informaþii analize dezbateri - cmr.ro · Agenda Medicalã Merck Politici de sãnãtate în Uniunea Europeanã Ultima orã pag 26 Conferinþa Naþionalã de Bioeticã Solidaritatea

Anul 7 �� Nr. 31

informaþii

analize

dezbateri

�� ACTUALITATE

RREESSPPEECCTTÃÃ--ÞÞII MMEEDDIICCUULL!!pag. 4-5

�� ACTUALITATE

RREESSPPEECCTTÃÃ--ÞÞII MMEEDDIICCUULL!!

�� DOSAR

AALLEEGGEERRII PPEENNTTRRUU CCOONNDDUUCCEERREEAA

COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIApag. 12-19

�� DOSAR

AALLEEGGEERRII PPEENNTTRRUU CCOONNDDUUCCEERREEAA

COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

www.medicalnet.ro

pp ee nn tt rr uu pp rr oo ff ee ss ii oo nn ii ºº tt ii ii dd ii nn ss `̀ nn `̀ tt aa tt ee ::[[ tt ii rr ii ,, ll ee gg ii ss ll aa ]] ii ee ,, cc oo nn gg rr ee ss ee ,,

cc `̀ rr ]] ii ,, jj oo bb uu rr ii ,, dd ee zz bb aa tt ee rr ii oo nn -- ll ii nn ee

Editat de Colegiul Medicilor

din Romania^

detalii în pagina 5

În viaþa oricãrei organizaþii alegerilenu sunt numai o expresie a ca-racterului democratic, dar ºi unmoment de emulaþie. Se întoc-mesc „bilanþuri“ de activitãþi, se facpromisiuni, se construiesc strategiiºi planuri. Dar nu despre asta aºvrea sã vã scriu. Aº vrea sã vãscriu despre obligaþia pe care oavem de a ne uni ºi de a afirmavalorile profesiei, dar ºi valorile cor-pului medical. În România, blama-rea medicilor a devenit un sportnaþional. Despre medici îºi dau cupãrerea de la decidenþii incompe-tenþi pânã la activiºtii analfabeþi aipartidelor. În faþa acestor agresiunisingurul mijloc prin care putem sãne apãrãm este solidaritatea în-tr-un spirit de breaslã. Iar aceastãsolidaritate nu poate sã se mani-feste decât într-un organism profe-sional independent ºi reprezenta-tiv. De aceea, participarea la ale-geri este modul în care acordãmnu numai legalitate ºi legitimitateColegiului Medicilor, dar ºi repre-

zentativitate. Aceste atribute vorpermite ca atunci când se afirmãceva, Colegiul sã nu poatã fi mini-malizat, iar publicul sã adere la slo-ganul „Respectã-þi medicul!“. Con-trar celor ce se întâmplã în socie-tatea româneascã, sper sã fie ocampanie electoralã dominatã derespect, demnitate, civilitate ºi nude orgolii, urã, minciunã. Alegerilepentru Comisia Superioarã de Dis-ciplinã ºi pentru organele de con-ducere ale Colegiului trebuie sãconstituie momentul maturitãþii ºi aladevãrului. Y

editorial

3

2011 � nr. 31 � MEDICASU

MA

RPPrrooff.. DDrr.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

AAccttuuaalliittaattee ppaagg.. 44--1100Respectã-þi medicul!

Sãnãtate ºi nediscriminare

Rezidenþiat descentralizat

Ladislau Ritli, noulMinistru al Sãnãtãþii:„Medicina de familie, cea mai importantã forþãdin sistem“

Românii vor verificareacontractelor pentrumedicamente

OOppiinniiii ppaagg 1111Coplata, dilemã etico-financiarã

DDoossaarr ppaagg 1122--1199Alegeri pentru conducerea Colegiului Medicilor dinRomânia

Alegeri pentru Comisiilede Disciplinã aleColegiului Medicilor

EEttiiccãã ppaagg 2200Cercul de încredere alrelaþiei medic-pacient,bazat pe exerciþiul secretului profesional

CCoonnffeerriinnþþee ppaagg 2222--2233

CCããrrþþii ppaagg 2244--2255Agenda Medicalã Merck

Politici de sãnãtate în Uniunea Europeanã

UUllttiimmaa oorrãã ppaagg 2266Conferinþa Naþionalã deBioeticã

Solidaritatea trebuie sã se manifesteîntr-un organism profesional independent ºi reprezentativ

actualitate

4

MEDICA � nr. 31 � 2011 www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Succesul actului terapeutic se bazea-zã pe încredere ºi respect. Respectulpentru medic reprezintã o garanþiepentru pacient. De aceea, atât me-dicii, cât ºi pacienþii trebuie sã conº-tientizeze cã au nevoie de respect re-ciproc. Medicii trebuie sã îºi cunoascãdrepturile, iar pacienþii trebuie sã ºtieatât drepturile, cât ºi care sunt obli-gaþiile medicilor. Acestea sunt premi-sele care au fost punctul de plecare înacest proiect.Broºura „Drepturile medicilor”, lansatãcu ocazia demarãrii acestei campanii,abordeazã teme precum dreptul deexercitare a profesiei de medic, inde-pendenþa profesionalã, secretul profe-sional, acordarea asistenþei medicale,relaþia cu pacientul, rãspunderea pro-fesionalã, dreptul de a fi apãrat de unavocat, publicitatea ºi reclama înmedicinã, dreptul de asociere, me-dicul antreprenor, atragerea de fondu-ri europene dar ºi o prezentare a Co-

legiului Medicilor din România ºi unsondaj adresat medicilor. Broºuraeste editatã într-un tiraj de 56.000 deexemplare, care au fost distribuite înspitale, clinici, cabinete, universitãþi demedicinã dar ºi în sucursalele BãnciiTransilvania.„Întotdeauna românii au respectat ceitrei piloni ai culturii: preotul, învãþãtorulºi medicul. Abandonarea acestui res-pect este abandonarea tradiþiei ºi de-zumanizeazã un popor. Respectân-du-þi medicul, te respecþi pe tine în-suþi!”, a declarat prof. dr. Vasile Astã-rãstoae, Preºedintele Colegiului Me-dicilor din România.„Respectãm profesia de medic, motivpentru care avem chiar o linie de busi-ness – Divizia Pentru Medici – dedi-catã acestui sector. Ca lideri de piaþãpe segmentul financiar dedicat medi-cilor, dar ºi ca parte a comunitãþii, ºtimcã este important sã oferim mai multdecât consultanþã, produse ºi servicii

financiar bancare: trebuie sã le arã-tãm respectul pe care-l meritã ºi sãpromovãm drepturile medicilor“, a afir-mat Robert Rekkers, Directorul Gene-ral al Bãncii Transilvaniei.

PPrrooffeessiiaa mmeeddiiccaallãã mmeerriittãã rreessppeecctt

În cadrul actului medical, în lupta cuboala, nu existã nici Ministerul Sãnãtã-þii, nici Guvernul, nici partidele politice.Existã doar doi parteneri: pacientul ºimedicul. Actul medical, dincolo de în-cãrcãtura ºtiinþificã, are ºi o compo-nentã etico-psihologicã ºi de aceearelaþia, parteneriatul între pacient ºimedic pentru a avea success trebuiesã se bazeze pe încredere. Iar încre-derea nu se poate construi decât princomunicare, transparenþã ºi respect. Asistãm astãzi în societatea româ-neascã la manifestarea unei culturiconflictuale ºi la încercarea de a con-strui plecând de la sentimente ne-

Respectã-þi medicul!

Colegiul Medicilor din România, în parteneriat cu Divizia pentru Medici a Băncii Transilvania a lansat campania „Respectă-ţi medicul!”.

actualitate

5

2011 � nr. 31 � MEDICA

gative: urã, fricã, invidie, neîncredere.Nicio construcþie bazatã pe sentimentenegative nu poate dãinui. De aceea, trebuie sã ne întoarcem lasentimente pozitive: altruism, compa-siune, respect, dialog, pentru a depãºisituaþiile de crizã. A respecta medicul,a-i acorda încredere este în interesulpacientului pentru cã astfel creºteºansa de a se dobândi un succes tera-peutic ºi în consecinþã este în intere-sul în primul rând al pacientului ºi apoial medicului. În aceste moment dificileatât pentru pacienþi, abandonaþi deautoritãþile care au datoria sã le prote-jeze dreptul la sãnãtate, cât ºi pentrumedici blamaþi de cei ce trebuie sã

organizeze sistemul de sãnãtate,mesajul nostru este sã fim împreunãpentru cã numai împreunã vom reuºi.Respectã-þi medicul ºi vei fi respectat!

1100 aarrgguummeennttee� Pentru cã succesul actului terapeu-tic se bazeazã pe încredere ºi res-pect. Respectul pentru medic este ogaranþie pentru pacient. � Pentru cã medicul este o persoanãcare are mai multe obligaþii decâtdrepturi din momentul în care ºi-a luatprofesia. � Pentru cã prin tradiþie, medicul esteunul dintre stâlpii societãþii româneºti.� Pentru cã medicina este o profesie

de utilitate publicã, reglementatã ºiautoreglementatã, supravegheatã deautoritãþi. Medicul trebuie sã aibã tottimpul independenþã profesionalã ºitrebuie sã condiþii stricte pentru a-ºiexercita profesia.� Pentru cã medicul se dedicã doarpacienþilor ºi de aceea între cei doitrebuie construitã o relaþie bazatã peîncredere, numai în acest mod trata-mentul putând avea succes.� Pentru cã este 24 de ore din 24 ladatorie pentru a putea acorda asis-tenþã medicalã pacienþilor.� Pentru cã trebuie sã respectesecretul profesional al fiecãrui pacientîn parte.� Pentru cã este obligat la integritateprofesionalã în cadrul profesiei.� Pentru cã trebuie sã fie atent înfiecare minut la ceea ce face ºi poaterãspunde disciplinar.� Pentru cã trebuie sã se pregã-teascã toatã viaþa în profesia pe careºi-a ales-o, fiind ºi obligat sã acumule-ze educaþie medicalã continuã pentrua-ºi putea pãstra dreptul de liberãpracticã.Pentru toate aceste obligaþii, mediculmeritã sã îi fie respectate drepturile! Y

Recent, a fost lansat la Iaºi raportul decercertare „Sãnãtate ºi nediscrimina-re“ în cadrul proiectului cu acelaºi numeimplementat în perioada decembrie2010 – iulie 2011 de cãtre Asociaþiapentru Dezvoltare ºi Incluziune Socia-lã – ADIS în parteneriat cu Universita-tea de Medicinã ºi Farmacie „Gr.T.Popa“ Iaºi ºi Asociaþia Medicilor Rezi-denþi ºi finanþat de cãtre Open SocietyInstitute prin Roma Health Project,

Public Health Program.Raportul „Sãnãtate ºi Nediscriminare“analizeazã cunoºtinþele, experienþeleºi atitudinile faþã de fenomenul dis-criminãrii în rândul studenþilor de laUniversitatea de Medicinã ºi Farma-cie „Gr.T. Popa“ din Iaºi. De asemenea, a fost lansat suportulde curs „Eticã ºi nediscriminarea gru-purilor vulnerabile în sistemul de sã-nãtate“ care aduce în atenþia studen-

þilor din cadrul Universitãþii de Medici-nã ºi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaºi noþi-uni elementare cu privire la etica me-dicalã (Partea I), la fenomenul dis-criminãrii (Partea II) ºi la minoritatearomã (Partea III) în vederea formãriiunei atitudini tolerante ºi deschise faþãde grupuri cu grad ridicat de intole-ranþã, cât ºi faþã de minoritatea romã.Scopul proiectului a fost acela de acrea mecanismele necesare pentruintroducerea în curricula Universitãþiide Medicinã ºi Farmacie „Gr. T. Popa“Iaºi a unei unitãþi de curs universitar cuprivire la prevenirea intoleranþei ºi adiscriminãrii faþã de persoanele apar-þinând grupurilor vulnerabile, în specialfaþã de persoanele de etnie romã.Grupul þintã al proiectului a fost consti-tuit din studenþii ºi personalul didacticdin cadrul Universitãþii de Medicinã ºiFarmacie „Gr. T. Popa“ Iaºi.Prin activitãþile sale, proiectul s-a focu-sat în mod special asupra promovãriidrepturilor ºi libertãþilor fundamentaleale omului, în special ale romilor, înacces la serviciile de sãnãtate publicãprin crearea mecanismelor necesarepentru educarea/informarea studenþi-lor care au ales o profesie medicalãcu privire la formarea unei atitudini to-lerante ºi deschise faþã de grupuri vul-nerabile, în special faþã de minori-tatea romã.Asociaþia pentru Dezvoltare ºi Incluzi-une Socialã (ADIS) este o organizaþieneguvernamentalã a cãrei misiuneeste promovarea dialogului social,respectarea valorilor ºi intereselor ci-vice în procesul de elaborare ºi imple-mentare a politicilor publice pentruincluziunea socialã a grupurilor deza-vantajate, în general, a minoritãþii rome,în special.Informaþii suplimentare puteþi obþineaccesând site-ul www.adis.rog.ro Y

actualitate

6

MEDICA � nr. 31 � 2011

Sãnãtate ºi nediscriminare

www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

advertorial

7

2011 � nr. 31 � MEDICA

În această perioadă economică dificilă, mediciidepun eforturi suplimentare pentru a ţine subcontrol costurile cabinetelor medicale. Având în vedere experienţa dumneavoastră decolaborare cu medicii, ce sfaturi sau soluţii leputeţi oferi?

În vremuri de crizã, le recomandãmmedicilor sã orienteze activitatea ca-binetelor pe încasãri din mediul privat,prin dobândirea de competenþe supli-mentare ºi prin achiziþionarea de echi-pamente medicale cu tehnologie su-perioarã. În aceastã perioadã se potobþine preþuri reduse la aparatura me-dicalã, iar Libra Internet Bank benefi-ciazã de o relaþie strânsã cu furnizoriide echipamente medicale ºi poateastfel facilita accesul medicilor la mo-dernizarea cabinetelor.Îi mai sfãtuim pe medici sã aleagã osingura bancã atât pe partea ope-raþionalã cât ºi pe cea de finanþare,putând astfel beneficia de negociereacomisioanelor ºi dobânzilor, dar ºi deurmãrirea simplificatã a drepturilor,obligaþiilor de platã, scadenþelor ºi asoldului produsului de creditare.

Produsele de refinţare au luat avânt în ultimaperioadă. Medicii pot găsi astfel de oferte în portofoliul băncii dumneavoastră?

Medicii pot gãsi la Libra Internet Bankvariante de refinanþare în condiþiiavantajoase, având opþiunea de a-ºinegocia dobânda la un nivel mai re-dus decât costurile creditelor actuale,dobânzile putând ajunge la 7,4% pen-tru creditele în RON garantate cu ipo-tecã. Aducându-ºi ratele la o singurãbancã, medicii îºi pot urmãri mai uºordrepturile, obligaþiile de platã, scaden-þa ºi soldul creditului. În plus, experþiinoºtri oferã tuturor medicilor consul-

tanþa personalizatã privind soluþiileoptime incluse în pachetul Hipocrate.

Care este cel mai important lucru în colaborarea cu medicii?

Cu siguranþã partea de comunicaredirectã este foarte importantã, cu oconcentare permanentã pe beneficiileconcrete pe care le oferim medicilor.Printre acestea se numarã iniþiativeinovative – cum ar fi cursurile de con-siliere financiarã pentru medici sauconsultanþã ºi soluþii de finanþareoptime pentru accesarea de fondurieuropene – dar ºi costurile avantajoa-

se. De exemplu, toþi medicii pot bene-ficia de dobânzi mai mici faþã de ofer-ta standard dacã vor contracta crediteîn RON în toamna acestui an.

Sunteţi una dintre băncile cele mai premiatepentru produsele şi serviciile destinatemedicilor. Cum a influenţat acest lucru activitatea dumneavoastră în raport cu sectorulmedical?

Când îþi este recunoscutã excelenþa,eºti cu siguranþã onorat. În acelaºitimp însã, fiecare distincþie primitã, cuatât mai mult dacã vine din parteacomunitãþilor medicale, ne obligã sãne menþinem standardele ridicate înraport cu produsele ºi serviciile oferiteºi ne reaminteºte motivul pentru careceea ce facem noi conteazã – ºi anu-me acela cã rãspunde în mod real ne-voilor financiare ale clienþilor noºtri. Distincþiile primite de Libra InternetBank de-a lungul timpului au fost nu-meroase ºi vorbesc atât despre exce-lenþa produselor noastre cât ºi despreinovaþie ºi înþelegere profundã a ne-cesitãþilor acestei categorii specialede clienþi. Y

GGIINNAA IIRRIIMMIIAA,, DDIIRREECCTTOORR DDIIVVIIZZIIAA PPRROOFFFFEESSSSIIOONNAALLSS && RREETTAAIILL BBAANNKKIINNGG,, LLIIBBRRAA IINNTTEERRNNEETT BBAANNKK::

„OFERIM MEDICILOR VARIANTE DE REFINANŢARE ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE”

www.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Reþeaua Info-Sãnãtate lanseazã în lunaoctombrie 2011 Reþeaua de afiºaj digitalInfo-Sãnãtate DigitalNet, în cele peste450 de spitale ºi clinici medicale private,din 130 de oraºe. Reþeaua Info-Sãnãtate DigitalNet este oreþea de „Digital Signage” (Afiºaj digital)fãrã sonor, parte a Reþelei Naþionale deInformare Info-Sãnãtate. Materialele afi-ºate sunt destinate pacienþilor din spitale ºiclinici. Reþeaua DigitalNet este formatãdin ecrane LCD profesionale, amplasateîn sãlile de aºteptare ºi holurile de laintrare ale spitalelor / ambulatoriilor ºi clin-icilor medicale private. Materialele video difuzate sunt formatedin materiale de prezentare a spitalului /clinicii private, a secþiilor ºi specialitãþilormedicale precum ºi a echipei manageri-ale ºi a medicilor, urmate de ºtiri ºi noutãþimedicale ºi materiale publicitare. Setul deinformaþii se repetã la intervale de 15-20minute, în funcþie de durata de aºteptarespecificã fiecãrei locaþii. „Reþeaua de ecrane LCD furnizeazã infor-maþiile necesare pacienþilor într-un modmodern. Astfel, pacienþii pot cunoaºte maibine serviciile ºi echipa de medici. Un altavantaj este cã percepþia asupra timpulde aºteptare se modificã, perioada deaºteptare este perceputã ca fiind maiscurtã!”, a declarat Gina Gheoca, Mana-ging Partener Reþeaua Info-Sãnãtate. Y

Reţeaua Info-Sănătatelansează DigitalNet

actualitate

8


Concursul de intrare în Rezidenþiat vafi organizat în data de 20 noiembrie ºi,spre deosebire de anii trecuþi, se vadesfãºura, descentralizat, în centreleuniversitare din Bucureºti, Cluj-Napo-ca, Craiova, Iaºi, Târgu Mureº ºi Timi-ºoara.În sesiunea din acest an, absolvenþiiuniversitãþilor de medicinã ºi farmacievor putea concura pe 3.810 locuri ºiposturi - 2.998 locuri ºi 812 posturi.Dintre cele 2.998 locuri în rezidenþiatscoase la concurs, 2.600 sunt pentrumedicinã, 290 pentru medicinã den-tarã ºi 108 pentru farmacie.Ladislau Ritli, ministrul Sãnãtãþii, a subliniat cã anul acesta Ministerul Sã-nãtãþii va pune accent pe pregãtireamedicilor în specialitãþile deficitare.Astfel, posturile scoase la concurssunt, în principal, pentru medicina deurgenþã, ATI, neonatologie, oncologie,farmacie clinicã, specialitãþi unde nuexistã în prezent o acoperire suficien-tã cu personal calificat.Înscrierile pentru rezidenþiat se vor

face pânã la data de 7 octombrie, ladirecþiile de sãnãtate publicã sau laministerele cu reþea proprie, dupã caz.Concursul se va desfãºura sub formãde test-grilã cu 200 de întrebãri, pe oduratã de patru ore. Ocuparea locu-rilor în specialitate se face în ordineapunctajului de promovare obþinut pefiecare centru universitar, în limita lo-curilor publicate pentru fiecare dome-niu în centrul respectiv, alcãtuindu-seo singurã clasificare pentru fiecaredomeniu. Pentru rezidenþiatul pe postclasificarea se face pe fiecare post.Posturile scoase la concurs pentrucare nu au fost candidaþi înscriºi sauposturile pentru care candidaþii nu auobþinut punctajul minim de promovarenu se vor putea alege de alþi candidaþi.Ministerul Sãnãtãþii a publicat vineri înrevista de specialitate „Viaþa Medi-calã“ ºi pe site-ul www.rezidenþiat.infotoate amãnuntele privind tematica deconcurs, bibliografia aferentã, nu-mãrul locurilor ºi posturilor, precum ºipublicaþia de concurs. Y

Rezidenþiat descentralizat

Ministrul Sãnãtãþii, Ladislau Ritli, asubliniat recent cã medicina de familieeste cea mai importantã forþã din sis-tem nu numai numeric, existândpeste 11.000 de medici de familie, darºi din punct de vedere al asigurãriiasistenþei medicale.Ritli a susþinut cã aproximativ 80-85%din problemele de sãnãtate ale popu-laþiei ar trebui rezolvate de medicii defamilie, având în vedere cã accesul laaceºtia este mai uºor. În ceea cepriveºte pediatria, ministrul Sãnãtãþii,care are aceastã specialitate, a evi-denþiat cã acest segment a scãzut canumãr de specialiºti, adãugând cã laînceputul asigurãrilor de sãnãtateerau douã segmente în cadrul medi-cinei de familie, adicã pediatria ºi me-dicina pentru adulþi. În timp numãrulpediatrilor s-a redus ºi problemeleacestora au trebuit rezolvate de me-dicii de familie pentru adulþi.În opinia sa, trebuie fãcut mai multpentru profilaxie, mai ales în mediulrural. În ceea ce priveºte bugetul alo-cat medicinei de familie, care este denumai 6,8% din bugetul Casei Naþio-nale de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS),a fost apreciat de ministru ca fiindfoarte mic.El a menþionat cã sistemul este cen-trat în prezent mai mult pe spital ºi afãcut referire la faptul cã MinisterulSãnãtãþii (MS) îºi propune o creºterea finanþãrii de cãtre CNAS a medicineiprivate.„Dorim sã lãrgim reþeaua de asistenþicomunitari ºi am discutat în acestsens cu MAI, aceºtia fiind foarte utili.Aceºtia existã ºi în prezent, dar nusuficienþi pentru a face profilaxie.

Trebuie sã ne sprijinim pe asistenþa ladomiciliu ºi mai puþin în spital“, a spusministrul.Potrivit precizãrilor sale, MinisterulSãnãtãþii intenþioneazã ca pentruanul viitor sã intoducã o stimularepentru medicii de familie care îºitrateazã pacienþii acasã ºi îi îndreap-tã în numãr mai mic spre spital. Pri-vitor la centrele de permanenþã, mi-nistrul a spus cã sunt 102 astfel decentre ºi mai sunt 100 de cereri pen-tru alte centre de permanenþã, finan-þarea fiind fãcutã de MS, care trans-ferã banii Casei pentru aceste cen-tre.Ritli Ladislau ºi-a exprimat nedume-rirea cã ne aflãm în luna septembrieºi CNAS a cerut transferul a 8,8 mi-lioane de lei pentru centrele de per-manentã în condiþiile în care sunt alo-caþi 20 de milioane de lei, iar centrelese plâng cã nu au primit finanþarea.

Întrebat ce se întâmplã cu coplata,cum va arãta aceasta, Ritli a spus cãacest proiect se aflã în Parlament ºiurmeazã sã fie discutat în Comisiilede sãnãtate, probabil sãptãmâna vii-toare, ºi scopul acesteia este nu nea-pãrat de a obþine bani, sumele pecare trebuie sã le plãteascã pacienþiifiind modice, ci mai ales pentru în-dreptarea asistenþei medicale cãtremedicul de familie.În ceea ce priveºte noua lege a sãnã-tãþii, care se aflã în curs de elaborare,Ladislau Ritli a menþionat cã aceastaaduce schimbãri importante, în sensulcã spitalele vor avea posibilitatea definanþare mai mare din surse diferite ºimai multã independenþã, libertate îngestionarea personalului. De aseme-nea, CNAS va gestiona fondurile ºisistemul, putând coexista cu sistemulprivat, prin existenþa unor case jude-þene private de asigurãri. Y

actualitate

9

2011 � nr. 31 � MEDICAwww.medicalnet.roRevista online a Colegiului Medicilor din România

Medicina de familie, cea mai importantă forţă din sistem

SSuuss þþ ii nnee nnoouu ll MMiinn ii ss tt rruu aa ll SSããnnããttãã þþ ii ii ,, LLaadd ii ss llaauu RR ii tt ll ii

actualitate

10


COPAC are o nouă conducere

Adunarea Generalã a Coaliþiei Organi-zaþiilor Pacienþilor cu Afecþiuni Cronicedin România ºi-a desemnat recent o nouãconducere. Noul Consiliu Director este format din Ta-che Gheorghe – preºedinte al ConsiliuluiDirector din partea Asociaþiei Transplan-taþilor din România, Iulian Petre – vicepre-ºedinte din partea Uniunii Naþionale aOrganizaþiilor Persoanelor Afectate deHIV/SIDA - UNOPA, Raican Dan-Stoian– membru din partea Asociaþiei Antipar-kinson, Borºan Aurora – membru din par-tea Societãþii de Sclerozã Multiplã dinRomânia, ºi Gãnescu Costin-Radu dinpartea Asociaþiei Persoanelor cu Thala-semie Majorã din România.

În cadrul Adunãrii Generale patru dincele 12 organizaþii membre ale COPACºi-au prezentat decizia de retragere: Fe-deraþia Asociaþiilor Bolnavilor de Cancer,Asociaþia Naþionalã a Hemofilicilor dinRomânia, Asociaþia Pacienþilor cu Afecþi-uni Hepatice din România ºi FederaþiaAsociaþiilor Diabeticilor din România. „COPAC va continua activitatea de pro-movare ºi apãrare a drepturilor pacien-þilor din România ºi va pune umãrul pen-tru construirea unui sistem sanitar cât maicentrat pe pacient”, a declarat TacheGheorghe, noul preºedinte COPAC. Y

Românii vor verificarea contractelorpentru medicamente

Aproape 90% dintre români considerãnecesarã existenþa unei structuri/insti-tuþii care sã verifice contractele pentrumedicamente ºi consumabile din sis-temul sanitar, se aratã într-un sondajdat publicitãþii de Asociaþia pentruImplementarea Democraþiei ºi realizatde Centrul pentru Studierea Opiniei ºiPieþei. Din punctul de vedere al percepþieipublice, fraudarea fondurilor prin de-turnarea procedurilor de achiziþii pub-lice ºi acordarea de contracte prefer-enþiale pentru medicamente ºi con-sumabile, lipsa integritãþii personaluluidin serviciile de sãnãtate, subfinan-þarea sistemului sanitar, incompetenþapersonalului de conducere, legislaþianeclarã referitoare la modul de decon-tare a serviciilor medicale efectuatede privaþi din fonduri publice, inexis-tenþa mãsurilor de sancþionare a per-sonalului corupt sunt considerate decei intervievaþi în aproximativ egalãmãsurã ca având multã ºi foarte multãimportanþã în apariþia corupþiei.Subfinanþarea sistemului sanitar esteconsideratã un aspect cu importanþãmai ridicatã (86%) decât incompeten-þa personalului de conducere (80%).

Un alt aspect cercetat în studiudenotã cã aproape jumãtate dintreromâni (48%) au apelat în ultimul anîn majoritate sau exclusiv la serviciilemedicale de stat, în timp ce o treimeau apelat doar la acest tip de servicii.Doar 10% dintre români au apelat înmajoritate sau exclusiv la serviciimedicale private. Procentul celor careau apelat la serviciile medicale privateeste considerabil mai ridicat în Bu-cureºti (20%) ºi în cadrul segmentuluide populaþie cu venit pe gospodãriemai mare de 3.000 de lei.Principala motivaþie pentru utilizareaserviciilor medicale de stat este lipsabanilor necesari pentru consultaþiile înclinici private (47%), urmatã de încre-derea în competenþa medicilor dinclinicile de stat (21%).Mai mult de douã treimi din persoa-nele angajate (68%) declarã cã suntde acord sã aloce o parte a sumelorplãtite pentru asigurãrile de sãnãtatepentru a beneficia de servicii medicaleprivate. Studiul a fost realizat în perioada 23-31 iulie 2011 ºi a vizat un eºantion de1.149 de persoane cu vârsta de peste15 ani, din România. Y

opinii

11


DDrr.. MMiirrcceeaa DDrrããggaann-- mmeeddiicc ssppeecciiaalliissttppssiihhiiaattrruu;; SSppiittaalluull MMuunniicciippaall PPllooiieeººttii

Coplata existã în multe þãri. Ea sepoate efectua direct la medic, aºacum recomanda psihanaliza clasicãfreudianã, sau se poate acoperi dincoasigurãri, care la rândul lor sunt di-versificate, pe o piaþã de oferte, undeconcurenþa dintre companiile de asi-gurare ºi tradiþia, fac ca preþul lor sã fiemai mic, nu mai mare. În România existã deja de mult timpcoplata. De pe timpul policlinicilor cuplatã inventate în anii 80’ ai secoluluitrecut. Ea s-a activat intens de când a apãrutCNASS ºi LASS. Atunci au fost im-puse plãþi pentru consultaþiile care nuerau urgenþe, pentru persoanele carenu posedau bilete de trimitere, celeneasigurate, pentru examinãri profi-lactice ºi de medicina muncii (anga-jãri, lucru la înalþime, maºini ºi podurirulante), pentru fiºe auto, controlul

circulaþiei la vehicolele rutiere demare tonaj, portul de armã, manipu-larea de substanþe toxice, adopþii,referatele medicale acordate la revizi-ile de pensii de invaliditate ºi pentruîncadrarea în grade de handicap, li-bera practicã a medicilor, asistenþilormedicali ºi farmaciºtilor (culmea!), ºilista poate continua...Sume imense de bani au fost înghiþiteastfel de bugetele, niºte saci fãrãfund, ale spitalelor. Nimeni ºi nicio-datã nu a dat socotealã de cum aufost ele cheltuite. Medicii prestatori ºi asistenþii ce ºi-auasumat toatã rãspunderea asupraactului medical prestat, cu toate con-secinþele medico-legale, nu au primitniciodatã nimic. Au muncit muncã ne-normatã. Adicã cum se spunea odatã;au efectuat „muncã patrioticã“.În „epoca de tristã amintire“, muncitoriicare lucrau în acord, erau remuneraþidupã calitatea ºi volumul muncii.

Atunci un strungar de categoria VII –aprimea chiar ºi 7000 de lei pe lunã, întimp ce un medic specialist primea3200 de lei, indiferent câþi bolnavi con-sulta ºi cu ce randament profesional.Pentru personalul medical înalt califi-cat nu a existat ºi nu exisã nici astãzinici o formã de cointeresare legifer-atã. O tristã comparaþie. O realã ex-ploatare tacitã efectuatã chiar decãtre colegii lor ce conduc spitaleleunde ei lucreazã.La fel se va petrece ºi cu coplata. Sevor încasa bani în spitale ºi se vorrisipi dupã bunul plac ºi interesul per-sonal al managerilor coloraþi ºi alcomanditarilor lor.Alte plasme instalate pe coridoare, aleaparate medicale cumparate des-completate, inutilizabile la parametriioptimi, alte gresii ºi pereþi vosiþi, altetermopane inutile.Apare ºi o altã problemã, care ne in-vitã la meditaþie. Una de bioeticã. Desolidaritate umanã, de compasiune ºide respect faþã de suferinþa semenilor. Vom pune oare la coplatã persoanecare au SIDA, TBC, LUES, CAN-CER, SCHIZOFRENIE, EPILEPSIE,DEMENÞÃ, ORBIRE, ÎNTÂRZIEREMINTALÃ? ºi lista poate continua lanesfârºit.(Gânditorul de la Hamangia). Este oproblemã care ne invitã la meditaþie.Numai cine nu a fost încã grav bolnav(numai de gripã complicatã ºi tot ar fisuficient), nu întelege cum este deuºor sã îþi pierzi sãnãtatea ºi viaþa. Y

PS. Este corect sã se solicite de cãtre spital coplata a 10% din valoarea pensiei

de boalã pe o lunã? Caz recent trãit în cabinetul unde lucrez. S-a solicitat de

cãtre spital plata sumei de 35 de lei unei persoane cu schizofrenie , pentru un referat

medical în vederea revizuirii pensiei sale de invaliditate, în situaþia în care pensia sa

de boalã este de numai 360 de lei?

Coplata, dilemã etico-financiarã

dosar

12


Între 1 noiembrie 2011 ºi 15 decem-brie 2012 vor avea loc alegeri pentruorganele de conducere ale ColegiuluiMedicilor din România.Consiliul Naþional al CMR a adoptatDecizia nr. 5/2011 privind stabilireadatelor organizãrii alegerilor din man-datul 2012 – 2016, adoptarea Regula-mentului electoral ºi aprobarea com-ponenþei Comisiei Electorale Centra-le. Decizia a fost publicatã în Monito-rul Oficial, Partea I nr. 565 din 09/08/2011 ºi a intrat în vigoare la data de 9august 2011.În temeiul art. 418 si 424 din Legea nr.

95/2006 privind reforma în domeniulsãnãtãþii, cu modificãrile si com-pletãrile ulterioare, Consiliul Naþionalal Colegiului Medicilor din România adecis ca pentru alegerile din mandatul2012-2016, datele în care urmeazãsã se exprime votul sã fie stabilite decãtre consiliile colegiilor teritoriale înperioada 1 noiembrie 2011-15 de-cembrie 2011, astfel încât alegerile,inclusiv eventualul tur doi, sã se înca-dreze în acest interval.De asemenea, a fost adoptat Regu-lamentul electoral privind alegereaconducerii Colegiului Medicilor.

CCaalleennddaarruull aalleeggeerriilloorr� 20 de zile înaintea alegerilor – primaºedinþã a Comisiilor Electorale Lo-cale; alegerea preºedintelui ºi secre-tarului CEL;� 17 zile înaintea alegerilor – transmi-terea cãtre Comisia Electoralã Cen-tralã a componenþei Comisiilor Electo-rale Locale, adrese ºi date de contact;� 10 zile înaintea alegerilor – stabilirealistei definitive de candidaturi ºi trimi-terea la CEC;� 7 zile înaintea alegerilor – afiºarealistelor de alegãtori;� 5 zile înaintea alegerilor – afiºareadatei, locului ºi programului de votare 1 noiembrie – 15 decembrie 2012 –ALEGERI;� 1 zi dupã alegeri – transmiterea re-zultatului alegerilor la CEC;� 5 zile dupã alegeri – validarea ale-gerilor de cãtre CEC;� Maxim 10 zile dupã validare – con-vocarea Consiliului Judeþean ºi alege-rea Biroului. Atribuirea mandatelor;� convocarea Consiliului Naþional ºialegerea Biroului. Atribuirea manda-telor;� Maxim 15 zile dupã atribuirea man-datelor – rezolvarea situaþiilor de in-compatibilitate.

RReegguullaammeennttuull ddiinn1155//0077//22001111 pprriivviinnddaalleeggeerreeaa ccoonndduucceerriiii

CCoolleeggiiuulluuii MMeeddiicciilloorr ddiinnRRoommâânniiaa

Prezentăm extrase din Regulamentul electoral.

I. DISPOZIÞII GENERALEArt. 1. - (1) Membrii Consiliului jude-þean, respectiv ai Consiliului Colegiu-

Alegeri pentru conducerea Colegiului Medicilor din România

lui Medicilor din Municipiul Bucureºti,reprezentanþii în Adunarea generalãnaþionalã a Colegiului Medicilor dinRomânia, precum ºi membrii comisieide cenzori se aleg prin vot direct, se-cret ºi liber exprimat de cãtre membriicolegiului judeþean, respectiv ai Con-siliului Colegiului Medicilor din Muni-cipiul Bucureºti.(2) Reprezentanþii în Consiliul naþionalal Colegiului Medicilor din Româniase aleg prin vot secret din rândurilemembrilor consiliului local ºi ai repre-zentanþilor locali în Adunarea gene-ralã naþionalã a Colegiului Medicilordin România de cãtre aceºtia, reuniþiîntr-o sedinþã comunã de alegeri.Art. 2. - Dreptul de vot, precum ºidreptul de a fi ales în organele de con-ducere le au numai medicii membri aiColegiul Medicilor din România.Art. 3. - Dreptul de a alege ºi de a fiales se poate exercita numai în cadrulcolegiului al cãrui membru este me-dicul respectiv.Art. 4. - (1) O persoanã poate candi-da atât pe lista membrilor consiliuluilocal, cât si pe aceea a reprezentan-þilor în Adunarea generalã naþionalã aColegiului Medicilor din România.(2) Nu se va putea candida concomi-tent pentru mandatele prevãzute laalin. (1) ºi pentru mandatul de mem-bru în comisia de cenzori.Art. 5. - În vederea organizãrii ºi des-fãºurãrii alegerilor se vor organiza co-misii electorale locale de cãtre consi-liile judeþene ºi de cãtre Consiliul Co-legiului Medicilor din Municipiul Bucu-reºti, respectiv o Comisie ElectoralãCentralã organizatã de cãtre Biroulexecutiv al Consiliului naþional al Co-legiului Medicilor din România ºi apro-batã de Consiliul naþional al ColegiuluiMedicilor din România.Art. 6. - (1) Membrii comisiilor electo-rale nu pot candida la posturile elec-tive din cadrul Colegiului Medicilor dinRomânia în legislatura pentru care seorganizeazã alegerile.

dosar

14


(2) Înaintea alegerii în aceastã funcþie,ei se vor angaja în scris sã nu candi-deze la o funcþie electivã în legislaturapentru care se organizeazã alegerile.

IIIIII.. CCAANNDDIIDDAATTUURRIILLEEArt. 30. - Declaraþiile de candidaturãse vor depune personal la secretaria-tul consiliului local, conform calendaru-lui electoral aprobat de consiliul local.Art. 31. - Declaraþia de candidaturã vafi dactilografiatã ºi va cuprinde:a) numele ºi prenumele, domiciliul,specialitatea ºi gradul profesional ºi,acolo unde este cazul, titlul ºtiinþific;b) mandatul sau mandatele pentrucare întelege sã candideze;c) funcþiile pe care le deþine în alte or-ganisme statale, administrative, sindi-cale ori profesionale;

d) menþionarea obligatorie dacã aavut sancþiuni din partea ColegiuluiMedicilor din România, sancþiuni caresã nu fie radiate la data depunerii can-didaturii;e) data ºi semnatura.Art. 32. - (1) Candidaþii, în mod opþio-nal, pot depune odatã cu candidaturaºi un program electoral.(2) Dacã programul electoral a fostdepus si în format electronic, la cere-rea candidatului, colegiul unde acestacandideazã va publica pe site-ul co-legiului programul electoral.(3) Dacã programul electoral nueste întocmit în termeni decenþi sauface referire în termeni injurioºi laalþi colegi, poate fi refuzat la postarepe site.(4) Campania electoralã se încheie cu

48 de ore înainte de începerea proce-sului de votare.(5) În cazul în care în programul elec-toral sau în timpul campaniei electo-rale un candidat foloseºte termeni in-jurioºi sau indecenþi la adresa altor co-legi ori a corpului profesional, comisiaelectoralã localã va sesiza Comisiade disciplinã.Art. 33. - Dupa expirarea termenuluide depunere a candidaturilor, comisi-ile electorale locale încheie un procesverbal prin care constatã rãmânereadefinitivã a candidaturilor.Art. 34. - (1) Comisia electoralã localãva întocmi listele finale cu candidaturiºi le va trimite împreunã cu o copie aprocesului-verbal de constatare a rã-mânerii definitive a candidaturilor Co-misiei Electorale Centrale, cel mai târ-

dosar

ziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.(2) Listele finale, în ordine alfabeticã,vor fi afiºate prin grija comisiei elec-torale locale la sediul acesteia, în spi-talele din teritoriul de competenþã saupe pagina web a colegiului respectiv.(3) Listele finale vor avea urmãtoarelemenþiuni: data, locul ºi programul dedesfãºurare a alegerilor.

VV.. DDEESSFFÃÃªªUURRAARREEAA VVOOTTÃÃRRIIIIArt. 41. - (1) Votarea se va desfãºurala sediul comisiei electorale ºi în altesecþii de votare aprobate în prealabilde cãtre consiliul colegiului teritorial ºiprecizate în listele cu candidaturile rã-mase definitive.(2) În judeþele care au pânã în 2.000

de membri se pot organiza una saumai multe secþii de votare, conformhotãrârii consiliului colegiului teritorial;în judeþele care au mai mult de 2.000de membri se organizeazã mai multesecþii de votare, astfel încât la o secþiesã nu fie arondaþi mai mult de 2.000de membri înscriºi.(3) Fiecare secþie de votare va aveacâte o comisie de votare proprie, for-matã din cel puþin 3 membri, condusãde un preºedinte.(4) Comisiile secþiilor de votare vor finominalizate de cãtre comisia electo-ralã localã din lista de persoane de-semnate în acest scop de cãtre consi-liul colegiului teritorial. Comisiile de vo-tare îºi vor desemna, prin consens,

preºedintele ºi secretarul în termen de5 zile de la data nominalizãrilor.(5) Data, locul ºi programul de des-fãºurare ale votãrii vor fi comunicatecu cel puþin 5 zile înaintea votarii ºiîntr-un ziar local.Art. 42. - Votarea, la nivelul oricareisecþii de votare, va avea loc numai înprezenþa a minimum jumãtate dintremembrii comisiei electorale locale ºi apreºedintelui comisiei sau, în lipsatemporarã a acestuia, a secretaruluicomisiei electorale.Art. 43. - (1) Alegerile se vor desfã-ºura pe o perioada de 2-4 zile con-secutive, perioada stabilitã de consi-liul colegiului teritorial, între orele8:00-20:00. Y

dosar

În luna octombrie vor avea loc alegeripentru comisiile de disciplinã ale Co-legiului Medicilor din România. Potrivitcalendarului de alegeri, în perioada 3– 9 octombrie 2011 vor avea loc ale-geri pentru comisiile de disciplinã dela nivel teritorial, iar între 27 ºi 28 sep-tembrie 2011 vor fi organizate alegeripentru Comisia Superioarã de Disci-plinã.Decizia nr. 4/2011 a Consiliului Naþio-nal al Colegiului Medicilor din România,publicatã în Monitorul Oficial, Partea Inr. 435 din 22 iunie 2011 privind stabi-lirea datei organizãrii alegerilor pentru

comisiile de disciplinã, adoptareaRegulamentului electoral privind ale-gerea membrilor comisiilor de disci-plinã ºi aprobarea componentei Co-misiei Electorale Centrale, a stabilitdata organizãrii alegerilor pentru co-misiile de disciplinã de la nivel terito-rial ºi pentru Comisia Superioarã deDisciplinã, dupã cum urmeazã: a) turul I, în sãptãmâna 3-9 octombrie2011, ºi turul II, în sãptãmâna 10-16octombrie 2011, pentru comisiile dedisciplinã de la nivel teritorial;b) 27-28 octombrie 2011, turul I, res-pectiv, dacã este cazul, 3-4 noiembrie

2011, turul II, pentru Comisia Superi-oarã de Disciplinã.Desfãºurarea votãrii pentru alegereacomisiilor de disciplinã teritoriale se vaorganiza în 3 zile consecutive stabilitede cãtre consiliile locale în perioadeleprevãzute pentru organizarea turului Iºi, dupã caz, a turului II.În vederea desfãºurarii alegerilor pen-tru Comisia Superioarã de Disciplinãa fost convocatã Adunarea GeneraãaExtraordinarã a Colegiului Medicilordin România în zilele de 27 ºi 28octombrie 2011 la Bucureºti.

CCaalleennddaarruull aalleeggeerriilloorrPublicitate alegeri (medici, media, dez-bateri, etc) – 12 – 23 septembrie 2011(CSD-CEC), 12-24 august (CD-CEL);Depunerea candidaturilor la secre-tariatul tehnic - 26 septembrie – 7 oc-tombrie 2011(CSD-CEC), 25 august– 9 septembrie 2011 (CD-CEL);Secretariatul tehnic înainteazã candi-daturile cãtre CEC/CEL; acceptã sauface notificare scrisã de respingere;afiºare listelor definitive cu candidaþii –10 – 11 octombrie 2011 (CSD-CEC),12-14 septembrie 2011 (CD-CEL);Analiza candidaturilor de cãtreCEC/CEL; acceptã sau face notificarescrisã de respingere; completare do-sare – 12 – 14 octombrie 2011 (CSD-CEC), 14-16 septembrie (CD-CEL);Rezolvarea contestaþiilor, sesizãrilor,afiºarea listelor definitive cu candidaþii– 17 – 19 octombrie 2011 (CSD-CEC),21-23 septembrie (CD-CEL);Afiºarea listelor de alegãtori, Anunþ laziar, Comunicarea datei, locului ºi pro-gramului de votare – 18 octombrie 2011(CSD-CEC), 22 septembrie 2011(CD-CEL);

dosar

17


Alegeri pentru Comisiile de Disciplinã ale Colegiului Medicilor

Se transmit la CEC listele finale cucandidaturi – 26 septembrie 2011;Afiºarea modelului Buletinului de vot –24 octombrie 2011 (CSD-CEC), 28septembrie (CD-CEL);ALEGERI – 27-28 octombrie 2011(CSD-CEC), 3-9 octombrie 2011 (CD-CEL) – turul I;3-4 noiembrie 2011 (CSD-CEC), 10-16 octomrbie 2011 (CD-CEL) – turul II(dacã este cazul).

RReegguullaammeennttuull eelleeccttoorraallpprriivviinndd aalleeggeerreeaa mmeemmbbrriilloorr

ccoommiissiiiilloorr ddee ddiisscciipplliinnããdin 20/05/2011, Publicat în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 435 din 22/06/2011

CCAAPPIITTOOLLUULL II DDiissppoozziiþþiiii ggeenneerraallee

Art. 1. - Membrii comisiilor de disciplinãde la nivelul colegiilor teritoriale, pre-cum ºi cei ai Comisiei Superioare deDisciplinã se aleg prin vot direct,secret ºi liber exprimat de cãtre mem-brii colegiului teritorial, respectiv demembrii Adunãrii generale naþionale.Art. 2. - Dreptul de vot, precum ºidreptul de a fi ales în comisiile de dis-ciplinã îl au numai medicii membri aiColegiului Medicilor din România.Art. 3. - (1) Dreptul de a alege ºi de afi ales se poate exercita numai în ca-drul colegiului al cãrui membru estemedicul respectiv.(2) Membrii comisiilor de disciplinã vorfi aleºi din rândul medicilor primari cuo vechime în profesie de peste 7 aniºi care nu au avut abateri disciplinareîn ultimii 5 ani.(3) Dovada calitãþii de membru alcolegiului local se va face, acolo undealegãtorul nu se gãseºte pe lista ale-gatorilor, cu ultima chitanþã a plãþii coti-zaþiei.Art. 4. - Calitatea de membru în comi-sia de disciplinã localã este incompa-tibilã cu aceea de membru în ComisiaSuperioarã de Disciplinã, precum ºicu aceea de membru în organele de

conducere ale Colegiului Medicilor dinRomânia.Art. 5. - În vederea organizãrii ºi des-fãºurãrii alegerilor se vor organiza co-misii electorale locale de cãtre consili-ile judeþene ºi de cãtre Consiliul Cole-giului Medicilor din Municipiul Bucu-reºti, respectiv o comisie electoralãcentralã organizatã de catre Biroulexecutiv al Consiliului naþional ºi apro-batã de Consiliul naþional al ColegiuluiMedicilor din România.Art. 6. - (1) Membrii comisiilor elec-torale nu pot candida în legislaturapentru care se organizeazã alegerile.(2) Înaintea alegerii în aceastã funcþie,aceºtia se vor angaja în scris sã nucandideze la o funcþie electivã în le-gislatura pentru care se organizeazãrespectivele alegeri.

CCAAPPIITTOOLLUULL IIIICCoommiissiiiillee eelleeccttoorraallee

SECÞIUNEA AComisia electoralã judeþeanãArt. 7. - Comisia electoralã judeþeanãeste formatã din 3-15 membri, în func-þie de numãrul membrilor colegiuluirespectiv, aprobaþi în mod individualde cãtre consiliul local, la propunereabiroului consiliului.Art. 8. - (1) Comisiile electorale nu suntsubordonate consiliilor judeþene, res-pectiv Consiliului Municipiului Bucu-reºti sau birourilor acestor consilii.(2) Acestea îºi vor desfãºura activi-tatea sub supravegherea ºi controlulComisiei Electorale Centrale respec-tând prevederile Legii nr. 95/2006 pri-vind reforma în domeniul sãnãtãþii, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,Statutului Colegiului Medicilor dinRomânia ºi prezentul regulament.Art. 9. - Comisia electoralã judeþeanãva funcþiona la sediul consiliului local.Acesta va pune la dispoziþia comisiei,pe toata durata funcþionãrii sale, unspaþiu corespunzãtor desfãºurariiactivitãþilor, asigurând totodatã condi-þiile materiale ºi financiare necesarefuncþionãrii comisiei ºiorganizãrii alegerilor.Art. 10. - (1) La prima întrunire comisiaelectoralã îºi va alege dintre membriisãi un preºedinte ºi un secretar.(2) Preºedintele conduce ºedinþele

comisiei electorale ºi este singurulabilitat sã facã publice datele ºi infor-maþiile ce decurg din activitatea comi-siilor electorale. În lipsa preºedinteluiºedinta va fi condusã de secretarulcomisiei.Art. 16. - Comisiile electorale localevor informa imediat Comisia Electora-lã Centralã despre problemele apãru-te în legãtura cu interpretarea ºi apli-carea prezentului regulament ºi sevor conforma deciziilor de îndrumareale Comisiei Electorale Centrale.

CCAAPPIITTOOLLUULL IIIIIICCaannddiiddaattuurriillee

Art. 29. - (1) Candidaturile se vor de-pune personal la secretariatul consili-ului local sau, pentru Comisia Supe-rioarã de Disciplina, la secretariatulColegiului Medicilor din România, cucel puþin 15 zile lucrãtoare înainteadatei alegerilor.(2) Secretariatele primesc ºi înregis-treazã depunerea candidaturii, fãcândtotodatã menþiune despre toate acteleprimite de la candidat, ºi înainteazãcandidatura în termen de cel mult 3zile comisiei electorale.Art. 30. - Candidaturile vor fi adresatecomisiei electorale ºi vor cuprinde:a) o declaraþie de candidaturã;b) un curriculum vitae.Art. 31. - Declaraþia de candidaturã vafi dactilografiatã ºi va cuprinde:a) numele ºi prenumele, domiciliul,specialitatea ºi gradul profesional ºi,acolo unde este cazul, titlul ºtiinþific;b) vechimea în profesie;c) funcþiile pe care le deþine în alteorganisme statale, administrative, sin-dicale ori profesionale;d) menþionarea obligatorie dacã a avutsau nu sancþiuni disciplinare în ultimii5 ani;e) declaraþie-angajament cã va parti-cipa, în cazul în care va fi ales, la ºe-dinþele comisiei de disciplinã sau aleComisiei Superioare de Disciplinã ºiconfirmarea faptului cã a luat cunoº-tinþã despre faptul cã va fi înlocuit dincomisie în cazul a 3 absenþe nemoti-vate la 3 ºedinte consecutive;f) data ºi semnatura.Art. 32. - Comisiile electorale, primindcandidaturile, vor verifica condiþiile de

dosar

18


fond ºi de formã ale acestora ºi le vorînscrie în listele de candidaturi pe ace-lea care îndeplinesc cerinþele legale.Art. 33. - În termen de maximum 3 zilede la primirea candidaturilor, comisiileelectorale vor aduce la cunoºtinþã, înscris, candidaþilor, dupã caz, respin-gerea candidaturii sau lipsurile con-statate în vederea acoperirii lor. În no-tificare se va preciza ºi termenul pen-tru completarea dosarului decandidaturã.Art. 34. - (1) Comisiile electorale loca-le vor întocmi listele finale cu candidaþiºi le vor trimite împreunã cu o copie aprocesului-verbal de constatare a rã-mânerii definitive a candidaturilor Co-misiei Electorale Centrale cel mai târ-ziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor.(2) Listele finale, în ordinea alfabeticã,vor fi afiºate prin grija comisiei elec-torale locale la sediul acesteia, în spi-talele din teritoriul de competenþã saupe pagina web a colegiului respectiv.(3) Listele finale vor avea urmãtoarelemenþiuni: data, locul ºi programul dedesfãºurare a alegerilor.

CCAAPPIITTOOLLUULL VV DDeessffããººuurraarreeaa vvoottããrriiii

Art. 39. - (1) Votarea se va desfãºuraîntr-un singur loc, la sediul colegiului lo-cal sau în alt loc aprobat de cãtre comi-sia electoralã localã ºi precizat în listelecu candidaturile rãmase definitive.(2) Data, locul ºi programul dedesfãºurare a votãrii vor fi comunicatecu cel putin 7 zile înaintea votãrii ºiîntr-un ziar local.(3) Cabinele de votare ºi urnele sigi-late trebuie aºezate în aceeaºi incintã.(4) Votarea va avea loc numai în pre-zenþa a douã treimi din membrii comi-siei electorale locale ºi a preºedinteluicomisiei sau, în lipsa temporarã a aces-tuia, a secretarului comisiei electorale.Art. 40. - (1) Alegerile se vor desfãºura

pe parcursul a maximum 3 zile calen-daristice consecutive, între orele 8-20,conform deciziei consiliului teritorial.(2) Cu o orã înaintea începerii votãrii,preºedintele comisiei electorale loca-le, în prezenþa celorlalþi membri, veri-ficã urnele, existenþa listelor electora-le, a buletinelor de vot ºi, dupã închi-derea urnelor, le sigileazã aplicândºtampila secþiei comisiei electorale lo-cale peste semnãtura sa, a secretaru-lui ºi a încã unui membru al comisiei.(3) Preºedintele este obligat sã ia mã-surile necesare pentru exprimarea se-cretã a votului ºi pentru ca alegerile sãdecurgã în bune condiþii.(4) Cu excepþia alin. (1), dispoziþiileprezentului articol se aplicã în modcorespunzãtor ºi pentru ComisiaElectoralã Centralã.Art. 41. - (1) La sfârºitul orelor de vo-tare preºedintele comisiei împreunãcu secretarul ºi cu încã un alt membrual comisiei, în prezenþa celorlalþi mem-bri ai comisiei, vor sigila urnele, vorîntocmi un proces-verbal cu privire ladesfãºurarea votãrii din ziua respec-tivã, arãtând numãrul persoanelorcare au votat, numãrul buletinelor devot folosite ºi al celor anulate.(2) Listele cu alegãtori, buletinele devot rãmase ºi cele anulate, precum ºiºtampila comisiei electorale vor fi de-pozitate în condiþii de maximã securi-tate, de regulã un fiºet metalic, careva fi închis si ºigilat în prezenþa per-soanelor menþionate la alineatul pre-cedent. În aceleaºi condiþii se va în-chide ºi încãperea în care se gãseºteurna de votare.(3) Despre toate aceste operaþiuni seva face menþiune în procesul-verbalîntocmit la sfârºitul zilei de votare.(4) În limita posibilitãþilor se poate apelala paza militarizatã a locurilor de votare. Art. 42. - La desfãºurarea votãrii ºi nu-mãrarea voturilor pot participa obser-

vatori locali, naþionali sau strãini, acre-ditaþi în prealabil cu cel puþin 3 zile îna-intea datei alegerilor de cãtre comisiaelectoralã localã sau de cãtre ComisiaElectoralã Centralã dacã acreditarease solicitã pentru participarea la ale-gerea Comisiei Superioare de Disci-plinã.Art. 43. - (1) Comisia Electoralã Cen-tralã poate desemna unul sau maimulþi membri ai sãi sã controleze des-fãºurarea alegerilor.(2) Aceºtia nu vor avea competenþade a lua mãsuri cu privire la desfãºu-rarea votãrii, ci doar de a suprave-ghea ºi controla desfãºurarea alegeri-lor ºi vor întocmi la sfârºitul activitãþiilor un proces verbal în care vor con-semna cele constatate.Art. 44. - În afara membrilor comisieielectorale locale, a reprezentantuluiComisiei Electorale Centrale ºi a ob-servatorilor acreditaþi, nicio altã per-soanã nu poate staþiona în încãpereaîn care are loc votarea mai mult decâttimpul necesar votãrii.Art. 45. - (1) Fiecare medic cu dreptde vot, dupã ce se legitimeazã ºi sem-neazã în lista de votare, primeºte dela membrii comisiei electorale localeun buletin de vot pe care se va aplicaºtampila comisiei electorale de cãtrepreºedinte sau secretar.(2) Medicii membri ai colegiului res-pectiv care nu se regãsesc pe listelede votare vor fi înscriºi de cãtre preºe-dintele comisiei sau de cãtre secreta-rul acesteia în listele de votare, menþi-onându-se toate datele de identificaredin buletinul de identitate sau paºa-port, precum ºi locul de muncã rezul-tat din prezentarea legitimaþiei de ser-viciu sau orice alt act doveditor.Art. 46. - (1) Alegãtorii vor vota sepa-rat astfel încât sã se asigure expri-marea secretã a votului.(2) Votarea se va face prin marcareacu „DA“ în dreptul numelui candidatu-lui pentru care se opteazã ºi prin tãie-rea numelui candidatului respins. Y

dosar

19


eticã

20


CCoonnff.. DDrr.. GGCC CCuurrccãã,, CCaatteeddrraaMMeeddiicciinnaa LLeeggaallãã ººii BBiiooeettiiccãã,, UUMMFF

««CCaarrooll DDaavviillaa»» BBuuccuurreeººttii

Secretul profesional este tot ceea cemedicul, în timpul exercitãrii profesieisale, a aflat direct sau indirect în legã-turã cu viaþa intimã a bolnavului, a fa-miliei, a aparþinãtorilor, precum ºi pro-bleme de diagnostic, prognostic, tra-tament, diverse circumstanþe în legã-turã cu boala (Codul Deontologic alColegiului Medicilor, art. 15).Secretul profesional în practica medi-cala este un element de bazã al rela-þiei medic-pacient dar ºi piatra de te-melie a onoarei profesionale. Este oobligaþie pentru medic dupã cum estestipulat clar în Codul deontologic(«Secretul profesional este obligato-riu...», art. 14 ºi restul, secþiunea B)dar este ºi elementul central al confi-denþialitãþii actului medical («Toateinformaþiile privind starea pacientului,rezultatele investigaþiilor, diagnosticul,prognosticul, tratamentul, datele per-sonale sunt confidenþiale chiar ºi dupãdecesul acestuia», Legea drepturilorpacientului nr. 46/2003, art. 21 ºi restul).

Confidenþialitatea presupune o relaþiepersonalã bidirecþionalã, având infor-maþiile sub secret, o relaþie bazatã peîncredere ºi pe obligaþie moralã. Se-cretul profesional este inclus în relaþiade confidenþialitate ca substructurã amoralei profesionale ºi este apãrat dedeontologie ºi eticã normativã. Pe dealtã parte, secretul profesional însuºieste apãrat de texte normative legalede drept comun, penal ºi civil.

Secretul ºi confidenþialitatea sunt ast-fel dublu reglementate, moral ºi legal,fiind unul din aspectele de practicãmedicalã în care textele legale ºi celeetice sunt pe deplin sinergice. Maimult, chiar în unele þãri europene, pre-cum în România, încãlcarea secretu-lui profesional este prevãzutã ºi delegea penalã adicã, dovedit vinovat,medicul responsabil va putea fi con-siderat o persoanã periculoasã socialprin încãlcarea valorilor sociale pecare societatea se ridicã sã le apere(art. 196 Cod Penal).Datoria profesionalã înseamnã maiîntâi asumarea unei obligaþii morale înraport cu bolnavul devenit pacient ºiapoi împlinirea ei (uneori cu sacrificiuºi compulsiune).Se fundamenteazã o relaþie medic-pacient, la care fiecare participãprintr-o oferta moralã: medicul face o

ofertã de datorie asumându-ºi o obliga-þie moralã privind îngrijirea medicalã acelui suferind, relaþie ce stã la bazadatoriei profesionale. Pacientul vine cuo ofertã de încredere; se întemeiazãîn egalã mãsurã o alianþã terapeuticãcare cu beneficenþã, non-maleficentã,autonomie ºi justiþie este îndreptatãspre binele pacientului a cãrui «sãnã-tate ºi viaþã devin principala îndatori-re» (Declaraþia de la Geneva, 1947).Obligatia moralã profesionalã nu sepoate împlini în lipsa încrederii, dupãcum încrederea pacientului este risi-pitã dacã medicul nu îºi exercitã dato-ria. Relaþia bidirecþionalã descrisãapropie ºi leagã pentru un timp douãpersoane altfel diferite ºi necunoscutecreionând în jurul lor un cerc al încre-derii ºi aceasta este caracteristicãpracticii medicale (cei doi se unescpentru a înlãtura ori limita acþiunea

Cercul de încredere al relaţiei medic-pacient, bazat pe exerciţiul

secretului profesional

21


eticã

unui duºman comun - boala). Cercul poate fi lãrgit numai de cãtrepacient, proprietarul informaþiilor me-dicale ce privesc propria sa persoanaºi primul îndreptãþit din punct de vede-re legal sã le cunoascã atât timp câtare capacitatea psihicã spre a le ad-ministra ºi înþelege, manifesta volun-tariat (libertatea) de a o face ºi arecapacitate decizionalã spre a autorizaactele medicale, într-un cuvânt spuseste autonom.Existã douã situaþii legale ºi moralecare pot ridica obligaþia secretului pro-fesional : (1) o primã situaþie care rupecercul de încredere din afara sa, res-pectiv în situaþii prevãzute de lege(1a) viaþa ori sãnãtatea unei terþe per-soane este pusã în pericol, încãlcareasecretului profesional putând împiedi-ca aceste consecinþe, (1b) pacientulautorizeazã în scris dezvãluirea infor-maþiei medicale în interesul unui ca-drul legal (ex. în instanþã, art. 79 CPP)ºi (2) o a doua situaþie care lãrgeºtecercul de încredere din interiorul sãuprin care pacientul autorizeazã medi-cul curant sã divulge secretul unorterþi dând în acest sens instrucþiuni(de ex. sã discute în interesul sãu cuunii aparþinãtori, etc.) Este necesar sã facem o distincþieclarã între informaþia cu caracter pu-blic ºi informaþia cu caracter medical. Prima se fundamenteazã pe dreptul ºiliberul acces la informare ca exerciþiual drepturilor fundamentale ale omuluiîn societãþile democratice, moderne,

interesul social fiind tocmai aflarea in-formaþiei ce are caracter public (ex.aducerea la cunoºtiinþã a unei infecþiicu botulism, etc.). A doua se fundamenteazã pe exerci-tiul confidentialitãþii ºi al secretului pro-fesional, interesul social fiind tocmaineaflarea informaþiei confidenþiale,modalitate prin care respectareadreptului persoanei serveºte respec-tãrii drepturilor sociale. Iatã deci douãconsecinþe diametral opuse: una încare trebuie sã se afle iar cealaltã încare nu trebuie sã se afle informaþiamedicalã.

Legea nr. 544/2001 privind LiberulAcces la Informaþiile de Interes Public,MO nr. 663/23 octombrie 2001 conso-lidatã in 2009)Art. 1. Accesul liber ºi neîngrãdit alpersoanei la orice informaþii de interespublic, definite astfel prin prezentalege, constituie unul dintre principiilefundamentale ale relaþiilor dintre per-soane ºi autoritãþile publice Art. 2b. Prin informaþie de interes pu-blic se înþelege orice informaþie carepriveºte activitãþile sau rezultã dinactivitãþile unei autoritãþi publice sauinstituþii publice, indiferent de suportulori de formã sau de modul de expri-mare a informaþiei.

Medicul nu trebuie sã se caute pe sineîntre cele douã poziþii întrucât el nu aredecât o singurã opþiune simplu de aflat. De mii de ani actul medical ºi informa-þia continutã a fost ºi va rãmâne confi-denþialã iar medicul curant are în con-diþiile legii o dublã impunere moralã ºilegalã spre a pãstra secretul, atât dinpartea bolnavului (ca cetãþean – legalcivil- ºi ca pacient – moral) dar ºi dinpartea societãþii (care îºi aparã drep-turile sale generale prin apãrareadrepturilor individuale – legal penal).Cât priveºte informaþia cu caracterpublic care uneori se regãseºte îninteriorul informaþiei medicale ºi care

cunoscutã ºi cu transparenþa comuni-catã poate servi interesului public ºibunului exerciþiu democratic al dreptu-rilor omului, trierea acesteia de restulinformaþiilor confidenþiale ºi expune-rea sa mai departe publicului, NU seaflã în administrarea medicului curantci a administraþiei instituþiilor medicaleîn care acesta lucreazã care, fie pu-blice ori private au, în interesul public,obligaþia de a prelucra informaþia res-pectivã cu stricta respectare a legiiprivind datele cu caracter personal.

Legea nr. 677/2001 privind ProtecþiaPersoanelor cu Privire la PrelucrareaDatelor cu Caracter Personal ºi Libe-ra Circulaþie a Acestor Date, MO nr.790 din 12 decembrie 2001.

Ca atare datele medicale ale victime-lor accidentelor, ale bolnavilor inter-naþi spre diagnostic ºi tratament ori acelor tocmai trataþi ori decedaþi NU oridatele lor cu caracter personal nu suntinformaþii cu caracter public cât timpnu privesc o persoanã publicã careexercitã îndatoriri publice ori nu aducatingere interesului public de sãnãtateori prevenþie (epidemiologic) al bolilor.Chiar ºi în aceste cazuri mãsura dife-renþierii informaþiei publice de infor-maþia confidenþiala revine în rãspun-derea celor ce reprezintã relaþia unitã-þii medicale cu spaþiul public (adminis-traþie, purtãtor de cuvânt).În ultima vreme se pot observa atitudi-ni preluate ori poate chiar generate depresiunea media în raport cu care seridica suspiciunea încãlcãrii confiden-tialitãþii ºi implicit a secretului profe-sional: acest lucru ne dã de gândit cãpoate medicii prea ocupaþi cu practicamedicalã au uitat cã relaþia medic-pa-cient se aflã mereu în interiorul cercu-lui de încredere trasat de cãtre paci-ent ºi apãrat ca de un scut de confi-denþialitatea medicalã ca o mãsura aonorabilitãþii profesionale ºi împliniriidatoriei. Y

conferinþe

22


CCuurrssuurrii ggrraattuuiittee ddee ppeerrffeeccþþiioonnaarree ppeennttrruu

880000 ddee ppnneeuummoollooggiiPeste 800 medici pneumologi, dar ºimedici interniºti, pediatri sau medici defamilie a cãror activitate implicãcunoºtinþe aprofundate de pneumolo-gie ºi 50 de manageri de institute, spi-tale, secþii de pneumologie vor parti-cipa gratuit la programe de formareprofesionalã inovatoare, prin instru-mente de tip e-learning, în scopulcreºterii calitãþii ºi productivitãþii munciiºi atingerii unor standarde europene.„Ne dorim sã facilitãm accesul laaceste cursuri aprofundate de for-mare profesionalã tuturor medicilorcare se confruntã sau se vor confrun-ta în viitor cu afecþiunile respiratoriicronice, din pãcate, cu prevalenþã,mortalitate, morbiditate ºi costuri pen-tru individ ºi sistem, tot mari. Pro-gramul se adreseazã aºadar nu doarmedicilor specialiºti, dar ºi medicilorrezidenþi în pneumologie sau medi-cinã internã“, a declarat Prof. Dr.Florin Mihãlþan, preºedintele SocietãþiiRomâne de Pneumologie ºi totodatãmanagerul acestui proiect.Programul prevede organizarea decursuri on-line, având la bazã studiulindividual, urmate de cursuri interac-tive, finalizate cu certificare naþionalãºi acreditate de Colegiul Medicilor, încadrul programului de educaþie med-icalã continuã, reînnoirii dreptului deliberã practicã al profesioniºtilor dinsãnãtate din România.„În cadrul sesiunilor de curs interac-tive, ale cãror costuri sunt acoperiteintegral din bugetul proiectului, partici-panþii vor beneficia de prezenþa unoradintre cei mai reputaþi specialiºti ro-mâni, cu expertizã recunoscutã pe te-matica propusã“, a declarat Mihãlþan.Managerii care participã la proiect aula dispoziþie acelaºi instrument mod-ern de studiu individual, portalul de e-learning, urmat de o sesiune de cursuriinteractive, prin care îºi vor aprofunda

cunoºtinþele ºi vor primi certificareanaþionalã.Proiectul a demarat la data de 1 iulie2010, având o perioadã de imple-mentare de 36 de luni (1 iulie 2010 -30 iunie 2013) ºi o valoare totalã de5.894.127 lei, din care 5.772.893 leifinanþare nerambursabilã din FondulSocial European (FSE). Proiectul va fiimplementat de Societatea Românãde Pneumologie, împreunã cu In-stitutul de Pneumoftiziologie „MariusNasta“ ºi SIVECO România SA.Obiectivul general al proiectului îl re-prezintã creºterea gradului de adap-tabilitate ºi de competenþã în activitatepentru grupul þintã (personal ºi man-ageri din domeniul sãnãtãþii), prinidentificarea ºi promovarea unor mo-dele manageriale, eficiente, în contex-tul descentralizãrii ºi prin sporireacapacitãþii de întelegere ºi operare cunoile tehnologii utilizate în domeniulpneumologiei.„Suntem, încã, o disciplinã relativ tâ-nãrã ºi care se confruntã permanentcu provocãrile generate atât de preju-decãþile trecutului, încã prea aproapepentru a fi inofensiv, cât ºi de cele cre-

ate prin asaltul permanent al viitorului,pentru cã trebuie sã þinem pasul cu totce înseamnã progres în pneumologie,fie cã ne referim la metode diagnos-tice, de investigaþii sau terapie“, con-chide Prof. Dr. Mihãlþan.

CCoonnffeerriinnþþaa NNaaþþiioonnaallãã aa AAssoocciiaaþþiieeii TTiinneerriilloorr

MMeeddiiccii GGeerriiaattrriiA doua ediþie a Conferinþei Naþionalea Asociaþiei Tinerilor Medici Geria-tri va avea loc la Bucureºti în perioa-da 12-13 octombrie 2011, în amfi-teatrul din Sediul Institutului Naþionalde Gerontologie ºi Geriatrie „Ana As-lan“ (Sector 1, str. Cãldãruºani nr. 9).Manifestarea va avea loc în cadrulsecþiunii - Tineri Medici - a ConferinþeiNaþionale de Gerontologie ºi Ge-riatrie, care se va desfãºura în perioa-da 12-16 Octombrie 2011 la Sediulcentral si la Clinica Otopeni a INGG„Ana Aslan“. Conferinþa ATMG se adreseazã înspecial medicilor rezidenþi. Sunt invitaþisã participe medicii rezidenþi din toatespecialitãþile, precum ºi studenþii me-dicinisti, cu lucrãri originale - studii

23


conferinþe

clinice sau în domeniul gerontologiei,prezentãri teoretice sau de caz clinic.Rezumatele lucrãrilor vor fi publicateîn revista Conferinþei Naþionale de Ge-rontologie ºi Geriatrie, indexatã ISBN.

Tema conferinţei este „Pacientul vârstnic: o provocare multidisciplinară”

Conferinþa este structuratã pe douãsecþiuni: lucrãri originale: studii clinicedespre patologia vârstnicului, studii debiogerontologie sau gerontologie so-cialã; cazuri clinice/lucrãri teoretice:prezentare de caz: pacienþi vârstnici(>65 ani) cu multiple comorbiditãþi,cazuri clinice deosebite ºi prezentareteoreticã pe tema unei patologii lapacientul vârstnic, prezentare focali-zatã pe un anumit subiect. Cea maibunã lucrare din fiecare secþiune va fipremiatã. Fiecare premiu va constaîn acoperirea parþialã a cheltuielilorpentru un tratat medical sau pentruparticiparea la o manifestare ºtiinþificã.

Pentru detalii suplimentare o puteþi contactape dna. Sorina Maria Aurelian, preºedintele

Asociaþiei Tinerilor Medici Geriatri, tel.0724284842, email: [email protected]

CCoonnggrreessuull NNaaþþiioonnaall ddee PPssiihhiiaattrriiee

Asociaþia Românã de Psihiatrie ºiPsihoterapie, Universitatea de Me-dicinã ºi Farmacie „Carol Davila“ ºiCentrul Naþional de Sãnãtate Mintalãºi Lupta Antidrog organizeazã înperioada 19 - 22 octombrie 2011, laCentrul Internaþional de Conferinþe,Palatul Parlamentului, Bucureºti, celde-al IV-lea Congres Naþional dePsihiatrie - CNP 2011.Organizat la fiecare 3 ani, Congresul

Naþional de Psihiatrie este cea maimare manifestare ºtiinþificã din Ro-mânia care implicã o largã participarenaþionalã ºi internaþionalã în domeniulpsihiatriei ºi sãnãtãþii mintale, fiind aº-teptaþi sã participe mai bine de 1.000de specialiºti.Congresul este deschis contribuþiilorºtiinþifice originale, facilitând schimburi

de idei ºi de experienþe clinice cu ori-entãri ºi durate diferite privind tul-burãrile afective, anxietate ºi tulbu-rarea obsesiv-compulsivã, educaþia înpsihiatrie, sãnãtate mintalã ºi litera-turã, psihiatria ºi sexualitatea, schi-zofrenia etc.

Reuniunile ºtiinþifice vor fi însoþite de oexpoziþie medicalã specializatã carereuneºte companii din toata þara dindomeniul psihiatriei, ce vor expuneproduse farmaceutice, consumabile,aparaturã, echipamente ºi instru-mente de ultimã generaþie.

Pentru informatii suplimentare privind participarea la acest eveniment, puteþi accesa

website-ul oficial al Congresului, www.congrespsihiatrie.ro.

CCuurrssuurrii EEMMCC oonnlliinnee ppeennttrruummeeddiiccii ppee PPaaggiinnaaMMeeddiiccaallaa..rroo

PaginaMedicala.ro, în parteneriat cuUniversitatea de Medicinã ºi Farma-

cie „Grigore T. Popa“ din Iaºi, a lansatcursuri de educaþie medicalã continuã(EMC) online, ce pot fi accesate laadresa PaginaMedicala.ro/cursuri-emc/. Cursurile EMC online se adreseazãmedicilor de specialitãþi medicale vari-ate care doresc sã înveþe ºi sã se per-fecþioneze în domenii de interes, ur-mând un program flexibil, care punepreþ pe timpul acestora. Creditarea serealizeazã prin promovarea testuluifinal, în urma cãruia va fi eliberat cer-tificatul de absolvire a cursului, cunumãrul aferent de credite.„Medicina este o profesie în care tre-buie sã înveþi tot timpul. Educaþia Me-dicalã Continuã este o cerinþã extremde necesarã pentru pregãtirea medi-cului ºi pentru siguranþa pacientului.Consider cã în cadrul educaþiei me-dicale continue trebuie folosite toatemetodele, însã numai acolo unde sepreteazã. Proiectul Universitãþii de Me-dicinã ºi Farmacie „Gr.T. Popa“ Iaºi cuPaginaMedicala.ro se înscrie înaceastã direcþie de încurajare a edu-caþiei medicale online“, afirmã prof. dr.Vasile Astãrãstoae, rectorul UMF„Grigore T. Popa“ din Iaºi, preºedinteleColegiului Medicilor din România.Pentru a putea avea acces la acest pro-gram educaþional, medicii interesaþi tre-buie sã urmeze trei paºi simpli: sã uti-lizeze un calculator conectat la internet,sã-ºi creeze cont în PaginaMedicala.roºi sã achiziþioneze cursul de interes dinlista existentã în site. Primele cursuri disponibile pentrumedici sunt: „Poliartrita Reumatoidã –diagnostic ºi tratament biologic“ ºi„Tratamentul actual al fibrilaþiei atri-ale“, fiecãruia dintre acestea fiindu-ialocate 6 credite EMC. Cursurile seadreseazã medicilor din specialitãþiprecum reumatologia, cardiologia,medicina internã, medicina de familie,dar ºi medicilor specializaþi în alteramuri ale medicinei care au în evi-denþã pacienþi cu fibrilaþie atrialã ºipoliartritã reumatoidã. Y

cãrþi

24


AGENDA MEDICALÃ MERCK. ME-DICUL CASEI, ediþia a doua, estecomplet revizuitã ºi conþine aproapetoate informaþiile din Manualul Merckde diagnostic ºi tratament, dar scriseîntr-un limbaj uºor de înþeles, accesi-bil publicului larg. Cititorul va gãsi înaceastã lucrare generos ilustratãdescrierea tuturor bolilor importante ºiproblemelor de sãnãtate.Conþinutul este organizat în secþiuni ºicapitole, astfel încât accesul la infor-maþie sã fie rapid ºi uºor; la începutul

fiecãrui capitol sunt date informaþiidespre funcþionarea normalã a unuiorgan, pentru ca apoi sã fie descrisesemnele ºi simptomele bolilor, diag-nosticul de laborator ºi tratamentulrecomandat.De asemenea, existã un capitol deurgenþe medicale, cu noþiuni speciale,care trateazã aspecte ale medicineialternative ºi complementare, afec-þiuni chirurgicale, probleme care potapãrea în timpul cãlãtoriilor.Scrisã de aproximativ 200 de spe-

cialiºti, aceastã nouã ediþie a lucrãriia fost complet revizuitã ºi i s-auadãugat noi date, provenite din des-coperiri recente în domeniile medi-cinei ºi sãnãtãþii. Conþine subiecte relevante ºi demare actualitate, de la terapiagenicã ºi semnele de alarmã alecancerului pânã la rãzboiul biologicºi terorism. La medicamente suntprecizate atât denumirea ºtiinþificã,cât ºi cea comercialã, precum ºiefectele secundare. Y

AGENDAMEDICALĂ

MERCK

AGENDAMEDICALĂ

MERCK

25


cãrþiPPrroo ff .. ddrr .. CCrr ii ss tt iiaann VV llããddeessccuu,, CCrr ii ss tt iiaann BBuuººoo ii

Politici de sãnãtate în Uniunea Europeanã

Volumul prezintã, în premierã pentrupublicul românesc, modul în careinstituþiile europene influenþeazã func-þionarea sistemelor sanitare ºi furniza-rea serviciilor de sãnãtate în Româ-nia, dar ºi la nivel european. Sunt des-crise cadrul legislativ ºi sistemele desãnãtate din diferite þãri, finanþarea ºiorganizarea acestora, diferenþele din-tre ele ºi mãsurile luate pentru unifor-mizarea lor. Secþiuni specifice suntdedicate strategiilor legislative ce vi-zeaza libera circulaþie a medicilor ºipacienþilor, autorizarea medicamen-telor, rezolvarea unor probleme speci-fice, precum îmbãtrânirea populaþiei,combaterea fumatului, a alcoolismu-lui, a pandemiilor de gripã, expunereala radiaþii sau supravegherea stãrii desãnãtate mintalã a populaþiei. Informaþiile furnizate sunt utile atâtstudenþilor la medicinã sau medicilorcare intenþioneazã sã lucreze în altãþarã din spaþiul european, cât ºi ma-nagerilor de spitale care urmãrescatragerea investiþiilor în sectorul sani-tar sau pacienþilor care doresc sã be-neficieze de servicii sanitare în þãrilemembre ale Uniunii Europene. Y

Cuvântul înainte este scris de John Dalli,Comisarul European pentru Sãnãtate

ultima orã

26


Colegiul Medicilor dinRomâånia

Bd. Timiºoara nr. 15Sector 6

Bucureºti 061303

Telefoane:021/413.88.00021/413.88.03

Fax:021/413.77.50

e-mail:[email protected]

www.cmr.ro

Editor asociat: Directa Comunicare &

Marketing

Str. Vasile Gherghel1A, Sector 1,

Bucureºti 011521

Telefon/Fax:021/232.30.22

e-mail:[email protected]

www.directa.ro

EEddiittoorr ggeenneerraall::PPrrooff.. uunniivv.. VVaassiillee AAssttããrrããssttooaaee

((ccoolleeggiiuumm@@iiaassii..mmeeddnneett..rroo))

EEddiittoorr ccoooorrddoonnaattoorr::LLuummiinniiþþaa VVââllcceeaa

((lluummiinniittaa..vvaallcceeaa@@ddiirreeccttaa..rroo))

PPuubblliicciittaattee ººii ddiissttrriibbuuþþiiee::DDiirreeccttaa

CCoommuunniiccaarree && MMaarrkkeettiinngg((rraazzvvaann..aavvrraamm@@ddiirreeccttaa..rroo))

DDTTPP::OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn

((wwwwww..ooppdd..rroo –– aarrttaa@@ooppdd..rroo))

TTiippaarr::

((ccoosstteell..ddaanncciiuu@@xxnneett..rroo))

P u b l i c a ţ i e e d i t a t ă d e C o l e g i u l M e d i c i l o r d i n R o m â n i a ( C M R )

Aºteptãm mesajele ºi sugestiile dumneavoastrã referitoare la conþinutul revistei „Medica“ pe adresa de e-mail [email protected]

sau pe adresa Colegiului Medicilor din România – B-dul Timiºoara nr. 15, Sector 5, Bucureºti 061303

Peste 200 de medici au participat recentla cea de a VII-a ediþie a Conferinþei Na-þionale de Bioeticã.Conferinþa din acest an s-a bucurat deprezenþa unor invitaþi strãini, nume alebioeticii mondiale, precum Tristram En-gelhardt Jr., Bahaa Darwish, IsidorosKaratzas.Tristram Engelhardt Jr. este profesor defilozofie la Universitatea Rice din Hous-ton Texas. El este spcializat în istorie ºifilosofia medicinei. Este profesor emeritla Colegiul de Medicinã Baylor ºi mem-bru a Centrului de Eticã Medicalã ºiPolitici Publice Baylor. Profesorul Engel-hardt Jr. este redactor ºef al Jurnaluluide Medicinã ºi Filozofie ºi membru înbordul mai multor reviste, printre care ºiBioeticã Creºtinã ºi Filosofia Medicinei.Este membru al Centrului Hastings, o

instituþie independentã de cercetare înbioeticã.Bahaa Darvish este profesor la Univer-sitatea din Qatar, unde þine cursuri de fi-lozofie. Din 2006, dr. Darvish este ex-pert al UNESCO în domeniul eticii ºti-inþei ºi tehnologiei. De asemenea estemembru fondator al Asociaþiei Interna-þionale de Educaþie în Eticã. Profesorul Isidoros Karatyas este ºefulDepartamentului de Eticã din ComisiaEuropeanã. Conferinþa Naþionalã deBioeticã a fost organizatã de SocietateaRomânã de Bioeticã, Colegiul Medicilordin România, Colegiul Psihologilor dinRomânia ºi Universitatea de Medicinã ºiFarmacie „Gr.T. Popa“ Iaºi. Tema conferinþei din acest an a fostEtica în sãnãtate în contextual globa-lizãrii. Y

Conferinþa Naþionalãde Bioeticã

Online Shopping Mall

www.directa.ro

Documents

informaþii analize dezbateri - cmr.ro · Agenda Medicalã Merck Politici de sãnãtate în Uniunea Europeanã Ultima orã pag 26 Conferinþa Naþionalã de Bioeticã Solidaritatea