-un sistem educațional centrat pe elev, unde

95

prioritate are discuția didactică, în care se implică un număr mai mare de elevi. Pentru evaluarea elevilor în cadrul discuției poate fi folosită observarea curentă.

Rezolvarea de exerciţii şi probleme. Este o activitate educațională practică de ficționalizare/interiorizare a cunoștințelor obținute recent, care finalizează cu un rezul-tat ce poate fi evaluat cu calificativele corect/incorect. Suplimentar are loc evaluarea procesului de rezolvare și identificarea „punctelor tari” și a „punctelor slabe” ale fiecă-rei etape de rezolvare. Atât exercițiile, cât și problemele pot fi cele tradiționale (pentru rezolvare scrisă), precum și inovaționale (pentru rezolvare la calculator).

Testele grilă. Teste scrise sau asistate de calculator (local sau online) se vor propune elevilor (selectiv sau frontal) la etapa finală a lecției sau a activității educaționale. Testele vor fi elaborate în bază de itemi obiectivi și semiobiectivi și se vor referi la cunoștințele achiziționate pe parcursul activității. Este preferabilă organizarea testelor grilă în baza unor aplicații specializate (Moodle, eFront, formulare digitale sau aplicații de calcul ta-belar), fapt ce permite obținerea imediată a unui feedback. Utilizarea aplicațiilor spe-cializate este preferabilă anume la Informatică, întrucât ele permit o diversificare mai extinsă a tipologiei itemilor, colectarea și prelucrarea automatizată a statisticilor și, ceea ce este important, aplicațiile în cauză oferă posibilitatea personalizării și individualizării testelor prin crearea băncilor de itemi.

96

Bibliografie

1. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional. Aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 432 din 29 mai 2017.

2. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European economic and social committee and the Committee of the regions on The Digital Education Action Plan. Brussels, 17.1.2018. COM (2018) 22 final.

3. Curriculumul actualizat la disciplina școlară „Informatică”, învăţământ liceal. Aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 936 din 28 august 2014 cu statut de document destinat desfășurării experimentului pedagogic.

4. Curriculumul de bază. Sistem de competenţe pentru învăţământul general. Aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 1939 din 28 decembrie 2018.

5. Curriculum Naţional. Disciplina Informatică. Clasele a X-a – a XII-a. Aprobat la Consi-liul Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019.

6. Evaluarea Curriculumului Educaţional. Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe (studii curriculare)./ Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga [et. al.]; coord.: Vladimir Guțu. Universitatea de Stat din Moldova, UNICEF Moldova. – Chișinău: CEP USM, 2018.

7. Informatics Education in Europe: Are We All In The Same Boat? ACM ISBN: #978-1- 4503-5361-8.

8. Învăţarea centrată pe elev. Ghid pentru profesori şi formatori. Proiectul PHARE: RO. IMC Consulting Ltd, 2005.

9. Standarde de competenţe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Aprobate prin ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 7 septembrie 2015.

10. Bocoș M. Teoria şi practica cercetării pedagogice. Editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca, 2003.

11. Bosman Ch., François-Marie Gérard, Xavier Roegiers. Quel avenir pour les compéten-ces?, De Boesk & Larcier s.a., 2002.

12. Cartaleanu T., Cosovan O., Goraș-Postică V. et al. Formare de competenţe prin strate-gii didactice interactive. Centrul Educațional Pro Didactica, Chișinău, 2008.

13. Cerghit I. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strate-gii. Polirom, 2008.

14. Colis B. and Moonen J. Flexible Learning in a Digital World: Experiences and expec-tations (London: Kogan-Page), 2001.

15. Corlat Sergiu, Ivanov Lilia. Calculatorul în predare şi învăţare. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. I.E.P. Știința, Chișinău, 2007.

16. Fryer M. Predarea şi învăţarea creativă. Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 200417. Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Formarea şi dezvoltarea culturii informaţionale

şi a gândirii algoritmice în învăţământul general. / Didactica Pro., nr. 4-5 (110-111), 2018.

18. Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Modernizarea curriculumul liceal la Informati-că / Acta et commentationes. Științe ale Educației, nr. 2 (9), 2016.

97

19. Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Prisăcaru A. Referenţial de evaluare. Disciplina Informatică // Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor. Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2014.31.

20. Guțu V., Chicu V., Dandara O. et al. Psihopedagogia centrată pe copil. Centrul Educațional-Poligrafic al USM, Chișinău, 2008.

21. Heather Fry, Steve Ketteridge, Stephanie Marshall. A handbook for teaching and le-arning in education: enhancing academic practice. Taylor & Francis, USA New York, 2009.

22. Horst Shaub, Karl G. Zenke. Dicţionar de pedagogie. Iași, Polirom, 2001. 23. Lupu Ilie, Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Dezvoltarea curriculară în informati-

că / Acta et commentationes. Științe ale Educației, nr. 1(12), 2018. 24. Malcolm Shepherd Knowles. Self-directed learning: A guide for learners and tea-

chers. Englewood Cliffs: Prentice Hall/Cambridge, 1975.25. Manolescu M. Evaluarea Școlară. Metode, tehnici, instrumente. Editura Meteor Pre-

ss, București, 2005.26. Masalagiu C., Asiminoaei I., Țibu M. Didactica predării Informaticii. Editura POLI-

ROM, 2016.27. Sue Sentance, Erik Barendsen, Carsten Schulte. Computer Science Education / Per-

spectives on Teaching and Learning in School. Bloomsbury Academic, 2018.28. Wilson B. G. Metaphors for instruction: Why we talk about learning environments.

Educational Technology, 35 (5), 25-30, (1995).

98

Anexe

Anexa 1. Exemplu de proiect didactic de lungă durată, clasa a X-a, profil real

Autori: Svetlana Golubev, profesor de informatică, grad didactic superior; Gheorghe Chistruga, profesor de informatică, grad didactic superior

Atenție! Cadrele didactice vor personaliza proiectele didactice de lungă durată, în funcție de specificul colectivului de elevi și al resurselor educaționale disponibile,

în conformitate cu prevederile curriculumului la disciplină, ediția 2019.

Competențele specifice disciplineiCS1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor de

învățare și de muncă, manifestând abordări inovatoare și spirit practic.CS2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare și muncă,

manifestând interes pentru învățarea activă, pentru cercetare și colaborare, res-pectând etica mediilor virtuale.

CS3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și realizărilor personale și ale colecti-vului în care activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convingere.

CS4. Elaborarea de produse digitale grafice, audio și video, demonstrând creativitate și respect față de valorile culturale naționale și universale.

CS5. Perceperea științifică a rolului și a impactului fenomenelor informatice din socie-tatea contemporană, manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferitor domenii de studiu, activitate și valori umane.

CS6. Prelucrarea datelor experimentelor din domeniul științelor reale și al celor sociou-mane, manifestând gândire critică, claritate și corectitudine.

CS7. Algoritmizarea metodelor de analiză, de sinteză și soluționare a situațiilor-problemă, demonstrând creativitate și perseverență.

CS8. Implementarea algoritmilor în medii de programare, dând dovadă de concentrare și reziliență.

CS9. Explorarea situațiilor-problemă prin modelare, planificare și efectuare de experi-mente virtuale în mediile digitale, dovedind spirit analitic, claritate și concizie.

Bibliografie/Resurse• Curriculum Naţional. Disciplina Informatică. Clasele a X-a – a XII-a. Aprobat la Consi-

liul Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetă-rii al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019.

• Ghidul de implementare a curriculei la disciplina Informatică. Liceu. (2019).

99

• Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatică. Manual pentru clasa a 9-a, Știința, Chișinău, 2016.

• Gremalschi A., Corlat S., Braicov A. Informatică. Manual pentru clasa a XII-a. Știința, Chișinău, 2015.

• Gremalschi L., Andronic V., Ciobanu I., Chistruga Gh. Informatica. Ghid de imple-mentare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială. Lyceum, Chișinău, 2011.

• Corlat S., Ivanov L., Bîrsan V. Informatica. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală. Cartier, Chișinău, 2010.

• Gremalschi A., Ciobanu I. Informatică. Clasa a 9-a. Ghidul profesorului. Știința, Chișinău, 2011.

• Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Prisăcaru A. Referenţial de evaluare. Disciplina Informatică // Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor. Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2014.

• Standarde de competenţe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Aprobate prin ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 7 septembrie 2015.

• Matematică şi ştiinţe. Ghiduri metodologice. (Dezvoltarea și implementarea curricu-lumului în învățământul gimnazial). Grupul Editorial Litera, Chișinău, 2000.

• Laborator virtual de Informatică și TIC. http://lab.infobits.ro/.• https://sites.google.com/a/para.ro/teste/Home/clasa-a-ix-a/limbajul-c.• Subiecte Olimpiada Republicană la Informatică 2018. http://aee.edu.md/content/

ol18-teste-informatic%C4%83.• http://campion.edu.ro/rules.php.• https://infoarena.ro/downloads.• http://www.ctice.md/ctice2013/wp-content/uploads/2014/09/E.pdf.

100

Administrarea disciplinei

Numărul de ore pe săptămână Numărul de ore pe an şcolar

2 68

Unități de învățare Numărul de ore Din ele, evaluăriNormele tehnicii securității și de comportament în labo-ratorul de Informatică 2 1

I. Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale 4

1II. Vocabularul și sintaxa unui limbaj de programare de

nivel înalt 6

III. Conceptul de dată. Tipuri de date simple 10 1IV. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de

programare de nivel înalt 8

Total Semestrul I 30 3IV. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de

programare de nivel înalt (continuare) 16 1

V. Modul la alegere. Elemente de Web design 20 1

La discreția profesorului 2

Total Semestrul II 38 2

Total pe an 68 5

101

Proi

ecta

rea

dida

ctică

a u

nită

ților

de

învă

țare

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

învă

țare

/ Co

nțin

ut te

mati

c

Eşal

onar

ea în

tim

pSt

rate

gii d

idac

tice

(form

e de

or

gani

zare

, res

urse

did

actic

e,

eval

uare

)N

ote

Nr.

de o

reDa

ta

• Re

spec

tare

a re

gulil

or d

e co

m-

port

are

și se

curit

ate

în c

abin

etul

de

info

rmati

că.

• Re

spec

tare

a re

gulil

or d

e ig

ienă

a

mun

cii l

a le

cțiil

e de

info

rmati

că.

Nor

mel

e te

hnic

ii se

curit

ății

în c

abi-

netu

l de

info

rmati

că.

Abili

tăți

de u

tiliza

re a

cal

cula

toru

-lu

i.

1

• Ac

tivita

tea

fron

tală

• Ac

tivita

tea

indi

vidu

ală

• Te

stul

Eval

uare

iniți

ală

1

1. M

etod

e de

des

crie

re a

lim

baje

lor n

atur

ale

şi a

lim

baje

lor f

orm

ale

– 4

ore

• De

scrie

re a

con

stru

cțiil

or g

ra-

mati

cale

prin

alte

rnar

e, c

on-

cate

nare

, rep

etar

e și

incl

uder

e op

ționa

lă.

• U

tiliza

rea

form

ulel

or B

NF

și a

diag

ram

elor

sint

actic

e pe

ntru

ve

rifica

rea

core

ctitu

dini

i tex

telo

r și

a un

itățil

or le

xica

le.

1.1.

Met

ode

de d

escr

iere

a

cons

truc

țiilo

r gra

mati

cale

. Met

a-lim

baju

l BN

F.2

• Ac

tivita

tea

fron

tală

• Ac

tivita

tea

indi

vidu

ală

• Ex

erci

țiul

• St

udiu

l de

caz

1.2.

Met

ode

de d

escr

iere

a

cons

truc

țiilo

r gra

mati

cale

. Dia

gra-

me

sinta

ctice

.2

2. V

ocab

ular

ul şi

sint

axa

unui

lim

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt –

6 o

re•

Iden

tifica

rea

unită

ților

lexi

cale

al

e lim

baju

lui d

e ni

vel î

nalt.

• U

tiliza

rea

form

ulel

or B

NF

și a

diag

ram

elor

sint

actic

e pe

ntru

ve

rifica

rea

core

ctitu

dini

i tex

telo

r și

a un

itățil

or le

xica

le.

• Ap

licar

ea re

gulil

or d

e fo

rmar

e a

iden

tifica

toril

or, ș

iruril

or, n

ume-

relo

r, co

men

tarii

lor.

2.1.

Uni

tățil

e le

xica

le a

le u

nui l

im-

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt.

Alfa

betu

l lim

baju

lui.

Voca

bula

rul

limba

julu

i.

1

• Ac

tivita

tea

fron

tală

• Ac

tivita

tea

indi

vidu

ală

• Ex

erci

țiul

• St

udiu

l de

caz

• De

mon

stra

rea

• O

bser

vare

a•

Eval

uare

a as

istat

ă de

ca

lcul

ator

2.2.

Uni

tăți

lexi

cale

: sim

bolu

rile

spec

iale

; cuv

inte

le-c

heie

.2.

3. U

nită

ți le

xica

le: i

denti

ficat

ori;

sepa

rato

ri.

2

2.4.

Uni

tăți

lexi

cale

: num

ere;

șiru

ri de

car

acte

re; e

tiche

te.

2

2.5.

Eva

luar

e su

mati

vă (U

nită

țile

de în

văța

re I

și II)

.1

102

3. C

once

ptul

de

dată

. Tip

uri d

e da

te si

mpl

e –

10 o

re•

Clas

ifica

rea

tipur

ilor d

e da

te

simpl

e în

pre

defin

ite și

defi

nite

de

util

izato

r, în

ord

inal

e și

neor

-di

nale

, în

tipur

i ano

nim

e și

defi-

nite

exp

licit.

• Cl

asifi

care

a da

telo

r din

pro

gram

în

con

stan

te și

var

iabi

le.

• U

tiliza

rea

tipur

ilor i

denti

ce și

a

tipur

ilor c

ompa

tibile

.•

Aplic

area

dia

gram

elor

sint

actic

e și

a fo

rmul

elor

met

alin

gvisti

ce

ale

unită

ților

gra

mati

cale

pen

tru

decl

araț

ii de

tipu

ri, v

aria

bile

și

cons

tant

e.

3.1.

Con

cept

ul d

e da

tă. D

efini

rea

tipur

ilor d

e da

te: î

ntre

g.1

• Ac

tivita

tea

fron

tală

• Ac

tivita

tea

indi

vidu

ală

• Ex

erci

țiul

• Re

zolv

area

pro

blem

elor

• Ac

tivita

tea

de g

rup

• Lu

crar

ea p

racti

că•

Stud

iul d

e ca

z•

Dem

onst

rare

a•

Obs

erva

rea

• Te

stul

3.2.

Defi

nire

a tip

urilo

r de

date

: rea

l.1

3.3.

Defi

nire

a tip

urilo

r de

date

: bo

olea

n.1

3.3.

Defi

nire

a tip

urilo

r de

date

: ca

ract

er.

1

3.4.

Defi

nire

a tip

urilo

r de

date

: su

bdom

eniu

.1

3.5.

Tip

uri i

denti

ce și

tipu

ri co

mpa

-tib

ile.

1

3.6.

Tip

uri o

rdin

ale

de d

ate.

Tip

uri

de d

ate

inte

rval

. Tip

uri a

noni

me

și tip

uri d

efini

te e

xplic

it*.

2

3.7.

Defi

niții

de

cons

tant

e, d

e ti-

puri.

Dec

lara

ții d

e va

riabi

le.

1

3.8.

Eva

luar

e su

mati

vă.

1

4. C

once

ptul

de

acțiu

ne. I

nstr

ucțiu

nile

unu

i lim

baj d

e pr

ogra

mar

e de

niv

el în

alt –

24

ore

• Id

entifi

care

a pă

rțilo

r com

pone

n-te

ale

unu

i pro

gram

.•

Util

izare

a fo

rmul

elor

met

alin

g-vi

stice

și a

dia

gram

elor

sint

ac-

tice

ale

inst

rucț

iuni

lor î

n st

udiu

pe

ntru

ver

ifica

rea

core

ctitu

dini

i sin

tacti

ce a

pro

gram

elor

ela

bo-

rate

.•

Elab

orar

ea p

rogr

amel

or în

car

e se

util

izeaz

ă pr

oced

urile

pre

defi-

nite

de

citir

e/sc

riere

.

4.1.

Con

cept

ul d

e ac

țiune

. N

oțiu

nea

de in

stru

cțiu

ne.

1•

Activ

itate

a fr

onta

lă•

Activ

itate

a in

divi

dual

ă•

Exer

cițiu

l•

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or•

Elab

orar

ea p

rogr

amel

or•

Depa

nare

a pr

ogra

mel

or•

Activ

itate

a de

gru

p•

Lucr

area

pra

ctică

• St

udiu

l de

caz

• De

mon

stra

rea

• O

bser

vare

a•

Test

ul

4.2.

Afiș

area

info

rmaț

iei a

lfanu

me-

rice.

1

4.3.

Citi

rea

date

lor d

e la

tast

atur

ă.1

4.4.

Exp

resii

. Eva

luar

ea e

xpre

siilo

r.2

4.5.

Pro

gram

area

exp

resii

lor.

Ela-

bora

rea

și de

pana

rea

prog

ram

elor

.2

4.6.

Inst

rucț

iuni

: ape

l de

proc

e-du

ră; d

e ef

ect n

ul; c

ompu

să; d

e at

ribui

re.

2

103

• El

abor

area

pro

gram

elor

în c

are

se u

tilize

ază

inst

rucț

iuni

le în

st

udiu

.•

Desc

riere

a al

gorit

milo

r cu

nosc

uți d

in c

adru

l disc

iplin

elor

de

mat

emati

că, fi

zică,

chi

mie

, bi

olog

ie ș.

a. u

tilizâ

nd d

iferit

e m

etod

e de

repr

ezen

tare

a a

lgo-

ritm

ilor.

• El

abor

area

alg

oritm

ilor d

e re

zol-

vare

a p

robl

emel

or d

in d

iferit

e do

men

ii de

acti

vita

te u

man

ă.•

Tran

slata

rea

algo

ritm

ilor

elab

oraț

i în

prog

ram

e.•

Test

area

pro

gram

elor

și a

naliz

a re

zulta

telo

r.

4.7.

Inst

rucț

iune

a da

că. E

labo

rare

a și

depa

nare

a pr

ogra

mel

or.

2

4.8.

Inst

rucț

iune

a ca

z. E

labo

rare

a și

depa

nare

a pr

ogra

mel

or.

2

4.9.

Inst

rucț

iune

a pe

ntru

. Ela

bora

-re

a și

depa

nare

a pr

ogra

mel

or.

2

4.10

. Ins

truc

țiune

a câ

t. El

abor

area

și

depa

nare

a pr

ogra

mel

or.

2

4.11

. Ins

truc

țiune

a re

petă

. Ela

bo-

rare

a și

depa

nare

a pr

ogra

mel

or.

2

4.12

. Eva

luar

e su

mati

vă.

1

5-A

. Ele

men

te d

e W

eb d

esig

n –

20 d

e or

e•

Iden

tifica

rea

cerin

țelo

r și a

reco

-m

andă

rilor

refe

ritoa

re la

doc

u-m

ente

le W

eb.

• Pa

rcur

gere

a et

apel

or d

e el

abo-

rare

a u

nui d

ocum

ent W

eb.

• El

abor

area

doc

umen

telo

r Web

cu

aju

toru

l apl

icaț

iilor

de

ofici

u.•

Elab

orar

ea d

ocum

ente

lor W

eb

cu a

juto

rul a

plic

ațiil

or d

edic

ate.

• El

abor

area

doc

umen

telo

r Web

cu

aju

toru

l apl

icaț

iilor

on-

line.

5.1.

Doc

umen

te W

eb. N

oțiu

ni și

co

ncep

te. F

orm

atel

e do

cum

ente

lor

Web

. Str

uctu

ra u

nui s

ite.

1•

Activ

itate

a fr

onta

lă•

Activ

itate

a in

divi

dual

ă•

Exer

cițiu

l•

Rezo

lvar

ea p

robl

emel

or•

Activ

itate

a de

gru

p•

Lucr

area

pra

ctică

• St

udiu

l de

caz

• Pr

oiec

tul

• De

mon

stra

rea

• O

bser

vare

a•

Test

ul

5.2.

Cer

ințe

față

de

docu

men

tele

W

eb. E

tape

le d

e el

abor

are

a do

cu-

men

telo

r Web

. Res

urse

soft

pent

ru

crea

rea

și ge

nera

rea

docu

men

telo

r W

eb.

1

5.3.

Obi

ecte

le d

in c

ompo

nenț

a do

cum

ente

lor W

eb: t

exte

.1

5.4.

Obi

ecte

le d

in c

ompo

nenț

a do

cum

ente

lor W

eb: l

iste.

1

104

• Pu

blic

area

doc

umen

telo

r Web

în

Inte

rnet

.•

Resp

ecta

rea

legi

slație

i naț

iona

le

și in

tern

ațio

nale

în d

omen

iul

drep

tulu

i de

auto

r.

5.5.

Obi

ecte

le d

in c

ompo

nenț

a do

cum

ente

lor W

eb: t

abel

e.2

5.6.

Obi

ecte

le d

in c

ompo

nenț

a do

cum

ente

lor W

eb: i

mag

ini.

2

5.7.

Obi

ecte

le d

in c

ompo

nenț

a do

cum

ente

lor W

eb: l

egăt

uri.

1

5.8.

Cre

area

doc

umen

telo

r Web

cu

ajut

orul

apl

icaț

iilor

de

ofici

u.2

5.9.

Cre

area

doc

umen

telo

r Web

cu

ajut

orul

apl

icaț

iilor

ded

icat

e.3

5.10

. Cre

area

doc

umen

telo

r Web

cu

aju

toru

l apl

icaț

iilor

onl

ine.

3

5.11

. Pub

licar

ea d

ocum

ente

lor

Web

în In

tern

et.

1

5.12

. Ele

men

te d

e dr

ept:

drep

turi

de a

utor

; dre

ptur

i con

exe;

lic

ențe

pen

tru

dist

ribuț

ie

(CCL

); an

tipla

giar

ismul

mul

-tim

edia

.

1

5.13

. Eva

luar

e su

mati

vă.

1

• La

disc

reția

cad

rulu

i did

actic

2

105

Anexa 2. Exemplu de proiect didactic de scurtă durată. Clasa a X-a, profilul umanist

INFORMATICA, clasa a X-A, profilul umanistPROIECT DIDACTIC nr. 2

Autor: Gheorghe Chistruga, profesor de informatică, grad didactic superior

Datele generale. Data calendaristică, clasa a X-a, profilul real, Informatică.Modulul: Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale.Subiectul lecției. Metode de descriere a construcțiilor gramaticale. Diagrame sintactice.Tipul lecției: de dobândire și aplicare a cunoștințelor.Unități de competențe:

• Descrierea construcțiilor gramaticale prin alternare, concatenare, repetare și in-cludere opțională.

• Utilizarea diagramelor sintactice pentru verificarea corectitudinii textelor și a unităților lexicale.

Obiective operaționale:La finele lecției elevii vor fi capabili:

O1 - să identifice elementele diagramelor sintactice și să explice destinația lor;O2 - să producă construcții gramaticale în baza diagramelor sintactice propuse;O3 - să deseneze diagrame sintactice în baza formulelor BNF propuse;O4 - să scrie formulele BNF în baza diagramelor sintactice propuse;O5 - să manifeste interes și perseverență în realizarea sarcinilor propuse.

Strategii didactice:• formele de organizare: frontală, individuală;• metodele, procedeele și tehnicile didactice: conversația; expunerea; explicația;

exercițiul; analiza; problematizarea;• mijloacele didactice: manual la informatică, tabla interactivă; fișe; calculatoare.

Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă.Locul desfăşurării: laboratorul de informatică.Bibliografie:• Curriculum Naţional. Disciplina Informatică. Clasele a X-a – a XII-a. Aprobat la Consi-

liul Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetă-rii al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019.

• Ghid de implementare a curriculumului disciplinar la Informatică (2019).• Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Prisăcaru A. Referenţial de evaluare. Disciplina

Informatică // Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor. Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2014.

• Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Manual pentru clasa a IX-a, Știința, Chișinău, 2016.

106

SCHIŢA DEMERSULUI DIDACTIC

I. EVOCARE (5-10 minute)

1. Organizarea clasei. Organizarea clasei (salutul elevilor, evidențierea prezenței, dis-ponibilitatea mijloacelor didactice).

2. Captarea atenției:a) Se consideră următoarele forme de reprezentare a informației, utilizate în Egiptul

Antic:Prin hieroglife Prin imagini

Care dintre aceste forme de reprezentare a informației este mai intuitivă? Argumentați răspunsul.

b) Este cunoscut faptul că orice comunicare om-calculator poate fi realizată prin utilizarea următoarelor tipuri de interfețe:

Interfaţă cu linie de comandă Interfaţă grafică

Care dintre aceste interfețe este mai simplă și mai comodă în utilizare? Argumentați răspunsul.

Concluzie: În anumite cazuri, reprezentarea informațiilor în formă grafică este mai intuitivă și mai comodă pentru utilizator.

Pornind de la acest fapt, în informatică, pentru descrierea construcțiilor gramaticale, în afară de texte (formulele BNF), se utilizează și forme grafice speciale, denumite dia-gramele sintactice.

107

II. REALIZAREA SENSULUI (20-30 de minute)

3. Comunicarea subiectului lecției şi a obiectivelorProfesorul:-Anunță și scrie pe tablă subiectul: Metode de descriere a construcțiilor gramatica-

le. Diagrame sintactice.-Anunță obiectivele lecției.-Prezintă conținutul informațional al lecției.Diagramele sintactice descriu mai intuitiv sintaxa limbajele de programare. Repre-

zentarea prin diagrame poate fi derivată din notația BNF, după cum urmează:Fiecărui simbol terminal îi corespunde un cerc sau un oval în care se înscrie simbolul

respectiv. Simbolurile neterminale se înscriu în dreptunghiuri. Ovalele și dreptunghiuri-le se reunesc conform desenelor de mai jos:

Concatenare: <u>::= x1, x2, ... xn<u>

Alternare: <u>::=x1 | x2 | ...| xn<u>

x1 x2 . . . xn

x1

x2

xn

. . .

Prezența opțională: <u>::=[ x1] x2<u>

Repetare: <u>::={ x1} x2

<u>

x1 x2

x2x1

Activitatea elevilor: Elevii notează pe caiete conținutul noii lecții. Urmăresc explicațiile.

108

4. Explorarea informațiilor prezentate, observarea şi reflecția.a) Elevilor li se propune schițarea unor diagrame similare celei prezentate mai sus,

punând în evidență proprietățile lor și precizând modul de desenare a diagrame-lor.

<Zi> ::= Luni | Marți | Miercuri | Joi | Vineri | Sâmbătă | Duminică<Zi>

Luni

Luni

Luni

Luni

Luni

Marți

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbătă

Duminică

b) Elevilor li se propune să scrie formulele BNF care corespund diagramelor sintac-tice din figura de mai jos și să aducă exemple de numere fracționare.

<Cifră>

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

<Secvență cifre>

Cifră

<Număr fracționar>

Secvență cifre .

Secvență cifre

109

Răspuns:<Cifră> ::= 0 | 1 | 2 | 3 | 4| 5 | 6 | 7 | 8 | 9<Secvenţă cifre> ::= <Cifră>{<Cifră>}<Număr fracţionar> ::= <Secvenţă cifre>.[<Secvenţă cifre>]Exemple de numere fracționare: 23.411; 0.28; 3.0001; 00.0001; 000.12009.

III. REFLECŢIE (5-7 minute)

5. Prezentarea/valorificarea experienței concrete. Elevilor li se propun câteva sarcini, a căror realizare presupune utilizarea informațiilor studiate/cunoscute.a) Activitate individuală. Elaborați diagramele sintactice ce corespund următoare-

lor formule BNF: <Elevul> ::= Ion | Maria | Andrei | Vasile <Dispozitivul digital> ::= telefonul inteligent | tableta <Propoziţie> ::= <Elevul> studiază | utilizează <Dispozitivul digital>.Răspuns: <Elevul>

Ion Maria Andrei Vasile

<Propoziție>

Elevulutilizează

studiazăDispozitivul

digital

<Dispozitivul digital>

telefonul in-teligent tableta

Activitate în grup. Elevilor li se propune să scrie câteva propoziții construite conform diagramei sintactice <Propoziţie>.

Răspunsuri posibile: Ion studiază telefonul inteligent. Maria utilizează tableta. Andrei studiază tableta.

110

b) Activitate în grup. Elevilor li se propune să determine numărul total de propoziții distincte ce pot fi produse în baza diagramei sintactice <Propoziţie>.Răspuns: 16.

6. Evaluarea lecției. Autoaprecierea, reflecțiaElevilor li se propune să formuleze concluzii, redând anumite emoții, trăiri, impresii

acumulate la sfârșitul orei, relatând:- Cel mai curios lucru aflat la această oră.- Cea mai interesantă informație aflată.- Un lucru știut înaintea lecției.- Un aspect încă neînțeles.- Curiozitate rămasă.- Întrebare.- Rugăminte/solicitare.

IV. EXTINDERE (2-4 minute)7. Temă pentru acasă:

a) Repetarea paragrafului „Metalimbajul BNF din manual”.b) Studierea paragrafului „Diagrame sintactice” din manual.c) Exercițiile 4 și 6 din paragraful „Diagrame sintactice” din manual.

111

Anexa 3. Exemplu de instruire în bază de problemă. Prelucrarea tablourilor bidimensionale

Problemă. Pentru a determina zonele cu pericol sporit de inundare, agenția Apele Moldovei a efectuat cartografierea luncii Prutului. Harta ce reprezintă lunca Prutului a fost divizată în zone pătrate cu latura de 500 m (Figura 1). O zonă a luncii este con-siderată „cu risc de inundații”, dacă prin ea trece albia râului. În caz contrar, zona este considerată ca fiind „sigură”. Agenția vrea să afle suprafață totală a zonelor cu risc de inundații ale luncii Prutului.

Figura 1 Figura 2

Figura 3

Deoarece volumul hărții digitale este foarte mare, specialiștii agenției au simbolizat zonele cu risc de inundații prin 1, iar cele sigure – prin 0 (Figura 2) și au păstrat doar tabelul astfel obținut (Figura 3). În scopuri didactice se consideră că tabelul în cauză are cel mult 20 de linii și cel mult 20 de coloane.

Discuții:1. Cum se rezolvă problema? Răspuns: Trebuie să numărăm zonele de risc și să înmulțim numărul obținut cu

suprafața unei zone.2. Poate fi oare problema rezolvată în mod manual? Răspuns: Da.

112

3. Dar dacă tabelul va avea 100 de rânduri și 1000 de coloane? Dar dacă dorim să car-tografiem și luncile altor râuri?

Răspuns: Scriem un program de calculator.4. Cum vom reprezenta harta pe calculator? Răspuns: Cu ajutorul unui tablou bidimensional.5. Cum introducem datele? Răspuns: De la tastatură sau le citim dintr-un fișier text. Notă: Pentru exemplul din imagine volumul de date care urmează să fie introdus

este destul de mare, deci ar fi logic ca problema să fie propusă elevilor după studie-rea fișierelor text.

6. Cum aflăm numărul zonelor cu risc de inundații? Răspuns: Inițial setăm numărul zonelor cu risc ca fiind egal cu 0. În continuare, par-

curgem fiecare din liniile tabelului, de la prima până la ultima coloană, iar la întâlni-rea unui element cu valoarea de „1”, incrementăm numărul zonelor cu risc.

7. Cum calculăm suprafața totală a zonelor de risc? Răspuns: Fie K numărul zonelor cu risc de inundații; L – lungimea laturii unei zone în

km; S – suprafața totală a zonelor de risc Evident, S = K×L×L km2.

Algoritm:Presupunem că harta ce reprezintă lunca Prutului are M zone în lungime și N zone în

înălțime. Lungimea laturii unei zone este L. Introducem harta în tabloul bidimensional A cu N linii și M coloane.

Precondiţii: Se introduc valorile N, M, L și înseși valorile elementelor tabloului A.Pasul 1. K ⇐ 0.Pasul 2. Fie I – indicele liniei curente. I ⇐ 1. Pasul 3. Pentru toți J de la 1 la M repetăm: dacă A[I, J] este egal cu 1, atunci

K ⇐ K + 1.Pasul 4. Dacă I < N (nu am parcurs încă toate liniile), atunci I ⇐ I + 1 și revenim la

Pasul 3. Altfel, trecem la Pasul 5.Pasul 5. S ⇐ K × L × L.Pasul 6. Afișăm S. Sfârșit.Implementarea algoritmului într-un limbaj de programare de nivel înalt nu prezintă

dificultăți și este lăsată în seama cititorului.Sumarul activităților pentru rezolvarea problemei:1. Elevii discută o situație (problemă) reală.2. Elevii parcurg procesul de abstractizare a problemei, identificând legăturile dintre

obiectele reale și modelul abstract, care le reprezintă.3. Elevii construiesc algoritmul de rezolvare.4. Elevii verifică rezultatele obținute, le discută, propun situații similare ce pot fi

reduse la aceeași problemă.5. Profesorul consultă elevii la fiecare dintre etapele menționate, iar în caz de nece-

sitate – intervine cu indicații sau soluții de etapă.

113

Anexa 4. Exemplu de instruire în bază de proiect. Eficiența algoritmilor de sortare

Proiectul poate fi propus cu diferite nivele de complexitate, în funcție de algoritmii de sortare selectați pentru analiza comparativă.

Pentru un proiect de complexitate mică pot fi propuși algoritmii de sortare prin me-toda bulelor și algoritmul de sortare prin selecție sau inserție. Proiectul de complexi-tate medie presupune compararea unui algoritm lent (metoda bulelor, sortarea prin selecție, sortarea prin inserție) și a unui algoritm de sortare optim (sortarea rapidă sau heap sort). Complexitatea sporită a proiectului se va obține în cazul analizei eficienței algoritmilor optimali: sortarea rapidă și heap sort sau sortarea rapidă și merge sort.

Pentru realizarea proiectului elevul (sau grupul de elevi) va avea nevoie de următoa-rele resurse:

- Informaționale: descrierile algoritmilor pentru metodele selectate; descrierile algoritmului de măsurare a timpului de execuție a algoritmului; algoritmul de alocare aleatorie a valorilor elementelor unui tablou.

- Echipamente: calculator, acces la rețeaua Internet, proiector multimedia.- Programe de calculator: medii de dezvoltare a programelor în limbaje de progra-

mare de nivel înalt FreePascal, Dev C++ sau echivalente.Durata estimativă a proiectului: 7 – 14 zile. Perioada de realizare: - după studierea unității de învățare Analiza algoritmilor (nivelul elementar); - după studierea unității de învățare Metoda desparte şi stăpâneşte (nivelul mediu); - nu se fixează (nivelul avansat).Etapele proiectului:Etapa 1 (realizată de profesor): selectarea temei, a resurselor, formarea setului

indicații pentru echipa de proiect, a orarului prealabil. Etapa 2 (ziua 1): Formarea echipei, stabilirea scopului proiectului, repartizarea

responsabilităților pentru realizarea proiectului, explicarea noțiunilor, cerințelor, metodelor de elaborare a proiectului.

Etapa 3 (ziua 8): Răspunsuri la întrebări, analiza propunerilor elevilor, furnizarea de sugestii, explicații, verificarea progresului curent.

Etapa 4 (ziua 15): Prezentarea de către echipă a proiectului, evaluarea, discuția în cadrul clasei.

În continuare, în calitate de exemplu, prezentăm desfășurarea unui proiect de anali-ză a eficienței algoritmilor de sortare prin metoda bulelor și metoda de sortare rapidă.

Scopul cercetării: Analiza eficienței algoritmilor de sortare prin metoda bulelor și prin metoda de sortare rapidă în cazul datelor de sortat de dimensiuni mari. Elaborarea recomandărilor pentru utilizarea fiecăreia dintre metode.

114

Descrierea surselor de documentare şi a resurselor de programare. Pentru rea-lizarea proiectului trebuie studiați algoritmul de sortare prin metoda bulelor (http://en.wikipedia.org/wiki/Bubblesort) și algoritmul de sortare rapidă (http://en.wikipedia.org/wiki/Quicksort). Pentru programare se va utiliza compilatorul Free Pascal, care este unul gratuit și care permite crearea prin operații standard a tablourilor liniare de dimen-siuni mari.

Descrierea metodei de cercetare. Pe seturi identice de date se vor compara timpii de lucru ai fiecăruia dintre algoritmii de sortare propuși.

În acest scop, fiecare dintre algoritmii incluși în studiu vor fi programați separat, în formă de procedură distinctă. Ulterior, aleatoriu, se generează tablouri cu un număr prestabilit de elemente. Tablourile vor fi sortate cu ajutorul procedurilor elaborate an-terior și se va măsura timpul de execuție a fiecăreia dintre proceduri.

Prezentăm mai jos un program Pascal, ce implementează metoda de cercetare de-scrisă mai sus.

program p001;uses crt, dos; const n=30000;type t=array[1..n] of integer;var a,b: t; t1,t2: real; i:integer;

procedure bubble; {sortarea prin metoda bulelor}var i,j,tmp: integer; begin for i:=1 to n-1 do for j:=1 to n-i do if a[j]>a[j+1] then begin tmp:=a[j]; a[j]:=a[j+1]; a[j+1]:=tmp; end; end;

procedure qsort(st,dr:integer); {sortarea rapidă}var s,i,k,tmp : integer;beginif (st < dr) then begin s:=b[st]; k:=st; for i:=st+1 to dr do

115

if b[i]<s then begin k:=k+1; tmp:=b[i]; b[i]:=b[k]; b[k]:=tmp; end; b[st]:=b[k]; b[k]:=s; qsort(st,k-1); qsort(k+1,dr; end else exit;end;function timpcurent : real;var h,m,s,ms: word;begin gettime(h,m,s,ms); timpcurent:=h*3600+m*60+s+ms/100;end;

beginclrscr;{generarea aleatorie a tablourilor cu date pentru sortare}randomize;for i:=1 to n do begin a[i]:= 1+random(30000); b[i]:=a[i]; end;t1:=timpcurent; {fixarea timpului înainte de apelul procedurii de sortare}bubble;t2:=timpcurent; {fixarea timpului după apel}writeln(‚metoda bulelor ‚, n, ‚ elemente. timp: ‚, t2-t1:0:10);t1:=timpcurent;qsort(1,n);t2:=timpcurent;writeln(‚sortarea rapidă ‚, n, ‚ elemente. timp: ‚, t2-t1:0:10);end.

Analiză rezultatelor măsurărilor. Elevii vor fi îndrumați să compare timpii de execuție în contextul creșterii numărului de elemente ale tablourilor supuse sortării. Se va pune în evidență faptul că în cazul metodei bulelor timpul de execuție crește odată cu creșterea numărului de elemente sortate, iar în cazul metodei de sortare rapidă tim-pul de execuție practic nu se mărește. Totodată, în cazul sortării rapide, uneori, timpul

116

necesar pentru sortarea unor seturi mici de date poate să depășească timpul necesar pentru sortarea seturilor mai mari.

Concluziile aşteptate de la elevi:1. În general, algoritmul de sortare rapidă este mai eficient decât algoritmul de sor-

tare prin metoda bulelor.2. Pentru volume de date ce nu depășesc circa o mie de elemente, alegerea algo-

ritmului de sortare nu este esențială, însă în cazul unor restricții de timp și seturi mari de date este preferabilă utilizarea algoritmului de sortare rapidă.

3. Timpul necesar algoritmului de sortare rapidă nu este neapărat proporțional cu numărul de elemente. Eficiența algoritmului depinde și de amplasarea inițială a elementelor.

4. În cazul problemelor reale, soluționarea cărora presupune sortări de date, este necesară implementarea celor mai eficienți algoritmi, chiar dacă acest lucru cere eforturi de programare mai consistente. Exemple de astfel de probleme: sorta-rea datelor din registrele naționale ale mijloacelor de transport, din registrele populației, din jurnalele tranzacțiilor bancare etc.

Note: 1. Proiectul se transformă ușor într-un studiu de caz, dacă elevilor li se propun în

calitate de resursă subprogramele ce realizează algoritmii de sortare.2. Pentru prezentarea publică a proiectului, elevii vor folosi un proiector multime-

dia și un sistem pentru prezentări electronice (Power Point [MS Office] , Impress [Open Office] sau altele).

117

Anexa 5. Exemplu de instruire în baza studiului de caz. Publicarea documentelor Web

Studiul de caz din cadrul Modulului „Web design” poate fi propus atât în forma ge-nerală, cât și în variante particularizate:

- publicarea gratuită a documentelor Web;- publicarea comercială a documentelor Web;- publicarea documentelor Web cu ajutorul platformelor Web 2.0.Selectarea variantei constituie, de fapt, prima etapă a realizării studiului: alegerea

cazului.Următoarea etapă (lansarea cazului) se inițiază în procesul activităților didactice,

după elaborarea de către elevi a unui document Web (fie cu ajutorul aplicațiilor de oficiu, fie cu instrumentele HTML), folosind conversația sau altă metodă didactică, în funcție de situația concretă.

Pentru fiecare variantă distinctă a studiului pot fi formate una sau mai multe echipe. Durata studiului de caz este aproximativ de o săptămână.

Resursele necesare pentru realizarea studiului de caz:- Calculator cu acces la rețeaua Internet.- Proiector multimedia (pentru prezentarea finală).- Aplicații pentru căutarea informației.- Enciclopedia electronică www.wikipedia.org.- Resurse informaționale de pe site-ul www.molddata.md (compartimentele do-

menii, hosting, legislație).- Resurse informaționale de pe site-ul www.moldtelecom.md (compartimentul

Internet, servicii opționale).- Aplicații pentru crearea prezentărilor digitale.- Resurse bibliografice tematice.Obiective: 1. Analiza mijloacelor destinate publicării documentelor Web.2. Identificarea etapelor de publicare a documentelor Web.3. Determinarea punctelor tari și a punctelor slabe ale mijloacelor de publicare a

documentelor Web.4. Prezentarea rezultatelor studiului de caz colegilor.Calendarul activităților:Ziua 1. Explicarea și repartizarea sarcinilor, identificarea resurselor informaționale,

stabilirea modului de comunicare între membrii echipelor de elevi pe durata desfășurării studiului de caz.

Zilele 2-7. Desfășurarea de către membrii grupurilor de lucru a activităților de colec-tare, sistematizare și analiză a informațiilor referitoare la cazul supus studiului, elabora-rea concluziilor. Oferirea de către cadrul didactic a consultărilor online sau față în față membrilor grupurilor de lucru.

118

Ziua 8. Prezentarea de către autorii studiului de caz a unei comunicări referitoare la cercetarea efectuată. Elevii vor fi îndrumați să elaboreze conținutul prezentării, să par-ticipe la dezbateri, să formuleze concluzii.

Exemplu de studiu aşteptat de la elevi:Preliminarii. Fie că avem un site pe care l-am proiectat, l-am programat și a cărui

funcționalitate am ve rificat-o. Evident, avem un site finalizat, însă el poate fi accesat doar de către utilizatorii calculatorului local. Se pune sarcina să publicăm site-ul în Inter-net, transformând-l într-un produs informatic accesibil tuturor utilizatorilor.

În acest scop trebuie să parcurgem următoarele etape:- Atribuirea unui nume de domeniu;- Selectarea serverului Web pe care va fi stocat (găzduit) site-ul;- Organizarea și denumirea fișierelor care vor constitui site-ul în conformitate cu

cerințele serverului gazdă;- Transferul fișierelor.Numele de domeniu. Pentru ca site-ul să aibă o identitate pe Web, el trebuie să aibă

un nume de domeniu. Numele de domeniu va face parte din adresele URL ale fiecăreia din pagini, indicând astfel locațiile acestora în Internet.

Domeniile principale de pe Web sunt de mai multe tipuri: comerciale (.com); educaționale (.edu); guvernamentale (.gov); ale furnizorilor de servicii de rețea (.net); ale instituțiilor non-profit (.org); geografice (.md, .ro, .uk) etc.

Domeniul propriu-zis și, evident, numele acestuia, pot fi obținute contra plată sau gratuit.

Domenii contra plată. Dacă proprietarul site-ului, fie el o persoană juridică sau una fizică, își dorește o prezență stabilă și credibilă pe Web, domeniul plătit este opțiunea perfectă. Înregistrarea unui astfel de domeniu nu este costisitoare, iar faptul că dome-niul este înregistrat după un anumit proprietar de site îi garantează identitatea și credi-bilitatea atât a proprietarului, cât și a site-ului propriu-zis.

De exemplu, în cazul domeniilor înregistrate de întreprinderea de stat MoldData (.md), costul înregistrării este de aproximativ 500 de lei pentru un an calendaristic (preț în vigoare la data realizării studiului de caz).

În general, în lume există mai multe organizații, care oferă contra plată servicii de repartizare a numelor de domenii, de exemplu: www.host.md, www.10-domains.com etc.

În cazul numelui de domeniu plătit, adresa URL a site-ului va avea forma:http://www.[numele selectat de domeniu].com

Domenii gratuite. Obținerea unui nume de domeniu gratuit este foarte simplă. Exis-tă multe companii care oferă astfel de domenii și, în plus, și spațiu de găzduire pentru site. Pentru numele de domenii oferite gratuit structura adresei URL a site-ului este:

119

http://www.[nume companie care asigură domeniul].com/[nume site plasat]sau

http://www. [nume site plasat].[nume companie care asigură domeniul].comExemple: http://sites.google.com/site/teoriagrafurilor http://scorlat.blogspot.comPentru site-urile persoanelor juridice o asemenea structură este mai puțin accepta-

bilă. Pentru site-urile educaționale, personale etc. domeniul gratuit asigurat de o com-panie care nu plasează în pagini publicitate, utilizarea numelor gratuite este o soluție momentană comodă.

Printre cele mai populare se numără serviciile gratuite oferite de WordPress, Blogspot, Google.

Găzduirea Web (Web hosting). Dacă a fost selectat un domeniu gratuit, serviciile de oferire a spațiului pentru găzduire fac parte din pachetul de servicii oferit de compania gazdă (de exemplu, Google oferă la moment 100 MB pentru un site, dar permite și cre-area mai multor site-uri corelate).

În cazul serviciilor comerciale, există câteva opțiuni de găzduire:- Instalarea unui server Web propriu;- Utilizarea serverului Web al furnizorului de servicii Internet;- Utilizarea unui server Web aparținând unei firme care oferă servicii de hosting.Serverul Web propriu. Este cea mai costisitoare soluție, dar oferă maximum de fle-

xibilitate și libertate. Utilizarea serverului propriu necesită procurarea echipamentelor hardware specializate, acces permanent pe bandă largă la rețeaua Internet, servicii spe-ciale oferite de furnizorul de servicii Internet etc. Este soluția optimă pentru companii mari, cu departamente dedicate asigurării serviciilor Web.

Serverul Web al furnizorului de servicii Internet. Utilizarea serverului Web al furnizo-rului de Internet este o soluție rațională și puțin costisitoare. Mulți dintre furnizorii de servicii Internet oferă în cadrul contractului de prestare a serviciilor și servicii suplimen-tare de găzduire. Neajunsul soluției sunt limitele impuse de prestator față de spațiul alocat și structura site-ului.

Utilizarea unui server de găzduire. Este o soluție optimă, deoarece permite stabi-lirea prețului pentru servicii în funcție de spațiul necesar și setul de servicii solicitate. Suplimentar, companiile oferă diverse facilități: pagini dinamice, scripturi, baze de date, email personalizat, extinderea dinamică a spațiului alocat etc. În Moldova asemenea servicii sunt oferite, de exemplu, de MoldData (prin www.host.md).

Organizarea şi denumirea fişierelor. Etapa se realizează la momentul programării si-te-ului, dar buna funcționare a acestuia după publicare depinde de rezultatele verificării denumirilor de fișiere și dosare, a amplasării reciproce înainte de transfer.

Recomandări de organizare. E de dorit ca pe calculatorul local fișierele care fac parte din site să fie organizate exact așa cum vor fi ele organizate pe serverul Web. Serverul

120

Web are un director „rădăcină” (root) în care vor fi stocate toate fișierele site-ului. Di-rectorul în care veți stoca fișierele pe calculatorul local va juca rolul directorului „rădă-cină” al serverului. În directorul „rădăcină” va fi plasat fișierul care va conține pagina principală a documentului Web.

Pentru site-uri mici toate fișierele pot fi plasate în același director. Pentru struc-turi mai dezvoltate se recomandă separarea secțiunilor în directoare separate, fiecare secțiune fiind accesată prin propria pagină principală.

Pentru imagini se recomandă crearea în directorul „rădăcină” a unui director sepa-rat, în care să fie plasate toate imaginile site-ului de publicat. Calea de la pagina care apelează o imagine la imaginea în cauză trebuie să fie aceeași atât pe calculatorul local, cât și pe server.

Transferul fişierelor. Operația de transfer a fișierelor site-ului de pe calculatorul local pe serverul Web este una relativ simplă și constă în copierea fișierelor în locația desti-nată site-ului nou creat. Unele dintre companiile de găzduire asigură o aplicație specială destinată transferului fișierelor, dar cel mai des utilizat mijloc de transfer este aplicația-client FTP.

Rezumat. Pentru publicarea în Internet a unui site sunt necesari următorii pași:- Obținerea unui nume de domeniu pentru site: gratuit sau contra plată;- Alegerea unui serviciu de găzduire convenabil conform raportului calitate/preț;- Organizarea și denumirea directoarelor și a fișierelor în conformitate cu cerințele

sistemului serverului gazdă;- Transferul fișierelor, cea mai folosită metodă de transfer fiind prin FTP.Analiză: 1. Studiul a fost realizat în baza unor date veridice, preluate de pe site-urile între-

prinderilor specializate din Republica Moldova.2. Au fost identificate toate etapele principale de publicare ale unui site creat local.3. Au fost stabilite diverse posibilități de realizare ale fiecărei etape de publicare a

unui site.Concluzii:1. Site-urile personale, de testare, cu conținuturi educaționale ș.a. pot fi publicate

folosind serviciile gratuite.2. Pentru site-urile comerciale se recomandă utilizarea domeniilor personalizate,

contra plată.3. Înainte de publicarea site-ului este necesară o ultimă verificare a numelor și a

amplasării fișierelor.4. Procedura individuală de publicare depinde, pe de o parte, de structura și

proprietățile site-ului, și, pe de altă parte, de organizarea serviciilor companiei de găzduire. Prin urmare, la momentul publicării site-ului, trebuie concretizate condițiile de transfer a fișierelor și a directoarelor ce-l formează.