indrumar hidroedilitare

8/8/2019 indrumar hidroedilitare

1/76

ALIMENTĂRI CU APĂ

Indrumar proiect

CONSTRUCTII HIDROEDILITARE-

-


2/76

CUPRINS

1. Tema proiectului

1.1 Date de baza

1.2 Studii existente

1.3 Sure de apa.

1.3.1 Sursele de apa subterane.

1.3.2 Surse de apa de suprafata.

1.3.3 Criterii de alegere a surselor de apa.

1.3.4 onele de prote!tie sanitara.

1.3." Criterii de alegere a !aptarilor din surse de suprafata.

1.3.# Captarea straturilor subterane.

1.3.$ Captari prin puturi.

1.3.1% Captari de &al !u gratar.

2. Sta!ilirea numarului de conumatori"

3. Determinarea de!itelor caracteritice

3.1 Date !al!ulate.

3.2 Cal!ulul debitelor !ara!teristi!e ale ne!esarului de apa.

3.2.1 Cal!ulul debitului zilni! &ediu al ne!esarului de apa

3.2.2 Cal!ulul debitului zilni! &axi& al ne!esarului de apa

3.2.3 Cal!ulul debitului orar &axi& al ne!esarului de apa.

http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149510http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149510http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149511http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149511http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149512http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149512http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149513http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149513http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149513http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149514http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149515http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149516http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149517http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149518http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149519http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149520http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149523http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149525http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149525http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149526http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149526http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149527http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149527http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149528http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149528http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149529http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149530http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149531http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149510http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149511http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149512http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149513http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149514http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149515http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149516http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149517http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149518http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149519http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149520http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149523http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149525http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149526http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149527http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149528http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149529http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149530http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149531


3/76

3.3 Cal!ulul debitelor !ara!teristi!e ale !erintei de apa.

3.3.1 Cal!ulul debitului zilni! &ediu al !erintei de apa

3.3.2 Cal!ulul debitului zilni! &axi& al ne!esarului de apa.

3.3.3 Cal!ulul debitului orar &axi& al !erintei de apa.

3.4 Cal!ulul ne!esarului de apa pentru !o&baterea in!endiilor.

3.4.1 Ne!esarul de apa pentru !o&baterea efe!ti'a a in!endiului

3.4.2 Ne!esarul de apa pentru !onsu&ul la utilizator pe durata stingerii.

3.4.3 (olu&ul de in!endiu.

3.4.4 (olu&ul de !onsu&.

3.4." )i&pul de refa!ere al rezer'ei de in!endiu.

4. Calculul de!itelor de dimenionare i #eri$icare a c%emei dealimentare cu apa"

4.1 Di&ensionarea !aptarii.

4.1.1 Captari din r&uri

5. Di&ensionarea *idrauli!a a adu!tiunilor.

5.1 Deter&inarea dia&etrului e!ono&i! al adu!tiunii fun!tion+nd prin po&pare.

6. 'olumul re(er#orului"

6.1 Cal!ulul 'olu&ului de !o&pensare.

6.2 Cal!ulul 'olu&ului de in!endiu,

6.3 Cal!ulul 'olu&ului de a'arie.

6.4 (olu&ul rezer'orului din ziua de &axi&u& !onsu&.

http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149532http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149532http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149533http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149534http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149535http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149536http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149536http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149537http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149538http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149539http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149540http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149541http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149542http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149542http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149542http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149543http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149543http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149544http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149544http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149545http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149545http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149546http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149546http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149547http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149547http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149548http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149548http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149549http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149549http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149550http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149550http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149551http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149551http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149532http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149533http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149534http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149535http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149536http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149537http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149538http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149539http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149540http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149541http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149542http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149542http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149543http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149544http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149545http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149546http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149547http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149548http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149549http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149550http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149551


4/76

7. Cota catelului de ap a "

8. Ditri!utia apei"

8.1 Di&ensionarea retelei de distributie.

-.1.1 l!atuire s!*e&ei de !al!ul.

-.1.2 Ipoteze de di&ensionare și 'erifi!are.

-.1.3 Deter&inarea debitelor aferente pe tronsoane.

-.1.4 Deter&inarea debitelor !onsu&ate /n noduri.

-.1." Deter&inarea debitului de !al!ul pe tronsoane.

8.2 Di&ensionarea *idrauli!a a retelei de distributie.

9. Cotul lucrarilor i cotul apei"

9.1 Costul lu!rarilor.

9.2 Costul apei.

9.3 Ponderea !ostului de in'estitie.

9.4 Ponderea !ostului utila0ului.

http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149552http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149552http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149553http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149553http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149554http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149554http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149555http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149556http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149556http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149556http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149557http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149558http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149559http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149560http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149560http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149568http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149568http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149569http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149569http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149570http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149570http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149571http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149571http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149572http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149572http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149552http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149553http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149554http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149555http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149556http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149557http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149558http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149559http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149560http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149568http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149569http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149570http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149571http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Proiect-ALIMENTARI-CU-APA4519113.php#__RefHeading___Toc199149572


5/76

TEMA PROIECTULUI

Se 'a elabora do!u&entatia de proie!tare pentru lu!rarile de

ali&entare !u apa /n siste& !entralizat pentru o lo!alitate la !are sunt date

ur&atoarele ele&ente,

o!alitatea este situata /ntro zona de deal !u !li&a te&perat

!ontinentala !u o populatie /n prezent de N1%%%%52%%6n adi!a lo!uitori.

7rasul se siste&atizeaza /n /ntregi&e si 'a a'ea doua zone !u regi& de

!onstru!tie si grad de dotare diferit.

Pentru zona A !ladiri de &axi& P5$ ni'eluri a'+nd instalatii

interioare de apa !alda si !analizare !u preparare !entralizata a apei !alde /n

!are lo!uieste -%8 din populatie.

Pentru zona B !ladiri !u parter a'+nd instalatii interioare de

apa re!e si !analizare !u preparare lo!ala a apei !alde /n !are lo!uieste 2%8

din populatie.

9n lo!alitate exista ur&atoarele /ntreprinderi de interes lo!al,

$a!rica de p&ine, 3 t p+ine:zi 3 apa:t produs 2" de

&un!itori:s!*i&b 1%%d :o&:zi

$a!rica de !ere, 1." *l bere:zi 1 apa:*l produs 1"

&un!itori:s!*i&b

a!ator de #ite, 1# t produs:zi # apa:t produs 1%

&un!itori:s!*i&b


6/76

- pital

- %otel

- retaurant

- coala

- er#ice auto

- palatorie auto

9n &arginea orasului este dez'oltata o platfor&a industriala !u profil

ali&entar la !are pro!esul te*nologi! se /n!adreaza /n grupa a I( a. 9n

industrie 'or lu!ra in doua s!*i&buri egale !+te &un!itori.

(olu&ul !ladirii !elei &ai &ari este de &axi& 1%%% !u grad de

rezistenta la fo! de ordinul III si !ategoria de peri!ol de in!endiu D.

Ne!esarul de apa pentru pro!esul te*nologi! este de :zi!onsiderat unifor& tot ti&pul anului. Presiunea &ini&a /n industrie la

pun!tul de brasa&ent ne!esara pentru apa te*nologi!a este de 2" & !oloana

de apa si &ini& 1%& !oloana de apa la in!endiu.

STUDIILE E)ISTENTE

planul de situatie al lo!alitatii !u /&pre0uri&ile la s!ara 1,"%%%

/n 'arianta de sursa subterana zona de a&plasare a frontului de

!aptare si datele *idrologi!e sunt indi!ate pe planul de situatie; din pun!t de

'edere !*i&i! apa !aptata !orespunde !erintelor din S)S 1342-


7/76

Din datele studiului *idrologi! au rezultat ur&atoarele,

!oefi!ientul &ediu de per&eabilitate =>1%%5n? @&:ziA

/nalti&ea pre!ipitatiilor este de &&:an si

&&:an

pozitia ni'elului *idrografi! este la 4 & sub ni'elul terenului

stratul de apa subterna este !u ni'el liber

grosi&ea stratului de apa este @&A

panta piezo&etri!a a stratului a!'ifer este I %.%%-

&ari&ea !ara!teristi!a a parti!ulelor stratului natural este

@&&

la un fora0 de studiu de dia&etru D2$"&& la &asuratorile de

teren !are aproxi&eaza !urba de po&pare sau obtinut ur&atoarele

date,

B 3 1% 1#

s @&A %.4 3.% #.%

unde Bdebitul putului

s deni'elarea stratului a!'ifer

pporozitatea stratului a!'ifer >p %.2"?


8/76

Sure de apa

Pentru ali&entarea !u apa a !entrelor populate si a industriilor sursele

de apa !are se iau /n !onsideratie sunt apele subterane apele de suprafata si

apele &eteori!e toate a!este !ategorii fa!+nd parte din !i!lul !unos!ut al

apei /n natura.

1? Surse de apa subterane,

P+nzele sau !ursurile de apa subterana ali&entate din apele

pro'enite din pre!ipitatii din apele !are se s!urg la suprafata >r+uri

p+r+uri? din la!uri din apele de !ondensare pro'enite de la &ariad+n!i&i >!ondensarea fa!+nduse /n partile superioare ale s!oartei

terestre? sau din ape infiltrate artifi!ial dupa &odul lor de !antonare si

s!urgere /n subteran pot !onstitui,

straturi a!'ifere freati!e;

straturi de &are ad+n!i&e;

straturi ali&entate prin infiltratii artifi!iale;

iz'oare.

2? Surse de apa de suprafata,

Sursele de apa de suprafata sunt for&ate &ai ales din apele!urgatoare >p+r+uri r+uri si flu'ii? si din la!urile naturale si

artifi!iale. 9n !azuri extre&e se poate re!urge si dire!t la apele

&eteori!e !are pot !onstitui surse de apa pentru !onsu&atorii &ai

putin i&portanti.


9/76

pa &arilor si o!eanelor poate !onstitui sursa de apa si este tot

&ai fre!'ent folosita.

Criterii de ale*ere a urelor de apa

Pentru alegerea surselor de apa este ne!esar sa se /nto!&eas!a s!*e&a

generala de gospodarire a apelor /n zona !are intereseaza pentru ali&entarea

!u apa potabila si industriala. 9n !adrul studiului de ansa&blu al proble&ei

stabilirea s!*e&ei de ali&entare !u apa se fa!e pe baza planului de

a&ena0are !u toate sursele de suprafata si subterane !are trebuie luate /n

!onsiderare pentru a fi studiate.

Studierea surselor de apa posibile ur&areste sa se deter&ine

!ara!teristi!ile te*ni!e >!antitati de apa disponibile si !alitatile apei? pe baza

!arora fa!+nduse !o&paratiile e!ono&i!e /ntre solutiile de ansa&blu ale

siste&elor ali&entate din diferite surse sa se poata alege sursa !are

satisfa!e,

debitul de apa ne!esar !onsu&atorilor;

!alitatile apei pe !+t posibil fara /nbunatatiri artifi!iale sau

!u un &ini& de tratari pentru a le adu!e la ni'elul !alitatilor

soli!itate de !onsu&&ator;

siguranta /n exploatare asigurarea /n ti&p a debitelor

&ini&e si a !onstantei !alitatii apei soli!itate;

efi!ienta e!ono&i!a &axi&a tin+nd sea&a de !ostul &ini&

pe & de apa furnizata si de efe!tul e!ono&i! general /n

!azul gospodaririi apei pe utilizari !o&plexe.


10/76

9n repartizarea surselor de apa /ntre !onsu&atorii industriali si

!onsu&ul !entrelor populate se 'or rezer'a de regula sursele de apa

subterana pentru a fi utilizate la ali&entarea !u apa potabila.

Corespunzator studiului te*ni!oe!ono&i! general al ali&entarii !u

apa se /nto!&este un studiu preli&inar *idrologi! si *idrogeologi! /n !are

se stabiles! sursele !are trebuie stidiate /n detaliu prin studii definiti'e !are

stau apoi la baza proie!tului de ali&entare !u apa.

+onele de protectie anitara

onele de prote!tie sanitara au rolul de a stabili peri&etrele /n !are se

i&pun !onditii spe!iale /n 'ederea pre'enirii i&purifi!arii apei de !atre

di'ersi fa!tori exteriori.

Pentru sursele de apa se instituie trei peri&etre,

Perimetrul de re*im e#er /n interiorul !aruia se interzi!e

!onstruirea de lo!uinte sau alte !onstru!tii nelegate de ne!esitatile

te*nologi!e ale !aptarii pre!u& si a!!esul persoanelor straine de exploatarea

ali&entarii !u apa; &ari&ea peri&etrului de regi& se'er se stabileste pentru

fie!are !az dupa !onditiile *idrogeologi!e; zona de regi& se'er se

/&pre0&uieste si se supra'eg*eaza prin paza per&anenta; se interzi! trasee

de !anale /n a!easta zona !are se prote0eaza si de s!urgerile de suprafata

prin santuri de garda iar /n zonele inundabile prin /ndiguiri.

Perimetrul de retrictie, !are este situate /n 0urul zonei de regi&

se'er; /n a!est peri&etru trebuie &entinuta o stare de salubritate per&anent


11/76

!ontrolata interzi!+nduse utilizarea terenului /n s!opuri !are ar putea

/nrautatii !alitatea apei si redu!e debitul; terenul se &ar!*eaza prin borne !u

ins!riptie.

Perimetrul de o!er#atie, !are !uprinde o zona larga /n 0urul

peri&etrului de restri!tie zona /n !are organelle sanitare fa! obser'atii

siste&ati!e asupra starii sanitare a oa&enilor >/n spe!ial /n !azul aparitiei

unor boli !ontagioase trans&isibile prin apa?.

Pri&ele doua peri&eter ale zonelor de prote!tie sanitara se fixeaza

prin proie!tele de ali&entare !u apa pe baza studiilor de teren si /n!olaborare !u organele sanitare si ad&inistrati'e lo!ale.

Criterii de ale*ere a captarilor din ure de upra$ata

legerea tipului de !aptare este o proble&a !o&plexa legata de

ur&atoarele aspe!te,

!onditiile de fun!tionare ale S;

gradul de asigurare i&pus;

!ara!teristi!ile !ursului de apa, debite ni'ele.et!.;

!onditiile terenului din zona;

proble&e e!ono&i!e.

Nu exista reguli generale !are sa re!o&ande un tip sau altul de

!aptare. Se pot da indi!atii !u !ara!ter orientati' !are ofera posibilitatea !el

putin a eli&inarii solutiilor ne!orespunzatoare.


12/76

Principalele tipuri constructive ale captarilor din râuri sunt

a? de &al;

b? prin !ondu!te gra'itationale;

!? !u bara0 de deri'atie

d? sub for&a de !upa >!u bazin?;

e? prin infiltratie de &al;

f? de sub albie.

Captarea traturilor u!terane

!este ape au un regi& !antitati' &ult &ai difi!il de !ontrolat de!+t al

surselor de suprafata ne!esit+nd /n a!est sens studii de teren &ai atente.

Clasifi!are,

Constru!tiile de !aptare se pot !lasifi!a dupa dire!tia dispoziti'ului

de !aptare /n ,

captari #erticale - puturi, a? sapate, au for&a rotunda /n plan si pot fi !u

dia&etrul interior &are >peste 1" &? sau &i0lo!iu >/ntre %- %" &? folosite

la ali&entari !u apa !entralizate sau &i! >sub %- &? folosite la !onsu&atori

izolati;

b? forate, din !oloane tubulare !u dia&etrul de

%1 %" &;


13/76

!? /nfipte, pentru debitr &i!i si !u dia&eter

/ntre %%2 %%# &.

captari ori(ontale drenuri sau galerii, a? iter!eptoare, da!a sunt

perpendi!ulare sau obli!e pe dire!tia !urentului subteran; se apli!a la straturi

de grosi&e &i!a si situate la ad+n!i&i nu prea &ari;

b? radiale, da!a !on'erg din

&ai &ulte dire!tii spre !a&era !ole!toare !entrala; se apli!a la straturi

a!'ifere de &are ad+n!i&e.

legerea tipului de !aptare se fa!e /n fun!tie de,

debitul !are trebuie !aptat;

!ara!teristi!ile stratului a!'ifer;

!onsiderente te*ni!oe!ono&i!e.

Captari prin puturi

Cal!ulul !aptarii !onsta din deter&inarea lungi&ii frontului de

!aptare a debitului &axi& de exploatare a nu&arului de puturi a distantei

dintre puturi si a distantei de prote!tie sanitara pentru peri&etrul de regi&

se'er folosind relatiile,


14/76

/n !are,

lungi&ea totala a frontului de !aptare /n &;

debitul de !al!ul al !aptarii /n & :s;

grosi&ea &edie a stratului de apa !u ni'el liber /n &

!ara!teristi!a perioadei de se!eta;


15/76

= !oefi!ientul &ediu de filtratie a stratului a!'ifer /n &:s !are se

poate alege /n fun!tie de natura stratului;

i panta *idrauli!a &edie a !urentului subteran;

& grosi&ea &edie a stratului a!'ifer sub presiune /n &;

B debitul &axi& de exploatare a unui put /n & :s !are se obtine

prin &etoda grafi!a la interse!tia dintre !urba debitului po&pat si !urba

debitului putului B;

S suprafata bruta exterioara a filtrului putului /n & !are pentru

puturi /n strat !u ni'el liber S iar pentru puturi /n strat !u ni'el sub

presiune S ;

d dia&etrul exterior al filtrului /n &;

* /nalti&ea stratului de apa la intrarea /n put /n &;

' 'iteza aparenta ad&isibila de intrare a apei /n put /n &:s !are se

allege /n fun!tie de &ari&ea granulelor de nisip;

n nu&arul de puturi;

d distante dintre puturi /n & !are pentru o exploatare !o&pleta a

stratului a!'ifer trebuie !a l 2R sau l 2R /n !azul !+nd stratul nu seexploateaza !o&plet;

s depresiunea /n put /n &!orespunzatoare debitului &axi& de

exploatare a putului;


16/76

R raza de a!tiune /n &;

D distanta de prote!tie a stratului a!'ifer /n stare naturala /n &

!+nd se !onsidera nu&ai &is!area paralela a stratului;

) ti&pul nor&at pentru prote!tia sanitara /n zile !are se ia )2%

zile pentru zona !u regi& se'er si )$% zile pentru zona de restri!tie;

p porozitatea efe!ti'a a stratului a!'ifer;

D distanta de prote!tie sanitara pentru un put singular /n

&&asurata de la axa putului;

B debitul putului /n & :zi;

b largi&ea !urentului /n & &asurata de o parte si de alta a axei ox;

!oefi!ienti de !ore!tie !are pentru un sir de puturi situate la

distanta l /ntrun bazin a!'ifer sub presiune se !al!uleaza /n fun!tie dedistantele D si DE;

D distanta sanitara pentru sirul de puturi /n &;

D distantele de prote!tie a&onte a'al si laterala /n fun!tie

de spe!trul real al &is!arii apei subterane;

D distantele !ara!teristi!e ale zonei de prote!tie sanitara /n &

!are se deter&ina /n fun!tie de distanta D si de raportul adi&ensional b:2 ;


17/76

Captari de mal cu *ratar

Relatiile de !al!ul pentru a!est tip de !aptare sunt ur&atoarele,

/n !are,

n nu&arul interspatiilor dintre bare;

debitul de !al!ul /n & :s

' 'iteza apei prin interspatii /n &:s !are se ia de &axi&u& 1&:s;

d distanta dintre barele gratarului /n & !are se re!o&anda

d2"..."% &&;

* /nalti&ea utila a apei de la baza gratarului la ni'elul liber al apei

r+ului /n &;

FE lati&ea gratarului /n &;


18/76

grosi&ea barelor gratarului !are se !onsidera de -...1% &&;

/nalti&ea gratarului /n &;

* /nalti&ea de siguranta /n & !are se ia de %1"...%3% &;

l lungi&ea barelor gratarului /n &;

lungi&ea !urburii barelor /n &;

F lati&ea !analului !ole!tor /n &;

ung*iul dintre axa !analului !ole!tor si dire!tia de s!urgere a apei

din r+u;

' 'iteza de !urgere a apei la intrarea /n gratar /n &:s;

* pierderea de sar!ina prin gratar /n &;

ung*iul de /n!linare al barelor !are se pre'ede de #% ...$% ;

!oefi!ient !are tine sea&a de for&a se!tiunii barelor !are se ia de

242 pentru bare dreptung*iulare; 1-3 pentru bare se&i!ir!ulare si de 1$<

pentru bare rotunde.

STA.ILIREA NUMĂRULUI DE CONSUMATORI

9n prezent in lo!alitate a'e& un nu&ar de 13-%% lo!uitori iar nu&arul

de lo!uitori /n perspe!ti'a se !al!uleaza !u relatia unde

nreprezinta perioada pentru !are se fa!e !al!lul adi!a 23 de ani si p

reprezinta pro!entul de !restere al populatiei si se !al!uleaza !u for&ula


19/76

p %15%%36n%15%%3623%$


20/76

9n &arginea orasului se dez'olta o platfor&a industriala !u profil

ali&entar. 9n industrie 'or lu!ra doua s!*i&buri de !+te 41" &un!itori.

Ne!esarul de apa pentru pro!esul te*nologi! este de Bg?

pentru zona , l:o&:zi

pentru zona F, l:o&:zi

b.? apa pentru !onsu&ul publi!, >B p?

pentru zona , l:o&:zi

pentru zona F, l:o&:zi

!.? apa pentru stropit strazi si spalat piete, se poate apre!ia

global !a fiind "8 din !onsu&ul publi! realizat pentru toti lo!uitorii .

d.? apa pentru industria lo!ala,

l:o&:zi

e.? apa pentru platfor&a industriala,

zona , l:o&:zi


21/76

zona F, l:o&:zi

Coefi!ientul de 'ariatie zilni!a rezultat din S)S 1343:1


22/76

Pentru spalat strazi si platfor&a industriala

Ne!esarul de apa pentru ne'oile proprii ale siste&ului de ali&entare

!u apa se poate !al!ula analiti! sau se poate expri&a !a un spor alne!esarului global pentru !elelalte !onsu&uri !onfor& S)S 1343:12%%#.

Pentru siste&ul de ali&entare !u apa la !are sursa nu este apa

potabila !a /n !azul de fata este ne!esar un !oefi!ient de spor .

Pierderile te*ni! ad&isibile de apa din siste& pot fi tratate tot !a un

ne!esar de apa. 9n &od !urrent pot fi expri&ate !a un spor de debit la

ne!esarul general de apa si se noteaza !u .

Pentru siste&ul de ali&enatre !u apa din prezentul proie!t = p se

apre!ieaza !onfor& S)S 1343:12%%# !a fiind de 11%.

DETERMINAREA DE.ITELOR CARACTERISTICE

ALE NECESARULUI DE APĂ

a.? Debitul zilni! &ediu al ne!esarului de apa

;

b.? Debitul zilni! &axi& al ne!esarului de apa

;

!.? Debitul orar &axi& al ne!esarului de apa


23/76

;

A"/ CALCULUL DE.ITULUI +ILNIC MEDIU

AL NECESARULUI DE APĂ

ona ,

ona F,

pa pentru stropit strazi si spalat piete,

Pentru industria lo!ala,

pentru fabri!a de p+ine >3 s!*i&buri?

pentru fabri!a de bere >2 s!*i&buri?

Pentru platfor&a industriala,

Debitul pentru spalat strazi si stropit spatii 'erzi pentru platfor&a

industriala,


24/76

F.?CCUU DHFI)UUI INIC JI NHCHSRUUI DH PK

ona ,

ona F,

pa pentru stropit spatii 'erzi si spalat piete,


fabri!a de p+ine >3 s!*i&buri?,

fabri!a de bere >2 s!*i&buri?,



industriala,

C"/CALCULUL DE.ITULUI ORAR MA)IM AL NECESARULUI DE APĂ

ona ,


25/76

ona F,

pa pentru stropit spatii 'erzi si spalat strazi,


fabri!a de p+ine >3 s!*i&buri?,

fabri!a de bere >2 s!*i&buri?,



industriala,

CALCULUL CERIN0EI DE APĂ

Cal!ulul debitului zilni! &ediu al !erintei de apa,

;


26/76

Cal!ulul debitului zilni! &axi& al !erintei de apa,

;

Cal!ulul debitului orar &axi& al !erintei de apa,

;

unde,

reprezinta !oefi!ientul de &a0orare al ne!esarului de apa !are tine sea&a de pierderile te*ni! ad&isibile din siste&ul de ali&entare !u apa

este !oefi!ientul de ser'itude pentru a!operirea ne!esitatilor proprii ale siste&ului

de ali&entare !u apa >sau !oeffi!ient de spor?

Confor& standardului ro&+nes! S)S 1343:12%%# rezulta !a 11" pentru

retele de distributie noi >adi!a sub " ani? si 13" pentru retele de distributie existentela !are se efe!tueaza rete*nologizari et!.

Confor& S)S 1.%2 pentru sursa subterana fara statie de tratare si 1.%" 1.%- pentru sursa subterana sau de suprafata !u stati de tratare.

TA.EL CENTRALI+ATOR PENTRU DETERMINAREADE.ITELOR

Nr.

!rt.

)ipul de

!onsu&&ator

Nr. de

!onsu&atori

Bsp nzi&ed L zi nzi&ax L o nor&ax

1. Consu&

gospodares!

si !onsu&ul

publi!

ona

Iona

II

2. Consu& pentru

stropit spatii si spalat

strazi


27/76

3. )otalul

debitelor

!ara!teristi!e

alene!esarului

de apa

&!:zi

&!:*

l:s

4. )otalul

debitelor

!ara!teristi!e

ale !erintei

de apa

&!:zi

&!:*

l:s

TA.EL CENTRALI+ATOR PENTRU DETERMINAREA

DE.ITELOR CARACTERISTICE DE APĂ, PENTRU PLAT1ORMA

INDUSTRIALĂ

Nr.

!rt.

)ipul de

!onsu&&ator

Nr. de

!onsu&atori

Bsp nzi&ed L zi nzi&ax L o nor&ax

1. Consu& pentru

igiena

Consu& pentru

produ!tie

2. Consu& pentru

stropit spatii si

spalat strazi

3. )otalul

debitelor

!ara!teristi!e

ale

&!:zi

&!:*


28/76

ne!esarului

de apa

l:s

4. )otalul

debitelor !ara!teristi!e

ale !erintei

de apa

&!:zi

&!:*

l:s

CALCULUL NECESARULUI DE APĂ PENTRU

COM.ATEREA INCENDIULUI

In!endiul !a ori!e ardere este legat de trei ele&ente, !o&bustibilul sau !orpul!are arde !o&burantul sau !orpul !are /ntretine arderea >oxigenul din aer? si te&peraturade ardere.

7ri!e &i0loa!e de stingere a!tioneaza total sau partial asupra a!estor ele&ente.pa a!tioneaza asupra ulti&elor doua ele&ente /n a!elasi ti&p de a!eea se foloseste /n&a0oritatea !azurilor pentru stingerea in!endiilor. 9ntrade'ar apa arun!ata asupra!orpului !are arde a!opera !o&bustibilul /l izoleaza de aer si /ngreuneaza arderea; dease&enea apa fiind &ai re!e si a'+nd o !aldura spe!ifi!a &are /n !o&paratie !u alteli!*ide preia o parte din !aldura de ardere si !oboara te&peratura !orpurilor sub pun!tualde aprindere.

pa se foloseste pentru stingerea in!endiilor sub for&a de 0et sub for&a de ploaie sau sub for&a de perdea de apa.

Siste&ul de ali&entare !u apa a !entrelor populate si a industriilor trebuie saasigure si !antitatile de apa pentru stingerea in!endiilor. Deoare!e in!endiul reprezinta osituatie a!!identala apa ne!esara trebuie sa se gaseas!a a!u&ulata /ntrun rezer'or iar !aptarea statia de tratare statiile de po&pare si apedu!tul trebuie sa asigure !o&pletarearezer'ei de in!endiu in 24 4- de ore dupa stingerea in!endiului. De regula refa!erearezer'ei de in!endiu se fa!e pe sea&a restr+ngerii !onsu&ului de apa pentru alte ne'oi.

C+nd se realizeaza un siste& de ali&entare !u apa trebuie pre'azute !onstru!tii siinstalatii !are sa asigure !antitatile de apa pentru stingerea in!endiului. Stingereain!endiului se poate fa!e !u a0utorul apei prin *idranti interiori &ontati /n !ladiri si*idranti exteriori &ontati pe reteaua de distributie. Pentru !ladiri spe!iale >teatre bibliote!i et!? sau industrii sunt pre'azute siste&e spe!iale de stingere !u& ar fisprin=ler !onfor& regle&entarilor te*ni!e /n 'igoare. pa pentru *idranti interioritrebuie sa aiba a!eeasi !alitate !u !eea distribuita. Pentru *idrantii exteriori de regula sefoloseste apa din reteaua de distributie a apei potabile. 9n !azuri spe!iale pentru


29/76

!o&baterea in!endiului din exterior se poate folosi si alta !alitate de apa prin &i0loa!eindependente !u& ar fi &asinile de po&pieri !isternele retele separate de apa. !eastasituatie !o&porta existenta unei retele de apa spe!ial destinata a!estui s!op. Nu&arul dein!endii t*eoreti! si&ultane se adopta /n fun!tie de &ari&ea lo!alitatii dupa 'alorile dintabelul 4 S)S 1343:12%%#. Debitul pentru !o&baterea in!endiului !u a0utorul

*idrantilor interiori se noteaza !u >nu&arul 0eturilor si tipurile de !onstru!tii !aresunt e!*ipate !u *idranti interiori? pre!u& si debitul pentru instalatiile spe!iale se

noteaza !u se adopta !onfor& S)S 14$-


30/76

N7) 2 Debitul pentru in!endiu exterior si nu&arul de in!endii

si&ultane n pentru !entrele populate !u peste un &ilion de lo!uitori se

deter&ina pe baza de studii spe!iale.

N7) 3 o!alizarea in!endiilor si&ultane /n peri&etrul luat /n !al!ul la di&ensionarearetelelor de distributie se fa!e astfel /n!+t un in!endiu teoreti! sa re'ina unei suprafetelo!uite de !el &ult 1%%%% lo!uitori.

N7) 4 9n !azul retelelor !u zone de presiune se analizeaza

'arianta /n !are fie!are zona fun!tioneaza independent /n !az de in!endiu se

'or adopta debitele !ele &ai &ari rezultate din analiza 'ariantelor. Nu&arul

de in!endii se !al!uleaza /nsa pentru toata lo!alitatea. Se 'a tine sea&a de N7) 1 si N7) 3.

N7) " Pentru lo!alitati sub "%%% lo!uitori se 'a respe!ta si

Regle&entarea OP 1%# %4. nexa I( 2 aprobata de )C) 1":%2:2%%" si

publi!ata /n onitorul 7fi!ial Partea I nr. 33- bis din 21:%4:2%%".

)i&pul teoreti! de fun!tionare a *idrantilor interiori se deter&ina !onfor& S)S 14$-


31/76

(ona indutriala

lu&nd 8n coniderare

de!itul de incendiu

cel mai mare67776"93777 5 637 9 Unul 8n localitate i

unul 8n (ona

indutriala au

am!ele 8n localitate

lu&nd 8n coniderare

uma #alorilor

ma:ime; 93777 < 637 9 Unul 8n localitate i

unul 8n (ona

indutriala, am!ele

8n localitate au

am!ele 8n (ona

indutriala, lu&nd 8nconiderare uma

#alorilor ma:ime= 93777 5 637 9 Unul 8n localitate i

unul 8n (ona

indutriala au

am!ele 8n localitate

lu&nd 8n coniderareuma #alorilor

ma:ime


32/76

= 93777 = 637 Se determina

c$" ta!elului 2

pentru

localitate i c$"STAS 62>?@7

pentru (ona

indutriala,

8num&ndu -

e

Bn localitate i (ona

indutriala, 8n

numarul care re(ulta

pentru $iecare"

N7)K Da!a /ntre so!ietatea !o&er!iala si lo!alitate este /ntotdeaunaun spatiu gol > 'erde ? de &ini& 3%% & !ele doua unitati > lo!alitatea si

industria ? se analizeaza separat.

Debitul de in!endiu pentru so!ietati trebuie adoptat /n fun!tie de peri!olul pe !arel reprezinta industria !onfor& S)S 1343:2-< si S)S14$-!+nd presiunea este &ai &are sauegala !u $ & !oloana de apa stingerea se fa!e !u a0utorul &otopo&pelor for&atiilor de po&pieri?

!oefi!ient pentru retelele de /nalta presiune >!o&baterea in!endiului se poate fa!edire!t de la *idrantul exterior?

debitul orar &axi& al zonei sau lo!alitatii unde se !o&bate in!endiul


33/76

9n total se 'a a!u&ula /n rezer'or !a rezer'a intangibila prote0ata 'olu&ul de apa

unde este 'olu&ul rezer'ei intangibile "

Dupa !onsu&area apei /n ur&a !o&baterii in!endiilor refa!erea rezer'ei de apa

trebuie sa se realizeze !u debitul /n ti&pul .

;

ari&ea ti&pului de refa!ere a rezer'ei > ? se adopta !onfor& datelor dinta!elul !onfor& S)S 1343:12%%#.

o!alitati si zone industriale aferente lo!alitatilor

o!alitati 24

one industriale !u !onstru!tiidin !ategoriile de peri!ol dein!endiu

si F 24

C a'+nd24

3#

D si H a'+nd3#

4-

N7) 1 9n !azul /n !are iar debitele de apa sunt

insufi!iente la sursa durata pentru refa!erea rezer'ei intangibile de in!endiu

)n se poate &ari p+na la !el &ult $2 *.

N7) 2 9n !azurile /n !are debitele surselor de apa nu pot asigurarefa!erea rezer'ei de in!endiu /n durate &axi&e )n pre'azute /n tabelul # se

ad&ite prelungirea a!estor durate !u !onditia &aririi rezer'ei intangibile

(ri !u 'olu&ul de apa !are nu poate fi asigurat /n ti&pul nor&at.


34/76

N7) 3 Pastrarea rezer'ei intangibile se fa!e /n una sau &ai &ulte

!u'e de rezer'or astfel /n!+t 'olu&ul integral pentru !o&baterea in!endiului

sa fie per&anent la dispozitie.

Confor& S)S 14$-


35/76

'olumul de conum

;

Timpul de re$acere al re(er#ei de incendiu

;

Re$acerea re(er#ei de apa

;

CALCULUL DE.ITELOR DE DIMENSIONARE I 'ERI1ICARE A SCHEMEIDE ALIMENTARE CU APĂ

)oate ele&entele s!*e&ei de ali&entare !u apa de la !aptare p+na la rezer'or

'or fi di&ensionate la debitul de !al!ul; pentru tronsonul !aptare rezer'or 'a fiadoptata 'aloarea !ea &ai &are dintre !ele 2 expresii.

reprezinta debitul zilni! &axi& al !erintei de apa /n regi& de restri!tii>reprezinta debitul zilni! &ediu al !erintei de apa din !are se s!ade apa pentrustropit strazi si spalat piete?.

;

reprezinta debitul de refa!ere al rezer'ei de in!endiu


36/76

Debitul de !al!ul pentru proie!tarea !onstru!tiilor si instalatiilor dupa rezer'orulde /n&agazinare se !al!uleaza !u ur&atoarea for&ula,

;

Debitul de 'erifi!are al retelei de distributie se detrer&ina !u for&ula,

;

DIMENSIONAREA CAPTĂRII

Pentru alegerea surselor de apa este ne!esar sa se /nto!&eas!a s!*e&a generalade gospodarire a apelor /n zona /n !are intereseaza pentru ali&entarea !u apa potabila siindustriala. 9n !adrul studiului de ansa&blu al proble&ei stabilirea s!*e&ei generale deali&entare !u apa se fa!e pe baza planului de a&ena0are !u toate sursele de apa desuprafata si subterane !are trebuie luate /n !onsiderare pentru a fi studiate.

Studierea surselor de apa posibile ur&areste sa deter&ine !ara!teristi!ile te*ni!e>!antitati de apa disponibilie si !alitatile apei? pe baza !arora fa!+nduse !o&paratiilee!ono&i!e /ntre solutiile de ansa&blu ale siste&elor ali&entate din diferite surse sa se

poata alege sursa !are satisfa!e,

debitul de apa ne!esar !onsu&atorilor;

!alitatile apei pe !+t posibil fara /nbunatatiri artifi!iale sau !u un &ini& detratari pentru a le adu!e la ni'elul !alitatilor soli!itate de !onsu&ator;

siguranta /n exploatare asigurarea /n ti&p a debitelor &ini&e si a !onstantei!alitatii apei soli!itate;

efi!ienta e!ono&i!a &axi&a tin+nd sea&a de !ostul &ini& pe de apafurnizata si de efe!tul e!ono&i! general /n !azul gospodaririi apei pe utilizari!o&plexe.

9n repartizarea resurselor de apa /ntre !onsu&atorii industriali si !onsu&ul!entrelor populate se 'or rezer'a de regula sursele de apa subterana pentru a fi utilizatela ali&entarea !u apa potabila.


37/76

Corespunzator studiului te*ni!o e!ono&i! general al ali&entarii !u apa se/nto!&este un studiu preli&inar *idrologi! si *idrogeologi! /n !are se stabiles! sursele!are trebuie studiate /n delaiu prin studii definiti'e !are stau apoi la baza proie!tului deali&entare !u apa.

CAPTĂRI DIN RFURICRITERII DE ALEERE A AMPLASAMENTULUI CAPTĂRILOR

7 proble&a i&portanta a unui siste& de ali&entare !u apa o !onstituie alegerea!ore!ta a a&plasa&entului !onstru!tiilor de !aptare !are trebuie sa tina sea&a de un!o&plex de !onditii.

Un pri& fa!tor !are deter&ina a&plasa&entul este !alitatea apei !aptate.&plasa&entul !onstru!tiilor de !aptare trebuie ales /n fun!tie de existenta /n a&onte aunor surse de i&purifi!are de !apa!itatea de autoepurare a r+ului pre!u& si de

posibilitatea de a stabili o zona de prote!tie sanitara. De ase&enea !o&pozitia fizi!o!*i&i!a a apei pre!u& si !ea biologi!a au o &are i&portanta /n a!est sens.

Captarea apei trebuie sa se fa!a la &alul !on!a'e !are /n !o&paratie !u !el!on'ex are a'anta0e esentiale deoare!e se u&ple &ai putin !u depozite de alu'iuni sidatorita unei ad+n!i&i &ai &ari a r+ului. &plasarea !onstru!tiilor de !aptare la &alul!on!a' are totusi si deza'anta0e. !es &al este supus afuerii si de a!eea trebuie sa se pre'ada lu!rari pentru !onsolidarea &alului pe o /ntindere !orespunzatoare. !este!onsolidari pot a'ea &ari proportii afe!t+nd !ostul general al in'estitiei. De ase&enea proble&ele legate de aparitia g*etii sunt &ai grele la &alul !on!a' de!+t la &alul!on'ex.

9n unele !azuri !+nd apa r+ului !urge !u 'iteze &i!i si are o !apa!itate foarte&i!a de alu'iuni proble&a a&plasarii &ai a'anta0oase a !onstru!tiilor pentru !aptareaapei la &alul !on!a' sau la !el !on'ex poate sa nu aiba i&portanta din pun!tul de 'edereal feno&enelor &entionate. Pun!tual de a&plasare a !onstru!tiei de !aptare trebuie sa fie!el &ai putin peri!ulos /n pri'inta g*etii de fund >zaiului?. !est aspe!t i&pune !a portiunea /n !are se a&plaseaza !aptarea sa nu se afle /n dreptul pragurilor; este bine safie !+t &ai /n a'al. Constru!tia de !aptare trebuie a&plasata pe o portiune neperi!uloasadin pun!tul de 'edere al /ngra&adirii g*etii de suprafata. Constru!tia de !aptare trebuieasezata la o distanta sufi!ient de &are de pun!tele de afluenta !onfluenta pun!te /n !are pot fi !ir!ulate uneori &ari debite solide sau este posibila &anifestarea unor feno&ene

de depunere.Referitor la !onditiile *idrogeologi!e portiunea din &alul r+ului aflata /n dreptul

prizei trebuie sa fie !orespunzatoare pentru a&plasarea diferitelor obie!ti'e ale siste&uluide ali&entare !u apa >statii de po&pare gratare deznisipatoare? a'+nd /n 'edere sie'entualele etape de dez'oltare.


38/76

Desigur un fa!tor *otar+tor /n alegerea a&plasa&entului /l 'a a'ea si distanta fatade obie!ti'ul !e ur&eaza a fi ali&entat !u apa a'+nd /n 'edere opti&izarea traseului!ondu!telor.

CP)RH DH

Constru!tia de !aptare a apei !onsta de fapt din doua lu!rari diferite,

!a&era de !aptare propriuzisa;

statia de po&pare

Ca&era de !aptare !onsta dintro !ulee de pod goala /nauntru; /n

interiorul ei se gaseste un perete trans'ersal separator !are for&eaza doua!o&parti&ente, de !aptare si de aspiratie. 9n a!easta din ur&a sunt !obor+te

!ondu!tele aspiratoare ale statiei de po&pare. 9n lungi&e !a&era de !aptare

se /&parte /n doua !o&parti&ente!are pot lu!ra independent unul de

!elalalt.

9n despartitura pentru !aptare apa r+ului a0unge prin ferestrele de

intrare dispuse /n /nalti&e /n doua r+nduri, ferestrele de 0os lu!reaza la

ni'elurile 0oase ale r+ului !ele de sus de ni'elurile /nalte !+nd straturile

inferioare ale apei din r+u pot fi relati' foarte i&purifi!ate !u alu'iuni de

fund. )oate ferestrele sunt /nzestrate /n interiorul !a&erei de !aptare !u

'ane la&inare sau /n for&a de subere iar la partea exterioara !u gratare !u

spatii &ari >pe !+t posibil de&ontabile? !onstruite din bare 'erti!ale !u

spatii de "%1"% && si uneori !*iar &ai &ari.

9n peretele separator se &onteaza plase fixe pentru retinerea

suspensiilor &ari din apa bruta. anipularea plaselor a 'anelor si a altor

utila0e se fa!e de pe un planseu de ser'i!iu exe!utat la ni'elul pa&+ntului.


39/76

Pe a!est planseu se !onstruieste o !abina foarte !o&oda pentru exploatarea

!a&erei de !aptare. Planseul de ser'i!iu are un bal!on !are per&ite

exe!utarea operatiilor de !uratare a gratarelor a ferestrelor de intrare /n

lo!uirea lor et!.

Statia de po&pare se a&plaseaza /n afara zonei alune!arilor posibile

ale terenului /n ti&pul exe!utarii lu!rarii. Conditiile topografi!e pot i&pune

de ase&enea instalarea statiei de po&pare la o distanta relati' &are.

9n general /nsa din pun!tul de 'edere al asigurarii unei bune

fun!tionari a !onstru!tiei de !aptare este ne!esar !a tinz+nd la o s!urtare a!ondu!telor aspiratoare sa se s!urteze distanta dintre !onstru!tia de !aptare

si stati a de po&pare.

Captarile de &al trebuie dotate !u dispoziti'e de !uratare a

depunerilor din interior >*idroele'atoare sau po&pe de na&ol?.

Platfor&a !ir!ulabila a !aptarii de apa trebuie realizata la ni'elurile

&axi&e !u o asigurare de 1 8 a'+nd o garda de !el putin %$% &.

Condu!tele de aspiratie !are plea!a spre statia de po&pare trebuie sa

fie duble; ele se di&ensioneaza la 'iteze &axi&e de 1%% &:s /n !azul

!ondu!telor !o&une la &ai &ulte po&pe si de &axi& 1"% &:s la !ondu!te

separate pentru fie!are po&pa.

9n !azul !ondu!telor de aspiratie sau de refulare la !aptarile la !are

sunt de asteptat tasari /n perioada de exploatare se pre'ad !o&pensatoare

ung*iulare !are per&it deplasarile relati'e ale !onstru!tiei fata de &al fara

a deran0a fun!tionarea !ondu!telor.


40/76

Priza de &al la Dunare pentru !uplata !u statia de po&pare

S!*e&a !aptarii de &al !u gratar


41/76

S!*e&a ali&entarii !u apa

Pentru !aptarea de &al !u gratar relatiile de !al!ul sunt ur&atoarele,


42/76

unde,

n nu&arul interspatiilor din gratar

debitul de !al!ul in

' 'iteza apei prin interspatii @ &:sA ' 1 &:s

d distanta dintre barele gratarelor /n &etri > 2" "% && ? %.%" &

distanta utila a apei de la baza gratarului la ni'elul liber al apei r+ului

@&A

grosi&ea barelor gratarelor > - 1% &&?

/nalti&ea gratarului @&A

/nalti&ea de siguranta @&A > %.1" %.3% ?

l lungi&ea barelor gratarului @&A

T lungi&ea !urburii barelor @&A %.%4

F lati&ea !analului !ole!tor @&A

'iteza de !urgere a apei la intrarea /n gratar


43/76

* pierderea de sar!ina prin gratar @&A

ung*iul de /n!linare ale barelor !are este /ntre #% $% o

V !oefi!ient !are tine sea&a de for&a se!tiunii !are este 2.4" pentru baredreptung*iulare 1.-3 pentru bare se&i!ir!ulare 1.$< pentru bare rotunde

n 1% interspatii

DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ A ADUC0IUNILOR

du!tiunile pot fi tip !anal tip !ondu!ta sau !o&binatii a a!estora

adi!a adu!tiuni /n!*ise.

du!tiunile de tip !anal pot fi des!*ise > des!operite? sau /n!*ise

>a!operite? si asigura transportul apei prin gra'itatie !u ni'el liber.

a adu!tiile de tip !ondu!ta adi!a !ele /n!*ise transportul apei se fa!e

prin po&pare sau fara > gra'itational ?.

Cal!ulul *idrauli! al adu!tiunilor se fa!e folosind relatiile

;

;


44/76

DETERMINAREA DIAMETRULUI ECONOMIC AL ADUC0IUNII,

1UNC0IONFND PRIN POMPARE

S!*e&a de ali&entare !u apa adoptata pre!u& si din !al!ule fa!ute

pentru !aptare rezulta !a apa trebuie po&pata !a sa a0unga /n rezer'or.Di&ensiunea !ondu!tei fun!tion+nd prin po&pare se fa!e astfel /n!+t

dia&etrul ales sa !orespunda unor !*eltuieli anuale &ini&e !*eltuielile

anuale sunt for&ate din,

!*eltuieli !u in'estitia

!*eltuieli !u energia ne!esara pentru po&parea apei

!*eltuieli !u reparatiile si retributia personalului de

exploatare> astea se !onsidera !onstante?

;

unde,

reprezinta !*eltuieli !u in'estitia

reprezinta !*eltuieli !u energia


45/76

este ti&pul de re!uperare a in'estitiei > se !onsidera )r "% ani?

i este 'aloarea in'estitiei !are se !al!uleaza pe baza indi!ilor spe!ifi!i

@lei:anA

e reprezinta !ostul energiei de po&pare > se adopta !a fiind egala !u !ostul

de produ!ere a energiei ele!tri!e?

H 'olu&ul de energie ele!tri!a ne!esar pentru po&parea apei

P puterea absorbita /n po&pa @LWA

) ti&pul de fun!tionare al po&pelor ) -$#% *

debitul de !al!ul /n

L in'ersul !oefi!ientului de rugozitate se alege din tabel /n fun!tie de

&aterialul din !are este exe!utata adu!tiunea

S suprafata se!tiunii trans'ersale @&2A

R raza *idrauli!a @&A

X panta

T diferenta dintre !otele piezo&etri!e din se!tiunile extre&e ale

adu!tiunii /n !azul !ondu!telor si diferenta /ntre !otele radierului terenuluidin a!eleasi se!tiuni /n !azul !analelor

' 'iteza apei @&:sA

C !oefi!ientul lui C*ezY


46/76

* pierderile de sar!ina /n adu!tiuni @&A

D dia&etrul adu!tiunii @&A

so rezisteta *idrauli!a spe!ifi!a a !ondu!tei

H se !al!uleaza !u relatia

unde,

V randa&entul &ediu de fun!tionare al po&pelor. 9n lipsa di&ensionarii

po&pelor 'aloarea &edie a randa&entului se !onsidera V %.#

deitul de apa po&pata !are este egala !u i!

I!

/nalti&ea de po&pare al apei

/nalti&ea geodezi!a de po&pare

pierderea de sar!ina pe !ondu!ta de refulare

pierderea de sar!ina pe !ondu!ta de aspiratie

lungi&ea adu!tiunii


47/76

Costul adu!tiunii este dat dire!t /n tabelul de !al!ul tabel $

Cal!ulul efe!tul are ur&atoarea su!!esiune ur&arita /n tabel,

!u 'aloarea debitului de !al!ul /n l:s din diagra&a enning se alege

pri&ul dia&etru /nt+lnit pe 'erti!ala la interse!tia de unde rezulta panta

si 'iteza

/n !ontinuare se 'or !al!ula pierderea de sar!ina pe refulare

;

;

Ta!el > - Determinarea diametrului te%nico - economic al aductiunii


48/76

Diametrul

conductei

Dn Gmm

Panta

Hidraulica

I

'ite(a

#

Gm@

Pierderea

de

arcina

%r Gm

Bnaltimea

de

pompare

H

Gm

Puterea

pompei

P

GJ

% 1 2 3 4 "$%% %%%%1" %32 %"#3 4%"#3 33%##%% %%%%3- %4" %143 4143 33$#""% %%%%" %" %1-- 41-- 3414

"%% %%%%


49/76

du!tiunile sub presiune !are a!!ed gra'itational se di&ensioneaza /n

fun!tie de debitul de !al!ul si de panta.

(iteza &ini&a /n a!este !ondu!te se ad&ite de %.3 &:s si %.$ &:s pentru

ape /n!ar!ate !u suspensii iar 'iteza &axi&a se !onsidera de %." &:s pentru

tuburi din &aterial plasti! sau azbo!i&ent din beton ar&at !entrifugat sau

beton pre!o&pri&at.

du!tiunile sub presiune !are fun!tioneaza prin po&pare se di&. 9n

fun!tie de debitul de !al!ul si de 'iteza e!ono&i!a > 'e! %.2 1.2 &:s ?

Canalele des!*ise se di&. 9n fun!tie de debitul de !al!ul i! si panta X

astfel /n!+t sa nu se depaseas!a 'itezele &axi&e ad&ise pentru tipul de

&aterial din !are este exe!utata adu!tiunea.

'OLUMUL RE+ER'ORULUI

9n !onfor&itate !u S)S 41#":1


50/76

di&ensioneaza la szi&ax pe perioada de !o&pensare si se !onsidera o zi

&edie?

'olu&ul ne!esar pentru a!u&ularea apei ne!esara !o&baterii!elor 2 in!endii teoreti! si&ultane si asigurarea !onsu&ului pe perioada

stingerii in!endiilor

'olu&ul supli&entar de apa ne!esar pentru !o&baterea

debitelor po&pate neunifor& !a ur&are a fun!tionarii statiilor de po&pare

a&onte /n afara !elor de utilizare &axi&a a energiei ele!tri!e

'olu&ul ne!esar pentru asigurarea ne!esarului de apa /n

anu&ite !onditii !e 'or fi 0ustifi!ate

'olu&ul ne!esar pentru a!u&ularea unei rezer'e de apa

pentru a asigura fun!tionarea retelei /n !azul /n !are pe !ir!uitul a&onte a

rezer'orului apar a'arii nor&ale ad&ise > ruperea de !ondu!ta deza&orsare

sifoane /ntrerupere de po&pare?.

Confor& legii


51/76

regula se a!!epta # zile pentru rezer'oarele /ngropate si de 2 zile pentru

rezer'oarele aeriene neprote0ate ter&i!.

9n !azurile spe!iale organele sanitare pot a!!epta si i&pune alte 'alori

CCUU (7UUUI DH C7PHNSRH

a !oefi!ient dat de S)S 41"# !are arata proportia din debitul zilni! !e

trebuie retinut /n rezer'or

9n tabelul de &ai 0os sunt prezentate 'alorile lui a pentru !al!ulul

expediti' al 'olu&ului de !o&pensare

Coefi!ient pentru deter&inarea debitului de !o&pensare

Nu&ar

de

louitori

Z " " 1% 1% 2% 2% "% "% 1%% 1%%

2%%

a %"% %4% %3" %3% %2" %2%


52/76


53/76

CALCULUL 'OLUMULUI DE A'ARIE

Se !al!uleaza !u relatia,

debitul &ini& /n @&!:*A !e poate fi asigurat pe perioada a'ariei

pentru lo!alitati se pot adopta de #%8 -%8 din tabelul &ediu orar al zilei !u

!onsu& &axi& /n fun!tie de &ari&ea lo!alitatii

ti&pul &axi& de re&ediere a unei a'arii pe se!torul a&onte

rezer'orului sau din s!oatere din fun!tiune a statiilor de po&pare !a ur&are

a /ntreruperii !u energia ele!tri!a

se apre!iaza astfel, /ntre 1- si 24 de ore pentru adu!tiuni din

tuburi pre&o !u dia&etre /ntre -%% si 1%%% && /n fun!tie de rapiditatea si

&i0loa!ele de inter'entie

/ntre - si 1# ore pentru adu!tiuni /n fun!tie de lungi&ea

adu!tiunii difi!ultatea traseului tipul de &aterial

de &axi& 1% ore pentru a'arii la alte obie!te ale siste&ului de

ali&entare !u apa de la !az la !az /n fun!tie de i&portanta

a!estora si de difi!ultatile de inter'entie

C+nd rezer'orul de ali&entat prin po&pare )a' se 'a lua egal !u

ti&pul &axi& ad&is pentru oprirea statiilor de po&pare da!a a!esta este


54/76

&ai &are !a ti&p di&ensionat &ai sus sau se 'a lua 1% ore !+nd a!esta este

&ai &i!.

Confor& S)S 1%11% 1


55/76

Pentru rezer'orul de a!u&ulare si !astelul de e!*ilibru se obtin

'olu&urile de !o&pensare,

'aloarea &axi&a poziti'a la rezer'or

'aloarea &axi&a negati'a la rezer'or

'aloarea &axi&a poziti'a la !astel

'aloare &axi&a negati'a la !astel

9n rezer'or se a!u&uleaza si 'olu&ul de apa ne!esar /n !azul

a'ariei sursei de apa si:sau a adu!tiunii.

;

si 'olu&ul de apa pentru ne'oile te*nologi!e ale uzinei de apa se

deter&ina !u relatiile,

;

;

9n !astelul de apa pe l+nga 'olu&ul de !o&pensare se adauga si

'olu&ul de in!endiu.


56/76

COTA CASTELULUI DE APĂ

a definirea s!*e&ei de ali&entare !u apa a fost ne!esar sa se fa!a o

pri&a apre!iere a &ari&ii !astelului de apa.

Sa pre!onizat un !astel de "3%43% &!.

!u& este ne!esar sa fie deter&inat /nalti&ea !ore!ta a !astelului

pentru a putea gasi regi&ul de po&pare.

)rebuie fa!uta obser'atia !a si a!easta !ota &ai poate suferi

&odifi!ari da!a di&ensionarea retelei rezulta !a a!est lu!ru este ne!esar.

Cota !astelului este 'aloarea &axi&a a su&ei,

C! !ota terenului pe !are se gaseste bransa&entul utilizatorului de apa

Pentru a redu!e la &ini& nu&arul de /n!ar!ari se aleg la /n!eput a!ele

pun!te !are pot da !ote &ai /nalte ale !astelului si anu&e,

pun!tul de !ota &axi&a /n zona de ali&entare !u apa > p!t. ?

pun!tul de !ota &are a terenului pe !are se gases! utilizatorii

!are !er o presiu&e &are la bransa&ent

pun!tele de !ota &are aflate la !ea &ai &are distanta fata de!astelul de apa

alte pun!te apre!iate !a pot !ondu!e la !ote &ari pun!tele C

D


57/76

pierderea de sar!ina apre!iata /ntre !astel si pun!tul luat /n

!onsiderare asigur+nd !urgerea apei pe dru&ul !el &ai s!urt > l ? se apre!iaza

!a panta *idrauli!a &edie notata !u X&ed este !uprinsa /ntre %%%3 si %%%"

rezulta !a pierderea de sar!ina

pierderea de sar!ina reala > !a de altfel !ota reala ne!esara

pentru !astel ? 'a fi !unos!uta nu&ai dupa di&ensionarea retelei la

di&ensionarea retelei se 'a tine sea&a de pierderea &edie de energie

adoptata

reprezinta presiunea ne!esara la bransa&ent > pun!tul de

legatura /ntre reteaua !o&unala de distributie si reteaua interioara a

blo!ului ? de!i presiunea ne!esara la bransa&ent se deter&ina !u relatia,

unde,

/nalti&ea !elui &ai /nalt robinet de preluare a apei pentru !ladiri

!i'ile se poate aproxi&a !a a!easta /nalti&e este egala !u /nalti&ea

!asei /ntru!+t ulti&ul robinet se afla l+nga ta'anul ulti&ului ni'el

nu&arul de eta0e

pierderea de sar!ina pe reteaua interioara pe tronsoanele de

!ondu!ta !e asigura !urgerea apei p+na la pun!tul !el &ai /ndepartat


58/76

de bransa&ent se apre!iaza 2.3 & /n fun!tie de &ari&ea retelei si se

poate !al!ula da!a se !unoaste s!*e&a retelei interioare de distributie

pierderea de sar!ina pe !ondu!ta de legatura in!lusi' apo&etru'anele de izolare et! se apre!iaza de 12 &

presiunea de ser'i!iu la robinetul de utilizare a apei ne!esara

pentru asigurarea !urgerii apei pentru lo!uinte !u robinete si&ple

> nu&ai pentru apa re!e ? presiunea de ser'i!iu se ia 2 & pentru

robinete duble presiunea de ser'i!iu de 3 &.

Se &ai apre!iaza presiunea de ser'i!iu la *idrantii interiori /n fun!tie

de lungi&ea 0etului &ari&ea duzei et!. !a fiind de,

Hsti&area !otei ne!esare pentru !u'a !astelului de apa se fa!e /n

tabelul ur&ator,

Pun!t C@&A

@&A

i @&A

* i@&A

C


59/76

(olu&ul !u'ei !astelului 'a fi,

i panta *idrauli!a &edie !are se apre!iaza /ntre %.%3%.%"

Cota radierului !u'ei,

DISTRI.U0IA APEI

Reteaua de distributie a apei /ntrun !entru populat sau industrie

!uprinde totalitatea !ondu!telor ar&aturilor aparaturilor de &asura si

!onstru!tiilor a!!esorii !are asigura transportul apei de la !onstru!tiile

prin!ipale de /n&agazinare sau de ridi!are a presiunii si p+na la

bransa&entele !onsu&atorilor.

Reteaua de distributie trebuie sa asigure debitul &axi& orar la

presiunea de ser'i!iu ne!esara.

Presiunea de ser'i!iu este presiunea &ini&a !are trebuie sa fie

asigurata /n ori!e pun!t de bransa&ent al retelei de distributie pentru !a

debitul de apa nor&at sa poata a0unge la !el &ai /nalt si &ai /ndepartat pun!t

de !onsu& al instalatiei interioare din !ladirile !i'ile si industriale dire!t sau

prin inter&ediul instalatiilor de po&pare !u *idrofor tin+nd sea&a si de pierderea de sar!ina de la bransa&ent p+na la lo!ul de !onsu&.

Presiunea de ser'i!iu se expri&a de obi!ei /n !oloana de apa deasupra

ni'elului strazii.


60/76

Presiunea de ser'i!iu /n reteaua de distributie se poate realiza,

Prin gra'itatie

Prin po&pare dire!ta /n retea

Pun!tele de bransa&ent ale retelei sunt pun!tele de legatura dintre

reteaua de distributie !o&unala si !ondu!ta sau reteaua interioara de

ali&entare a unei !ladiri a unui grup de !ladiri sau a unei industrii.

Reteaua de distributie a apei trebuie sa poata asigura si !ondu!erea

debitului ne!esar pentru !o&baterea in!endiilor.

l presiunii ne!esare pentru se deosebes! doua feluri de retele,

Retea de 0oasa presiune pentru in!endiu prin !are de distribuie

debitul de apa pentru !o&baterea in!endiilor !u o presiune

redusa >de &ini& $& !oloana de apa la *idrant?; ra&+n+nd !a

presiunea ne!esara la a0uta0ul te'ii de refulare a sa fie asigurata!u a0utorul &otopo&pelor sau a po&pelor auto&obile ale

unitatilor de po&pieri

Reteaua de /nalta presiune pentru in!endiu !are asigura

distributia debitelor de apa pentru in!endiu si pentru !onsu&

!urent la presiune ridi!ata >"%$% & !oloana de apa? !u a0utorul

unor statii fixe de po&pare !are sunt puse /n fun!tiune dupa

se&nalarea in!endiului.

!est siste& per&ite o inter'entie.


61/76

S!*e&a /n plan a retelei de distributie a apei se stabileste /n fun!tie de

ur&atorii fa!tori,

Siste&atizarea teritoriului !are trebuie sa fie ali&entat !u apa si

a&plasa&entele !onsu&atorilor

Relieful terenului

Pozitia obsta!olelor naturale si artifi!iale >'ani !anale !ai de

!o&uni!atie et!.?

9n general reteaua de distributie ur&areste traseele strazilor si aleilor

din !entrele populate sau din industrii.

Dupa for&a /n plan se deosebes! doua dispozitii prin!ipale de retea,

Retea de distributie ra&ifi!ata /n !are apa !ir!ula /ntro singura

dire!tie

Retea de distributie inelara /n bu!le sau !u s!*iuri /n!*ise la !are

apa poate a0unge /n ori!e pun!t din !el putin doua dire!tii.

DIMENSIONAREA RE0ELEI DE DISTRI.U0IE

Di&ensionarea retelei de distributie !onsta /n deter&inarea dia&etrelor si pierderilor de sar!ina pe toate !ondu!tele retelei astfel /n!+t sa se asigure

debitele ne!esare si presiunile de ser'i!iu /n toate pun!tele retelei.


62/76

Retelele de apa pot fi inelare sau ra&ifi!ate din una sau &ai &ulte surse

de po&apare sau gra'itationale prin inter&ediul rezere'oarelor de

/n&agazinare.

Alcatuirea c%emei de calcul

S!*e&a de !al!ul reda si&plifi!at al!atuirea retelei de distributie

indi!+nd pozitia surselor e'entual al statiilor de po&pare si a rezer'oarelor.

9ntrun siste& inelar for&at din QnQ noduri si QiQ inele nu&arul QtQ de

laturi se deter&ina !u relatia, iar nu&arul de e!uatii !are se pot

s!rie pentru noduri si pentru inele trebuie sa fie tot QtQ.

Ipote(e de dimenionare i #eri$icare

Di&ensionarea si 'erifi!are unei retele de distributie se fa!e /n fun!tie

de s!*e&a de !al!ul /n ur&atoarele ipoteze,

1.? asigurarea debitului orar &axi& la !onsu&atori si al debitului

de in!endiu interior

2.? trebuie sa asigure si al debitului de in!endiu exterior

3.? asigurarea presiunii disponibile la *idrantii interiori prin

ra!ordarea dire!ta la retea

4.? asigurarea transportului debitului de tranzit &axi&

Debitul de tranzit &axi& de deter&ina folosind relatiile


63/76

unde,

!oefi!ient de neunifor&itate &ini& al debitului orar

pro!entul &ini& al 'ariatiei orare al !onsu&ului >!onf.anexanr.32?

debitul /n ora de &ini& de !onsu&

debitul de tranzit

Debitele de !al!ul pentru ipotezele 1 2 si 3 sunt date de relatiile114 respe!ti' 11" 11# din /ndru&ar pentru !al!ului !onstru!tiilor si

instalatiilor *idroedilitare iar pentru ipoteza 4 debitul de !al!ul este dat de

relatia, .

Debitele de in!endiu si !ele ale &arilor !onsu&atori se !onsidera

!on!entrate /n nodurile retelei.

Cal!ulul /n diferite ipoteze se fa!e &entin+nd dia&etrele stabilite /n

pri&a ipoteza.

Deter&inarea debitelor aferente pe tronsoane


64/76

Debitele aferente pe tronsoane pentru una de a!eeasi densitate a

populatiei sau pentru a!elasi grad de dotare al !ladirilor se deter&ina !u

a0utorul relatiilor,

>1?

>2?

>1E?

>2E?

>1Q?

>2Q?

>3?

debitul spe!ifi! !are poate fi /n l:s pe =& l:s pe *a sau l:s pe

lo!uitor si se poate deter&ina /n fun!tie de lungi&ea tronsoanelor /n fun!tie

de &ari&ea suprafetelor aferente sau /n fun!tie de nu&arul populatiei si se

utilizeaza relatiile !orespunzatoare.> 1.? 1E.? 1EE.? ?

debitul de !al!ul unifor& distribuit al zonei >de densitate sau

grad de dotare? /n l:s !are /n !azul ipotezelor 1. 2. 3. se ia egal !u debitul


65/76

orar &axi& iar /n !azul ipotezei 4. se ia egal !u debitul zilni! &axi&

al a!eleasi zone

lungi&ea tronsonului !urent >de la i la 0? /n =&

suprafata aferenta tronsonului !urent >se deter&ina !u &etoda

bise!toarelor? /n *a

nu&arul de lo!uitori aferenti tronsonului !urent

debitul aferent pe tronsonul !urent /n l:s

9ntotdeauna este obligatorie satisfa!erea relatiei 3.

DETERMINAREA DE.ITELOR CONSUMATE BN NODURI

a !al!ulul debitului !onsu&at /ntrun nod !urebt notat !u EEiEE se

!onsidera nu&ai tronsoanele !u ser'i!iu /n dru& utiliz+nuse relatiile,

>4?

>"?

>4E?

>"E?


66/76

unde, Ireprezinta debitul din nodul !urent /nl:s si se deter&ina !u

relatia >4? pentru ipotezele 12 si 3 si !u relatia >4E? pentru ipoteza 4 de

!al!ul

reprezinta su&a debitelor aferente pe !ele & tronsoane !are

!on!ura /n nodul !urent /n l:s

reprezinta su&a debitelor !on!entrate an nodul respe!ti' /n l:s

Pentru 'erifi!area debitelor din noduri este ne!esar a fi satisfa!uta

relatia >"? pentru ipotezele 12 si 3 si relatia >"E? pentru ipoteza 4.

DETERMINAREA DE.ITELOR DE CALCUL PE TRONSOANE

Debitul de !al!ul pe un tronson !urent i0 se deter&ina tin+nd !ont de

relatiile,

unde, f reprezinta nu&arul se!tiunilor fi!ti'e

i reprezinta nu&arul inelelor


67/76

s reprezinta nu&arul surselor !onsiderate /n &o&entul de !al!ul

Ei0 reprezinta debitul de !al!ul pe tronsonul !urent pro'enind din

debitul de !al!ul unifor& distribuit >or&ax pentru ipotezele 12 si 3 sau zi&ax

pentru ipoteza 4 de !al!ul? /n l:s

reprezinta su&a debitelor aferente de pe tronsoanele din

a'al tronsonului !urebt indi!ate de sensurile de !urgere a apei din s!*e&a

de !al!ul /n l:s

d reprezinta distanta &edie /ntro sau &ai &ulte in!endii si&ultane/n &

reprezinta densitatea populatiei /n lo!:*a

EEi0 reprezinta debitul de !al!ul pe tronsonul !urent pro'enit din

debitele !on!entrate

i0 reprezinta debitul de !al!ul pe tronsonul !urent /n l:s

tri0 reprezinta debitul de tranzit pe tronsonul !urent /n l:s

Ei reprezinta debitul din nodul !urent pro'enit din debitlu de !al!ul

a ipotezei 4 >zi&ax? /n l:s si se deter&ina !u relatia >4E?

p reprezinta nu&arul tronsoanelor !on!urente /n nodul !urent prin

!are debitele ies din nodul respe!ti'

reprezinta su&a debitelor !are intra /n nodul !urent /n l:s


68/76

= reprezinta nu&arul tronsoanelor !on!urente /n nodul !urent prin

!are debitele intra /n nodul respe!ti'

reprezinta su&a debitelor !are ies din nodul !urent /n l:s

Deter&inarea debitelor de !al!ul pe tronsoane presupune ur&atoarele

etape,

1.? alegerea sursei si:sau a ponderii surselor

2.? tre!erea pe s!*e&a de !al!ul a debitelor !onsu&ate /n noduri si

stabilirea sensurilor de par!urgere a apei pe fie!are tronson apli!+nd

prin!ipiul ali&entarii fie!arui nod pe dru&ul !el &ai s!urt !+nd

retelele inelare se transfor&a /n retele ra&ifi!ate printrun nu&ar de

se!tiuni fi!ti'e

3.? deter&inarea debitelor de !al!ul > ? pornind de la se!tiile fi!ti'e

spre sursa

4.? !al!ulu distantei &ini&e /ntr in!endii si&ultane &ar!area /n nodurile

unei noi s!*e&ei de !al!ul al debitelor !on!entrate si de in!endiu si

trasarea sensurilor de !urgere !orespunzatoare a!estor debite

".? stabilirea debitelor de !al!ul > ? !orespunzator debitelor

!on!entrate si de in!endii

#.? deter&inarea debitelor de !al!ul pe tronsoane > ?

$.? 'erifi!area debitelor de !al!ul !onfor& e!uatiei de bilant /n noduri


69/76

DIMENSIONAREA HIDRAULICĂ A RE0ELELOR DE DISTRI.U0IE

Dia&etrul D /n && al unui tronson !urent !are trebuie sa aiba'aloarea &ini&a de 1%% && >sau -% && /n situatii !u totul parti!ulare? se

deter&ina fun!tie de debitul de !al!ul i0 as tronsonului respe!ti' si de

'iteza e!ono&i!a 'e! utiliz+nd tabelul 3.1 din Q9ndru&ar pentru !al!ulul

!onstru!tiilor si instalatiilor *idroedilitareQ.

a? Pentru retele ra&ifi!ate !al!ulele se !ondu! tabelar.

b? Pentru retelele inelare !al!ulul pierderilor de sar!ina este pre!edat

de e!*ilibrarea distributiei debitelor !are se poate efe!tua prin

aproxi&atii su!!esi'e !u a0utorul &etodelor oba!e' sau Cross.

9n !azul &etodei oba!e' !al!ulele se introdu! /n tabel /n !are debitele

!ore!tate se obtin !u a0utorul relatiilor,

>#?

>$?

>-?

>-E?

/n !are,

este di'ergenta pe inel /n &;


70/76

este su&a algebri!a a pierderilor de sar!ina pe inel /n &;

debitul de !ore!tie din inelul !onsiderat;

debitul !ore!tat de pe tronsonul !urent /n l:s !are pentru tronsoanele

&arginale se obtine din relatia >-? iar pentru !ele !o&une din relatia >-E?;

debitul de !al!ul pe tronsonul !urent /n situatia initiala /n l:s;

debitul de !ore!tie din inelul alaturat si !are prin inter&ediul

tronsonului !o&un se trans&ite inelului !onsiderat /n l:s.

Observatii:

a.? tronsoanele !o&une inelelor alaturate intra /n !o&ponenta fie!aruia

din inelele respe!ti'e;

b.? se alege sensul orar !a sens poziti' de par!urgere a fie!arui inel

!o&un /ntregii retele;

!.? debitele de !al!ul pe tronsoane si pierderile de sar!ina

!orespunzatoare sunt afe!tate de se&nul >5? da!a sensul de

par!urgere al apei !oin!ide !u sensul de par!urgere al inelului si >?

da!a apa !urge /n sens !ontrar sensului de par!urgere a inelului;

d.? produsul nu este afe!tat de se&n;

e.? debitele pe tronsoanele retelei de distributie se !onsidera e!*ilibrate

!+nd /n toate inelen este /ndeplinita si&ultan !onditia .


71/76

etoda Cross presupune transfor&area inelelor /n noduri de trans&itere

rezult+nd un siste& poligonal !u legaturi !onfor&e !u 'e!inatetea

nodului /n !are se /ns!riu debitele de !ore!tie > ?

9n &ii&i de l:s !al!ulate !a la &etoda oba!e' si per&ite sa se tina

sea&a la !al!ulul debitelor de !ore!tie /n fie!are inel I de influenta

!ore!tiilor ne!esare /n inelele alaturate a!estuia = prin !oefi!ientii de

trans&itere deter&inati !u relatiile,

>


72/76

Cotul lucrarilor i cotul apei

Cotul lucrarilor

Costul total al in'estitiei

)ab. 1

Nr.Crt. Denu&irea

obie!tului

Para&etru

!ara!teristi!

Cost

unitar

@R7NA

(aloarea

in'estitiei

@R7NA1. Captare de &al

!u gratar

1 bu!. -"%%%% -"%%%%

2. Statia de

po&pare III

# bu!. Po&pe 1"%%%%


73/76

Denu&irea

obie!tului

Cantitatea

@&A

Cost unitar

@R7NA

Cost total

@R7NACondu!ta de

adu!tiune de la!aptare la rezer'oare

4%% "%% 2%%%%%

TOTAL IN'ESTI0IE 2%%%%%

RHHU DH DIS)RIFUIH

)a

b. 3

Dia&etrul

@&&A

Cantitatea

@&A

Cost unitar

@R7NA

Cost total

@R7NA#" 1#4" 4#.1 $"-34."-% 13

Documents

indrumar hidroedilitare