Industrie a Xi Obtinerea Berii

8/6/2019 Industrie a Xi Obtinerea Berii

http://slidepdf.com/reader/full/industrie-a-xi-obtinerea-berii 1/63

Ministerul Educaiei şi CercetăriiProgramul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI-a

DOMENIUL: Industrie AlimentarăCALIFICAREA: Operator în industria alimentară fermentativă.NIVELUL: 2

MODULUL: Obinerea berii

2005



Autor: Prof. Gabriela Rodica Ionescu Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru

Mooc“ Bucureşti

Consultană:Dana StroieElisabeta Tache

Expert CNDIPTExpert local



Modulul II: Obinerea berii

Domeniul: Industrie AlimentarăCalificarea: Operator în Industria Alimentară Fementativă

3

Conuri hamei Tancuri defermentare

Mal

Cazan fierbere Moară cu două valuri Instalaiefiltrare

Secie de îmbuteliere





4

CUPRINS

I INTRODUCERE 5Lista de unităi de competene 6

II MATERIALE DE REFERINĂ 7Fişe de documentare 7Folii 27Cuvinte cheie 28Glosar 29

III ACTIVITĂI PENTRU ELEVI 30Fişa de descriere a activităii 30Activităi 31

Fişa pentru înregistrare a progresului şcolar 49IV SOLUII ŞI SUGESTII METODOLOGICE 50

Îndrumări privind modalităi de evaluare 57Sugestii pentru creşterea eficienei învăării 58

V BIBLIOGRAFIE 59





5

I INTRODUCERE

Auxiliarul curricular se adresează elevilor Şcolii de Arte şi Meserii care sepregătesc să devină lucrători în industria alimentară fermentativă, nivel 2. În auxiliar se regăsesc sarcini de lucru cum sunt:

• Efectuarea unor activităi independente• Căutarea de informaii utilizând surse ca: manuale, cări de specialitate,

pagini de internet, albume• Elaborarea unui portofoliu cu exerciii rezolvate şi activităile

desfăşurateAuxiliarul nu acoperă toate cerinele din S.P.P.

Pentru obinerea certificatului de calificare este necesară validarea integrală atuturor competenelor din standardul de pregătire profesională.

Important ! • Citii cu atenie toate cerinele înaintea rezolvării• În cazul unor nelămuriri adresai-vă profesorului• Rezolvai toate sarcinile date• Activităile practice au loc în seciile de producie (fabrici de bere,

atelier şcoală) în laborator sau în cabinetul şcolii dotat cu material

didactic adecvat• Profesorul va evalua progresul şcolar pe baza activităilor

efectuate de elevi.





6

ABILITATEA CHEIE: Lucrul în echipă

COMPETENE TEHNICE SPECIALIZATE

UNITATEA DE COMPETENĂ 11: Obinerea berii• C 11.1 Efectuează măcinarea malului.• C 11.2 Realizează plămădirea-zaharificarea.• C 11.3 Execută filtrarea plămezii zaharificate.• C 11.4 Efectuează fierberea cu hamei şi răcirea mustului.• C 11.5 Supraveghează fermentarea şi maturarea berii.• C 11.6 Execută limpezirea, stabilizarea şi îmbutelierea

berii

OBIECTIVEDupă parcugerea acestui modul elevii vor fi capabili să:

• prezinte factorii care influenează compoziia măcinişului ;• identifice şi să deservească morile de măcinare uscată şi umedă ;• aplice normele de protecie a muncii la măcinare ;• descrie factorii care influenează brasajul ;• explice procesele care au loc la brasaj ;• conducă procesul după diagrama de brasaj ;• deservească cazanul de plămădire-zaharificare ;

• identifice aparatele pentru filtrare ;• realizeze filtrarea plămezii şi spălarea borhotului;• igienizeze cazanul de filtrare;• descrie tipurile de hamei ;• explice procesele fizico-chimice care au loc la fierbere ;• execute operaia de fierbere şi controlul mustului după fierbere ;• efectueze răcirea mustului ;• prezinte tipurile de drojdii folosite la fermentare ;• explice fazele fermentării primare ;• conducă fermentarea primară şi să recolteze drojdia ;

• explice transformările de la fermentarea secundară ;• conducă fermentarea secundară.• enumere metodele de limpezire a berii;• execute filtrarea berii;• deservească instalatiile de spălare şi imbuteliere a berii şi să explice normele de

protecie a muncii ;





7

II. MATERIALE DE REFERINĂ

Fişă de documentare nr.1Măcinarea malului

MĂCINAREA=operaia de sfărîmare a boabelor

FACTORII CARE INFLUENEAZA COMPOZIIA MĂCINIŞULUI:

Calitate mal: Utilaje de filtrare: mal bine solubilizat filtrul de plămadă –

măciniş mai grosier măciniş maifin

ce formează stratul cazanul de filtrare -filtrant măciniş mai grosier

mal slab solubilizat(sticlos) se macină mai mult,iar învelişul nu mai formeazăun strat filtrant

Procedeul de brasaj

prin decocie utilizeazăun măciniş mai fin

Utilaje Denumire utilaj Pări componente

Moară de măcinare cu opereche de valuri

1) val fix2) val mobil3) sistem de reglare aparalelismului

4) rifluri





8

Moară de măcinareumedă

1) conductă de apă2) cazan de înmuiere3) dozator 4) valuri5) pompă6) regulator automat

de apă7) duze de spălare cuapă

Deservirea morii pentru măcinarea uscatăcuprinde următoarele faze:

I Pregătire utilaj1.Reglare distană dintre valuri

II Alimentare1.Pornirea valurilor 2.Introducerea malului in buncărul dealimentare şi reglarea debitului.

III Supravegherea funcionării1.Luarea unei probe de mal pentruaprecierea gradului de măcinare2.Reglarea distanei dacă se cere3.Supravegherea evacuării măcinişului

IV Oprirea utilajului1.Oprirea alimentării cu mal2.Oprirea valurilor

1

2

1

3

2

1

2

1

2





9

ATENIE! În timpul măcinării nu se introduce mâna în buncărulde

alimentare Se interzice pornirea morii fără apărători de

protecie

Deservirea morii pentru măcinare umedăI Alimentarea şi înmuierea malului

1) cuplarea morii la tabloul de comandă2) pomparea apei reci sau calde (30-40°C)3) alimentare cu mal4) pornirea pompei de recirculare

5) oprirea pompei după 20 min6) evacuarea apei în cazanul de plămădire

II Măcinarea1) pornirea valurilor,a dozatorului şi a pompeide măciniş2) supravegherea măcinării

III Spălarea1) pomparea apei şi clătirea cazanului

de înmuiere2) spălarea valurilor 3) pomparea apei în cazanul de plămădire

IV Oprirea morii1) oprirea dozatorului şi a valurilor 2) oprirea pompelor 3) decuplarea de la tabloul de comandă

2





10

Fişă de documentare nr. 2PLĂMĂDIREA-ZAHARIFICAREA

Brasajul-operaia de plămădire şi zaharificare

Plămădirea este operaia de amestecare a făinii de mal cu apa.Zaharificarea este procesul de trecere a substanelor insolubile din măciniş însubstane solubile cu ajutorul apei şi a enzimelor.

Ştiai că ... Un măciniş fin se solubilizează mai bine ?

Procese • fizice-dizolvarea substanelor solubile în apă• enzimatice •

chimice- intensificarea aromei şi culorii- modificarea pH-ului

PROCESEENZIMATICE

Calitate apă

Compoziie măciniş:-un măciniş fin se

solubilizează mai bine

Calitatea malului

influenează:- calitatea măcinişului- extractul mustului

Procedee de brasaj:- infuzie- decocie- mixt

FACTORII CAREINFLUENEAZĂ

BRASAJUL

Temperatură şi pHα amilaze t=70°Cβ amilaze t=55°C

Proteine

Enzime

N solubilProteolitice

t=50° C





11

prin infuzie degradarea enzimaticăa componentelor maluluiprin modificarea temperaturii

prin decocie cu 1 sau 2 plămeziProcedee de brasaj solubilizarea enzimatică şi fizică

prin fierberea unor poriunide plămadămixt

Diagramă de brasaj Diagramă de brasaj prinprin infuzie decocie cu o plămadă

Brasajul are loc în cazanul de plămădire-zaharificare

- programarea temperaturilor şi a timpului, dupădiagramă.

Conducerea brasajului de la panoul de comandă - urmărirea brasajului de la panou

HEMICELULOZEGUME glucanaze

Hexoze şi Pentozet=45-50° C

POLIFENOLIPolifenoloxidaze

t=40-50°C

SUBSTANE CU FOSFORfosfataze

H3PO4

t=50-53° C





12

Atenie! Coborârea în cazane pentru igienizare se face numai după scoaterea

siguranelor de la motoarele ce acionează agitatoarele?Coborârea se face numai cu scări cu gheare care se agaă de marginea

de sus a cazanului? Tabloul de comandă trebuie înzestrat cu covor dielectric şi grătar?Semnalizarea luminoasă sau acustică apar la nerespectarea temperaturii

de lucru?





13

Deservirea cazanului de plămădire-zaharificare

Fazele deserviriiI Alimentarea:

1 - pornirea de la tabloul de comandă2 - cu apă3 - cu măciniş cu ajutorul clapetei4 - pornirea agitatorului

II Supravegherea cazanului:1 - programarea diagramei de brasaj2 - pomparea plămezii în cazanul de

zaharificare3 - pornirea agitatorului4 - verificarea temperaturii5 - controlul zaharificării6.oprirea agitatorului la sfârşitul

zaharificării

III Golirea cazanului şi igienizarea1-pornirea pompei2-urmărirea evacuării plămezii3.clătirea cazanului4.oprirea pompei

1 4

1





14

Fişă de documentare nr. 3Filtrarea plămezii zaharificate

Scopul filtrării - separarea substanelor solubile de cele insolubile.Fazele filtrării - scurgere must prim

- spălare borhot

ape de spălare

Stiai că… Măcinişul este mai grosier pentru formarea stratului filtrant?Borhotul are rolul de strat filtrant la folosirea cazanului de filtrare?Borhotul poate fi utilizat în zootehnie ca furaj?

cazan de filtrare

1. Pompă de plămadă2. Conductă de alimentare cu apă3. Sită4. Dispozitiv de afânare5. Hotă6. Motor electric7. Dispozitiv de spălare8. Clapetă de evacuare a borhotului

Aparate de filtrare

Cazanul de filtrareFiltrul presă





15

Fazele deservirii cazanului de filtrareI ALIMENTAREA

1. pomparea apei fierbini(t=75–78ºC)2. pomparea plămezii3. uniformizarea plămezii cu dispozitivul de

afânare

II SUPRAVEGHEREA FILTRĂRII1. pornirea pompei şi recircularea mustului

tulbure2. pomparea mustului în cazanul de fiert şi

afânarea borhotului alternativ cu colectareamustului

III SPĂLAREA BORHOTULUI1. alimentarea cu apă fierbinte(t=75–78ºC)2. reglarea debitului de apă şi a temperaturii

apei3. acionarea dispozitivului de afânare4. pomparea apei de spălare în cazanul de

fierbere

IV GOLIREA ŞI SPĂLAREA CAZANULUI 1. deschiderea clapetei de evacuare a

borhotului2. acionarea dispozitivului de afânare3. supravegherea evacuării borhotului şi

spălarea cazanului

Atenie!Borhotul rezultat este evacuat prin şnecuri închise sau cu abur.Accesul la bazinele de borhot pentru golire este permis numai personalului specialinstruit.





16

Fişă de documentare nr. 4Fierberea cu hamei şi răcirea mustului

Scopul fierberii:• solubilizarea şi transformarea componentelor din hamei• coagularea proteinelor

• concentrarea mustului

Error!

Important! - Hameiul se poate utiliza sub formă de- conuri

- pulbere- extract - Folosirea pulberilor şi a extractelor de hamei

prezintă avantaje economice.- Hameiul se utilizează pentru îmbunătăirea:

aromei,gustului şi stabilităii berii- Fierberea mustului cu hamei are loc în cazanul

de fierbere.

PROCESE FIZICO–

CHIMICE

Colorare must

Precipitare proteinesubstanetanante+proteine→TRUB LA CALD

Concentrare

must prinevaporare

Distrugere enzime

Sterilizaremust

Dizolvarea şitransformareacomponentelor hameiului

• substaneamare

• substane

tanante• uleiurivolatile





17

Fazele de deservire a cazanului de fierbere

I ALIMENTARE ŞI ÎNCĂLZIRE1. pompare must şi ape de spălare2. reglarea cantităii de ape de spălare

3. alimentarea cu aburi şi programareafierberii4. controlul temperaturii5. adaosul a 1-2 poriuni de hamei

II FIERBERE MUST1. încălzire cazan până la fierbere2. supraveghere cazan timp de 90 de

minute3. adaos ultima poriune de hamei4. urmărirea şi reglarea temperaturii5. controlul extractului6. efectuarea probei păhărelului

III GOLIRE CAZAN ŞI IGIENIZARE

1. acionarea pompei şipomparea mustului2. spălarea cu jet de apă

Important! - Hameiul se adaugă în 2 sau 3 poriuni- Ultima poriune, pentru aromă, se adaugă spre sfârşitul fierberii- Conducerea fierberii se poate face de la tabloul de comandă

3

2 4





18

ATENIE!

Intrarea în cazane se face numai:• după închiderea conductelor de apă• scoaterea siguranelor de la motoarele ce acionează agitatoarele• coborârea în cazane se face cu scări cu cârlige metalice• este interzisă curăirea în timpul funcionării

Mustul fiert este limpezit pentru separarea trubului la cald şi eventual a conurilor de hamei.

Răcirea mustului

Scop:- scăderea temperaturii mustului fierbinte până la temperatura de insămânare cu

drojdie- limpezirea mustului

Deservirea răcitorului cu plăci

UTILAJE DERĂCIRE

RĂCITOR ÎNCHISCAZAN

DERĂCIRE

RĂCITOR CUPLĂCI





19

I II

IV III

IV

Ştiai că: precipitatul fin ce se depune la răcire, alcătuit din substane proteice şi

tanante este TRUBUL LA RECE?

URMĂRIREARĂCIRII1.urmărirea sireglareatemperaturii

2.supraveghereapompării mustuluirăcit

ALIMENTARE 1.pornire2.pompare must3.pompare apă de

la reea şi apărăcită

GOLIREARĂCITORULUI1. oprireapompei de mustfierbinte2. oprirea

alimentării cuapă3. oprireapompei de mustrăcit

IGIENIZARE1.spălare cu apă





201.Umplere lin 2.Însămânare cu drojdii 3.Urmărirea

temperaturii

Fişă de documentare nr.5Fermentarea şi maturarea berii

Drojdiile folosite la fermentarea mustului de bere: de fermentaie inferioară - SACCHAROMYCES CARLSBERGENSIS de fermentaie superioară -

SACCHAROMYCES CEREVISIAE

FAZELE FERMENTĂRII PRIMARE: CARACTERISTICI: iniială: 1) formarea spumei albe

2) 1 zi crestelor joase: 1) degajare intensă de CO2

2) spuma cu aspectul uneiconopide

3) 2-3 zile4) scădere extract

crestelor înalte: 1) degajare foarte intensă deCO2

2) spuma se colorează în brun3) 3-4 zile4) scădere maximă de extract

finală : 1) scădere spumă2) limpezire bere şi depunere

drojdii3) 2 zile

Fermentarea primară poate avea loc în – linuri deschise-linuri închise

-tancuri Fermentarea primară clasică decurge la temperaturi mai mici de 10°C În timpul fermentării se controlează temperatura şi se completează fişa vasului

LIN

1. corpul linului2. răcitor 3. ventil de golire4 şi 5 conducte de apă de răcire





21

5.Golire

6.Igienizare

Deservire lin

ATENTIE! La igienizarea linului: - Se închide ventilul de captare CO2 - Se deschide capacul de vizitare pentru aerisire lin timp de 60

minute- Se evacuează drojdia cu pompa şi jet de apă

- Se determină prezena CO2 cu lumânarea aprinsă- Se coboară pe scară cu gheare şi cu lampă portativă de 24 voli- Se supraveghează din exterior de către 2 muncitori

4.Captarea CO2





22

Transformări la fermentarea secundară Caracterizarea transformărilor

1) continuarea fermentării - scăderea extractului în funcie de: Valoarea extractului fermentescibil

al berii tinere (Ex=1,2-1,4% la bereablondă)

Starea şi numărul celulelor dedrojdii

Temperatura de fermentare (de la3-4°C scade treptat la -1°C)

- scăderea semnificativă a extractului areloc în primele 2-3 zile de fermentare

2) impregnarea berii cu CO2 - legarea fizică a CO2 în funcie de: Temperatură Presiune

Durata de meninere asuprapresiunii

3) limpezirea berii - depunerea drojdiei şi a altor substane înfuncie de: Cantitatea particulelor de tulbureală Temperatura de fermentare Durata fermentării Capacitatea linurilor

4) maturarea berii - îmbunătăire gust prin: Depunere drojdii Depunere substane proteice şi

tanante Reducerea coninutului de

substane: SO2, aldehidă acetică- îmbunătăire miros prin: Antrenare H2S Formare esteri





23

Deservirea tancului

I. UMPLERE TANC1) Pompare bere tânără2) supravegherea declanşării fermentării3) legare la aparatul de suprapresiune

II. SUPRAVEGHEREA FERMENTĂRII1) Controlul temperaturii şi presiunii2) înregistrarea şi reglarea temperaturii şi presiunii din tanc

III. GOLIRE ŞI IGIENIZARE1) pomparea berii la filtrare2) spălare cu apă

ATENIE! La manipularea substanelor caustice sau care emană vapori se foloseşteechipamentul:

-cizme-mănuşi de cauciuc antiacide-şor din PVC

-ochelari sau mască de protecie-costum antiacid





24

FIŞĂ DE DOCUMENTARE nr. 6Limpezirea berii

STABILIZARE CU :

- bentonită- silicageluri- poliamide- enzimeproteolitice

LIMPEZIRE PRIN

FILTRARE:- filtre

METODE DE LIMPEZIRE

şiSTABILIZARE

LIMPEZIRE PRIN CENTRIFUGARE:

- centrifuge





25

Fazele deservirii filtrului cu plăci

I MONTARE FILTRU 1-introducerea cartoanelor filtrante2-strângerea filtrului cu dispozitivul de

strângere3-introducerea apei

II FILTRAREA1-alimentarea cu bere şi colectarea

amestecului apă-bere2- evacuare bere3-urmărirea limpidităii şi presiunii

în filtru

III OPRIREA FILTRĂRII1-oprirea pompei de alimentare2-introducerea apei pentru spălare

IV DEMONTARE FILTRU ŞIIGIENIZARE

1 - acionarea dispozitivului destrângere în sens invers

2 - scoaterea cartoanelor filtrante3 - spălare cu jet de apă

ATENIE ! Pompa şi butonul de comandă au dublă protecie,apărătoare vopsită în galben.

Manometrele sunt marcate cu semn roşu la presiunea deregim.

1

3

3

2

1 şi 2

1

3

2

2





26

Spălarea sticlelor şi îmbutelierea beriiScopul spălării:

-îndepărtarea impurităilor pentru prevenirea contaminării berii şi apariiei gustuluistrăin.Instalaii de spălare:

• maşini de spălat sticle• maşini de spălat butoaie

Fazele spălării la maşina de spălat sticleI. Pregătire maşină de spălat1) preparaia soluiei de sodă 38%şipomparea în bazin2) închiderea gurilor de vizitare3) alimentarea cu apă a bazinelor pânăla concentraia de 0,9%

4) alimentarea cu abur a bazinelor 5) pornirea pompelor de recirculare

II. Alimentare cu sticle1) pornirea benzilor transportoare desticle nespălate, spălate şi atransportorului cu coşuri

III. Supravegherea spălării1) supravegherea alimentării cu sticle şia evacuării sticlelor 2) verificarea şi reglarea temperaturii înbazine3) controlul spălării

IV. Oprire

1) oprirea pompelor 2) oprirea transportoarelor 3) decuplarea maşinii de la tabloul decomandă

V Igienizare1) golire bazine şi spălare

2) demontare şpriuri şi desfundare3) curăire sorburi la pompe

4) curăire separator de etichete





27

Ştiai că:..............?• sticlele sunt bine spălate dacă apa rămasă în sticlă nu se colorează în

prezena fenolftaleinei?

Atenie!• Capacele superioare ale bazinelor se ridică numai după deconectarea de la

tabloul de comandă• La manipularea leşiei de spălare se vor purta:

- ochelari- şor- mănuşi

- cizme de cauciuc• Îndepărtare cioburi numai după oprirea maşinii cu perie sau furtun cu aer

comprimat.

Fazele de deservire ale instalaiei de îmbuteliereI. Alimentare1) introducere aer în dom2) pompare bere şi reglare presiuneII. Îmbuteliere şi capsare1) pornirea de la tabloul de comandă2) pornirea benzilor de sticle goale şipline3) pornirea instalaiei de îmbuteliere şicapsareIII. Supravegherea umplerii şi închiderii1) controlul presiunii în dom2) verificare nivel sticle plineIV. Oprire1) oprire benzi şi pompă de bere2) oprire maşină de îmbuteliat şi de capsat

3) oprire de la tabloul de comandă

Atenie !• La capsare sticlele nu se in cu mâna• Cioburile de la îmbuteliere se îndepărtează cu aer comprimat• La ecranele de control există scaune ergonomice.







29

Fişă de feed-back a activităii

Această fişă va fi ataşată la dosarul elevului!Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului, fiind o dovadă amuncii acestuia pe parcursul fiecărui modul. Cu ajutorul acestei fişe se înregistrează progresul unui elev pe parcursul unităii de competenă saumodul.





30

PLAN DE ACIUNE

Numele elevului:Clasa:Calificarea:

Descrierea activităii care mă va ajuta să îmi dezvolt abilităile

Abilităi cheie asupra cărora îmi planificsă mă concentrez

Cum planific acest lucru:

De ce anume voi avea nevoie:

Cine altcineva esteimplicat:

Până la ce dată va fi relizat Unde anume se va realiza:

„Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cuprofesorul meu“

Semnături

Elev: Profesor: Data:

Acestea sunt exemple de aciuni şi planuri efectuate de elevi care vor fi

folositoare în cadrul procesului de evaluare din timpul şi de la finalulunităii de competenă sau al unui modul.





31

CUVINTE CHEIE

MĂCINARE - operaia de sfărâmare a boabelor MOARĂ DE MĂCINARE - utilaj folosit la măcinarea uscată a maluluiUSCATĂ

MOARĂ DE MĂCINARE - utilaj folosit la măcinarea umedă a maluluiUMEDĂ BRASAJ - operaia de plămădire şi zaharificarePLĂMĂDIREA - amestecarea făinii de mal cu apăZAHARIFICAREA - trecerea substanelor insolubile din măciniş în

substane solubile cu ajutorul apei şi a enzimelor CAZAN DE PLĂMĂDIRE - utilaj de plămădire şi zaharificare-ZAHARIFICARE FILTRARE PLĂMADĂ - separarea substanelor solubile de cele

insolubile din plămadăFILTRU PRESĂ - serveşte la filtrarea plămeziiCAZAN DE FILTRARE - aparat de filtrareFIERBERE MUST - operaia de fierbere a mustului cu hameiRĂCIRE - reducerea temperaturiiCAZAN DE FIERBERE - utilaj folosit la fierberea mustului cu hameiRĂCITOR CU PLĂCI - utilaj pentru răcire mustFERMENTARE PRIMARĂ - prima etapă a fermentării prin care mustul se

transformă în bere tânără, sub aciunea drojdiilor FERMENTARE SECUNDARĂ - a doua etapă a fermentării prin care berea

tânără se transformă în bere finită sub aciuneadrojdiilor

LIN - serveşte la fermentarea mustului de bereTANC DE FERMENTARE - utilaj pentru fermentarea primară sau secundarăLIMPEZIRE - metodă de asigurare a limpidităiiFILTRARE - metodă de limpezire cu ajutorul unui material

filtrantCENTRIFUGARE - metodă de limpezire cu ajutorul forei centrifugeSTABILIZARE - tratarea berii cu substane stabilizatoare

SPĂLARE - metodă de igienizare ÎMBUTELIERE -trecerea berii la sticlăCENTRIFUGĂ - utilaj folosit la centrifugareFILTRU CU PLĂCI - utilaj folosit la filtrareMAŞINĂ DE SPĂLAT STICLE - instalaie ce serveşte la spălarea sticlelor MAŞINĂ DE ÎMBUTELIAT - instalaie de trecere a berii la sticle şi de

închidereŞI CAPSULAT







33

III. Activităi pentru elevi

FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂII

Tabelul de mai jos detaliază exerciiile incluse în competena 11Unitatea de competenă 11

OBINEREA BERII

Clasa a XI-aCompe-tena

Activita-tea

Obiectiv Realizat

C 11.1 1 Prezentarea factorilor care influeneazăcompoziia măcinişului2 Identificarea utilajelor folosite la măcinare2 Deservirea morii pentru măcinarea uscată3 Deservirea morii pentru măcinarea umedă

Aplicarea normelor de protecie a munciiC 11.2 4 Descrierea factorilor care influenează

brasajul5 Explicarea proceselor care au loc la brasaj

6,7

6,7,16

Conducerea practică a procesului dupădiagramele de brasajDeservirea cazanului de plămădire-zaharificare

C 11.3 8,10 Identificarea aparatelor pentru filtrare8,9,10 Realizarea filtrării plămezii8,9 Executarea spălării borhotului9,10,16 Igienizarea cazanului de filtrare

C 11.4 Descrierea tipurilor de hamei11 Explicarea proceselor fizico-chimice care au

loc în timpul fierberii13 Executarea operaiei de fierbere12,13,14 Controlul mustului după fierberea cu hamei15,16 Răcirea mustului

C 11.5 Prezentarea tipurilor de drojdii folosite lafermentarea berii

19 Explicarea fazelor fermentării primareRecoltarea drojdiilor după fermentarea





34

primară17,19 Conducerea practică a fermentării primare19 Explicarea transformărilor care au loc la

fermentarea secundară18 Conducerea practică a fermentării

secundareC 11.6 20 Enumerarea metodelor de limpezire a berii

20 Executarea filtrării berii21,22 Descrierea instalaiilor de spălare şi

îmbuteliere a berii22 Aplicarea normelor de protecie a muncii





35

Activitatea nr. 1 - Fişă de autoevaloareFactorii care influenează compoziia măcinişului

După completarea fişei profesorul prezintă folia nr. 1 cu rezolvarea şifiecare elev notează răspunsurile corecte.Se trece punctajul pe fiecare subiect

Punctajul total se obine prin adunarea punctelor.1. Alegei varianta corectă: 2pCompoziia măcinişului este influenată de:

a) durata măcinăriib) calitatea maluluic) mărimea boabelord) dimensiunea valurilor

2. Stabilii prin săgei corespondena dintre coloane 2pFactori Măciniş

A. filtrarea plămezii cu cazan de filtrare a. finB. filtrarea plămezii cu filtru de plămadă b. grosier

c. foarte fin

3. Explicai influena calităii malului asupra compoziiei măcinişului.4p

4.Notai cu A sau F formularea:1p

Procedeul de brasaj reprezintă un factor de care depinde compoziia măcinişului.NOTĂ: Din oficiu 1p





36

Activitatea nr.2 – Fişă de lucruInstruire practică - Deservirea morii pentru măcinarea uscată

Elevii sunt repartizai pe grupe de 2-4 elevi. Fiecare grupă primeşte câte o

fişă de lucru. Rezolvarea se face în echipă.Prin notarea itemilor se face evaluarea activităii pe grupe.Sarcini de lucru:

1. Recunoaştei utilajul:

2. Notai cu litere: a, b, c, d fazele de deservire a morii de măcinareuscată în ordinea desfăşurării lor.

• supravegherea funcionării• oprirea utilajului• alimentarea• pregătirea utilajului

3.a. Simulai pe macheta morii activităiledin faza de alimentare.

b. Denumii activităile din această fază înordinea logică.

4. Precizai o normă de protecie a muncii care trebuie respectată lamăcinare

Cu folia nr. 2 proiectată pe ecran fiecare grupă confruntă propriile rezultatecu cele reale şi sesizează greşelile.Timp de lucru 30 min.





37

Activitatea nr. 3 – Fişă de evaluareDeservirea morii pentru măcinarea umedă

1.Completai denumirea utilajului în spaiul liber după model. 2p

DenumireMoara de măcinare cu o perechede valuri.

2. Precizai durata de înmuiere a malului2p

3. a. Enumerai activităile din faza de măcinare.2p

b. Reprezentai prin săgei activităile din aceastăfază2p

4. Precizai o normă de protecie a muncii pentruoperaia de măcinare. 1p

NOTĂ: Total 10 puncte. Din oficiu 1 punct.Timp de lucru 20 minute.

Corectarea se face cu folia nr. 3





38

Activitatea nr. 4 – Fişă de evaluareFactorii care influenează brasajul

1.Completai spaiile libere: 2pPlămădirea este operaia de …………….. a făinii cu ………….Zaharificarea este procesul de trecere a substanelor insolubile din

măciniş în substane ……………… cu ajutorul apei şi a………………..2. Încercuii litera A sau F, după cum enunul este adevărat sau fals.

4pA/F In timpul brasajului un măciniş mai fin se solubilizează mai bine.A/F Alcalinitatea apei influenează brasajul.A/F Temperatura şi pH-ul plămezii influenează zaharificarea acesteia.A/F Procedeul de brasaj prin decocie influenează desfăşurarea brasajului.3.Calitatea malului reprezintă un factor care intervine în procesul debrasaj. 3p

• Explicai influena pe care o areNOTĂ: Total 10 puncte. Din oficiu 1 punct.

Timp de lucru 20 minute.Corectarea se face cu folia nr. 4





39

Activitatea nr. 5 - Fişă de autoevaluareProcese care au loc la brasaj

1) Stabilii prin săgei corespondena dintre substanele din coloana A şienzimele ce le descompun din coloana B după modelul da:

3pA B

1.amidon a.polifenoloxidaze2.hemiceluloze b.fosfataze3.substane proteice c.amilaze4.polifenoli d.glucanaze

e.enzimeproteolitice

2) Alegei din paranteză cuvântul potrivit:6p

a. Modificarea pH-ului este un proces (chimic,enzimatic)b. Prin descompunerea enzimatică a amidonului se obine (maltoză, hexoză)c. α amiloaza acionează în domeniul (60-65ºC,72-75ºC)d. Intensificarea aromei este un proces (chimic,fizic)e. Enzimele proteolitice acionează la temperaturi de (25ºC, 50ºC)

f. β amiloaza produce descompunerea (gumelor,amidonului)NOTĂ: Total 10 puncte. Din oficiu 1 punct.






40

Activitatea nr. 6 - Fişă de lucruDeservirea cazanului de plămădire-zaharificare

Vă aflai în secia „Fierbere” a unei fabrici de bere.

Conducerea procesului se execută de la tabloul de comandă.Observai cu atenie conducerea procesului de bresaj.Notai toate observaiile pe caietele voastre.Se lucrează pe grupe de 4-6 elevi.Fiecare grupă primeşte câte o fişă.Sarcini de lucru:1) Recunoaştei cazanul de plămădire dintre utilajele din secie

2) Executai câte o fază de deservire a cazanului cunoscând cantităile defăină de mal şi de apă folosite.

Se dă diagrama de brasaj prin infuzie.Grupa 1 execută: a) alimentarea cazanuluiGrupa 2 execută: b) supravegherea cazanuluiGrupa 3 execută: c) golireaGrupa 4 execută: d) igienizarea cazanului

3) Indicai 2 norme de protecie a muncii pe care trebuie să le respectai laplămădire – zaharificare.

4) Verificai sfârşitul zaharificării.După efectuarea lucrării practice

5) Trecei fiecare grupă activităile în ordinea efectuării lor.Profesorul urmăreşte corectitudinea îndeplinirii sarcinilor şi a rezolvăriifişelor. Intervine când este cazul.

Activitatea nr 7Temă - Utilaje folosite la brasaj

Utilizai surse de documentare, manuale de specialitate, cări tehnice, fişede documentare sau informaii obinute de pe Internet.

Prezentai şi alte tipuri de utilaje folosite la brasaj.





41

Activitatea nr.8 – Joc de rolFiltrarea plămezii-zaharificate

Sarcină de lucru: filtrareaEtape de lucru

1. Elevul primeşte sarcina de lucru de la şeful de echipă.2.Observă cu atenie utilajele din secie şi identificai cazanul defiltrare.

3.Denumeşte reperele cazanului de filtrare aflate în mişcare şi leidentifică pe utilaj.

4. Ordonează fazele de filtrare prin notarea cu litere a-d în ordinea încare au loc.

- golirea şi spălarea cazanului.- spălarea borhotului

- alimentarea- supravegherea filtrăriiObservaie: Filtrarea se efectuarează de către 3 elevi fiecare execută o

sarcină, iar al 4-lea este şeful de echipă care coordonează activitatea grupului.Ceilali elevi apreciază corectitudinea execuiei operaiei.

Activitatea nr.9 – Fişă de evaluareDeservirea cazanului de filtrare

Notai cu A dacă enunul este adevărat sau cu F dacă enunul este fals:1. Alimentarea cazanului se face cu apă rece.1p 2. În timpul filtrării se face afânarea borhotului.1p 4. Recircularea mustului are loc în timpul spălării borhotului.1p 5. Privii desenul cazanului de filtrare

a) notai cu cifre de la 1 la 4 ordinea de executare aspălării. 2p

b) denumii activităile ce se efectuează la spălareaborhotului. 2p 6. Denumii cuvintele cheie şi termenii despecialitate . 2p

NOTĂ: Se acordă 1 punct din oficiu.Total 10puncte.






42

Activitatea nr. 10

Lucrai cu colegul de bancăFolosii glosarul şi fişele de documentare Completai căsutele libere

a1 F

2 I

3 L

4 T

5 R

6 A7 R

8 E

b1) amestecare borhot2) introducere plămadă3) separă mustul de borhot4) acionează dispozitivul de afânare

5) rezultă după filtrare6) componentă a cazanului de filtrare7) readucere cu pompa8) se folosesc la spălareCorectarea se face cu folia nr. 7





43

Activitatea nr. 11 - Fişă de autoevaluareProcese care au loc la fierbere

I.Notai cu A dacă răspunsul este corect sau cu F dacă este greşit:1) În timpul fierberii se formează trubul la cald2) Extractul mustului scade în timpul fierberii mustului3) Substanele care dau amăreala berii provin din mal4) Hameiul se adaugă în poriuni la fierbere

II.În coloana A sunt trecute procesele fizico-chimice,iar în coloana Btransformările ce se produc.Stabilii legătura dintre coloane prin săgei

A B1.dizolvare componente din hamei a.formare trub la cald

2.precipitare proteine b.micşorarea volumului3.concentrare must c.sterilizare mustd.solubilizare substane amare

III.Din ce considerente adaosul hameiului se face în poriuni?Fişa se rezolvă individual şi se corectează de colegul de bancă.

NOTĂ: Timp de lucru 20 minute.Pentru fiecare răspuns corect la subiectele I şi II se acordă câte 1p,

iar pentru subiectul III - 2p. Din oficiu se acordă 1p.





44

Activitatea nr.12 - fişă de evaluareFierberea mustului cu hamei

I. Încercuii răspunsul corect din variantele de mai jos:1. Încălzirea cazanului de fierbere se face cu :

a. apă fierbinteb. aburc. aer cald

2. Agentul termic circulă în cazan prin :a. mantab. serpentină interioarăc. elemente de încălzire tubulare

3. Agitatorul serveşte la :a. uniformizarea temperaturii în cazan

b. evacuarea mustuluic. adaosul hameiului4. Dispunerea agitatoarelor este:

a. verticalăb. orizontalăc. înclinată

5. Proba păhărelului se face la sfârşitul fierberii pentru aprecierea:a. extractului mustuluib. densităii

c. coagulării proteinelor6. Determinarea extractului se face cu :a. areometrulb. alcoolmetrulc. zaharometrul

7. Prin fierbere mustul:a. se decoloreazăb. se închide la culoarec. îşi păstrează culoarea

8. Hameiul contribuie la:a.mărirea stabilităii beriib.reducerea stabilităiic.sterilizare must

9. Curăirea cazanului se face:a. în timpul funcionăriib. după deschiderea aburuluic. după scoaterea siguranelor de la tabloul de comandă

NOTĂ: Timp de lucru 20 de minute. Fiecare răspuns corect primeşte 1p iar din

oficiu se acordă 1p. Fişa se rezolvă individual sau pe grupe, cu posibilitateacomunicării între membrii grupei. Corectarea se face cu folia nr. 9





45

Activitatea nr. 13 - Fişă de observaieDeservirea cazanului de fierbere

Activitatea se desfăşoară în secia „Fierbere” a unei fabrici de bere sau în

staia pilot, pe grupe.Fiecare elev primeşte o fişă de observaie pe care va completa activităile

din fazele de deservire a cazanului de fierbere.

FIŞĂ DE OBSERVAIEFazele de deservire a cazanului de fierbere

Instruire practică

Numele elevuluiClasaDataActivitatea Sarcini de lucru R NI ALIMENTARE ŞIÎNCĂLZIRE

-----

II FIERBERE MUST ------

III GOLIRE CAZAN ŞIIGIENIZARE

--

SemnăturaNumele şi prenumele evaluatoruluiProfesorul bifează sarcinile realizate de fiecare elev.





46

Actiovitatea nr. 14 - Fişă de lucruControlul fierberii

Profesorul repartizează elevii pe grupe.

Fiecare grupă execută cele 2 determinări prin rotire.Se repartizează fişele pe grupe.

Activităi Materiale,sticlărie

Sarcini de lucruRea-lizat

Nerealizat

Determinareaextractuluimustului

Pahar cumust de bereCilindrugradat de 1l

ZaharometruBaie derăcire

1) Răcii paharul cu must pe baia de apăsau sub jet de apă la 20ºC2) Turnai mustul în cilindru3) Introducei zaharometrul în cilindru cu

atenie4) Aşteptai ca zaharometrul săplutească5) Citii valoarea extractului,la nivelullichidului6) Apreciai dacă fierberea s-a terminat

Efectuareaprobeipăhărelului

Pahar cumust de bereBalon cu fund

plat

1) Trecei mustul în balon2) Agitai coninutul prin rotirea balonului3) Meninei în repaos

4) Observai modul de depunere asedimentului5) Apreciai dacă s-au coagulat proteinele

Timp de lucru 50 minuteProfesorul bifează sarcinile realizate de fiecare elev.Notă: fişa de lucru se poate transforma în joc de rol.

Activitatea nr. 15

Temă: Răcirea mustuluiUtilizai fişe de documentare şi notările de pe caietele de instruire practică.Sarcini de lucru:1. Prezentai fazele de deservire a răcitorului cu plăci.2. Reprezentai grafic fiecare fază de deservire.În efectuarea temei putei să vă consultai între voi.





47

Activitatea nr. 16 - Fişă de evaluareObinerea mustului de bere

În perioada de practică comasată se poate face evaluarea elevilor prin

realizarea unui proiect cu tema : Obinerea mustului de bere.Proiectul va fi structurat astfel:1.Operaii tehnologice.2.Utilaje şi instalaii de obinere a mustului de bere.3.Metode moderne de obinere a mustului de bere.4. Norme de protecie a muncii la obinerea mustului de bere.

Notă proiectul se scrie pe calculator şi se prezintă în faa clasei.

Activitatea nr. 17 - Fişă de lucruInstruire practică - Conducerea fermentării primare

Se formează echipe de lucru şi se repartizează pe linuri.Lucrarea se poate desfăşura pe parcursul unei zile de instruire practică.Fiecare echipă primeşte o fişă de lucru cu cerinele:1) Recunoaştei pările componente ale linului2) Apreciai aspectul mustului3) Măsurai temperatura4) Înregistrai valoarea găsită pe fişa vasului5) Reglai temperatura dacă este cazul6) Corelai valoarea temperaturii cu aspectul mustului şi indicai faza defermentare primară

Timp de lucru 60 minPe baza răspunsurilor se apreciază care dintre echipe şi-au îndeplinit sarcinile

Echipa care nu a completat fişa este ajutată şi îndrumată de profesor







49

Activitatea nr. 19 - Fişă de autoevaluare

Fermentarea

I. Stabilii prin săgei corespondena dintre coloana A-faza fermentăriiprimare şi coloana B-caracteristici:

3p

A B1) faza crestelor înalte a) limpezire bere2) faza finală b) spumă cu aspect de conopidă3) faza iniială c) scăderea maximă a extractului

d) formarea spumei albe

II. Încercuii litera corespunzătoare răspunsului corect:3p 1) Maturarea berii are loc la:

a) fermentarea primarăb) fermentarea secundarăc) filtrare

2) Fermentarea în condiii clasice durează:

a) 42 zileb) 14 zilec) 60 zile

3) În timpul fermentării secundare extractul berii:a) scadeb) este constantc) creşte

III. Notai cu A enunurile adevărate sau cu F enunurile false:

3p1) Prin depunerea drojdiilor la fermentare se îmbunătăeşte gustul berii.2) La linurile deschise se captează dioxidul de carbon.3) Fermentarea secundară se desfăşoară sub presiune

Corectarea fişei se face de colegi între ei, după afişarea pe ecran a foliei nr. 10.NOTĂ: Se acordă un punct din oficiu. Total 10 puncte.





50

Activitatea nr. 20 - Fişă de lucruFiltrarea berii

ATENIE- Fişa se rezolvă individual.

I. Completai spaiile libere:1. Filtrarea este o metodă de limpezire cu ajutorul unui……………………………………….2.Limpezirea prin ………………………………………….se face cu ajutorul centrifugelor.3.Filtrele cu plăci folosesc ca material filtrant ………………………………….4.În timpul filtrării se urmăresc ……………………………… şi presiunea din filtru.

II. Ordonai activităile din faza de montare a filtrului, notând cu cifrede la 1 la 3:

• introducerea apei reci;• strângerea filtrului;

• introducerea cartoanelor filtrante.III.a) Indicai pe desen, prin săgei, activităile din faza de oprire a filtrării, înordinea executării.

b) Denumii activităile:

Timp de lucru 20 minuteObservaii: După rezolvarea fişei elevii au posibilitatea să se verifice cu ajutorulfoliei nr.11. Fişa se poate utiliza şi la evaluare.





51

Activitatea nr. 21 Fişă de observaieInstruire practică - Spălarea sticlelor

Vă aflai în secia de îmbuteliere dintr-o fabrică de bere sau în atelierul

şcolii. Vă împarii pe grupe de 4 elevi. Fiecare grupă foloseşte fişa de documentarenumărul 6 şi observă cu atenie fiecare din fazele spălării.Grupa:Clasa:Data:Grupa Sarcini de lucru R NGrupa 1 Identificai pompele de recirculare ale bazinelor de spălareGrupa 2 Simulai alimentarea cu sticle a maşiniiGrupa 3 Verificai temperatura din bazine

Grupa 4 Cum se execută controlul spălării sticlelor?

Numele şi prenumele evaluatoruluiSemnăturaProfesorul bifează sarcinile realizate de fiecare grupă.

Activitatea nr.22 - Fişă de autoevaluareSpălarea sticlelor şi îmbutelierea berii

I. Notai cu cifre de la 1 la 5 fiecare fază de deservire a maşinii de spălatsticle:- alimentare c u sticle- pregătire maşină de spălat- igienizare- supravegherea spălării- oprire.

5p.II. Notai cu A dacă enunurile sunt adevărate sau F dacă enunurile sunt

false; 1. La capsare cu maşina de închis sticlele se in cu mâna.2. Ecranele de control sunt dotate cu scaune ergonomice.3. Capacele superioare ale bazinelor se ridică în timpul funcionăriimaşinii de spălat.4. La manipularea leşiei de spălare se poartă: ochelari,şor,mănuşi,cizme de cauciuc.

4 p.NOTĂ: Se acordă 1 punct din oficiu. Total 10 puncte.

Observaii: Corectarea fişei se face de colegul de bancă prin compararearăspunsurilor cu cele afişate pe ecran, pe folia nr.12.







11.4 Descrierea tipurilor de hamei orale şi scriseExplicarea proceselor fizico-chimice care au loc în timpul fierberii

orale şi scrise

Executarea operaiei de fierbere practice şi oraleControlul mustului după fierberea cu hamei practice scrise

şi oraleRăcirea mustului practice şi orale

11.5 Prezentarea tipurilor de drojdii folosite lafermentarea berii

orale şi scrise

Explicarea fazelor fermentării primare orale şi scriseRecoltarea drojdiilor după fermentarea primară practice scrise

şi oraleConducerea practică a fermentării primare practice şi oraleExplicarea transformărilor care au loc lafermentarea secundară

orale şi scrise

Conducerea practică a fermentării secundare practice şi orale

11.6Enumerarea metodelor de limpezire a berii orale şi scrise

Executarea filtrării berii practice şi oraleDescrierea instalaiilor de spălare şi îmbutelierea berii

practice şi orale

Aplicarea normelor de protecie a muncii practice





54

IV.Soluii si sugestii metodologice

Activitatea nr.1 - soluieFolia nr.1

1. b2. A – b, B – a3. * Malul bine solubilizat permite obinerea unui măciniş fin cu coji.*Malul sticlos se macină mai mult, învelişul se măruneşte şi nu mai formeazăstrat filtrant în cazanul de filtrare.

4. A.

Activitatea nr. 2 – soluieFolia nr. 2

1. moara de măcinare cu o pereche de valuri2. c

d

ba

3. a Elevii simulează cele 2 activităib. 1. pornirea valurilor 2. introducerea malului în buncărulde

alimentare şi reglarea debitului.

1

4. Nu se introduce mâna în buncărul de alimentare în timpul măcinării.

2





55

Activitatea nr. 3 - soluieFolia nr.3

1. moară de măcinare umedă2. 20 min.3.a. 1.pornirea valurilor, a dozatorului şi a pompei de măciniş

2. supravegherea măcinării.b.

4. Se interzice pornirea morii fără apărători de protecie.

Activitatea nr. 4 - soluieFolia nr.4

1. amestecare………..apasolubile……………enzimelor

2. AF

AA

3. Calitatea malului influenează• calitatea măcinişului prin coninutul de enzime• extractul mustului de bere ce se obine.

1

2





56

Activitatea nr. 5 - soluieFolia nr 5

1) 1-c

2-d3-e2) a. chimic

b. maltozăc. 72-75ºCd. chimice. 50ºCf. amidonului

Activitatea nr. 6 - soluieFişă de observaie

Activitate 1 Activitate 2 Activitate 3 Activitate 4 Activitate 5 DataGrupa R N R N R N R N R N1234

Activitatea nr.8 - soluieFişa de observaie

Activitate 1 Activitate 2 Activitate 3 Grupa

R N R N R NData

12

345





57

Activitatea nr.9 - soluieFolia nr. 6

1-F, 2-A , 3- A, 4- F,

5. a.b. 1. alimentare cu apă fierbinte2. reglarea debitului de apă şi a temperaturii apei3. Acionarea dispozitivului de afânare4. pomparea apei de spălare în cazanul de fierbere

6. Filtrare plămadă,Filtru de plămadă,Cazan de filtrare,Borhot,

Ape de spălare

Activitatea nr. 10 - soluieFolia nr. 7 - rezolvarea aritmogrifului

A F Â N A R EA L I M E N T A R EF I L T R U

M O T O R B O R H O TC L A P E T Ă

R E C I R C U L A R EA P E

Activitatea nr. 11 - soluieFolia nr. 8

I. 1-A II. 1-d2-F 2-a3-F 3-b4-A

III. Primele poriuni se adaugă la începutul fierberii pentru dizolvareasubstanelor amare din hamei şi pentru precipitarea proteinelor.Ultima poriune se adaugă pentru aromă la sfârşitul fierberii, uleiurile eterice fiindvolatile.





58

Activitatea nr. 12 - soluieFolia nr. 9

I. 1-b 4-a 7-b

2-c 5-c 8-a3-a 6-c 9-c

Activitatea nr. 17Fişă de observaie

Activitate1 Activitate2 Activitate3 Activitate4 Activitate5 Activitate6 DataGr.

R N R N R N R N R N R N123456

Activitatea nr. 19 - soluie

Folia nr. 10I 1-c II 1-b III 1-A

2-a 2-a 2-F3-d 3-a 3-A


Folia nr. 11I. 1. ………………………………… material filtrant.

2. ………………………………..centrifugare………………………………3. ………………………………. cartoanele filtrante.4. ………………………………..limpiditatea …………………………………..

II. 1. introducerea cartoanelor filtrante.2. strângerea filtrului.

3. introducerea apei reci.





59

III.a. b.

1. oprirea pompei dealimentare.

2. introducerea apei.


Folia nr. 12I. 2 - alimentare cu sticle

1 - pregătire maşină de spălat5 -igienizare3 -supravegherea spălării4 - oprire.

II. 1. F2.A

3.F4.A.

2





60

Îndrumări privind modalităi de evaluare

Utilizarea în Auxiliarul Curricular a strategiilor diferite de învăare auto-participative cum sunt: discuii, demostraie, vizite, expunere orală,

problematizare, utilizarea de documente, lucrul în echipă, teme scrise, activităipractice, folosirea internetului a reprezentărilor Power-Point, permit: Dobândirea şi consolidarea informaiilor specifice modulului “Obinerea berii” Legarea teoriei de practică; Dobândirea şi consolidarea abilităilor practice Dezvoltarea abilităilor de comunicare orală sau în scris Dezvoltarea lucrului în echipă Evaluarea învăării

La evaluarea continuă şi sumativă care se realizează prin parcurgerea

acestui modul s-a avut în vedere corelarea criteriilor de performană din S.P.P cucerinele din curriculum pentru calificarea lucrător în industria alimentarăfermentativă şi integrarea abilităilor cheie.

Atingerea competenelor specifice obinerii berii se poate realiza prinfolosirea fişelor de lucru, de observaie, de evaluare şi autoevaluare.

Fişele se adresează elevilor cu stil de învăare vizual, auditiv şi practic.Rezolvarea fişelor se poate face individual, în perechi sau în grup. Lucrul în

echipă presupune comunicarea între membrii grupului.Fişele de lucru se transformă în fişe de evaluare prin notarea fiecărei

activităi din fişă sau în fişă de autoevaluare când elevii îşi apreciază rezultateleprin compararea cu cele din calculator sau de pe ecranul retroproiectorului.Activităile practice din laborator sau din unităile de obinere a berii se

pot folosi atât la evaluarea curentă pentru formarea la elevi a unor priceperi şideprinderi practice cât şi la evaluarea finală în cadrul unor lecii de recapitulare





61

Sugestii pentru creşterea eficienei invăării

• Utilizai metodele interactive de învăare: învăarea problematizată, joculde rol, simularea

• Realizai referate, proiecte, portofolii• Utilizai calculatorul şi soft-uri educaionale specifice domeniului

• Aplicai metode alternative de evaluare: portofoliu, proiect, autoevaluareaprin care creşte implicarea elevilor

• Folosii imagini sugestive, ilustraii, fotografii care se potrivesc textului şifacilitează învăarea

• Evideniai cuvintele cheie şi termenii de specialitate prin afişărea in clasăsau la locul de practică

• Folosii materiale de referină cu cerine cat mai concise

• Elaborai materiale didactice pentru toate stilurile de învăare• Verificai dacă elevii au îneles prin adresarea de întrebări• Prezentai informaiile concis• Evitai folosirea frazelor lungi.





62

Bibliografie

1. Luminia Nichita şi Standard de pregătire profesională, ŞCOALA DEAnca Cristea ARTE ŞI MESERII, calificarea: Lucrător în industria

fermentativă nivel 1, Ministerul Educaiei, Cercetăriişi Tineretului, Bucureşti 20032. Petre Berzescu ş .a. Utilaje şi instalaii în industria berii şi a malului,

Editura CERES, Bucureşti 19853.Lucian Ioancea Maşini, utilaje şi instalaii în industria alimentară,

Paul Dinache Editura CERES, Bucureşti 19804. Dr.Ing. Hopulele Traian Tehnologia berii, spirtului şi a drojdiei.

Tehnologia malului şi a beriiUniversitatea Galai 1979

5.T.Predescu Utilajul şi tehnologia în industria alimentarăC.Popa fermentativă, Editura Didactică şi PedagogicăC.Cojocaru Bucureşti, 1981

6.Ing.Ionescu Rodica Lucrare metodico-ştiinifică pentru gradul didactic lUniversitatea Dunărea de Jos-Galai, Bucureşti, 1992

7.David Doina ş.a. Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi delaborator în industria alimentară, Bucureşti, 1983.

8. Norme de protecie a muncii pentru industria* berii, spirtului, amidonului, drojdiei, lichiorurilor

* * şi apelor minerale, Ministerul Agriculturii şiIndustriei Alimentare, Bucureşti, 19839.Luminia Marian Auxiliar curricular pentru clasa a lX-a

Florina Năforniă Şcoala de Arte şi Meserii, Domeniul IndustrieMihaela Sofronia Alimentară, Ministerul Educaiei şi Cercetării

10. Luminia Nichita Auxiliar curricular pentru clasa a IX-aŞcoala de Arte şi Meserii, Domeniul ChimieIndustrială, Ministerul Educaiei şi Cercetării, 2004

11. P.Berzescu Utilaje şi instalaii în industria berii şi a malului,Iosif Kathrein Editura CERES, Bucureşti, 1988



Documents

Industrie a Xi Obtinerea Berii