INFLUENȚA AVIARĂ

AVIAN INFLUENZA – AVIAN FLU

DEFINIȚIE

Influența aviară este o infecție foarte contagioasăcauzată de virusuri din familia Orthomyxoviridae,genul Influenzavirus, caracterizată clinic printulburări generale grave, respiratorii, digestive șinervoase, însoțite de o infiltrație edematoasă ațesutului conjunctiv subcutanat din regiunea capuluiși gâtului, iar morfopatologic prin diateză hemoragicăaccentuată.

Influența aviară este o infecție foarte contagioasăcauzată de virusuri din familia Orthomyxoviridae,genul Influenzavirus, caracterizată clinic printulburări generale grave, respiratorii, digestive șinervoase, însoțite de o infiltrație edematoasă ațesutului conjunctiv subcutanat din regiunea capuluiși gâtului, iar morfopatologic prin diateză hemoragicăaccentuată.

ETIOLOGIE

Agentul etiologic al influenţei aviare este virusuluiinfluenţei tipul A, care face parte din genulInfluenzavirus, familia Orthomyxoviridae.

Pe baza structurii biochimice a nucleoproteinei virale(NP) orthomyxovirusurile au fost clasificate in treitipuri, notate cu A,B,C. : A - om,cal, porc și multe specii aviare; B și C – numai la om

Agentul etiologic al influenţei aviare este virusuluiinfluenţei tipul A, care face parte din genulInfluenzavirus, familia Orthomyxoviridae.

Pe baza structurii biochimice a nucleoproteinei virale(NP) orthomyxovirusurile au fost clasificate in treitipuri, notate cu A,B,C. : A - om,cal, porc și multe specii aviare; B și C – numai la om

Pe baza caracterelor antigenice ale glicoproteinelorde suprafață (H, N) au fost identificate identificate 16tipuri de hemaglutinine, notate H1-H15 și 9 tipuri deneuraminidaza, notate N1-N9.

H este supusă unei rate mari a mutaţiilor,datorită erorilor în activitatea ARNpolimerazei. Selecţia pentru substituţiaaminoacizilor este guvernată, cel puţinparţial, de presiunea imună, întrucît H esteţinta majoră a răspunsului imun al gazdei.

H este supusă unei rate mari a mutaţiilor,datorită erorilor în activitatea ARNpolimerazei. Selecţia pentru substituţiaaminoacizilor este guvernată, cel puţinparţial, de presiunea imună, întrucît H esteţinta majoră a răspunsului imun al gazdei.

N este al doilea antigen major de suprafaţă al virusului şi,ca şi H, este o glicoproteina membranară integrală. Funcţiasa este de a elibera particulele virale de pe receptoriicelulei gazdă, permiţând ieşirea virusurilor din celula încare au luat naştere şi facilitând astfel diseminarea.

Evoluția virusurilor gripale

Reasortarea virusurilor gripale

CARACTERE EPIDEMIOLOGICE RECEPTIVITATE

Se infectează încondiţii naturale:găina, curca, mairar fazanul, păunul,bibilica.

Păsările sălbatice(vrabia, stanca,sticletele, mierla,burniţa, piţigoiul,potârnichea) se potîmbolnăvi atât înmod natural cât şiexperimental.

RECEPTIVITATE Se infectează în

condiţii naturale:găina, curca, mairar fazanul, păunul,bibilica.

Păsările sălbatice(vrabia, stanca,sticletele, mierla,burniţa, piţigoiul,potârnichea) se potîmbolnăvi atât înmod natural cât şiexperimental.

SURSE DE INFECȚIE Sursele de infecţie sunt reprezentate de:

păsările bolnave sau în perioada de incubaţie, cadavrele păsărilor infectate natural sau experimental, resturile de la prelucrarea carcaselor şi apele de spălare a

acestora, secreţiile şi excreţiile păsărilor infectate ca şi produsele şi

ustensilele ce au venit în contact cu virusul. Transmiterea bolii la distanţă se poate face prin ape

curgătoare, păsări sălbatice, vehicule infectate.

SURSE DE INFECȚIE Sursele de infecţie sunt reprezentate de:

păsările bolnave sau în perioada de incubaţie, cadavrele păsărilor infectate natural sau experimental, resturile de la prelucrarea carcaselor şi apele de spălare a

acestora, secreţiile şi excreţiile păsărilor infectate ca şi produsele şi

ustensilele ce au venit în contact cu virusul. Transmiterea bolii la distanţă se poate face prin ape

curgătoare, păsări sălbatice, vehicule infectate.

MECANISM PATOGENETIC Procesele patogenice ale gripei încep cu ataşarea şi

penetrarea celulelor epiteliale din mucoasarespiratorie, fiind depăşite mecanismele de apărarelocală (imunoglobulinele A, nucleoproteinenespecifice şi mecanismul mucociliar).

Replicarea virală durează 4-6 ore, fiind urmată deeliberarea de noi virioni şi moartea celulelor-gazdă.

Infecţia gripală distruge celulele ciliate respiratorii,zonele afectate fiind expuse colonizării bacteriene,cu invadare locală.

Răspunsul imunitar este puternic, cu producerea deinterferoni, dar cu deficit de imunitate celulară.

Procesele patogenice ale gripei încep cu ataşarea şipenetrarea celulelor epiteliale din mucoasarespiratorie, fiind depăşite mecanismele de apărarelocală (imunoglobulinele A, nucleoproteinenespecifice şi mecanismul mucociliar).

Replicarea virală durează 4-6 ore, fiind urmată deeliberarea de noi virioni şi moartea celulelor-gazdă.

Infecţia gripală distruge celulele ciliate respiratorii,zonele afectate fiind expuse colonizării bacteriene,cu invadare locală.

Răspunsul imunitar este puternic, cu producerea deinterferoni, dar cu deficit de imunitate celulară.

Replicarea virală

Atașareavirului

de celulă

Atașareavirului

de celulă

Multiplicareavirusuluiîn celulă

Asamblareanoilor

virioni încitoplasmă

Ieșirea nouluivirus

din celulă

TABLOUL CLINIC Gripa aviară evoluează, în general cu un pronunţat

caracter septicemic supraacut şi acut. După o incubaţie de 3-5 zile, boala apare brusc, cu

caracter exploziv. Păsările bolnave stau retrase,strânse ghem, refuză hrana, creasta şi bărbiţele secianozează.

Gripa aviară evoluează, în general cu un pronunţatcaracter septicemic supraacut şi acut.

După o incubaţie de 3-5 zile, boala apare brusc, cucaracter exploziv. Păsările bolnave stau retrase,strânse ghem, refuză hrana, creasta şi bărbiţele secianozează.

În formele supraacute, păsările mor în câteva ore dela apariţia primelor simptome. Sunt şi cazuri în caremoartea se produce fulgerător, înainte de oricemanifestare clinică; asemenea cazuri se întâlnesc maiales când boala apare pentru prima dată într-o regiune.

În formele supraacute, păsările mor în câteva ore dela apariţia primelor simptome. Sunt şi cazuri în caremoartea se produce fulgerător, înainte de oricemanifestare clinică; asemenea cazuri se întâlnesc maiales când boala apare pentru prima dată într-o regiune.

În evoluţia acută, obişnuit întâlnită, păsările prezintă : indigestie ingluvială, scurgere de mucozităţi din cioc şi nări şi diaree. apariţia unui edem al ţesutului conjunctiv subcutanat din

regiunea capului, edem care se poate extinde şi la gât, uneoripână la piept, antrenând o jenă, mai mult sau mai puţinaccentuată în respiraţie, care devine dispneică, zgomotoasă,horcăitoare.

În evoluţia acută, obişnuit întâlnită, păsările prezintă : indigestie ingluvială, scurgere de mucozităţi din cioc şi nări şi diaree. apariţia unui edem al ţesutului conjunctiv subcutanat din

regiunea capului, edem care se poate extinde şi la gât, uneoripână la piept, antrenând o jenă, mai mult sau mai puţinaccentuată în respiraţie, care devine dispneică, zgomotoasă,horcăitoare.

Pe măsură ce boala avansează, starea dedepresiune devine din ce în ce mai profundă,pasărea se deplasează cu greutate, stă ghemuită,cu aripile lăsate, cu pleoapele semiînchise,edemaţiate, cu capul sprijinit în pământ.

Când boala durează mai mult de 1-2 zile, apartulburări nervoase, reprezentate prin atitudinicurioase, convulsii, vertije, amauroză, contracţiiclonice ale diferitelor grupe musculare, paralizii.

TABLOULANATOMOPATOLOGIC Leziunile diferă în raport cu

forma, evolutivă a bolii şi au,în general, un caracterhemoragic, de septicemiegravă.

În formele supraacute, înafară de cianoza crestei, abărbiţelor şi a leziunilorcongestive generale, nu seîntâlnesc alte modificărideosebite

Leziunile diferă în raport cuforma, evolutivă a bolii şi au,în general, un caracterhemoragic, de septicemiegravă.

În formele supraacute, înafară de cianoza crestei, abărbiţelor şi a leziunilorcongestive generale, nu seîntâlnesc alte modificărideosebite

Leziunilor congestive la nivelul carcasei

În forma acută, seconstată cianoza crestei,a bărbiţelor şi aurechiuşelor.

Mucoasa conjunctivalăeste inflamată şi prezintăuneori mici echimoze.

În cavitatea bucală, încăile respiratoriianterioare şi pe mucoasaoculară se constată ocantitate sporită demucus.

În forma acută, seconstată cianoza crestei,a bărbiţelor şi aurechiuşelor.

Mucoasa conjunctivalăeste inflamată şi prezintăuneori mici echimoze.

În cavitatea bucală, încăile respiratoriianterioare şi pe mucoasaoculară se constată ocantitate sporită demucus.

Cianoza crestei și a bărbiţelor Echimoze la nivelul căilorrespiratorii anterioare

Ţesutul conjunctivsubcutanat din regiuneacapului, gâtului șimembrelor este puternicinfiltrat cu un lichidseros, citrin, clar.

Ţesutul conjunctivsubcutanat din regiuneacapului, gâtului șimembrelor este puternicinfiltrat cu un lichidseros, citrin, clar.

La deschidereacadavrului se constatăleziuni de tiphemoragic, traduseprin peteşii până laechimoze, dedimensiuni variabile,situate pe seroase, peepicard şi la nivelulsilonului grăsos, pegrăsimea stomaculuimuscular şi glandularşi a mezenterului peseroasa intestinală,toracică şi în masamusculară apectoralilor.

La deschidereacadavrului se constatăleziuni de tiphemoragic, traduseprin peteşii până laechimoze, dedimensiuni variabile,situate pe seroase, peepicard şi la nivelulsilonului grăsos, pegrăsimea stomaculuimuscular şi glandularşi a mezenterului peseroasa intestinală,toracică şi în masamusculară apectoralilor.

Leziunile caracteristicese întâlnesc înstomacul glandular şise traduc prinhemoragii ale papilelorşi ale mucoaseiinterpapilare.

Peretele stomaculuiglandular este îngroşat,iar mucoasa stomacalăeste acoperită de un stratgros de mucus aderent

Leziunile caracteristicese întâlnesc înstomacul glandular şise traduc prinhemoragii ale papilelorşi ale mucoaseiinterpapilare.

Peretele stomaculuiglandular este îngroşat,iar mucoasa stomacalăeste acoperită de un stratgros de mucus aderent

Mucoasa intestinală esteinflamată şi congestionată(enterită catarală sauhemoragică)

Aspecte lezionale la lebădă

Hemoragiiepicardice

Hemoragii ale musculaturiipectorale

Aspecte lezionale la lebădă

Enterită hemoragică Hemoragii în țesutulconjunctiv subcutanatdin regiunea gâtului

Bibliografie PerianuTudor – Boli infecțioase ale animalelor.Viroze, vol. II, Ed. Venus, 2005 Programul acțiunilor de supraveghere. prevenire și control al bolilor la

animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor șiprotecția mediului - ANSVSA

www.oie.int www.cfsph.iastate.edu www.thepoultrysite.com www.defra.gov.uk www.ncbi.nlm.nih.gov http://en.wikipedia.org www.fao.org www.merck.com www.biomedcentral.com www.who.int

PerianuTudor – Boli infecțioase ale animalelor.Viroze, vol. II, Ed. Venus, 2005 Programul acțiunilor de supraveghere. prevenire și control al bolilor la

animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor șiprotecția mediului - ANSVSA

www.oie.int www.cfsph.iastate.edu www.thepoultrysite.com www.defra.gov.uk www.ncbi.nlm.nih.gov http://en.wikipedia.org www.fao.org www.merck.com www.biomedcentral.com www.who.int