INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE … · Web viewNr. 98.928 din 09.09.2016 INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE PENTRU UN CUTREMUR MAJOR 12/09/2016 Cutremurul – un risc

Nr. 98.928 din 09.09.2016

INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE PENTRU UN CUTREMUR MAJOR

12/09/2016 Cutremurul – un risc cu care trăim

Documentul reprezintă o informare asupra modului în care sunt pregătite pentru a face față unui cutremur major, în principal autoritățile din SNMSU, dar

Pag. 0


și populația din România. Acesta abordează aspecte privind reducerea riscului, pregătire, răspuns și evaluare/investigare la nivel sistemic.

SINTEZĂ

Pag. 1


CUPRINS

Sinteză 1

Pag. 2

1. România poate fi afectată de manifestarea hazardului seismic din surse multiple, cea mai importantă fiind sursa Vrancea ce influențează o mare parte din teritoriul României, cu impact major pe direcția NE-SV care cuprinde zone populate, inclusiv Municipiul București.

2. Reducerea riscului presupune integrarea unor măsuri și acțiuni care acoperă întreaga plajă a ciclului dezastrului (prevenire, pregătire, răspuns și reconstrucție). Aceasta se concretizează prin elaborarea și implementarea unor strategii, politici și programe orientate, în principal, spre reducerea vulnerabilității elementelor expuse, precum populație, construcții, amenajări, infrastructură de transport, comunicații și utilități publice etc.

3. Pregătirea populației și autorităților contribuie la reducerea/evitarea pierderii vieților, a panicii și dezorganizării vieții din punct de vedere socio-economic, precum și a duratei perioadei de revenire la normal după seisme puternice.

4. Situația actuală evidențiază un nivel semnificativ privind conștientizarea și pregătirea teoretică a populației în caz de cutremur, rezultat și al acțiunilor derulate pe acest palier, acțiuni care necesită a fi continuate și dezvoltate pentru crearea unor comunități reziliente în fața dezastrelor.

5. Răspunsul autorităților și forțelor specializate ale SNMSU în caz de cutremur major se bazează pe un sistem de decizie, comandă și control, stabilirea unor măsuri excepționale în corelare cu nivelul consecințelor și pentru asigurarea continuității guvernării, o concepție de acțiune construită pe scenarii specifice acestui tip de risc și ordine prestabilite, un nivel de dotare și pregătire îmbunătățit, precum și pe implicarea activă a societății civile. În plus, sistemul de răspuns este conectat la un mecanism european de răspuns și asistență internațională în caz de dezastre.

6. Față de situația actuală sunt necesare o serie de măsuri orientate pe următoarele segmente:a. analiza riscului de cutremur – prin finalizarea evaluării riscurilor la nivel național în cadrul proiectului RO-

RISK;b. reducerea riscului – prin operaționalizarea mecanismului creat, prin înființarea Platformei Naționale

pentru Reducerea Riscului la Dezastre, pentru stabilirea unor noi strategii, programe și măsuri de reducere a riscurilor, continuarea și dezvoltarea politicilor în derulare și a programelor de pregătire a populației și autorităților;

c. răspuns – prin îmbunătățirea dotării și pregătirii structurilor specializate, crearea stocurilor de materiale și mijloace necesare.


1. ASPECTE GENERALE 32. REDUCEREA RISCULUI LA CUTREMUR 42.1.Monitorizare și cercetare seismicitate 42.2. Politici pentru reducerea consecințelor tipului de risc cutremur 53. PREGĂTIREA 63.1. Informarea și pregătirea populației 73.2. Colaborarea cu ONG 103.3. Evaluarea stadiului de informare și pregătire a populației……………………………………103.4. Pregătirea personalului autorităților administrației publice 113.5. Pregătirea resurselor de intervenție 123.6. Pregătirea stocurilor pentru intervenție 173.7. Pregătirea elementelor de infrastructură critică 184. RĂSPUNSUL 194.1. Continuitatea guvernării 214.2. Concepția națională de răspuns post seism 214.3. Asistența internațională 244.4. Comunicare și informare publică 255. PROPUNERI 255.1. Îndeplinirea condiționalității ex – ante 5.1. 255.2.Reducerea deficitului de dotare. 265.3. Continuarea procesului de pregătire. 265.4. Derularea unui program național. 265.5. Dezvoltarea acțiunilor de comunicare și informare publică. 275.6. Reluarea Programului de consolidare a clădirilor. 275.7. Realizarea Concepției naționale de răspuns la seism. 275.8. Preluarea în folosință a depozitelor regionale din rețeaua MS. 27Anexa 1. Resurse de intervenție principale 27Anexa 2. Fluxul informațional – decizional la nivelul SNMSU 30Anexa 3. Manevra prestabilită de forțe și mijloace pentru Municipiul București 31

1. ASPECTE GENERALE

Pag. 3


Seismicitatea României este dată de o combinație între sursa seismică Vrancea și 13 surse seismice crustale situate atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriile Bulgariei, Serbiei și Ungariei. Sursa seismică Vrancea, concentrată la adâncimi intermediare cuprinse între 60 și 170 km, este cea mai activă și puternică, influențând o mare parte a teritoriului României, precum și al Republicii Moldova și al Bulgariei.

În ultimul secol a generat 11 cutremure cu magnitudinea de peste 6,5 grade1 pe scara Richter. La magnitudini ridicate, sursa seismică de adâncime intermediară Vrancea afectează puternic, în mod direct, până la 50% din teritoriu și indirect, prin impact socio-economic, restul țării.

La nivel național, pentru contracararea efectelor impredictibile și repetabile ale acestor cutremure majore, a fost asigurat un răspuns diferit, în raport de gradul de dezvoltare economică și socială, de pregătire al autorităților publice și a populației, de coeziune socială, precum și al nivelului de evoluție a cunoașterii în domeniul reducerii riscului la dezastre și disponibilitățile financiare ale statului român.

Principalele elemente expuse la acțiunea distructivă a cutremurelor sunt populația2 și bunurile sale mobile și imobile, construcțiile, căile de transport (rutiere, feroviare, aeriene și navale) și rețelele de utilități publice (energie electrică, gaze, apă, canalizare, comunicații).

Efectele cutremurelor asupra populației se pot manifesta prin acțiune directă - pierderi de vieți și răniri, ca urmare a avarierii sau prăbușirii unor construcții și indirectă - pierderi de vieți și răniri, afecțiuni psihice, ca urmare a unor fenomene secundare produse de seisme (incendii în lanț, zvonuri, reacții psihice post-seismice, etc).

Având în vedere că datele statistice istorice arată că sursa zona seismică Vrancea a generat cutremure majore în medie de cca. 3 ori într-un secol, la nivelul autorităților publice există preocupări constante privind identificarea și realizarea unor măsuri care să conducă la reducerea efectelor acestui tip de risc, concentrate pe 3 domenii de acțiune: reducerea riscului la cutremur, pregătirea autorităților publice și a populației pentru eventualitatea producerii acestuia și realizarea unui răspuns rapid, oportun și eficient.

2. REDUCEREA RISCULUI LA CUTREMUR

1Cele mai mari cutremure s-au produs la 6 octombrie 1908 (MW=7,1, h=125 km), 10 noiembrie 1940 (MW=7,7, h=150 km), 4 martie 1977 (MW=7,4, h=94 km), 30 august 1986 (MW=7,1, h=131 km) și 30 mai 1990 (MW=6,9, h=91 km).2Ora, precum și anotimpul în care se produce un cutremur (condițiile meteorologice) sunt elemente care influențează impactul acestuia asupra populației (corelate cu ocupația - pensionari/salariați sau gradul de sănătate a populației).

Pag. 4

Harta seismică a


2.1.Monitorizare și cercetare seismicitate

Activitatea de monitorizare și cercetare a seismicității, fundament al politicilor și măsurilor normative în domeniu și element de bază al evaluării riscului de cutremur, a cunoscut o dezvoltare importantă.

În România, monitorizarea seismicităţii teritoriului naţional se realizează de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cu ajutorul rețelei seismice naționale (113 stații seismice și 6 observatoare seismologice destinate monitorizărilor complexe).Astfel se asigură:

realizarea unei bănci de date cuprinzând înregistrări digitale ale cutremurelor; informarea factorilor de decizie la nivel național și a mass mediei, în cel mai scurt timp de la

producerea unui cutremur cu magnitudinea mai mare de 3,5 grade Richter; realizarea în timp real a hărții mișcării solului; producerea de hărți necesare intervenției post seism a autorităților responsabile; schimbul internațional de date între INCDFP și Centrele internaționale de date, necesare

inclusiv la realizarea buletinului seismic internațional.

În acest context, la nivel național INCDFP a derulat proiecte de cercetare care au avut ca obiect avertizarea rapidă în cazul seismelor, astfel încât să fie implementate măsuri care să permită acțiuni imediate pentru reducerea consecințelor. Sunt vizate întreruperi ale fluxurilor tehnologice potențial periculoase, stoparea/recalibrarea sistemului energetic național, respectiv întreruperea circulației pe unele căi de comunicații majore (transporturi feroviare, circulația aeroportuară, transporturi substanțe periculoase).

Activitatea de cercetare a fenomenelor seismice și diminuarea efectelor acestora asupra construcțiilor este asigurată în principal de:

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului a cărui activitate principală vizează efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative referitoare la: modernizarea seismicității și evaluarea hazardului seismic, fenomenologia sursei seismice și predicția cutremurelor de pământ, procesele seismotectonice, structura profundă a Pământului, microzonarea seismică, evaluarea și reducerea riscului seismic, coordonarea pe plan național a programelor de seismologie și participarea la proiecte internaționale privind studiul regiunilor seismice.

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” - desfășoară activități de cercetare privind evaluarea hazardului și riscului seismic, soluții tehnice și tehnologice pentru atenuarea efectelor seismelor asupra clădirilor, cercetări seismice pre-normative și pentru reglementări, evaluarea și reabilitarea seismică a clădirilor existente, educația și pregătirea la cutremur, prelucrarea și analiza avansată a înregistrărilor seismice.

Pag. 5


De asemenea, activitatea de cercetare în domeniu este completată de cercetările în inginerie seismică desfășurate de către unități de învățământ superior - Universitatea Tehnică de Construcţii București, precum și de cercetări cu privire la caracterizarea tipului de risc desfășurate de alte institute de cercetare ale Academiei Române, precum Institutul de Geografie al Academiei Române, Institutul de Geologie, etc.

2.2. Politici pentru reducerea consecinţelor tipului de risc cutremur

Abordarea unitară a riscurilor a devenit o necesitate în contextul creșterii într-un mod dramatic, în ultimele două decade, a amplorii, complexității, frecvenței și impactului dezastrelor.

Inițiative precum Strategia Internațională pentru Reducerea Dezastrelor și Platforma Globală de Reducere a Riscurilor de Dezastre, asumate prin documente programatice internaționale3, tratează dezastrele în mod sistemic prin așa numitul „ciclu al dezastrului”, în care elemente precum prevenirea, pregătirea, răspunsul și reconstrucția contribuie la reziliența comunităților și reducerea riscului, prin:

schimbarea atitudinii reactive, bazată în special pe răspuns și recuperare, cu una proactivă, care vizează implementarea de măsuri de reducere a riscurilor la dezastre în vederea diminuării impactului produs;

elaborarea unei evaluări exhaustive a riscurilor și abordarea multi - hazard și multi - risc prin utilizarea hărților de risc și a planurilor de management a riscurilor;

abordarea la nivel național a managementului riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale.

În România, în ultimii ani, conceptul de reducere a riscului de dezastre a fost preluat și integrat în politici și programe care vizează, pe de o parte, asigurarea unei calități în construcții, reabilitarea fondului construit, precum și utilizarea și amenajarea teritoriului – aspecte ce intră în competența MDRAP, iar pe de altă parte, efectele complementare ale unui cutremur (inundații, incendii, accidente de transport sau accidente nucleare/chimice etc.) - implică celelalte componente ale SNMSU - MMAP, MAI, MT, MS, CNCAN, etc..

Pe această linie se situează și eforturile pentru dezvoltarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre4, ca mecanism consultativ în stabilirea strategiilor și programelor privind reducerea riscurilor la dezastre, care să asigure îmbunătățirea procesului de decizie în ceea ce privește politicile și planurile de acțiune pentru prevenirea dezastrelor și eficientizarea managementului situațiilor de urgență. Totodată, Platforma reprezintă un cadru de dezbatere lărgit în care să se

3Cadrul de Acțiune Hyogo (2005-2015), Întărirea rezilienței națiunilor și comunităților la dezastre, Cadrul de Acțiune de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre 2015-2030, Decizia 1313/2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, Strategia de Securitate Internă a UE – COM (2010) 673.4Constituirea Platformei este reglementată prin OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind organizarea si funcționarea Platformei se află în proces de avizare interministerială.

Pag. 6


întâlnească, pe de o parte, aparatul guvernamental și administrația publică, iar pe de altă parte, mediul academic și societatea civilă.

De asemenea, prin implementarea proiectului „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național - RO-RISK”5 s-a avut în vedere evaluarea riscului de cutremur din perspectiva impactului fizic, social, economic și de mediu, asigurând îndeplinirea condiționalității ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea și gestionarea riscurilor, respectiv posibilitatea accesării de fonduri europene care să permită îmbunătățirea prevenirii, pregătirii și răspunsului în managementul acestui tip de risc.

Având în vedere că managementul tipurilor de risc implică identificarea tipurilor de risc și a riscurilor asociate, stabilirea autorităților responsabile, pe tipuri de risc, stabilirea domeniilor de acțiune ale autorităților responsabile, pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la eveniment și refacerea/reabilitarea situației, precum și repartizarea funcțiilor de sprijin, pentru o mai bună gestionare a unei astfel de situații, la nivel național a fost adoptată Hotărârea nr. 557 din 03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc.

În ceea ce privește tipul de risc – cutremur, la nivel național, autoritate responsabilă cu rol principal în domeniu a fost desemnat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar Ministerul Afacerilor Interne - autoritate responsabilă cu rol secundar. Totodată, MAI asigură pentru tipul de risc – cutremur și funcţii de sprijin, dar și coordonarea operaţională a acţiunilor desfășurate de autoritățile implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative ale situației de urgență, până la restabilirea stării provizorii de normalitate.

În acest context, eforturile MAI au fost conjugate pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu, eficientizarea evaluării riscurilor, pregătirea pentru intervenție la cutremur, inclusiv pregătirea populației și răspunsul în caz de cutremur al structurilor naționale competente.

3. PREGĂTIREAPregătirea este o componentă importantă în asigurarea unui management eficient al situațiilor de urgență determinate de seismele majore, care se realizează pe mai multe paliere6:

informarea și pregătirea populaţiei pentru cunoașterea modului de acțiune în sprijinul autorităților responsabile și pentru asigurarea autoprotecției individuale și colective;

pregătirea personalului autorităţilor responsabile, potrivit responsabilităților ce le revin; pregătirea resurselor de intervenţie, prin asigurarea existenței, suficienței și operativității bazei

materiale și tehnicii utilizate în intervenția operativă;5Proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă POCA 2014-2020, cu un buget de cca. 31 mil. lei derulat de MAI prin IGSU (lider de proiect) în parteneriat cu 13 instituții publice: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Universitatea Tehnică de Construcții București, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban - Incerc”, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Institutul de Geografie al Academiei Române, Universitatea Babeș-Bolyai, Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive, Institutul Național de Sănătate Publică, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Institutul de Sociologie al Academiei Române și Institutul de Prognoză Economică.6 În conformitate cu HG nr. 557 din 2016 privind managementul tipurilor de risc.

Pag. 7


pregătirea elementelor de infrastructură critică, prin menținerea, întreținerea și testarea acestora, pe baza sistemului de asigurare a calității acceptat la nivel internațional.

3.1. Informarea și pregătirea populaţiei

Informarea și pregătirea populației sunt măsuri importante care contribuie la reducerea sau evitarea pierderii vieților, a panicii, a perturbării liniștii publice și dezorganizării vieții sociale și economice, precum și la reducerea perioadei de revenire la normal după seisme puternice.

Practica altor țări aflate în zone seismice, precum și experiența cutremurelor manifestate arată că măsurile preventive adecvate luate de populație pot reduce considerabil consecințele negative ale cutremurelor, la un cost socio-economic mult mai redus, raportat la costurile intervențiilor post-seism.

La nivel național, activitatea de pregătire a populației României pentru un dezastru generat de un cutremur major a fost intensificată în ultimii ani, pornindu-se de la premisa că, dată fiind repetabilitatea la intervale de timp de câteva decenii a evenimentelor seismice pentru sursa Vrancea, cetățenii nu au o experiență practică de protecție și comportare în astfel de situații. Pentru creșterea nivelului de informare, conștientizare și pregătire a populației în vederea consolidării unor deprinderi corecte de reacționa în situația producerii unui cutremur de magnitudine ridicată, în ultimii 10 ani, MAI prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și, respectiv, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), a inițiat și implementat, în parteneriat cu alte instituții, campanii de pregătire și exerciții practice.

Totodată, în ceea ce privește pregătirea populației pe această temă au fost utilizate mijloace social media – paginile de Facebook ale DSU, IGSU și ale inspectoratelor pentru situații de urgență precum și aplicația mobilă a DSU.

Pagina de Facebook a DSU este un motor important pentru pregătirea populației, în ultima lună impactul acesteia fiind de 3.198.232 persoane, iar în aceeași perioadă, clipurile video au avut 941.972 vizualizări, iar interacțiunile per postări au ajuns la 290.516. De asemenea, o contribuție importantă pe acest segment îl are și pagina de Facebook a IGSU, în ultima perioadă impactul acesteia fiind de 587.000 persoane, având 112.000 interacțiuni per postări.

Printre cele mai relevante măsuri implementate la nivelul MAI pentru pregătirea populației privind cutremurele, amintim:

APLICAȚIA MOBILĂ DSUÎn luna aprilie, DSU a lansat aplicația mobilă destinată populației, numită DSU, disponibilă gratuit în Google Play și Apple Store. Cele 4 componente principale: ale aplicației mobile DSU vizează:

InformareÎn această secțiune, utilizatorii aplicației vor găsi cele mai noi știri din domeniul situațiilor de urgență, direct de la sursă. Inspectoratele pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General de Aviație, Serviciile de Ambulanță, SMURD și Salvamont vor putea oferi informații de interes utilizatorilor aplicației DSU. De

Pag. 8

INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE PENTRU UN CUTREMUR MAJORasemenea, în baza unui parteneriat încheiat cu Agenția de presă News.ro, în secțiunea News Feed a aplicației DSU, vor putea fi citite știri de ultimă oră din domeniul situațiilor de urgență sau care au legătură cu acest domeniu.

AlertareEste pentru prima dată când o aplicație va grupa într-un singur loc toate informațiile despre situațiile de urgență care apar pe teritoriul României. Alertele meteo, cele de inundații, drumuri blocate etc. se vor regăsi în această secțiune. Utilizatorii aplicației DSU vor primi push notifications de fiecare dată când apare o alertă în zona lor de interes.

RaportarePopulația are acum ocazia să vină în sprijinul personalului din serviciile de urgență. Oricine este martorul unei situații de urgență, fie că este vorba de inundații, alunecări de teren, incendiu sau accident rutier, va putea trimite fotografii și clipuri video către DSU. În felul acesta, acțiunea serviciilor de urgență poate fi îmbunătățită prin accesul încă din primele clipe la imagini de la fața locului. Raportarea nu reprezintă totuși un apel la 112.

ÎnvăţareSă știi cum să faci față unei situații de urgență este esențial. De aceea, în această secțiune a aplicației DSU, utilizatorii au acces la zeci de articole despre comportamentul în caz de cutremur, inundații, incendii, acordarea primului ajutor și măsuri salvatoare rapide care pot fi luate dacă suntem puși în fața unei situații de urgență. Ca noutate, lecțiile vin și cu teste, unde pot fi verificate cunoștințele acumulate prin parcurgerea articolelor.

Lansată în luna aprilie, aplicația are până la această dată peste 57.000 de descărcări și în jur de 20.000 de utilizatori activi în fiecare lună.

CARAVANA DSU În luna iulie ac. a pornit la drum Caravana DSU sau așa cum mai este numită – Caravana SMURD „Fii pregătit!” pentru instruirea populației în a face față situațiilor de urgență. Aceasta a trecut, până acum, prin următoarele orașe: Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Focșani, București, Constanța - Mamaia, Mangalia, Mangalia – Venus, Brașov, Baia Mare, Oradea, Alba Iulia și Sibiu. Până acum, peste 3.500 de persoane (adulţi și copii) au fost instruite în Caravana.

Caravana constă în deplasarea unui centru de formare mobil în care se organizează cursuri de instruire a populației pentru acordarea de prim ajutor în situații de urgență: cutremure, inundații, alunecări de teren, resuscitare;

Centrul mobil este construit pe structura unui tir, are o sală de școlarizare cu o capacitate de 40 de persoane și este dotat cu toate echipamentele medicale de prim ajutor, dispozitive portabile, inclusiv simulatoare, ce permit instruirea eficientă a cursanților;

Caravana este asigurată de unitățile subordonate IGSU prin personal propriu care are specializarea de paramedic, respectiv personal medical – medici, asistenți și voluntari – care activează în cadrul unităților de primiri urgențe.

CAMPANIA „NU TREMUR LA CUTREMUR”

Pag. 9


Inițiată de IGSU în anul 2015, a fost implementată în parteneriat cu 7 instituții7 și s-a adresat copiilor, tinerilor și adulților, atât din mediul urban cât și rural. În cadrul acesteia au fost desfășurate 19.817 activităţi8 de care au beneficiat 2.063.137 persoane și au fost realizate 1.549.550 materiale de pregătire și 7 spoturi audio - video care au avut 77.499 difuzări la TV și 21.414 difuzări la radio. Totodată, utilizând metode social media, clipurile din cadrul campaniei au înregistrat 151.000 vizualizări ale utilizatorilor de Facebook, generându-se astfel un impact de aproximativ un milion de persoane.

CAMPANIA „FII PREGĂTIT PENTRU CUTREMUR”9

Inițiată în anul 2013, în baza protocolului de colaborare încheiat între Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” al Municipiului București, Primăria Capitalei și Inspectoratul Şcolar al Municipiului București, aceasta are o perioadă de implementare de 5 ani - 2013-2018 și vizează pregătirea elevilor în ceea ce privește modul de reacție în situația producerii unui seism.

CAMPANIA „TOO QUICK TO QUAKE”10

Desfășurată în anul 2012, în parteneriat ISU București, Inspectoratul Şcolar al Municipiului București și Comunitatea Swedish Sustainable Business, a avut ca grup țintă elevii din școlile bucureștene și a vizat instruirea acestora asupra modului corect de a reacționa în cazul producerii unui cutremur.

PROIECTUL „SAFE QUAKE: îmbunătățirea comportamentului post dezastru al cetățenilor care locuiesc în zone urbane cu un grad ridicat de risc seismic”11

Proiectul a fost implementat în perioada 2010 – 2011, având ca public țintă persoane vulnerabile - cu dizabilități, copii și bătrâni din Municipiul București. Prin acest proiect au fost organizate activități demonstrative în spațiile publice din București12 și au fost elaborate, respectiv distribuite materiale informative13

CAMPANIA „O CASĂ SIGURĂ – O VIAȚĂ ÎN PLUS” – 2010A avut ca public țintă copii din învățământul preșcolar și școlar, cu vârste cuprinse între 3 si 15 ani și a vizat modul de comportare în caz de cutremur. În cadrul acesteia au fost derulate 54.604 instruiri având ca tematică cutremur, 16.519 intervenţii în mass-media și au fost elaborate și distribuite 172.436 materiale de informare.În paralel cu aceste campanii/proiecte, în ultimii 4 ani, IGSU a desfășurat anual, la nivel naţional, peste 7.250 de exerciţii privind modul de comportare în caz de cutremur a populaţiei, peste 2.000 de activităţi cu cercurile de elevi „Cu viața mea apăr viața” și peste 3.600 de exerciţii cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă.

3.2. Colaborarea cu ONG-uri7

Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban - Incerc”, Universitatea Tehnică de Construcții, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, AB Research Grup, E-on România și Consiliul Național al Audiovizualului.86078 exerciții, 7003 instruiri, 1189 lecții deschis, 114 emisiuni TV și radio, 1606 puncte de informare preventivă, 3827 alte activități.9

http://isubif.ro/local/fii-pregatit-pentru-cutremur-la-aproape-un-an-de-activitate/ 10

http://isubif.ro/local/01-06-2012-premiere-proiect-too-quick-to-quake/ 11

http://isubif.ro/local/safe-quake/ 12În data de 8 aprilie 2011 în parcurile Herăstrău, Kiseleff, Cișmigiu, Alexandru Ioan Cuza, Tineretului, Carol I și Drumul Taberei.1366.200 broșuri în lb. română, 400 broșuri în lb. engleză, 333 broșuri pentru persoane cu dizabilități de vedere, 66.933 CD-uri inscripționate, 5000 postere, 50.000 flyere și 10 bannere.

Pag. 10

http://isubif.ro/local/safe-quake/

http://isubif.ro/local/01-06-2012-premiere-proiect-too-quick-to-quake/

http://isubif.ro/local/fii-pregatit-pentru-cutremur-la-aproape-un-an-de-activitate/


Relația cu societatea civilă este un factor important în procesul bunei guvernări, precum și în pregătirea populației pentru reacția în situații de urgență.

La nivelul DSU, a fost elaborat un protocol standard de colaborare cu reprezentanții societății civile în domeniul pregătirii pentru situații de urgență, acesta fiind aprobat și semnat de ministrul afacerilor interne. Totodată, prin standardizarea acestui proces au fost introduse criterii de evaluare și selectare a organizațiilor de profil cu care se pot încheia protocoale specifice domeniului situațiilor de urgență.Până în prezent au fost încheiate astfel de protocoale de colaborare cu:

Asociaţia Asistenţilor Sociali (AsproAS) – scopul protocolului este dat de pregătirea asistenților sociali din Unitățile de Primiri Urgențe aparținând Spitalelor de Urgență.

Centrul de Formare Continuă și Evaluare a Competenţelor în Asistenţă Socială – scopul protocolului este dat de pregătirea asistenților sociali din Unitățile de Primiri Urgențe aparținând spitalelor de urgență, precum și stabilirea procedurilor de lucru.

Sunt în curs de finalizare protocoalele cu: Societatea Naţională de Cruce Roșie – scopul protocolului este dat de pregătirea în comun, atât pe parte

preventivă, cât și operativă, precum și dezvoltarea unor proceduri de colaborare pe managementul populației și restabilirea legăturilor familiale.

Academia de Studii Economice - scopul protocolului este dat de dezvoltarea de cursuri de prim ajutor și gestionarea situațiilor de risc, precum și organizarea de sesiuni periodice (exerciții și simulări pentru situațiile de urgență ce pot apărea în clădirile aparținând ASE).

Asociaţia Câini Utilitari – scopul protocolului este dat de asigurarea sprijinului pe parte de căutare canină în operațiunile de căutare-salvare de sub dărâmături.

Asociaţia Corpul Român Salvaspeo - scopul protocolului este dat de asigurarea sprijinului în operațiunile de căutare-salvare în medii speologice și montane.

Acest proces va continua la nivel de asociații și fundații cu experiență și expertiză în prevenire, pregătire/reacție și recuperare, astfel încât să fie acoperită o arie cât mai mare de intervenție în sprijinul situațiilor de urgență sau dezastru, în acest sens urmând să fie inițiate protocoale de colaborare, primul din această serie fiind cel cu Habitat for Humanity Romania.

3.3. Evaluarea stadiului de informare și pregătire a popula ţiei

Studiile recente14 cu privire la gradul de pregătire și responsabilitate a populației în caz de cutremur arată faptul că acțiunile autorităților publice, respectiv ale structurilor MAI întreprinse pe această linie au contribuit la creșterea gradului de conștientizare a riscului.Astfel, la nivelul anului 2014, rezultatele studiului au evidențiat că populația posedă un nivel general de peste 70% de cunoaștere a măsurilor corecte de comportare pe timpul și după manifestarea unui cutremur, însă, pentru menținerea acestor rezultate și pentru eficientizarea modului de reacție la cutremur a populației este necesară continuarea activității de pregătire în acest domeniu:

14Studiu privind determinarea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire a populației în caz de dezastre pe tipuri de risc, realizat în cadrul proiectului RO-RISK, în anul 2014.

Pag. 11

INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE PENTRU UN CUTREMUR MAJOR un procent de aproximativ 11 % din populația

adultă aflată în zonele cu risc de cutremur a demonstrat o pregătire teoretică slabă și foarte slabă;

un procent de aproximativ 53 % din populația adultă aflată în zonele cu risc de cutremur are o pregătire teoretică satisfăcătoare, posedând cunoștințe suficiente pentru asigurarea unei reacții corespunzătoare în caz de cutremur;

un procent de aprox. 36% din populația adultă aflată în zonele cu risc de cutremur a demonstrat o pregătire teoretică foarte bună pe linia pregătirii la cutremur;

per ansamblu, populația posedă un nivel de peste 70% de cunoaștere a măsurilor corecte de comportare pe timpul și după manifestarea unui cutremur.

Vulnerabilitate

Continuarea programelor de pregătire prin comunicarea unui mesaj unitar este dependentă de libera decizie a mass-mediei de preluare și difuzare a mesajelor de interes public orientate către informarea și conștientizarea populației privind riscurile la care este expusă și modului de comportare în cazul manifestării tipurilor de riscuri.

La această dată, DSU a iniţiat discuţii cu Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru difuzarea unui mesaj de interes public pentru conștientizarea populaţie privind pregătirea la dezastre

3.4. Pregătirea personalului autorităţilor administra ţiei publicePentru asigurarea unui management eficient și aplicarea principiului subsidiarităţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, o atenţie deosebită pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă se acordă și segmentului autorităţilor publice locale, sens în care, în ultimii 3 ani, prin centre de

Pag. 12

COMPARATIE NIVEL DE PREGATIRE DUPA CUTREMURCOMPARATIE A NIVELULUI DE PREGATIRE PENTRU COMPORTAMENT PE TIMPUL CUTREMURULUI, PE CATEGORII DE VÂRSTĂ

MEDIE DIN 14 PUNCTE POSIBILE


pregătire specializate ale IGSU15 s-au desfășurat cursuri de pregătire, absolvite de 5606 persoane, după cum urmează:

Nr. crt.

CategorieNumăr

absolvenţi cursuri 2014

Număr absolvenţi cursuri

2015

Număr absolvenţi cursuri semestrul I 2016

1. Prefecți/Subprefecți 57 23 02. Președinți consilii județene 1 4 03. Vicepreședinți consilii județene 14 24 04. Secretari generali consilii județene 4 3 45. Primari municipii/orașe 55 56 06. Viceprimari municipii/orașe 107 70 07. Secretari municipii/orașe 40 24 248. Primari comune 554 1653 09. Viceprimari comune 498 1086 010. Secretari comune 70 196 53511. Şefi centre operative comune 0 0 8

12.Reprezentanți servicii descentralizate și deconcentrate

0 0 66

13. Inspectori protecție civilă 199 123 0

14.Şefi servicii voluntare pentru situații de urgență

47 61 0

3.5. Pregătirea resurselor de intervenţieEforturile instituționale derulate în ultima perioadă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, precum și acțiunile de perspectivă asumate la nivelul DSU și IGSU vor asigura planificarea misiunilor și desfășurarea acțiunilor de intervenție, în cazul unui seism major, la un nivel acceptabil, într-un orizont de timp de circa 5 ani.

La momentul actual, pregătirea resurselor umane și materiale existente asigură îndeplinirea misiunilor curente, dar nu sunt suficiente pentru derularea acțiunilor de răspuns de lungă durată, așa cum sunt cele generate de un seism major.

În acest context, resursele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii, respectiv cele ale Ministerului Apărării Naţionale, precum și unii operatori economici privaţi care dispun de mijloace și utilaje grele (automacarale, buldozere, excavatoare, autobasculante etc) constituie forţele principale de răspuns în cazul acestui tip de risc, până la restabilirea stării provizorii de normalitate.

15Centrul Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență, Centre zonale de protecție civilă Bacău, Craiova și Cluj-Napoca

Pag. 13


Starea provizorie de normalitate reprezintă reluarea vieții comunității la un nivel minimal și se materializează prin finalizarea acțiunilor de intervenție operativă, repunerea în stare de funcționare a utilităților publice, reluarea activității instituțiilor publice și reluarea fluxurilor de producție ale operatorilor economici.

Restabilirea stării definitive de normalitate trebuie însă privită ca ansamblu de acțiuni conjugate din competența mai multor autorități și se produce după acțiunile de evaluare-investigare post-eveniment, respectiv după implementarea programelor de refacere-reabilitare, unde rolul principal revine MDRAP și autorităților locale.

Resursele Ministerului Afacerilor InterneResursele de care dispune IGSU, inclusiv cele ale unităților subordonate sunt pregătite pentru intervenție în caz de cutremur, pe principiul existenței unui pachet de forțe și mijloace standardizate și specializate, în măsură să execute următoarele tipuri de misiuni:

căutare-salvare urbană, asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat în fază prespitalicească, stingerea incendiilor, cercetare și decontaminare CBRN, evacuare și adăpostire (în colaborare cu autoritățile locale).

La acestea se adaugă misiunile de ordine și siguranță publică, cele de distribuție ajutoare de urgență, de acordare a asistenței medicale în unități sanitare specializate și de refacere/reabilitare, pentru care rolul principal aparține altor autorități ale statului, reprezentative fiind structurile Ministerului Sănătății, celelalte structuri aparținând Ministerului Afacerilor Interne dar și autorităților locale.

Astfel, așa cum este prevăzut în HG. nr. 557/2016 privind managementul riscurilor, în completarea acțiunilor de răspuns ale IGSU, MAI asigură, potrivit competențelor, îndeplinirea funcțiilor de sprijin pentru acest tip de risc, prin IGPR, IGJR și IGPF.

Totodată, la nivel național este constituit și actualizat permanent Registrul Naţional de Capabilităţi, ca document care stă la baza dimensionării forțelor și mijloacelor MAI. În prezent, acesta este în curs de reorganizare și restructurare, pentru a fi adaptat conform prevederilor noului act normativ care reglementează managementul tipurilor de risc, respectiv HG nr. 557/2016.

Resursa umană

Pentru misiunile de răspuns din competența IGSU, resursele umane profesioniste totalizează 27.000 de ofiţeri și subofiţeri. În cazul unui seism major, în afara personalului din tura de serviciu zilnică (aproximativ 5.000 de pompieri), prin creșterea capacității operaționale a subunităților de intervenție, se estimează că 90% din totalul personalului din turele libere (cca 20.000 de ofițeri și subofițeri) este în măsură să intervină într-un interval de timp cuprins între 60 și 150 de minute de la producerea seismului.

Pag. 14


Prezența personalului la subunitățile de intervenție reprezintă o atribuție de serviciu și se asigură din oficiu în cazul producerii unui seism major, nemaifiind necesară o alertare prin mijloacele clasice de comunicații, utilizată în mod curent în stare de normalitate.

Din punctul de vedere al specializării, aproximativ jumătate din totalul personalului operativ deține cel puțin încă o specializare față de cea de bază - pompieri, cea mai frecventă fiind cea de paramedic (peste 12.500 de subofițeri).Un avantaj în derularea acțiunilor profesioniste de răspuns este reprezentat de existența echipei de căutare-salvare urbană, acreditată INSARAG, formată din 50 de ofițeri și subofițeri care vor acționa ca echipă de prim răspuns în municipiul București.

Pentru asigurarea pregătirii standardizate în acțiunile de căutare-salvare la nivel național, personalul Unității Speciale de Intervenție a IGSU acreditat INSARAG asigură instruirea echipelor de căutare - salvare constituite la fiecare inspectorat județean, printr-un curs dedicat de specializare.

La data de 30.09.2016 se finalizează procesul de pregătire în aplicarea procedurilor internaționale de intervenție în acțiuni de căutare-salvare urbană pentru 120 ofițeri și subofițeri din 6 județe și Municipiul București.

v

În cazul producerii unui seism major pe lângă resursa umană aparţinând IGSU, va fi angrenat și personalul medical și non/medical aparţinând Serviciilor de Ambulanţă și Unităţilor de Primiri Urgenţe, structuri aflate în coordonarea DSU.

Astfel se adaugă peste 5000 de persoane aparţinând Serviciilor de Ambulanţă și peste 5500 de medici și asistenţi aparţinând Unităţilor și Compartimentelor de Primiri Urgenţe.

Pag. 15

Vulnerabilitate

Conform estimărilor realizate pe o perioadă de 10 ani, luând în considerare atât rata de intrare în sistem a absolvenților unităților de învățământ specializat, cât și cea de plecare în urma atingerii vârstei maxime de pensionare a rezultat graficul valabil pentru anul 2025:

În viitor, pe termen mediu și lung, inspectoratele pentru situații de urgență vor avea la dispoziție din ce în ce mai puțini oameni pentru a-și îndeplinii misiunile operative (doar 6,4% cu vârsta sub 35 ani), iar aceștia vor avea limitări din ce în ce mai severe din punct de vedere al capacității de efort.

6,40% varsta mai mica de 35 ani


Resursa materială

În ceea ce privește resursele materiale, aportul cel mai important de tehnică și echipamente pentru intervenție la seism este asigurat de IGSU, prin 294 subunități de intervenție distribuite relativ uniform în plan teritorial. Dotarea acestor subunități de intervenție totalizează peste 1600 de autospeciale de intervenție care vor fi utilizate în acțiunile de răspuns în cazul unui seism major - categoriile de tehnică adecvată intervenției în caz de seism sunt prevăzute în Anexa nr. 1.

La acestea se adaugă, în funcție de disponibilitate, resurse ale structurilor MAI care asigură funcțiile de sprijin, așa cum sunt prevăzute în Registrul de capabilități.

Ca acțiune de perspectivă, capacitatea de intervenție furnizată de aceste resurse va fi îmbunătățită semnificativ până în anul 2020, prin completarea dotării, din fonduri europene, cu tehnică de intervenţie nouă și cu echipamente complexe, cu utilizare multi – risc.

În prezent, jumătate din parcul de autospeciale al IGSU aflat în exploatare are o vechime de peste 20 de ani, din care 34% are o vechime de peste 30 de ani.

Cuantumul sumelor de care IGSU beneficiază până în anul 2020 pentru îmbunătățirea dotării prin Programul Operațional Infrastructură Mare se ridică la valoarea de 127 milioane EURO.

O primă etapă, realizabilă potrivit angajamentelor asumate până în prezent, este reprezentată de achiziţionarea a:

43 de containere suport logistic - dotate cu echipamente de căutare salvare urbană; 16 autospeciale de intervenție de la înălțime; 42 autocamioane de intervenție; 52 autospeciale transport materiale și efective pentru intervenție; 54 alte tipuri de autospeciale, inclusiv cele pentru stins incendii.

Suplimentar, potrivit Acordurilor - cadru încheiate, capacitatea de intervenție a IGSU va fi îmbunătățită prin achiziționarea pe parcursul următorilor 2 ani a următoarelor categorii de echipamente pentru situațiile de urgență:

autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare – descărcare; container suport logistic cu echipamente multirisc; autospeciale pentru tratamente hiperbarice și oxigenoterapie; automacarale cu braț ridicător și platformă pentru transport accesorii și materiale; tabără mobilă pentru persoane sinistrate/evacuate în sistem containerizat; autospecială pentru păstrare temporară și transport în regim frigorific (pentru decedați); container suport logistic pentru iluminat (generator de mare putere); linie tehnică de întreținere echipamente individuale de protecție.

Capacitatea de intervenție terestră descrisă mai sus este completată de aeronavele din dotarea Inspectoratului General de Aviație al MAI (conform anexei nr.1), care după producerea seismului vor fi utilizate în acțiuni de recunoaștere și evaluare aeriană a pagubelor, precum și în misiuni SMURD.

Pag. 16


în situaţia necesităţii transferului unor victime multiple între unităţi spitalicești de pe teritoriul naţional, capacitatea de evacuare și transfer aeromedical poate fi suplimentată de aeronavele din dotarea Ministerului Apărării Naţionale care pot fi echipate în timp scurt cu module medicale.

Testarea procedurilor de intervenție s-a efectuat prin exerciții organizate la nivelul fiecărei unități subordonate IGSU, pentru tipul de risc cutremur fiind dedicate în ultimii 5 ani 419 activităţi de pregătire de acest gen, dintre care 133 în 2016).

Pe timpul exercițiilor au fost verificate viabilitatea fluxurilor informațional-decizionale, modalitățile de constituire și completare a organismelor dedicate coordonării integrate a acțiunilor de răspuns, precum și cooperarea cu celelalte structuri MAI (poliție, jandarmerie, poliție de frontieră), respectiv cu structurile teritoriale ale autorităților centrale care asigură funcții de sprijin în acțiunile de intervenție operativă (cele mai importante fiind Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Transporturilor).

La ultimul exerciţiu de testare a capacităţii de reacţie dispus de șeful DSU în luna aprilie a.c., într-un interval de o oră și jumătate peste 6000 de pompieri și peste 650 de lucrători din cadrul serviciilor de ambulanţă au fost alertaţi din turele libere și au încadrat suplimentar tehnica de intervenţie, fiind pregătiţi să înceapă deplasarea la ordin).

În perioada 4 – 7 iulie, la Târgu Mureș, Centrul Euro Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC) al NATO și România, cu sprijinul Grupului de lucru pentru Sănătate, Alimentaţie și Agricultură al NATO (JHAFG), Grupului de Protecţie Civilă (CPG) și al DSU, a organizat un amplu exerciţiu prin care s-a simulat, în premieră pentru ţara noastră, o situaţie de urgenţă de mare amploare, soldată cu victime multiple și cu evacuarea unui număr foarte mare de persoane.

Exercițiul s-a desfășurat la Centrul Național de Pregătire și Simulare din Târgu-Mureș și a avut ca scop solicitarea la maximum a capacității de intervenție la nivel național prin simularea în realitatea virtuală a dezastrului și testarea mecanismelor de cooperare civil-militară și de asistență internațională la dezastre.

La exerciţiu au participat peste 150 de observatori, evaluatori și coordonatori din 17 ţări.

Vulnerabilități: deși procedurile existente în prezent permit concentrarea unui număr mare de profesioniști care pot

fi deplasați, în timp scurt, în sprijinul zonelor afectate, IGSU nu dispune de facilitățile care să asigure cazarea și hrănirea acestui personal pe timpul în care acționează în sprijin în alte zone decât cea de reședință.

insuficiența resurselor umane care încadrează componentele operative ale unităților subordonate IGSU a condus la descompletarea unui număr semnificativ de echipaje din cadrul turelor de serviciu ale unităților subordonate IGSU, respectiv la deservirea de către un singur echipaj a două sau mai multe autospeciale de intervenție.

Pag. 17


vechimea parcului de autospeciale aparținând structurilor de intervenție generează cheltuieli suplimentare de mentenanță (peste 50% din tehnică are o vechime mai mare de 20 de ani) și are impact negativ asupra capacității de răspuns (performanțe tehnico-tactice inferioare). Situația se prezintă astfel:

Autospeciale pompieri Ambulanțe SMURD

Servicii voluntare pentru situaţii de urgenţăLa resursele umane și materiale din cadrul serviciilor profesioniste pentru situații de urgență se adaugă și o însemnată parte aparținând serviciilor voluntare pentru situații de urgență constituite la nivelul autorităților administrației publice locale. Astfel, sunt constituite 3.150 de servicii voluntare, cu un număr de 107.106 de persoane (din care 3706 angajați și restul voluntari), care au în dotare 848 de autospeciale de intervenție, 4.140 motopompe pentru stingerea incendiilor și de evacuare a apei.

3.6. Pregătirea stocurilor pentru intervenţieÎn cazul unui seism major, acordarea ajutoarelor de primă urgență către populația afectată va fi asigurată potrivit deciziilor adoptate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență prin emiterea unei hotărâri a Guvernului în acest sens.

Pag. 18

VulnerabilitateÎn prezent, cu excepția tehnicii de intervenție aflate în serviciu zilnic, IGSU nu dispune de alte stocuri de tehnică și echipamente care să poată fi disponibilizate rapid și utilizate în acțiuni de lungă durată. Potrivit reglementărilor incidente domeniului operațional, rezerva operativă disponibilă ar trebui să atingă 25% din totalul tehnicii și echipamentelor aflate în serviciu.

Autosanitare servicii publice de ambulanță


În perspectivă, concepția de intervenție la nivelul DSU și IGSU, vizează următoarele acțiuni prioritare în domeniul asigurării stocurilor de intervenție:

constituirea unei rezerve operative de ambulanțe și autospeciale de intervenție, pe măsura înlocuirii existentului actual, care să atingă până în anul 2020 un procent de 15% din totalul resurselor aflate zilnic în serviciu (60 de ambulanțe SMURD și cca 150 de autospeciale de intervenție);

aceste resurse trebuie distribuite în depozite regionale și menținute în stare completă de funcționalitate, astfel încât să fie posibilă încadrarea în timp scurt cu personal din turele libere și deplasarea către zonele afectate grav;

constituirea unui minimum de resurse cu caracter de unicitate la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență (utilaje grele cum sunt buldozerele, excavatoarele și capabilități adecvate de transport ale acestora), pentru asigurarea rapidă a acțiunilor de prim-răspuns, până la declanșarea mecanismelor de punere la dispoziție a acestor categorii de resurse de către operatorii specializați;

constituirea unui stoc minim de rezervă de subzistență pentru personalul operativ care să poată fi folosit de către acesta atunci când este dislocat în alte județe decât reședința - un astfel de stoc ar avea ca impact pozitiv faptul că pentru 3-5 zile personalul se poate autosusține, iar atenția decidenților pe acest palier se poate concentra doar asupra populației;

dezvoltarea capacităților de cazare pentru persoanele sinistrate și a personalul de intervenție deplasat în sprijin în alte unități decât cea de reședință - un prim pas în acest sens îl reprezintă achiziționarea până la finele anului 2017 a unei tabere modulare cu capacitate de cazare de 200 de persoane, în valoare de 370.000 de EURO, care dispune de toate facilitățile necesare asigurării supraviețuirii.

3.7. Pregătirea elementelor de infrastructură criticăAsigurarea continuităţii guvernării în cazul unui cutremur major presupune creșterea rezilienței autorităților (anticipare, adaptare, absorbire a efectelor și refacere), materializată prin asigurarea continuității activității componentelor cu rol decizional din cadrul SNMSU, constituite atât la nivel central, cât și în plan județean și local. Acest demers este condiționat de existența mecanismelor de comandă și control, de suport decizional, de execuție operațională și de menținerea în stare de operativitate a fluxului informațional-decizional, inclusiv prin prevederea unor sisteme redundante de comunicații, care să permită relaționarea tuturor componentelor SNMSU de la toate nivelurile.

Sistemul de comandă și control este unul funcţional, în anul 2015 comunicaţiile pe timpul situaţiilor de urgenţă fiind îmbunătăţite esenţial prin achiziţionarea a 7.900 terminale portabile TETRA, 600 staţii mobile și 400 staţii fixe. Suplimentar, ca alternativă de comunicaţii în cazul imposibilităţii utilizării sistemului TETRA, punctele de comandă ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă au fost dotate cu 100 de terminale satelitare.

Pag. 19


Numai în aceste condiții imaginea operațională comună poate fi diseminată rapid, iar acțiunile de răspuns pot fi prioritizate și adaptate în timp scurt în funcție de evoluția situației operative.

Protecția infrastructurilor critice naționale/europene, ca și componentă a securității naționale, reprezintă o prioritate având în vedere că acestea furnizează servicii esențiale pentru cetățeni și constituie vectorul principal în asigurarea bunei funcționări a instituțiilor statului.

În prezent, pentru majoritatea ICN există planuri de securitate care stabilesc măsuri concrete pentru creșterea rezilienței infrastructurilor și diminuarea consecințelor generate de producerea unui seism major. Totodată, prevederile legislative în domeniul de referință stabilesc obligativitatea și periodicitatea pentru desfășurarea de exerciții de testare a viabilității acestor documente.

La nivel național există un mecanism de comunicare dezvoltat între proprietarii/operatorii/administratorii de ICN și autoritățile publice responsabile, precum și între aceștia și Centrul de coordonare a protecției infrastructurilor critice din cadrul MAI.

4. RĂSPUNSULÎn caz de cutremur, răspunsul constă în suma tuturor acțiunilor pe care autoritățile responsabile în asigurarea managementului situațiilor de urgență și cele care au stabilite în competență funcții de sprijin le întreprind de la momentul producerii dezastrului până la restabilirea stării provizorii de normalitate, astfel încât să fie permisă reluarea vieții comunității la un nivel minimal.

Acțiunile de răspuns sunt urmate de activități de evaluare post-dezastru care au ca obiectiv inventarierea completă a pagubelor produse și care stau la baza fundamentării programelor de refacere - reabilitare necesare restabilirii stării definitive de normalitate.

Pag. 20

Vulnerabilități sistemul de înștiințare – alarmare - avertizare este învechit și poate fi acționat centralizat doar în

mică măsură (6,7% din totalul mijloacelor de alarmare). în aceste condiții, transmiterea către autorități a informaților validate, respectiv a mesajelor de

avertizare către populație este ineficientă. vechimea sediilor unităților și subunităților operative din subordinea IGSU, dispuse în zonele cu risc

seismic crescut poate avea impact sever asupra asigurării fluxului informațional-decizional și a desfășurării acțiunilor operative de răspuns.


România dispune de un sistem integrat și coordonat de furnizare a răspunsului la dezastre - SNMSU16, care include structuri de decizie, de suport decizional și structuri operative distribuite relativ uniform în plan teritorial.

Structurile de decizie - reprezentate de comitetele pentru situații de urgență - au activitate temporară, iar structurile de suport decizional - reprezentate de centrele operative pentru situații de urgență și de grupurile de suport tehnic, respectiv structurile operative - care dispun de efective și tehnică specializate - funcționează în regim permanent, cu program organizat în ture de serviciu.

Din punct de vedere operațional, în cazul producerii unui seism major, răspunsul structurilor MAI implică reacția imediată și graduală a structurilor operative cu efectivele și tehnica aflate în tura de serviciu și creșterea succesivă a capacității operaționale, până la implicarea totală a personalului și tehnicii din dotare, inclusiv personalul din turele libere.

Arhitectura fluxului informațional - decizional aferent SNMSU este prevăzută în Anexa nr 2.

Sintetic, măsurile care se adoptă la producerea unui seism major pot fi structurate astfel:

EFECTE MĂSURI

GUVERNARE: afectare decizie, flux de comandă și control

Continuitatea activității componentelor SNMSU Declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență Creșterea capacității operaționale a resurselor de intervenție Conducerea și coordonarea acțiunilor operative în sistem integrat Instituire stări excepționale Asigurarea continuității sistemului de comunicații Analiza și evaluarea situației Comunicare și informare publică

POPULAȚIE: morți, răniți, afectați psihic, fără adăpost

Căutare – salvare / Descarcerare Asigurare îngrijire medicală,medicamente, apă, hrană Servicii medico-legale / funerare Asistență medicală / psihologică /religioasă Evacuare, adăpostire

CONSTRUCȚII/ INFRASTRUCTURĂ, UTILITĂȚI PUBLICE: distrugeri, avarieri

Adăpostire Deblocare căi de acces Refacere utilități publice Investigare clădiri și utilități publice Evacuare, demolare, stabilizare, semnalizare/etichetare pericol

EFECTE COMPLEMENTARE: explozii, incendii, accidente transport, accidente chimice / nucleare, inundații

Înștiințare/avertizare/alarmare Intervenție stingere incendii Restabilire funcționalitate utilități publice : gaze, electricitate, apă Restricții circulație Restricții consum apă și alimente Evacuare, adăpostire

16Structuri cu activitate permanentă - DSU, IGSU, Centrele operative și centrele operaționale, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov, Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene și structuri cu activitate temporară - Comitetul Național pentru Situații de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului afacerilor interne și în coordonarea primului ministru, Comitetele ministeriale pentru situații de urgență, sub conducerea miniștrilor, Comitetele Județene/București - Ilfov pentru situații de urgență, sub conducerea prefectului, Comitetele locale pentru situații de urgență, sub conducerea primarului.

Pag. 21


4.1. Continuitatea guvernării

Evaluarea modului de realizare a continuității guvernării în cazul unui seism major relevă următoarele aspecte:

există legislația adecvată17 care permite aplicarea unor măsuri urgente și eficiente pentru a veni în sprijinul populației afectate;

în conformitate cu HG 557/2016 sunt stabilite responsabilitățile și cadrul organizatoric pentru managementul acestui tip de risc (MDRAP –autoritate responsabilă cu rol principal, MAI – autoritate responsabilă cu rol secundar iar pe coordonare misiunile de sprijin vor fi asigurate de MAI, MECRAMA, MS, MApN, STS, MT, MAE, MMAP, MADR, autoritățile administrației publice locale, alte organizații și structuri conform domeniului de competență);

SNMSU dispune de mecanisme care permit adoptarea unor decizii rapide și implementarea măsurilor necesare pentru gestionarea unei situații post-seism;

prin HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc sunt stabilite și clarificate atribuțiile comandantului acțiunii și comandantului intervenției;

subsistemul de comandă și control are robustețea necesară pentru a asigura fluxul de date și informații necesar pentru exercitarea autorității statului la cele trei nivele: local, județean și național, prin interconectarea punctelor de comandă și centrelor operative;

coordonarea globală a acțiunilor revine Centrului Național de Conducere Integrată18 care funcționează în cadrul MAI, cu back - up la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției din cadrul IGSU, aceste fiind interconectat permanent cu celelalte 17 centre operative constituite la nivelul autorităților centrale, respectiv cu cele 41 centre de coordonare și conducere a intervenției de la nivelul județelor și regiunea București-Ilfov.

4.2. Concepţia naţională de răspuns post seismDin anul 2009, la nivelul IGSU este elaborat Planul de acțiune în cazul producerii situațiilor de urgență generate de cutremure, prin care sunt stabilite ipotezele de acțiune în funcție de zonele de risc seismic și modalitățile de alertare, concentrare și deplasare a forțelor și mijloacelor deplasate în sprijin din unitățile subordonate către unitățile administrativ-teritoriale grav afectate.

17OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, respectiv OUG nr. 21/2004 completată prin OUG nr.1/2014 privind sistemul național de management al situațiilor de urgență, Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă; OUG nr. 21/2004 completată prin OUG nr. 1/2014 privind sistemul național de management al situațiilor de urgență, HGR nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, HG nr. 372/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic, Ordinul comun MTCT/MAI nr.1995/1160/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren , Ordin comun MAI/MTCT nr.708/923/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure.18Centrul Național de Conducere Integrată al MAI asigură suportul decizional pentru comandantul acțiunii și coordonează operațional, integrat, structurile de intervenție ce acționează în zonele afectate.

Pag. 22


În vederea îmbunătățirii reacției de răspuns a structurilor responsabile, IGSU în cooperare cu celelalte componente ale SNMSU, au finalizat, în proiect Concepția națională de răspuns post seism19, document de nivel strategic care asigură îndeplinirea următoarelor cerințe:

consolidarea, dezvoltarea și integrarea capacităților operaționale, cunoștințelor colective, capabilitățile și resursele autorităților, instituțiilor și organizațiilor care compun SNMSU, la nivel național, regional și local;

prezentarea modului de acțiune general al componentelor SNMSU pentru a realiza mobilizarea, conducerea, coordonarea și controlul resurselor umane și materiale de care statul român și comunitățile dispun în scopul protejării vieții, proprietății și mediului, limitarea și înlăturarea efectelor unui dezastru provocat de un seism major și revenirea la starea de normalitate;

realizarea unui răspuns oportun și efectiv, asigurarea continuității acțiunii guvernului și creșterea rezilienței naționale în contextul producerii unui cutremur major prin stabilirea cadrului organizatoric național de răspuns și refacere după un astfel de dezastru, prin acțiunea concertată a componentelor SNMSU și adaptarea urgentă la realitatea operațională.

Pe baza evoluțiilor realizate în consolidarea SNMSU, Concepția națională va aduce o serie de elemente de noutate care să asigure creșterea performanței acțiunilor și intervențiilor ce vor fi pregătite și desfășurate după producerea unui cutremur major:

constituirea la nivel județean de către IGSU a unor module specializate și concentrarea rapidă și organizată a acestora în zona în care s-a produs un cutremur major;

modulele specializate vor acoperi o gamă mai largă de misiuni: căutare salvare în mediul urban; prim ajutor medical, stingere incendii și descarcerare;

modulele specializate ale IGSU din județele nominalizate vor executa deplasarea către București fără a primi alt ordin și se vor prezenta în bazele de operații prestabilite;

stabilirea a 3 etape de răspuns pentru limitarea și lichidarea efectelor unui cutremur major în raport de priorități:

Etapa I: reacţie imediată (3 - 10 zile) – prioritățile acestei etape sunt reprezentate de acțiunile de căutare-salvare și acordare a asistenței medicale de urgență, precum și intervenția pentru limitarea efectelor colaterale ale seismului;

Etapa a II-a: stabilizare (primele 15 zile) - prioritățile acestei etape sunt acțiunile pentru asigurarea apei potabile, hranei, condițiilor igienico-sanitare, a adăposturilor colective de urgență, accesului la serviciile medicale, protecției persoanelor vulnerabile precum și continuării procesului de repunere în funcțiune a utilităților publice esențiale, concomitent cu continuarea misiunilor de căutare-salvare a persoanelor;

Etapa a III-a: revenire succesivă (peste 15 zile – acţiune de durată) –prioritatea acestei etape este reprezentată de revenirea succesivă la normalitatea vieții economice și sociale;

crearea ordinelor predefinite (Stand By Orders), astfel încât structurile de intervenție vor reacționa automat fără să primească alte dispoziții atunci când sistemele de comunicații nu vor funcționa;

19 În curs de realizare conform art.9, pct.2. din HG 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Pag. 23

integrarea, în cadrul Concepției naționale a misiunilor de sprijin ale MAI, MECRMA, MS, MApN, STS, MT, MAE, MMAP, MADR.

Sintetic, conform Concepției naționale, acțiunea componentelor SNMSU presupune:

Aplicarea Concepției naționale va asigura:

operaționalizarea imediată a celor 19 centre operaționale stabilite potrivit cadrului normativ incident la nivel național, 41 centre județene de coordonare și conducere a intervenției și a tuturor centrelor operative de la nivelul localităților afectate;

fluxul de comandă a acțiunii operative – este prestabilit, fiind prevăzute alternative (transfer de autoritate predefinit) în cazul indisponibilității din motive obiective a unor persoane care exercită funcții cheie în lanțul de comandă;

realizarea manevrei de forţe și mijloace către zonele afectate20: numai în Municipiul București sunt prestabilite ca 25 inspectorate județene să asigure dislocarea,

în maximum 12 ore a unor categorii de forțe și mijloace, iar altele 16 într-un termen de prezentare de până la 24 ore);

Grupările operative care se deplasează în București sunt compuse din peste 4.000 militari și tehnică de intervenție dintre care, în mod obligatoriu, toate punctele de comandă mobile, autospecialele de descarcerare grea, echipajele de prim ajutor calificat și autospeciale medicalizate, precum și un număr variabil de tehnică în măsură să acționeze la riscurile complementare;

desfășurarea misiunilor de căutare - salvare21- se realizează îndeosebi de structurile profesioniste pentru situații de urgență și celelalte forțe cu care se cooperează (IGAv, Jandarmerie, Poliție, SALVAMONT, SALVASPEO, organizații chinologice);

20 Realizarea manevrei de forțe și mijloace este prezentată în Anexa nr.3.21Această misiune începe în maxim 60 minute după producerea seismului și se finalizează de regulă după 5-10 zile în funcție de situația concretă.

Pag. 24

acordarea asistenţei medicale de urgenţă - presupune un complex de măsuri și acțiuni care sunt asigurate sau, după caz, coordonate de către Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale în cooperare cu structurile care dețin capacități medicale.

acțiunile de intervenție în acest domeniu implică toate mijloacele tehnice medicalizate din dotarea IGSU - peste 470 ambulanțe și autospeciale transport victime multiple, 45 puncte medicale avansate categoria I și II și 13 echipaje de intervenție la accidentele colective și calamități;

suplimentarea capacităţii de spitalizare presupune că în cazul în care evenimentele determină necesitatea mobilizării unor resurse care depășesc capacitatea de intervenție medicală a autorităților locale și/sau județene/ale Municipiului București, se declanșează Planul alb22 la nivelul instituțiilor medicale, ce vizează modul de răspuns în cazul unui aflux masiv de victime;

realizarea măsurilor de ordine și siguranţă publică - vizează măsuri și acțiuni de menținere și restabilire a ordinii publice realizate de structurile abilitate ale MAI (Poliție, Jandarmerie), cele ale administrației locale și ale altor entități organizaționale;

adăpostirea populaţiei care nu mai poate locui în locuințele proprii sau care se află în zona de manifestare a unor situații de urgență conexe seismului se asigură în spații de cazare puse la dispoziție de autoritățile locale (săli de sport, instituții de învățământ etc), respectiv capacități de cazare private.

La nivel național sunt identificate posibilități de cazare, după cum urmează:

1200 locuințe modulare existente la nivel național; spații de adăpostire temporară amenajate în școli, cămine etc. pentru maximum 500.000

persoane; spații private (hotel, motel, pensiuni etc.) pentru aproximativ 250.000 persoane; cazarea temporară în corturi puse la dispoziție de structurile MAI, MApN, administrația locală și

Societatea Națională de Cruce Roșie din România.

4.3. Asistenţa internaţionalăÎn domeniul asistenței internaționale, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, prin IGSU este punct național de contact cu mecanismele de răspuns la dezastre de la nivelul NATO și UE.Solicitarea de asistență internațională, conform prevederilor cadrului legal actual, presupune parcurgerea următoarelor etape:

IGSU înaintează conducerii MAI cererea de asistență internațională, propunând specialitatea detașamentelor și numărul lor, mijloacele și materialele necesare, punctele de trecere a frontierei, etc.

22Prin acest document de planificare operațională sunt stabilite cu prioritate aspecte care vizează alertarea, crearea unui punct de comandă și control la nivelul spitalului, organizarea primirii la nivelul UPU sau CPU, triajul, organizarea investigațiilor.

Pag. 25

MAI informează Comitetul național și Guvernul în vederea luării deciziei privind solicitarea și a modului în care se solicită – în ordinea priorităților – bilateral sau prin intermediul organizațiilor UE/ERCC, NATO/EADRCC, ONU/UN-OCHA;

transmiterea cererii către UE–ERCC; NATO–EADRCC și primirea răspunsului de la acestea sau statele cu care România are relații bilaterale.

4.4. Comunicare și informare publicăProducerea integrată și unitară a mesajului public guvernamental este atributul Cancelariei Prim – Ministrului României.

La nivel național, comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice23, prin structurile specializate ale MAI, la care se adaugă contribuția tuturor instituțiilor componente ale SNMSU, potrivit competențelor.

În acest context, se înființează centrul de comunicare și informare publică având funcții de purtător de cuvânt (comunicatori, purtători de cuvânt din cadrul instituțiilor reprezentative în CNSSU) și ofițeri de informare publică (personal de sprijin adus pentru situația de urgență).

La nivel județean, comunicarea publică este asigurată prin centrele de comunicare și informare constituite la nivelul instituției prefectului.

5. PROPUNERI

În vederea punerii în acord a politicilor publice cu necesarul operațional pe care îl implică gestionarea unui dezastru generat de producerea unui seism major în România, propunem ca eforturile instituționale să se concentreze pe următoarele măsuri:

5.1. Îndeplinirea condiţionalităţi i ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea si gestionarea riscuri lor

Finalizarea proiectului „RO-RISK, sprijin pentru îndeplinirea condiționalității ex-ante în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor” reprezintă cerința necesară pentru continuarea posibilității accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 – 2020 și continuarea implementării de astfel de proiecte.

Finalizarea implementării proiectului menționat va asigura:

posibilitatea absorbirii de către România, până în 2020, a cca. 520 milioane de euro pentru investiții legate de prevenirea riscurilor și de protecția împotriva riscurilor identificate ca prioritare, principalii beneficiari ai acestor fonduri putând fi MMAP, MAI prin IGSU și MADR, dar și autoritățile administrației publice locale și chiar MDRAP care, din punct de vedere al riscurilor, este autoritatea principală responsabilă pentru gestionarea riscului de cutremur și alunecări de teren;

23Conform prevederilor HGR nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare şi informare publică pentru situații de urgență.

Pag. 26

fundamentarea stabilirii de strategii şi programe pentru reducerea riscurilor (de ex. pentru fundamentarea programelor de reducere a riscului de cutremur, precum și cel de inundații);

dezvoltarea de planuri de management al riscurilor în raport cu posibilele consecințe ale manifestării acestora; justificarea unei planificări de dezvoltare teritorială durabilă, în concordanță cu cerințele de asigurare

a protecției vieții și bunurilor cetățenilor.

5.2. Reducerea deficitului de dotare cu mijloace și materiale de interven ţie a componentelor DSU prin accesarea/acordarea de fonduri europene și de la bugetul de stat

Capacitatea de intervenție a IGSU va fi îmbunătățită prin completarea dotării cu tehnică și echipamente multirisc, achiziționate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (de 127 milioane euro).

De asemenea, Acordul de asociere încheiat între MAI și MS permite alocarea de resurse bugetare necesare îmbunătățirii dotării cu ambulanțe a structurilor SMURD, respectiv a serviciilor publice de ambulanță.

Ținând cont de faptul că jumătate din parcul de autospeciale aflat în prezent în exploatare are o vechime de peste 20 de ani, este necesară continuarea demersului de completare a necesarului de mijloace tehnice printr-un program multianual de achiziție a mijloacelor tehnice necesare, finanțat de la bugetul de stat.

Suma estimată care trebuie alocată de la bugetul de stat pentru derularea programului multianual în următorii 4 ani este de aproximativ 120 milioane de euro, respectiv 30 milioane de euro pe an.

Necesarul de mijloace tehnice pentru intervenția terestră include automacarale de tonaj mare și mediu, buldoexcavatoare, autospeciale de intervenție la înălțime, tabere de sinistrați, etc.

5.3 Continuarea procesului de pregătire a componentelor DSU pentru realizarea unui răspuns oportun, integrat și eficient în situa ţia unui dezastru generat de un cutremur major.

5.4. Derularea unui program naţional pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului naţional de înștiinţare - avertizare - alarmare a autorităţilor și populaţiei în situaţia produceri i unor dezastre

Avertizarea populației în situația producerii unor dezastre trebuie asigurată prin menținerea în permanentă stare de funcționare a mijloacelor de alarmare și prin diversificarea acestora, astfel încât transmisia datelor de interes operativ, dar și a mesajelor de interes pentru populație să fie asigurate în timp real în situații de urgență.

De asemenea, funcționarea stabilă a sistemului național de înștiințare – avertizare - alarmare a autorităților și populației presupune asigurarea continuității legăturilor necesare acționării mijloacelor de alarmare, precum și un nivel ridicat de pregătire a personalului ce deservește aceste categorii de echipamente speciale.

Pag. 27

Estimarea întocmită la nivelul IGSU pentru asigurarea funcționării mijloacelor de înștiințare/avertizare și alarmare de la nivel central, până la nivelul localităților se ridică la aproximativ 63 milioane de euro. La momentul actual, se încearcă identificarea unor surse de finanțare care să permită realizarea acestui demers.

5.5. Dezvoltarea acţiunilor de comunicare și informare publică și de pregătire a populaţiei și a mediului economic pentru eventualitatea unui cutremur major

Este necesară dezvoltarea la nivel național a unei concepții integrate de responsabilizare a comunităților și a factorilor de decizie pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor.

Scopul acestei concepții este reprezentat de crearea unei culturi preventive la nivelul populației prin creșterea gradului de informare și pregătire a cetățenilor pentru obținerea unei reacții rapide în cazul producerii unui seism, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea la dezastre.

5.6. Reluarea Programului de consolidare a clădirilor publice pentru diminuarea riscurilor în cazul produceri i calamităților naturale și pregătirea pentru situați i de urgență – Componenta de reducere a r iscului seismic 2 4

Un astfel de Program este necesar, în special, pentru: clădiri publice de importanță vitală, cu rol esențial în răspunsul la situații de urgență; sedii ale unităților și subunităților IGSU; spitale de urgență.

5.7. Realizarea Concepției naționale de răspuns la seism ș i a Regulamentului de gestionare a tipului de r isc cutremur , în corelare cu termenele stabilite prin HG nr. 557/2016 și executarea unui exerci ţiu complex de validare a acesteia.

5.8. Preluarea de către MAI, prin structurile din coordonarea DSU a depozitelor regionale din reţeaua Ministerului Sănătăţi i și utilizarea acestora pentru depozitarea stocurilor de intervenţie la dezastre (tehnică și echipamente de interven ţie, materiale sanitare și medicamente necesare în asisten ţa medicală de urgenţă).

Această măsură, implementată printr-un program multianual de dotare, va asigura continuitatea pe linie logistică în ceea ce privește echipamentele specifice intervențiilor echipelor profesioniste dar și cele necesare în asistența medicală de urgență.

După preluare, se impune elaborarea și adoptarea unui program multianual de investiții și dotare, finanțat de la bugetul de stat, care să asigure funcționalitatea acestora și asigurarea logistică eficientă a intervențiilor în cazul unui seism major.

24 Program derulat în perioada 2005-2012.

Pag. 28


Anexa nr. 1

Resurse de intervenţie principale care vor fi utilizate în acţiunilede răspuns în cazul unui seism major

1. POMPIERII-SMURD

Pag. 29

10 puncte mobile de comandă

8 AMBULANȚE NOU-NĂSCUȚI TIP ”C1”

9 AUTOSPECIALE DE INTERVENȚIE A MEDICULUI DE

URGENȚĂ

65 ambulanţe de terapie intensivă mobilă (ambulanţe de tip C), dintre care 8 cu specific de Neonatologie

44 autospeciale pentru transport personal și victime multiple

13 echipaje de intervenţie la accidentele colective și calamităţi, pentru care sunt stabilite concepţii de utilizare regională

986 autospeciale de stingere cu apă și spumă din care 283 deţin modul de descarcerare și prim ajutor calificat 107 autospeciale de descarcerare grea și ușoară


2. INSPECTORATUL GENERAL DE AVIAȚIE

Pag. 30

335 ambulanţe de prim ajutor calificat

32 puncte medicale avansate tip I (capacitate de tratament simultan a 15 victime); 13 puncte medicale avansate tip II (capacitate de tratament simultan a 50 victime);


3. SERVICIUL DE AMBULANȚĂ

Pag. 31

Anexa nr. 2

Fluxul informațional – decizional la nivelul SNMSU

NOTĂ

potrivit prevederilor HG nr. 557/2016, comandantul acțiunii la nivel național este secretarul de stat, șef al DSU;

potrivit prevederilor OUG nr. 1/2014 și ale HG nr. 557/2016, comandantul acțiunii la nivel județean este inspectorul șef al ISU competent teritorial.

Pag. 30


Anexa nr. 3

Manevra prestabilită de forţe și mijloace pentru municipiul București,în sprijinul ISU B-IF

În această ipoteză de acțiune, modulele specializate al IGSU din județele nominalizate vor executa deplasarea către București fără a primi alt ordin (Stand by orders) și se vor prezenta la locurile stabilite. Timpii de prezentare maximali prevăzuți în tabelele de mai jos au fost stabiliți luând în considerare probabilitatea blocării temporare a căilor de circulație majore, precum și timpul necesar pentru prezentarea la unități a personalului operativ din turele libere.

Loc de prezentare:Pavilionul Expozițional ROMEXPO Bdul Mărăști nr. 65-67, sector2

Urgenţa I(până la 12 ore)

Timp de prezentare maximal tehnică din tura de serviciu

Timp de prezentare maximal celelalte categorii de tehnică

Argeș 3 ore 8 oreVâlcea 4 ore 6 orePrahova 3 ore 6 oreGiurgiu 3 ore 4 oreTeleorman 3 ore 4 oreBuzău 3 ore 4 oreDâmboviţa 3 ore 6 ore

Urgenţa II(peste 12 ore)



Botoșani 9 ore 14 oreSuceava 9 ore 14 oreCluj 9 ore 14 oreBistriţa-Năsăud 9 ore 14 ore

Pag. 32


Bihor 12 ore 16 oreSălaj 10 ore 15 ore

Loc de prezentare:Centrul de Pregătire al Pompierilor „general de brigadă Corneliu Stoiecheci din șoseaua Gării Cățelu nr. 57, sector 3




Olt 5 ore 8 oreGorj 6 ore 8 oreMehedinţi 7 ore 12 oreDolj 5 ore 8 oreCălărași 3 ore 6 oreConstanţa 5 ore 6 oreIalomiţa 4 ore 6 ore




Caraș-Severin 9 ore 14 oreTulcea 7 ore 12 oreHunedoara 9 ore 13 oreArad 10 ore 16 oreTimiș 10 ore 16 oreMaramureș 12 ore 17 ore

Loc de prezentare:Ciolpani, jud Prahova, Km 32 pe DN1 - Centrul Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență




USISU 2 ore 2 oreSibiu 7 ore 8 oreBrașov 5 ore 8 oreBacău 7 ore 10 oreGalaţi 6 ore 9 oreIași 8 ore 12 oreNeamţ 8 ore 12 oreVaslui 8 ore 12 oreVrancea 5 ore 8 oreBrăila 6 ore 9 oreCovasna 6 ore 9 ore




Harghita 9 ore 13 oreMureș 9 ore 13 oreAlba 9 ore 13 oreSatu Mare 12 ore 17 ore

* * *

Pag. 32

Documents

INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE … · Web viewNr. 98.928 din 09.09.2016 INFORMARE PRIVIND STADIUL DE PREGĂTIRE PENTRU UN CUTREMUR MAJOR 12/09/2016 Cutremurul – un risc