Indrumar Metodic TR Pt Tipografie

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea „Business şi Administrarea Afacerilor”

Catedra „Turism şi servicii hoteliere”

ÎNDRUMAR METODIC

la disciplina „Turism rural” predată

la Facultatea „Business şi Administrarea Afacerilor”,

specialitatea „Turism”

(secţiile cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă)

Autor:

Conf. univ., dr. Roman Livandovschi

Chişinău

2008

Aprobat de Comisia Metodică a Facultăţii „Business şi Administrarea Afacerilor”.

Proces-verbal nr. 3 din 08 decembrie 2008.

Preşedintele Comisiei Metodice

Conf. univ., dr. Marina Belostecinic

2

OBIECTIVELE DE FORMARE A SPECIALISTULUI ÎN CADRUL DISCIPLINEI „TURISM RURAL”

La nivel de cunoaştere şi înţelegere teoretică studenţii trebuie: Să perceapă necesitatea dezvoltării turismului rural în vederea conservării mediului natural

rural al Republicii Moldova; Să aprecieze importanţa turismului rural în dezvoltarea regională a vieţii sociale şi

economice a comunităţilor rurale; Să înţeleagă şi să explice conceptele de turism rural şi multitudinea abordării acestora; Să analizeze conţinutul turismului rural cu specificarea noţiunii, esenţei şi particularităţilor

acestei forme de turism; Să poată face distincţie între turism rural, agroturism şi ecoturism.

La nivel de aplicare studenţii trebuie: Să evidenţieze avantajele şi deficienţele dezvoltării turismului rural în Republica Moldova; Să analizeze şi sistematizeze resursele turistice naturale şi antropice din mediul rural al

Republicii Moldova; Să efectueze studii comparative privind tendinţele de dezvoltare a pieţei turismului rural pe

plan european şi mondial; Să evalueze principalele caracteristici şi tendinţe ale cererii şi ofertei din cadrul pieţei

interne de turism rural;

La nivel de integrare: Să aprecieze rolul turismului rural în dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale; Să aplice o abordare metodologică complexă, care să permită studiul amplu al factorilor şi

condiţiilor care determină dezvoltarea turismului rural; Să poată efectua cercetări de teren privind dezvoltarea posibilă a turismului rural în unele

localităţi rurale ale Republicii Moldova; Să propună soluţii şi politici de dezvoltare regională privind turismul rural.

3

FONDUL DE TIMP PLANIFICAT PENTRU CURSURI ŞI SEMINARE

Disciplina Turism rural

SpecialitateaForma de studii

Numărul de ore Forma de controlTotal Cursuri Seminare

Turisma) cu frecvenţă la zi 32 16 16 Examen

b) cu frecvenţă redusă 16 12 4 Examen

TEMATICA PRELEGERILOR ŞI REPARTIZAREA PE ORE


Nr. crt.

Conţinutul temeiSpecialitatea Turism

Secţia f/zi (ore)

Secţia f/r (ore)

1 Conţinutul turismului rural: esenţă şi particularităţi 2 22 Dimensiunile turismului rural 2 23 Componentele ofertei turistice rurale 2 24 Analiza localităţilor turistice rurale şi direcţii de

valorificare ale acestora4 2

5 Analiza pieţei europene a turismului rural 2 26 Dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica

Moldova4 2

TOTAL 16 12

TEMATICA SEMINARELOR ŞI A LECŢIILOR PRACTICE


Nr. crt.

Conţinutul temeiSpecialitatea Turism

Secţia f/zi (ore)

Secţia f/r (ore)

1 Conţinutul turismului rural: esenţă şi particularităţi. Relaţia turism rural – agroturism – agricultură. Discuţii pe bază de referate

2 1

2 Dimensiunile turismului rural. Seminar 2 -3 Componentele ofertei turistice rurale ale Republicii

Moldova. Seminar. Dezbateri pe bază de referate.2 1

4 Analiza localităţilor turistice rurale şi direcţii de valorificare ale acestora. Studii de caz.

4 1

5 Analiza pieţei europene a turismului rural. Iniţiative europene pentru dezvoltarea turismului rural. Studii de caz şi discuţii pe bază de referate.

2 -

6 Dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica Moldova. Seminar. Dezbateri pe bază de referate.

4 1

TOTAL 16 4

4

CONŢINUTUL CURSURILORla disciplina Turism rural

TEMA 1. CONŢINUTUL TURISMULUI RURAL: ESENŢĂ ŞI PARTICULARITĂŢI

1.1. Introducere în turismul rural1.2. Caracteristicile turismului rural1.3. Definiţii ale turismului rural1.4. Semnificaţia conceptului de turism rural în diferite ţări europene1.5. Relaţia turism rural – agroturism – agricultură Bibliografia: [1]: p. 7-12; [2]: p. 38-41; [3]: p. 13-19; [4]: p. 11-14; [5]: p. 15-18; p. 39-41;

[16]: p. 91-94; [23]: p. 1-4.

Subiectul 1.1. Introducere în turismul ruralChiar dacă o definiţie a turismului rural ar putea părea ca fiind foarte simplă – acea formă de

turism practicată în spaţiile rurale – problema delimitării, definirii turismului rural este, totuşi, ceva mai complexă, cel puţin din câteva considerente:

- Turismul urban nu se limitează strict la ariile urbane, pătrunzând adesea şi în cele rurale;- Spaţiile rurale ca atare sunt greu de definit, criteriile folosite în diferite ţări fiind extrem de

variate;- Gradul de ruralitate este atât o problemă de ordin tehnic, cât şi una de ordin emoţional: nu

orice activitate turistică desfăşurată într-o arie rurală reprezintă turism rural;- Există mai multe tipuri sau varietăţi de turism rural, fiind o activitate cu mai multe faţete;- Regiunile rurale înseşi cunosc un proces de schimbare sub impactul dezvoltării pieţelor

globale, comunicaţiilor şi telecomunicaţiilor, precum şi al fluxurilor populaţiei etc.Subiectul 1.2. Caracteristicile turismului ruralTurismul rural poate fi privit ca acel tip de turism care întruneşte următoarele caracteristici:

Este desfăşurat în localităţi rurale; Este rural din punct de vedere funcţional, adică este constituit din trăsăturile caracteristice

lumii rurale: mici întreprinderi, spaţii deschise, contactul cu natura şi lumea naturală, moşteniri culturale, societăţi şi practici tradiţionale;

Este rural ca scară, adică posedă dimensiuni reduse, în termeni, clădiri, aşezări, precum şi fluxuri;

Are caracter tradiţional, crescând încet şi organic, în strânsă legătură cu familiile locale; Este, de regulă, controlat local şi dezvoltat pentru îmbunătăţirea comunităţilor locale pe

termen lung; Este variat, corespunzător complexităţii mediului rural.

Subiectul 1.3. Definiţii ale turismului ruralPrivit în ansamblu, turismul rural include o paletă largă de modalităţi de cazare, de activităţi,

evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate desfăşurându-se într-un mediu tipic rural. Cu toate acestea, o definiţie a termenului de turism rural unanim recunoscută se confruntă cu numeroase probleme.

În anexa 1 sunt prezentate principalele definiţii ale turismului rural întâlnite în literatura de specialitate.

Subiectul 1.4. Semnificaţia conceptului de turism rural în diferite ţări europeneTermenul de turism rural are sensuri diferite în ţări diferite.În Finlanda, de exemplu, înseamnă de obicei închirierea unor cabane sau oferirea de servicii

în mediul rural tip hrană sau transport.

5

În Ungaria este utilizat termenul de “turism la sat”, indicând că singurele activităţi şi servicii oferite în sate sunt incluse în acest tip de turism, respectiv: cazare la preţuri mici, implicarea în activităţi agricole sau alte tipuri de activităţi locale.

În Slovenia cea mai importantă formă de turism rural este turismul la ferme al diferitelor familii, unde oaspeţii locuiesc fie cu familia de fermieri, fie în casele de oaspeţi, dar vizitează ferma pentru a lua masa sau pentru a explora curtea fermei.

În Olanda turismul rural înseamnă în special cazarea la ferme unde majoritatea serviciilor oferite sunt legate de rute cum ar fi: ciclismul, plimbările cu caii.

În Grecia turismul rural înseamnă cazare în camere mobilate în stil tradiţional, cu mic dejun tradiţional – de multe ori preparat din produse realizate în casă.

După importanţa intervenţiilor statului în dezvoltarea turismului rural există ţări slab intervenţioniste (Germania şi Anglia), ţări intervenţioniste (Franţa, Italia sau Belgia) şi ţări puternic intervenţioniste (Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania).

Subiectul 1.5. Relaţia turism rural – agroturism – agriculturăPrivit din acest punct de vedere, turismul rural este o formă particulară de turism, mai

complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, masă, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de bază şi suplimentare), cât şi activitatea economică, de regulă, agricolă, practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare a acestora către turişti sau prin reţele comerciale), precum şi modul de petrecere a timpului liber.

Prin urmare, agricultura nu se poate limita numai la asigurarea alimentaţiei unei populaţiei din ce în ce mai numeroase şi urbanizate, ci trebuie să contribuie la întreţinerea unui mediu rural, care reprezintă un suport indispensabil pentru turismul rural. Astfel, se poate afirma că nu există turism rural fără agricultură şi nici turism durabil într-un mediu degradat.

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile (fermele) agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice prezente în mediul rural. Turismul rural nu poate fi redus la agroturism – agroturismul este doar un tip de turism rural dintr-un tot întreg, contribuind la turismul social, turismul cultural sau cel etnic.

TEMA 2. DIMENSIUNILE TURISMULUI RURAL

2.1. Dimensiunea economică a turismului rural2.2. Dimensiunea socială a turismului rural2.3. Dimensiunea ambientală (ecologică) a turismului ruralBibliografia: [1]: p. 27-59; [3]: p. 19-21; p. 129-130; p. 137-142; [4]: p. 48-50; [5]: p. 101-

104; p. 106-108; [23]: p. 11-12; [15]: p. 113-117.

Subiectul 2.1. Dimensiunea economică a turismului ruralPoziţionarea societăţii moldoveneşti pe principiile unei economii de piaţă necesită abordarea

dimensiunii economice a dezvoltării turismului rural dintr-un punct de vedere nou, care să surprindă toată complexitatea efectelor economice induse de procesul dezvoltării. Într-un asemenea context considerăm necesar să ne oprim cu analiza asupra unor aspecte cum sunt: impactul costurilor şi beneficiilor generate de turismul rural asupra diferitelor categorii de agenţi economici atât din sfera sistemului turismului rural, cât din afara acestuia; crearea de noi locuri de muncă; dezvoltarea locală şi regională; concurenţa intersectorială; aspectele inflaţioniste ale impactului dezvoltării turismului rural; efectul multiplicator al activităţii turistice în ariile rurale.

Subiectul 2.2. Dimensiunea socială a turismului ruralPentru a dezvolta un turism rural durabil este necesar să se implementeze cele patru laturi ale

dimensiunii sociale ale acestuia şi anume:

6

Echitate, prin asigurarea unui tratament echitabil pentru toţi actorii din turism; Posibilităţi egale, atât pentru actorii implicaţi în industria turismului, cât şi pentru

persoanele care vor să devină consumatori de produse turistice rurale; Deontologie turistică, adică, industria turismului să fie onestă cu turiştii şi morală în

relaţiile sale cu furnizorii săi, iar statele receptoare să fie etice faţă de turişti şi populaţia locală;

Parteneri egali, adică atitudinea de intimidare a turiştilor faţă de prestatori trebuie să fie una de la egal la egal şi nu de inferioritate şi servilism.

Impactul sociocultural al turismului rural asupra comunităţii locale a fost studiat şi discutat de câteva decenii. În general, s-a atras atenţia asupra impacturilor negative ale turismului pe care acesta le are asupra societăţii şi culturii în ansamblu. Totuşi, important este să recunoaştem că efectele sale pot fi şi pozitive. Câteva din impacturilor de bază ale turismului rural asupra societăţii şi culturii sunt reflectate în anexa 2.

Subiectul 2.3. Dimensiunea ambientală (ecologică) a turismului ruralResponsabilitatea faţă de mediul ambiant a devenit o componentă de bază a oricărui proiect de

dezvoltare turistică din mediul rural şi trebuie să devină un element fundamental în concepţia de dezvoltare a turismului rural din Republica Moldova.

Evaluarea dimensiunii ambientale a turismului rural este importantă deoarece turiştii sunt atraşi, în special, anume de mediile cele mai complexe şi mai fragile din punct de vedere ecologic, cum ar fi habitatele naturale sau zonele rurale de interes istoric şi cultural.

Relaţia dintre turismul rural şi mediul ambiant este o relaţie directă, cu consecinţe imediate asupra volumului activităţii turistice din mediul rural.

TEMA 3. COMPONENTELE OFERTEI TURISTICE RURALE

3.1. Oferta turistică rurală3.2. Cazarea în mediul rural3.3. Alimentaţia în mediul rural3.4. Agrementul în turismul rural3.5. Transportul în turismul rural3.6. Infrastructura în turismul rural3.7. Factorul uman implicat în turismul ruralBibliografia: [3]: p. 83-84; p. 88-89; [4]: p. 57-81; p. 97-113; [5]: p. 113-140; [8]; [11]; [13];

[19]: p. 98-101; [20]; [23]: p. 38-40; [30]; [31]; [34]: p. 50-99.

Subiectul 3.1. Oferta turistică ruralăOferta turistică rurală este exprimată de ansamblul atracţiilor (naturale, istorice etc.) care pot

determina vizitarea anumitor zone de către turişti, precum şi capacitatea reţelei (baza tehnico-materială, infrastructura, dotările edilitare etc.) de a satisface, în anumite condiţii, cererea populaţiei.

Oferta turistică rurală este formată dintr-un grup de elemente, existente la un moment dat numai potenţial, pe care o vom numi ofertă potenţială şi un alt grup de elemente prin intermediul cărora aceasta este pusă în valoare şi împreună cu care formează oferta reală.

Oferta turistică rurală include totalitatea resurselor naturale (peisaje geomorfologice, climatologice, faunistice etc.) şi cultural-istorice (monumente istorice de artă, arhitectură, religie, muzee, case memoriale, elemente de etnografie, folclor, artă populară etc.), împreună cu baza materială aptă să le valorifice prin programe turistice rurale.

Subiectul 3.2. Cazarea în mediul ruralCazarea turiştilor în mediul rural are loc conform unor norme mai simplificate faţă de turismul

clasic şi adaptate specificului acestei forme de turism. Ministerul Culturii şi Turismului al

7

Republicii Moldova a stabilit şi recomandă folosirea Normelor metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică (vezi anexa 3).

În mediul rural al Republicii Moldova toate tipurile de unităţi de cazare, indicate în anexa 3, pot fi utilizate pentru primirea turiştilor (hoteluri, vile, bungalouri, tabere de odihnă, campinguri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, cazare la localnici etc.). Considerăm, totuşi, că cele mai adecvate forme de cazare pentru ţara noastră, cu condiţiile sale specifice, sunt pensiunile turistice şi agroturistice.

În anexa 4 este prezentat un tabel preluat din Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire, care reflectă criteriile minime obligatorii care trebuie avute în vedere la stabilirea categoriilor pensiunilor turistice şi agroturistice.

Pentru includerea acestor structuri de primire în circuitul turistic rural al Republicii Moldova trebuie avute în vedere criteriile minime recunoscute ca necesare de către profesioniştii din domeniul turismului rural şi impuse de către Ministerul Culturii şi Turismului. În anexa 5 este prezentat minimul acceptat în calitate de criteriu de standardizare a categoriilor inferioare (1 stea) pentru diferite structuri de primire posibile în mediul rural.

Subiectul 3.3. Alimentaţia în mediul ruralServiciile turistice de alimentaţie în Republica Moldova sunt reglementate de: Regulile de organizare a preparării şi comercializării produselor şi prestării serviciilor în

alimentaţia publică; Regulamentul de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică pe categorii de

încadrare după nivelul de servire; Normele metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice din

Republica Moldova cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei pentru turişti.Clasificarea unităţilor de alimentaţie pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu

reglementările amintite, este indicată în anexa 6 a prezentei lucrări.Serviciul de alimentaţie se poate realiza în următoarele forme tradiţionale: Pensiune completă; Demipensiune; Mic dejun inclus în preţul de închiriere a camerei.În afară de cele trei forme clasice, atunci când turiştii iau masa în aceeaşi structură de primire

turistică, se pot organiza şi alte forme de servire a mesei, cum ar fi:- Pensiune completă sau demipensiune acordată de o familie unui grup mai mare de turişti,

care locuiesc în gospodării diferite;- Pensiune completă sau demipensiune la o unitate de alimentaţie din localitate;- Pregătirea mesei de către turişti cu produsele lor sau ale gazdei şi cu utilajele acestuia.Subiectul 3.4. Agrementul în turismul ruralPrincipalele forme de agrement în mediul rural sunt: odihna şi recreerea într-un cadru natural

nepoluat, excursii tematice, practicarea sportului, elemente de natură culturală (etnografie, folclor, arhitectură ţărănească ş.a.), degustări de vinuri şi participarea la producerea acestora, precum şi participarea la diferite munci agricole tradiţionale.

Subiectul 3.5. Transportul în turismul ruralPentru deplasările în mediul rural, spre obiectivele de interes turistic sau spre structurile de

primire rurale, se folosesc, în special, mijloacele de transport auto: autoturisme, autocare şi microbuze. Acestea pot fi personale, ale gazdelor sau ale firmelor de turism şi transport.

Transportul, ca componentă a ofertei turistice rurale, trebuie să ţină seama de: distanţa care trebuie parcursă; opririle necesare a se face pe parcursul călătoriei; timpul de aflare în drum (sosirile şi plecările); siguranţa deplasării (în vederea eliminării riscurilor de accidente ş.a.); confortul pasagerului; cerinţele speciale (pentru turiştii în etate, cu handicap, copii etc.).

Pentru deplasarea spre destinaţiile turistice rurale mai este necesară informarea turiştilor pe traseu (în special a celor cu autoturisme proprii), prin amplasarea diferitelor marcaje, panouri,

8

pancarte, hărţi schematice, existenţa benzinăriilor, serviciilor de asistenţă tehnică (service-uri), a locurilor de parcare ş.a.m.d.

Pe anumite trasee istorice, culturale (folclorice şi etnografice), peisagistice etc. pot fi folosite cu succes diferite mijloace de transport locale (cai, căruţe amenajate pentru transportul turiştilor, şarete şi caleşti “de epocă” improvizate, autoturisme de model retro etc.). Este binevenită, de asemenea, existenţa serviciilor de închiriere a bicicletelor pentru turişti.

Subiectul 3.6. Infrastructura în turismul ruralÎn cadrul destinaţiilor turistice rurale infrastructura se clasifică în:1. Infrastructura generală: Reţeaua de drumuri şi căi de comunicaţie; Reţeaua de telecomunicaţii; Reţeaua de energie electrică; Reţeaua de apă-canalizare; Reţeaua de alimentare cu gaze; Alte componente.2. Infrastructura turistică: Totalitatea itinerarelor turistice; Totalitatea teritoriilor destinate agrementului şi odihnei; Reţeaua de transport turistic; Reţeaua de informare turistică; Reţeaua de structuri turistice locale care servesc turiştii (de cazare şi alimentaţie); Alte componente.Subiectul 3.7. Factorul uman implicat în turismul ruralSpecificul activităţii factorului uman în turismul rural poate fi observat prin realizarea unei

paralele între caracteristicile personalului ocupat în turismul clasic şi a celui implicat în turismul rural (vezi anexa 7).

TEMA 4. ANALIZA LOCALITĂŢILOR TURISTICE RURALE ŞI DIRECŢII DE VALORIFICARE ALE ACESTORA

4.1. Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic rural4.2. Criteriile de omologare a satelor turistice

4.2.1. Criteriul valorii etnografice4.2.2. Criteriul valorii turistice4.2.3. Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale4.2.4. Criteriul calităţii ecologice4.2.5. Criteriul dotării tehnico-edilitare4.2.6. Criteriul accesibilităţii4.2.7. Criteriul poziţiei geografice

4.3. Tipologia satelor turistice4.3.1. Sate turistice etnografico-folclorice4.3.2. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală4.3.3. Sate turistice climaterice şi peisagistice4.3.4. Sate turistice viti-pomicole

Bibliografia: [1]: p. 57-64; [3]: p. 84-88; [4]: p. 45-48; [8]; [10]; [13]; [20]; [23]: p. 32-34; [30]; [31].

Subiectul 4.1. Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic ruralLocalizarea consumului de produse turistice rurale trebuie să se regăsească în mediul rural al

Republicii Moldova, mai exact în cadrul unor viitoare sate turistice.

9

Satele turistice reprezintă ceva similar unei societăţi comerciale sau unui agent economic având activităţi comerciale, aducătoare de venit. Însă, trebuie subliniat, că nu orice sat poate fi şi turistic, el trebuind să îndeplinească anumite criterii, să fie reprezentativ pentru satul moldovenesc, fiind considerat în eventualitatea unei circulaţii turistice, o “carte de vizită” a Republicii Moldova.

Criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul turistic şi declarată sat turistic sunt prezentate în anexa 8.

Subiectul 4.2. Criteriile de omologare a satelor turisticePentru a putea activa eventualele sate turistice ale Republicii Moldova trebuie omologate de

către Ministerul Culturii şi Turismului. Aceasta presupune clasificarea acestora în dependenţă de criteriile de omologare a satelor turistice.

Principalele criterii de omologare a satelor turistice sunt: criteriul valorii etnofolclorice; criteriul valorii turistice; criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale; criteriul calităţii ecologice; criteriul dotării tehnico-edilitare; criteriul accesibilităţii şi criteriul poziţiei geografice.

4.2.1. Criteriul valorii etnofolclorice are în vedere tradiţiile etnografice şi folclorice (meşteşuguri, port popular, specificul aşezării, folclorul muzical, coregrafic, literar etc.), ocupaţiile tradiţionale specifice satului şi nemodificate în timp, arhitectura populară (a caselor şi aşezării, biserici de lemn, mori de vânt etc.), instituţiile muzeale pavilionare sau în aer liber etc.

4.2.2. Criteriul valorii turistice. Este vorba despre acele elemente ale cadrului natural precum aspectele peisagistice, resursele de ape minerale şi alte resurse turistice (fond cinegetic, piscicol, floral etc.), socio-economic, cultural-istoric care permit realizarea unei oferte diversificate de programe turistice rurale (culturale, istorice, sportive etc.). Volumul, varietatea şi valoarea pentru turism a resurselor dau aprecierea asupra funcţiei turistice a localităţii rurale.

4.2.3. Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale. Criteriul se referă la existenţa unor structuri de primire rurale (gospodării ţărăneşti, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile, hoteluri rurale etc.) care să ofere cazare şi servirea mesei în baza unor standarde de confort, înzestrare şi igienă sanitară.

4.2.4. Criteriul calităţii ecologice. Acest criteriu are în vedere calitatea mediului din localitatea rurală respectivă şi a cadrului natural limitrof (surse de poluare şi degradare, conflicte între dezvoltarea localităţii şi economia acesteia cu turismul şi mediul înconjurător), dar şi între turism rural – mediu înconjurător. Aspectul general al localităţii rurale (gradul de urbanizare, curăţenie, arhitectura specifică, starea edilitară etc.) contribuie la sporirea acestei calităţi ecologice.

4.2.5. Criteriul dotării tehnico-edilitare. Înzestrarea tehnico-edilitară (alimentare cu apă, canalizare, artere stradale, unităţi comerciale, grupuri sanitare etc.) constituie un criteriu important în aprecierea oportunităţilor introducerii localităţilor rurale în circuitul turistic. Tot la dotări tehnico-edilitare se includ şi echipamentele turistice sportive şi de agrement existente, unele dintre acestea din urmă nefiind obligatorii.

4.2.6. Criteriul accesibilităţii. Accesibilitatea la localitatea rurală, în interiorul ei, dar şi la structurile turistice de primire omologate ori la obiectivele turistice joacă un rol important. Este vorba atât de drumuri modernizate sau pietruite, cât şi de apropierea de drumuri naţionale, magistrale feroviare, aeroporturi, noduri rutiere sau feroviare.

4.2.7. Criteriul poziţiei geografice are un rol important în aprecierea localităţii rurale ca destinaţie turistică în raport cu principalele centre emitente de turism, zone şi obiective turistice de mare valoare, puncte de frontieră, magistrale rutiere şi feroviare etc., care poate să conducă la ierarhizări valorice.

Subiectul 4.3. Tipologia satelor turisticeStabilirea tipurilor de sate turistice constă în identificarea şi relevarea specificului localităţilor

şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovării, în fiecare localitate, a celor mai adecvate produse turistice rurale, în funcţie atât de principalele caracteristici geografice, sociale şi economice, cât şi de principalele motivaţii şi opţiuni ale categoriilor de turişti care vizitează localitatea respectivă.

10

Principalele caracteristici funcţionale ale satelor turistice ale Republicii Moldova sunt prezentate în anexa 9.

4.3.1. Sate turistice etnografico-folclorice. În această categorie se pot încadra satele în care portul tradiţional, arhitectura, mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic, muzica şi dansurile populare predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv.

În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente cu vânzare, iar pentru turiştii care nu rămân în localitate, ci numai o vizitează, se pot amenaja una sau mai multe gospodării ca muzeu etnografic în aer liber. De asemenea, în aceste sate pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozi populari (vocali şi instrumentali), permanentizate horele (duminicale şi de sărbători), târgurile, alte obiceiuri şi tradiţii locale, la care să participe efectiv şi turiştii.

4.3.2. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală. Este cunoscut interesul numeroşilor turişti pentru creaţia artistică şi artizanală, precum şi dorinţa lor pentru consumul unor astfel de creaţii direct de la sursă, de la producătorul însuşi. Aceste sate pot oferi posibilitatea practicării unui turism de sejur, în cadrul căruia, în ateliere special amenajate şi sub îndrumarea unor specialişti şi meşteri populari renumiţi, turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici arhaice populare. Există numeroase sate în care preocuparea de bază a gospodinelor este ţesutul covoarelor la războaiele ţărăneşti, cusăturile şi broderiile populare, activităţi în care pot fi iniţiaţi turiştii amatori.

4.3.3. Sate turistice climaterice şi peisagistice. Caracteristica predominantă a acestor sate turistice, destinate turismului de sejur (pentru amatorii de linişte, de plimbări solitare, într-un peisaj deosebit) este cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie. Satele Republicii Moldova, cu gospodăriile situate pe văi şi coline, la o mică distanţă unele faţă de altele, cu pajişti, vii sau livezi, ar putea satisface motivaţia fundamentală de “reîntoarcere la natură” a unui număr mare din populaţia urbană a ţării noastre şi a eventualilor turişti străini.

4.3.4. Sate turistice viti-pomicole. În satele în care predomină această caracteristică (cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei de vie), activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului, atât în perioada recoltării, cât şi după aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor şi a preparatelor pe baza lor (de exemplu, cura uvală, bazată pe consumul dozat al sucului de struguri). De asemenea, pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe bază de fructe. În aceste sate turistice, o atracţie deosebită şi în acelaşi timp o sursă sigură şi principală de profit ar putea deveni degustările de vinuri, preparate în condiţii tradiţionale ţărăneşti, precum şi participarea la producerea acestora.

TEMA 5. ANALIZA PIEŢEI EUROPENE A TURISMULUI RURAL

5.1. Piaţa europeană a turismului rural5.2. Organizaţia europeană de turism rural EurogîtesBibliografia: [1]: p. 57-64; [3]: p. 84-88; [4]: p. 45-48; [8]; [10]; [13]; [20]; [23]: p. 32-34;

[30]; [31].

Subiectul 5.1. Piaţa europeană a turismului ruralTurismul rural în ţările europene a devenit, în ultimele decenii ale secolului trecut, un primat

pentru politicile de dezvoltare locală ale acestor state. Acest tip de turism are la bază trei coordonate: spaţiul, oamenii şi produsele, care se află în legătură strânsă una faţă de cealaltă, neputând exista separat. În privinţa spaţiului, cu potenţialul său natural şi antropic, se observă deosebiri mari, în deosebi în ceea ce priveşte sfera serviciilor şi dotărilor turistice care sunt specifice de la o ţară la alta şi de la o regiune rurală la alta.

Piaţa turistică intracomunitară are un flux turistic de peste 370 milioane de turişti potenţiali numai din propriile ţări. Aceştia furnizează aproximativ ¾ din încasările turismului rural al Uniunii Europene. Statisticile arată că 68% dintre vest-europeni îşi petrec vacanţele în propria ţară, iar 20%

11

în altă ţară membră a Uniunii Europene. În total, circa 90% din vest-europeni rămân în Europa în timpul vacanţelor. Dintre aceştia, 25% (adică, un turist din patru) îşi petrec vacanţele la ţară, atât din raţionamente economice (preţuri modice), cât şi pentru calitatea sejurului oferit (facilităţi minime necesare).

Principalele caracteristici ale pieţei europene de turism rural pe destinaţii turistice sunt prezentate în anexa 10.

Subiectul 5.2. Organizaţia europeană de turism rural EurogîtesOrganizaţia europeană de turism rural Eurogîtes este o uniune de 22 de asociaţii care are o

bogată activitate orientată spre sprijinirea, dezvoltarea şi apărarea turismului rural.Printre obiectivele stipulate de Eurogîtes se numără:

1. Contribuţia la prezervarea vieţii naturii în Europa rurală;2. Oferirea unei alternative la turismul de masă;3. Contribuţia la promovarea păcii prin contacte stabilite între locuitorii de la sat şi oraş

din toate colţurile continentului;4. Consens asupra importanţei revitalizării zonelor rurale europene prin dezvoltarea

durabilă a turismului;5. Voinţa comunităţilor locale de implementare a proiectelor turistice prin coordonarea

asistenţei cu contribuţiile financiare proprii.Dintre acţiunile organizaţiei trebuie menţionate:

Stabilirea unui secretariat permanent la Strasbourg; Crearea şi promovarea unei mărci proprii la nivel european, care să permită

identificarea acestei forme de turism; Asistenţă tehnică acordată membrilor sau organizaţiilor candidate pentru a forma

treptat o reţea europeană omogenă; Constituirea unui grup de experţi format din reprezentanţi ai organizaţiilor membre; Misiuni de expertiză în diferite zone la cererea Uniunii Europene; Publicarea unui ghid european “L’Europe à Vivre”, care să interconecteze reţelele

naţionale; Publicarea unui Newsletter (buletin informativ) destinat membrilor.

TEMA 6. DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA TURISMULUI RURAL ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

6.1. Obiective pe termen mediu şi lung privind dezvoltarea turismului rural în Republica Moldova

6.2. Pregătirea profesională a personalului din turismul rural al Republicii Moldova6.3. Conştientizarea şi informarea turistică despre turismul rural6.4. Politica de comunicare (promovare) în turismul rural6.5. Măsuri privind promovarea turismului rural în Republica Moldova6.6. Plan de acţiuni privind dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica MoldovaBibliografia: [3]: p. 125-127; [7]: p. 11-17; p. 37-42; [14]: p. 107-110; [22]; [23]: p. 44-45;

[27]; [28]; [29]; [33]; [34]: p. 113-123; [35]: p. 239-241.

Subiectul 6.1. Obiective pe termen mediu şi lung privind dezvoltarea turismului rural în Republica Moldova

Pe termen mediu şi lung este necesară concentrarea asupra zonelor şi localităţilor rurale prioritare, principalele obiective fiind:

- Îmbunătăţirea şi consolidarea produsului turistic în localităţile rurale cele mai renumite din Republica Moldova unde există deja o anumită infrastructură;

12

- Îmbunătăţirea calităţii ofertei turistice a prestatorilor de servicii din cele mai renumite localităţi rurale în vederea atragerii turiştilor străini şi a turiştilor interni cu venituri medii şi mari;

- Dezvoltarea în cadrul localităţilor rurale prioritare a agrementului specific: drumeţii, echitaţie, vânătoare şi pescuit sportiv, vizitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale din apropierea localităţilor, participarea la diferite manifestări etnofolclorice etc.;

- Asigurarea raportului real calitate / preţ în scopul garantării competitivităţii;- Continuarea planificării, amenajării, dezvoltării şi modernizării altor localităţi turistice

rurale, identificate pe parcurs ca prioritare;- Editarea unui catalog de către Ministerul Culturii şi Turismului în care să fie incluse

localităţile rurale deosebite cu oportunităţi de investiţii în turismul rural;- Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale reprezentative pentru activitatea de turism

rural din Republica Moldova, precum şi cu organismele guvernamentale implicate în dezvoltarea localităţilor rurale, cu alte organisme abilitate, în vederea elaborării unor proiecte şi programe comune în localităţile de interes turistic deosebit.

Subiectul 6.2. Pregătirea profesională a personalului din turismul rural al Republicii Moldova

Dezvoltarea unui produs turistic rural implică instruirea profesională a persoanelor care participă la această activitate.

Principalele direcţii strategice privind pregătirea profesională a personalului din turismul rural al Republicii Moldova sunt:

Elaborarea unui sistem de pregătire profesională continuă a angajaţilor din turismul rural;

Organizarea sistemului de training pentru formatorii de turism rural; Asigurarea parteneriatului în problemele pregătirii profesionale a angajaţilor din

turismul rural cu funcţii manageriale la toate nivelurile sistemului de învăţământ; Înfiinţarea unei instituţii pentru pregătirea personalului din turismul rural; Introducerea de cursuri scurte de training pentru personalul de “primă linie” în relaţiile

cu clienţii etc.Subiectul 6.3. Conştientizarea şi informarea turistică despre turismul ruralPromovarea produsului turistic rural presupune implementarea unei campanii de anvergură

privind conştientizarea şi informarea turistică a potenţialilor turişti interni şi străini despre existenţa produsul turistic rural al Republicii Moldova prin intermediul diferitelor instrumente de comercializare ale acestuia (politica de comunicare, marketingul relaţional, distribuţia on-line etc.).

În vederea conştientizării turistice considerăm oportun să se urmeze următoarele direcţii strategice:

Antrenarea mass-media în promovarea potenţialului turistic natural şi cultural-istoric din mediul rural al Republicii Moldova cu anunţarea de concursuri şi publicitate;

Elaborarea unui program naţional de conştientizare turistică; Introducerea în programele de învăţământ de toate nivelurile a unor cursuri privind

conştientizarea importanţei patrimoniului turistic naţional; Antrenarea societăţii civile din sectorul neguvernamental în diferite programe de

conştientizare turistică.În sprijinul celor enunţate propunem să se întreprindă următoarele acţiuni (pentru informarea

turiştilor): Editarea de către reprezentanţei sectorului turistic a broşurilor şi a buletinelor

informative privind serviciile turistice prestate, în limbile de circulaţie internaţională; Elaborarea unor ghiduri informative anuale în care vor fi menţionate unităţile de cazare

şi de servire a mesei (inclusiv din mediul rural), diferite evenimente culturale şi

13

obiective ale patrimoniului turistic etc., cu prezentarea unor itinerare turistice prestabilite şi hărţilor turistice ale acestora etc.;

Crearea unor birouri de informare turistică; Crearea bazelor de date computerizate ale produselor turistice ale prestatorilor privind

rezervările turistice on-line etc.Subiectul 6.4. Politica de comunicare (promovare) în turismul ruralPolitica de comunicare (sau promovare) are sarcina dificilă de a face vizibil pentru client un

serviciu turistic nematerial şi de a explica procesul de prestare prin prezentări adecvate. Convingerea clientului de competenţa ridicată a prestatorului, fără a face promisiuni neacoperite, este unul dintre obiectivele centrale ale comunicării de marketing.

În cadrul unei sistematizări a diferitelor instrumente de comunicare “după natura comunicării” se poate distinge comunicarea personală şi comunicarea impersonală, iar “după domeniul de comunicare” se distinge comunicarea de piaţă (dintre întreprinderea prestatoare de servicii turistice şi client), comunicarea directă cu clienţii (dintre personalul de prestare angajat şi client) şi comunicarea dintre colaboratorii întreprinderii turistice (între conducerea întreprinderii şi angajaţii acesteia, adică între top management şi salariaţi). Anexa 11 prezintă instrumentele politicii de comunicare posibile a fi utilizate în turismul rural.

În ultimul timp pe plan european tot mai des prestatorii de servicii turistice recurs la unele instrumente specifice moderne de dezvoltare şi promovare a produsului turistic rural, cum ar fi instrumentele de fidelizare a clienţilor, componentă importantă a marketingului relaţional (vezi anexa 12) şi cele de utilizare a distribuţiei on-line (prin intermediul internetului).

Subiectul 6.5. Măsuri privind promovarea turismului rural în Republica MoldovaÎn vederea promovării turismului rural al Republicii Moldova propunem următoarele măsuri:

Asistenţă tehnică acordată de Ministerul Culturii şi Turismului prestatorilor de servicii turistice pentru elaborarea unor materiale proprii de promovare turistică;

Adaptarea, în formă şi conţinut, a materialelor publicitare realizate de Ministerul Culturii şi Turismului în vederea includerii turismului rural;

Participarea la burse de turism internaţionale cu specific de turism rural; Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Educaţiei şi alte organisme interesate, a

unor acţiuni educaţionale pentru tineret, în scopul promovării ofertei pentru turismul rural al Republicii Moldova;

Crearea în cadrul localităţilor rurale cu valenţe turistice, desemnate de Ministerul Culturii şi Turismului a punctelor de informare turistică;

Inserarea în ziare, reviste, emisiuni radio şi de televiziune, pe site-ul Ministerului Culturii şi Turismului (www.turism.md) etc. a unor materiale cu caracter promoţional;

Prezentarea prin revistele de turism a produselor turistice rurale inedite ale ţării noastre;

Promovarea celor mai buni prestatori de servicii turistice rurale, alături de oferta lor, în cataloagele străine etc., etc.

Subiectul 6.6. Plan de acţiuni privind dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica Moldova

În anexa 13 este prezent planul de acţiuni privind dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica Moldova.

Republica Moldova are mari posibilităţi de dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu numai posibilă, dar şi foarte necesară în etapa actuală. Veniturile realizate din această activitate economică ar putea contribui substanţial la ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al satului moldovenesc, iar locuitorii acestuia, caracterizaţi prin ospitalitatea tradiţională a acestora, ar putea schimba perceperea imaginii Republicii Moldova în bine peste hotarele ei.

CONŢINUTUL SEMINARELOR ŞI AL LECŢIILOR PRACTICEla disciplina Turism rural

14

http://www.turism.md/

TEMA 1. CONŢINUTUL TURISMULUI RURAL: ESENŢĂ ŞI PARTICULARITĂŢI1. Explicaţi de ce problema definirii turismului rural este mai complexă decât problema

definirii turismului clasic şi din care considerente.2. Relevaţi caracteristicile turismului rural.3. Analizaţi complexitatea definiţiilor turismului rural întâlnite în literatura de specialitate.

Încercaţi să daţi propria definiţie a turismului rural prin prisma analizei efectuate anterior.4. Caracterizaţi semnificaţia conceptului de turism rural în diferite ţări europene. Explicaţi

particularităţile conceptului de turism rural în principalele destinaţii turistice europene.5. Clasificaţi destinaţiile turistice rurale în dependenţă de intervenţia statului în cadrul

acestora.6. Explicaţi conexiunile care există între turismul rural, agroturism şi agricultură.

Concretizaţi care sunt elementele care delimitează agroturismul de turismul rural. (Discuţii pe bază de referate.)

TEMA 2. DIMENSIUNILE TURISMULUI RURAL1. Explicaţi importanţa dimensiunilor turismului rural pentru economia locală, regională şi

naţională.2. Relevaţi aspectele principalele ale dimensiunii economice a turismului rural. Explicaţi

influenţa acestora asupra creşterii bunăstării economice a populaţiei locale.3. Caracterizaţi cele patru laturi principale ale dimensiunii sociale a turismului rural.

Apreciaţi impacturile posibile, atât pozitive, cât şi negative, ale turismului rural asupra culturii şi societăţii locale.

4. Analizaţi dimensiunea ambientală a turismului rural şi rolul acesteia în prezervarea habitatelor naturale şi zonelor rurale de interes istoric şi cultural ale Republicii Moldova. Daţi exemple de astfel de zone periclitate sau în pericol de catastrofă ecologică.

TEMA 3. COMPONENTELE OFERTEI TURISTICE RURALE1. Definiţi oferta turistică rurală. Explicaţi diferenţa dintre oferta turistică potenţială şi reală.2. Caracterizaţi componentele de bază ale ofertei turistice rurale ale Republicii Moldova.

(Dezbateri pe bază de referate.)3. Analizaţi Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică în

Republica Moldova. Evidenţiaţi care structuri de primire turistică pot fi folosite pentru cazarea turiştilor în mediul rural.

4. Analizaţi criteriile minime obligatorii care trebuie avute în vedere la stabilirea categoriilor pensiunilor turistice şi agroturistice.

5. Caracterizaţi minimul acceptat în calitate de criteriu de standardizare a categoriilor inferioare (1 stea) pentru diferite structuri de primire posibile în mediul rural.

6. Numiţi actele normative care reglementează serviciile turistice de alimentaţie în Republica Moldova.

7. Analizaţi clasificarea unităţilor de alimentaţie pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu Normele metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice din Republica Moldova cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei pentru turişti.

8. Evidenţiaţi formele clasice de servire a mesei şi cele specifice turismului rural.9. Caracterizaţi principalele forme de agrement în turismul rural.10. Concretizaţi mijloacele de transport utilizate pentru deplasările în mediul rural şi în cadrul

acestuia. 11. Analizaţi componentele infrastructurii generale şi turistice din mediul rural.12. Evidenţiaţi caracteristicile personalului ocupat în turismul clasic şi a celui implicat în

turismul rural.

15

TEMA 4. ANALIZA LOCALITĂŢILOR TURISTICE RURALE ŞI DIRECŢII DE VALORIFICARE ALE ACESTORA

1. Explicaţi termenul de sat turistic.2. Descrieţi criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în

circuitul turistic şi declarată sat turistic.3. Caracterizaţi criteriile de omologare a satelor turistice. Explicaţi necesitatea acestora si de

către cine trebuie ele omologate.4. Analizaţi necesitatea si importanţa tipologiei satelor turistice. 5. Concretizaţi principalele caracteristici funcţionale ale satelor turistice ale Republicii

Moldova.6. Descrieţi cele patru tipuri principale de sate turistice în Republica Moldova.

TEMA 5. ANALIZA PIEŢEI EUROPENE A TURISMULUI RURAL1. Numiţi coordonatele pe care se axează piaţa europeană a produselor turistice rurale şi

importanţa acestora în direcţionarea fluxurilor turistice spre destinaţiile turistice rurale.2. Analizaţi principalele caracteristici ale pieţei europene de turism rural pe destinaţii turistice

consacrate.3. Alegeţi o ţară europeană în calitate de destinaţie turistică rurală şi analizaţi piaţa turistică

rurală a acesteia. Evidenţiaţi punctele forte şi deficienţele cu care se confruntă aceste destinaţii.4. Evidenţiaţi obiectivele organizaţiei europene de turism rural Eurogîtes. Descrieţi

principalele acţiuni întreprinse de această organizaţie în vederea dezvoltării şi promovării turismului în Europa.

TEMA 6. DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA TURISMULUI RURAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1. Analizaţi obiectivele pe termen mediu şi lung privind dezvoltarea turismului rural în Republica Moldova. Exprimaţi-vă părerea pe marginea acestora.

2. Explicaţi necesitatea implicării directe a forţei umane în turismul rural. Trasaţi şi analizaţi principalele direcţii strategice privind pregătirea profesională a personalului din turismul rural al Republicii Moldova.

3. Relevaţi importanţa conştientizării şi informării turistice a personalului şi turiştilor în vederea promovării produselor turistice rurale. Descrieţi acţiunile şi măsurile strategice care urmează a fi luate în sprijinul celor enunţate anterior.

4. Caracterizaţi instrumentele politicii de comunicare posibile a fi utilizate în turismul rural. Analizaţi instrumentele de fidelizare a consumatorilor turistice şi cele de utilizare a distribuţiei on-line (prin intermediul internetului).

5. Analizaţi măsurile care trebuie luate în vederea promovării turismului rural al Republicii Moldova.

6. Descrieţi planul de acţiuni necesar pentru dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica Moldova.

16

TESTUL 1la disciplina Turism rural

Nr. crt.

Conţinutul întrebăriiNr.

max. de puncte

1Ce stipulează definiţia dată de Legea Turismului Republicii Moldova privind turismul rural?

5

2

Indicaţi cel puţin patru caracteristici ale turismului rural:1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

10

3Relevaţi aspectele principalele ale dimensiunii economice a turismului rural. Explicaţi influenţa acestora asupra creşterii bunăstării economice a populaţiei locale.

5

4 Explicaţi efectul multiplicator al turismului rural. 5

5

Indicaţi principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru informarea turiştilor despre produsele turistice rurale?1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

10

6Daţi exemple de ţări care reduc turismul rural la agroturism şi ţări care îl extind asupra întregului spaţiu rural din afara oraşelor.

5

7

Numiţi actorii economici implicaţi în dezvoltarea produselor turistice rurale:1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

5

8 Indicaţi principalele forme de agrement în mediul rural. 5

9

Includerea structurilor de primire în circuitul turistic rural al Republicii Moldova presupune alinierea lor la anumite cerinţe recunoscute ca necesare de către profesioniştii din domeniul turismului rural şi impuse de către Ministerul Culturii şi Turismului. Care sunt acestea?

10

10Concretizaţi mijloacele de transport utilizate pentru deplasările în mediul rural şi în cadrul acestuia.

5

11

Cum se clasifică ţările în funcţie de intervenţia statului în turismului rural. Daţi exemple de ţări pentru fiecare clasificare.1. _______________________________________________________________;2. _______________________________________________________________;3. _______________________________________________________________.

10

12Explicaţi de ce problema definirii turismului rural este mai complexă decât problema definirii turismului clasic şi din care considerente.

5

13Caracterizaţi instrumentele politicii de comunicare posibile a fi utilizate în turismul rural.

5

14

Numiţi cel puţin trei situaţii în care pot apărea aspecte inflaţioniste ale impactului dezvoltării turismului rural?1. _______________________________________________________________;2. _______________________________________________________________;3. _______________________________________________________________.

10

17

15

Indicaţi cele patru tipuri principale de sate turistice în Republica Moldova:1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

5

În funcţie de numărul de puncte acumulate, puteţi fi notat astfel:95-100 puncte – nota 10 (zece); 45-54 puncte – nota 5 (cinci);85-94 puncte – nota 9 (nouă); 35-44 puncte – nota 4 (patru);75-84 puncte – nota 8 (opt); 25-34 puncte – nota 3 (trei);65-74 puncte – nota 7 (şapte); 15-24 puncte – nota 2 (doi);55-64 puncte – nota 6 (şase); <24 puncte – nota 1 (unu).

TESTUL 2la disciplina Turism rural

Nr. crt.

Conţinutul întrebăriiNr.

max. de puncte

1Explicaţi conexiunile care există între turismul rural, agroturism şi agricultură. Concretizaţi care sunt elementele care delimitează agroturismul de turismul rural.

10

2 Ce reprezintă oferta turistică rurală potenţială şi cea reală? 5

3

Numiţi cele patru laturi ale unui turism durabil necesare a fi dezvoltate în cadrul dimensiunii sociale a turismului rural?1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

5

4Indicaţi factorii care determină dacă balanţa impacturilor socioculturale va fi pozitivă sau negativă într-o anumită localitate rurală.

5

5Numiţi acţiunile necesare a fi întreprinse de Ministerul Culturii şi Turismului în vederea creşterii numărului prestatorilor de servicii turistice şi a tur-operatorilor care ar oferi produse turistice rurale, precum şi a calităţii acestora.

10

6

Numiţi actele normative care reglementează serviciile turistice de alimentaţie în Republica Moldova:1. _______________________________________________________________;2. _______________________________________________________________;3. _______________________________________________________________.

10

7Concretizaţi principalele caracteristici funcţionale ale satelor turistice ale Republicii Moldova.

5

8

Transportul în mediul rural trebuie să ţină seama de anumite aspecte. Numiţi cel puţin patru aspecte:1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

5

9Descrieţi criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul turistic şi declarată sat turistic.

10

10Indicaţi măsurile necesare a fi luate în vederea promovării turismului rural al Republicii Moldova.

5

11 Indicaţi cel puţin patru direcţii strategice privind pregătirea profesională a personalului din turismul rural al Republicii Moldova:

5

18

1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

12 Indicaţi obiectivele organizaţiei europene de turism rural Eurogîtes. 5

13Indicaţi direcţiile strategice necesare a fi întreprinse în vederea conştientizării turistice în Republica Moldova.

5

14

Numiţi coordonatele pe care se axează piaţa europeană a produselor turistice rurale şi importanţa acestora în direcţionarea fluxurilor turistice spre destinaţiile turistice rurale:1.____________________________; 2. _________________________________;3.____________________________; 4. _________________________________.

5

15Caracterizaţi criteriile de omologare a satelor turistice. Explicaţi necesitatea acestora si de către cine trebuie ele omologate.

10

În funcţie de numărul de puncte acumulate, puteţi fi notat astfel:95-100 puncte – nota 10 (zece); 45-54 puncte – nota 5 (cinci);85-94 puncte – nota 9 (nouă); 35-44 puncte – nota 4 (patru);75-84 puncte – nota 8 (opt); 25-34 puncte – nota 3 (trei);65-74 puncte – nota 7 (şapte); 15-24 puncte – nota 2 (doi);55-64 puncte – nota 6 (şase); <24 puncte – nota 1 (unu).

19

SUBIECTELE PENTRU EXAMEN

1. Introducere în turismul rural: esenţă şi particularităţi2. Caracteristicile turismului rural3. Definiţii ale turismului rural4. Semnificaţia conceptului de turism rural în diferite ţări europene5. Relaţia turism rural – agroturism – agricultură6. Dimensiunea economică a turismului rural7. Dimensiunea socială a turismului rural8. Dimensiunea ambientală (ecologică) a turismului rural9. Oferta turistică rurală10. Cazarea în mediul rural11. Alimentaţia în mediul rural12. Agrementul în turismul rural13. Transportul în turismul rural14. Infrastructura în turismul rural15. Factorul uman implicat în turismul rural16. Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic rural17. Criteriile de omologare a satelor turistice18. Tipologia satelor turistice19. Sate turistice etnografico-folclorice20. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală21. Sate turistice climaterice şi peisagistice22. Sate turistice viti-pomicole23. Piaţa europeană a turismului rural24. Organizaţia europeană de turism rural Eurogîtes25. Obiective pe termen mediu şi lung privind dezvoltarea turismului rural în Republica

Moldova26. Pregătirea profesională a personalului din turismul rural al Republicii Moldova27. Conştientizarea şi informarea turistică despre turismul rural28. Politica de comunicare (promovare) în turismul rural29. Măsuri privind promovarea turismului rural în Republica Moldova30. Plan de acţiuni privind dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica

Moldova

20

LITERATURA RECOMANDATĂ

I. Literatura obligatorie:

1. Bran Fl., Marin D., Simon T., Turismul rural: modelul european, Ed. Economică, Bucureşti, 1997, 176 p.

2. Jolondcovschi Al., Florea S., Turismul ecologic şi rural: realităţi şi perspective, Ed. Prometeu, Chişinău, 2001, 104 p.

3. Mitrache Şt., Manole V., Stoian M., Bran Fl., Istrate I., Agroturism şi turism rural, Ed. Fax Press, Bucureşti, 1996, 192 p.

4. Nistoreanu P., Turismul rural: o afacere mică cu perspective mari, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1999, 200 p.

5. Tacu A. P., Glăvan V., Turismul rural. Actualitate şi perspectivă, Ed. Pan Europe, Iaşi, 1999, 208 p.

II. Literatura suplimentară:

A. Bibliografie română:6. Agromarketing, Ed. Evrika, Chişinău, 1999, 407 p.7. Bran Fl., Simon T., Nistoreanu P., Ecoturism, Ed. Economică, Bucureşti, 2000, 176 p.8. Caracteristica social-economică a oraşelor şi raioanelor Republicii Moldova, Ed. [s.n.],

Chişinău, 1993, vol. 1, vol. 2.9. Dona I., Economie rurală, Ed. Economică, Bucureşti, 2000, 495 p.10. Frunză E., Ulmu (judeţul Chişinău): File de istorie. Schiţe şi profiluri, Ed. Pontos,

Chişinău, 2002, 200 p. 11. Glăvan V., Strategii de valorificare a potenţialului rural şi de dezvoltare a

agroturismului, Ministerul Turismului, 1997.12. Glăvan V., Resurse turistice pe Terra, Ed. Economică, Bucureşti, 2000, 344 p.13. Ioanid V., Reţelele de localităţi rurale: pentru uzul studenţilor, Ed. [s.n.], Bucureşti, 1981,

27 p.14. Livandovschi R., Dimensiunea socială a turismului rural, Revista Economica, nr. 3-4 (37-

38), Ed. A.S.E.M., Chişinău, 2002, pp. 107-110.15. Livandovschi R., Unele elemente organizaţionale în dezvoltarea turismului rural al

Republicii Moldova, Revista Economica, nr. 1 (35), Ed. A.S.E.M., Chişinău, 2002, pp. 113-117.16. Livandovschi R., Turismul rural. Concept şi definiţii, Revista Economica, nr. 4 (34), Ed.

A.S.E.M., Chişinău, 2001, pp. 91-94.17. Livandovschi R., Strategii promoţionale de marketing în dezvoltarea turismului rural în

Republica Moldova, Revista Economica, nr. 3 (33), Ed. A.S.E.M., Chişinău, 2001, pp. 73-76.18. Livandovschi R., Posibilităţi de dezvoltare a turismului rural în Republica Moldova ca

element al integrării europene, Simpozion ştiinţific internaţional: Strategii şi modalităţi de intensificare a colaborării dintre Moldova şi România în condiţiile extinderii Uniunii Europene spre Est, Volumul II, Ed. A.S.E.M., Chişinău, 2000, pp. 257-259.

19. Livandovschi R., Miglei R., Rusu L., Ursu Iu., Valorificarea potenţialului turistic al Republicii Moldova şi perspectivele de dezvoltare, Conferinţa a VII-a Ştiinţifică Studenţească: Problemele economice actuale în viziunea tineretului studios, Ed. A.S.E.M., Chişinău, 1999, pp. 98-101.

20. Localităţile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat, Ed. Moldpres, Chişinău, vol. I: A-Bez, 1999, 470 p, vol. II: Bi-Buz, 2000, 591 p, vol. III: C-Ch, 2001, 646 p.

21. Mănăstiri basarabene, Ed. Universul, Chişinău, 1995, 272 p.22. Neacşu N., Turismul şi dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, Bucureşti, 2000, 230 p.

21

23. Nistor I., Principalele aspecte ale dezvoltării turismului rural, Departamentul pentru informare parlamentară, Centrul pentru studii şi cercetări, Camera Deputaţilor, Parlamentul României, Bucureşti, 1998.

24. Niţă I., Niţă C., Piaţa turistică a României: realităţi, mecanisme, tendinţe, Ed. Ecran Magazin, Braşov, 2000, 342 p.

25. Pekar V., Strategii de marketing, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 1995, 244 p.26. Petcu N., Statistică în turism: teorie şi aplicaţii, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2000, 280 p.27. Popa A., Formarea economiei judeţene. Probleme manageriale, Ed. [s.n.], Cahul, 2001,

145 p.28. Prelipcean G., Restructurare şi dezvoltare regională, Ed. Economică, Bucureşti, 2001,

238 p.29. Puşcaşu V., Dezvoltarea regională, Ed. Economică, Bucureşti, 2000, 112 p.30. Republica Moldova, Atlas: geografia fizică, Ed. Iulian, 2002, 44 p.31. Stăvilă T., Ciobanu C.I., Diaconescu T., Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova, Ed.

Arc/Museum (ediţie trilingvă: română, franceză, engleză), Chişinău, 1999, 272 p.32. Strategia de dezvoltare a turismului rural, Ministerul Turismului, Bucureşti, 1996.33. Ştefănescu B., Cooperarea transfrontalieră şi dezvoltarea economică locală, Ed. ICI,

Suceava, 2001, 323 p.34. Turcov E., Direcţii de dezvoltare şi promovare a turismului în Republica Moldova, Ed.

A.S.E.M., Chişinău, 2002, 144 p.35. Turcov E., Livandovschi R., Roşca D., Evaluarea sistemului de coordonare a politicii

turistice a statului, Analele A.S.E.M. 1, Ed. A.S.E.M., Chişinău, 2001, pp. 239-241.36. Ţigu G., Turismul montan, Ed. Uranus, Bucureşti, 2001, 296 p.37. *** Colecţia revistei “Tribuna Economică”, Bucureşti.38. *** Colecţia ziarului “Natura”, Chişinău.

B. Bibliografie străină:39. Agriculture and the environment. Perspectives on sustainable rural development, The

World Bank, Washington, 1998, 383 p.40. L’agriculture et l’environnnement : étude prospective sur le développement rural durable,

Banque Mondiale, Washington, 2000, 419 p.41. McIntyre G., Développement d’un tourisme durable: guide à l’intension des planificateurs

locaux, Ed. PUF, Paris, 1998, 222 p.42. Rural development: from vision to action, The World Bank, Washington, 1997, 156 p.43. Rural development: putting the pieces in plane, The World Bank, Washington, 1996, 30 p.

III. Resurse WEB:

44. www.antrec.ro45. www.eurogites.org 46.www.monument.md 47. www.turism.md48. www.world-tourism.org

22

http://www.world-tourism.org/

http://www.turism.md/

http://www.monument.md/

http://www.eurogites.org/

http://www.antrec.ro/

Anexa 1.

Definiţii ale turismului rural prin prisma literaturii de specialitate

AUTORUL DEFINIŢIA TURISMULUI RURAL

Legea turismului Republicii Moldova

Turismul rural este o formă a turismului care se desfăşoară în mediul rural, orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti, de fermier etc.

Glăvan V.Turismul rural include o paletă largă de modalităţi de cazare, de activităţi, evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate desfăşurându-se într-un mediu tipic rural

J.W. Kloeze Turismul rural este un concept care include toate activităţile turistice care se desfăşoară în mediul rural.

D. MateiTurismul rural include o serie de activităţi, servicii, amenajări oferite de fermieri, ţărani şi locuitori din mediul rural pentru a atrage turişti în zona lor, fapt ce generează venituri suplimentare pentru afacerile lor.

P. NistureanuTurismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi uman.

Definiţia autorului cursului de lecţii

Turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural şi care presupune valorificarea resurselor turistice locale, participarea turiştilor la diferite activităţi tradiţionale locale şi cazarea şi alimentarea acestora în structuri de primire turistică specifice.

Sursele: Legea turismului Republicii Moldova, nr. 798-XIV din 11.02.2000 // Monitorul Oficial nr. 54-56/357 din 12.05.2000; Te Kloeze, J.W. The Benefits of Rural Tourism, the Role of the State, and the Aspects of Training and Cooperation // Formal Speech held at the Central and East-European Federation for the Promotion of the Green-Soft-Rural Tourism Conference “Rural Tourism Development in Bulgaria and in the Balkan Countries”. Karlovo. – 1994; Turismul rural românesc. Actualitate şi perspectivă. – Iaşi: Pan Europe, 1999. – P. 15-16, P. 39.

23

Anexa 2.

Principalele impacturi posibile ale turismului rural asupra culturii şi societăţii locale

Impact pozitiv Impact negativ

Patrimoniu

îmbunătăţirea calităţii muzeelor

o mai mare atenţie acordată conservării patrimoniului din partea comunităţii locale şi a organismelor publice

construcţia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiţionale

sustrageri de obiecte fabricate sau de artă de către turişti

cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu vexa turiştii

Religie

creşterea respectului pentru religia comunităţii locale din partea turiştilor

pierderea spiritualităţii faţă de locurile şi locaşurile sfinte dominată de turişti

Meşteşuguri tradiţionale

dezvoltarea de pieţe noi pentru meşteşuguri tradiţionale şi alte forme de artă

renaşterea ocupaţiilor tradiţionale de artă rurală

presiune asupra meşteşugurilor tradiţionale de a fi înlocuite cu alte produse la cererea turiştilor

trivializarea şi modificarea formelor tradiţionale de artă pentru a corespunde cu cerinţele turiştilor

Tradiţii şi obiceiuri

conştiinţă crescândă faţă de modul tradiţional de viaţă pretutindeni în lume

pericol de deplasare de la independenţă la dependenţă economice

influenţă în creştere a mass-media străine

noi obiceiuri, inclusiv alimentare (de exemplu, fast food)

Valori şi conduită

adoptarea aspectelor pozitive din valorile şi conduitele turiştilor

sporirea criminalităţii pierderea demnităţii drept urmare a

unui comportament servil faţă de turişti

reducerea nivelului moralităţii personale

Populaţia locală

mobilizarea internă a populaţiei dinamice pentru a trăi şi/sau activa în comunitatea gazdă

reducerea depopulării

dominarea comunităţii de către persoane venite din afară

Sursa: Elaborarea autorului.

24

Anexa 3.Normele metodologice

de clasificare a structurilor de primire turistică din Republica Moldova

Hotel – structură de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia turiştilor camere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice şi dispune de recepţie şi de spaţii de alimentare în incintă. Se clasifică de la 1 la 5 stele.

Hotel-apartament – structură de primire turistică, destinată cazării turiştilor în clădiri, compuse din apartamente sau garsoniere, dotate astfel încât să asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi deservirea mesei în incinta acestora. Se clasifică de la 2 la 5 stele.

Motel – unitate hotelieră situată, de regulă, în afara localităţilor, în imediata apropiere de arterele intens circulate, dotată şi amenajată atât pentru satisfacerea nevoilor de cazare şi masă ale turiştilor, cât şi pentru parcarea în siguranţă a mijloacelor de transport. Se clasifică de la 1 la 3 stele.

Vilă – structură de primire turistică de capacitate relativ redusă, funcţionând în clădire independentă, cu arhitectură specifică, situată în staţiuni balneoclimaterice sau în alte zone şi localităţi de interes turistic. Se clasifică de la 1 la 5 stele.

Bungalou – structură de primire turistică de capacitate redusă, realizată, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare. Se clasifică de la 1 la 5 stele.

Pensiune turistică – structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 20 de camere, funcţionând în locuinţele private sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţiile de pregătire şi servire a mesei. Se clasifică de la 1 la 4 stele.

Pensiune agroturistică – pensiune turistică, care poate asigura o parte din alimentaţia turiştilor cu produse din producţia proprie. Se clasifică de la 1 la 3 stele.

Camping – structură de primire turistică destinată să asigure cazarea turiştilor în căsuţe de lemn, corturi sau rulote, astfel amenajate, încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să-şi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice. Se clasifică de 1 la 4 stele.

Sat de vacanţă – ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.). Se clasifică de la 2 la 3 stele.

Tabără turistică – ansamblu de clădiri, de regulă bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă restrânsă de prestaţii turistice suplimentare. Se clasifică de la 1 la 3 stele.

Tabără turistică pentru copii – ansamblu de clădiri, cu capacitate de până la 10 paturi într-o cameră, amplasat într-un perimetru bine determinat, care asigură copiilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii suplimentare specifice copiilor. Se clasifică de la 1 la 2 stele.

Apartament şi cameră de închiriat în locuinţele familiare sau în clădiri cu altă destinaţie – structuri de primire turistice constând dintr-un număr limitat de spaţii, care oferă servicii de cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti sau în comun cu locatarii. Se clasifică de la 1 la 3 stele.

Sursa: Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei, nr. 643 din 27.05.2003 // Monitorul Oficial, nr. 99-103/680 din 06.06.2003.

25

Anexa 4.Criterii minime obligatorii

pentru clasificarea pe stele a pensiunilor turistice şi agroturistice din Republica Moldova

CompartimentNr. crt.

Criterii

Pensiuni turistice categoria

(stele)

Pensiuni agroturistice

categoria (stele)

4 3 2 1 3 2 1

Starea generală a

clădirii

1 Aspect foarte bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti x - - - - - -

2 Aspect bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti - x - - x - -3 Aspect corespunzător al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti - - x x - x x4 Firmă luminoasă (denumirea, tipul şi categoria unităţii) x x - - x - -5 Firmă (denumirea, tipul şi categoria unităţii) - - x x - x x

6Însemn distinctiv reprezentând categoria unităţii (eliberat de Ministerul Culturii şi Turismului)

x x x x x x x

7 Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare bine întreţinute x x x x x x x8 Curte proprie, cu spaţii verzi şi împrejmuiri estetice - - - - x x -9 Suprafeţe de joacă pentru copii - - - - x - -

10Parcaj sau garaj propriu cu un număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor

x - - - - - -

11 Parcare cu număr de locuri minimum 30% din numărul camerelor - x x x x x x

Spaţii de primire,

alimentaţie şi alte spaţii auxiliare

12 Hol de primire cu suprafaţa minimă de 12 m2 (mobilat şi decorat) x - - - - - -

13Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit

x x x x x x X

14Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei, cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor

x x x x x x x

15Sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de calitate superioară, şi cu inventar de servire de calitate

x - - - - - -

16Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire

- x x - x x -

17 Camere cu grup sanitar propriu x x - - x - -

18Grup sanitar comun (la pensiunile agroturistice de 1 stea se admit WC uscate şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare)

- - x x - x x

Instalaţii

19Încălzire centrală sau cu sobe de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere (to – min. 18oC)

x x - - - - -

20 Încălzire cu sobe de teracotă sau cu alte echipamente admise - - x x x x x

21Sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise)

x x - - x - -

22 Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie x x x - x x -23 Instalaţie de apă curentă rece la bucătărie - - - x - - x24 Aer condiţionat x - - - - - -

25Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare

x x x x x x x

26 Clădirea să fie racordată la reţeaua publică electrică x x x x x x xSpaţiu de

cazare27 Suprafaţa minimă a camerei cu 1 pat (single) (m2) 15 10 9 8 10 9 8

28 Suprafaţa minimă a camerei cu 2 paturi (m2) 18 13 12 11 13 12 11

29 Suprafaţa minimă a camerei cu 3 paturi (m2) - - 16 14 - 16 14

30 Suprafaţa minimă a camerei cu 4 paturi (m2) - - - 16 - - 16

31 Suprafaţa minimă a salonului din apartament (m2) 18 14 12 11 14 12 11

32 Suprafaţa minimă a dormitorului din apartament (m2) 18 14 12 11 14 12 11

33 Numărul maxim de paturi într-o cameră 2 2 3 4 2 3 4

34Pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet, marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial)

x - - - - - -

35 Pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete - x x - x x -36 Mobilier uniform ca stil şi calitate x x - - x - -37 Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxă x x - - x - -38 Pat cu saltea - - x x - x x39 Saltea cu o grosime de 5 cm x - - - - - -40 Plapumă, pled sau pături (câte 2 bucăţi de persoană) x x x x x x x41 Perne mari x x x x x x x42 Cearşaf pentru pat şi cearşaf x x x x x x x43 Plic pentru pled, pătură sau plapumă x x x x x x x44 Cuvertură de pat x x x - x x -45 Husă de protecţie x x - - x - -46 Masă şi scaune x x x x x x x47 Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe x x x - x x -48 Cuier x x x x x x x49 Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor x x x x x x x50 Veioză sau aplică la capătul patului x x x - x x -

26

51 Prosoape pentru faţă (1 buc./pers.) x x x x x x x52 Prosoape pluşate pentru baie (1 buc./pers.) x x x - x - -53 Halat de baie x - - - - - -54 Perdele transparente x x - - x - -55 Perdele obturante sau alte mijloace de obturare x x x x x x x56 Perii pentru haine şi pentru pantofi x x x x x x x57 Scrumiere (opţional) x x x x x x x58 Pahare (2 buc./pers.) x x x x x x x59 Vaze cu flori x x - - x - -60 TV şi radio în spaţii de cazare x x - - - - -61 TV şi radio în spaţii comune - - x - x x -62 Fotolii sau canapea (pentru saloane din apartament) x x - - x - -63 Demifotolii, scaune (pentru saloane din apartament) - - x x - x x64 Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament) x x x x x x x65 Frigider (pentru saloane din apartament) x x - - x - -66 Set de pahare pentru apă, vin, coniac (pentru saloane din apartament) x x - - - - -67 Perdea, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament) x x x x x x x

Grupuri sanitare

68Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent)

x x - - x - -

69Grup sanitar comun (cu apă curentă caldă/rece cu program permanent), separat pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: 1 cabină duş la maximum 15 locuri, 1 cabină WC şi 1 lavoar la maxim 10 locuri

- - x x - x x

Dotare bucătărie

70 Plită electrică sau cu gaze x x - - - - -71 Maşină de gătit sau reşou electric cu minimum 2 ochiuri - - x x x x x72 Cuptor cu microunde x - - - - - -73 Frigider x x x x x x x74 Vase şi ustensile pentru bucătărie din inox x - - - - - -75 Vase şi ustensile pentru bucătărie - x x x x x x

Alte criterii

76 Telefon la dispoziţia turiştilor x x - - x - -

77Personalul unităţii de cazare să deţină brevete de turism în conformitate cu Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului

x x x x x x x

78Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort turiştilor

- - - - x x x

79Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar

- - - - x x X


27

Anexa 5.Minimul acceptat în calitate de criteriu de standardizare a categoriilor inferioare

(1 stea) pentru diferite structuri de primire posibile în mediul rural

Pensiune turistică sau agroturistică (1 stea): Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, trebuie să aibă un aspect

corespunzător; Firmă şi însemn distinctiv la intrare; Spaţiile înconjurătoare şi căile de acces să fie întreţinute bine; Accesul în camerele turiştilor, inclusiv grupurile sanitare, să fie

direct; Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea

mesei, bucătărie dotată; Grup sanitar comun (se admit WC-uri uscate); Un spălător cu lavoar cu apă curentă; cabină de duş cu apă rece/caldă la maximum 15 locuri; Încălzire cu sobă sau cu alte echipamente admise; Canalizare prin reţeaua publică sau mijloace proprii de colectare şi

epurare; Conectare la reţeaua electrică publică; Suprafaţa minimă a camerelor de 8 m2 (1 pat), 11 m2 (2 paturi), 14

m2 (3 paturi) şi 16 m2 (4 paturi); Dotarea camerelor: pat cu saltea, două plapume de persoană, perne

mari, cearşaf pentru pat, plic pentru plapumă, masă şi scaune, cuier, oglindă, prosoape pentru faţă (câte unu de persoană), perdele, perie pentru haine şi pantofi, pahare;

Dotarea bucătăriei: plită sau reşou cu minim două ochiuri, vase şi ustensile, frigider;

Personalul trebuie să deţină brevete de turism.Camere de închiriat în locuinţe familiale (1 stea): Aspectul şi starea bună a clădirii; Căi de acces şi spaţii înconjurătoare întreţinute; Dormitoarele (camerele de dormit) trebuie să aibă acces direct; Grup sanitar comun (o cadă cu duş şi lavoar la 8 locuri); Bucătărie de uz comun cu gazda; Electricitate şi instalaţie de încălzire; Suprafaţa minimă a camerelor de 10 m2 (1 pat), 12 m2 (2 paturi); Dotarea camerelor: pat cu saltea, masă şi scaune, dulap, oglindă,

plapumă, două cearşafuri, perne mari, perdele, carpete.Camping (1 stea): Firmă şi însemn distinctiv la intrare; Panouri informative; Cutie poştală la intrare; Amenajarea terenului bine nivelat, cu gazon, drenaj, canalizare; Drum carosabil şi alei pietruite; Iluminarea electrică a spaţiilor de cazare şi a parcelelor; Capacitatea de cazare de minimum 12 locuri; Suprafaţa minimă a fiecărei parcele de campare de 80 m2; Număr maxim de 32 de locuri la 1.000 m2 suprafaţă totală; Minimum 10% din suprafaţa totală să fie destinate zonelor de

linişte şi recreere, terenurilor de sport şi agrement, aleilor interioare;

Parcelele de campare să fie numerotate şi delimitate; Spaţiu pentru recepţie, administraţie şi de păstrare a bagajelor

turiştilor; Magazii pentru lenjerie şi materiale de întreţinere; Oficiu pentru cameriste; Punct de prim ajutor, punct farmaceutic şi spaţiu pentru izolarea

bolnavilor; Spaţii comerciale; Unitate de alimentaţie; Telefon public; Un lavoar la 30 de locuri cu oglinzi şi policioare; Cabină de duş (închisă) la 30 de persoane; Cabină WC cu apă curentă la 30 de locuri femei şi 20 de locuri

bărbaţi; Dotarea căsuţelor (pentru două persoane): pat cu saltea, două

cearşafuri, două pleduri, perne, aplică pe perete, oglindă, cuier de perete, covoraş, măsuţă;

Personalul trebuie să deţină brevete de turism.Vile (1 stea): Aspect corespunzător; Firmă şo însemn distinctiv la intrare; Număr maxim de 40 de camere;

Salon de minimum 1,5 m2/cameră (10 m2); Grup sanitar comun (separat pe sexe); Oficiu pentru cameristă; Încălzire centrală sau cu sobe; Sursă principală de iluminat electric şi una pentru fiecare loc (60

W); Maxim 40 de camere; Suprafaţa minimă a camerelor: 11 m2 (1 pat) – 20 m2 (4 paturi); Înălţimea minimă a camerelor de 2,5 m; Cabină de duş pentru maximum 15 locuri; Cabină WC pentru maximum 10 locuri; Lavoar cu apă curentă rece/caldă în cameră; Dotarea spaţiilor de cazare similară hotelurilor; Dotarea salonului: covoraş, demifotolii, masă de hol, aparat de

radio, coş pentru hârtii; Dotarea coridorului: covor, pardoseli; Telefon la recepţie; Personalul trebuie să deţină brevete de turism.Tabere turistice (1 stea): Firmă şi însemn distinctiv la intrare; Panouri informative; Cutie poştală la intrare; Terenuri plane nivelate cu gazon; Cutie poştală la intrare; Drumuri carosabile de acces pietruite; Alei amenajate, pietruite; Recepţie amenajată; Spaţiu pentru administraţie şi pentru păstrarea valorilor şi

bagajelor turiştilor; Iluminare electrică; Capacitatea de cazare de minimum 20 de locuri; Maxim 32 de locuri la 1.000 m2; 10% din suprafaţa totală destinată zonelor de linişte, sport, alei,

drumuri; două terenuri de sport şi agrement; canalizare; magazie pentru păstrarea inventarului şi lenjeriei; sobe sau alte instalaţii de încălzire; maxim 5 paturi în spaţiul de cazare; dotarea camerelor: pat cu saltea, scaun sau taburet, cuier de perete,

o masă, oglindă, două pături de persoană, un cearşaf, pernă, covoraş;

unitate de alimentaţie; grup sanitar comun separat pe sexe; un spălător, un lavoar, o cabină de duş, un WC la 30 de locuri; punct de prim ajutor, punct farmaceutic şi spaţiu pentru izolarea

bolnavilor; punct de comercializare a produselor alimentare şi a mărfurilor

nealimentare; telefon public; personalul trebuie să deţină brevete de turism.


28

Anexa 6.Clasificarea unităţilor de alimentaţie

pe teritoriul Republicii Moldova

1. Restaurant1.1. Restaurant clasic1.2. Restaurant specializat1.2.1. Restaurant pescăresc, vânătoresc1.2.2. Restaurant dietetic, lacto-vegetarian1.2.3. Patiserie, zahana1.2.4. Restaurant familial1.2.5. Pensiune1.3. Restaurant cu specific naţional sau local1.4. Restaurant cu program artistic1.5. Braserie1.6. Berărie1.7. Grădină de vară2. Bar2.1. Bar de noapte2.2. Bar de zi2.3. Café-bar, cafenea2.4. Disco-bar2.5. Bufet-bar3. Fast-food3.1. Restaurant fast-food3.2. Restaurant fast-food cu autoservire3.3. Bufet tip expres3.4. Pizzerie3.5. Snack-bar4. Cofetărie5. PatiserieUnităţile nominalizate pot avea următoarele categorii pe teritoriul Republicii Moldova:- lux;- I;- II;- III.


Anexa 7.

Caracteristicile factorului uman implicat în turismul rural şi în cel clasic

Caracteristici ale personalului angajat în turismul rural

Caracteristici ale personalului angajat în turismul clasic

Structură flexibilă cu un număr minim de personal de deservire

Structuri complexe, rigide, cu un număr care variază în funcţie de obiectul activităţii

Se adaptează din mers cererii şi dorinţelor consumatorului, prin păstrarea unei legături permanente cu aceştia

Legătura cu clienţii este formală şi dificil de realizat de către personal

Sunt puternic motivaţi în muncă, pe care o fac cu plăcere şi din proprie iniţiativă

Sunt motivaţi prin pârghii specifice managementului, executând sarcinile impuse de autoritatea superioară

Preocupare continuă pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate

Preocupare redusă pentru îmbunătăţirea calităţii muncii

Relaţii bazate pe prietenie Relaţii bazate pe autoritate

Sursa: Adaptare şi completare după Turismul rural românesc. Actualitate şi perspectivă. – Iaşi: Pan Europe, 1999. – P. 111.

Anexa 8.

Criterii minime comune pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul turistic

1. Potenţial turistic deosebit.2. Acces rutier în tot timpul anului bine întreţinut.3. Iluminare cu energie electrică, alimentare cu apă şi, eventual, canalizare nepoluantă sau

posibilităţi de realizare cu fonduri minime.4. Unitate de poştă şi telecomunicaţii.5. Spaţii de cazare clasificate (motel, pensiune, gospodărie ţărănească, camping).6. Spaţii de servire a mesei pentru turişti, clasificate şi a căror capacitate să fie corelată cu

aceea a spaţiilor de cazare.7. Asistenţă medicală sub forma unui post de prim ajutor deservit de un medic sau de un

asistent cu experienţă în cazul în care nu există nici o unitate medicală în localitate, asigurarea de medicamente de uz general contra cost.

8. Punct / centru de informare turistică, amplasat în centrul localităţii.9. Panou cu traseele turistice de interes local marcate, amplasat în centrul localităţii, în

vederea facilitării drumeţiilor cu sau fără ghid local.10. Posibilitatea organizării unor forme de agrement şi petrecere individuală sau colectivă a

timpului liber: pescuit, vânătoare, culegere de plante medicinale, fructe de pădure, plimbări ecvestre sau cu biciclete închiriate, seri folclorice etc.

11. Spaţii comerciale pentru produse alimentare, legume, fructe, obiecte de sport-turism.Primele 6 criterii sunt obligatorii, celelalte putând fi realizate eşalonat, în 2-3 ani, în baza

unui program elaborat de consiliul local, cu susţinere din partea consiliului raional, a statului şi a altor organisme interne sau internaţionale interesate.

Sursa: Nistor I. Principalele aspecte ale dezvoltării turismului rural. – Bucureşti: Departamentul pentru informare parlamentară, Centrul pentru studii şi cercetări, Parlamentul României, Aprilie 1998, p. 38-39.

Anexa 9

Caracteristicile funcţionale ale satelor turistice

Tipologia satelor turistice Caracteristici funcţionale

Sate turistice etnografico-folclorice

criteriul valorii turistice; criteriul valorii etnografice; criteriul valorii folclorice; criteriul ecologic; criteriul accesibilităţii; criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti; criteriul înzestrării tehnico-edilitare.

Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală

criteriul valorii turistice; criteriul ecologic; criteriul accesibilităţii; criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti; criteriul înzestrării tehnico-edilitare.

Sate turistice climaterice şi peisagistice

criteriul valorii turistice; criteriul cadrului natural; criteriul ecologic; criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti; criteriul înzestrării tehnico-edilitare.

Sate turistice viti-pomicole

criteriul valorii turistice; criteriul cadrului natural; criteriul economic şi socio-demografic; criteriul ecologic; criteriul accesibilităţii; criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti; criteriul înzestrării tehnico-edilitare.

Sursa: Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015, nr. 1065 din 02.09.2003 // Monitorul Oficial, nr. 196-199/1118 din 12.09.2003; Mitrache Şt, Manole V., Stoian M. ş.a. Agroturism şi turism rural. – Bucureşti: Fax Press, 1996, p. 93-94; Nistor I. Principalele aspecte ale dezvoltării turismului rural. – Bucureşti: Departamentul pentru informare parlamentară, Centrul pentru studii şi cercetări, Parlamentul României, Aprilie 1998, p. 37-38; Turismul rural românesc. Actualitate şi perspectivă. – Iaşi: Pan Europe, 1999, p. 31-38.

Anexa 10.

Caracteristici ale pieţei europene de turism rural

ŢaraPrincipalele organizaţii

implicate în turismul ruralStructuri de primire specifice

Denumirea convenţională a localităţilor

Preţuri/ tarife

practicate

Austria

Organizaţii Turistice Săteşti (la nivel local)

Centre de Administrare a Organizaţiilor Turistice Săteşti (la nivel regional)

Hoteluri mici Gospodării ţărăneşti Pensiuni agroturistice Cazare la localnici

Sat turistic de recreere;

Staţiune de odihnă.

Mici

Belgia

Uniunea Claselor Medii din Wallonia

Federeaţia Gîte-urilor din Wallonia

Oficiul de Turism al Cantoanelor de Est

Hoteluri mici Terenuri pentru camping Pensiuni agroturistice Case rustice (“gîtes”) Cazare la localnici

Sat de vacanţă;Sat turistic

Medii

Bulgaria Organizaţia “Balkanturist” Pensiuni agroturistice Gospodării ţărăneşti Cazare la localnici

Sat turistic Mici

Danemarca Oficiul Naţional pentru

Turism

Cabane Hanuri Gospodării ţărăneşti Terenuri pentru camping

Sat turistic Mici

Elveţia Organizaţia Naţională de

Turism Elveţian Organizaţia “Touring Club”

Hoteluri mici Cazare la localnici Pensiuni agroturistice

Sat de vacanţă; colonii de vacanţă.

Înalte

Franţa

Asociaţia Generală a Satelor Turistice

Federaţia Naţională a Spaţiilor de Cazare Rurală

Organizaţia “Cléconfort”

Hoteluri mici Terenuri pentru camping Cazare la localnici Casele rustice (“gîtes”) Pensiuni agroturistice

Sat de vacanţă; colonii de

vacanţă; sat turistic.

Mici, medii şi înalte

Germania

Grupul de lucru pentru vacanţă în gospodăria ţărănească şi turism rural

Societatea germană pentru agricultură

Organizaţia pentru Stimularea Opiniei Publice

Hoteluri grupate în mici lanţuri hoteliere rurale

Pensiuni agroturistice Case rustice Tabere pentru copii

Sat de vacanţă Medii

Irlanda Oficiul Naţional pentru

Turism

Hoteluri mici Pensiuni agroturistice Terenuri pentru camping Căsuţe rurale

Sat turistic Mici

Italia Consorţiul “Anagritur” Organizaţia “Terra Nostra” Organizaţia “Turismo Verde”

Hoteluri mici Cazarea la localnici Pensiuni agroturistice Terenuri pentru camping

Sat turistic Medii

Marea Britanie

Oficiul Naţional pentru Turism

Hoteluri mici Terenuri pentru camping Căsuţe şi vile de vacanţă Pensiuni agroturistice

Sat de vacanţă Medii

Polonia

Centrul de Informaţii Turistice (la nivel naţional),

Comitete de Iniţiativă (la nivel local)

Pensiuni agroturistice Gospodării ţărăneşti Cazare la localnici

Sat turistic Mici

România Asociaţia Naţională pentru

Turismul Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC România)

Pensiuni turistice şi agroturistice Gospodării ţărăneşti Cazare la localnici Terenuri pentru camping

Sat turistic Mici

Sursa: Elaborarea autorului.

Anexa 11.

Instrumente ale politicii de comunicare

Domeniul comunicării

Comunicarea cu piaţa Comunicarea cu clienţii Comunicarea cu personalul

Natura comunicării

Întreprindere – client Salariat – client Top management – salariaţi

Comunicarea impersonală

Publicitatea prin media Relaţii cu presa Broşuri ale firmei Sistem de cluburi

Prospecte Oferte speciale Preţuri promoţionale Sistem de cluburi

Sistem de raportare şi informare

Descrierea posturilor Corporate Identity Broşuri informative

Comunicarea personală

Conferinţe Ziua porţilor deschise Tratarea reclamaţiilor Consilierea clienţilor

Discuţia de contact/vânzare Programe locale de promovare Compartiment pentru

rezolvarea reclamaţiilor Sistem de cluburi Târguri şi expoziţii

Discuţii cu salariaţii Şedinţe de analiză Adunări generale ale

salariaţilor Workshop-uri (ateliere de

lucru) şi seminarii Cercuri de calitate

Sursa: Adaptare după Bruhn M. Orientare spre clienţi. Temelia afacerii de succes. – Bucureşti: Editura Economică, 2001. – P. 90.

Anexa 12.

Tablou sinoptic al instrumentelor de fidelizare a clienţilor

Acţiunea principală /Domeniul

instrumental

Focalizarea pe interacţiune Focalizarea pe satisfacţieFocalizarea pe barierele în

calea migrării

Politica de produs (prestare)

Dezvoltarea în comun a produselor

Internalizarea/ externalizarea serviciilor

Oferte personalizate Standarde de calitate Standarde pentru servicii Servicii suplimentare Design special al

produselor Garanţii de performanţă

Standarde tehnice speciale Value-added-services

Politica de preţ (tarifară)

Carduri de client (în cazul acţiunii de colectare de informaţii)

Garanţii legate de preţuri Formarea preţului astfel

încât să satisfacă clientul

Sisteme de rabaturi şi bonusuri

Diferenţierea preţului pentru pachete de produse

Stimulente financiare Carduri de client (în cazul

acordării de rabaturi)

Politica de comunicare

(promoţională)

Direct mail Event marketing On-line marketing Contacte proactive cu

clienţii Numere de serviciu Forumuri, consilii ale

clienţilor

Cluburi de clienţi Reviste ale clienţilor Marketing telefonic Managementul

reclamaţiilor Comunicarea personală

Mailing-uri prin care se transmit informaţii personalizate, valoroase pentru client

Construirea unor canale de comunicare speciale

Politica de distribuţie

(plasament)

Jocuri pe internet Jocuri cu câştiguri Product Sampling Vizitarea locului de

“fabricaţie” a produsului

Comenzi on-line Vânzarea pe bază de

catalog Livrare directă

Abonamente Ubicuitate Alegerea orientată spre

client a amplasamentelor

Sursa: Adaptare după Bruhn M. Orientare spre clienţi. Temelia afacerii de succes. – Bucureşti: Editura Economică, 2001. – P. 125.

Anexa 13.Plan de acţiuni privind dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Republica

Moldova

Scopul Acţiunea Organizaţiile responsabile

Perioada Pri-ori-ta-tea

scurtă

med

ie

lun

gă

1. Elaborarea cadrului normativ pentru turismul rural

1.1. Elaborarea şi înaintarea către Guvern a proiectului Legii turismului rural

Departamentul Dezvoltarea Turismului cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, A.S.S. “Moldsilva” etc.

1

2. Introducerea sistemului internaţional de clasificare pentru structurile de primire turistică rurale

2.1. Elaborarea sistemelor de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistică rurale

Departamentul Dezvoltarea Turismului

1

2.2. Implementarea sistemelorDepartamentul Dezvoltarea Turismului

3. Elaborarea proiectelor-pilot de dezvoltare a turismului rural

3.1. Identificarea satelor şi a regiunilor rurale în vederea implementării proiectelor-pilot

Departamentul Dezvoltarea Turismului în colaborare cu Ministerul Culturii şi autorităţile publice locale

1

3.2. Identificarea necesităţilor şi surselor de finanţare a proiectelor rurale

Departamentul Dezvoltarea Turismului în colaborare cu autorităţile publice locale

3.3. Implementarea proiectelor

Departamentul Dezvoltarea Turismului în colaborare cu autorităţile publice locale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Finanţelor, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului etc.

4. Intensificarea implicării autorităţilor publice locale în dezvoltarea şi promovarea turismului rural

4.1. Încurajarea autorităţilor publice locale în crearea serviciilor de specialitate şi în desemnarea responsabililor pentru turism rural, care să colaboreze cu Departamentul Dezvoltarea Turismului pentru dezvoltarea produsului turistic rural

Departamentul Dezvoltarea Turismului în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova

2

5. Promovarea turismului rural

5.1. Crearea unei baze de date a produsului turistic rural

Departamentul Dezvoltarea Turismului în colaborare cu autorităţile publice locale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare etc.

15.2. Editarea şi distribuirea de materiale promoţionale cu privire la activităţi, tradiţii, evenimente culturale etc. şi despre structurile de primire turistică rurale

Departamentul Dezvoltarea Turismului în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale specializate, agenţii economici din industria turistică, proprietarii pensiunilor agroturistice etc.

6. Crearea posibilităţilor de instruire continuă a personalului încadrat în turismul rural

6.1. Includerea unui curs referitor la turismul rural în programa de învăţământ a Centrului Republican pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Cadrelor din Industria Turismului

Departamentul Dezvoltarea Turismului

1

Sursa: Elaborarea autorului în cadrul Proiectului PNUD Moldova “Dezvoltarea durabilă a turismului” (iulie—noiembrie 2002) şi prezentată în Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 [8].

Documents

Indrumar Metodic TR Pt Tipografie