Indrumator Statiuni forestiere

1

MOŢIU PETRICĂ TUDOR

ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE

LA

STAŢIUNI FORESTIERE

2008

2

CUPRINS

1. STAŢIUNI FORESTIERE MONTANE (F.M.)………………………………1

1.1. STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE MOLIDIŞURI FM3……..1

Staţiuni de molidişuri din areal……………………………………………………....3

Staţiuni de molidişuri de limită şi de rarişti de molid……………………………5

Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale………………………………..6

1.2.STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE AMESTECURI FM2…….7

1.3. STAŢIUNILE FORESTIERE MONTANE Şl PREMONTANE DE

FĂGETE (FM1+FD4)……………………………………………………………...8

2.STAŢIUNI FORESTIERE DE DEALURI ŞI PODIŞURI (F.D)………………..15

2.1.STAŢIUNII FORESTIERE DE FĂGETE ŞI GORUNETE DE DEALURI

(FD3)………………………………………………………………………………………..15

2.1.1.TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE…………………………………....15

2.1.2.TIPURI DE STAŢIUNI DE FĂGETE DE DEALURI…………………...19

2.2.STAŢIUNI DE CVERCETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL – FD2………………......21

TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL CERETE ŞI

GÂRNIŢETE DE DEALURI FD2…………………………………………………21

2.4 STAŢIUNI FORESTIERE DE STEJERETE ŞI AMESTECURI DE

DIFERITE SPECII DE CVERCINEE DIN REGIUNEA DEALURILOR

JOASE ŞI CÂMPIILOR SUBCOLINARE (FD1)…………………………….....25

3. STAŢIUNI FORESTIERE DE CÂMPIE (C.F.)…………………………………29

3.1. TIPURI DE STAŢIUNI DE STEJĂRETE ŞI ŞLEAURI DE CÂMPIE….29

3.2. TIPURI DE STAŢIUNI DE CERETO-STEJERETE, CERETE ŞI CERTO-

GÂRNIŢETE…………………………………………………………………………..30

3.3. TIPURI DE STAŢIUNI DE GÂRNIŢETE………………………………….30

3.4. TIPURI DE STAŢIUNI DIN LUNCILE APELOR CURGĂTOARE…....30

4. STAŢIUNI DE SILVOSTEPĂ…………………………………………………..36

4.1. STAŢIUNI DE ŞLEAURI, DE STEJERETE DE STEJAR PEDUNCULAT

SI BRUMĂRIU ŞI DE CVERCETE MEZOXEROFILE ŞI XEROFLE……...36

4.2. STAŢIUNI DE SILVOSTEPA DE STEJERETE XEROFILE………………37

4.3.STAŢIUNI DE LUNCA DIN SILVOSTEPA…………………………………….37

5. STAŢIUNI FORESTIERE DIN LUNCA SI DELTA DUNĂRII……………....42

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................43

3

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR STAŢIUNI FORESTIERE DIN

ROMÂNIA

2. STAŢIUNI FORESTIERE MONTANE (F.M.)

1.1. STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE MOLIDIŞURI FM3

TIPURI DE STAŢIUNI

Staţiunile forestiere montane de molidişuri se caracterizează deci sub

raportul elementelor geotopului prin prezenţa substratelor sau materialelor parentale

acide mai rar intermediare sau bazice alcătuite din roci sau depozite pe care se formează

un relief accidentat în care domină versanţii în general cu înclinare repede la foarte

repede cu expoziţii variate. Climatul staţiunilor forestiere montane de molidişuri

este rece şi umed cu ierni aspre geroase cu zăpadă abundentă şi care durează 6 luni.

Solurile sunt în general superficiale şi scheletice, cu volum etiafic mic, rar mijlociu

sau mare, debazificate şi acide cu humus de tip moder sau humus brut de troficitate

mijlocie sau inferioară, bine aprovizionat cu apă datorită umidităţii estivale în tot

timpul anului peste nivelul Ue3-2.

Staţiunile forestiere montane de molidişuri se diferenţiază în raport cu natura

rocii sau substratului petrografic, forma de relief, tipul şi subtipul de sol, volumul

edafic, troficitatea, umiditatea şi capacitatea de aprovizionare cu apă a solurilor.

În raport cu roca sau substratul petrografic, staţiunile forestiere se pot grupa în

staţiuni pe roci metamorfice sau magmatice, acide sau intermediare şi staţiuni pe roci

calcaroase.

În rapont cu forma de relief, staţiunile forestiere montane de molidişuri se pot

grupa astfel:

a) staţiuni de terenuri drenate, cu versanţi de la slab la puternic înclinaţi,

culmi şi platforme;

b) staţiuni pe versanţi repezi, văi înguste în V adăpostite, umede şi reci;

c) staţiuni de terenuri cu drenaj insuficient, cu exces de umiditate până la

mlăştinoase pe versanţi lini, locuri joase, zone de izvoare;

d) staţiuai de abrupturi şi versanţi repezi cu stânci şi bolovani sau cu soluri

erodate pe roci sedimentare (exclusiv calcare).

Staţiunile pe terenuri drenate în raport cu tipul de sol, se pot grupa astfel:

staţiuni cu Districambosoluri şi Andosoluri şi subtipuri de tranziţie spre alte

soluri cu mull şi mull-moder, fără caractere de eluviere sau slab luvice şi staţiuni

cu Prepodzoluri şi Podzoluri cu humus brut.

Acestea la rândul lor se diferenţiază în raport cu volumul edafic, categoria

de troficitate, capacitatea de aprovizionare cu apă şi umiditate estivală dominantă.

Astfel staţiunile cu Districambosoluri şi Audosoluri şi subtipurile de tranziţie spre

acestea se grupează în seria cu Oxalis-Dentaria şi în raport cu volumul edafic şi

deci regimul de troficitate şi capacitatea de aprovizionare cu apă pot apărea

următoarele tipuri de staţiuni:

1 - Montan de molidişuri de bonitate superioară districambosol şi

andosol edafic mare şi mijlociu cu Oxalis-Dentaria +/- acidoflile cu formula

staţională FM3BsTIII-IIHIV-VUe4

2 - Montan de molidişuri de bonitate superioară districambosol şi

andosol edafic submijlociu cu Oxalis-Dentaria +/- acidoflie cu formula staţională

FM3BmT IIH IIIUe3-2 .

4

3 - Montan de molidişuri de bonitate inferioară districambosol şi andosol

edafic mic cu Oxalis-Dentaria +/- acidoflie, FM3BiTIH IIUe3-2

În aceleaşi condiţii de rocă şi relief, dar pe prepodzoluri şi podzoluri cu humus

brut, cu volum edafic mijlociu, apar staţiuni de molidişuri de bonitate mijlocie:

4 - Montan de molidişuri Bm prepodzol edafic mijlociu cu Luzula

silvatica, FM3BmTIIH IVUe2.

Pe aceleaşi soluri dar cu volum edafic mic, de regulă pe coame sau versanţi

repezi, apare tipul:

5 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară prepodzol edafic

mic cu Calamagrostis - Luzula, FM 3BiTIHIIUe2-1

Pe prepodzoluri cu moder şi muşchi de pe versanţi slab la moderat înclinaţi sau de

pe locuri aşezate, apare tipul:

6 - Montan de molidisuri de bonitate mijlocie prepodzol edafic

submijlociu cu Hylocomium, FM 3 BiT IIH IV-V Ue4.

În aceleaşi condiţii de rocă şi relief, dar pe solurile cu humus brut +/- turbos,

superficiale sau mijlociu profunde, semischeletice, cu volum edafic mic, apare tipul:

7 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară podzolic edafic mie cu

Hylocomium ş.a. muşchi verzi, FM 3BiT IH IIIUe 4 sau

8 - Montan de molidisuri Bi podzolic cu humus brut edafic submijlociu şi

mic cu Vaccinium, FM 3 BiT 0...mH IIIUe4-3

Pe terenurile cu drenaj insuficient, cu exces de umiditate până la

mlăştinoase de pe versanţi lini, locuri joase, zone de izvoare, pe districambosoluri

profunde, gleizate, cu volum edafic mare, apare tipul:

9 - Montan de molidisuri de bonitate superioară la mijlocie, districambosol

edafic mare cu drenaj imperfect, FM 3BsT IVH (E)-IVUe3-2,

În aceleaşi condiţii, dar pe prepodzoluri gleice cu voluni edafic

submijlociu, apare tipul:

10 - Montan de molidisuri de bonitate mijlocie prepodzol excesiv

umezit freatic cu Polytrichum, FM 3BmT II-IH (E)-vUe6-5, iar pe solurile

puternic gleizate sau gleiosoluri slab turboase sau cu humus brut hidromorf, cu

volum edafic mic-submijlociu, tipul:

11 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară semimlăştinos freatic slab

turbos cu Polytrichum şi Sphagnum, FM 3BiT I…mH E Ue7-6.

Pe gleiosolurile şi solurile turboase propriu-zisc din depresiuni şi zone umede

de izvoare apare tipul de bonitate inferioară:

12 - Montan de molidisuri Bi turbo-gleic şi turbărie cu Sphagnum

FM3BiT0..mHEU8.

Pe versantii repezi de văi înguste, adăpostite, umede şi reci, cu

prepodzoluri sau podzoluri tipice superficiale şi scheletice, apare tipul:

13 - Montan de molidisuri de bonitate mijlocie spre inferioară, vai

înguste în V, podzolic edafic mic, FM 3BmT I-IIH IIUe4.

Pe roci calcaroase şi versanţi moderat la puternic înclinaţi şi culmi cu soluri

rendzine tipice, litice sau cambice, apar două tipuri în raport cu volumul edafic:

14 - Montan de molidisuri de bonitate mi jlocie sau superioară

rendzinic edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria, FM3Bm(s)T IV-VH IIUe4 sau

15 - Montan de molidisuri de bonitate inferioară rendzinic edafic mic

cu Oxalis-Dentaria FM 3BiT III-IH II-IUe2.

Pe versantii foarte repezi, abrupţi cu soluri erodate şi neevoluate, formate

pe substrate din roci sedimentare, apare tipul: Montan de molidisuri de bonitate

subinferioară, stâncărie şi eroziune excesivă.

5

La limita superioară a pădurilor în presubalpin, pe criptopodzoluri sau

prepodzoluri, cu modcr, superficiale sau mijlociu profunde, semischeletice sau

scheletice, cu volum edafic submijlociu sau mic, apare tipul:

16 - Montan presubalpin de molidisuri de bonitate inferioară prepodzol-

criptopodzol cu Oxatis-Soldanella, FM3BiT IIH IIIUe3, iar pe podzoluri cu humus

brut, cu volum edafic mic şi foarte mic;:

17 - Montan presubalpin de molidişuri Bi podzolic cu humus brut şi

Vaccinium, FM3BiT1...0HIIIUe4. Pe podzolurile turboase apare tipul:

18 - Montan presubalpin de molidişuri de bonitate inferioară

podzolic-turboscheletic cu Vaccinium-Polytrichum, FM3BiT0...mH E-IUe5-4.

Tot la limita superioară a pădurilor, dar pe versanţi în pantă slabă, pe

platforme, depresiuni sau zone umede, de izvoare, semimlăştinoase cu humus brut

hidromorf +/- turbă oligotrofă apar tipurile:

19 - Montan presubalpin de molidişuri de bonitate inferioară podzolic

semimlăştinos cu Polytrichum, FM3BiTIHEUe8-5, sau Montan presubalpin de

molidişuri de bonitate subinferioară turbomlăştinos cu Sphagnum.

În luncile apelor curgătoare din zona montană superioară, în funcţie de

natura solului (districambosoluri gleizate, aluvosoluri moderat humifere sau slab

humifere), pot apărea în raport cu volumul lor edafic trei tipuri de staţiuni şi

anume:

20 — Montan de molidişuri de bonitate superioară districambosol freatic

umed, gleizat şi semigleic, edafic mare în lunca înaltă, FM 3(l)BsTIVH IVUe4.

21 - Montan de molidişuri de bonitate mijlocie aluvosol moderat

humifer, edafic submijlociu-mijlociu, FM 3(l)BmT IIIH IVUe5-4 şi

22 - Montan de molidişuri de bonitate inferioară aluvosoi slab humifer

edafic mic si foarte mic, FM 3BiT IIH IIIUe5-4,

În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni

montane de molidişuri(FM3):

Staţiuni de molidişuri din areal

A. Staţiuni pe substrate (depozite) sau roci magmatice metamorfice sau

sedimentare acide sau intermediare (rar bazice)

1. Staţiuni pe versanţi divers înclinaţi, culmi, terenuri orizontale,

depresiuni uşoare, viroage, văi fără apă.

1.a)Districambosoluri tipice sau andosoluri şi flora de tip Oxalis-Dentaria:2

b) Districambosoluri şi criptopodzoluri sau prepodzoluri : 3

c) Podzoluri cu humus brut: 4

d) Hidrisoluri cu gleiosoluri sau stagnosoluri: 5

2. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, terenuri +/- orizontale, depresiuni, la

altitudini cuprinse între 800-1200 m în Carpaţii Orientali, 1100-1400 m în

Carpaţii Meridionali şi Occidentali,, cu districambosoluri (uneori şi andosoluri

în lanţul vulcanic Căliman, Gurghiu, Harghita), profunde sau foarte profunde, +/-

scheletice, cu volum edafic mijlociu sau mare şi pătură erbacee de tip Oxalis-

Dentaria - TSi-

6

TS1 - Montan de molidişuri Bs, districambosol sau andosol, edafic mare, cu

Oxalis-Dentaria +/- acidofile, FM 3BsT I-IIH IV-VUe4.

b) Versanţi moderat înclinaţi la repezi, culmi late, situaţi la altitudini cuprinse

între 800-1200 m în Carpaţii Orientali şi 1100-1600 m în Carpaţii Meridionali şi

Occidentali, cu districambosoluri tipice sau andice, mijlociu profunde, +/- slab

scheletice sau profunde la scheletice, cu volum edafic mijlociu şi submijlociu - TS2.

TS2 - Montan de molidişuri Bm, districambosol tipic sau andic, andosol,

edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria +/- acidqfile, FM 3BmT IIH IIIUe3-2.

c) Versanţi repezi sau foarte repezi, culmi înguste situate la 800-1400 m

în Carpaţii Orientali şi 1200-1600 m în Carpaţii Meridionali şi Occidentali, cu

districambosoluri tipice sau andice, scheletice sau superficiale şi volum edafic mic

- TS3.

TS3 -Montan de molidişuri Bi, districambosol tipic sau andic şi andosol,

edafic mic cu Oxalis-Dentaria +/- acidofile, FM 3BiT IH IIUe3-2

3. a) Versanţi divers înclinaţi, terenuri +/- orizontale din întregul areal de

molidişuri, cu criptopodzoluri sau prepodzoluri si floră de lip Luzula-sylvatica -

TS4

TS4 - Montan de molidişuri Bm criptopodzo - prepodzol, edafic mijlociu cu

Luzula-sylvatica, FM 3BmT I-IIH IVUe4.

b) Versanţi repezi, coame înguste, cu criptopodzoluri sau

prepodzoluri cu moder, superficiale şi scheletice, cu volum edafic mic – TS5.

TS5 - Montan de molidişuri Bi criptopodzol, prepodzol, edafic mic,

cu Calamagrostis-Luzula, FM 3BiT IH IIUe2-1.

c) Versanţi slab la moderat înclinaţi, treime inferioară de versanţi

umbriţi sau semiumbriţi, locuri aşezate, depresiuni, văi largi cu deosebire din

nordul Carpaţilor Orientali şi depresiunile intramontane (Vatra Dornei-Giurgeu

Ciuc etc.), cu prepodzoluri (mai rar criptopodzoluri cu volum edafic submijlociu

- mijlociu şi pătură erbacee de tip Hylocomium – TS6,

TS6 - Montan de molidişuri Bm, prepodzol, edafic mijlociu - submijlociu,

cu Hylocomium, FM 3BmT IIH IV-VUe4,

4. a) Versanţi slab înclinaţi, terenuri +/- orizontale, coame înguste,

treimea superioară a versanţilor divers înclinaţi, situaţi în partea mijlocie a

arealului molidişurilor, la altiludini cuprinse între 800-1200 m în Carpaţii

Orientali şi 1400-1600 m în Carpaţii Meridionali şi Apuseni, cu podzoluri cu

humus brut, frecvent turboase, cu textură mijlocie şi volum edafic submijlociu la

mic şi floră de tip Vaccinium – TS7.

TS7 - Montan de molidişuri Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium,

FM3BiT0….mH IIIUe4-3.

b) Terenuri aşezate, depresiuni, funduri de văi, cu podzoluri cu humus

brut turbos sau moder de muşchi, superficiale, cu volum edafic mic – TS8.

TS8 - Montan de molidişuri Bi podzolic edafic mic, cu Hylocomium şi alţi

muşchi verzi, FM 3BiT IH IIIUe4-5.

c) Fâşii de-a lungul văilor îngusle, cu plus de umiditate atmosferică şi

inversiuni de temperatură, cu podzoluri, cu volum edafic mic şi pătură erbacee de

tip Vaccinium-Oxalis – TS9.

TS9 - Montan de molidişuri Bm-i, văi înguste în V, podzolic, edafic

mic, cu Vaccinium-Oxalis, FM 3B m-iT I-IIH IIUe4.

7

5. a) Terenuri aşezate cu drenaj insuficient, situate în depresiunile

intramontane şi spre limita altitudinală inferioară a arealului natural al molidului, pe

substrate din roci sedimentare, compacte, greu permeabile, cu districambosoluri sau

criptopodzoluri slab la moderat stagnice, frecvent şi divers gleizate profunde, cu

volum edafic mare – TS10.

TS10 - Montan de molidişuri Bs districambosol stagnic, edafic mare, cu

drenaj imperfect, FM 3BsT IVH (E)-IVUe5-3.

b) Terenuri aşezate sau uşor depresionare, terase joase de-a lungul

pâraielor sau fâşiilor de poale de versanţi în apropierea râurilor cu soluri

gleizate sau temporar excesiv umezite freatic, cu volum edafic mijlociu -

submijlociu şi floră de lip Polytrichum – TS11.

TS11 - Montan de molidişuri Bm, districambosol sau prepodzol

gleizat cu Polytrichum, FM 3BmT II-IH (E)-VUe6-5.

c) Versanţi slab la moderat înclinaţi, platouri, terase, depresiuni,

zone umede de izvoare, din etajul mijlociu de molidişuri din nordul Carpaţilor

Orientali, cu glcîosoluri mlăştinoase sau turboase, cu floră de tip Polytrichum -

Sphagnum TS12.

TS12 - Montan de molidişuri Bi, gleic mlăştinos sau slab iurbos, cu

Politrichum şi Sphagnum, FM 3BiT I…mH EUe7-6.

d) Suprafeţe mici în nordul Carpaţilcr Orientali şi în depresiunile

intramontane, în depresiuni mici, platouri, terasele largi ale râurilor cu exces

permanent de apă, cu soluri turboase-TS 13.

TS13 - Montan de molidişuri Bi, turbogleic şi turbos cu Sphagnum,

FM3BiT0...mH EUe8.

B. Staţiuni pe calcare şi alte substrate calcaroase

1. Soluri de tip rendzinic şi floră de tip Oxalis-Dentaria

a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, treimea inferioară a versanţilor, mici

depresiuni, doline cu rendzine cambice sau eutricambosoluri rendzinice, intens

humifere, cu humus de tip mull sau moder de calcare, mijlociu profunde până la

profunde, semi sau slab scheletice, cu volum edafic mijlociu sau mare – TS14.

TS14 - Montan de molidişuri Bm-s, rendzinic, edafic mijlociu cu Oxalis-

Dentaria, FM3Bm(s)T IV-VH IIUe3-2.

b) Versanţi repezi şi foarte repezi cu rendzine cambice litice divers

scheletice, cu volum edafic mic şi foarte mic cu mull sau mull-moder fin de

calcar -TS15.

TS15 -Montan de molidişuri Bi, rendzinic, edafic mic, cu Oxalis-Dentaria,

FM3BiTIII-I H II-IUe2.

Staţiuni de molidişuri de limită şi de rarişti de molid

A. Staţiuni pe substrate acide sau intermediare de versanîi divers înclinaţi,

culmi. platforme şi alte terenuri drenate.

1. a) Prepodzoluri, criptopodzoluri: 2

b) Soluri de tip podzol cu humus brut sau moder grosier: 3

c) Alte tipuri de soluri: 4

8

2. a) Versanţi moderat la puternic înclinaţi, coame late cu soluri brmie

acide criptopodzolice sau brune feriiluviale superficiale la mijlociu - profunde, cu

volum edafic submijlociu şi mic şi floră erbacee de tip Oxalis-Soldanella – TS16.

TS16 - Montan de molidişuri de limită Bi, prepodzol sau criptopodzol cu

Oxalis-Soldanella, FM3BiT IIH IIIUe3

3. Versanţi moderat la puternic înclinaţi, coame, terase, situate la limita

altitudinală a pădurii de molid cu podzoluri tipice sau prepodzolur i, cu humus

brut sau moder grosier, cu volum edafic mic şi foarte mic şi floră de tip

Vaccinium - TS17.

TS17 - Montan de molidişuri de limită Bi, podzolic, cu humus brut şi

Vaccinium, FM3BiT I…0HIIIUe4.

4. a) Versanţi divers înclinaţi la limita superioară spre alpin

predominant umbriţi, coame, platforme, mici depresiuni cu prepodzoluri,

districambosolurî sau chiar podzoluri turboase, cu volum edafic foarte mic şi

pătură erbacee de tip Vaccinium-Polytrichum – TS18

TS18 — Montan de molidişuri de limită, Bi, divers turboscheletic cu

Vaccinium -Polytrichum, FM3BiT0...mH E-IUe5-4.

b) Versanţi în pantă slabă, platforme, depresiuni, zone umede de

izvoare, ci hidrisoluri mlăştinoase sau turboase – TS19.

TS19 — Montan de molidişuri ele limită Bi, podzolic, semimlăştinos sau

iurbos Polytrichum şi Sphagnum FM3BiTIHEUe8-5.

c) Versanţi divers înclinaţi., soluri rendzicice sau litosoluri

5. a) Rendzine cambice litice sau litosoluri rendzinice cu volum edafic mic

- TS20-

TS20 - Montan de molidişuri de limită Bi, rendzinic, edafic mic, FM3BiTI-IIHII-

IIIUe3-2.

b) Versanţi abrupţi cu stâncării la suprafaţă, cu soluri foarte mozaicate ca

profunzime, rendzinice sau litosoluri, scheletice, cu volum edafic foarte mic -

TS21.

TS21 — Montan de molidişuri de limita Bi stâncărie şi eroziune excesivă

c) Culoare de avalanşe – TS22.

TS22 - Montan de molidişuri de limită, culoare de avalanşe

Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale

1. a) Lunci montane înalte, terase joase cu districambosoluri, freatic

umede sau gleizate în mozaic cu aluvosoluri profunde, foarte profunde, slab sau

semischeletice, cu volum cdafic mare – TS23.

TS23 - Montan de molidişuri intrazonal de luncă Bs, districambosol gleizaî sau

freatic umed, edafic mare în luncă înaltă, FM 3(l)BsTIVH IVUe4.

b) Benzi sau fâşii în lungul râurilor şi pâraielor cu aluvosoluri moderat

humiferc, cu volum edafic mijlociu, submijlociu – TS24.

TS24 - Montan de molidişuri şi anin alb (intrazonal de luncă) Bm, aluvosol

moderat humifer, edafic submijlociu - mijlociu FM 3(l)BmT IIIH IVUe5-4.

c) Benzi înguste sau fâşii în lungul albiei majore a râurilor şi pâraielor, cu

aluvosoluri slab humifere, cu volum edafic mic – TS25

TS25 - Montan de molidişuri şi anin alb, intrazonal de luncă Bi, aluvosol

slab humifer, edafic mic şi foarte mic FS25.

9

1.2.STAŢIUNII FORESTIERE MONTANE DE AMESTECURI FM2

TIPURI DE STAŢIUNI

Staţiunile montane de amestecuri se diferenţiază în raport cu substratul

petrografic forma de relief inclusiv altitudinea, expoziţia şi înclinarea care determină

microclimatul, tipul şi subtipul de sol, volumul edafîc, troficitatea şi capacitatea de

aprovizionare cu apă a solurilor.

Pe roci şi substrate provenite din roci eruptive intruzive, metarnorfice sau

sedimentare, acide sau intermediare, pe care iau naştere eutricambosoluri sau

districambosoluri cu mull sau mull-moder, situate pe versanţi divers înclinaţi, culmi,

platforme, depresiuni uşoare, în raport cu înclinarea versanţilor şi cleci cu volumul

edafîc, pot apărea tipuri de staţiuni din seria cu Aspemla-Dentana.

1 - Montan de amestecuri Bs eutricambosol edafic mare cu Asperula-

Dentaria, FM 2BsT IV-VH IVUe4-3 de bonitate mijlocie dacă volumul edafic este mijlociu

2 - Montan de amestecuri Bm eutncambosol edafic mijlociu cu Asperula-

Dentaria, FM 2BmH IIIUe3-2 şi de bonitate inferioară dacă volumul edafic este mic sau

foarte mic;

3 - Montan de amestecuri Bi eutncambosol edafic mic cu Asperula-

Dentaria +/- acidofile, FM2BiT IIH IIUe2.

Pe versanţii slab înclinaţi, coame largi, placore, cu eutricambosoluri şi

luvosoluri pseudogleizate, cu volum edafic mare, apare tipul de staţiune de bonitate

superioară pentru molid şi brad şi mijlocie pentru fag.

4 -Montan de amestecuri Bs(m) eutncambosol cu drenaj imperfect edafic

mijlociu la foarte mare, FM2Bs(m)T III-IVH E-IVUe5.

Pe versanţi slab la moderat înclinaţi, culmi mameloane cu criptopodzoluri,

brune podzolice cu moder, dacă volumul edafic este mare apare tipul:

5 - Montan de amestecuri Bs şi Bs(m) prepodzol sau criptopodzol edafic

mare, FM 2Bs-Bs(m)T III-IVH IVUe4-3 cu Oxalis-Dentaria

Pe solurile mijlociu profunde, cu voluni edafic mijlociu, apare tipul:

6 - Montan de amestecuri Bm(i) prepodzol sau criptopodzol edafic

mijlociu cu Festuca +/- Calamagrostis, FM 2BmT IIIH IIIUe2.

Pe versanţii repezi şi foarte repezi cu soluri superficiale, divers scheletice şi

volum edafic mic, apare tipul:

7 - Montan de amestecuri Bi prepodzol sau criptopodzol edafic mic cu

Luzula +/- Calamagrostis, FM 2BiT IIH IIUe2-1.

Pe versanţii mijlocii şi superiori, moderat înclinaţi, cu podzoluri mijlociu

profunde şi profunde, semischeletice şi scheletice, cu volum edafic submijlociu, apare

tipul:

8 - Montan de amestecuri Bm(i) podzolic edafic submijlociu cu muşchi

şi alte acidofile, FM 2Bm(i)T IH IVUe4-3.

Pe versanţii repezi cu culmi înguste sau mameloane eu podzoluri cu humus

brut sau moder grosier, superficiale sau mijlociu profunde, semischeletice, cu volum

edafic mic, apare tipul :

9 - Montan de amestecuri Bi podzolic edafic mic cu Vaccinhtm si alte

acidofile, FM 2BiT IH IIUe3-2.

Pe versanţii interiori în pantă mică, pe platouri, microterase sau

microdeprcsiuni, cu luvosoluri sau preluvosoluri profunde, puternic pseudogleizate, cu

stagnări prelungite de apă. apare tipul:

10

10 - Montan de amestecuri Bm luvosol-preluvosol puternic pseudogleizat

edafic submijlociu - mijlociu apt cu deosebire pentru brădetele pure sau amestecuri cu

predominarea bradului, FM 2BmT IV-IIH E-IVUe5-3.

Pe versanţii superiori ai culmilor cu vântuire puternică, cu criptopodzoluri

şi prepodzoluri cu moder sau moder humus brut, apare tipul de bonitate mijlocie spre

inferioară pentru brad şi fag:

11 -Montan de amestecuri puternic vântuit, FM 2B(i,m,s)T IIIH IIIUe3-2.

Pe substrate sau roci calcaroasc şi versanţi moderat la puternic înclinaţi,

culmi cu soluri rendzinice, în raport cu volumul edafic, pot apărea următoarele tipuri

din seria cu Asperula-Dentaria;

12 - Montan de amestecuri Bs(m) rendzinic edafic mijlociu ia mare cu

Aspenda-Denlaria, FM2Bs(m)T IV-VH III-IVUe4-2 şi

13 - Montan de amestecuri Bi rendzinic edafic mic cu Asperula

Dentaria +/- acidofile, FM 2BiT III-IH II-IUe2-1.

În zonele umede cu izvoare laterale pe terenuri joase din luncile apelor

curgătoare, cu soluri hidroinorfe sau semihidrornorfe profunde, divers scheletice, cu

volum edafic mijlociu şi submijlociu, apare:

14 - Montan de amestecuri Bm(i) intens humifer cu izvoare laterale.

FM2Bm(i)T III-IVH E-IVUe6-4.

Pe terasele înalte şi luncile râurilor, în raport cu nivelul apelor freatice şi

frecvenţa şi durata inundaţiilor, pot apărea următoarele tipuri de staţiuni:

15 - Montan de amestecuri Bs cambosol freatic umed sau semigleic în luncă

înaltă FM2(l)BsTmH IVUe4.

16 - Montan de amestecuri Bm, aluvosol moderat humifer, FM2(l)BmTI-IIHE-

vUe5.

17 - Montan de amestecuri Bi, aluvosol slab humifer, FM2(l)BiTIHIV-IIUe4-2.

În continuare se prezintă cheia de detenninare a tipurilor de staţiuni

forestiere montane de amestecuri (FM2):

A. Staţiuni pe roci (substrate) acide intermediare sau bazice de versanţi

divers înclinaţi, terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare, viroage. sau vâlcele şi văi

fără apă.

1 . a) Staţiuni cu eutricambosoluri tipice sau slab luvice sau districambosoluri

cu mull: 2

b) Staţiuni cu soluri de altă natură: 3

2. a) Eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull formate pe versanţi

slab la moderat înclinaţi, depresiuni, văi, pe subsirate bogate, profunde sau foarte

profunde, cu volum edafic mare — TS1

TS1 - Montan de amestecuri, Bs, eutricambosol edafic mare, cu Asperula-

Oxalis-Dentaria, FM 2BsT IVH IV-VUe4-3.

b) Eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull formate pe versanţi

moderat înclinaţi la repezi, culmi late, cu soluri mijlociu profunde, slab scheletice sau

profunde, rar semischeletice, cu volum edafic predominant mijlociu – TS2

TS2 - Montan de amestecuri, Bm, eutricambosol edafic mijlociu, cu Asperula-

Oxalis-Dentana, FM2BmT IIIH III Ue3-2.

11

c) Eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull formate pe versanţi

reoezi sau foarte repezi, culmi înguste, cu soluri superficiale sau mijlociu

profunde, semischeletice sau scheletice, cu volum edafic mic – TS3

TS3 - Montan de brădete şi amestecuri de răşinoase cu fag, Bi, eutricambosol

edafic mic, cu Asperula-Oxalis-Dentaria.

3. a) Luvosoluri +/- stagnice: 4

b) Districambosoluri tipice cripîopodzoluri sau podzoluri : 5

c) Hidrisoluri: 6

4. a) Luvosoluri stagnice (sau gleice) formate pe versanţi slab înclinaţi sau la

baza versanţilor, pe terenuri +/- orizontale, coame late sau înşeuari largi profunde

şi foarte profunde, cu volum edafic mare şi pătură erbacee mezohigrofită – TS4

TS4 - Montan de brădete şi amestecuri de fag cu răşinoase Bs, luvosol stagmc,

edafic mijlociu la mare, FM 2BsT III-IVH (E)-IVUe4-5.

b) Luvosoluri stagnice formate pe roci sau substrate bogate în argilă, pe versanţi

slab înclinaţi, viroage, depresiuni şi floră higrofilă – TS5

TS5 -Montan de brădete şi amestecuri, Bm, luvosol puternic stagmc, edafic

mijlociu, cu floră higrofilă, FM 2BmT III-II H (E)-IVUe4-3.

c) Luvosoluri tipice formate pe versanţi slab la moderat înclinaţi sau

în treimea inferioară a versanţilor, terenuri +•/- orizontale, depresiuni uşoare,

viroage etc., profunde sau mijlociu profunde, slab scheletice la semischeletice, cu

volum edafic mijlociu şi flora de tip Festuca altissima - TS6

TS6 - Montan de amestecuri, Bm, luvosol edafic mijlociu, cu Festuca

altissima FM2BmT IIH IIIUe3-2.

d) Luvosoluri superficiale sau mijlociu profunde dar scheletice, cu volum

edafic mic sau submijlociu. formate pe versanţi moderat la puternic înclinaţi sau

în treimea superioară a versanţilor însoriţi pe coarne, cu floră de tip Festuca-

Calamagrostis – TS7

TS7 - Montan de amestecuri, Bi, luvosol edafic mic cu Festuca-

Calamagrostis FM2BiT II-IH IIUe2-1.

5. a) Districambosoiuri tipice sau criptopodzoluri cu volum edafic mijlociu

sau mare, formate pe versanţi slab la moderat înclinaţi, culmi late pe roci friabile

dar sărace TS8

TS8 - Montan de amestecuri, Bs-m, districambosol, criptopodzol edafic mare cu

Oxalis-Dentaria, FM 2Bs-mT III-IVH IVUe4-3.

b) Versanţi moderat înclinaţi la repezi, terenuri +/- orizontale de pe clina

sudică a Carpaţilor Meridionali, situaţi la vest de Olt, la altitudini cuprinse

intre 800-1400 m cu districambosoluri tipice sau criptopodzoluri mijlociu

profunde sau profunde dar scheletice, cu volum cdaflc mijlociu şi floră de mull

săracă, reprezentată numai de Oxalis-acetosella - TS9

TS9 - Montan de amestecuri, Bm, districambosol, criptopodzol edafic

mijlociu, cu Oxalis acetosella, FM 2Bs-mT III-IVH IVUe4-3.

c) Criptopodzoluri superficiale sau mijlociu profunde, divers scheletice,

cu volum edafic mic pe substrate acide consolidate şi floră de tip Luzula-

Calamagrostis – TS10

TS10 - Montan de amestecuri, Bm, criptopodzol edafic mic, cu Luzula-

Calamagrostis, FM 2BiT IIH IVUe2-1.

12

d) Podzoluri cu humus brut sau moder grosier formate pe versanţi slab

înclinaţi sau în treimea superioară a versanţiilor, terenuri +/- orizontale, culmi

înguste, cu volum edafic mic şi floră de tip Vaccinium – TS11

TS11 - Montan de amestecuri, Bi, podzolic, edafic mic cu Vaccinium, FM2BiT IH

IIUe3-2.

e) Versanţi repezi la foarte repezi, culmi, situaţi la altitudini cuprinse între

1500-1600 m pe clina sudică a Carpaţilor Meridionali, situaţi la vest de Olt,

cu criptopodzoluri sau prepodzoluri, cu volum edafic submijlociu - mic – TS12

TS12 - Montan de amestecuri, Bi, prepodzol, criptopodzol cu Oxalis acetosella,

FM2BiTII-IHIIIUe3-2.

6. a) Versanţi slab înclinaţi, terenuri +/- orizontale sau uşor

depresionate, cu stagnosoluri, luvice sau albice, cu floră higrofilă (Juncus,

Deschampsia etc.) – TS13

TS13 - Montan de brădete şi amestecuri, Bm, stagnosol luvic edafic mijlociu, cu

floră higrofilă, FM 2BmT III-IIH E-IVUe5-3.

b) Gleiosoluri sau cambosoluri gleice, uneori amfigleice profunde, cu volum

edafic mijlociu –TS14

TS14 - Montan de brădete şi amestecuri, Bm-i, cambisol gleic sau gleiosol,

cu izvoare laterale, FM 2Bm-iT III-IVH E-VUe6-4.

B. Staţiuni pe roci (substrate) calcaroase sau alte roci ultrabazice

1. a) Rendzine tipice cambice, litice sau litosoluri rendzinice: 2

2. a) Rendzine cambice formate pe versanţi moderat înclinaţi la repezi,

cu volum edafic mijlociu la mare şi floră de tip Asperula-Oxalis-Dentaria – TS15

TS15 -Montan de amestecuri, Bs-m, rendzinic, edafic mijlociu cu Asperula-

Oxalis-Dentaria, FM2Bs-mT IV-VH IIIUe3-2.

b) Rendzine cambice litice formate pe versanţi repezi la foarte repezi,

superficiale şi scheletice, cu volum edafic mic – TS16

TS16 - Montan de amestecuri, Bi, rendzinic, edafic mic, FM2BiTIII-IH I-IIUe4-3.

c) Litosoluri rendzinice pe versanţi însoriţi foarte repezi şi culmi înguste –

TS17

TS17 - Montan de amestecuri, Bi, rendzinic, edafic foarte mic, FM2BiTIHIUe1

C. Staţiuni de stâncărie necalcaroasă

1. Versanţi superiori foarte repezi, cu litosoluri sau erodosoluri, abrupturi

de stâncărie – TS18

TS18 – Montan de amestecuri, Bi, stâncărie şi eroziune excesivă

D. Staţiuni intrazonale de luncă şi terase de luncă pe depozite aluviale

fluviatile

a) Lunci înalte, terase de luncă, cu soluri zonale freatic umede sau gleice – TS19,

TS19 — Montan de amestecuri, intrazonal de luncă, Bs, cambisol freatic umed

sau gleic în luncă înaltă, FM 2BsT III-IVH IV-VUe4-5.

b) Lunci şi terase joase de luncă frecvent inundabile cu soluri

aluviale moderat humifere şi floră higrofilă- TS20

13

TS20 - Montan de amestecuri intrazonale de luncă, Bm, aluvosol moderat

humifer, FM2(l)BmTI-IIHE-vUe5

c) Lunci joase de-a lungul albiei majore, cu protosoluri aluviale sau

aluvosoluri slab humifere – TS21

TS21 - Montan de amestecuri intrazonal cu aninişuri de anin alb, aluvosol

slab humifer, FM2(l)BiTIHIV-IIUe4-2

1.3. STAŢIUNILE FORESTIERE MONTANE Şl PREMONTANE

DE FĂGETE (FM1+FD4)

TIPURI DE STAŢIUNI

Aşa cum s-a mai arătat, dominante şi în cazul făgetelor, sunt staţiunile de

versanţi divers înclinaţi alături de care apar şi unele staţiuni de terenuri practic

orizontale şi depresiuni uşoare, pe roci magmatice şi metamorfice acide. Aceste

staţiuni se diferenţiază în funcţie de tipurile de soluri şi volumul edafic care

hotărăsc de fapt regimul de troficitate, umiditatea şi capacitatea de aprovizionare cu

apă.

Astfel: pe eulricambosolurile tipice şi districambosolurile cu mull, în

raport cu volumul edafic, apar următoarele trei tipuri de staţiuni din seria cu

Aspenda-Dentaria :

1 - Montan premontan de făgete de bonitate superioară, eutricambosol

cu Asperula - Dentana – FM 1+FD4BsT IV-VH IVUe3-2, care apare pe versanţii

slab la moderat înclinaţi, pe platforme, microterase şi microdepresiuni;

2 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie, cambisol edafic

mijlociu cu Aspenda-Dentaria – FM1+FD4BmT IIIH IIIUe2, care apare pe versanţii

moderat înclinaţi şi repezi;

3 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară, eutricambosol

edafic mic cu Asperula-Dentaria – FM1+FD4BiTIIHIIUe2, care apare pe versanţii

mijlocii şi superiori cu pantă foarte mare, cu soluri superficiale şi divers

scheletice.

Pe districambosolurile cu moder la altitudini mari pe clina sudică a Carpaţilor

Meridionali în raport cu volumul edafic, apar următoarele două tipuri de staţiuni din seria

cu Oxalis-Dentaria:

4 - Montan de făgete de bonitate mijlocie, districambosol edafic mijlociu cu

Oxalis-Dentaria – FM1+FD4BmTIII-IVHIIIUe3-2 care apare pe versanţii moderat înclinaţi;

5 - Montan de făgete de bonitate inferioară, districambosol edafic mic ev

Oxalis-Dentaria – FM 1+FD 4BiT I-IIH IIUe3-2, care apare pe versanţii în pantă mare şi

foarte mare;

Pe luvosolurile cu volum edafic mijlociu, situate pe versanţi slab-moderat

înclinaţi sau terenuri orizontale, apare tipul:

6 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie luvosol edafic

mijlociu cu Festuca sylvatica (drymea) — FM1+FD4BmTIIH Ue2

Pe luvosolurile slab la moderat stagnice apare tipul:

7 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie luvosol edafic mijlociu

cu Carex pilosa, FM1+FD4BmTIIIH (E)-IIIUe3-2.

Pe prepodzolurile şi podzolurile cu humus brut, superficiale sau mijlociu

profunde, situate pe versanţi, coame platouri, apar următoarele tipuri:

14

8 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară prepodzol edafic mic-

mijlociu cu Luzula-Calamagrostis – FM1+FD4BiT II-IIIH IIUe2-1 pe solurile cu volum

edafic mic;

9 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară prepodzol edafic

mic cu Vaccinium – FM1+FD4BiT IH II-IIIUe3-2

Pe versanţii superiori şi culmile cu vântuire puternică din zona montană,

cu districambosoluri tipice şi andice sau criptopodzolice apare tipul:

10 - Montan de făgete de altitudine mare şi de l imită, de bonitate

inferioară, districambosol şi criptopodzol s.a. edafic predominant mijlociu cu

Oxalis-Dentaria, - FM1+FD4BiTII-IIIHIIIUe3-2

Pe substrate calcaroase, cu soluri rendzinice, în raport cu volumul edafic, pot

să apară mai frecvent două tipuri de staţiuni şi anume:

11 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie rendzinic edafic

mijlociu cu Aspenda-Dentaria – FM 1+FD 4BmTIV-VHIIIUe2, care apare pe versanţii

moderat înclinaţi cu rendzine tipice sau cambice slab stagnice.

12 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară rendzinic edafic

mic cu Asperuia-Dentaria – FM 1+FD 4BiT III-IIH IUe2-1, care apare pe versanţii în

pantă mare şi foarte mare şi pe culmile înguste.

În luncile apelor curgătoare pot apărea mai frecvent trei tipuri de staţiuni în

raport cu nivelul apelor freatice şi frecvenţa şi intensitatea inundaţiilor şi anume:

13 - Montan premontan de făgete de bonitate superioară cambosol gleizat

m luncă înaltă – FM 1+FD 4(l)BsT IV-VHvUe5-4, care apare în luncile înalte practic ieşite

de sub influenţa inundaţiilor sau terase cu soluri evoluate spre solurile zonale brune

gleizate, moderat la intens humifere, frecvent coluvionate.

14 - Montan premontan de făgete de bonitate mijlocie aluvosol moderat

humifer — FM 1+FD 4(l)BmT IIH IVUe4, care apare în luncile cu soluri neevoluate

aluviale, mijlociu profunde, nisipoase şi nisipo-lutoase;

15 - Montan premontan de făgete de bonitate inferioară aluvosol slab

humifer – FM1+FD4(l)BiTI-IIHIII-IVUe5, care apare în luncile joase frecvent inundabile

cu apa freatică la adâncime mică şi care este apt numai pentru aninişuri de

productivitate inferioară.

În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni forestiere

montane şi premontane de făgete (FM1+FD4):

A. Staţiuni pe suhstrate sau roci intermediare sau bazice

1. Staţiuni de versanţi divers înclinaţi, terenuri orizontale, uşoare depresiuni,

viroage sau vâlcele şi văi fără curs de apă

1. a) Staţiuni cu eutricamb osoluri tipice sau slab luvice sau districambosoluri cu

mull:2


2. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, terenuri +/- orizontale, poale de

versanţi, cu eutricambosoluri sau districambosoluri cu mull profunde sau foarte

profunde, cu volum edafic mare- TS1

TS1 - Montan premontan de făgete, Bs, eutricambosol sau districambosol

cu mull, edafic mare cu Asperula-Oxalis-Dentaria – FM1+FD4BsT IV-VH IV-VUe4-3,

15

b) Versanţi superiori, moderat înclinaţi la repezi ou eutricamb o soluri

tipice sau districambosoluri cu mull, mijlociu profunde, slab scheletice sau

profunde dar scheletice, cu volum edafic mijlociu si floră de tip Asperula-Oxalis-

Dentaria - TS2

TS2 - Montan premontan de făgete, Bm, eutricambosol sau districambosoluri

cu muţi, edafic mijlociu, cu Asperula-Oxalis-Dentaria – FM 1+FD 4B mT IIIH IIIUe3-2,

c) Versanţi repezi la foarte repezi, culmi înguste, cu eutricambosoluri

sau districambosoluri cu mull superficiale sau mijlociu profunde dar scheletice, cu

volum edafic mic – TS3

TS3 - Montan premontan de făgete, Bi, eutricambosol sau districambosol

cu mull, edafic mic, cu Asperula-Oxalis-Dentaria – FM 1+FD 4BiT IIH III-IIUe2

3. a) Luvosoluri tipice: 4

b) Luvosoluri stagnice: 5

4. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi în treimea inferioară a versanţilor,

terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare, viroage cu luvo soluri profunde sau

mijlociu profunde, slab scheletice la semischel etice cu volum edafic mijlociu şi floră

de tip Festuca altissima, mai rar Festuca drymea – TS4

TS4 - Montan premontan de făgete, Bm, luvosol, edafic mijlociu, cu Festuca

altissima – FM 1+FD 4BiT II-IIIH IIIUe3-2,

5. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, microterase, platouri, poale de versanţi,

cu luvosoluri stagnice, cu floră de tip Carex pilos a – TS5

TS5 - Montan premontan de făgete, Bm, luvosol stagnic, edafic mijlociu, cu

Carex pilosa - FM 1+FD 4BiT II-IIIH IVUe4-3,

B. Staţiuni pe roci sau substrate din roci acide rar intermediare

l. a) Staţiuni cu districambosoluri: 2

b) Staţiuni cu prepodzoluri sau podzoluri: 3

2. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, în special pe clina sudică a

Carpaţilor Meridionali (Parâng, Godeanu, Vâlcan, Tarcu etc.), la altitudini de peste

1200 m cu districambosoluri, oligomezobazice, mijlociu profunde şi profunde, cu

volum edafic preponderent mijlociu şi floră de tip Oxalis acetosella – TS6

TS6 -Montan de făgete, B m, districambosol, edafic mijlociu, CLI Oxalis

aceiosella - FM 1+FD 4BmT IIIH IIIUe3-2,

b) Versanţi moderat la puternic înclinaţi, creste sau coame, la altitudini mai mari

de peste 1400 m, cu districambosoluri cu mul] modei, superficiale sau mijlociu

profunde, semischeletice, cu volum edafic mic şi floră de tip Oxalis acetosella - TS7

TS7 - Montan de făgete, Bi, districambosol cu mull-moder sau moder, edafic

mic, cu Oxalis acetosella – FM 1+FD 4BiT I-IIH IIUe3-2,

3. a) Versanţi predominant superiori, moderat la repezi înclinaţi şi expoziţii

însorite, cu deosebire din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali, cu cripropodzoluri cu

moder sau prepodzoluri, cu moder grosier spre humus brut, oligobazice, cu volum edafic

mic la mijlociu şi floră de tip Luzula-Calamagrostis - TS8

TS8 - Montan premontan de făgete, Bi, criptopodzol-prepodzol edafic mic-

mijlociu, cu Luzula-Calamagrostis, - FM 1+FD4BiT II-IIIH IIUe2-1

16

b) Versanţi slab la moderat înclinaţi, coame şi platouri,, locuri aşezate în lungul

văilor, cu deosebire din Carpaţii Meridionali şi M-ţii Apuseni, cu prepodzoluri sau

podzoluri, cu volum edafic mijlociu si floră de tip Vaccmium myrtilus – TS9

TS9 - Montan premontan de făgete, Bi, prepodzol-podzol edafic mic, cu

Vaccinium - FM 1+FD4BiT IH II-IIIUe3-2

c) Versanţi superiori, moderat la repede înclinaţi, culmi cu vântuire

puternică., situaţi mai ales în Carpaţii Meridionali şi de la Curbură pe clina lor

sudică, la altitudini de peste 1400 m, cu criptopodzoluri, andosoluri sau soluri

andice, oligomezobazice, cu mull-moder sau moder, cu volum edafic mijlociu şi

floră de tip Oxalis acetosella - TS10,

TS10 - Montan de făgete de altitudine mare şi de limită, Bi,

criptopodzol edafic mijlociu, cu Oxalis acetosella, - FM 1+FD4BiT IIH IIIUe3-2

C. Staţiuni pe calcare sau alte roci calcaroase

1. a) Versanţi predominant superiori, cu înclinare moderată la repede din masivele

calcaroase (Godeanu, Vâlcan, M-ţii. Banatului etc.), cu rendzine tipice sau cambice,

eubazice, mijlociu profunde şi profunde, cu volum edafic mijlociu la mare –TS11

TS11 - Montan premontan de făgete, Bm, rendzinic edafic mijlociu -

FM1+FD4BmT IV-VHIIIUe2

b) Versanţi foarte repezi sau abrupţi, coame, creste, cu rendzine tipice

cambice sau cambice litice, superficiale la mijlociu profunde, semischeletice, cu

volum edafic rnic şi floră de tip Asperula-Dentaria – TS12

TS12 - Montan premontan de făgete, Bi, rendzinic edafic mic cu Asperula-

Dentaria - FM1+FD4BiT III-IVHIUe2-1

D. Staţiuni intrazonele de luncă pe depozite aluviale

1. a) Lunci sau terase de luncă, cu soluri zonale gleice sau numai umezite

freatic profunde, frecvent coluvionate, nisipo- lutoase sau luto-nisipoase, slab sau

semischeletice TS13

TS13 - Montan premontan de făgete, Bs, cambisol gleic sau freatic umed în

luncă înaltă - FM1+FD4 (l)BsT IV-VHVUe5-4

b) Lunci montane cu aluvosoluri moderat humifere, mijlociu profunde şi

profunde, nisipoase şi nisipo-lutoase, slab la semischeletice, cu bolovăniş şi

prundiş – TS14

TS14 - Montan premontan de făgete, Bm, aluvosol moderat humifer -

FM1+FD4 (l)BmT IIIHIVUe4

c) Lunci montane şi premontane joase, cu aluvosoluri slab humifere, divers

scheletice, bolovănoase, cu volum edafic mic – TS15

TS15 - Montan premontan de făgete, Bi, aluvosol slab humifer, cu aninişuri de

anin negru, - FM1+FD4 (l)BiT I-IIHIII-IVUe5

17

2.STAŢIUNI FORESTIERE DE DEALURI ŞI PODIŞURI (F.D)

2.1.STAŢIUNII FORESTIERE DE FĂGETE ŞI GORUNETE DE

DEALURI (FD3)

2.1.1.TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE

În zona dealurilor înalte şi a podişurilor, pe versanţii slab la puternic înclinaţi

sau pe terenurile practic orizontale şi depresiuni uşoare, pe substrate necalcaroase,

tipurile de staţiuni de gorunete variază în raport cu expoziţia, tipul de sol, tipul de

humus şi volumul edafic - factori care determină troficitatea, regimul de umiditate şi

capacitatea de aprovizionare cu apă a solurilor.

Astfel, pe eutriecambosoluri cu mull tipice sau stagnice de pe versanţii

mijlocii şi inferiori, însoriţi sau parţial însoriţi, în raport cu panta şi deci cu volumul

edafic pot apărea următoarele trei tipuri de staţiuni:

1. Deluros de gorunete de bonitate superioară, eutricambosol edafic mare cu

Asarum-Stelaria – FD3GoBsTIVHIVUe3-2,care apare pe versanţii slab înclinaţi,

platforme, depresiuni uşoare şi văi largi puţin adânci;

2. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, eutricojnbosol edafic

mijlociu– FD3GoBmTIII-IVHIIIUe2, care apare pe versanţii mijlocii moderat înclinaţi la

repezi;

3. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, eutricambosol edafic mic -

FD3GoBiTII-IHIIUe2-1, care apare pe versanţii superiori moderat la puternic înclinaţi;

Pe districambosolurile de pe versanţii mijlocii şi superiori înclinaţi, în

raport cu volumul edafic şi deci troficitatea şi umiditatea, pot apărea următoarele

tipuri de staţiuni:

4. Deluros de gorunete de bonitate superioară, districambosol edafic

mare cu Asperula-Asamm - FD3GoBsTIVHIIUe3-2, care apare pe versanţii moderat la

puternic înclinaţi, însoriţi şi semiînsoriţi şi,

5. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, districambosol edafic mic-

submijlociu cu Cytisus, Luzula luzuloidea sau Vaccinium, - FD3GoBiTIHIIUe2-1,

care apare pe versanţii repezi,, însoriţi, pe nisipuri +/- pietrişuri

Pe luvosolurile cu mull trioder, slab stagnice situate pe vetsanţi inferiori şi

mijlocii slab sau moderaţi înclinaţi, pe platouri apare tipul:

6. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, luvosol cu Festuca şi

Melica - FD3GoBmTII-IIIHIIUe3-2

Pe luvosolurile stagnice de pe versanţii slab înclinaţi, însoriţi şi semiînsoriţi,

platouri sau terase, apare tipul;

7. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, luvosol stagnic cu Carex

pilosa - FD3GoBmTII-IIIH(E)-IVUe3-2

Pe luvosolurile cu drenaj intern normal formate pe versanţi predominant

superiori, însoriţi, slab moderat înclinaţi, cu volum edafic mijlociu, apare tipul:

8. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, luvosol edafic mijlociu cu

Festuca heterophylla +/- Luzula albida - FD3GoBmTIIHIIUe2-1

Luvosolurile cu mull sau moder puternic stagnice sau pe soluri stagnice

luvice sau albice, cu stagnări temporare de apă, de pe terase, platouri, microdepresiuni

sau versanţi în pantă mică, apare tipul:

9. Deluros de goruneîe de bonitate inferioară, luvosol puternic stagnic, edafic

mic-mijlociu, cu Poa pratensis Carex caryophyllea - FD3GoBiTI-IIHE-IUe2-1

18

Pe aceleaşi soluri dar cu volum edafic mic, de pe versanţi superiori, coame sau

creste, apare tipul:

10. Deluros de goruneie de bonitate inferioară, luvosol edafic mic cu Cytisus-

Genisia - FD3GoBiTIHI…mUe1

Pe versanţii superiori puternic înclinaţi, platouri, coame, cu volum edafic mic

apare tipul:

11. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, luvosol edafic siibmijlociu -

mic cu Luzula luzuloides - FD3GoBiTIHII-IUe2-1

Pe prepodzoluri, podzoluri humicoferiiluviale cu moder grosier şi humus brut

de pe coame, creste, versanţi superiori predominant însoriţi, cu volum edafic mic, apare

tipul:

12. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, prepodzolic edafic mic cu

Vaccinium-Calluna - FD3GoBiTI…mHIUe1

Pe rocile calcaroase rendzinice pot apărea următoarele trei tipuri de staţiuni în

raport cu volumul edafic şi stadiul de evoluţie al solului:

13. Deluros de gorunete de bonitate superioară, rendzinic, edafic, mijlociu şi

mare, cu Asperula-Asarum - FD3GoBsTIV-VHIVUe3-2, care apare pe versanţii

moderat înclinaţi, serniumbriţi, cu soluri rendzinice tipice cambice

14. Deluros de gorunete de bonitate mijlocie, rendzinic edafic mijlociu cu

Asperula-Asarum - FD3GoBmTIV-VHIIIUe2, care apare pe versanţii însoriţi şi

semiînsoriţi, cu rendzine cambice sau tipice, pseudorendzine tipice sau cambice

15. Deluros de gorunete de bonitate inferioară, rendzinic edafic mic -

FD3GoBiTIII-IVHIUe1, care apare pe versanţi în pantă mare sau foarte mare, cu rendzine

tipice sau litice sau litosoluri readzinice cu volum edafic mic.

În luncile apelor curgătoare din regiunea dealurilor şi podişurilor, tipurile de

staţiuni se diferenţiază în funcţie de poziţia luncii respective, de frecvenţa, durata şi

intensitatea inundaţiilor şi de adâncimea apei freatice care condiţionează tipul de sol.

Astfel, în luncile înalte cu soluri evoluate,, carnbisoluri sau semigleice, cu

volum edafîc mijlociu sau mare apare tipul:

16. Deluros de gorunete şi făgete intrazonal de luncă, de bonitate

superioară sau mijlocie (pentru stejerete, aninişuri de plop alb), eutricambosol şi

semigleic în lunca înaltă - FD3(l)GoBs…mTIII-IVHIVUe4-2

În luncile joase, frecvent inundabile cu aluvosoluri stratificate, moderat

humifere, apare tipul:


mijlocie sau superioară, 'aluvosol moderat humifer în lunca joasă -

FD3(l)GoBmsTIVHIVUe5-2

În luncile joase, frecvent inundabile, cu aluvosoluri slab humifere

stratificate nisipoase, cu volum edafic mijlociu, apare tipul:


inferioară sau mijlocie, aluvosol slab humifer în lunca joasă -

FD3(l)GoBi(m)TIHIVUe5-4


de gorunete şi goruneto-fagete de dealuri (FD3):

A. Staţiuni de roci acide intermediare sau bazice de versanţi însoriţi sau

parţiali însoriţi

1. a) Staţiuni cu eutricambosoluri: 2

19


2. a) Versanţi însoriţi sau parţial însoriţi, slab la moderat înclinaţi, treime

inferioară a versanţilor, terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare, văi largi cu

eutricambosoluri, profunde şi foarte profunde, cu volum edafic mare şi floră de tip

Asarum-Stelaria – TS1

TS1 - Deluros de gorunete şi goruneto-fagete, Bs eutricambosol, edafic

mare, cu Asperula-Stelaria – FD3Go,Go+FaBsT IVH IVUe3-2

b) Versanţi însoriţi sau parţiali însoriţi, moderat înclinaţi la repezi, cu

eutricambosoluri tipice sau slab luvice, mijlociu profunde cu volum edafic mijlociu şi

floră de mull şi graminee -TS2

TS2 - Deluros de gorunete şi goruneto-fagete, Bs, eutricambosol, slab

luvic, edafic mijlociu., cu floră de mull şi graminee - FD3Go,Go+FaBmTIII-IVHIIIUe2

c) Versanţi repezi sau foarte repezi, treimea superioară a versanţilor însoriţi, cu

soluri superficiale sau mijlociu profunde dar semischeletice sau scheletice, cu volum

edafic mic – TS3

TS3 -Deluros de gorunete Bi, eutricambosol, edafic mic - FD3GoBiTII-IIIHIIUe2-1

3. a) Districambosoluri: 4

b) Luvosoluri: 5

c) Stagnosoluri luvice sau albice: 6

d) Prepodzoluri sau podzoluri: 7

4. a). Versanţi însoriţi sau parţial însoriţi, moderat înclinaţi la repezi cu substrate

uşoare şi districambosoluri cu mull, foarte profunde, cu volum edafic mic şi floră de tip

Asperula-Asarum-TS4

TS4 - Deluros de gorunete şi goruneto-făgete, Bs, disiricamhosol cu mull, edafic

mare, cu Asperula-Asarum - FD3Go,Go+FaBsTIII-IVHIIIUe3-2

b) Versanţi divers înclinaţi, însoriţi sau parţial însoriţi sau treimea

superioară a versanţilor, pe nisipuri sau pietrişuri cuaternare, cu districambosoluri cu

mull-moder, mijlociu profunde, scheletice, cu volum edafic mic sau submijlociu şi

floră de tip Cytisus şi Luzula luzuloides –TS5

TS5 - Deluros de gorunete şi goruneîo-făgete, Bi, districambosol, edafic

submijlociu la mic, cu Cytisus şi Luzula luzuloides - FD3Go,Go+FaBiTIHIIUe2-1

5. a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, terase, platouri, cu luvosoluri

profunde +/- stagnice, cu volum edafic mijlociu şi pătură erbacee de tip Fesiuca

sylvatica şi Melica uniflora –TS6

TS6 - Deluros de gorunete şi goruneto-făgete, Bm, luvosol +/- slab stagnic cu

Festuca şi Melica — FD3Go,Go+FaBmTII-IIIHIIIUe3-2

b) Versanţi slab înclinaţi, însoriţi sau parţial însoriţi, platouri, terase, cu

luvosoluri, moderat la puternic stagnice, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip

Carex pilosa TS7

TS7 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal cu fag, Bm, luvosol cu Carex

pilosa - FD3Go şl BmTII-IIIH(E)-VUe3-2

c) Versanţi însoriţi sau parţial însoriţi predominant superiori sau treimea

superioară a versanţilor, din zona dealurilor subcarpatice ale Olteniei,

Banatului şi din Podişul Transilvaniei, cu substrate acide silicioase (gresii,

nisipuri, pietrişuri) şi luvosoluri oligobazice cu moder şi volum edafic mijlociu –TS8

TS8 - Deluros de gorunete, Bm, luvosol, cu graminee mezoxerofite +/-

Luzula - FD3GoBmTIIHIIUe2-1

20

6. a) Versanţi superiori însoriţi sau treimea superioară a versanţilor, coame,

creste cu roci acide silicioase şi cu luvosoluri, oligomezobazice, cu moder şi volum

edafic mic – TS9

TS9 - Deluros de gorunete, Bi, luvosol, edafic mic, cu Cytisus Genista -

FD3GoBiT IH I…mUe1

b) Versanţi foarte slab înclinaţi, terase, platouri şi alte platforme cu roci

sedimentare bogate în argilă, greu permeabile, cu luvosoluri, puternic stagnice sau

stagnosoluri luvice sau albice - TS10

TS10 - Deluros de gorunete, Bi, stagnosol luvic sau albie, edafic mic-

submijlociu, cu Poa pratensis-Carex cariyophyllea - FD3GoBiT I-IIH E…IUe2-1

7. Versanţi moderat la puternic înclinaţi, platouri, coame, creste cu roci sau

depozite de suprafaţă acide silîcoase, cu criptopodzoluri, prepodzoluri cu moder

şi volum edafic submijlociu-mic – TS11

TS11 - Deluros de gorunete, Bi, prepodzol criplopodzol edafic submijlociu şi

mic, cu Luzula albida — FD3GoBiT IH I-IIUe2-1

b) Partea superioară a versanţilor însoriţi , coame, creste cu depozite de

suprafaţă subţiri, silicioase (nisipuri, pietrişuri sau şisturi cristaline) şi prepodzoluri

sau podzoluri cu moder grosier sau humus brut cu volum edafic mic şi fiora de tip

Vaccinium-Calluna –TS12

TS12 - Deluros de gorunete, Bi, prepodzolpodzol edafic mic, cu Vaccinium-

Calluna - FD3GoBiT I…mH IUe1

B. Staţiuni pe substrate calcaroase

1. a) Soluri de tip rendzine tipice sau cambice, cu volum edafic mijlociu sau

mare – TS13

TS13 - Deluros de gorunete, Bs rendzinic, edafic mijlociu şi mare, cu

Asperula Asarum - FD3GoBsT IV-VH IVUe1-2

b) Rendzine cambice cu volum edafic mijlociu, pe versanţi însoriţi – TS14

TS14 - Deluros de gorunete, Bm, rendzinic, edafic mijlociu, cu Asperula

Asarum - FD3GoBiT III-IVH IUe1

c) Rendzine cambice litice, litosoluri rendzirrice, superficiale şi scheletice, cu

volum edafic mic şi floră de tip Asperula-Asarum – TS15

TS15 - Deluros de gorunete, rendzinic, edafic mic - FD3GoBiT III-IVH IUe1

C. Staţiuni intrazonale de luncă pe depozite aluviale

l. a) Lunci înalte, terase de luncă joase, cu depozite aluviale şi

eutricambosoluri gleizate, moderat humifere – TS16

TS16 - Deluros de stejerete de aninişuri intrazonale de luncă, cambosol în

lunca înaltă - FD3(l)Bs-mT III-IVH IVUe4-2

b) Lunci joase inundabile cu soluri aluviale stratificate, moderat humifere, cu

volum edafic mijlociu – TS17

TS17 - Deluros de gorunete şi făgete cu zăvoaie de plop alb sau aninişuri,

Bm-s, aluvosol moderat humifer în luncă joasă - FD3(l)Bm-sTII-IIIHIVUe5-3

c) Porţiuni de lunci joase, frecvent inundabile cu aluvosoluri slab humifere, cu

volum edafic mijlociu – TS18

TS18 - Deluros de gorunete şi făgete cu zăvoaie de plop şi salcie, Bm-i, aluvosol

slab humifer în luncă joasă - FD3(l)Bi-mTIHIVUe5-4

21

2.1.2.TIPURI DE STAŢIUNI DE FĂGETE DE DEALURI

Staţiunile de făgete de dealuri care apar pe versanţi umbriţi şi semiumbriti,

divers înclinaţi sau pe terenuri practic orizontale, depresiuni uşoare, văi fără cursuri

de apă, se diferenţiază în funcţie de substrat şi tipul şi subtipul de sol, iar în cadrul

aceluiaşi tip de sol de volumul edafic şi tipul de humus.

Astfel, pe eutricambosoiurile cu mull, în raport cu volumul edafic, se

diferenţiază următoarele trei tipuri de staţiuni:

1) Deluros de făgete de bonitate superioară, eutricambosol edafic mare cu

Asperula-Asarum – FD3FaBsTIV-VHIVUe3-2, care apare pe versantii mijlocii sau

inferiori slab-moderat înclinaţi, placore sau depresiuni uşoare;

2) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, eutricambosol edafic mijlociu cu

Asperula-Asarum - FD3FaBmTIII-IVHIIIUe2, care apare pe versantii mijlocii, cu volum

edafic mijlociu;

3) Deluros de făgete de bonitate inferioară, eutricambosol edafic

mic - FD3FaBiTIIHIIUe2 , care apare pe versantii în panta mare sau foarte mare.

Pe luvosolurile tipice sau slagnice pot apărea următoare tipuri:

4) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, iuvosol edafic mijlociu cu Rubus

hirtus - FD3FaBmTIIHIVUe4-3, care apare pe versantii în pantă mai mică, cu soluri slab

pseudogleizate;

5) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, Iuvosol edafic mijlociu cu

Festuca - FD3FaBmTII-IIIHIIIUe2, care apare pe versantii mijlocii;

6) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, Iuvosol ± stagnic edafic mijlociu cu

Carex pilosa - FD3FaBmTIII-IIHIVUe3-2, care apare pe versantii inferiori şi mijlocii, slab

înclinaţi sau pe platforme cu soluri argilo-lutoase în orizontul B, cu drenaj intern

defectuos;

7) Deluros de făgete de bonitate mijlocie spre inferioară, luvosol edafic

mijlociu submijlociu cu Luzula luzuloides - FD3FaBm(i)TI-IIHIIUe2-1 ,care apare pe

versanţii moderat la puternic înclinaţi;

8) Deluros de făgete de bonitate inferioară divers podzolic, edafic mic cu

Vaccinium - Luzula - FD3FaBiTI-IVHIIUe2-1, care apare pe versanţii puternic înclinaţi

sau pe coame cu soluri superficiale şi scheletice.

Pe versanţii moderat înclinaţi, la repezi, culmi, terase cu roci calcaroase şi

soluri rendzinice, în raport cu volumul edafic, apar următoarele tipuri:

9) Deluros de făgete de bonitate mijlocie, rendzinic, edafic mijlociu cu

Asperula-Asarum - FDsFaBmTiv-vHuiUes^, care apare pe versanţii slab la moderat

înclinaţi cu rendzine tipice sau cambice, mijlociu profunde, luto-nisipoase până la

argiloase, slab scheletice la ;

10) Deluros de făgete de bonitate inferioară, rendzinic, edafic mic şi

foarte mic - FD3FaBiTIII-IVHIIUe2-1, care apare pe versanţii repezi cu soluri

rendzinice tipice, litice sau cambice superficiale şi scheletice, cu volum edafic mic şi

foarte mic.

Pe versanţii foarte repezi cu blocuri de stânci şi bolovani sau cu soluri excesiv

erodate apare tipul:

11) Deluros de făgete de bonitate subinferioară, stăncărie şi eroziune

excesivă.

În continuare se prezintă cheia de determinare a tipurilor de staţiuni de

făgete de dealuri (FD3):

22

A. Staţiuni cu roci sau substrate acide intermediare sau bazice de

versanţi, divers înclinaţi, umbriţi sau parţial umbriţi, terenuri orizontale,

depresiuni uşoare, viroage şi văi fără apă.

1. a) Staţiuni cu eutricambosoluri tipice sau slab luvice: 2


2. a) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi slab la moderat înclinaţi,

terenuri +/- orizontale, depresiuni uşoare pe substrate bogate, cu soluri profunde, cu

volum edafic mare şi floră de tip Asperula - Asarum – TS1

TS1 – Deluros de făgete Bs, eutricambosol, edafic mare, cu Asperula -

Asarum, FD3FaBsTIV-VHIVUe3-2

b) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi, moderat înclinaţi la repezi sau treimea,

mijlocie a versantilor, cu soluri mijlociu profunde, cu volum edafic mijlociu şi pătură

erbacee de tipul Asperula - Asarum – TS2

TS2 - Deluros de făgete, Bm, eutricambosol edafic mijlociu cu Asperula -

Asarum - FD3FaBmTIIHIIIUe2

c) Versanţi umbriţi sau parţial, umbriţi, repezi la foarte repezi, culmi

cu soluri superficiale luto-nisipoase, divers scheletice, cu volum edafic mic -TS3

TS3 - Deluros de făgete Bi, eutricambosol edafic mic cu Asperula -

Asarum - FD3FaBiTIIHIIUe2

3. a) Luvosoluri +/- stagnice: 4

b) Disticarnbosoluri sau podzoluri: 5

4. a) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi, slab la moderat înclinaţi,

terenuri +/- orizontale, cu luvosoluri, mijlociu profunde şi profunde, slab

pseudogleizate, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Rubus hirtus – TS4

TS4 - Deluros de făgete Bm, luvosol stagnic, edafic mijlociu cu Rubus

hirtus - FD3FaBmTII-IIIHIVUe4-3

b) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi, divers înclinaţi, cu soluri mijlociu profunde,

luto-argiloase în. Bt, slab pseudogleizate, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Festuca

altissima sau drymea – TS5

TS5 - Deluros de făgete Bm, luvosoî slab stagnic, edafic mijlociu cu Festuca

altissima - FD3FaBmTII-IIIHIIIUe2

c) Versanţi umbriţi sau parţial umbriţi slab înclinaţi, terenuri +/- orizontale cu

luvosoluri puternic stagnice, profunde, argilo-lutoase în Bt, cu volum edafic mijlociu şi

floră de tip Carex pilosa – TS6

TS6- Deluros de făgete Bm, luvosol puternic stagnic, edafic mijlociu cu Carex pilosa -

FD3FaBmTIIIH (E)-IVUe3-2

5. a) Versanţi moderaţi la puternic înclinaţi, cu districambosoluri cu mull moder

sau moder, mijlociu profunde, slab semischeletice, cu volum edafic mijlociu - submijlociu

şi floră de tip Luzula luzuloides – TS7

TS7 - Deluros de făgete Bm-i, disiricambosoL edafic mijlociu - submijlociu cu

Luzula luzuloides - FD3FaBm-iTI-IIIHIIUe2-1

b) Versanţi superiori divers înclinaţi, coame, platouri, cu prepodzoluri sau

podzoluri, cu moder grosier spre humus brut, superficiale la mijlociu profunde, cu volum

edafic mic şi foarte mic şi floră de tip Vaccinium-Luzula TS8

TS8 - Deluros de făgete Bi, prepodzol sau podzol, edafic mic cu Vaccinium –

Luzula - FD3FaBiTIHIIUe2-1

23

B. Staţiuni pe calcare şi alte roci ultrabazice

a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, cu rendzine cambice, mijlociu profunde,

cu volum edafic mijlociu şi pătură erbacee de tip Asperula - Asarum – TS9

TS9 - Deluros de făgete Bm, rendzinic, edafic mijlociu, cu Asperula -

Asarum - FD3FaBmTIV-VHIIIUe3-2

b) Versanţi repezi la foarte repezi cu rendzine litice sau litosoluri

rendzinice, scheletice, cu volum edafic foarte mic şi mic şi pătură erbacee de tip Asperula

– Asarum - TS10

TS10 - Deluros de făgete Bi, rendzinic, edafic mic şi foarte mic, cu Asperula –

Asarum - FD3FaBiTIII-IIHIIUe2-1

2.2.STAŢIUNI DE CVERCETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL – FD2

TIPURI DE STAŢIUNI DE GORUNETE ŞI ŞLEAURI DE DEAL

CERETE ŞI GÂRNIŢETE DE DEALURI FD2

În zona dealurilor mijlocii şi joase, determinante pentru diferenţierea tipurilor

de staţiuni sunt forma de relief care condiţionează, în afara topoclimatului şi volumul

edafic şi deci troficitatea şi regimul de umiditate şi capacitatea de aprovizionare cu apă a

plantelor.

Astfel, pe versanţii divers înclinaţi pe platforme, culmi largi de pe roci

sedimentare necalcaroase cu eutricambosoluri, tipice, slab luvice +/- slab stagnice, pot

apărea următoarele tipuri de staţiuni:

1) Deluros de cerete şi gârniţete sau ceroşleauri de bonitate superioară,

eutricambosol slab stagnic edafic mare – FD2Ce(Gâ)BsTIVHIII-IVUe2-1, care apare pe

versantii însoriţi şi semiînsoriţi slab la moderat înclinaţi, poale de versanţi sau depresiuni.

2) Deluros de cereîe şi gârniţete de bonitate inferioară, preluvosol edafic

mic - FD2Ce(Gâ)BiTIIIHIIUe2-1, care apare pe versanţii puternic înclinaţi cu soluri

superficiale şi scheletice.

3) Deluros de gorunete şi şleauri de deal cu gorun şi fag de bonitate

superioară la mijlocie, preluvosol şifeoziom, edafic mare cu Asperula - Asarum -

FD2şlgofaBs-mTIVHIII-IVUe3-2, care apare pe versanţii inferiori şi mijlocii cu înclinări

şi expoziţii variabile, platforme, podişuri fragmentate.

4) Deluros de gorunete şi şleauri de deal fără fag de bonitate superioară la

mijlocie, feoziom, edafic mare - FD2şlgofaBs-mTIVHIV-IIIUe2.

În aceleaşi condiţii de rocă şi relief dar pe luvosoluri pot apărea următoarele tipuri

de staţiuni:

5) Deluros de gorunete şi şleauri de deal de bonitate superioară, luvosol stagnic,

edafic mare cu Carex pilosa - FD2şlBsTIVH(E)-IVUe4-3, care apare pe versanţii slab înclinaţi

pe platforme sau depresiuni cu soluri profunde sau foarte profunde pseudogleizate.

6) Deluros de gorunete sau cerete, gârniţete şi cereto-gârniţele de bonitate

mijlocie, luvosol stagnic, edafic mijlociu - FD2gocegâBmTIIIHE-IUe1, care apare pe

versanţii însoriţi divers înclinaţi.

7) Deluros de gorunete, cerete şi gârniţete de bonitate inferioară, luvosol

stagnic, edafic mic, cu acidofile mezoxerofite - FD2gocegâBiTI-IIHII-IUe1, care apare

pe versanţii superiori, platouri, coame, creste şi substrate silicioase.

Pe terase, platouri şi alte platforme ca şi pe unii. versanţi slab înclinaţi

luvosoluri puternic stagnice sau stagnosoluri planice sau luvosoluri planice apar

următoarele tipuri de staţiuni care se diferenţiază în raport cu gradul de pseudogleizare si

volumul edafic:

24

8) Deluros de gorunete, cerete şi gârniţeîe de bonitate mijlocie, luvosol

stagnic, edafic mijlociu - FD2gocegâBmTIIIHE-IUe1

9) Deluros de cerete şi gârniţete de bonitate inferioară, stagnosol

luvic, edafic submijlociu cu Carex-Poa pratensis - FD2cegâBiTIIHE-IUe1.

Pe versanţii divers înclinaţi cu roci calcaroase şi soluri rendzinice, în raport

cu volumul edafic pot apărea următoarele două tipuri de staţiuni:

10) Deluros de gorunete şi cerete (+/- stejar pufos) de bonitate mijlocie,

rendzinic, edafic mijlociu - FD2cvBmTIV-VHIIUe2-1 ,care apare pe versanţii slab moderat

înclinaţi.

11) Deluros de gorunete, cerete şi siejerete de stejar pufos de bonitate

inferioară, rendzinic, edafic mic - FD2cvBiTIII-IVHIUe1-0, care apare pe versanţii repezi

şi foarte repezi.

În luncile râurilor din zona de dealuri, staţiunile se diferenţiază în. raport cu

poziţia luncii în relief, care determină frecvenţa, intensitatea şi durata inundaţiilor, precum

şi tipul de sol şi deci troficitatea, umiditatea şi capacitatea de aprovizionare cu apă.

Astfel, în luncile înalte sau pe terasele joase, cu soluri brune semigleice şi gleizate

profunde, cu volum edafic mare, apare tipul:

12) Deluros de stejerete şi stejereto-şleauri şi şleauri de luncă de bonitate

superioară, eutricambosol semigleic şi gleic în luncă înaltă - FD2(l)BsTIVHIVUe3-2.

În luncile joase din apropierea râurilor rar inundabile cu aîuvosoluri molice

apare tipul:

13) Deluros de stejerete, aninişuri şi zăvoaie de bonitate mijlocie spre

superioară, luvosoluri molice humifere - FD2(l)Bm(s)TIII-IVHIV-VUe5-3 .

În luncile frecvent inundabile cu aluvosoluri slab humifere apare tipul:

14) Deluros de zăvoaie de plop şi salcie de bonitate inferioară sau mijlocie,

aluvosol slab humifer - FD2(l)Bi(m)TIHIVUe4.

În Dobrogea de nord şi parţial în Banat apar unele tipuri cu caracter regional:

15) Deluros de şleauri de deal de bonitate mijlocie, eutricambosol şi luvosol

edafic mare şi mijlociu cu floră de mull - FD2şlBmTIV-VHIII-IIUe2-1, care apare pe

Dealurile Niculiţelului, pe versanţi sau culmi late, cu înclinare slabă la moderată.

16) Deluros de şleauri de deal de bonitate inferioară, humico-litoxeromorf,

edafic submijlociu la mic - FD2şlBiTIV-VHII-IUe1, care apare pe versanţii mijlocii cu

expoziţii intermediare şi umbrite cu pante mari.

17) Deluros de şleauri de deal cu cărpinita Bi(m) humico-litoxeromorf,

edafic mare - mijlociu - FD2şlBi(m)Tn-iH]i-[Ue2-rî care apare pe versanţii

mijlocii şi superiori însoriţi sau parţial însoriţi, culmi şi rnici platouri de culme

18) Deluros de şleauri de deal de bonitate mijlocie cu frasin caucazian +/-

carpen, eutricamobosol, luvosol şi humico-litoxeromorf edafic mijlociu submijlociu -

FD2şlBmTIV-VHII-IUe1-0 care apare pe versanţii parţial însoriţi, pe substrate de loess sau

gresie.

Local, pot apărea şi staţiuni de făgete de limită inferioară şi cărpinete de

vale.

19) Deluros de făgete de limită inferioară de bonitate superioară, edafic mare

cu Asperula-Asarum - FD2faBsTIV-VHIVUe3-2.

20) Deluros de cvercete vale cu cărpinete de bonitate superioară sau

mijlocie, eutricambosol mare - FD2caBs(m)TIV-VHIVUe3.

21) Deluros de făgete de limită inferioară de bonitate mijlocie, luvosol

stagnic, edafic mujlociu-mare cu Carex pilosa - FD2faBmTII-IIIH(E)-IVUe4-3 .

25


de gorunete şi şleauri de deal, cerete şi gârnitete de dealuri (FD2):

A. Staţiuni de versanţi divers înclinaţi, culmi largi, platforme, văi largi fără

apă, pe suprafeţe de obicei sedimentare necalcaroase

1. a) Staţiuni cu euîricambosoluri tipice sau slab luvice şi feoziomuri +/-

stagnice: 2

b) Staţiuni cu luvosoluri: 3

c) Staţiuni cu soluri stagnice, luvice, albice sau planice: 4

2. a) Staţiuni pe versanţi însoriţi şi semimsoriţi, culmi late, platouri din zona de

dealuri din Banat şi Podişul Getic, cu eutricambosoluri tipice sau slab luvice şi slab

stagnice, cu volum edafic mare şi floră de mull – TS1

TS1 - Deluros de cerete şi gârnitete Bs, eutricambosol stagnic, edafic mare -

FD2ce(gâ)BsTIVHIIIUe2-1

b) Staţiuni de versanţi, platouri, culmi late, cu eutricambosoluri,

superficiale sau scheletice, cu volum edafic mic şi floră de tipul Poa nemoralis-

Lithospermum - TS2

TS2 - Deluros de cerete şi gârnitete Bi, eutricambosol, edafic mic -

FD2ce(gâ)BiT IIIH IIUe2-1

c) Versanţi slab la moderat înclinaţi, culmi late, podişuri fragmentate din

Podişul Central Moldovenesc, Dobrogea de nord, Podişul Getic, Banat şi

Piemonturile vestice cu eutricambo soiuri slab stagnice sau feoziomuri cu volum edafic

mare şi floră de tip Asarum - Brachypodium —TS3

TS3 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal fără fag Bs, eutricambosol şi

feoziom, edafic mare - FD2şl.goBs-mT IVH IV-IIIUe2

3. a) Versanţi cu expoziţii, şi înclinări variate, platouri, culmi, situate spre

limita superioară a etajului, din Podişul Central Moldovenesc, Podişul Getic

şi Podiştal Transilvaniei, pe substrate sedimentare, cu luvosoluri +/- stagnice, cu

volum edafic mare şi foarte mare şi floră de tip Asperula - Asarum — TS4

TS4 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal cu gorun şi fag Bs-m, luvosol,

edafic mare cu Asperula -Asarum - FD2go.şl.goBs-mTIVH(E)-IVUe3-2

b) Versanţi slab înclinaţi, platforme, terase, depresiuni largi, cu luvosoluri,

moderat la puternic stagnice şi volum edafic mare – TS5

TS5 - Deluros de gorunete şi şleauri de deal Bs, luvosol stagnic, edafic mare

cu Carex pilosa - FD2şlBsTIVH(E)-IVUe4-3

Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi, cu soluri luvosoluri tipice (sau luvosoluri

albice), cu volum edafic mijlociu şi floră de tip mezohigrofită - TS6

TS6 - Deluros de gorunete, cerete şi gârnitete Bm, luvosol, edafic mijlociu -

FD2go.ceBmTIIIHIIUe2-1

d) Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi cu substrate silicioase, luvosoluri, cu

volum edafic submijlociu TS7

TS7 - Deluros de gorunete, cerete şi gârnitete Bi, luvosol, edafic mic cu floră

acidofiiă, mezoxerofită - FD2gocegâBiTI-IIHII-IUe1

4. a) Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi, cu hidrisoluri stagnice, luvice sau

albice, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Poa pratensis - Carex caryophillea - TS8

26

TS8 - Deluros de gorunete, cerete şi gârnitete Bm, stagnosol luvic (albic),

edafic mijlociu cu Poa pratensis - Carex caryophillea - FD2gocegâBmTIIIHE-IUe1

b) Platouri, terase, versanţi slab înclinaţi, cu stagnosoluri albice, planice

grele cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Carex-Poa pratensis - TS9

TS9 - Deluros de ccrete şi gârnitete Bi, stagnosol albic-planic, edafic

mijlociu cu Carex- Poa pratensis - FD2ce.gâBiTIIHE-IUe1

B. Staţiuni de versanţi, culmi cu roci calcaroase

l . a) Versanţi slab la moderat înclinaţi, pe calcare sau alte roci sedimentare

calcaroase, cu rendzine cambice sau pseudorendzine, cu volum edafic mijlociu – TS10

TS10 - Deluros de cvercete (gorun, cer, stejar pufos) Bm, rendzinic, edafic

mijlociu - FD2cvBmTIV-VHIII-IIUe2-1

b) Versanţi repezi la foarte repezi, cu rendzine cambice, litice sau litosoluri

rendzinice, cu volum edafic mic – TS11

TS11 - Deluros de cvercete (gorun, cer, stejar pufos) Bi, rendzinic,

edafic mic - FD2cvBiTIII-IVHI-IIUe1-0


1. a) Lunci înalte, terase joase de luncă cu eutricambosoluri profunde şi

foarte profunde, freatic umede sau gleizate – TS12

TS12 - Deluros de cvercete cu stejerete, stejereto-şleauri şi şleauri de

luncă, intrazonal de luncă Bs, eutricambosol freatic umed sau gleizat în luncă

înaltă - FD2 (l)CvBsTIVHIVUe5-3

b) Sectoare de luncă mai înaltă, rar inundabilă, cu aluvosoluri mollice,

mijlociu profunde şi profunde, cu volum edafic mijlociu şi mare-TS3

TS3 - Deluros de cvercete şi stejerete şi aninişuri, intrazonal de luncă Bs-m,

aluvosol moderat humifer - FD2 (l)Bm-sTIII-IVHIV-VUe5-4

c) Sectoare de lunci joase cu aluvosoluri stratificate +/- scheletice, slab

humifere, de bonitate mijlocie spre inferioară pentru zăvoaie de plop şi salcie - TS14

TS14 - Deluros de cvercete cu zăvoaie de plop şl salcie, intrazonal de

luncă, Bi-m, aluvosol slab humifer - FD2(l)CvBi-mTI-IIIHIVUe4

D. Staţiuni extrazonale de făgete de limită inferioară şi cârpinele de vale din

FD2

1. a) Eutricambosoluri tipice: 2

b) Luvosoluri stagnice: 3

2. a) Porţiuni de versanţi umbriţi, depresiuni, văi fără apă, cu eutricambosoluri

+/- slab stagnice, cu volum edafic mare şi floră de tip Asperula - Asarum – TS15

TS15 - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bs,

eutricambosol, edafic mare - FD2FaBsTIV-VHIVUe3-2

b) Versanţi inferiori umbriţi cu eutricambosoluri mijlociu profunde şi

profunde, cu volum edafic mijlociu şi floră de tip Asperula - Asarum – TS16

TS16 - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Bm,

eutricambosol eu Asperula - Asarum - FD2FaBmTIII-IVHIIIUe2

c) Văi înguste fără apă, mărginite de versanţi puternic înclinaţi, cu frecvente

îngheţuri târzii şi eutricambosoluri, slab stagnice uneori şi umezite freatic, cu volum

edafic mare – TS17

27

TS17 - Deluros de cvercete, vale de cărpinete Bs-m, eutricambosol

edafic mare - FD2CaBs-mTIV-VHIVUe3

2. a) Versanţi slab înclinaţi, locuri aşezate cu substrate sedimentare

argiloase şi luvosoluri stagnice şi floră de tip Carex pilosa – TS18

TS18 - Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară, Bm, luvosol stagnic,

edafic mijlociu la mare cu Carexpilosa - FD2FaBmTII-IIIH(E)-IVUe4-3

E. Staţiuni cu caracter regional din Dobrogea de Nord şi Banat

1. a) Staţiuni de versanţi, platouri,, culmi late cu eutricambosoluri eumezobazice

+/-slab luvice: 2

b) Versanţi divers înclinaţi, platouri, culmi cu luvosoluri : 3

2. a.) Versanţi, culmi late, platouri cu soluri eutricambosoluri tipice, uneori

rezidual carbonatice., cu volum edafic rnare – TS19

TS19 - Deluros de stejărete şi şleauri de deal cu carpen Bm, eutricambosol,

edafic mare şi mijlociu, - FD2şlBmTIV-VHIIIUe2-1

b) Versanţi repezi până la foa.rte repezi, cu eutricambosoluri mollice,

rezidual carbonatice, cu volum edafic submijlociu şi mic – TS20

TS20 - Deluros de şleauri de deal Bi eutricambosol, edafic submijlociu la mic -

FD2şlBiTIV-VHI-IIUe1

c) Versanţi cu expoziţii însorite, culmi sau mici platouri de culme cu

eutricambosoluri +/- slab luvice mollice, cu volum edafic mare-mijlociu – TS21

TS21 - Deluros de şleauri de deal cu cărpiniţă Bi-m, eutricambosol, edafic

mare –mijlociu - FD2şlBiTIV-IVHII-IUe2-1

3. a) Luvosoluri, mijlociu profunde, lutoase cu volum edafic mijlociu şi

submijlociu - TS22

TS22 — Deluros de şleauri de deal cu frasin caucazian +/- carpen Bm, luvosol,

edafic submijlociu - mijlociu - FD2şlBmTIV-VHIIUe1-0

2.4 STAŢIUNI FORESTIERE DE STEJERETE ŞI AMESTECURI

DE DIFERITE SPECII DE CVERCINEE DIN REGIUNEA

DEALURILOR JOASE ŞI CÂMPIILOR SUBCOLINARE (FD1)

TIPURI DE STAŢIUNI

Substratul litologic şi relieful care condiţionează apariţia unor anumite tipuri de

sol cu anumite regimuri de troficitate şi umiditate sunt factorii principali ai diferenţierii

tipurilor de staţiuni.

Astfel, pe terenurile slab înclinate şi practic orizontale, uşoare depresiuni şi văi

largi, cu eutricarnbosoluri profunde, cu textură mijlocie, mijlocie fină fără schelet

sau slab scheletice, apare tipul:

1) Deluros de stejerete şi amestecuri de bonitate mijlocie până la superioară,

eutricambosol edafic mare cu floră de mull - FD1StBm-iT IV-VH IUe1

În aceleaşi condiţii de relief dar pe argile gonflate, cu vertisoluri profunde

argiloase şi compacte în orizontul B, apare tipul:

2) Deluros de stejerete, câmpie piemontană de gârnitete, de bonitate mijlocie

spre inferioară, vertisol edafic submijlodu, mijlociu – FD1GâBm-sTIV-VH IVUe1

28

Pe terase., platouri şi. câmpii înalte, cu luvosohiri, vertisoluri slab-mediu stagnice,

apar următoarele două tipuri:

3) Deluros de stejerete, câmpie piemontană de gârnitete, de bonitate mijlocie,

vertisol luvic edafic mijlociu - FD1gîBmT III-IVH II-IUe2-1

4) Deluros de stejerete, câmpie înaltă cu gârnitete, de bonitate

superioară, edafic mare cu Carex - FD1gîBsT III-IIH (E)-IIIUe2-1

În aceleaşi condiţii de relief, dar pe soluri puternic slagnice şi stagnosoluri

apar următoarele tipuri:

5) Deluros de stejerete de bonitate superioară, luvosol puternic stagnic,

edafic mare - FD1StBsT IIIH (E)-IIIUe2 , care apare pe solurile cu volum edafic mare şi

floră de tipul Carex silvatica, Stellaria-Geum

6) Deluros de stejerete de bonitate mijlocie stagnosol luvic cu Poa pratensis

– Carex caryophiliea - FD1BmTIIIHE-IUe2-1, care apare pe solurile cu orizontul

pseudogleic W, sub 40 de cm.

7) Deluros de stejerete -şi cerete de bonitate inferioară pentru stejerete şi

mijlocie pentru cerete, puternic stagnic sau stagnosol, edafic mijlociu - FD1StCeBi-

mT IH (E)-IIUe2-1 , care apare pe solurile cu orizontul W sub 30-35 cm, cu floră

de tip Carex, Juncus, Deschampsia caespitosa, Poa pratensis ş.a.

8) Deluros de stejerete, câmpie înaltă de cerete, de bonitate inferioară spre

mijlocie, stagnosol luvic, plante sau albie edafic submijlociu mic — FD1CeBi-mTIIH E-

IUe1, care apare pe solurile hidromorfe pluviale cu orizont W până la 30 de cm şi

floră de tip Carex-Poa pratensis.

Pe versanţii şi platourile slab înclinate, cit soluri nepseudogleizate,

cu eutricamb osoluri, luvosoluri, apar următoarele două tipuri de staţiuni:

9) Deluros de gârniţete de bonitate mijlocie, luvosol cu drenaj intens, edafic

mijlociu - FD1GâBmT IIIH II-IUe1 , care apare pe versanţii slab moderat înclinaţi şi

10) Deluros de gârniţete de bonitate superioară, luvosol edafic mijhciu-

mare cu Glecoma - FD1gîBsT III-IVH (E)-IUe1, care apare pe versanţii moderat înclinaţi sau

platouri.

Pe solurile puternic erodate (erodisoluri) apare tipul:

11) Deluros de stejerete, versant puternic erodat în sedimentar

necalcaros, de bonitate inferioară – erodosol edafic mic - FD1StBiT IH IUe1-0

Pe versariţi, pe culmile şi platourile cu roci calcaroase şi şoimi rendzinice, în

raport cu volumul edafic, pot apărea următoarele două tipuri:

12) Deluros de cvercete de bonitate mijlocie, rendzinic, edafic mijlociu-

mare - FD1CvBmTIV-VH IIIUe2-1

13) Deluros de cvercete de bonitate inferioară, rendzinic, edafic mic -

FD1CvBiT III-IVHI-IIUe1

În luncile apelor curgătoare, în raport cu poziţia luncii (terasei) şi respectiv

frecvenţa, durata şi intensitatea inundaţiilor care determină tipul de sol şi deci regimul de

trofîcitate şi umiditate, apar următoarele trei tipuri:

14) Deluros de stejerete, stejereto - şleauri, şleauri de luncă, şleao-plopişuri şi

zăvoaie intrazonal de luncă de bonitate superioară, eutricambosol freatic umed,

gleizat şi semigleic edafic mare în luncă înaltă - FD1(l)BsTIVH IVUe5-3

15) Deluros intrazonal de luncă de zăvoaie, de bonitate mijlocie sau

superioară, aluvosol moderat humifer - FD1(l)Bm-sT IIIH IVUe4

16) Deiuros intrazonal de luncă de zăvoaie de plop şi salcie, de bonitate

inferioară, aluvosol slab humifer – FD1(l)Bi-mT I-IIH IVUe4

29


forestiere de diferite specii de cvercinee din regiunea dealurilor joase şi câmpiilor

subcolinare FDj:

A. Staţiuni pe substrate (obişnuit) sedimentare necalcaroase

I. Staţiuni de versanti slab înclinaţi, terase, platouri, terenuri +/- orizontale,

uşoare depresiuni, văi fără curs de apă

1. a) Eutricambosoluri: 2

b) Soluri de altă natură: 3

2. a) Versanţi inferiori slab înclinaţi, locuri aşezate, platforme joase,

depresiuni uşoare, terase joase inundabile cu eutricambo soluri cu volum

edaiic mare şi floră de tip Brachypodium-Geum- Pulmonaria – TS1

TS1 - Deluros de stejerete şi şleauri de deal cu stejar pedunculat sau stejăreto-

goruneto-şleauri, Bs, eutricambosol edafic mare - FD1stşlBsT IV-VH IVUe2

b) Versanti divers înclinaţi., platouri slab înclinate cu soluri drenate, cu volum

edafic mijlociu şi floră de tip Glechoma-Geum – TS1

TS2 - Deluros de gărniţeîe şi amestecuri de gorun, cer şi gârnită, Bm,

eutricambosol slab luvic, edafic mijlociu, cu drenaj intens - FDigîBrnTniHn-iUe]

3. a) Luvosolun slab-mediu stagnice: 4

b) Alte tipuri genetice de soluri: 5

4. a) Terase, platouri, câmpii înalte, cu luvosoluri slab- mediu stagnice, cu

volum edafic mare – TS3

TS3 - Deluros de stejerete, câmpie înaltă de gârniţete, Bs, luvosol stagnic

edafic mare - FD1gâBsT III-IIH (E)-IIIUe2-1

b) Terase, platouri., cu luvosoluri puternic pseudogleizate în orizontul Bt,

moderat pseudogleizate în El şi Ao, cu volum edafic mare şi pătură erbacee de tip

Carex sylvatica şi Stellaria-Geum – TS4

TS4 - Deluros de stejărete şi şleauri de deal cu stejar pedunculat, Bm, luvosol

stagnic edafic mare - FD1StşlBsTI-IIH (E)-IIIUe2

5. a) Vertisoluri sau soluri verticc: 6

b) Hidrisoluri: 7

6. a) Terase, platouri, câmpii înalte cu vertisoluri sau soluri vertice,

compacte şi îndesate, cu volum edafic submijlociu – TS5

TS5 - Deluros de stejărete, câmpie piemontană de gârniţete Bm-i, vertisol,

edafic submijhciu-mijlociu - FD1gâBm-iT IV-IIIH (E)-IUe1

b) Terase, platouri, câmpii înalte, cu vertisoluri luvice sau albice, cu volum

edafic mijlociu- TS6

TS6 - Deluros de stejărete, câmpie piemontană de gârniţete, Bm, vertisol luvic,

edafic mijlociu - FD1gâBm-sT III-IVH (E)-IIUe2-1

7. Terase, platouri, câmpii înalte, cu stagnosoluri luvice, cu volum edafic

mijlociu şi pătură erbacee de tip Poa pratensis - Carex caryophillea – TS7

TS7 - Deluros de stejărete, goruneto-stejărete, cerete şi gârniţete, Bm,

stagnosol luvic, cu Poa pratensis - Carex caryophyllea - FD1cvBmT IIIH E-IUe2-1

30

b) Terase, platouri, cu stagnosoluri luvice planice şi floră higrofilă - Carex,

Juncus, Deschampsia, Agrostis etc. – TS8

TS8 - Deluros de stejărete şi cereto - stejărete, Bi-m, stagnosol luvic-

planic, edafic mijlociu - FD1st ceBi-mT IIH (E)-IIUe2-1

c) Câmpii înalte plane din piemonturile vestice şi terasele Grisului şi

Mureşului, cu stagnosoluri albice, planice şi floră higrofită săracă – TS9

TS9 - Deluros de stejărete, câmpie înaltă de cerete, Bi-m, stagnosoluri

albice, planice, edafic subrmijlociu-mic - FD1ceBi-mT IIH E-IUe1

B. Staţiuni de calcare şi alte roci sedimentare calcaroase

1. a) Versanţi divers înclinaţi, cu substrate calcaroase şi soluri de tip rendzine

cambice sau pseudorendzine cambice, cu volum edafic mijlociu la mare – TS10

TS10 - Deluros de stejerete şi cvercete amestecate, Bm, rendzinic edafic

mijlociu - FD1cvBmT IV-VH IIIUe2-1

b) Versanţi puternic înclinaţi la repezi, cu rendzine cambice litice, cu volum

edafic mic-TS11

TS11 - Deluros de siejerete de stejar pufos cu cvercete amestecate, Bi,

rendzinic, edafic mic - FD1cvBiT III-IVH I-IIUe1

c) Versanţi însoriţi, puternic erodaţi cu erodisoluri sau litosoluri rendzinice,

regosoluri carbonatice cu volum edafic foarte mic – TS12

TS12 - Deluros de stejerete Bi rendzinic, edafic foarte mic - FD1cvBiTI-IIHIUe1


1. a) Sectoare de luncă înaltă neinundabilă, cu eutricambosol freatic umed sau

gleizat, moderat la intens humifere, cu volum edafic mare – TS13

TS13 - Deluros de stejărete, stejăreto-şleauri de luncă sau aninişuri şi zăvoaie,

Bs, eutricambosol freatic umed sau gleizat, edafic mare în luncă înaltă -

FD1(l)st.şl.zăv.BsT IVH IVUe5-3

b) Sectoare de luncă înaltă, rar inundabile, cu aluvosoluri moderat humifere –

TS14

TSi4 - Deluros de stejărete cu aninişuri de anin negru şi zăvoaie de plop şi

salcie, Bm - s, luvosol moderat humifer - FD1(l)zăv.an.Bm-sT IIIH IVUe4

c) Lunci joase sau sectoare de luncă frecvent inundabile, cu aluvosoluri slab

humifere -TS15

TS15 - Deluros de stejărete intrazonal de luncă cu zăvoaie de plop şi salcie,

Bi-m, aluvosol slab humifer - FD1(l)zăv.Bi-mT I-IIH IVUe4

31

3. STAŢIUNI FORESTIERE DE CÂMPIE (C.F.)

3.1. TIPURI DE STAŢIUNI DE STEJĂRETE ŞI ŞLEAURI DE

CÂMPIE

De remarcat faptul că în zona forestieră de câmpie, climatul fiind în general

uniform pe mari suprafeţe, el nu intervine hotărâtor în diferenţierea tipurilor de staţiuni.

Aici relieful şi deci solul intervin ca factori principali în diferenţierea şi caracterizarea

tipurilor de staţiuni.

Staţiunile de stejărete şi şleauri de câmpie, apar pe câmpiile tabulare (interfluvii),

pe terase, versanţi slab la moderat înclinaţi, uşoare depresiuni. Ele se diferenţiază în

raport cu tipul, subtipul şi varietatea de sol care condiţionează regimul de troficitate şi

umiditate, precum şi capacitatea de aprovizionare cu apă a solurilor .

Astfel, pe câmpiile tabulare, terase, versanţi slab-moderat înclinaţi, pe

luvosoluri roşcate, apar următoarele tipuri de staţiuni:

1. Câmpie forestieră de şleau de bonitate superioară, preluvosol cu

Arum-Pulmonaria, CFşl.Bs.TIV-VHIVUe2.

2. Câmpie forestieră-versant de şleau de bonitate mijlocie, preluvosol

roşcat edafic mijlociu CF(V)şl.Bm.TIVHIIIUe2, care apare pe versanţii văilor.

3. Câmpie forestieră de tranziţie şleao-ceret de bonitate superioară la

mijlocie, luvisol roşcat slab stagnic, edafic mijlociu-mare, CFşlceBs-mTIVHIIIUe2-1,

care apare pe solurile cu orizont Bt mai argilos şi mai compact, formate pe materiale

loessoide.

Pe aceleaşi forme de relief, îndeosebi pe terase şi câmpii înalte dar pe

luvosoluri tipice, puternic stagnice sau stagnosoluri luvice sau albice, cu orizont W

de la 25-30 cm, apare tipul:

4. Câmpie forestieră de stejăret de bonitate inferioară la mijlocie,

stagnosol luvic, edafic mijlociu cu Poa. pratensis, CF(t)st.Bi-mT IIH (E)-1Ue1.

Pe câmpiile joase şi depresiunile largi, cu luvosoluri puternic stagnice

sau stagnosoluri luvice sau albice, pot apărea următoarele tipuri:

5. Câmpie forestieră de stejaret de bonitate mijlocie, luvosol puternic

stagnic de depresiune largă, edafic mijlociu, CF(d)stBmTIIIH(E)-IIUe2-1 , care apare pe

depozite loessoide lutoase sau luto-argiloase.

6. Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete de bonitate superioară spre

mijlocie, stagnosol albic, edafic mare, cu floră higrofllă de mlaştină prelungită,

CFfr.st.Bs-mT IIH V-IVUe4-3, care apare pe stagnosolurile albice sau luvice.

7. Câmpie forestieră joasă de stejerete de bonitate mijlocie stagnosol albie

cu floră higrofilă, CFstBmTIIHE-IIIUe2, care apare pe soluri cu stagnări de apă mai

scurte în câmpia joasă a Someşului .

8. Câmpie forestieră joasă de stejereî de bonitate inferioară stagnosol albic,

edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofită, CFstBiTIIHE-IUe1, care apare pe soluri

hidromorfe cu caracter planic.

9. Câmpie forestieră joasă de şleau de bonitate superioară, luvosol stagnic,

edafic mare, cu floră higrofită de mull, CFşl.Bs.TIV-IIIHE-IVUe3, care apare în

câmpia joasă, a Someşului.

10. Câmpie forestieră joasă de stejereto-şleau de bonitaie superioară, luvisol

stagnic edafic mare, CFşlstBsTIV-IIIHIIIUe3, care apare pe solurile brune luvice

pseudogleizate cu orizontul W sub 60-80 cm adâncime.

32

11. Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnosoluri fără vegetaţie lemnoasă

sau cu anin negru de bonitate subinferioară care apare pe terenurile cu exces permanent

de apă.

3.2. TIPURI DE STAŢIUNI DE CERETO-STEJERETE, CERETE ŞI

CERTO-GÂRNIŢETE

Pe rovinele largi sau pe fâşiile din jurul unor rovine şi alte depresiuni cu

stagnosoluri luvice cu orizont W sub 25-30 cm apare tipul:

12) Câmpie forestieră de rovină de cereto-stejăret de bonitate

mijlocie spre inferioară, stagnosol luvie edafic submijlociu CF(r)ce.st.Bm-iTIIIH E-1Ue1

13) Câmpie forestieră de certo-gâr niţele de bonitate superioară spre mijlocie,

luvosol roşcat, edafic mare CFce.gî.Bs-mT III-IVH (E)-IIUe2-1, iar pe eutricanibosoluri

sau luvosoluri roşcate apare tipul:

14) Câmpie forestieră de cereto-gârniîete de bonitate mijlocie, luvosol

roşcat, divers stagnic, edafic mijlociu, CFce.gî.BmTIII-IVH (E)-IIUe1.

3.3. TIPURI DE STAŢIUNI DE GÂRNIŢETE

Pe câmpiile tabulare din vestul Munteniei din Oltenia şi Banat, tipurile de staţiuni

de gârniţete se diferenţiază în raport cu tipul şi subtipul de sol.

Astfel, pe luvosolurile stagnice cu caracter planic sau pe planosoluri, cu

orizont Bt sau Btw începând de la cea 30 cm, apare tipul:

15) Câmpie forestieră de gârniţete de bonitate mijlocie Iuvosol stagnic

planic sau planosol, edafic mijlociu, CFgî.BmTII-IIIH E-IUe1-0

Pe vertisolurile profunde şi foarte grele, apare tipul:

16) Câmpie forestieră de gârniţete de bonitate inferioară spre mijlocie,

vertosol, edafic submijlociu, CFgî.Bi-mTIVHIUe1

3.4. TIPURI DE STAŢIUNI DIN LUNCILE APELOR CURGĂTOARE

În luncile apelor curgătoare, în raport cu poziţia luncii şi deci cu frecvenţa,

durata şi intensitatea inundaţiilor, apar următoarele tipuri, de staţiuni:

a) Pe luncile înalte şi terasele de luncă neinundabile

17) Câmpie forestieră, lunca de şleau de bonitate superioară eutricambosol

freatic umed, gleizat sau semigleic, edafic mare, CF(l)şlBsT IV-VHVUe5-4.

18) Câmpie forestieră, luncă de şleau de bonitate mijlocie, eutricambosol

freatic umed, gleizat si semigleic, edafic mijlociu- mare, CF(l)şlBmT IVHIVUe5-4.

19) Câmpie forestieră, luncă de şleau cu salcie şi plop, bonitate superioară,

aluviosol cambic, edafic mare, CF(l)şlBsT III-IVHVUe4..

b) Pe luncile înalte rar şi scurt inundabile, apare un tip de aninişuri

frăsinete şi anume:

20) Câmpie forestieră, luncă de aniniş-frăsinet, bonitate superioară,

aluviosol cambic, gleizat şi semigleic, edafic mare, CF(l)an.fr.BsT IVHVUe5.

c) În luncile mai joase divers inundabile, cu soluri neevoluate în raport cu

adâncimea apei freatice, apar următoarele tipuri de staţiuni de zăvoaie cu plop:

21) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi, de bonitate superioară,

aluviosol intens humifer, freatic umed, frecvent rar şi scurt inundabile, CF(l)şlBsT

IVHIVUe5-4, care apare pe grindurile cu apă freatică vara la 1,5-3,0 m adâncime.

22) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop, de bonitate superioară

33

mijlocie, aluviosol moderat humifer, profund, freatic umed, frecvent rar şi scurt

inundabile CF(lz)Bs-mTIIIHIIIUe2, care apare pe grindurile mai ridicate cu apă freatică

vara, sub 3-4 m adâncime.

23) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop, de bonitate mijlocie spre

inferioară, aluviosol, neumezit freatic, rar şi scurt inundabile CF(lz)Bs-mTIIHIIUe2-1.

24) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb, de bonitate inferioară,

aluviosol, neumezit freatic, foarte rar şi scurt inundabil, CF(lz)şlBiT IIHIIUe1.

d) În luncile joase, anual prelungit inundabile, apar următoarele tipuri de

staţiuni de zăvoaie de salcie:

25) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, bonitate superioară,

gleizat şi semigleic, anual relativ prelungit inundabil

26) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, bonitate mijlocie, aluviosol,

divers gleizat, anual relativ prelungit inundabil.

27) Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, bonitate inferioară,

gleiosol, anual foarte prelungit inundabil

28) Câmpie forestieră, plajă, joasă, anual prelungit inundabilă.

e) În depresiunile adânci ale unor lunci, cu soluri turboase şi turbării

joase, apar staţiuni de aninişuri şi anume:

29) Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniş, bonitate

superioară, turbogleic şi turbos tipic, CF(l)anBsTVHEUe8..

30) Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniş, bonitate

inferioară spre mijlocie, turbane joasă, CF(l)anBi-mTVHEUe8.

În luncile joase cu soluri salinizate, apar staţiuni de cătinişuri:

31) Câmpie forestieră, luncă joasă de cătiniş, sol slab-mediu salinizat.

În câmpia joasă de subsidenţă din Câmpia Română, apar staţiuni de

frăsineto-aninişuri, pe soluri hidrornorfe, freatice sau semihidromorfe:

32) Câmpie forestieră de subsidenţă din Câmpia Română ş.a., gleiosol

cernic mlăştinos, edafic submljlociu CF(sd)fr.an.BsTIV-VHE-VUe4 sau staţiuni de

stejăreto-frăsinete şi stejăreto-şleauri de luncă, pe soluri freatic hidromorfe (gleizate):

33) Câmpie forestieră de subsidenţă, CM frăsineto-stejereie de bonitate

superioară, gleiosol cernic, edafic mare, CF(sd)fr.stBsTIVHVUe3-2.

34) Câmpie forestieră de subsidenţă, cu stejereto-şleau de luncă, de

bonitate superioară, gleiosol cernic, drenată neinundabilă CF(sd)st.şlBsTIV-

VHIVUe5-4.


forestiere de câmpie (CF):

A. Staţiuni forestiere de stejerete şi şleauri de câmpie

I. Câmpii tabulare (interfluvii), terase, versanţi divers înclinaţi, uşoare

depresiuni

1. a) Staţiuni cu soluri zonale preluvosoluri roşcate tipice sau luvosoluri

roşcate, rar cernoziomuri argice slab stagnice: 2

b) Staţiuni cu soluri azonale: 3

2. a) Preluvosoluri roşcate tipice sau luvosoluri roşcate din Câmpia

Română, lutoase sau luto-argiloase, formate pe loessuri sau depozite loessoide

şi floră de tip Arum-Pulmonaria – TS1.

34

TS1 - Câmpie forestieră de şleau, Bs, brun roşcat tipic sau luvic edafic

mare, CFşl.BsTIV-VHIVUe2.

b) Versanţi de văi cu soluri preluvosoluri roşcate tipice sau slab luvice din

Câmpia Română, cu volum edafic mijlociu – TS2

TS2 - Câmpie forestieră, versant de şleau, Bm, preluvosoluri roşcat edafic

mijlociu, CF(V)şl.BmTIVHIIIUe2.

c) Terenuri orizontale, uşoare depresiuni, cu preluvosoluri roşcate,

luvosoluri slab stagnice argilo-lutoase sau argiloase în orizontul Bt – TS3.

TS3 - Câmpie forestieră de tranziţie şi şleao-ceret, Bs(m) luvosol roşcat, slab

stagnic, edafic mijlociu la mare, CFşl.ceBs(m)TIVHIIIUe2-1.

3. Staţiuni cu soluri azonale foarte puternic stagnice sau stagnosoluri

a) Staţiuni de terase şi câmpii înalte orizontale cu soluri pseudogleice luvice

sau albice +/- planice, cu orizont Bt argilos - TS4

TS4 - Câmpie forestieră de stejerete (Bi-m) stagnosol luvic edafic submijlociit

cu Poa pratensis, CF(t)stBsTIIH(E)-IUe1.

II. Câmpii joase, depresiuni largi

1. a) Soluri zonale puternic stagnice: 2

b) Soluri azonale hidrornorfe: 3

2.a) Depresiuni largi din Câmpia Româna cu luvosoluri sau preluvosoluri

roşcate uneori cernoziomuri argice puternic stagnice – TS5

TS5 - Câmpie forestieră de stejerete (Bm), luvosol, puternic stagnic de

depresiune largă, edafic mijlociu cu Carex- Poa pratensis, CF(d)stBsT IIIH(E)-IIUe2-1.

b) Staţiuni de câmpii joase din Câmpia Someşului cu drenaj intern şi extern

mai bun cu luvosoluri, puternic stagnice, cu volum edafic mare şi floră higrofilă de

mull – TS6

TS6 - Câmpie forestieră joasă de şleau sau stejereto-şleau, Bs, luvosol

puternic stagnic, edafic mare, cu floră higrofilă de mull, CFst.şl.BsT IV-VH (E)-IVUe3

3 .a) Câmpii joase din Câmpia Someşului, uşor depresionate cu exces foarte

prelungit de apă stagnantă; cu stagnosoluri luvice sau albice, de bonitate superioară pentru

frăsinete şl mijlocie pentru stejar – TS7.

TS7 - Câmpie forestieră joasă de frăsinete sau stejărete Bs(m) stagnosol albic,

cu floră higrofilă de mlaştini, CFfr.st.Bs(m)TIIHE-IVUe4-3.

b) Câmpie forestieră joasă din Câmpia Someşului cu exces de apă timp de 2-3 luni,

cu stagnosoluri luvice şi floră higrofilă – TS8

TS8 - Câmpie forestieră joasă de stejerete Bm, stagnosol albic cu floră

higrofilă CFstBm(i)TIIHE-IIIUe2.

a) Câmpie forestieră joasă din Câmpia Someşului de stejerete stagnosoluri

luvice cu volum edafic submijlociu şi floră de tip Agrostis stolonifera sau Carex

brizoides – TS9

TS9 - Câmpie forestieră joasă de stejerete Bi, stagnosol albic, edafic

submijlociu cu Agrostis stolonifera, Carex brizoides CFstBiTIIHE-IUe1.

b) Câmpii forestiere joase sau depresiuni largi închise cu exces permanent

sau foarte prelungit, de apă stagnantă - TSio

TS10 - Câmpie forestieră joasă, depresiuni închise cu stagnosoluri mlăştinoase,

Bi, cu anin negru sau fără vegetaţie lemnoasă, CF(d)

35

B. Staţiuni forestiere de cereto-stejărete, cerete şi cereto-gârniţete de câmpie

a) Raverie largi, fâşii în jurul ravenelor, cu soluri stagnosoluri luvice, uneori

planice, cu volum edafic mijlociu şi cu floră de tip Poa pratensis – TS11

TS11 - Câmpie forestieră - ravenă de cereto-stejerete,Bm(i), stagnosol luvic,

edafic submijlociu cu Poa pratensis, CF (r)ce.st.Bm(i)TIIIH E-IUe1

b) Câmpii tabulare plane (interfluvii) cu uşoare depresiuni şi luvosoluri

roşcate sau cernoziomuri argice slab stagnice – TS12

TS12 - Câmpie forestieră de cereto-gârniţete, Bs(m), luvosol roşcat, edafic

mare la mijlociu, CFce.gî.Bs(m)T III-IVH (E)-IIUe2-1

C. Staţiuni forestiere de gârnitete

1. Câmpii tabulare şi terase cu substrate greu permeabile din vestul

Munteniei, Olteniei şi Banat

1. a) Luvosoluri slab-mediu stagnice planice sau plansoluri – TS13

TS13 - Câmpie forestieră de gârnitete, Bm, luvosol slab mediu stagnic

planic sau planosol edafic mijlociu, CFgî.BmTII-IIIHE-IU1-0

b) Vertisoluri profunde, moderat sau slab humifere cu volum edafic

submijlociu – TS14

TS14 - Câmpie forestieră de gârnitete, Bi(m), vertosol edafic submijlociu,

CFgî.Bs(m)T,vH(!)Ueî

D. Staţiuni din luncile apelor curgătoare

I. Staţiuni de stejerete şi şleauri de luncă : 2

1. a) Lunci înalte sau terase de luncă : 2

b) Lunci joase de tranziţie spre zăvoaie: 3

2. a) Lunci înalte, terase de luncă sau câmpii joase de divagare cu soluri

evoluate, eutricambosoluri tipice sau mollice, prcluvosoluri, freatic umede sau

gleizate, unsori slab mediu stagnice cu textură mijlocie – TS15

TS15 - Câmpie forestieră, luncă de şleau, Bs, eutricambosol freatic umed sau

gleizat edafic mare CF(l)şl.BsTIV-VH VUe5-4

b) Soluri ca mai sus cu volum edafic mijlociu – TS16

TS16 - Câmpie forestieră, luncă de şleau, Bm, eutricambosol freatic umed sau

gleizat edafic mijlociu, CF(1 )şl.BmT IVH IVUe4

3. a) Tranziţii luncă - zăvoaie cu aluviosoluri cambice sau eutricambosoluri

gleice moderat hurnifere - TS 17

TS17 - Câmpie forestieră, luncă de şleau cu salcie şi plop, Bs, aluviosol cambic

edafîc mare, CF(1)şlBsTIII-IVHVUe4

b) Staţiuni forestiere de frăsinete şi aninişuri, frăsinete din lunci înalte rar şi

scurt inundabile cu aluviosoluri cambice gleizate şi semigleice, uşoare, moderat

humifere, carbonatice în adâncime, pe aluviuni nisipoase, frecvent cu pietriş la bază –

TS18

TS18 - Câmpie forestieră luncă de aniniş-frăsineî, Bs, aluviosol cambie

gleizat şi semigleic, edafic mare, CF(1)an-frBsTIVHVUe5

36

II. Staţiuni de zăvoaie de plop cu aluviosoluri divers inundabile

1. a) Aluviosoluri stratificate freatic umede sau gleizate: 2

b) Aluviosoluri neumezite freatic: 3

2. a) Aluviosoluri intens humifere, tranziţie spre eutricambosoluri

gleizate, carbonatice, uneori slab salinizate în adâncime cu textură uşoară la

mijlocie, pe întinsuri şi grinduri, frecvent sau rar inundabile, cu apă freatică vara la

1,5-3,0 m – TS19

TS19 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi, Bs, aluviosol intens humifer,

freatic umed sau gleizat, frecvent, rar şi scurt inundabile, CF (lz) BsTIVHIVUe3

b) Soluri ca mai sus dar pe suprafeţe mai ridicate cu apa freatică vara la

3-4 m adâncime – TS20

TS20 - Câmpie forestieră, lunci de zăvoi de plopi, Bs(m), aluviosol moderat

humifer, profund freatic umed, rar şi scurt inundabilă, CF (lz) Bs(m)T IIIH IIIUe2

3. a) Aluviosoluri stratificate cu textură uşoară spre mijlocie situate pe

grinduri înalte, foarte rar inundabile, cu apa freatică sub 3 m vara – TS21

TS21 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi, B(i), aluviosol neumezit

freatic, rar şi scurt inundabil, CF (l.z) Bm(i)T IIH IIUe2-1

b) Aluviosolurile cu textură uşoară la mijlocie, neumezite freatic pe grinduri

înalte, foarte rar inundabile, cu apa freatică vara sub 4,5 m – TS22

TS22 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb, Bi, aluviosol neumezit

freatic, foarte rar şi scurt inundabilă, CF (l.z) BiT IIH IIUe1

III. Staţiuni forestiere de zăvoaie de salcie din lunci joase anual prelungit

inundabile

1. a) Aluviosoluri slab la puternic gleizate: 2

b) Gl.eiosoluri: 3

2. a) Aluviosoluri fine gleizate, pe suprafeţe plane sau depresionate cu apă

freatică vara sub 1,5 m, anual 2-4 luni inundabile – TS23

TS23 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, Bs, aluviosol gleizat,

anual prelungit inundabil, CF (l.z) BsT IVH E-VUe5

b) Lunci şi porţiuni de luncă şi depresiuni uşoare prelungit inundabile (3-5

luni) cu aluviosoluri gleizate sau amfigleizate cu apa freatică vara sub 1,2-1,5 m

adâncime - TS24

TS24 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, Bm, aluviosol divers gleizat,

anual prelungit inundabil, CF (l.z) BmT IIIH E-VUe6-5

3. a) Lunci sau porţiuni de luncă joasă anual prelungit inundab il (3-6

luni) cu aluviosoluri gleice puţin profunde, lutoase la argiloase, îndesate şi grele cu

apa freatică la 60-80 cm adâncime – TS25

TS25 - Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie, Bi, aluvosol gleic, anual

foarte prelungit inundabil, CF (l.z) BiT IIH (E)Ue6

IV. Staţiuni forestiere de aninişuri de anin negru

1. a) Staţiuni cu gleiosoluri mlăştinoase: 2

37

b) Staţiuni cu gleiosoluri turboase sau turbării: 3

2. a) Porţiuni ce luncă depresionară cu exces foarte preiungit (peste 6 luni )

sau permanent cu apă stagnantă, cu soluri gleice mlăştinoase - TS26

TS26 - Câmpie forestieră, luncă adesea depresionată de aninişuri de anin

negru, Bs, gleiosol mlăştinos, CF(l)an.BsTVH EUe2-1

3. a) Depresiuni adânci din unele lunci interioare ale râuri lor cu apă

stagnantă, cu gleiosoluri turboase sau turbării eutrofe – TS27

TS27 - Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aninişuri de anin negru,

Bi, gleiosol turbos, CF(1)an BiTVHEUe8

38

4. STAŢIUNI DE SILVOSTEPĂ

4.1. STAŢIUNI DE ŞLEAURI, DE STEJERETE DE STEJAR

PEDUNCULAT SI BRUMĂRIU ŞI DE CVERCETE MEZOXEROFILE

ŞI XEROFLE

Staţiunile de şleauri., de stejerete de stejar pedunculat şi de cvercete

mezoxerofile şi xerofile, apar cu deosebire în silvostepă internă spre zona forestieră

în condiţiile cele mai favorabile de umiditate.

Pe versanţii scurţi, cu expoziţii umbrite din apropierea lacurilor, bălţilor şi

vâlcelelor, pe cernoziomuri, argice profunde, formate pe loessuri sau depozite

loessoide, apare următorul tip de şleauri:

1) Silvostepă internă de şleau de bonitate mijlocie cu plus local de

umiditate, cernoziom argic pe loess şi materiale loessoide, Ss.şl.BmTVH IIUe2-1.

Pe câmpiile piemontane, platouri şi alte platforme, cu cernoziomuri

cambice +/- vertice luto-argiloase şi argiloase din piemonturile Râmnic-Focşani, pe

depozite deluviale şi proluviale loessoide, apare tipul de staţiuni de stejărete de stejar

pedunculat:

2) Silvostepa internă de amestec de stejar pedunculat, cu stejar brumăriu de

bonitate mijlocie spre inferioară, cernoziom cambic+/-vertic,Ss.st.st.bBm-i,TVHIIUe2-1.

Pe câmpiile tabulare orizontale şi depresiunile uşoare din acestea, cu

cernoziomuri argiloiluviale, apar staţiuni de cerete şi gârniţete în amestec cu stejar

pufos:

3) Silvostepa internă de cvercete mezoxerofile-xerofile de bonitate

superioară spre mijlocie, cu stejar brumăriu, cernoziom argic slab stagnic, Ss.cv.Bs-

m,TIVH(E)-IIUe1.

4) Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile-xerofile de bonitate

mijlocie spre inferioară, cernoziom argic pe luturi fine, Ss.cv.Bs-mTIVHII-IUe2-1,

care apare deci pe solurile mai argiloase şi mai compacte.

5) Silvostepă internă de cvercete mezo-xerofile de bonitate mijlocie,

cernoziom argic vertic, Ss.cv.Bm,TIVH IIUe1

6) Silvostepă internă de cerete şi cereto-gârniţete de bonitate mijlocie spre

inferioară, cernoziom argic, greu, stagnic pe luturi fine, Ss.ce.gâ.Bm-i,TIIIH (E)-IUe1.

Pe câmpiile slab la moderat depresionate şi în apropierea rovinelor şi

vâlcelelor, cu cernoziomuri argice moderat la puternic stagnice, apar următoarele

tipuri de staţiuni:

7) Silvostepă internă, depresiune cu cvercete de bonitate inferioară,

cernoziom argic stagnic, Ss(d).cv.Bi.TIII-IVHE-IIUe1

8) Silvostepă internă, depresiune cu cvercete de bonitate mijlocie, cernoziom

argic stagnic, Ss(d).cv.BmT IVH IIUe2-1, care apare pe terenurile mai puţin ridicate cu

soluri slab stagnice şi care este ocupat de stejar pedunculat, stejar brumariu,, cer şi

garniţă.

9) Silvostepa predominam mijlocie cu stejerete xerofile şi mezoxerofile,

bonitate superioară, cernoziom freatic umed +/- gleizat, Ss(d).st.b.st.p.Bs.TIV-

VHIIUe2, care apare pe cernoziomurile cambice carbonatice freatic umede sau

gleizate.

39

4.2. STAŢIUNI DE SILVOSTEPA DE STEJERETE XEROFILE

Aceste tipuri de staţiuni apar cu deosebire în silvostepa mijlocie şi externă în

condiţii de xericitate mai pronunţată.

Pe loessuri şi cernoziomuri cambice, apare următorul tip de staţiune de bonitate

superioară pentru arboretele de stejar brumăriu.

10) Silvostepa mijlocie de stejerete xerofile. de brumăriu de bonitate

superioară, cernoziom cambie pe loess, Ss.st.b.Bs.TVHIUe1.

Stejerete de stejar pufos şi brumăriu apar şi pe următoarele două tipuri de

staţiuni:

11) Silvostepa mijlocie de cvercete xerofile de bonitate mijlocie, cernoziom

cambie pe luturi fine, Ss.cv.Bm-sT IV-VH IUe1

12) Silvostepa externă şi extrazonală în stepa de stejerete xerofile, bonitate

mijlocie spre inferioară cernoziom cambie pe loess, Ss.st.b.st.Bm-iTVH IUe1-0.

Stejerete de stejar pufos apar pe următoarele două tipuri de staţiuni:

13) Silvostepa externă de stejerete xerofile de stejar pufos de bonitate

mijlocie, cernoziom cambic, pe materiale loessoide şi alte luturi +/- argiloaxe,

Ss.st.p,BmTvHIUe1-0.

14) Silvostepa externă de stejerete de stejar pufos de bonitate mijlocie,

cernoziom (carbonatic), pe loess, Ss.st.pT IVH IUe1-0.

Pe nisipuri apar următoarele două tipuri de staţiuni:

15) Silvostepa externă şi extrazonal în stepă relief nisipos cu cvercete de

bonitate mijlocie, cernoziom cambic profund pe nisipuri, Ss.st.b, st.BmTIVH IIUe1.

16) Silvostepa externă de stejerete xerofile, bonitate inferioară, cernoziom

cambic pe pante şi substrate nisipoase, Ss.st.p, st.b.BiT IVH I…mUe1-0.

Pe rocile consolidate bazice şi calcaroase apare tipul:

17) Silvostepa externă şi extrazonal în stepă, de stejerete xerofile de stejar

pufos, de bonitate inferioară (xero), rendzine, Ss.st.p, st.BiT IV-VH 0…mUe1-0,

4.3.STAŢIUNI DE LUNCA DIN SILVOSTEPA

În luncile râurilor interioare din silvostepa, se întâlnesc următoarele tipuri de

staţiuni:

18) Silvostepa lunca de şleau, bonitate superioară, sol zonal freatic umed,

neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil, foarte profund, Ss(l).sl.Bs.T IV-VUe2.

19) Silvostepa lunca de şleau, bonitate mijlocie, sol zonal freatic umed,

gleizat şi semigleic, neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil, Ss(l).sl.BmTIVUe4.

Pe solurile divers salinizate sau alcalizate apar următoarele tipuri de staţiuni:

20) Silvostepa de frasinel în lunca înalta, bonitate inferioara, salinizat

alcalin, Ss(l)fr.an.Bi.T IV-V H III-IVUe7-4.

21) Silvostepa de stejeret pe terasa - lunca,, bonitate inferioara, solonet

stepizat +/-salinizat.

Pe aluviosoluri apar următoarele tipuri de staţiuni:

22) Silvostepa - lunca de zăvoi de plopi, bonitate superioara, aluviosol intens

humifer, freatic umed, frecvent si rar scurt inundabil, Ss(lz).Bs.T IV-VH IVUe3-2.

23) Silvostepa - lunca de zăvoi de plopi, bonitate superioara spre

mijlocie,aluviosol, moderat humifer, profund freatic umed foarte rar şi foarte rar

scurt inundabil, Ss(lz).Bs-m.T IIIH IIIUe2.

24) Silvostepa - lunca de zăvoi de plop alb si salcie sau aninis, bonitate

mijlocie, aluviosol, moderat humifer, anual scurt inundabil, Ss(lz).TIII-IVHE-VUe4-3.

40

25) Silvostepa - lunca de zăvoi de plopi, bonitate mijlocie spre inferioara,

aluviosol, temporar slab umezit freatic in substrat rar scurt inundabil, Ss(lz).Bm-i.T

IIH IIUe1.

26) Silvostepa - lunca de zăvoi de plop alb, bonitate inferioara, aluviosol

profund umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil, Ss(lz),Bi.Ti[HnUe;.

Pe aluviosolurile gleizate apar următoarele tipuri de staţiuni;

27) Silvostepa - lunca de zăvoi de salcie, bonitate mijlocie superioara,

aluviosol gleizat, anual relativ prelungit inundabil.

28) Silvostepa - lunca de zăvoi, bonitate mijlocie, amfisemigleic, anual

prelungit inundabil.

29) Silvostepa - lunca de zăvoi de salcie, bonitate inferioară, aluviosol

amfîgleic, Ss(lz).Bi.TmcHE-vUe5-4..

În regiunile deluroase (FDi sau FD2) apar următoarele tipuri de staţiuni

extrazonale:

30) Silvostepa deluroasă de cvercete de stejar pufos, bonitate mijlocie spre

inferioară, rendzinic si cernoziomic, Ss(dl)st.pf,ce,Brn-i,TcHiUe1.


forestiere de silvostepa Ss.

1. a) Staţiuni de şleauri din vecinătatea zonei forestiere: 2

b) Staţiuni de stejerete de stejar pedunculat si brumariu: 3

c) Staţiuni de cvercete mezoxerofîle-xerofile: 4

d) Staţiuni de stejerete xerofile: 5

e) Staţiuni de lunca: 6

2.a) Versanţi scurţi umbriţi ai lacurilor, bălţilor sau vâlcelelor din silvostepa

Bărăganului şi Burnazului din vecinătatea zonei forestiere cu cernoziomuri argice +/-

vertice luto-argiloase – TS1

TS1 - Silvostepa interna de şleau, Bm, cu plus local de umiditate, cernoziom

argic pe loess, Ss.şl.BmT VH IIUe2-1

3. Câmpii xerice piemontane din silvostepa Râmnicului, terasele Bârladului

şi Siretului, colinele Tutovei şi Dealurile Faldului, cu cernoziomuri argice +/-

vertice, lutoargiloase şi argiloase profund humifere – TS2

TS2 - Silvostepa interna de amestecuri de stejar pedunculat şi brumariu ,

Bm, cernoziomuri argice +/- vertice, Ss.st.st.b.Bm(i)T IVH IIUe2-1

4.1. Staţiuni de câmpii tabulare, interfluvii orizontale, uşoare depresiuni

a) Silvostepa interna din câmpia Bărăganului şi Olteniei pe câmpuri plane

orizontale larg ondulate pe loess cu cernoziomuri argice şi tranziţii spre preluvosoluri

roşcate lutoargiloase in Bt – TS3

TS3 - Silvostepa interna de cvercete mezo-xerofile-xerofile cu stejar brumariu,

Bs(m), cernoziom argic slab stagnic, Ss cv Bs(m) T IVH (E)-IIUe1

b) Terenuri orizontale slab mediu înclinate din silvostepa interna a

Burnazului şi Olteniei, pe substrate cu cernoziomuri argice slab stagnice, compacte în Bt

– TS4

TS4 - Silvostepa interna de cvercete mezoxerofile-xerofile, Bm(i), cernoziom argic

pe luturi fine, Ss cv.Bm(i)T IVH II-IUe2-1

41

c) Silvostepa interna din Câmpia Burnazului şi a Olteniei pe câmpuri înalte

orizontale sau uşor înclinate pe luturi fine şi argile cu cernoziomuri argice vertice – TS5

TS5 - Silvostepa interna de cvercete mezo-xerofile Bm, fără stejar

brumariu, cernoziom argic vertic, Ss.cv.Bm.T IVH IIUe1

d) Silvostepa interna din Câmpia Burnazului şi Olteniei pe câmpii

orizontale cu drenaj extern slab pe luturi fine îndesate, grele, cu cernoziomuri argice

sau preluvosoluri roşcate stagnice – TS6,

TS6 - Silvostepa interna de cerete si cereto-gârniţete (Bm(i), , cernoziom argic

stagnic pe luturi fine, Ss.ce.gâ Bm(i)T IIIH (E)-IUe1

4.2. Staţiuni de câmpii slab moderat depresionate, vecinătăţi de rovine,

vâlcele

a) Silvostepa internă din Câmpia Română, fâşii în jurul rovinelor, sau

câmpii slab moderat depresionate, vâlcele sau vai puţin adânci în aceste câmpii pe

substrate de locss si materiale loessoide cu cernoziomuri argice sau luvosoluri

roşcate, moderat la puternic stagnice – TS7

TS7 - Silvostepa internă, depresiune cu cvercete Bl, luvosoluri roşcate

slagnice, Ss.(d)cv BiT III-IVH E-IIUe1

b) Silvostepa internă din Câmpia Română pe terenuri cu drenaj extern mai

bun, cu luvosoluri roşcate luvice slab stagnice – TS8

TS8 - Silvostepa internă, depresiune de cvercete Bm, luvosol roşcat

stagnic, Ss.(d)cv BmTIVH IIUe2-1

c) Silvostepa internă şi mijlocie din Câmpia Bărăganului pe câmpii relativ joase

cu apă freatică vara la 2-3 m adâncime, pe loessuri cu cernoziomuri cambice, uneori

carbonatice gleizate sau numai freatic umede, luto-argiloase – TS9

TS9 - Silvostepă predominant mijlocie cu stejărete xerofile şi mezofile Bs,

cernoziom cambic freatic umed sau gleizat, Ss.(d)st.b.st.p.BsTIV-VH IIUe2

5. a) Staţiuni din silvostepa Bărăganului ialomiţean şi din Câmpia Burnazului

dispersat şi în silvostepa din Câmpia Olteniei şi Buzăului pe terasele Bârlad,

Şiret, Câmpia Covurluiului, Colinele Tutovei şi Dealurile Dalciului, pe câmpii plane,

vâlcele sau vai largi cu cernoziomuri cambice sau argilo-iluviale, luto-argiloase în Bv

sau Bt, intens humifere – TS10

TS10 - Silvostepa mijlocie de stejerete xerofile de stejar Bs, cernoziom cambic

pe loess, Ss.st.b.BsTVH IUe1

b) Staţiuni din silvostepa Olteniei, Burnazului, Dobrogea de nord şi sudul

Moldovei, pe loessuri şi luturi fine cu cernoziomuri cambice argilo-lutoase în Bv,

Bm pentru stejar brumăriu şi Bs pentru pufos – TS11

TS11 - Silvostepa mijlocie de stejărete xerofile Bm(s), cernoziom cambic pe

luturi fine, Ss cv Bm(s) T IV-VH IUe1

c) Staţiuni din silvostepa externă, din Câmpia Bărăganului, nordul Dobrogei

şi sudul Moldovei, pe câmpii orizontale plane sau uşor ondulate, versanţi divers

înclinaţi, cu substrate de loess şi cernoziomuri cambice cu volum edafic mare şi foarte

mare – TS12

TS12 - Silvostepa externă şi extrazonal în stepă de stejerete xerofile Bm(i),

cernoziom cambic pe loess, Ss st.b.st.p. Bm(i) TVH IUe1-0

d) Staţiuni de silvostepă din Câmpia Burnazului şi Olteniei, nordul

Moldovei pe câmpii tabulare uşor vălurate cu luturi sau materiale loessoide fine,

cernoziomuri, cambice, intens humifere, cu volum edafic mare – TS13

42

TS13 - Silvostepa externa de stejerete xerofile de stejar pufos Bm, cernoziom

cambic pe materiale loessoide şi alte luturi fin +/- argiloase, Ss st p Bm TyHiUei-o

e) Staţiuni din silvostepa externă a Bărăganului (Călmăţui, Ialomiţa şi din

Câmpia Tecuciului) cu substrate de nisipuri eoliene şi relief de dune şi interdune

şi soluri de tip cernoziomuri cambice sau psamosoluri – TS14

TS14 - Silvostepa externă şi extrazonală în stepa cu relief de dune şi

interdune cu cvercete Bm, cernoziom cambic sau psamosol, Ss.st.b.st.p.BmTIVH IIUe1

f) Staţiuni de silvostepa din Câmpia Covurluiului şi dealurile Faldului,

cumpene late şi versanţi prelungi, moderat la slab înclinaţi, însoriţi sau parţial însoriţi,

pe nisipuri levantine sau în alteraanţe cu gresii neumezite freatic, cu cernoziomuri

cambice carbonatice – TS15

TS15 - Silvostepa externă de stejărete xerofile Bi cernoziom cambic pe

substrate nisipoase neumezite freatic, Ss st pf st b BiTIVH I…mUe1-0

g) Staţiuni de silvostepă externă pe substrate calcaroase +/- cuverturi de

loess sau sedimente loessoide cu soluri de tip rendzine xerice sau cernoziomuri

rendzinice cu volum edafic mic la mijlociu – TS16

TS16 - Silvostepa externă, şi extrazonală în stepa de stejerete xerofile de stejar

pufos, Bi rendzine xerice sau cernoziomuri rendzinice, Ss st pf Bi T IV-VH 0…mUe1-0

6.1. Staţiuni de şleau de luncă

a) Lunci sau terase de luncă rar inundabile sau neinundabile cu soluri brune

roşcate sau cernoziomuri cambice freatic umede rar gleizate în profunzime – TS17

TS17 - Silvostepa - luncă de şleau Bs, sol zonal freatic umed neinundabil sau

foarte rar şi scurt inundabil foarte profund, Ss(l) şl BsT IV-VUe2

b) Lunci sau terase de luncă rar inundabile cu soluri aluviale cambice

rezidual carbonatice – TS18

TS18 - Silvostepa, luncă de şleau Bm, sol zonal freatic umed, gleizat şi

semigleic, neinundabil sau rar şi scurt inundabil, Ss(l) şl Bm T IVH IIIUe2

2. Staţiuni de zăvoaie de plop

a) Staţiuni de luncă de pe întinsuri şi grinduri joase, frecvent (2-4 ani) şi rar (5-10

ani) pentru scurt timp (câteva zile până la câteva săptămâni) inundabilă, cu

aluviosoluri stratificate, carbonatice sau cernoziomuri gleizate, bine umezite freatic, cu

apa freatică sub 3-4 m adâncime – TS19

TS19 - Silvostepa în luncă de zăvoi de plopi, Bs(m) frecvent aluviosol, intens

humifer, freatic umed, foarte rar scurt inundabil, Ss(l.z) Bs(m) T (IV-V)cH IVUe3-2

b) Staţiuni de luncă din câmpia forestieră, cu apă freatică la 2-3 m, cu

aluviosoluri salinizate sau alcalizate – TS20

TS20 - Silvostepă, luncă de zăvoi de plop, Bs(m) aluviosol moderat humifer,

profund, freatic umed, foarte rar scurt inundabil, Ss(lz)Bs(m)T IIIH IIIUe2.

c) Staţiuni de lunci anual inundabile, cu aluviosoluri stratificate, carbonatice,

moderat humifer, cu apa freatica vara sub 1,5-3 m adâncime – TS21

TS21 - Silvostepă, luncă de zăvoi de plop alb şi de salcie sau de aniniş, Bm,

aluviosol, moderat humifer, anual scurt inundabil, Ss (lz) BmT (III-IV)cH E-VUe4-3

d) Lunci cu depozite aluviale nisipoase, cu slaba umezire freatica (apa

freatica vara sub 4 - 5 m) - TS22

TS22 - Silvostepă, luncă de zăvoi de plopi, Bm(i), aluviosol temporar slab

umezit, freatic, rar şi scurt inundabil, Ss (1z) Bm-i TIIH IIUe1

e) Lunci cu depozite aluviale nisipoase profunde, relativ ridicate, slab umezite

freatic în substrat, cu nivelul apei vara sub 5 m, aluviosoluri nisipoase – TS23

43

TS23 - Silvostepa, lunca de zăvoi de plop alb, B-h aluviosol, profund umezit,

freatic în substrat rar si scurt inundabil, Ss (1z) Bi T IIH IIUe1

3. Staţiuni de zăvoaie de salcie

a) Lunci joase prelungit inundabile cu nivelul apei freatice vara la 1,5-2

m, cu aluviosoluri gleizate sau semigleice – TS24

TS24 - Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie, anual relativ prelungit inundabil,

Ss(lz) sa Bs TIVHE-IVUe4

b) Lunci joase, anual 2-5 luni inundabile, cu nivelul apei freatice vara la 0,8-

1,5 m aluviosoluri gleizate şi semigleice - TS25

TS25 - Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie, Bm, aluviosol gleizat sau amfigleic,

anual prelungit inundabil, Ss(lz) sa BmT IVH E-IVUe8

c) Lunci joase, anual prelungit submerse, cu apă freatică vara predominant la

0,6-0,8 m, aluviosoluri stratificate, divers arnfigîeizate – TS26

TS26 - Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie, Bi, aluviosol amfigleic, Ss

(lz)saBiTIIIcHE-VUe5-4.

44

5. STAŢIUNI FORESTIERE DIN LUNCA SI DELTA DUNĂRII

Staţiunile forestiere din lunca şi Delta Dunării prezintă anumite particularităţi

ecologice determinate în principal de regimul inundaţiilor (frecvenţa şi durata) şi

adâncimea apei freatice factor care depinde de microrelief.

În raport cu specificul lor ecologic, aptitudinile fitocenotice şi nivelul bonităţii.,

aceste staţiuni pot fi grupate în trei categorii şi anume:

a) Staţiuni relativ ridicate la peste 7 hidrograde situate pe grindurile laterale

(de-a lungul cursului fluviului sau braţelor sale) pe grinduri de privale (de-a lungul

gârlelor de alimentare a bălţilor sau grinduri vechi interioare). Durata medie anuală a

inundaţiilor variază de la sub 20-30 de zile (inundaţii medii) până la 90-110 zile

(inundaţii maxime). Adâncimea apei freatice variază de la 1-1,75 m primăvara până la

3,5-5 m toamna în octombrie.

Solurile sunt de tip aluviosoluri nisipoase până la lutonisipoase şi lutoase în

profunzime, slab la moderat humifere puternic carbonatice moderat la puternic alcaline (pH

în jur de 8,8).

Umiditatea estivală dominantă variază între U3-2 până la U1-6 (în estival târziu).

Staţiunile sunt de bonitate mijlocie şi inferioară pentru zăvoaiele de plop şi salcie

şi mijlocie pentru culturile de plopi euramericani.

b) Staţiunile de cotă mijlocie între 6 şi 7 hidrograde situate pe grindurile de

privale, grinduri vechi interioare mai joase sau întinse între privale acolo unde durata

inundaţiilor din perioada de vegetaţie este mai lungă 25-55 de zile inundaţii medii şi 85-

100 zile (uneori chiar 150) la inundaţii maxime. Nivelul apei freatice este ridicat până la

cel puţin 1-1,5 m, foarte rar coborând la 3-4 m.

Solurile sunt aluviosoluri stratificate, frecvent slab gleizate în profunzime, textură

mijlocie, slab la moderat humifere, carbonatice, moderat alcaline. Umiditatea estivală

dominantă nu coboară sub nivelul reavăn jilav, iar capacitatea de aprovizionare cu apă se

menţine la nivelul euhidric (HIV) sau megahidric (HV).

Sunt staţiuni de bonitate superioară pentru zăvoaie de plop şi salcie şi pentru

culturile de plopi euramericani.

c) Staţiuni joase din lunca centrală, situate în depresiuni la 4,5-6 hidrograde, fiind

cele mai prelung inundabile în perioada de vegetaţie, 50-110 zile ia inundaţii medii şi

110-170 de zile la inundaţii maxime. Apa freatică se află la suprafaţă sau aproape de

suprafaţă, numai în sezonul estival târziu coborând la 1-1,5 m.

Solurile sunt histosoluri, gleiosoluri tipice sau cernice, moderat la intens humifere,

carbonatice, moderat alcaline (pH în apă 7,5-8,0), slab salinizate. Umiditatea estivală

dominantă se menţine la nivel U6 U5 (jilave, jilave umede), iar capacitatea de

aprovizionare cu apă fiind la nivelul excesiv moderat H(E).

Sunt staţiuni de bonitate inferioară sau mijlocie pentru zăvoaiele de salcie şi

numai inferioară pentru zăvoaiele de plop alb şi negru. Sunt inapte pentru cultura

plopilor negri hibrizi (euramericani).

45

BIBLIOGRAFIE

1.N.Florea, I.Munteanu – Sistemul roman de taxonomie a solurilor (SRTS), Editura

Estfalia , Bucuresti, 2002

2.Chirita C.,Principiile si metodologia scolii romanesti privind studiul statiunii si

cartarea statională forestieră ,Lucr. Conf. Nat. Pedologie Azuga ,Editura Academiei

R.S.R, Bucuresti, 1971

3.Chirita C.,si colab.,1964, Fundamentele naturalistice si metodologice ale tipologiei

şi cartarii staţionale forestiere, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti,1964

4.Chirita C.,Vlad I.,PaunescuC., Rosu C., Patrascoiu N., Statiuni forestiere, Editura

Academiei R.S.R, Bucuresti ,1977.

5.Geambaşu, N. (2000-2001) – Pedologie şi Staţiuni forestiere. Note de Curs, Oradea

6.Târziu D., Pedologie şi staţiuni forestiere, Editura Ceres, Bucuresti,1997

7.Târziu D.,Spârchez G. ”Elemente de geologie şi geomorfologie, Braşov: Editura

Lux Libris, 1997

8.Târziu D.,Spârchez G., Dincă L., Pedologie cu elementede geologie, Editura

Silvodel, 2004

9. Târziu D., Spârchez Gh., Dincă L., Solurile României, Editura Pentru Viaţă, 2002

10.Târziu D., Pedologie şi staţiuni forestiere, Editura Silvodel, 2006.

Documents

Indrumator Statiuni forestiere