Indrumar de Proiectare Surub Piulita

7/23/2019 Indrumar de Proiectare Surub Piulita

http://slidepdf.com/reader/full/indrumar-de-proiectare-surub-piulita 1/215

A" JULA r E. CHIgU . GH. MOLDOVEAN . D.VELICU

D. SAVESCU t GH. MOGAN } R. VELICU () E. EFTIMIE

CL. POZNA'

D. OPREAN <} M. LATES

MECANTSME 9URUB r PIULITA

iruonuuAR DE PRotEcTARE

EDITURALUX LIBRIS



CT]PRINS

pRxrATA ......,.....i............. .........7I. GIIID PENTRU INTOCMIREA $I SUSTINEREA UI\[U .

PROI8CT............ ..........e1.1. TEMA DE PROIECTARE .............91.2. cRAFrcuL nn onsrAguRARE ..................91.3. BIBLIOGRAFTA .......... 10

1.4. MEMORIUL DE CALCUL........... ............... l0r.5. DocUMENTATTA

cRAFrc4........... ..........r21.6. CUPRINSUL ................12r.T. ARANJAREA MATERIALELoR iN DosARUL DE pRE-

ZENTARE A PROIECTULUI ....T2r.8. ALTE rnucrzARl............. ......... t31.9. SUSTTNEREA PROrECTULU..".... ............ 13

2. CONSTDERATTT pRrVrNr) PROTECTAREA iX COIVSTRUC-

TrA DE MA$rr\I ........2r2.1. ETApELE pE LUCRU ix pnoracrARn... ...,...........212.2. CONTTNUTUL DOCUMENTATTEI TEHNICE DE PROTECTARE ..........22

2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE MA$rNr .................222.3.1, Etapele proiectirii ansamblului............. ..............232.3.2. intocmirea desenului de ansamblu ............. .........23

2.3.2.1. Reguli de reprezentare tn desenul de ansamblu .........242,3.2.2, Pozilionarea elementelor componente ale ansamblulai.............252,3.2.3. Cotwea desenelor de ansamblu ................282.3.2.4. Tahelul de componenld.......... ...................282.3.2.5.Etapeleintocmiriidesenuluideansamblu .................29

2.4. PROTECTAREA ORGANELOR DE MA$INI............ .................292.4.1, Etapele proiectirii organelor de mapini. ..............29

2.4.2. intocmirea desenului de execufie............... ..........312.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenulai de *ecu(ie............ 31

2.1.2.2. Etapeletntocmiriidesenuluideexeculie. .........,.........32

3. PROTECTAREA ASISTATA NN CALCULATOR... ...........353.1. DEFINTRE. TERMTNOLOGTT tNnUprTE ........... .......353.2. OPERAREA SISTNMELOR CAD ...............363.3. COMPONENTELE STSTEMELOR CAD......... ............39

3.3.1. Reprezentarea grafictr sau modelarea geometricii a produsului...........393.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsu|ui..........,............40



Mecanisme guru b-piu lifn. lndrumar de proiectare

3.3.3. Analiza structural-lizici a produsului............ .....40

3.3.4. Calculul matematic complex ...............40

3.3.5. Dezvoltarea de noi softuri specializate .................41

3.3.6. Redactarea documenta{iei tehnice............. ..........41

3.4. CONCURRENT ENGINEERTNG (CE) ........ ...............41

4. MECAhIISME $t RUB-PIULITA .,....,....43

4.1. CONSIDERATTI GENERALE ........... .........43

4.2. FTLETE DE MI$CARE ...........,...44

4.3. MATERrALE..... ..........47

4.4. CALCULUL MECANISMELOR $URUB-PIULITA... ................ s5

4.4.1. Stabilirea schemei structurale a mecanismului gi a inctrrciriiprincipalelor elemente componente.............. ..................'.. 55

4.4.1.1. Cricul simplu ...-.-...56

4.4.1.2. Cricul cu piuli1d rotitoare... ....56

4.1.1.3.Presa

cagurub

cu doud coloane...........-.57

4.4.1.4. Crtcurile telescopice gi cu dahld aa1iune..... ............. 58

4.4.L5. Cricurile cu pdrghii ..:...'.......... ................61

4.4.2. Etapele de calcul pentru principalele elemente componente ale

mecanismelor gurub-piu[{n...... .........66

4.5. SCHEME STRUCTURALE DE MECANTSME $URUB-PIULrT4............. 66

5. METODOLOGII DE PROIECTARE .....75

. Tabelul 5.1 - Metodologia de proiectare a cricului cu piulila rotitoare ....................77

o Tabelul5.2 - Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice gi cu dubl6

acliune ........84

. Tabelul 5.3 - Metodologia de proiectare a cricurilor cu pdrghii cu o piulili qicu doud piulife....... .......95

o Tabelul 5.4 - Metodologia de proiectare a presei cu gurub.... ............... 105

o Tabelul 5.5 - Metodologia de proiectare a mecanismului de ac{ionare cu

clichet orizontal... .......ll2o Tabelul5.6 - Metodologia de proiectare a mecanismului de aclionare cu

clichet vertical...... .-...."'120

6. SOLUTII CONSTRUCTM .. r2s

7. A1\[EX8............ .......... 15e

r tr]rip{4 1 - FORMATE (Extras din SRISO 5457) ....'...... 160

o ANEXA 2 - DESENE TEHMCE. SCARI @xtras din SR EN ISO 5455) ........... 160

o ANEXA 3 - RAZE NORMALE DE RACORDARE @xtras din STAS 406)....... 160

o ANEXA 4 - INDICATOR (Extras din SR ISO 7200) -.-.-... 161

r ANEXA 5 - NOTAREA STARII SUPRAFETELOR @xtms din SR ISO 1302) . 162

. AI.{EXA 6 - GAITRI DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)......... ...166

r ANEXA 7 - DEGAJARI PENTRU RECTIFICARE (Extras din STAS 7446) .....167

r dlrtpXA 8 - INDICAREA ELEMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE

PE DESENELE DE EXECUTIE (Extras din STAS 2rc2)............... 168



I

o

o

o

Cuprins

ANEXA 9 - TOLERAREA DIMENSIUNILOR LIMARE $I tINGHru-LARE (Extras din STAS ISO 406).- ............... 169

ANEXA l0 - TOLERANTE ISO (Extras din SR EN 20286-2) ........................... 171

ANEXA r l - TNSCRTEREA TOLERANTELOR DE FORMA $I POZITIE

(Extras din STAS 738511)..... .....173ANEXA 12 - IIIpATIRTREA DESENELOR @xtras din STAS 74).................. 178

A}IEXA 13 - OTELURI DEUZ GENERAL PENTRU CONSTRUCTII(Extras din STAS 50012)....... .... 180

ANEXA 14 - OTELI'RI CARBON DE CALITATE PENTRU TRA-

TAMENT TERMIC DESTINATE CONSTRUCTTEI

DE MA$INI (Extras din STAS 880).......... .. 180

ANEXA t5 - OTEL CARBON T{JRNAT iN prBSe (Exhas din STAS 600)...... 1S1

ANEXA 16 - FONTA CgNU$lE CU GRAFIT LAMELAR TURNATA iNPIESE (Extras din SRISO 185).. ........'..'.... 181

ANEXA 17 - ALIAJE Cu-Sn TURNATE tN BLOCURI (Extras din SR

ISO 197-l) ................ 181

ANEXA 18 - OTELURI PENTRU ARCIIRI (Extras din STAS 795)...-..-......-.--- 182

A}IEXA 19 - SARMA DIN OTEL CARBON DE CALITATE PENTRU (

ARCURI (Extras din STAS S93)......... .......182

AI{EXA 20 - TABLE GROASE (Extras din STAS 437)......... ........... 183

ANEXA 2l - OTEL LAMINAT LA CALD. OTEL ROTLTND (Extras din

srAS 333).......... ...... 183

A}IEXA 22 - TEVI DIN OTEL FARA SUDURA TRASE SAU LAMI-

NATE LA RECE (Extras din STAS 530/l)....... ..'...-.--. 184ANEXA 23 - FILETE METRICE ISO DE UZ GENERAL (Extras din SR

ISO 724).. ................. 18s

ANEXA 24 - FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ISO (Extras din SR

rso 2904) ................. 187

A].{EXA ?5 . TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE

i'S.TRICE (Extras din SRISO 2903) .....".. 191

ANEXA 26 - IE$IREA $I DEGAJAREA FILETULIII' FILET

TRAPEZOIDAL (Extras din STAS 3508/5)..--- """"""197ANEXA 27 . IE$IREA $I DEGAJAREA FtrLETIILIII. FILET VIETRIC

ISO DE UZ GENERAL (Extras din STAS 3508/1).......-'---."".""' 198

A}..{EXA 23 . $URUB CU CAP TMXAGONAL FILETAT PANA SUB

CAP (Exhas din SRISO 4017) " 199

ANEXA 29 - $UIRUB CU CAP HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILIN-

DRIC (Extras din STAS 5259)........ '."""""' 200

o A}{EXA 30 - $URUB CU CAP CILINDRIC CRESTAT (Extras din

STAS 7517)......,. ......20r

r ANEXA 31 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT (Extras din STAS 5302) .............."202

e ANEXA 32 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din

STAS 5303)........ ......203

a

a

a

a

o

o



Mecanisme gurub-piu$n. t"dto*"" d" p*i""t*

. AhJE)L{ 33 . GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAM-

BLARE FILETATE (Extras din STAS 3336) """""""204o ANEXA 34 - LOCA$URI $I LAMAIE PENTRU ORGANE DE ASAM-

BLARE FILETATE (Extras din STAS 11574)""" """'205

o ANEXA 35 - $TIFT FILETAT CU CRESTAIUn1' CU CEP CILINDRICinxtur din STAS 10422)'.....::....'....:.--.....-.-.".' """""'206

o ANEXA re - ;'rmr FILETAT CU CRESTATURA $I VARF TESIT

in"tr* din STAS 4770)........::".-..-...:..... ""'207?r

o ANEXA 37 - S'TIFT FILETAT CU CRESTATURA, CU CEP TRON-

COIrIIC (Extras din STAS 10421) """""""' 208 io ANEXA 33 - $AIBE PLATE (Extras din STAS 520013)..... ..'.-----......209 s

r AI.{EXA:g - $AIBA PRELUCRATA pfNfnU BOLTURI (Extras din e

-sras ss74)........ """209o ANEXA 40 - $AIBE ELASTICE. $AIBE GROWER (Extras din sR 7666-2) ."'210 I

o ANEXA +f - $pl,n'fT (Etras din STAS 1991)"""" ""'-""'211r ANEXA 42 - $TIFTURI CILINDRICE (Extras din STAS 1599) ......'212:

o ANEXA 43 - $TIFTURI C61r11CE (Extras din STAS 3436)........ ......,2|3 l

r ANEXA 44 - BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS 5756)........ ..,214-

o ANEXA 45 - BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS 57s4/2) ""zrso ANEXA 46 - BOLTURI CU CAP (Extras din STAS 5754/l) .......""'216r ANEXA 4? . INELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRU

ARBORI $I CANALELE PENTRU ELE (Extras din

srAS 5845/2)..... """'217O ANEXA 48 - RULMENTI NilALI CU BILE CU SIMPLU EFECT

(Extras din STAS 3g2l)..'....- ""' 218

8. PROGRAME DA CALCUL...... """"""'21'eo Program de calcul pentru cricul telescopic ""'220

BTBLI0GRAFTE.-......" """""' 237



-

I. GHID PENTRUPROIECT

INTOCMIREA $I SUSTINEREA UNUI

Proiectele trebuie privite ca niqte contracte de proiectare incheiate intre Universitate,prin intermediul indrumdtorului de proiect, in calitate de beneficiar gi studenli, in calitate de

executan{i, cu toate obliga}iile ce revin unei astfel de lucr6ri.intr-un contract trebuie stabilite clar sarcinile beneficiarului gi ale executantului,

respectarea lor fiind obligatorie pentru ambele pdrfi.

Cadrul didactic, in calitatea de beneficiar, are obligafia sd stabileascl tema de

proiectare, termenele intermediare pentru ptezentarea capitolelor rezolvate, sd indice o

bibliografie corespunzdtoare - existentd in biblioteca Universit6fii - gi si asigure tndrumareaperiodic6 a activitdti de proiectare.

Studenlii, in calitate de executanfi, trebuie s5-gi insuqeascd tema de proiectare, princunoaqterea structurii qi a modului de funclionare a mecanismului ce trebuie proiectat, sd

urmdreasc6 etapele de desfigurare impuse qi sd rezolve problemele etapelor respective, la

termenele indicate, sd justifice solufiile rezultate in urma calculelor qi formele constructiveadoplate gi si prezinte, in final, proiectul in forma ceruti de beneficiar.

In continuare, se va prezenta, ?n detaliu, modul de rczolvare a problemelor legate de

intocmirea proiectului gi de prezentarea acestuia.

I.1. TEMA DE PROIECTARE

in tema de proiectare, pentru mecanismele gurub-piulifd de tipul cricurilor, se indic[, ca

date de proiectare, sarcina maximl de ridicat - necesard stabilirii principalelor dimensiuniale elementelor componente - gi ?n6{imea maximi de ridicare.

Pe l6ngd datele de proiectare, in tema de proiectare sunt indicate principalele capitolepe care trebuie sE le conlind memoriul de calcul, precum qi desenele ce trebuie executate.

De asemeneao sunt prevdzute precadri cu privire la forma de prezentare a memoriului de

calcul qi a documentafiei grafice.

Exemplu de Temd de proiectare, pentru proiectul de an nr. l, la disciplina Organe de

maqini, la Universitatea Transilvania din Braqov, este prezentatla sftrgitul capitolului.

1.2. GRAFTCUL DE DESFA$URARE

Problemele prevhzrfte in tema de proiectare este necesar a fi rezolvate in termene clardefinite, pe perioada unui semestru. Pentru a stabili un ritm optim de efectuare a lucrtrrilorprevdzute in tema de proiectare, in concordanJd cu dificultatea fiec5rui capitol, graficui de

desftqurare prevede date pentru avizarea rezultatelor calculelor gi a desenelor (vize

periodice), precum qi termenul limiti de predare a proiectului.



Mecanisme qurub-piulif5. indrumar de proiectare

Obligativitatea studentului constd in respectarea, in totalitate, a sarcinilor prevazute

acordarea vizei. Sunt previzute 9i misurile ce se impun in cazul nerespect6rii

cor$ractuale.

Exemplu de Grafic de desfdsurare a activitalilor legate de proiectul de an nr'l'

qurub-piuli,t6, este prezentat la sffirqitulcapitolului'

1.3. BIBLIOGRAFIA

La intocmirea unui proiect, este necesar s6 se studieze bibliografia in domeniu' Pentru

de an ilf. 1, la iisciplina Organe de maqini, care este primul proiect al studenfilor

la profilul tehni;, prezentul indr*umar de proiectare' ca qi precedentul [18]' pun la

studen{ilor ma.ioritatea elementelor necesare intocmirii proiectului'-

Bibliografia carea stat, par;ial, labaza realizdriiprezentului ?ndrumar gi care ar trebui

de studenli este prezentatdla sfhrqitul capitolului.

1.4. MEMORIUL DE CALCUL

Memoriul de calcul trebuie s6 con{ina, conform etapelor prevdzute in tema de

calculele de rezistenld ale principaielor elemente componente ale cricului' Degi

un proiect didactic, studenlilor li se cere sd respecte toate regulile impuse intocmirii

proiect autentic.

Modul de prezentare a capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor, a relatiilor de calcul'

tabelelor gi a schilelor este ilustrat prinpreientarea' incontinuate, a modului de redactare

unui capitol din memoriul de calcul, capitol referitor la gurubul principal al unui cric cu

dubl6 acliune.

La sfhrqitul memoriului de calcul se adaugd "Memoriu justificativ

"l

p.ttit" la alegerea

materialelor, a semifabricatelor qi a soluliidr construcfive Pentru princ-?alele piese din

componentu *""*ir*,rlui", "Norme de teirnica securitdlii muncii'o gi "Bibliografrt''

Reguli mai amanunfite pentru iratocmirea proiectului sunt prezentate in capitolul 2, iar

pentru proiectarea asistatd in capitolul 3'

EXEMPLU DE CALCUL

pentru qurubul principal al cricului cu dubl6 actiune (9:25000 N)

2. CALCULUL $URUBULUI PRINCIPAL

2.

l.Alegerea materialului

Se alege OL 60 STAS 50012

2.2. Calculul de Predimensionareo Sarcina de calcul

e,: F Q: 1,3 . 25000 : 32500 N

p : 1,25... 1,3 [5]r Diametrul interior al filetului

pr

6o":60...80 MPa [5]



Ghid pentru intocmirea $i susfinerea unui proiect

o Alegerea filetului standardizatSe alege firet ttapezoidal Tr 32x6 sR ISo 2904, cu principalele dimensiunirezentate ?n fig. 2.1 qi tatr-lul2.l.

ll

Tabelul2.lDimensiunile principale ale filetului

2.3. Verificarea condifiei de autofrinareo Unghiul de inclinare al spirei filetului

B2=arctgP

6ndr=arcter**=3'770o Unghiul aparent de fiecare

cp'= arctg F;: *.1g- o'11-= 6,50

"or9-

"or_3_g2

F: 0,11...A,D l2lo Condilia de autofrdnare

Fz=3,770(g':6,502.4.

Verificarea la solicitiri compuseo Momentul de torsiune care solicitd gurubul

Mt = Min,t = n*rub'+Fz) =25000+,9(6,5 +3,77) = 656B2Nmmr Tensiunea efectivd de compresiune

48 4.2500ao" =;E = *og = 5l MPa

o Tensiunea efectivd de torsiune

_ t6 Mt 16.65682

t': nirtr = 3,r4a53 =22MPa

Fig.2.1

Diametrulnominal

d,mm

PasulP, mm

Diametrul

mediudz: Dz, /lrtnr:t

DiametrulexteriorDt rnrn

Diametrul interior

d3, nffift D1, IIlfiI2 6 29 J3 2s 26



T2 Mecan isme gu rub-piu lif i. Indru ma r de p roiecta re

c| + az! + 4.222

o Tensiuneaechivalent6

=67MPa lsor= 70MPa

1.5. DOCUMENTATIA GRAFICA

Prin documentfiiagrafici se definitiveazl.proiectul, aceasta impreund cu memoriul de

calcul formdnd un tot unitar, in sensul cd materialele alese gi dimensiunile calculate se

regbsesc in totalitate in desenele ?ntocmite.

Documentalia grafici cuprinde desenul de ansamblu qi desenele de execufie.

in desenul de ansamblu sunt prezentate toate piesele componente, atdt cele calculate cdt

gi cele standardizate, unele dintre ele fiind calculate la rezisten!6, dacd acestea definesc

buna func{ionare a mecanismului.

Desenele de execulie sunt ?ntocmite doar pentru piesele nestandardizate, acestea

con{indnd cote, toleran{e la dimensiuni, abateri de formd qi de pozi,tie, rugozit[1i, condilii

tehnice, materiale, tratamente, duritdli etc.

Detalii legate de realtzarea desenului de ansamblu - prezetrtarea proiecfiilor,

completarea indicatorului gi a tabelului de componenlE, indicarea caracteristicilor tehnice -

qi a desenelor de execufie sunt prezentate in capitolul 2-

1.6. CUPRINSUL

Cuprinsul, plasat de reguli inaintea memoriului de calcul, conline toate etapele

parcgrse in memoriul de calcul - capitole, subcapitole, paragrafe - aranjate in ordinea

rezolvdrii lor, precum qi paginile unde acestea se regdsesc in memoriul de calcul.

Cuprinsul dd posibilitatea beneficiarului s6-gi facd o imagine clarS asupra modului deabordare a problennelor luate in studiu.

La sfrrgitul capitolului este prezerrtal Cuprinsul pentru un cric cu dubl5 acliune, cu

clichet orizontal. Titlurile gi subtitlurile de la metodoiogiile de proiectare prezentate in

capitolul 5 pot servi pentru ?ntocmirea cuprinsului oricdrui mecanism qurub-piulilLtratatin

prezentul indrumar.

1.7. ARANJAREA MATERIALELOR iX UOSARUL DE PREZENTARE A

PROIECTULUI

Toate materialele executate in cadrul proiectului, atdt partea scrisd c6t pi desenele, sunt

prinse intr-un dosar, in ordinea prezentatd in continuare.o Coperta (conform modelului dat)

o Subcoperta (identic6 cu coperta)

o Tema de proiectare (conform modelului dat)

o Graficul de desfbgurare (conform modelului dat)

. Cuprinsul (conform modelului dat)

o MEMORIU DE CALCII (pagind separatd)

o Memoriul de calcul propriu-zis (notarea capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor se

face conform modeluluiprezentat pentru cuprins 9i exemplului de calcul)

a

a

a

a

a

a

o

sl

S1

nl

I

tl

i

I

I

I

I

I

II

I

p

u

i1

ci

pd

C(

d

e,

ir

tt

ric

s

c



Ghid pentru intocmirea Sisusfinerea unui. Memoriul justificativ

iiHfru?:ffi?:TTH:1ffil:,,

o DESENE (pagine s€parat5t "

: 3:::trij:ansamblu at mecanismului qurub-piutild

o Desenur d" :;:,lr':;1ffi,iill."I.8, ALTE PRECTZARI

Numerotarea paginilor se face incepdnd cu subc,us, deasupra textului, "";;;;r r.ri;;;";;$lX{ffiffi*:T::;;;:H[|,'.*du-se'

puei"ii"-oipdrfitoarerlilitrionru DE

carcui bsspr.,u) nu se.Toq" recomanddrile de redactaproiectdean,indirerentl;4";ft ,#:#.|ffi ;16ff ",|*::f ;Hllf

pentruorice

r.e. SUSTINEREA PROIECTULUT

Activitatea 1alroiectur de an

Tr , mecqnism suTbTiltri;a- se incheie cu predareaproiectului si sus{inerea ;;";;"i;-' i3

ry"d*"u iloilitutlli, beneficiu*il'"ucrurdidactic,liTHTfi ;"H[:7,:i"{t{i,fi

m",[dJ:i;,"jti;ff i,Tr"",H""rffi:,"erin1e,ororectarea t

""r"d,il,;J{::;::,{:{^JH::.*i#:#?ffi #,i**:#:l*:?*:mgi1l:rezentare a acestuia: respectarea"rai"ii *iffi;;lt"og" qi corectituci.,"u schemelor

e carcur, modul o";"tl*-" 1;;a,iiil" ";ili;i" o*:*rare a schileror pi a taberelor,

omentariit* l*gut" de rezultatJJ l*yy,", adoptur"u?irnensiun'orconstructive etc. La

oocumentaf ia aaflc't se verifica -"orr o" i"*"ri#To?""3.rryide ansambi, qi u ceror de

execufie' in sensur respecririi ,"grrtito, specifice a"**iui1.Fi", "";ti;;*"a corectd a;:ry::

l,liJ,il:":iT l'T,"ffi ,:;fi ',: :tll*:jff : "c aracr er ist i"'",,-"r,i i.

",a co nd i l i i r o r

*,,*ff;:yf i"t[{y?ifi"f tr:"ffi#i#;il;u:,X",,antur(studentur)trebuiesddtre benenc

iar (cadiur a ru""i[ lffi*ir. ",^,_fi i iqi::ffiH:T:?, J.g"r,ffi ii:lf *;:;if f '#,HtIpiil",uruiurr"u"{ii*a,",""J"Jolll",turuc6teiPentru edificar

prczent4io"ontinull

sludenfilor. aypr? intrebdrilor la ca

rDinao^niuTFulJ:;:;;:x*x;:;,:z_#,::;,"":,,rdspundd,sevoro Ce repreznte;O! 37 ? (Explicare simbol)o Ce reprer:y^?r? +S'Z ie"pricare simbo I, tratwbfine in urma tratamentu

Drutu('r, rrahmente ce se pot aplica qi ce seo ce reprez4l?1?TlY?

""se ibroseete

? Ce rcprezintd Fc 20A ?



Mecanisme gu ru b-piu li{d. ind ru mar de p roiectare

r Ce reprezintn OLC 15 ? (Explicare simbol, tratamente ce se pot aplica gi ce se

obline in urma tratamentului)r Cum se obline semifabricatul pentru executarea quruburilor ?

o Cum se obline semifabricatul pentru corpul cricului telescopic sau cu dublS

acfiune ?

o Din ce semifabricate se executd clichetul gi roata de clichet ?

r Din domeniul Tehnologiei de prelucrare Ia rece

r La ce folosesc gdurile de centrare ?

o Pe ce magini unelte se executd puruburile de cric ?

r Prin ce procedeu tehnologic se executd filetul trapezoidal ?

o La ce folosegte degajarea filetului ?

r De ce sunt necesare toleranfele la dimensiuni liniare ?

o De ce sunt necesare toleranlele de formd gi pozilie ?

r Care sunt bazel.e tehnologice pentru prelucrarea unui gurub de cric cu pArghii ?

r Din domeniul Desenului tehnic

o Ce trebuie si confini un desen de ansarnblu ?

r Ce trebuie si confin6 desenele de execufie ?

r Modul de inscriere pe desenul de execu{ie a toleran,telor la dimensiuni liniare

o Modul de inscriere pe desenul de execulie a toleranlelor de forml gi pozilie

o Modul de notare pe desenul de execulie a stirii suprafe{elor

o Modul de notare, in tabelul de componen!d,, apieselor standardizate

o Ce metode de cotare cunoaqteli ?

o Cum se aleg bazele de cotare ?r in ce consti metoda cotdrii mixte ?

r Ce contin condiliile tehnice ?

r Din domeniul Rezistengei materialelor

o Care sunt solicitErile simple gi cu ce relalii se efectueazd calculele la aceste

solicittui ?

o Cum se adund tensiunile de tip o'-o ? Dar cele de tip o-c ?

o Ce ?nseamn[ compresiunea excenticL?r Ce reprez rntd W, ? Dw W, ? in ce se misoard ?

r Cum se cletermind modulele de rezistent6 pentru sectiuni compuse ?

o Cdnd apare flambajul ? in ce categorie de calcule intrd calculul la flambaj ?

o Care sunt domeniile de flambai qi cu ce relalii se efectueazd calculul in fiecare

domeniu ?

r Din domeniul Organelor de masini

r Care sunt avantajele qi dezavantajele filetului trapezaidal?

. Cum funcfioneazS cricul telescopic ? Dar cel cu dubl6 acfiune ?

. Cum funcfioneaz6 cricurile cu p0rghii ?

o La ce solicitEri sunt supuse gurubtrile cricului telescopic ? Dar gurubul cricului

cu pdrghii ?



Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect t5

o La ce solicitlri este supusd spira filetului ? Care din acestea este solicitareaprincipald ?

r Cu ce tip de grindi se asimileaz[ spira filetului ? Ce formd geometricd aresecfiunea de incastrare ?

t La ce solioitdri este supus corpul cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ?o La ce solicitiri este supus dintele rofii de clichet ?

e Care este semnifica{ia condiJiei de autofrdnare ? Cdnd estecondilie ?

o Care sunt solicitdrile spirei arcului elicoidal cilindric de compresiune folosit laclichetul orizontal ? Care este solicitarea principali ? Care este cursa de lucru aacestui arc ?

o La ce moment este solicitatE piulila fix6 de laac{iune ?

telescopice gi cu dubld

o Lace

momenteste solicitat gtiftul care impiedicd rotireacricurilor telescopice gi cu dubl6 acfiune ? fixe in corpul

Care sunt solicitErile qtiftului care solidarizeazd cupa cricului cu dubld ac{iune decapul gurubului principal ?

Care dintre profilele pdtrat gi hexagonal este adecvat pentru solidarizarea rolii declichet de gurubul secundar al cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ? De ce ?

La ce se calculeazl pArghiile cricurilor cu p0rghii ?

tn funcfie de ce se aleg rulmenfii axiali de la cricurile cu pergfuii cu o piulilE ?

Ce semnifica{ie are grupa 6.8 de materiale pentru execufia guruburilor de fi.xare ?

Cum se determin6 lungimea manivelei unui cric ?

La ce solicitlri este supus bo[ul clichetului ?

De ce la calculul guruburilor cricurilor telescopice gi cu dubld acliune se lucreazdcu rezistenfe admisibile mai mici decdt cele folosite la alte organe de magini ?

Valorile randamentelor quruburilor de migcare sunt mari, medii sau mici ? Ce se

poate intreprinde pentru mLrkea acestora ?

Care este rolul dopului filetat de la cap6tul gurubului secundar (la cricuriletelescopice gi cu dubld acliune) ?

Care este rolul gibei de la capdtul gurubului principal (la cricurile telescopice qi

cu dubld acliune) ?

Care este rolul bucqei striate de sub cupa cricului telescopic ?Ce rol arc gaara de diametru d6 €xocutatdla interiorul cupei cricului telescopic ?

De ce se prelucrearA carnle pe suprafala cupei care vine in contact cu sarcina deridicat ?

aceasti

o

a

o

o

a

a

oa

a



16 Mecanisme gurub-piufifn. indrumar de proiectare

UNTVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

FACULTATEA DE, INGINERIE TEHNOLOGICACATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA

DISCFLINA ORGANE DE MA$INI

PROIECT DE AN NR. 1

CRIC TELESCOPIC

STUDENT: ......FACULTATEA: .

SECJIA:ANUL:GRUPA:

iNonuIAArOR DE PROTECT

Conf.dr.ing

ANUL UNIVERSITAR



Ghid pentrt intocmirea gi sus{inerea unui proiect t7

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OVFACI]LTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICACATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $IDISCIPLINA ORGANE DE MA$INI

ROBOTICA

Studenr(d):.

Facultatea:.Seclia:.......Anul:.Grupa:...

TEMADE PROIECTARE(Proiect de an nr. l)

Sd se proiecteze un mecanism qurub-piuliln de tipul.

Date de oroiectare

r SarcinamaximlderidicatQ=... .........N. iniltimeamaximlderidicai:H-.. .........mm

Proiecful va".cuprinde:

A. MEMORIU DE CALCULl. Determinarea sarcinilor care incarcd elementele mecanismului pi a reacfiunilor din cuple

(inclusiv diagamele de distribu[ie a forfelor pi momentel or pe elemmtele mecanismului)2. Calculul purubului (guruburilor) de migcarc3. Calculul piulisei (piutilelor)4. calculul corpului (dimensiunile corpului se adopti constructiv)5. Calculul

mecanismului de acfionare6. Calculul cupei

7. Calculul randamentului

8. Memoriu justificativ cu privire laconstructive pentru principalelecorp etc.)

9. Norme de tehnica securitiilii muncii

B.I}ESEIYE

1. Desenul de ansamblu al mecanismului qurub-piuliti (obligatoriu se va executa la scara l:l)2. Desenul de execufie al unui gurub

3. Desenul de execulie al piulifeiObservatii

l. Desenele se pot executa pe h0rtie de desen (in creion sau tuq), pe calc (nurnai ln tug) sau combinat2. Nu este permis ca desenele in ciornd sd se execute pe hdrrie milimetrictr3. Memoriul de calcul va fi redacta! in mod obligatorirq pe un caiet tip studenfesc, pe o singurl faf6, iar

in final se va retranscrie pe coli forrnat ,4,4

4. Este obligatoriu ca studentii s[ respecte toate recomanddrile cu privire la forma de redactare aproiectului.

iNonunaAroR DE pRorECT

Conf.dr.ing

alegerea materialelor, a semifabricatelor gi a solufiilorpiese din componenfa mecanismului (gurub, piulild,

Braqov, octombrie



t8 Mecan isme qu ru b-piulif5. Indru ma r de proiectare

IINIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

FACULTATEA DE INCINERIE TEHNOLOGICA

CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $T ROBOTICA

DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI

Nr.crt

cRArirc DE DESFA$I'RARE

a orelor la proiectul de an nr. l, in sem. I al anului universitar

Perioada Etape de lncru planificate Vize oblisatoriiNr.vtzet Semnatura cagrulul

didactic

l. Darea ternei, a graficului de desfrguraregi a bibliografiei recomandate

Documentare

2. Calculul unui mecanism qurub-piuli{i,

cu indicarea modului de intocmire a

memoriului de calcul (exemplu de

calcul)

3. Determinarea sarcinilor care incarcd

elementele mecanismului

Calculul qurubului (guruburilor)

Calculul piulilei (piulif elor)

a

a

a Calculul corpului

4. Calculul mecanismului de acfionare cu

clichet pi roati de clichet

oI desenului de ansamblu

o Calculul cupei

r Calcululrandamentuluio DEfinitivarea desenului de ansamblu

r Memoriu justificativ

o Norme de tehnica securititii muncii

e Desene de execufie pentru elementeleindicate in tema de

. Verificarea" analiza 9l notafea

Observatii

l.Predarea proiectului se poate face numai dac[ graficul de desfdgurare confine vizele obligatorii

Singura eviden!6 a lucrului la proiect este linutd prin acest grafic

2.Yizele se dau numai in orele de proiect planificatq frecvenla la aceste ore fiind obligatorie

3. Studenlii care incearcl amirrrrea execut[rii proiectului pentru toamni o vor face pe propria

rdspundere, in situafii limitb putdndu-se schimba tema de proiectare

4. Termenul timitt de predare al proiectului:. . . ...

NrnmrAroR DE PRoIECTConf.dr.ing.

Braqov, octombrie



Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect

CUPRINS

r MEMORIU DE CALCUL

STABILIREA SARCINILOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICULUICALCULUL $URUBULUI pRrNCIpAL........ .......52.1. Alegerea materialului........... ..........52.2. Calculul de predimensionare....... ....................52.3. Yerifrcarea condiliei de autofrdnare ................ 62. .Yeriftcarcala solicitdri compuse... ..................6

2.5. Verificareala flambaj ....................7CALCULUL $URIJBIJLUT SECUNDAR........... ....................93.1. Alegerea materialului............. ........93.2. Calculul numdrului de spire ale piulifei qurubului principal... ............93.3. Alegerea filetului exterior ............ 103.4. Verificarea condiliei de autofrdnare .............. 103.5. Verificareala solicitdri compuse ................... 10CALCULUL PruLrTEr FrXE ............. 11

4.1. Alegerea materialului........... ........ 11

4.2. Calculul numdrului de spire ......... 1l4.3. Verificarea spirei la solicitlri .......l24.4. Alegerea dimensiunilor piulifei...... ...............124.5. Verificarea piulilei la solicitdri compuse ....... 13

4.6. Verificarea gulerului la so1icit6ri............. ...... 13

4.7. Alegerea gi verificarea gtiftului filetat carc frxeazdpiulita in corpul cricului..... 14

CALCULUL CORPULUI............... ....14CALCULUL CUPEr .......... 15

CALCULUL MECANTSMULU DE ACTIONARE......... ....r77.1. Calculul lungimii manivelei. ........171.2. Calculul prelungitorului......... ......177.3. Calculul rofii de clichet.. .............. t9

7.3.1. Alegereamaterialu1ui............... ........... 197.3.2. Alegerea dimensiunilor............ ........... 197.3.3. Verificarea dinlilor rolii de clichet la solicitdri .....20

7.4. Calculul clichetului................ ......217.4.1. Alegerea materialului............... ...........217.4.2. Alegerea dimensiunilor............ ...........217 .4.3. Verificarea clichetului orizontal la compresiune excentricd........... .........22

7.5. Calculul manivelei propriu-2isi.............. ......227.5.I. Alegerea

materialului................ ..........227.5.2. Alegerea dimensiunilor............ ...........237 .5.3. Verificarea manivelei la solicitdri ........23

t9

1.

)

4.

5.

6.

7.



20 Mecan isme gu ru b-piu|i{n. indru m a r de p roiectare

7.6. Calculul bolfului clichetului. ........237 ,6.1. Alegerea materialului ............... .............237.6.2. Verificarea bo[ului la solicitlri .............24

7.1.Calculul arcului cilindric elicoidal de compresiune care menfineclichetul orizontal in contact cu

dintele rolii de clichet .....25CALCULUL RANDAMENTULUI.. ....27MEMORIU ruSTIFICATIV CU PRIVIRE LA ALEGEREA MATERIA-LELOR, SEMIFABRICATELOR $I A SOLUTIILOR CONSTRUCTIVEPENTRU PRINCIPALELE PIESE DIN COMPONENTA MECANIS-MULU.... ...........28NORME DE TEHMCA SECURTTATIT MUNCIr... ...............31BIBLIOGRAFIE .............. .................... 3l

r DESENE

Desenul de ansamblu al mecanismului gurub-piuli!5

Desenul de execufie al qurubului principalDesenul de execufie al piulilei fixe

BIBLIOGRAFIE

(Proiect de an nr. I)

ALEXANDRU, P. $,a. Mecanisme, vol. II. Universitatea din Bragov, 1984.OnAGUCI, I. g.a. indrumar de proiectare in constructia de magini, vol. I. Bucuregti,Editura Tehnic[, 1981.

DRAGHICI, I. q.a. Organe de magini. Culegere de probleme. Bucuregti, EdituraDidacticd qi Pedagogicd, 1980.

DRAGHICI, I. p.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Bragov, 1981.GAFITANU, M. g.a. Organe de magini" vol. I. Bucureqti, Editura TehnicS" 1981.

JIILA, A. S.a. Mecanisme gurub-piulifb. indrumar de proiectare. Braqov, Editura Lux

Libris,2A0A.J{ILA, A. q.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Braqov, 1986.Culegere de norme pi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componenteale maqinilor, vol. I pi II. Universitatea din Braqov, 1984.

8.

9.

10.

fiV

el

Al

n,

2

a

a

1.

2.

ftllnl

c(

el

pl

p1

ttdr

r€

rim

h

AI

hSF

\.2

c(

sir

aJ.

4.

5.

6.

7.

8.



a_A.LO CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA INCONSTRUCTIA DE MA$INI

Proiectarea este una din etapele parcurse in realizarea unui produs in construcfia dema$ini, etap6 in care, p baza calculelor ingineregi, este elaborat6 irnaginea grafic6 aviitorului produs, impreuni cu toate detaliile gi condiliile tehnice necesiue fabricaliei gi

exploatdrii acestuia. Cu alte cuvinte, proiectarea este un act de creafie, desemndnd oactivitate tehnicfi desftgurat6 in scop productiv pi care urmireqte furnizarea tuturor datelornecesare transpunerii ln practic[, cu mijloace materiale gi financiare

corelate, a unei temesau

a unei idei [16].in conceplie globalS, activitatea de proiectare, denumitS in sens larg "Proiectare

totald", este definitd" ca acea activitate sistematici necesarS care ?ncepe cu descoperirealipsurilor de pe piala 9i se desfigoard pdnd la vhnzarea produzului care sA satisfaci aceste

nevoi [36, 38J. Conform acestui concep! activitatea de proiectare trebuie s6 cuprindd:cercetarea piefei in vederea descoperirii lipsurilor, elaborarea specfficafiilor de proiectare,

elaborarea conceptului (solufia de principiu), proiectarea detaliilor, proiectarea fabricafiei gi

pro iectarea desfacerii.

In constructia de maginr" proiectarea presupune rezolvarea a doud probleme principale:

proiectarea ansamblului gi proiectarea organelor de mapini componente.Proiectul constituie rezultatul activit6lii de proiectare gi reprezintl o lucrare tehnic6, sub

forma unei documentalii tehnice, intocmitl in scop productiv qi care cuprinde toate calculele,

desenele, condiliile tehnice, recomanddrile gi instrucliunile necesare pentru executarea gi

exploatarea unui sistem tehnic [16].

2.1. BTAPELE DE LUCRU iX TNOTTCTARE

o inswirea temei de proiectare. Temade proiectare este lansatd de citre beneficiar gi

reprezint6 o ?ngiruire de date, cerinle gi condifii tehnice care constituie performanlele impuse

viitorului produs. Proiectantul, potrivit propriei sale viziuni, va aduce completdri gimodificSri temei primite. Tema rcniltat\ insugitd de ambele pdrli, devine documentul pe

baza cdruia se va realiza gi omologa viitorul produs.o Documentarea. Etapa de documentare are ca scop procurarea futuror datelor care

ar putea fi folosite in rezolvarea temei. Documentarea iaeaz6, doud aspecte: analtzafactorilor care condifioneazil rcalizarea produsului qi studiul datelor din literatura despecialitate.

Factorii care condilioneazdrealizarea produsului sunt: condiliile in care va funcliona gi

va fi exploatat produzul; condiliile de frbricalie oferite de executant; oferta pielei privindcomponentele tipizr;te, posibil a fi incluse in viitorul produs; nivelul calitativ aI produselor

similare Ge plan nafional gi internafional).Prin studiul datelor oferite de literatura de specialitate, sunt oblinute informafiile

necesare in rezolvarea temei. Sursele uzuale de documentare sunt: bibliografia (ca{i reviste,



22 Mecan isme gu ru b-piufi f n. ind rumar d e proiectare

prospecte, cataloage, norme, standarde, brevete de inven{ii qi inovafii); proiectele

asemhndtoare existente, chiar dacd acestea confin doar ansamble, subansamble sau organe de

maqini posibil a fi utifizate la proiectarea noului produs; vizitele de documentare la firme

care executd produse asemdndtoare cu cel ce urmeazd a fi proiectat; disculii cu specialigti in

domeniu.

Printr-o corect6 documentare se evit5, in mare mdsur6, redescoperirea unor solutii deja

cunoscute qi se reduce volumul muncii de proiectare.

o Proiectarea ansamblelor componente ale viitorului produs.

o Proiectarea organelor de masini care alc6tuiesc ansamblele produzului.

t Elaborarea documentoliei tehnice a produsului" in forma sa originald" gi'executarea

copiilor necesare.

t Avizarea proiectului, athtla executant c6t gi la beneficiar.

2.2. CONTINUTUL DOCUMDNTATIEI TOHNICE DE PROIECTARE

tn conformitate cu prevederile STAS 6269, documentafia tehnica de proiectare a unui

produs, ?n construclia de malini, cuprinde o parte scrisi pi una graficE.

o Partea scrisd a documentaliei este alcdtuiti din: memoriul tehnic, caietul de sarcini

gi cartea tehnic6.

Memoriul tehnie justifici principalele decizii luate in legdturd cu: soluliile adoptate

(funcfionale, constructive qi tehnologice); stabilirea dimensfurnilor, pe hza" calculelor qi a

alegerii constructive? precum gi verificarea acestora; materialele utilizate; instructiunile

privind execulia, montajul, exploatarea, intrefinerea qi repararea viitorului produs;

instrucfiunile privind securitatea muncii. in memoriu se anexeazl tema de proiectare, lista

pieselor de prim6 uzur| listele echipamentelor tipizate (mecanice, electrice, hidraulice etc.),borderoul p6rfii desenate, lista de semn6turi a factorilor de r6spundere.

Caietul de sarcini cuprinde lista p64ilor componente ale produsului gi lista parametrilor

pe care atit ansambhrl cdt gi pdrtile sale componente trebuie sd ii ating[ in exploatare,

impreunl cu mdsurile care trebuie luate - in timpul execufiei, montajului gi punerii in

funcfiune - pentru realizarca respectivilor parametri.

Cartea (notila) tehnied descrie, cu mijloace gi tn limbaj accesibil utilizatorului,

componenga, funcfionarea, montajul, exploatarea, modul de intrelinere qi reparare a

produsului.

Partea graJicd a documentaliei confine:

desenul ansamblului general gi de amplasare a acestuia;

desenele ansamblelor componente;

desenele zubansarnblelor;

desenele de execufie ale elementelor din componenfa subansamblelor;

schemele sistemelor cu funclii corelate (hidraulice, pneumatice, electrice, electronice

etc.);

schemele de prindere in vederea ridicirii qi transportului.

2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE MA$INI

Ansamblele reprezinti unitSli distincte din punct de vedere constructiv qi firncfional,

alc6tuite din grupuri de mecanisme, cu rol bine determinat in cadrul sistemului tehnic din



Considera{ii privind proiectarea in ccnstrucfia de magini

care fac pafie. Din punct de vedere al proiectdrii, ansamblul poate fi considerat: o magind sau

un utilaj, care intrd in componenfa unui agregat sau a unei instalalii tehnologice; un motor, o

transmisie sau un mecanism, care intrd in componenfa unei maqini sau a unui utilaj.

Una din principalele tendinle in proiectarea ansamblelor o constituie folosirea pe scard

Wgd a elementelor tipiz-ate, asigurdndu-se ia acest fel importante avantaje atdt la proiectarecdt gi la execulie sau reparafie.

2.3.1, Etapele proieetirii ansamblului

o Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare ale ansamblului, lindird seama de

destinalia acestuia. Pe baza datelor oferite de tema de proiectare sau a celor alese, se

stabilesc: gabaritul, fo4ele gi momentele rezistente, vitezele gi turaliile elementelor de iegire,

limitele minime ale randamentului.

t Stabilirea sistemelor de antrenare gi a caracteristicilor acestora.

o Stabilirea schenrelor ansambluluL La proiectarea unui ansamblu nu se poate

rcaliza direct un desen al acestuia. Apropierea de scopul final al proiectirii este posibild prin

elaborarea succesivi de scheme din ce in ce mai dezvoltate. Pornind de la o schemb

fimclionald simpl6, se ajunge la schema structural6, apoi la schema cinematicd, pn baza

cdreia - prin intermediul schemei constructive - se poate elabora desenul de ansamblu.

t Stabilbea tncdrcdrilor diferitelor organe de magini al cfuor rol este determinant ln

r ealizar ea anmmblului.. impdrlirea ansamblulud pe subansamble pi parJi componente.

o Alegerea componentelor tipizate care pot fi incluse tr construclia ansamblului.

o Dimcnsionarefi organelor de masini principale, pe baza incdrcirilor determinatepentru fiecare dintre ele.

o Stabilirea variantelor constructive. Pornindu-se de la schemele structurale,

cinematice qi constructive, dup6 alegerea componentelor tipizate gi dimensionarea organelor

de magini principale, se intocmesc, de obicei" mai multe varinate constructive ale

ansamblului, pentru care se determind indicatorii tehnico-economici (performanfe

funcfionale, consumuri de materiale qi energie, costuri etc.).

c Stabilirea variantei acceptate, dupd analtza indicatorilor tehnico-economici pentru

variantele constructive intocmite anterior qi luarea in considerare a punctelor de vedere ale

beneficiarului gi executantului gi realizarea corecfiilor cerute de cdtre ace$ia.

. intocmirea proiectului de execuyie, prin detalierea variantei constructive acceptateqi proiectarea organelor de maqini componente.

o Includerea in ansamhlul general, prin stabilirea detaliilor de leg6turi.

2.3.2. tntocmirea desenului de ansamblu

Desenul de ansamblu constd in reprezentarea graficd a unui dispozitiv, a unui aparat, a

unei instalalii etc., cu toate elementele componente dispuse la locul in care acestea

funcfioneazd.

Scopul desenului de ansamblu este sd redea pozigiareciprocd a elementelor componente

gi sb ofere atdt posibilitatea in{elegerii funcliondrii ansamblului reprezentat cdt gi succesiuneade montaj a elementelor care compun ansamblul.

23

I



24 Mecan isme gurub-piufi{n. indru m ar de proiectare

tn desenul de ansamblu nu este obligatoriu ca elementele componente s5 fie determinate

complet, nici ca formE gi nici ca dimensiune. Din acest motiv, desenul de ansamblu nu poate

constitui o documenta{ie tehnici pentru executarea elementelor componente. Desenele de

ansamblu se executb in conformitate cu prescriptiile cuprinse in STAS 6134.

2.3.2.1. Reguli de reprezentaretn desenal de ansamblu

o Desenul de ansamblu se execut[ cu respectarea normelor generale de reprezentare in

desenul tehnic (dispunerea proiec{iilor, reguli de reprezentare a vederilor 9i sec}iunilor, tipuri

de linii utilizate tn desenul tehnic etc.).

o Un desen de ansamblu trebuie ca printr-un numdr minim de proiecfii (vederi sau

secfiuni) sE ofere posibilitatea intelegerii depline a funcfionErii ansamblului, sd prezinte clar

pozigiarelativ[ a tuturor elementelor componente qi sd perrnitii pozilionarea acestora'

. in proiecfie principald, ansamblul se reprezintS in pozilia de funcfionare.

. in cazul asarnblarii a dou6 elemente (?n general, de tip arbore-butuc) intre care existd

un joc rcnsltat din dimensiuni nominale diferite, aceste elemente se reprezintd cu linii de

contur distincte, corespunzdtoare fiec6rui element component (fig.2.1, a); dac6 asamblarea

re.rea\zeazd far6. joc sau jocul rczriltd din abateri ale aceleiaqi cote nominale, zorra de contact

dintre cele doud elemente se reprezintb printr-o singurd linie de contur

(fig. 2.1, b).

Fig.2.I Fig.2.2

r Reperele aldturate, reprezentate in secfiune,se haqtreazl, in direclii diferite sau cu

distanf6 di$rit6 intre liniile de hagur (fig.2.2); pentru unul qi acelaqi reper, care apare ln mai

multe secfiuni, hagurul este identic.

o Elementele de fixare (guruburi, piulile, qaibe) se reprezintd numai in vedere

(fig.2.3).o Asambldrile filetate sunt astfel reprezentate inc6t inqurubarea sd nu fie rcalaatd pdnd

la re&u, existAnd zone filetate neutilizate, prin care se oferd posibilitatea unei str6ngeri

suplimentare (v. fig. 2.3); exceplie de la aceast[ reguld fac asambldrile cu prezon (fr$.2.q.

o Daci este necesard reprezentarea unor elemente acoperite, unele piese se pot

considera inmod convenfional indepdrtate, menfion6ndu-se pe desen aceast6 convenlie

(fig. 2.s qi STAS 6134).

. Capetele hexagonale ale guruburilor qi piulilele hexagonale se repreztntd" in proieclia

principal[ i desenului de ansamblu, astfel ?ncdt acestea sd prezinte trei fe]9 ale prismei

irexagbnab (v. fig. 2.3, fig.2.4 qifig.2.5), iar in eelelalte proiecfii numai dou6 fefe.



Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini 25

o Elementele dintr-un ansamblu, care se deplaseazd in timpul funcfionflrii, se

repreztntl in dou5 pozilii extreme: in pozilia inifiald, avdnd conturul trasat cu linie continud

groasd qi ?n pozilia limitS opusb, av6nd conturul trasat cu linie - doud puncte subfire. Aceste

elemente pot fi reprezentate pi numai intr-una din pozi{ii, inscriind pe o aeeeagi linie de cot[

cele dou[ valori limitd ale dimensiunii de gabarit (v. fig. 2.5).

R -R c-c

ra

Fig.2.3

o Piesele care nu aparlin ansamblului reprezentat ci

unui ansamblu invecinat se reprezintfi cu linie sublire.

2.3.2.2. Pozigionarea elernentelar co*ryonente ale

flnsumblului

Fiecare element component al unui ansamblu se

noteazd cu un num6r de pozifie, ce corespunde numdruiuidin tabelul de componenfi al desenului de ansambhr,

respect6ndu-se regulile prezentate in continuare"

o Numerele de pozilie se ?nscriu la capdtul unor linii

de indicafie, trasate cu linie continub sub1fue, celdlalt capdt

al liniei terminindu-se cu un punct, situat pe suprafa,ta din

desen a elementului pozilionat (v. fie. 2"3 pi fig. 2.5).

r Liniile de indicafie se traseazd inclinat gi in aga fel

inc6t si nu se confunde cu alte linii (de contur, axe de

simetrie, linii de hagur, elemente de cotare). Nu se admite

ca liniile de indicafie sd fie paralele sau sb se intersecteze.

A-A

;T^l

Fig.2.4



26 Mecanism e qu ru b-piu lifn. indru ma r de proiectare

oo-tt

U.ACJo

14,15,K

Fig.2.5, a

o Numerele de pozilie se inscriu in afara proiecliilor, cu dimensiunea nominald de

7,5...2ori dimensiunea nominald de inscriere a cotelor de pe desen' Numerele de pozifie ntr

se subliniazi gi mr se incercuiesc'

o Elementele componente ale unui ansamblu se pozilioneaz'd in proiecfia in care

acestea sunt mai clar re,iprezentate gi pot fi identificate cu uqurinld' Se recomandica un

element s6 fie po"ifoi o singur6'datd,iar elementele identice, din acelapi deseno sd fie

pozifionate"u

uc"iagi num[r. 3e admite inscrierea numdrului de pozilie pentru acelagi

Roata de minE indePirtat5



considemfii privind proiectarea in construcfia de maqini 27

?',

I,

a

e

16 Saibi Grover N 12 sR7666-2 4

olc 55 A,f Prezon M12115t167 STAS 4551 4 grupa 6.8

t$ PiutiJl M 12 STAS 4O?1 gfupa 8

l3 Saibi Grower N'16 sR 7666-2 1 olc 55 A

12 PiutiJi .t't lO STAS 4071 1 grupa I11 Roati de m6n5 RV -'11 I Fc 200 Turnat

10 Tiji fitetatS RV- 10 1 0L 50

9 Bucsi RV -09 1 0L 50

o Piuliti RV -08 1 olc 45

7 6arn i tu rd RV-07 5 Cauciuc

o Buc;5 RV-06 1 0L 50

5 Buc;i fitetati RV -05 1 0L 50

L Garni turi RV -OI, 1 C auc iuc

3 Ventil RV -03 0Lc 15

z Bucsi RV-02 I 0L 50

1 Corp RV -01 1 Fc 200 Turnaf

Poz. Denumirea Numir de desensau STAS

Buc. 14a terial 0bserva-fii \4asa

+oiectat Ionescu E.

t: I uM.

[*r]

Desenat Voicu L llil

Veri ficat Radu M. &,rl^^ flnAl ( 594 x 8tr1 IAprobat Tomoiu E.

cF-Da :20 .12.1998 L_*J \

Pta nga

nt.

UNIVERSITATEA,.TR A NSILVANIA "DIN BRASOV

Caledra : 0.H, M.R.

ROBINET CU VENTIL

RV-OO

Fig.2.5, b

element de mai multe ori, in proiecfii diferite ale desenului de ansamblu, numai dac6 acestlucru contribuie la o mai buni infelegere a desenului.

r Elementele dintr-un ansamblu destinate aceluiagi loc de montare (de exemplu: $urub,F bû: plulifd) pot fi pozifionate cu o singur6 linie de indicafie. in u"*ri ctv, numerele deponfie se inscriu pe orizontal5, in ordine crescitoare, separate prin virgule (v. fig. 2.5).r Nurnerele de pozilie se inscriu pe linii pi coloane paralele cu laturile formatului(v' fig. 2.5), intr-unul din urmdtoarele moduri: in ordinea aproximativd a montarii; ?n ordineasuccesiunii numerelor de pozilie, in sens orar sau in sens trigonometric, pentru fiecareproiecfie in parte' Pe acelagi desen de ansamblu numerele dJ pozilie se lnscriu numai?ntr-unul din modurile prezentate.

*



Mecanisme gurub- tndrumar de proiectare

Acest takl serve$e la identificarea elementelor

componenld s apazh deasupra indicatorului, lipit(v. fig. 2.5.b gi fig. 2.6, a)'

2.3.2.3. Cotarea desenelor de ansamblu

Pe desenul de ansamblu se coteaz6:

. dimensiunile de gabarit;o dimensiunile elementelor de legiturd cu organe de maqini, subansamble sau ansamble

invecinate;

r dimsnsiunile care *rcalneazd la montaj;

o pozifiile extreme ale elementelor care se deplaseazn in timpul funcliondrii ansamblului;

o alte dimensiuni necesare.

2.3.2.4. Tabelul de comPanengd

ansamblului reprezentat. Tabelul de

de acesta gi de chenarul formatului

1 - lndicator

2 - Tabet de comPonenli

3 - taput tabetu lui de

cornponenfi

Cand este necesar6

intreruperea tabelului de

componen!6, din cavza

reprezentdrilor de Pe desen,

acesta poate fi continuat

deazupra rePrezentdrii, ftrA

repetarea titlurilor coloanelor

(fig. 2.6, b), sau ?n stdnga

indicatorului, rePetdndu-se ira

acest caz titlurile coloanelor

(fig.2.6, b qi c). Acest tabel

se completeazd de jos in sus.

Modul de comPletare a

rubricilor tabelului de

componenfE este exemPli-

ficat in ftg.2.7.

Fig.2.6

c Surub M6x20 STAS 4272 12 grupa 8.8

.+ Rutment Ni 2308 STAS 30I.3 t

3 C apac 2Pl.1 -02 - 03 ? 0L 3?

2 RoaiS dintati 2P41 -02- A2 I 41MoC11

1 Carca si 2P41 -02-01 1 Ft200 Turnat

Poz Denumirea Nr. desen sau STAS Buc Materiat Observafii-ESa

netkd /brjr..

10qn l+5 10 30 25 10

180t-

Fig.2.7



Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini 29

Pentru componentele standardizate ale ansamblului, in coloara a doua se trece

denumirea, conform standardului, iar in coloana a treia a tabelului se ?nscrie numhrul

standardului referitor la reprezentarea qi dimensiunile acestor componente.

in coloana rezewatd observafiilor, se inscriu datele suplimentare referitoare la

dimensiunile semifabricatului gi a modului de oblinere a acestuia. Completarea rubriciireferitoare la masa netd a componentelor este facultativd.

Recomanddri privind execulia qi completarea indicatorului sunt prezentate ?n fig. 2.8

(v. qi cap. 6).

2.3.2.5. Etapele tntocmirii desenului de ansamblu

La intocmirea desenului de ansamblu sunt parcurse etapele prezentate in continuare.

o Stabilirea poziliei de reprezentare, in funcfie de pazr[ia de func]ionare a

ansamblului.

o Stabilirea proieQiei principale, astfel incAt aceasta sd ofere cele mai multeinformalii asupra funclion6rii gi componenfei ansamblului.

t Stabilirea numiralui minim necessr de proieclii, astfel inc6t: modul de

func{ionare a ansamblului sd fie complet definiU sd reiasd pozilia relativ[ a tuturor

elementelor componente; sd fie posibilS pozilionarea tuturor componentelor; sd poatd fiinscrise toate cotele necesare desenului de ansamblu.

. Alegerea formntalai, in funcfie de dimensiunile proiec{iilor necesare, de

posibilitatea pozifion[rii elementelor componente qi de dimensiunile tabelului de

componenf6.c Reprczentarea proiecliilor. Se recomandi reprezentarea in paralel a proiecfiilor

considerate ca fiind esenfiale din punct de vedere al cuprinderii formei elementelorcomponente qi al spafiului in care acestea funcfioneazE. Reprezentarea trebuie sd inceap[ cu

proiecfiile reperelor care indeplinesc un rol important in funcfionarea ansamblului,

continuAndu-se apoi cu csle care servesc pentru fixare, susfinere, protecfie etc. Se reprezintd,

mai intdi, piesele cuprinse (?n general, piesele centrale) gi apoi cele cuprinzdtoare, care sunt

parfial acoperite de primele.

. inscrierea cotelor.o Pozilionarea elementelor componente.

e Completarea indicatorului (SR ISO 7200), tabelulai de componenld Si a oltornota(ii necesare.

2.4. PROTA,CTAREA ORGANELOR DE MA$rNI

Corecta proiectare a organelor de maqini conduce la o proiectare corespunzdtoate a

ansamblului din care acestea fac parte. Organele de magini pot fi proiectate independent,

ilupd metodologii specifice.

2.4.1. Etapele proiectirii organelor de maqini

Proiectarea organelor de magini presupune parcurgerea mai multor etape de lucruinterdependente, prezentate in continuare.



30 Mecanisme gurub-piuli{5. indrumar de proiectare

15,2\,15,35'35

Recomandiri privind completarea indicatorutui

45 10

n

n

Proiectalrn\i_/

@ U.M.

Imd

lssenaf I z

Verificat 5=-.rA\t\z @=oroba t Dala :

Planp a

nf.

oUNIVERSITATEA,.TRANSILVANIA "

BRASOV

Catedra;

@ 1

(9)

15 75 90

Nr.rubrici

ConJinutut rubricitor

1 Numele gi prenumele persoanelor responsabite

? Semnituri

3 Scara (sclrite) de reprezentarc

4 Rugozi fi!ite suprafeletor

5 Materiatul piese i

A

FormatuI piangei

IN umlruI p lan;ei .

in care desenul

Rubrica se compteteazl numai 'in

este execufat pe mai mutte p(anse

cazuI

a Denumirea desenutui

9 Numirut desenului

Toiecta f Jocean D. 12,51 /V(V)Fc 200

SR ISO 185 U.M.

(mm j

Jesenat Voicu L.

Verifical Veticu DALl2lA x 297l,

Anrobat Juta A Data, 20.03,1999

Ptan.sa

nr.

UNI VE RSITATEA,,TRANSILVAN IA "

BRASOV

[atedra : 0. H. M.R.

PIULITA FIXA

tDA - 03

Fig.2.8



Considerafii privind proiectarea in construcfia de magini

o fntocmirea schemei de calcul, prin reprezentarea simplificatd a formei geometrice a

organului de maqind, adoptarea ipotezelor simplificatoare gi concentrarea sarcinilor.o Determinarea tncdrcdrilor, stabilirea secliunilor periculoase, a sarcinilor care

actioneazd, in aceste secfiuni qi a solicit5rilor pe care le produc.

t Alegerea mnterialului, a coeficienfilor de siguranfb qi stabilirea rezistenfeloradmisibile.

o Calcalul de determinme a dimensiunilor caracteristiee (predimensionarea), princonsiderarea acoperitoare a rezistenfelor admisibile.

o Intocmirea desenului la scard a organului de magin6, pebaza predimensiondrii qi aproiectdrii formei.

o Efectuarea calculelor de vertlicare, prin determinarea tensiunilor reale, in toatesec{iunile periculoase ale organului de maqini.

c Definittvarea desenului de execa{ie, prin inscrierea toleranfelor la dimensiuni, a

abaterilor de formb qi pozilie ale suprafelelor care condilioneazd montajul qi corectafirncfionare a organului de magin6 pi a rugozitdgii tuturor zuprafelelor, completareaindicatoruluio inscrierea condi{iilor tehnice pi a tratamentelor.

2-4.2. intocmirea desenelor de execufie

Desenul de execufie este un desen la scar6, care servege ca documentafie tehnicinecesard la execulia organului de maqind reprezentat, cuprinzdnd toate datele necesare inacest scop. In afara regulilor cu caracter general, intocmirea desenelor de executie se

bazeazd, gi pe o serie de nonne tezultate in urma unei indelungate practrci in proiectare.

2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenalui de execulie

o ldentWarea piesei. in aceastl etapi se observd pozilla de funcfionare, se

stabileqte rolul funclional ?n ansamblul din care face parte, modul de asamblare gi se

precneazd" denumirea piesei. Frecvent, denumirea piesei rezultil din rolul funcfional alacesteia. Observarea poziliei de funcfionare in cadrul ansamblului este necesarl in vedereastabilirii pozifiei de reprezentare a piesei in proiecfia principal5. Modul de asamblaredetermind at8t cdmpurile de toleranfe ce trebuie ?nscrise cdt qi calitatea suprafefelor incontact gi unele elemente ale formei acestora.

o Stadiulformei. Forma geometricd principald a oricirei piese este alcdtuitA din maimulte corpuri gecmetrice simple (prisme, piramide, cilindri, conurio sfere etc.), dispuse indiferite pozi[i reciproce. Pentru ca piesa sd corespund5 condiliilor de funclionare, formageometricd principali a acesteia trebuie completatd cu anumite forme auxiliare (canale depan6, caneluri, degajdri, filete etc.), obfinAndu-se forma funcfionald. in afara condiliilor de

funcfionare, forma unei piese trebuie sd corespundE atdt unui montaj axial corespunz6tor cdtqi procedeelor tehnologice utilizate in vederea executdrii acesteia. Forma finald, oblinutd inurma completdrilor aduse formei funclionale cu formele condifionate de procesul tehnologicde prelucrare, poartd denumirea de formd constructivd tehnologicd.

c Analiza tehnologicd a piesei const[ in stabilirea materialului din care urmeazd sE

fie executatd piesa, a procesuiui tehnologic de fabricafie, a pozifiei de prelucrare gi a calitatriisuprafelelor.

31



Mecanisme qurub' . indrumar de Proiectare

.Stilbilircapozilieidereprezentareapieseitnproiecliaprincipaldrebazeazdperecomand6ril"

".rprir*iolso tig. poz4ia de reprezenjare ?n'pro1s"tt principal[ se alege

astfel icdt ?n aceastd proieclie ,a up;; cele rrai multe aetalii are'formei. in proieclia

principald, pozig\ade ieprezentare a piesei trebuie, in general' s6 corespundd poziliei de

funclionare in ansamblui din "*" g""'purt* E"c"p1i* Ie baceastd regul6 fac piesele cu

forme de revolulie (quruburi, arbori, roli de transmisie etc'), care in proieclia fi:T,":l^:reprezintd cu axa r"Xgrt"Jir"'no" ri-"trL dispusd orizontal. Proieclia principala a urel plese

poate:";;:f;,X:ffi:;7de proiecfi necesare pentru rcprezentarea.unei piese qi

dispunerea acestora tn cadrul formatului se realizeazd in Conformitut""o

prevederile cuprinse

in ISo l2g, ,inand seama de urm6toarele recomandlri: numlrul de proiec{ii necesar pentru

reprezentarea unei piese este - determinat de complexitatea formei acesteia'

urm[rindu-se ca piesa s6 fie complet ieterminut4 qi sa se poat6 inscrie toutt,.:ot"lt- :-T,:

definesc formele geometrice"o*porr"*o ""*arur

aL proiec{ii neces{r penfiu oblinerea unet

i*ugini"o*plete-qi cLare apiesei trebuiesd fie minim'

2.4.2.2. Etapele tntocmirii desenului de acecu/ie

oAlegereascdriidereprezentare,inconformitatgcusRENlso54SS'urm'rindu-se ca desenul s6 aibd o reprezent are clarda proiecliilor pi sa se poatb executa cat

maiuqor. Atunci cand este posibil"" pt"f"ta-::Tu t:t' pe'.T1":":':"::

proiecliile se

execut' la aceeaqi scar6, cu exceptia unor detalii la care, pentru o 11i.mareclaritate' sunt

utilizate sc6ri de mdrire; scara folosifr-"t" i"ai"atfr atdt l6ngd detaliul respectiv cat qi in

*u'"1t"o*rereuformaturui nece.sar pentru trtocmirea. desenurui , :-Ti

re reahzeaz'

pornind de h o#ensiunile orro, ar.ptingi**i *itt;*" de tacadrare a proiecfiilor' 1in6nd

seama qi de spaliile ,r"""*r" cot6rii, ;ffi"dtrp"r*..uJT intre aceste dreptunghiuri cdt gi intre

dreptunghiuri Fi ;;;;l formatului.'ni"'""'i*ile formatelor sunt reglementate prin SR

ISO5457'endfea proiec(iitor (proiectareaforrnei).Dintre dimensiunile ce caractertzeaz,

complet forma *oio.g* de maqina, doar o parte minima au valori stricteo determinate in

urma calculului de dimensionare. Restur dimensiunilor sunt rezurtatul unui proces denumit -

in limbaj ingineresc - 'ostabilire contructivy" proces.in care logica' imaginalia gi experienfa

proiectantului, piJ"* qi pr.ro"O"rile normelor qi standardllor in vigoare' au un rol

no'*Jllrxrrsionarea,

impreunS cu stab'irea constructiv' a unordimensiuni, prin luarea tn

considerare a funcfionalitdlii, tipului de semifabricat' procedeelor posibile de prelucrare qi a

posibilitalilo, Ae mlntu;,"otdrr"

la.proiectarea formei organelor de maqini' Stabilirea formei

finale a unui organ de maqin6, deci tealtzarca desenului de execufie' Fresupune parcurgerea

mai multor t*",1"g^r"J" rott""r" interimare ale acestuia" prezentare in continuare'

Forma geometricdspecifica fiJ;;t;ip de organ de maqina este determinati de tipul de

semifabricat (bar6, plac6 etc.) qi a" ,rec"swn dJvarialie a secfiunilor' conform destinafiei

porfiunilor "*..ontp.rn for*u-6oai*i li#re, por{iuni de legitur6 etc')' Forma geometricl

a unui organ de maqinb (frg.2.9, ul-"U" atcit*adin forme geometrice simple (poliedre'

cilindru, con, sferd etc')'



Considerafii privind proiectarea in consfrucfia de magini

Fsrmn funclionald, avdnd la bazd forma geometricd stabilit6 anterior, rezult6 prinluarea in considerare a rolului fiecdrei suprafete determinate a formei, in raport cu

zuprafelele altor piese cu care se afli in contact in cadrul ansamblului {fig. 2.9, b).

Forma constructivd provine din cea funclionald qi poate avea una sau mai multe

variante, determinate de numdrul qi tipul semifabricatelor care compun piesa. Stabilireaacesteia este legatd de decizia asupra modului de ob;inere a piesei: compunerea de

semifabricate simple sau prelucrarea prin agchiere a unui semifabricat bloc (turnat sau forjat).Pentru realtr.area unor forme complexe, este necesarb" uneori, imbinarea celor doulprocedee.

Formn constructivd tehnologicd implicd optimizarea formei constructive, findnd seama

de procedeele de prelucrare posibile, dar mai ales accesibile executantului. Aceasti formdinglotr;azd caracteristicile tuturor fazelat anterioare. Prezentarea graficd a acesteia, inconformitate cu normele de reprezentare in desenul tehnic, constituie desenul de execu{ie

(fig.2.9, c).

La execufia proiecfiilor, se parcurg urmdtoarele etape: trasarea dreptunghiurilor minimecare incadreazd proiecfiile; trasarea axelor de simetrie, cu linie punct sublire; trasarea, cu

linie continu6 subfire, a contururilor exterioare.ale proiecfiilor piesei, ?ncep6nd cu forma

corpului geometric de baz6; trasarea, cu linie continub sublire, a contururilor interioare ale

proiecliilor prezentate in secffurne, dupd indicarea traseului de secfionare; trasarea liniilorajutdtoare de cotd gi a liniilor de cotd, inscrierea cotelor, a toleranfelor la dimensiuni, a

abaterilor de form[ qi pozifie qi a rugozitdfii suprafefelor; ingroparea liniilor de contur ale

proiectiilor qi hagurarea suprafelelor secfionate; completarea indicatorului desenului,

inscrierea condiliilor tehnice gi a tratamentului termic.

Cotele la dimensiuni se raporteazd la suprafele prelucrate, denumite baze de cotare. Serecomandd ca bazele de cotare sd coincidd cu bazele tehnologice ale piesei (suprafelele pe

care se aqeazil aceasta in timpul prelucririi). Se evitd, in acest fel, cumularea erorilor de

prelucrare.

La cotare, trebuie sd se finn seama de prelucrarea tehnologicd a piesei, utilizdndu-se inacest scop metoda cot6rii tehnologice. Aceasti metodd de cotare are avantajul c6 ofer6

executantului toate cotele necesare prelucririi gi conduce, in acelaqi timp, la evitarea

cumulErii erorilor de prelucrare. Pentru inscrierea pe desen a unor cote functionale - care

condilioneazi funclionarea gi/sau montajul piesei in cadrul ansamblului din care face parte -se apeleazd, uneori, la metoda cotdrii in lang, utilizdndu-se astfel metoda cot5rii mixte.

Aceastd metod6 de cotare imbind ebmentele cotdrii tehnologice cu cele ale cotdrii in lanf,

inldtur:and dezavantajele celor doud metode. Metoda cotdrii mixte este cea mai complet[ gi -in acela;i timp'cel mai frecvent uttlizath.

La suprafefele functionale, pe 16ngd cotele la dimensiuni se inscriu pe desenul de

execulie gi toleranfele la dimensiuni (STAS ISO 406), toleranfele de forml qi pozifie (STAS

738511), precum qi rugozitatea suprafelelor (SR ISO 1302).

Tratamentul termic al piesei sau a unor porliuni ale acesteia se menfioneazd, ?mpreuni

cu caracteristicile mecanice obfinute, intr-o zand a formatului situatS, de regulS, deasupra

indicatorului, dup6 condiliile tehnice.

fn fig. 6.8...6.25 sunt prezentate exemple de desene de execulie pentru diverse piesecomponente ale unui cric.

33



Mecanisme gu ru b-piulif [. indru mar de prorecr!119



^)J. PROIECTARE,A ASISTATA nn CALCULATOR

Ultima jumdtate de secol s-a remarcat ca o perioadd dominatd de dezvoltareacalculatoarelor electronice, rnanifestAndu-se tendinfe de realizare a unor siste.me de calcul,distribuite sau locale, bazate pe minicalculatoare gi microcalculatoare, sisteme care audevenit din ce ?n ce mai puternice qi din ce in ce rnai ieftine. Calculatoarele electronicegi-au dovedit in timp utilitate4 eficienfa gi rentabilitatea utilizarea lor in economie fiind pedeplin justificatE. Unul dintre principalele domenii ?n care s-au frcut remarcate a fostproiectarea.

3.1. DEFINIRE. TERMINOLOGIT iXNUOTTN

in functie de domeniul utilizdrii calculatorului electronic in cadrul activitdliiloringinerepti, s-au dezvoltat o serie de concepte, cunoscute mai ales prin formularea lor inlimba englezfl 137, 39, 401.

t CAD (Computer Aided Design) - Proiectare asistatd de calculator. Este definit caufihzatea facilitSlilor de calcul gi reprezentare cu ajutorul calculatorului pentru creareainteractivd de modele geometrice ale obiectelor care se proiecteazd (modelarea volumelor qi

zuprafelelor, vederi, secfiuni, hagururi, cotare automati), precum qi efectuarea de calculespecific ingineregi. Mai concret, acest concept desemneazd. utili'ffsa calculatorului tnactivitatea de proiectare pentru elaborarea gi prezentarea conceptului, analiz6, simulare,optimizare, calcule de dimensionare gi/sau de verificare, proiectarea detaliilor (desene deansamblu qi de execufie) pi redactarea memoriului tehnic-

c CAE (Computer Aided Engineering) - Inginerie asistatL de calculator. E*edefinit prin furnizarea de mijloace pi facilitaf pentru evaluarea rapidd a diverselor alternativede proiectare,realiz.|nd calcule de anahzA qi simulare func{ional6, a}ncdrcdrilor, a dinamiciistructurilor, calcule de rezistenfd, termice etc. Mai concret, acest concept se referd lautilizarea calculatorului pentru: anahzL, simulare, calcule de dimensionare qi/sau verificare gi

optimizare. in accep{iune americand, CAE desemne azA ceeace ?n accep}iune european6 estedefinit prin concepful CAD, preznntat anterior. in accepliune americaria CAD {ComputerAided Drafting) este comun cu utilizarea calculatorului pentru elaborarea modelelorgeometrice qi in qpecial a desenelor de ansamblu gi de execufie.

o CAM (Comp*er Aided Manufaaure) - Fabrica{ie asistatd de calculator.Desemneazi folosirea calculatorului pentru: proiectarea, organaarea gi controlul procezuluide fabricafie, stabilirea planelor de operafii, programarea maqinilor unelte cu control numericgi/sau a liniilor robotrzate, proiectarea sculelor gi dispozitivelor, controlul circulalieimaterialelor, sculelor etc.

cCAE-M (Computer Aided Engineering - Manufacturing). Este definit prinutilizatea calculatorului pentru elaborarea planelor de operalii gi programarea maginilor

unelte cu control numeric gilsau a liniilor automatrzate sau robotizate.



. CAPP (Computer Aided Part Programming). Desemneazd utilizarea calculatorului

pentru elaborarea planelor de operafii qi stabilirea necesarului de materiale, scule 9i

dispozitive.c CAPM (Compater Aided Production Management). Se refer[ la uti]irarea

calculatorului pentru planificarea, organizarea gi controlul producfiei, planificareaqi

controlul circulafiei materialelor, sculelor, produselor semifinite qi finite.

c CIM (Compater Integrated Manufacture). Definegte integrarea proiectdrii

detaliilor cu proiectarea fabricafiei qi cu funcliile de management p finanfe, toate asistate de

un sistem computerizat.

3.2. OPERAREA SISTEMELOR CAD

Funcfionarea unui sistem de proiectare asistatd de calculator se bazeazd pe elementele

prezentate in continuare[a0].

. Imagineagraficd

a viitoruluiprodus, aqa - numitul 'omodel", este creatS, stocatd 9i

prelucrat6 electronic, cu ajutorul calculatorului.

o "Modelul" final este oblinut prin parcurgerea fazelor de proiectare.

o Precizia nominal5 a reprezentdrii geometrice este mai mare sau egal6 cu precizia

produsului de obfinut.o "Modeluf' poate avea atagate (pe diverse componente sau pe ansamblu) indicafii

referitoare la cerinle tehnologice, funclii anahzate, calitate etc.

o Anahza gi simularea func{ionald a diverselor variante geometrice gi optimaarca

modelului se pot face realizAnd un o'model" parametruat.

o Datele conlinute in "model" trebuie sd poatd fi extrase rapid, pentru a putea. fi

folosite in alte faze ale procesului de proiectare sau chiar in proiectarea unor produseasemdn6toare.

in fig. 3.1 sunt prezentate schematic etapele unei activitdfi de proiectare, cu precizarea

circulaliei informafiei. Reprezentarea schematicd evidenfiazd fapttl cd odatd elaborate

specificaliile de proiectare (cerintele impuse ftr proiectarea produsului), acestea se constituie

in mecanismul de control al activit[fii de proiectare. De asemenea, se poate observa ciinformalia nu circul5 intr-un singur sens, fiind necesare (deqi nedorite) intoarceri in fluxul

informafional, pentru ajustarea "modeluluL'.

Sistemului de proiectare asistati de calculator i se imp,rt anumite cerinfe,

corespunzatoare cu faza dn desfigurarea activitdlii de proiectare in care este folosit.

infaza de elaborare a conceptulzl, sistemele de proiectare asistatdde calculator trebuie

sd aib6 urmdtoarele posibilitdfi:

o captura rapidd a geometriei in desen;

o capacitate de atapare a indicafiilor pi notelor informative;

. vtaualuarea rapidd a ideilor;

o capacitdfi grafice deosebite;

o acces la programe elementare de analizil;

. acces la programe elementare de simulare;

. acces la standarde qi documenta[iatealnatS anterior;

o extragere de date, pentru afrutilizate ?n etapele urmEtoare.



Proiectarea asistatE de calculator37

ig. 3.I

"*rJr:ff;de proiectctre a detaliilor, cerinfele cerute sistemelor de proiectare asistatd sunto capacitate de a sorta pi prelua informafi'e din fazele anteri.are; generarea unor informalii qi a geometriei mai detaliate; capacitate de a procruce d"*"rr" precise,

",dir;;;uni, torerante, note etc.; interfafar?- cu programe de aru,l".d

"io*-uti.a gi dinamicd (;;*"" vitezeror,ffi::Hllr*;,.

d"nla'arib' pi r"4J".,'*".ilulir"u rnipcarii s,rbu'sambrelor

"ff#tr;:tffi;:?ff|"ftffi:

structurals 6i fizicd (modelarecu eremente nnite,

: il:"t:?trr"t''ptog*" a" opiitltare (mi'im aareaerorlor care ar <iuce Ia iteralii rn

: ;:i::ifll"11ffi::**"a inr'rmaliitor externe, din cictur producfie_consum;

r acces la proiecte realaate anterior;o capacitate de- redactare a documentaliei tehnice (eît:ar* +u* ---r.reluare gi prelucrare a oaterol-confinute in ..modeljr.(editare text, eclitare graficd,r posibilitate de tansmitere a informariei spre sistemur cAM.ezorvarea oricdrei p.ur*J ijt, *uaror

;.;;;il;e proiectare decurge confbrmchemei

din fis' :'2' slemini;;;;#;" in r"t.ira ffi; 3.2 sunr descrise in conrinuare.



38 Mecan ism e ryu ru b-piu li{I. indru m ar de proiectare

Specifica{iile tematice

Spec{icapiite tematice prezintd problema propus6 spre rezolvare gi conlin: formularea

sarciniloro definirea domeniului de utilitate, definirea condiliilor de respectat.

Ipotezele de cdcul reduc datele problemei la un model matematic dotat cu baza de date

necesard rezolvdrii.

Analiza reprez)ntd totalitatea operafiilor, desfiqurate prin metode de calcul qi

proiectare, care conduc la rezolvarea modelului matematic.

Rezultatul reprezintd totalitatea datelor rezuhate din procesul de anahzd (valori

nurnerice, reprezentdri grafi ce).

Evaluurea consti in aprecierea gradului de acceptabilitate de c[tre proiectant a

rezultatului oblinut, prin prisma condiliilor impuse de specificaliile tematice.

Modijtcarea este activitatea de operare a unor schimb5ri ale ipotezelor de calcul, in

vederea atingerii unui rezultat convenabil.

Volumul de muncd necesar ?n maniera tradilionald de proiectare este in general rnare,

astfel incit apare necesitatea automatizdrii operafiilor de rutinS specifice etapelor lpoteze de

calcul - Analizd - Rezultat, prin preluarea lor de citre un sistem de calcul.

Etapele de Evaluare - Modfficare confin activitdti mai greu de algoritmizat, activitdli

princare se ia decizia

de reluare a ciclului de rezolvare a problemei, pe baza unor criterii

care trebuiesc formulate. Pentru a da utilnatorului posibilitatea de a interveni in ciclu, este

necesa.r ca etapele Evaluare - Modificare sd permitd dialogul utilizator - sistem de calcul.

Etapa Evaluare trebuie sd ofere utilizatorului datele necesare interprethrii rezultatuiui

obfinut pi luirii deciziei de modificare. Este preferabilS prezentarea grafic6 a rezultatului,

deoarece informafia graficd este rnai uqor de perceput gi interpretat lntr-un timp foarte scurt'

Este evidenta necesitatea introducerii ?n proces a unei interfep utilizator - sistem de calcul,

care sd permitd aqa-numita "interactivitate", adicd colaborarea prin dialog informatic intre

sistemul de calcul qi utilizator.

in vederea unei eficienttzdri a utilizdrii, un sistem CAD trebuie sb indeplineascd o serie

de funcfii,prezentate in continuare.

o Interactivitates la sta{ia de lucru constd in oferirea posibilitdlii de schimb de

informatrii intre utilizator qi sistemul de calcul. Este necesar ca acest dialog sd se desfiqoare

intr-o manierd c6t mai naturald", deci ?ntr-un limbaj cdt mu apropiat de cel natural al

utilizatorului.

o Afqarea Si introducerea de date sunt flurclii necesare deservirii staliei de lucru.

o Analiza sereahzeazd prin intermediul modulelor programpentru diverse calcule.

a Regdsirea Si memorarea asociativd svrfi funclii care efectueazh operafii de

extragere gi, respeotiv, introducere de informafii in baza de date, in funclie de parametrii de

identificare asocia{i multrimilor de date confinute inbazL.

Ipoteze de calcul

Fig.3.2



Proiectarea asistati de calculator 39

t Post-ptoces:ree este funcfia care convertegte diversele informafii, av6nd o anumit6structurd rczukatd dintr-o fazd, de luctuo intr-o reprezentare conform unei alte structuri.t Realizarea unor iegiri utilizabile este fimc1ia necesard frr.rrlizdni practice a

scopurilor propuse. Aceastd funclie trebuie s6, realizeze prezerrtarca rezultatelor intr-unIimbai inteligibil pentru utilizatorul uman (desene, diagrame, tabele, texte etc.), pentrunecesitali de informare, in vederea desfbgurdrii de activitrli ulterioare sau ?ntr-un limbajcodiJicat (inregistrdri pe bandd sau disc, semnale electrice orgarizate), pentru comandamaqinilor unelte sau robofilor industriali, dialogul intre sistemere-inror#ilonare sau stocare?n vederea unor prelucrdri ulterioare.

3.3. COMPONENTELE SISTEMELOR CAD

Elementele de bazd ale sistemelor de proiectare asistata de calculator sunt

echipamentele (hardware) qi infrastructura logica de calcul gi comunicafie (software).Deoarece structurile hardware nu diferd"r"i1iul

in funcfie ie domenij a" rrtiyzare,specificul sistemelor de proiectare asistatd de calculator este dat de elementele softwareutiltmte' Sistemele CAD integreazd, ?n general, o serie de module software specializats ftrrezolvarea unor chestiuni concrete. Astfe-I, fiecare cerinla impusd unui sistem de proiectareasistatd de calculator poate fi rezolvatd de chtre un modul. i;;;tr*;;""", n prezentatesuccint posibilitalile software existente, destinate reprezentarii grafice sau model5riigeometrice a produsului, analtzei gi simuldrii cinematice qi dinamice-a produsului, analizeistructural-fizice a produsului, calculuiui matematic complex, dezvoltdrii de noi softtnispecializate, redactarea documentafiei tehnice.

3.3.1. Reprezentarea gralici sau modelarea geometricE a produsului

Primele sisteme cAD erau prin esenf6 instrumente de desenare, permi!6nd crearea dereprezentari grafice in mai multe vederi, similare celor executate manual. Cu timpul sistemelede desenare au evoluat de la desenarea 2D (?n dou6 dimensiuni) la modelarea 3D (in treidimen|uru) prin suprafele, wireframe sau solid cu posibilit d[i deparametrizare cu ZDgi 3D.

Modelarea 3D wire&ame definegte muchiile, io timp ce modelarea 3D prin suprafefedefineqte fegele obiectului reprezentat:

.c"u mai complia este modelarea 3b so[d, caredefinegte atat muchiile c6t pi felele obiectului. Din aceastd informalie 3D pot fi extrase

automat vederi sau se1liuni convenfionale 2D, dar marele avantajal modeldrii jeometrice 3Dsolid este calculul rapid al proprietdfilor masice ale obiectului ieprezentat (riasao momentede inerfie, pozilia centrului de greutate etc.). Determinarea acestor date dintr-un model2Dsau 3D wireframe sau suprafefe este dfficild qi se poate efectua doar in afara acestui modul.

Dintre principalele produse software de acei tip, disponibile pe piafa intemafionali, celemai utilaate sunt: ,4.1ies, 3D Designer, AutocAD, iudK"y,-caDbigraph,

MechanicalDesktop, Genius, ProEngineer, Euclid, syscAD, DrafixcAD, FastcAD, I-DEAS, xcAD,TurbocAD, RobocAD, solid works, CATIA, Nastran, patran, Ansys, cosmos, Dynres,LusasFEA, corel Draw, 3D studio MAx, Autovision ,paintshoppro eta

Unele dintre aceste produse software ay facilitdli de reprezentare grafici artisticd, dup6cum unele modeloare geometrice sunt integrate' in pachete de -arnlu6, prin metodaelementului finit sau au posibilitatea generdrii dJmodele discretizate prin elemente finite.



40 Mecanisme qurub-piulifi. indrumar de proiectare

3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsului

Reprezentarea ansamblelor zub form6 de sisteme multicorp (multibody systems) permite

analiza gi simularea comportdrii produsului in diverse condilii de firnclionare.

In general, pachetele software destinate acestor tipuri de calcule permit definirea

mecanismelor care stau la baza fixrc{ion6rii ansamblului, reprezentarea grafic5 a acestuia,

stabilirea incdrc[rilor gi condiliilor limita impuse, calculul cinematic Ai dinamic gi simularea

funcfiondrii.

Printre principalele pachete software destinate acestui tip de calcule trebuie amintite:

ADAMS, Dymes, Working Model etc.

3.3.3. Analiza structural-fnicil a produsului

Cele mai cunoscute pachete software orientate spre rezolvarea acestor tipuri de

probleme utilaeazd metoda elementelor finite (I\4EF). Utiliz.srgs acestei metode a luat o

amploare deosebitd in ultimele doui decenii, aproape toate sistemele de modelare

geometric5, autointitulate CAD, avflnd gi un modul de anal:a:d prin metoda elementelor

finite"

MEF permite rczolvarca urmltoarelor tipuri de probleme:probleme de echilibru static

(analua tensiunilor qi deformafiilor structurilor sau analiza termicd); probleme de valoriproprii (artahza fenomenelor naturale, modurilor proprii de vibralie, flambajului, regimurilor

de curgere stalionard etc.); probleme de propagare (analua dinamicd a structurilor elastice

sau neelastice, analiza tranzitofie a transferului de cdldurS, arlm,l:za curgerii nestalionare a

fluidelor etc.).

Analiza prin MEF parcurge in general urmdtoarele etape: modelarea geometricd a

produsului sau piesei de analizat; discretizarea prin elemente finite a modelului geometric;

stabilirea condiliilor limitA impuse (constr6ngerea); stabilirea inc6rcirii modelului; calcululprin MEF (procesarea); calculul gi prezentarea mirimilor urm6rite sd se oblin5 (post

procesarea).

Printre cele mai importante produse software specializate in rezolvarea prin MEF a

anal:z:ei structural-fizice a produsului se remarc[: Nastran, Patran, Ansys, Cosmos, NISA,Algor, CATIA etc.

3.3.4. Calculul matematic complex

Anumite studii comportamentale, funclionale sau ale influenlei unor factori, impundesfigurarea unor calcule matematice mai rrurlt sau mai pu{in complexe. Rezolvarea unor

astfel de probleme, pentru care nu existd produse software specializate, se efectueazd inurmdtoarele etape: elaborarea unui model matematic (in afara sistemului CAD), prin

adoptarea unor ipoteze simplificatorue care sd aproximeze cdt mai bine fenomenul de studiat;

rezolvarea modelului matematic (prin utilizarea unui software specializat); prez,entarea

rezultatelor, cu posibilitatea de optimizare (tn general ?n cadrul aceluiagi software

specializat).

Din categoria acestor produse software se remarc[ clasicele rezolvatoare de ecualii sau

sisteme de ecualii - MathCAD, MAPLE, TKSolver etc. - dar gi programele de calcul tabelar

- Lotus, Excel etc.



Proiectarea asistati de calculator

3.3.5. Dezvoltarea de noi softuri specializate

Rezolvarea unor anumite probleme de proiectare specifice unui anumit produs sauategorie de produse impune dezvoltareade'aplicalii pe calculator cu o destinafie foarteoncretd (cubazd de date gi date de intrare relativ r".terr.", algoritm de calcul, date de iegirei mod de prezentare a datelor de iegire specificate f";. chr). pentru dezvoltarea de astfele aplicafii, au aparut produse ron**".,

poriuititxli de algoritmiz# a calcululu!capasrtate de modularizare, posibilitdli de utilizare ; ;r obiecte predefinite , capacltate dePrezentare graficd. r^vsvrurar

Dintre aceste-pachete software, denumite $ limbaje de programare, trebuie amintite:Borland Delpht, Borland pascaf Tr.b. ralcai Basic, BasicA,-cw g"rir, Turbo Basic,QBasic, Fortran 77,Twbo C, C++,Microsoft C etc.

3.3,6. Redactarea documentafiei tehnicePrezentarea conceptului, redactarea do_cumentafiei tehnice, dar gi redactarea materialelorinformative pe pa/cursul deruldrii proi9ctului, id;-;tilirarea de produse software care siermitd editarea' intr-o formd cdf maj ngrrJita,'"$"i;; citit 9i care sa a*aga atenfia (inpecial ln cazul prezentdrilor). Actualele produse'software destinate acestei categorii deplica,tii sunt dotate cu editoare de texte qi tabele, editoare de ecuafiii, editoare grafice,posibilitate de preluare a geometriei din rnodeldtd ;;;t"-trice, posibilitate de preluare amaginilor grafice rezultate din calcule anterioare etc.cele mai cunoscute pachete software destinate redactdrii de texte gi prezentdrilor

sunt:Microsoft Word, power point, Word perfect, Word Star etc.

3.4. CONCURRENT ENGTNEERTNG (cE)

in scopul imbunatdfiri oryanizdni pi desftqur drii activrtdfii de proiectare, numeroasede cercetare gi firme iu ,*"2etivilau; de proiectare joacd un rol important auemarat studii, incd din anii'80, afttinstatele unite uL a*"ri"ii cat gi an nuropa [36, 3g].rn 1979' Xerox,t{ewlet-Packard $ lord pgn ;;; necesitatea imbundt2i.tirii practiciiin 1981, Ford infiin1"*Jr"oitot,rid"

"onrrrttanpFord, orientat spre dezvoltarea

1gitehnici de proiectare. in 19g4, Institutul American

pentru imbunatalirea integrdrii in activitateu a" proi"p"ilff*tTil: Ili#offiT #38 introduce termenul de c&current Engineering. conform acestui raport, problemain activitatea de proiectare este comunicarea defectuoasa dintrJ inginerii careproiectarea detaliilor gi cei care se ocupd cu celelalte faze. Astfel, ignorareapielei face ca produsul sd"u^Tbl

desfacJe i" oqa iar ignora; posibilitdfilorconduce la probleme de fabricafi" ii ii"ritii consumatoare de bani 9i timp.raportului [36] au fost:

o imbun[tifirea echipamentelor pi a produselor software cu care se lucreazd nu maisparge bariera-pentru creqterea productivitalii in proiectare;o folosireacelor mai noi tehnici qi echipamente trebuie sd fie insolit6 de o nouitganizarc a procezului de proiectare, organizare care sd vind in intampinarea cerinfelorqi a posibilitdfilor noiloi tehnici qiechipamente.

Aceastd nou5 organiTj.re a pto""r.rlui de proiectare a fost denumitb concurrent



Engineering (inginerie concurentd, inginerie paralel6 sau proiectare paraleld) qi a fost definitd

ca o metod-a sistematic6 de integrare a proiectSrii produsului cu toate celelalte procese legate

de aceasta 136,371.principiile de baz6 ale acestui nou mod de organizare a activitdlii de proiectare sunt

prezentate in continuare.. Activitatile individuale sd se efectueze cdtmai repede, dar c6t mai riguros posibil.

r Activit5file sd se desfrgoare de preferat in paralel qi nu secvenfial.

o Numdrul de interfe{e necesare in proiectare sd fie cdt mai mic.

Conform acestei abord6ri, intreaga activitate de proiectare (incluz6nd cercetarea piefei,

elaborarea conceptului, proiectarea detaliilor, afabrica[iei gi a desfacerii) este desftSmati de

o echip6 multidisciplsnarl, orientatd pe produsul de realizat. Echipa multidisciplinard trebuie

si inciudf specialiqti in toate domeniile conexe proiectirii produsului (cercetdtori, contabili,

ingineri, proiectanii etc.), ?ntre care trebuie definite: acordul asupra prioritililor individuale,

definirea unui vocabular comgn qi acordul asupra unui scop comun.

in concluzie, proiectarea unui produs nu mai trebuie sI implice o serie de departamente

ci numai o echipd dotat6 cu un sistem computerizat de asistare de tip CIM'

Schema piezentatd?n fig. 3.3 demonstreazd caracterul de proces simultan al CE, spre

deosebire de caracterul serial al proiectdrii clasice, evidenliind qi beneficiile CE:

o mic$orarea timpului de scoatere pe piafb a noului produs;

. mic$orarea costurilor datoritb cregterii productivit[1ii intregului proces de proiectare;

o irnbundtdfirea calitSjii produsului, prin eliminarea numeroaselor iteralii din cadrul

procesului.

Concu rrent Engineerin g

+ Fluxul informa{iei

indrumar de

Proiectare clasicl

Durats2<Duratal

Fig.3.3



fr . MECANISME $URUB-PIULITA

4.r. CONSTDERATII GENERALE

Filetul, ataqat piesei cuprinzltoare gi celei cuprinse, prin geometria sa caracteristicS,permite cuplei eliooidale dou[ miqc[ri simultane - rotalie qi transla.tie - intre care existi o

strictd relalie cinematicd: la o rotafie completd, deplasarea axial[ este egal[ cu mdrimeapasului filetului. Dac[ la asamblirile filetate aceasti caracteristicb este legatd de montajulasambldrii, la transmisiile mecanice de tip gurub-piuli15 ea define$te o lege de migcare.

Datoritl simplitdlii constructive, mecanismele gurub-piuli16 au fost adesea folosite incondi,tiile in care in lanlul cinematic se impunea transformarea migcirii de rotalie intr-omigcare de translalie, cu caracteristici cinematice legate strict de cele ale elementuluiconducltor. Transmiterea sarcinilor mari, in condifile realizdrri tehnologice relativ simple a

elementelor componente, cu respectarea condiliei de autofr6nare, sunt alte atuuri pentru

utllizarea acestor mecanisme. Randamentul mic al cuplei elicoidale impune folosirea cuprecbdere a acestei cuple la mecanisme aclionate manual, intdlnindu-se insd qi ?n sistemul de

aclionare a maginilor unelte, preselor cu gurub etc. Pentru m6rirea randamentului, frecarea de

alunecare a fost inlocuitd cu frecarea de rostogolire, oblindndu-se astfel mecanismele cuquruburi cu bile, cu o tehnologie de execuSe mult mai pretenlioasi qi deci mai scump[,acestea necesitf;nd qi un dispozitiv de frdnare, deoarece condilia de auto&0nare nu mai este

indeplinit6.

Mecanismele de ridicat (cricurile) au in componenta lor cuple elicoidale de tip qurub-

piuli$. Formele constructive ale cricurilor depind atit de modul de ridicare a sarcinii cit qi

de modul de aclionare a acestora.

Posibilit5,tile cinematice ale cuplei elicoidale sunt prezentate in continuare (fig. 4,1).

Fig.4.T



44 Mecanisme pu ru b-piu tifi. Indrum ar de proiecta re

r Piulita 2 este fixE gi se rotepte qurubul 1 (crl1 * A, v1 + 0), care rcaltzeazd. gi migcarea

de translafie (fig. 4.1, a).In aceastd situalie, pentru ridicarea sarcinii Q este necesar sd se

prevadd posibilitatea pivotlrii capului purubului I in cupa 3, care nu se roteqte ci rcalizeazl"

doar miqcarea de transla{ie, identici cu a qurubului. Pivotarea se poate realiza utilizdnd un

lag5r cu alunecare axial sau un lagdr cu rostogolire axial-rulment axial. Sub aceastd form5,cupla elicoidald se intAlnegte la cricul simplu gi la presele cu gurub.

r Piuli,ta 2 se rotegte (ru * 0, rz:0), qurubul I realizdnd doar migcarea de translalie

(trrr :0, vi * 0) (frg.4.l, b), fapt pentru care crya este solidar legat6. de capul gurubului. Sub

aceastd formd cupla elicoidald se int6lneqte la cricul cu piu1i15 rotitoare.o $urubul I reakzeazd migcarea de rotafie (o1 ;r 0, yr = 0), piulifa 2 realizdnd migcarea

de translalie (r,r, : 0, v2 * 0) (fig. 4.1, c). Sub aceastd forml cupla elicoidali se intilneqte la

cricurile cu pdrghii gi ca mecanism de acfionare a saniei port-cufite la strunguri.

Din cele prezentate, rezultd. cd elementul motor, cel la care este ata.qat mecanismul de

ac{ionare, rcabzeazd o migcare de rotatie, iar elementul condus una de transla}ie (v. fig. 4.1,

b qi c). Cdnd elementul motor este gi element condus, acesta rcaltzeazd atdt o migcare de

rotafie cdt gi una de translafie (v. fig. 4.1, a).

Cend indltimea de ridicare impusd are valori mari, se apeleazl" la cricuri cu dou6

quruburi, la care existi doud cuple elicoidaie qurub-piuli16. La cricul telescopic

(v. fig. 4.7), in6{imea de ridicare se realizeazh doar in cupla elicoidald gurub secundar -

piulifi fixd" funcfionarea fiind identicd cu cea prezerrtatd in fig. 4.1, a, cupla elicoidalii qurub

principal - piulifa din qurubul secundar fiind folositd doar pentru apropierea gurubului

principal de sarcin6. La cricul cu dubl6 acliune (v. fig. 4.8), prin cele doud cuple elicoidale se

realizr;azd. indlfimea de ridicare. Astfel, cupla gurub secundar - piuli!6 fixd are regimul de

func{ionare prezentat ?n fig. 4.1, a, iar cea dintre qurubul principal qi piulila din gurubulsecundar are regimul de funcfionare prezentat in fig. 4.1,b.

Pe principiile de funcfionare prezenrate, sunt realizate diverse solulii constructive de

cricuri, unele cu forme strict specializate pentru ridicarea numai anumitor sarcini gi in

anumite condilfi - cricul cu pdrghii cu o piulild de tip Dacia, cricuri pentru platforme [8]etc., iar altele cu forme ce permit folosirea in cele mai diverse situafii.

4.2. FTLETE DE Mr$CARE

Filetul plasat la exteriorul piesei cuprinse (qurubul) qi la interiorul piesei cuprinzdtoare(piuli{a)

definegte, prin cele doud elemente, cupla elicoidalEqurub*piulif6. Este

mult utilizatin construcfia de magini, larcalwarea asambl6rilor (frlete de fixare), la transformarea miqcdrii

de rotafie in miqcare de translalie (filete de migcare), pentru misurarea elementelor liniare,echip6nd instrumente de misur6 (filete de mdsurare), pentru reglarea pon[iei relative a dou^6

piese (filete de reglare) . La alegerea tipului de filet pentru utiliz.area in unul din scopurile maisus menfionate, trebuie s{ se lind seama de rezisten{a filetului, de condiliile tehnice de

execufie (tehnologicitate) qi de mirimea frecdrii intre spire (la filetele de fixare se cere

frecare filare, pentru a se preint6mpina autodesfacerea, iar la filetele de miScare se impune ofrecare mai redus6, pentru a se obline randamente cat mai mari).

Filetele de migcare, care reprezintd" subiectul acestui capitol, se genereazb exclusiv pe

suprafeye cilindrice, sistemul de m5surare fiind sistemul metric. Pentru clasificarea acestor

filete, se au in vedere diverse criterii: forma profilului generator, mlrimea pasului, num6rulde inceputuri, sensul de infbqurare al spirei.





46 Mecanisme purub-piuliff,. iod"uryg i"-E*i""t*

7

6.

5

l+

3

2

n

n0,

lo,lo,

0,

0,

0,

0,

Se observi c6 pentru pasul fin condilia de autofrdnare este indeplinitd in totalitate,

deoarece valoarea fnaximA a raportului ft "U"mai micd decdt valoarea minim[ a

coeficientului de frecare [{'f] =0,0'7 < p

=0,0s

l.[(ndz)** )

0,01 0,03 0,05 0,07 0,09 0,11 0,13 0,1 5

P4W

Fig.4.3

in cazul pasului normal, lacare raportul

heste cuprins in domeniul

P0,04 < -:-

=0,115,condilia de autofi0nare este respectatd pentru coeficienfi de frecare

( ( P)')

-*i I p= 0,12t[ ;t I : 0,1 l5

Iqipa4ialpentru valori maimici a]e acestora.

\ \ndz/-u* ,,p)

La filetele cu pas lr..rte, deoarece valoarea minimn a raportului"U" h;J-"

= O,Ot,

un numir mic de filete indeplinesc condilia de autofrdnare, dac6 coeficientul de frecare are

valoarea minim4 p : 0,08, existAnd qi situafii in care condilia de autofr6nare nu este

indepliniti chiar pentru coeficien{i de frecare mari (p : 0,I2), datoritd mdrimii pasului,

Pranortul - depdsind aceastd valoare.

' TEd.

La filetele cu dou6 sau mai multe inceputtri, pentru determinarea unghiului Bz se va face

raportul intre cursa arjal6, identicd cu pasul ehcei Pn, qi produsul ndz (Pn: P x num6rul de

inceputuri, P fiind pasul profilului), adicd tglz =-&t. a*"r1e filete au un randament alndz

cuplei elicoidalequrub-piulila superior filetelor cu un inceput, teafiznazd o deplasare axJaIA



Mecanisme $uru b-piulif547

rapidd,, dar nu indeplinescmecanismele de ridicat.

condifia de autofranare, fapt pentru care nu sunt forosite la

Deplasirile h o rotatie.completn a gurubului" depind de mirimeapasului, fiindici la pagi mici gi mari la pagi to-i: ar t "t*i+*rr, din acest pr"t o" vedere, alegereaaqilor mari, utilizut"u u""rtotu nina insd limitata ii"

""'*iderentelede mai sus.Numdrul de spire ale piulifei creqte oda!5

".,mi"gorurea pasului, ajung6ndu-se la piulile

ilt:trfi]ffi:de spire' solufie neagreati tehnic, datorita repartifiei rr*i6r-. a sarcinii pe

Av6nd in vedere cele prezentate, pentru cricuri se recomandS utilizare a /iletului':::f:r'({;:f# normet, care indeplinepte".i-ui-uin" o mare paf,re din condi}iile impuse

caracteristicile principale ale!ret9l9r de- migcare - pdtrat, trapezoidal. rotund qieristrdu - sunt oate

in tub*t*t"-+.t:.-4.4, *a* *,ioiprezentateprofilele filetelor gi suntotate elementele geometrice, tehnologi" a"*fdd;fi;,ravantajele gi dezavantajele fieciruirofil de filet qi recomand5ri pentru d*t*;;;;;"* in ftncfie de mirimea gi caracterularcinii gi de modul de aclior#e al mecanismului.se precneazd faptul'cdfiletul trapezoidal este cel'mai *iiuatfilet de mipcare, datoritiultiplelor avantaje q^"g"^ lg rr"rinta, fd; ffi;"L

"rr"prezentat in tabelul 4.2 inetaliu, urmirindu-se SR ISo 29bt,; Wz, z,sa{ giigOi.

Nota{iile erementelor geometric" * m*iut.riF; grupate in:c nota{ii eu- catacter general, care so regdsesc la toate tipurile de filete gi sunt

rezentate rn tabelele de dimensiuni din staiiarde:D, Do - diametrur exterior al profilului

1"ly!,respectiv ar fileturui piulifei;d - diametrul exterior al firetului furuburui roiametirr nominar);Dz - diametrul mediu al fi.letului piulifei;\-'----^-w^b: i

dz - diamett"l,T:diy al filetului g'*uUuf"i (dz: Dz);Dr - diametrul interior.al filetului piutilei; - "'dt, dt - diametrul interior al filetului p.r*brrlui;P - pasul filetului;Pa - pasul ehcei(pp: p x numirul de inceputuri);

t notalii specifice' care sunt prezentatein desenele fiecdrui tip de filet, definind formarofilului generator Pi pozdia jocurilor, i"ai"i"a"-se gi eventuut"il rehlii pentrualcurul valorilor elementeloi ge-ometric"'a"n"ii"Jio, aceste notatii.

4.3. MATERIALE

Alegerea materialelor pentru elementele cofirponente ale mecanismelor de tipurub-piulfta trebuie astfel'"fril"ta .ffili-"#ffi;lu *o"auii"i*gTr"rur" impuseransmisiilor: rezistenla, randame"t .ioi"ut, n"uilii"#;ilrr"bitil?.'iri"jlesrsens, ?n

ontinuare,se vor aci, re""'"anoaii d;;l"s;r;;#lfirri}* ;i;G;;t." ereilentere cuprei

|ilf; i}l*niffi#mJf i#l"J,rffi:"-;"d;;;;aum*".ini;;#;",ia,cattJ"$uruburile de migcate se exicutE {f:t:t de uzgeneral pentru construclii (Anexa 13) -u cazul mecanismet"i.sJ'T't-eil@"."'f.*r" ,n**1, respectiv ofeluri de calitatetatate termic (Anexa 1 4), in i*ru"ir-to;



48 Mecan isme pu ru b-piu fi f n" ind rumar de proiectare

Tabelul4.lCaracteristici geometrice gi funclionale ale filetului pdtrat

Profilul debazh este profilul teoretic corespunzitor dimensiunilor de bazL gi anume:

diametrul exterior (nominal), diametrul mediu, diametrul interior. Unghiul profilului o : 0

qi jocul radial a este amplasat intre vdrful filetului gurubului gi fundul filetului piulifei.

Fig.4.l.l

r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazd:

tl: e : A,5P;

t: t1 * a: 0,5P * a;

tz:tt-b:0,5P-b,unde: b:A,25mm- pentru P <4mm; b:0,50mm- pentru 4mm< P sl2mn"6:1,Omm-pentruP>l2mm.

r Avantaje

Randament maxirn, comparativ cu celelalte filete de miqcare.:Dezavatrtaje:

o centrare insuficient6 a piulilei in raport cu gurubul;r rigiditate qi rezistenld a spirei mai mici comparativ cu celelalte tipuri de

filete;o jocul axial - care apare ca urnrare a uzurilor din timpul funcfiondrii - duce la

apar4ia gocurilor la schimbarea sensului de miqcare (uzura se poate

compensa doar prin utiliz.area unor sisteme foarte complexe de compensare,

care nu intotdeauna se justificd, datoritd costului ridicat);r prelucrarea prin strunjire, prin mai multe treceri, conduce la o productivitate

scdzut6.

r Notareo Filet pdtrat cu un singrn inceput, filet dreapta: Pt dxP (de exemplu,

Pt 32x6).o Filet pdtrat cu doui inceputuri, filet dreapta: Pt dxP (2 ?ncep.) (de exemplu,

Pt 32x6 (2 incep.)).o Filet pitrat cu un singur inceput, filet stdnga: Pt dxP stg. (de exemplu,

Pt 32x6 stg.).r Observalie

Filetul pdtrat nu este standardizat in prezent.Valori orientative pentru elementele geometrice pot fi alese din STAS 3202fin). STAS 3126 i3125 (oas mare



Mecanisme $uru

caracteristici geometrice gi funcfionale are filetului trapezoidarTa&lu|4.Z

Profilul de baza (sR rso 2901) este profilul teoretic corespunz5tor dimensiunilor deazA qi anume: diametrul exterior, diametrul mediu gi aiumirur interior (fig. a.2.r).

Fig.4.2.l

Profilele reale ale filetelor gurubului (exterior)-gi piulifei (interior), numite in sR ISo9al profilele Ia mmimum ae iaterii,au dimensi;; nt":"ntate in fig. 4.2.2- profilereu joc la ftndur filetului.(a") qi_f6ra j": p: flancuri - gi ir ng. 4.2.3 _profirele cu joc raun0{ru9tului (a) gi cu joc p" n*"urif"iZl.Unghiul profilului filetului este g : 300.

\D\{)@_

tlrl

/,/t7sx,=30o't



50 Mecanisme gu rub-piu lif[. indru mar de proiecta re

Tabelul 4.2 (continuare)

({^(, dr((!

oc,I

N

ruE,

eo q

(U

I

(\E

\N(\l

E -+

'Fitei'eiteri\\\\\

Fi5.4.2.3r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazS:

H1: 0r5P;

hs : Hc : Ht* a, : 0,5P * 4", unde: c" : 0,25mm- pentru 2mm < P < 5mm;

ar : 0,5mm - pentru 6mm < P < l2mm;d/" : 1,0mm - pentru P > 14mm;

z:0,25P: Htl2;l?l*"* : 0,5a";

Rz*: a";

s : 0,26795 es - unde es este abaterea superioard pentru filetul exterior

(v. Anexa 25).

r Avantaje:

o rezistenld qi rigiditate a spirei mai mari dec6t ale filetului pdt.rat;

o asigurd o centrare bund a piulilei pe gurub;

o prelucrarea prin frezare conferd o productivitate miritd fala de stru4iire;

. folosirea piulilelor reglabile radial (sec{ionate) permite eliminarea jocului

axial, creat ?rn urma lur}.rri flancurilor.

tDezavantaje

Randamentul transmisiei (mecanismului) gurubpiulif5 cu filet trapezoidal este

mai mic decdt al filetului pdtrat.

r Recomand6ri de utilizare

Pentru mecanismele purub-piuli{i care transmit sarcini mari, in ambele sensuri

[18, 19,25,26].: Combina,tiile posibile diametre nominale - pa$i sunt prezentate in SR ISO 2902 Si

SR ISO 2904, pentru filete metrice trapezoidale ISO, av6nd profilul de bazi

definit in SR ISO ?901 (v. +i frg. a.2.1). Dimensiunile de bazd pentru filetelemetrice ISO, dupd SR ISO 29Q4, sunt date in Anexa24.



Mecan isme Suru b-piulifn5I

grupul de lirere LM: rr dxp lM ra;

"ffi;*ryfi:,;flfi

srmbolul fireturuiNotareq cowpretd

a u"ui ma, ;""d;nfidd3, tuebuie sd cuprind' o notareentru simbolul filetului qi aimensiunile acestuia-gi o ,roi*"1*rraru toreranfa fireturui.otarea toleranfei cuprinoe-n'rni ,o.rriol;;;r"*rortoleranfei Ia diametrulediu' Nu este necesar sd se noteze toleranfele la diamei-rele de vard d"oarece pentru n1

:: J1!f,1'ff#fl:Tr: ;,1?*/#, d;;;;ruffil to,eranf ei nioo,ototoeaunaNf^+^-^* , r

.*IilffilJiJTiTlnim"x#rufi;:a:i:t?J:?ff *m:6'Jt$;entru filetur interior (arpiulifei) ri"iifuirapentru fifi;i"*t"rio, (al guruburui).stfel, pentru un firet ,;;";"i;;icu diametrur

"r*ir"rde 40mm pi pasur

de 7mnr,

iletul fiind

dreap",^lil1 .** tltyn*, -,1"ryryil"-p.il'"*" vor fi definite erementereomponente qi toleranlel"_ry".ru piufifr,

'urubpi ajustajul filetat sunt: pentru piulilagllet interior): Tr 40xi _irr-*-

*o pentru $*ub.(g:l exterior): Tr 4ax7 - 7e;'

Diametrele nomina,le sunt plasate pe trei girurl ,""o

lffirtffit#fff;n*:lt"*" i*:":ffiffi#"orl {rur 2 pentru diametrurominarsuntprezeniaridoi;;;"i;Jl#ffi;,_#_ j,fr ili3*TJil#ffiT#""Tf#lj*zentatingroeat r" at",i" z+1, i.."-ilaa"J"-se forosirea paslor normari.

'i5,,Blezoidal

cu un singur inceput, firet dreapta: Tr dxp (de.exempru,

' #d::ffifX1;t $*inceputuri, filet dreapta: rr dxpr, (ppp.onr) (de

o Filetul trapezoidal p" ,terrn,grupul de lifere r r\,,. .r__ r-.;L:, noteazd ad6ugdnd dupi simbolul filetrrh,i

r pentru ajustajul filetat: Tr 40x7 _ jWTe-

I Observa1ie:

ff# H#Hj:f'^TllTfiletul piuli.tei si al quruburui pi abaterile firndamentare

prezentatet *ll"tllcteristice'precum gi notarea completd a filetelor sunt




52 Mecan isme gu ru b-piuUfn. in d rumar de proiectare

Tabelul4.3

Caracteristici geometrice qi func{ionale ale filetului rotund

Profilul nominal al filetului exterior gi cel al filetului interior (fig. a.3.1) sunt profilele

care definesc dimensiunile nominale ale filetului qi anume: diametrul exterior, diametrulmediu, diametrul interior (STAS 668), unghiul profilului cr : 300 9i jocul a la vdrf gi ia

fund, centrarea fiind pe flancuri.

Fitefeiterior

xd f itetutu

Fig.4.3.l

r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazil:

t: I,866P;

h:0,5P;tz:0,0835P;a: 0,05P;

r Avantaje:r rezistenfd sporit6 (fa!a de filetul trapezoidal) ia obosealE, concentratorii de

la fundul filetului fiind netnsemnafi, datoritb razelor de racordare mari;

o funcfionare mai sigur6 gi durabilitate sporitd, in condifii nefavorabile de

exploatare (prai nisip, norol, ap6);

o montarea este ugoar6, datoritd lipsei muchiilor.

rDezavantaje

Tehnologia de fabricalie mai dificili, forma frezei fiind nnrlt mai complexd faf6

de celelalte tipuri de filete.

r Recomanddri de utilizare

La mecanisme qurub-piulifd supuse la sarcini dinamice mari,cu inqurubdri gi

dequrubdri repetate, in prezenfa impuritdf ilor.

r Notareo Filet rotund cu un inceput, filet dreapta: Rd dxP (de exemplu,

Rd 40x4,233).

. Filet rotund cu doui inceputuri, filet dreapta: Rd dxP"ur.; (PPp.'nr) (de

exemplu, Rd 40x8,466 (P 4,233>).

b: A,683P;

r:0,2385P;rr: 0,255579P;r't: 0,221P.



_ Mecani53-

caracteristici geometrice qi funcfionale ale filetului ferdstrduTabelul4'4

Profilul nominal al filetului exterior gi cel al filetului interior (frg. a.a.Dsunt profileleare definesc dimensiunile nominale ale filetului gi anume: diametrul exterioro diametrulediu' diametrul interior (srAS 2234/l; 2234/2; ZZiitll. unghiul profilelor activet : 30 9i unghiul profilelor pasive, intre care se realizeazii jocul e, u., : 30o.

Fig.4.4.1

r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazd:d: D; hs : Ht I 6tc: 0,g6777p;H: l,5&78p; a: Al JF ;

Ht:0,75P; _ w:0,2634gp;a":Q,ll777p; e:w_a;

rAvantajet *:AJ2427P'

r centrare bun6 a piulifei ?n raport cu gurubul;r preia sarcini mari, intr_un singw sens;r fundul filetului este executat cu nza mare de racordare, fapt pentru careconcentratorul de tensiuni este foarte mic;r randame*

94: apropiat de cel al.filetuiui pdtrat, datoritd inclindrii mici arofilului activ (inciinare tehnologicd);

. se executd prin frezare, cu produ-tivitate rnare.t DezavantajePreia sarcina intr_un singur sens.r RecomandAri de utilizare -Pentru transmiterea sarcinilor mari, variabile gi cu qoc, intr-un singur sens

. fVorl?I"-Ole:construclia preselor,

"arfig"fe-_a"uiui"fo1*gr"f" ",".;.e---

o Filet ferdstrdu cu un inceput, filet dreapta:. s dxp (de exemplu, S 36x6).'5'let??ifi: cu mai multe inceputuri: t o,io,-cd;l to""x"mpr,,,

o Filet fer'strdu st6nga, cu'n inceput: s^d*p LM{de exemplu, S 36x6 LM)- Filet ferdstriu st6_nga, cu dou5 inceputuri: S ;*bn (ppp.nr) LMde exemplu, S 36x12 (pOl I.n,{).



54 Mecalisme gurub-piulifI. indrumar de proiectare


Notures completd a filetului ferf,strdu, cu indicarea cdmpului de toleran![, se faceconform STAS 223413.

CAmpul de toleranlE se noteazd prin simbolul cimpului de toleranld al diametruluimediu. Simbolul cdmpului de toleran![ se plaseazi dup6 simbolul filetului (notat maiinainte) gi despdrlit de acesta printr-o linioar[. Astfel, pentru filetul interior, notafia estes dxP - 7H (de exemplu, s 36x6 - 7H), pentru filetul exterior este s dxp - 7c(de exemplu, S 36x6 - 7c) qi pentru ajustajul filetat (gurub-piulitt) este S dxP - 7II/7c,(de exemplu, S 36x6 - 7l1l7c).

I Observatie

Tolerantele la diametrele medii (TDr, Td2) qi la diametrele interioare (TD1,

Td:) sunt aceleagi ca la filetul trapezoidal (v. Anexa 25).

Piulilele se execut5, in general, din materiale antifricfiune, pentru a se diminua frecareaqi uzura in timpul func1ion5rii. Pentru piulilele fixe (la cricurile telescopice, cu dubl6 acliune,prese) se folosesc cu precddere aliaje de tip Cu-Sn (Anexa 17) sau fonte cenuqii(Anexa 16). Deoarece caracteristicile mecanice ale acestor materiale sunt mai scdeute dec6tale olelului din care este executat gurubul, uzarea se produce la nivelul filetului piulitei, fiind"prot-ejat" astfel qurubul, mai dificil de executat qi cu dimensiuni mult mai mari.

In situalia in care piulilele au forme speciale - prezintd bolpri, la piulilele cricurilor cu

pdrghii, sau ctnd piulip este corp comun cu roata de clichet, la cricul cu piulil[ rotitoare -materialele folosite se recomand[ a fi ofelurile de uz general pentru construc{ii sau oleluricarbon de calitate (v. Anexele 13 qi 1a).

Corpurile cricurilor se execut6 in construcfie turnatl, materialele recomandate fiindo{elurile turnate (Anexa 15) sau fontele cenuqii (Anexa 16), respectiv in construc{ie sudat[,elementele componente ce ufineazf" a fi sudate fiind executate din oleluri de uz generalpentru construclii (Anexa 13). Alegerea variantei constructive - turnatd sau sudatd - sejustific6 in funclie de seria de fabricalie.

In cazul cricurilor cu pirghii, corpul este format din placa de sprijin pe sol pi cea de

suslinere a cupei, intre acestea gi piulile (in cazul cricului cu doud piulile), respectiv intreacestea qi o piulild gi un laglr de sus{inere (in cazul cricului cu o piulild) se interpunp0rghiile, prin asamblbri cu bolpri. Plbcile de suslinere se recomandd a fi executate inconstruclie turnatd", folosindu'se ca material ofelul turnat (Anexa 15), respectiv fonta cenugie(Anexa 16), sau se executi prin agchiere, din o{el de uz general pentru construc{ii(Anexa 13). Ptrghiile se executl din tabli de o!el, forma acestora fiind oblinut[ prin $tantare

qilsau prelucrare mecanicd.

Cupa, ca element de suslinere a sarcinii, se executi in construclie turnat6, materialelefiind ofel turnat (Anexa 15), respectiv fontl cenuqie (Anexa 16), sau se oblin in urmaprelucrdrilor mecanice, din o{el deuz general pentru construcfli (Anexa l3).

Clichetul, ?n construclie orizontal sau vertical, se executi din tabld, prin prelucrarimecanice.



turnat (Anexa 15) sau fontd cenugie (Anexa. te;, ,u,, din ofel de uz general pentruconstrucfii, prin prelucrdri mecanice.In calculele

de rezistenfd sunt necesaxe caracteristicile mecanice principale ale acestormateriale - rezistenfa la rupere la tracfiune (R,), lirnit;. de-curgere

(A,-.*rp*"tiv

Rpoz) $iventualele duritafi h liware*). Pentru materialele uzualfolosite ta m""unirmle gurub-piulifdde tip ctic' sunt prezentate, in Anexele 13...17, u"*rt" caracteristici mecanice, dupd cumtnmeazd:

o Anexa 13 - caracteristicile mecanice pentru ofeluri de uzgeneral pentru construcfii;r Anexa 14 - caructeristicile mecanice pentru ofeluri carbon de calitate;o Anexa r5 - caracteristicile mecanice pentru ofeluri turnate;o Anexa 76'carccteristic'e

mecanice pentru fonte cenuqii;o Anexa 17 - cancteristicile mecanice pentru ariaje cu-sn.Pentru fiecare material este indicat qi modul de notare, conform standardelor in vigoare.

4,4, CALCULUL MECANISMELOR $URUB.PIULITA

Proiectarea transmisiilor mecanice de tipul mecanismelor qurub-piulifr impunerezolvarea problemelor legate de stabilirea structurii mecanismului, de calcutirt o" rezisten{dal elementelor componente, de stabilirea formei constructive a acestoru, ,i" s6 rdspunddunei funcfion5ri corecte, pentru ca in final s5 fie definitivati formaconstructivd a ansambluluimecanismului.

Pentru elaborarea proiectului este necesard parcurgerea unor etape, ce vor fi prezentatein continuare, astfel structurate incdt rezultateie fiecireia s6 fifinr;ze date pentru etapaurmitoare gi/sau s6 defineasca forma elementurui proiectat.

4'4'l' stabilirea schemei structurale a mecanismului gi a ?ncircirii principalelorelemente componente

Prin schemele structurale, stabilite_ de citre proiectant, se evidenfiaz6 elementelecomponente ale mecanisnlrtui pi modul de ftnclionare a ansamblului transmisier, fiindosibild determinarea incdrcdrii fiecdrui element, ?n vederea efectudrii calculului derezistenfa' Pe schemele structurale, mecanismul ie acfionare este prezentat simpl ifrcat,structura acestuia fiind stabilitd ?ntr-o etapdulterioard.

Realizarea corectd a schemei structurale gi inlelegerea modului de funcfionare aransmisiei sunt foarte importante in fazainiliala i r"itLir?proîectului, de ele depinz6nd, in

ffi;#trH?.proiectarea corectd a ansamblul"i $i;id;;u p".4.*urri,r"r it"p"r; prin tema

In continuare' se. prezintd schemele- structurale gi incircarea principalelor elementeomponente ale mecanismelor gurub-piulilEt utir.u,ite*uit""rr"rr,.

-)in unele lucrEri se folosesc notaliile R, -+ o,gi ,R, _l oe2.



Mecanisme qurub-piuli . Indrumar de proiectare

4.4.1.L Cricul simplu

Schema structurali qi sarcinile care incarcd elementele cricului simplu sunt prezentate in\e. +.+. Principalele elemente ale unui mic simplu sunt: cupa l, purubul de migcare 2, piulilaqa 3, corpul 4 gi mecanismul de aclionare 5, prin care se intervine *trp.u gurubului demipcare 2.

Pe schema structural[ se poate urmdri modul de funcfionare al cricului simplu(fig. 4.4, a). Prin intermediul mecanismului de aefionare 5, se produce rotirea qurubuhi d in

Piulrtu 3, acesta executdnd qi miqcarea de translafie, in sensul ridiclrii lcoboiarii; sarcinii.Intre cupa 7, eare r6mAne fixA in procesul ridic6rii (cobordrii) sarcinii, gi purubul de miqcare2, care se roteqte fap de aceasta, se formeazd o cupld de &ecare de tip pivot.

Cupa{1) Surubut (2 ] PiutilafixaB[ Corpul(4)

t|. M o M AM n M

Fig.4.4

Pe schema structuralS se poate stabili qi inchrcarea elementelor componente(fr.g. a.a. b). Toate elementele cricului simplu sunt solicitate la compresiune - de sarcina deri{ic{ Q - gi la torsiune - de momente de torsiune ce se pot stabiii urm5rind funclionareacricului. Pentru cupq qi qurubul de migcare - pe porfiunea dintre cup[ qi mecaniimul deag,tionare - momentul de torsiune este momentul de frecare Mlcare apare ?n cupla de frecare

dintre aceste elemente" Celelalte elemente qi qurubul de migcare - pe po4iunea dintremecanismul,de aclionare

-qipiulila fixa - sunt solicitate de momentul de ?ngurubare Mins din

cupla.elicoidalE qurub-piulilE fixi. Momentul motor M*, realiz.at de mecanismul de acfionare,trebuie s6 echilibreze atdt momentul de inqurubare Mtuc cdt gi pe cel de frecare M7, deii M^:M*u + It4n

4.4.1.2. Cricul cu pialiyd rotitoare

Schema structurald pi sarcinile care incarcS elementele cricului cu gurub gi piulif5rotitoare sunt prezentate in fig. 4.5. Principalele elemente ale acestui cric sunt: cupa l,gurubul de migcare 2, ptuhla rotitoare 3, corpul 4 qi mecanisrnul de acfionare 5, prin

carese

intervine asupra piulilei rotitoare.



Modul de funcfionare ar cricului,.cu^piuli.1e

rotitoare se poate urm5ri pe schematructurald (fig' 4'5, a)'lth totir.u piotirei z, prii-i"t.##iur-ru*r*,iiuil" *gonare 5,

urubul 2 va executû dgq

'or$;;;;"e"!ilJi"]'r"'r'""rir3^ridicarii

(coborarii) sarcinii,otirea acestuia fiind impieddd;;;;d" o" ir*irrli Jniouraihtre purub si corpur 4.

o,sf ?ne

Mm = Mins *Mf

M

n q,M^v,J' rtns

Fig.4.5Datorttd imposibilitdtii rotirii gurubului Ia cere dou6 capete (in zona cupei pi cea a

orpului)' acesta poate fi'consiaeiai, r",i.p"ir"""il"i# , ca ogrindd incastratd la ambereiff illi;'i'l?i33'1il:tffi:,?fiff,ru*:l*r,tm*t"*"Ti#1,ffi"#:;**lti?porfiunilor o" u*:l^l.i

i:- l*utuui;yod, respectiv aioir* ti*ri qi corp. Fiecare din acesreorfiuni vor fi incircate cu moment" ai. i"r1i,Irr_';ilil; 0,5ltrt,s,trecirea de la un sens laeldlalt de incdrcare a tiiei P"*u"iJ.ariraoou-s" iri"orri

""nral6, apiulifei (fig. a.5, b).

"t"-ffffinJ:*"jffi";*m:-".i"urui "j" ""rp'*rir"ea, sar"ina'"*"'irr"ur"d acesrePrin mecanismul--de u'"gio,r7r:", monra| pl niulifa, trebuie96 se renriz.ezeun momentotor M^ ctte s6 echilibre r uiat î"tur 0." Liunjul, i M,,r"et fioii;ffi de frecareMyny';;,,,\;i:^

de frecare (da-regurd ;";;h"#"u*,o dintre piurila qr corp, deci

4.4.1.5. presa cu gurub cu doud coloane

schema structurald qi sarcinire care incarcd erementeresunt prezentate in fi', a.6. rrinciparerlgr--*!" ;q,,I;':.i#&:tj,,Hr,'i!fr:i3irfr;ixd 2' traversa

-ojlL l"d. ; lecairismur i"-u"il""*e-5, prin d;";- acfioneazdffi%iffi3*i"o;.**uo' caorur 'i $e. i.i,;;'"*;fu din praca de bazd6, traversaModul de funclionare se poate urmdri pe schema strumiscare 1 realaeazdatdt miqcar"u J. .o,u1i", io u.*u ;,#Iif:1i*3;1i* ;l' jillXT:i:

Corpu( ( 4 )





Mecanisme gurub-

[orput cricutui(5]

Mm=Mf+Miring II

M ins ll

0 Mintfi

abFis.4.7

Astfel, la cricul telescopic, din fig. 4.70 a, se observd cd la aclionarea mecanismului deaclionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta se va roti iurpreunE cu gurubul prrncipal2,cele doud guruburi fiind solidartzxein cupla elicoidali gurub principal - piulilb din qurubulsecundar (dac6 Mns r) M).inacest fel, apar migciri relative intre capul gurubului principal 2

Pi cupa l, respectiv intre qurubul secundar 3 qi piulita fixd 4. Cunoscfind modul defunc{ionare, se pot stabili sarcinile care incarcd elementele componente (fig. 4.7,b). Astfel,cupa I gi gurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q qi La

torsiune de momentul de fiecare M1dncupla de frecare; qurubul secundar 3 gi corpul 5 suntsolicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q Si la torsiune de momentul de irqurubare

Mnsn din cupla elicoidald qurub secundar-piuli1d fix6; piulifa fixa 4 este solicitatdlatracfiunede sarcina de ridicat Q qila torsiune de momentul Minq 11.

La cricul cu dublS acfiune, din fig. 4.8, a, se observd cd prin intervenfia asupramecanismului de acJionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta ie va roti impreun6 cuPiulila qurubului.principal, cu care face corp comun, astfel in96t purubul priniipal 2 vaefectua.doar o migcare de translafie, impreund cu cupa 1, solidarizattrde acesia. ln bcest fel,apar migciri relative qi momente de torsiune ?n cele doud cuple elicoidale: M*r r - in cuplaelicodalS Surub principâl-piulifa din qurubul secundar $i M*t n - in cupla elicoidaH guiubsecundar-piulit[ fixA. In aceastd fazi" se pot stabili qi sarcinile care trcarcl elementelecomponent! (fiS..4.8,

-b).-Astfel,cupa I qi qurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune

de sarcina de ridicat Q Sila torsiune de momentul de ingurubare MysT; qurubul secundar gico_rpul sunt solicitate la compresiune, iar piulila fixd este solicitatd la iracliune de sarcina deridicat Q qitoate acestea la torsiune de momentul de trqurubare Mioun.



Mecanisme qurub-piu indrumar de proiectare

o M intl

M inSII

Mrn" M?nsl *MinslI

h

Fig.4.8

La ambele cricuri, j1 locul in care este plasat mecanismul de acfionare, actioneazd

intregul moment motor, determinat cu relalia

M*= F*Lc,

in care: F^: 15A...350 N regxezintd fo4a cu care act'oneazd utilizatoruli L" - lungirnea

manivelei.La calculul momentului motor, trebuie sd se fin6 seuuna de momentele rezistente:

o pentru cricul telescopic

M* : My + Mns u',

o pentru cricul cu dubld acfiune

Mn:MrrstIM*+,t.

(4.2)

Pentru alegerea uneia din cele doud variante de cricuri cu dou6 quruburi, se poate apela

gi la criteriul limensional (in6lfimea cricului in pozilie strdnsd), in condiliile impunerii

aceleiagi indltimi de ridicat ,FL Pentru a se putea compaf,a aceste dimensiuni, se va stabili,

pentru h""*" din cele dou6 solu{ii constructive, modul de realtzare a cursei de ridicare.

La cricul telescopic, cursa de ridicat este realizat[ ?n totalitate de qurubul secundat,

lungimea filetati a acestuia fiind

(4.1)

(4.3)



Mecanisme gurub-piulifi 6l

lsII:H+Hoa, {4.4)

unde: H este in6l{imea de ridicare (H: Hd; Hp u - lungimea piulifei fixe. $urubul principaleste utilizat numai pentru apropierea cupei de sarcina de ridicat. in consecin{6, lungimea

filetat6 a acestui gurub se alege constructiv, c6t permite lungimea gurubului secundar.La cricul cu dubi6 acfiune, cursa de ridicare este realizatb prin participarea atdt a

qurubului principal cdt qi a purubului secundar. Constructiv, sunt posibile doui solulii privindsensurile de inclinare ale spirelor filetelor celor doud guruburi gi anume: filetele au acelagi

sens de ?nclinare (dreapta sau stdnga), respectiv cele doud filete au sensuri de inclinarediferite. tn situalia acceptdrii soluliei cu filete inclinate in acelagi sens, la rotirea qurubului

secundar, pentru ridicarea sarcinii, gurubul principal va cobor6. Se va realiza astfef la orotafie completd, o cursi egald cu diferenla pagilor celor dou6 filete (Pn - gurub secundar gipr - qurub principal). Realizarea hdtimii de ridicare impuse Ff necesitS un numfir foarte mare

de rotalii ale gurubului secundar, deci o lungime foarte mare a acestuia. tn cazul ?n care

sensurile de inclinare ale celor doud filete sunt diferite, la o rotafie completd a qurubuluisecundar, tn sensul ridicSrii sarcinii qurubul principal se va deplasa in acelagi sens, in urmarotirii piulifei din purubul secundar. La o rotatie completd, se va realiza o cursd egal6 cusuma pagilor celor doud gurubwi (P1 + Pl, in6llimea de ridicare impus5 fy' realiz6ndu-seprintr-un numdr mic de rotalii ale gurubului secundar, iar lungimea acestuia fiind mic5.Pentru aceastd situalie constructivd, se pot stabili lungimile filetate ale guruburilor, dacd se

cunosc Ai lungimile celor douS piulife Hs Si Hs - plecdndu-se de la faptul cd porfiunilefiletate ale celor doud quruburi, care

.particip6,la realizarea in[lfimii de ridicat, sunt

proporlionale cu paqii acestora l+ = +l cu relafiile:'\Pl

lrt

)

I,r = Hr + Hpr = H#h+

Hrr;

l,rr = Hrr + Hprr = H#+ Hpn.

(4.s)

(4.6)

De regulS, lungimea gurubului principal se alege mai mare decdt cea rezultatd dincalculul cu relalia (4.5), diferenfa dintre aceste lungimi fiind utilizatd pentru apropierea

gurubului principal de sarcini.

4.4,1.5. Cricuri cu pfrrghii

Schemele structurale qi implicit modul de funclionare al cricului cu pdrghii sunt diferitede ale celorlalte cricuri, la ridicarea sarcinii participdnd gi noile elemente ale acestora -pArghiile.

Frecvent folosite sunt cricul cu pdrghii cu o piulil5 (tip Dacia), a cdrui schemd

structurald este prezentat6 in fi5. 4.9, a, gi cricul cu pdrghii cu douE piulile, cu schema

structurah prezentatd ?n fig. 4.I0, a.

Principalele pdrfi componente ale acestor cricuri sunt: cupa l, suportul cupei 2, pilrghtile



Mecanisme gu indrumar de proiectare

1

o

J

L

A

Fig.4.9

M -M^"m -" tns

M'n

=2Min*b

Fig.4.10



Mecanisme turu uli{I

3 (in numir de oqt), $|!bul de migcare 4, piultfa 5 qi lagarul cilindric 6 - tacricul cu oiulif6, respectiv piulitrele 5 si 6 - la cricul ,u io,ri piu4l, phca de bazd T qi mecanismul decfio_nare 8, ataqat gurubului de miqcare 4.Modul de funclionare al celoi doud cricuri se stabileqte urmirind schemele

structuraleale acestora.Astfel' la cricul.cu

fTghil cu o piulilS (fig. 4.9,a), la care patru parghii sunt articulate laolprile piuli(ei 5-9i

ceielalte patru la bolgurie l"gdfi"i citindric 6,-Ia-o ro.ug" complet* aurubului' piulila 5 se apropie de lagdruf 6 cu rir pas at filetului, ,"*uenio inrgime deidicare ce depinde1i

de lungimea iatghiilor. n"ii"*"u hatimii de ridicare se face cudistanfe variabile, maimari in apropierea valorii minime a unghiului cr de pozilie al p6rghiei qimai mici la valori mai mari ale aceluiagi unghi.La cricul cu doud piulile (fig. 4Ja, a7,la carepatru parghii sunt articulate cu piulifa 5 qicelelalte patru cu piulila 6, la o iotafie completd u iuruuurrri cele doub piulife se apropie cuoi pagi ai filetului, indlfimea de ridicare ninc

t rr"ii" qi de lungimea parghiilor. gi la acestecricuri indllimea de ridicare se realizeqzfrcu distante variabile, mai mari la unghiuri * mici gimai mici la valori Yt ?t:aceluiaqi unghi. Pentru iahzueaacestui mod de fu]qionare, celedoud porfiuni ale filetului ce formeazi r"pr"

"ri";;"b ; piulilele 5 qi 6 vor avea acelagifilet' dar cu sensuri diferite de inclinare a spirelor, una filetatd dreapta gi cealalt6 filetatdst6nga, I ----' ."vqPLa tr u(

Determinarea sarcinilor (forfe gi momente) care ?ncarc6. elementele componente alecricurilor cu pdrghii se poate efectul urmdrind schema de, incrrcare cu forfe (fig. a.11) gischemele din fig' 4'g,b qi 4-10, b, in care este prezentatd gi inc6rcarea cu momente.Dacd forfele care incarc5 elementele

"rl""rilot "" o"** cu una gi cu doui piulife suntidentice, inc'rcarea cumomente este diferitr (v. fig. 4.%;; 4J0,b).Forfele care ?ncarcd elementele cricuriloi

"nferghii depind at6t de sarcina de ridicat p(constantd) c6t gi de unghiul de pozilie al pdrghiiloi u (variabil). solicitrrile fiind statice,pentru calculul de rezisten{i trebuie determinaie sarcinile maximeo care corespund valoriiminime ale unghiului de pozilie al pdrghiilor crmin. Din rafiuni constructiv_funcfionale gi arn'iimii sarcinilor, se acceptd o valoare minimd o.,,. pin fig. 4.1 I rezultd forfa care solicitdp6rghiile la compresiune

R= Q

2sin cr*6 '

respectiv forfa care solicitd gurubul la tracliune

F = Qctgo.în.

(4.7)

(4.8)

Momentele de torsiune care apar in timpul firncfiondrii cricurilor cu p6rghii, in zonele incare existd miqcare relativd intre elementele cricuriior, sunt {irncfie de tipul cricului - cu opiulitd sau cu dou6 piulitre.

La cricul cu p€rghii cu o piuli,t6, momentul care incarcd gurubul de migcare estemomentul deingtrrubare Mtus, Qara aparc in cupla elicoidalE qurub-piuli16. Momentul motor,tealaat prin mecanismul de acfionare, trebuie sr invingb suma momentelor rezistente:



64 Mecanisme qurub-piulifi. Indrumar de proiectare

momentul de inqurubare Mins gi momentul de frecare M6 carre apare in rulmentul axial cu bile,

montat intre qurubul 4 qi suportul lagdrului 6, deci M^ = Mins + M1$. fig. a.9).

=Mg=0=)S=0h

Fig. 4.11

La cricurile cu pdrghii cu doud piulile, gurubul de miqcare, pe porfiunea dintre cele doud

piulile, este solicitat la torsiune de momentul de inqurubare M6s, earrl apare in prirna cupl6

elicoidal6 gurub-piulifE. Dupd cea de a doua piulild, se adaugl gi momentul de ir4urubare din

aceastE cupl[ elicoidald, astfel cd mornentul motor, realuat prin mecanismul de acfionare,

este M^- 2Mw (v. fig. 4.10).Indllimea de ridicare I/ este realizatd prin alegerea corespunz6toare a lungimii pdrghiei

gi/sau a unghiului de pozilie maxim al acesteia. Deoarece in faza de proiectare este dificil a

estima o anumit[ lungime a pArghiei, este recomandatd alegerea unghiului de pozilie maxim

c[ru* gi a celui minim o,6n (se recomandii c[.a*: 800; c6n : 300).

Lungimea p6rghiei |flg. a.lz)

,- H.t:2\iro^^-rrrorr)'

recomanddndu-se pentru / o valoare intreagd.

(4.e)

Lungimea filetatd a purubului se determind in funcfie de tipul cricului - cu una sau cu

doua piulife - gi este compusd din lungimea util.6 /,, necesard pentru ridicarea sarcinii, cdreia i

se adaugd lungimea piulilei //o qi lungimea necesard strdngerii complete a cricului /", pentru

depoztare.

Lungimea utild se determini cu relaliiJe (v. fig. 4.12):o pentru cricul cu o piulild

/\lu = 2 llcosomin - cosct.*J,

e-n

t,

(4.10)





Mecanisme $uru . indrumar de proiectare

o pentru cricul cu dou6 Piulile

l, = Hp + l, + l, = Hp-l coso.* * rlP - t' (4.14)

Pentru stabilitatea mecanismului qurub-piuli1b cu pdrghii, pfughiile sunt prevdzute, la

capetele din zona suportului cupei gi la capetele din zona plicii de bazil, cu sectoare dinfate

care, ?n ipotezaacliondrii centrice a sarcinii de ridicat Q,nusunt solicitate (v. fig. 4.11' b).

Obsemalie.: Deoarece proiectanlii tineri (studen{ii) sunt tenta}i sE accepte exact

lungimile rensltate?n urma calculului se recomandd alegerea unor valori intregi pentru aceste

lungimi gi efectuarea in final a unei verificiri grafice.

4.4.2. Etapele de calcul pentru principalele elemente componente ale

mecanismelor qurub-PiuHfn

Din schemele de incdrcare a elementelor mecanismelor gurub-piuli16 prezentate in

frg.4.4...4.10, rezvkd solicitarile acestor elemente qi secliunile periculoase, unde se vor

efectua calculele de dimensionare sau de verificare.

$uruburile de migcare sunt solicitate la compresiune sau tracfiune 9i la torsiune 9i se

dimensioneazdlasolicitarea de compresiune sau tracliune, cu o forf6 rnajoratl" numitd fo4d

de calcul pentru a se lua in considerare qi aportul solicitdrii de torsiune. Dup6 alegerea unui

filet standardizat, quruburile de migcare se verificd la solicitdri compuse qi la stabfitate

(flarnbaj),

incazul quruburilor solicitate la compresiune (qurubul cricului simplu, cricului cu

pidila iotitoare, presei, precum gi guruburile principale ale cricurilor telescopice qi cu dubl5

acfiune).

Dimensiunile piulilelor in secfiune transversalE se adoptd constructiv qi se efectueazil o

verificare la solicit5ri compuse. Lungimea piuldelor se determind ?n func1ie de pasul filetului

qi de num5rul necesar de spire, stabilit din condilia de rezistenld la strivire a peliculei de

lubrifiant care trebuie sd existe intre spirele qurubului qi piulilei (Ho = Pz).

Dimensiunile corpurilor cricurilor se adopti constructiv qi in final se efectueazd o

verificare la compresiune - pentru cricurile simplu, cu piulifi rotitoare, telescopic Ai cu dubla

actiune -$i

ta #iuir"u suprafelei de agezate a cricului. De reguld, se considerd cd talpa

cricului se ageazd pe o sc6ndurS.

La alegerea mecanismului de acfionare, se va avea in vedere atit pozrlia acestuia cdt qi

modul de funclionare a mecanismului purub-piulifd. Astfel, pentru cricurile telescopice pi cu

dubl6 acfiune se poate alege atdt mecanismul de acfionare cu clichet orizontal c6t qi cel cu

clichet vertical (o"up.

5). Pentru cricurile cu pdrghii, cricurile cu piulild rotitoare gi prese, se

alege mecanismul de ac{ionare cu clichet orizontal.

4.5. SCHEME STRUCTURALE DE MECANISME $URUB-PIULITA

in acest subcapitol se prezint6 mai multe scheme de mecanisme qurub"piuli!5, utilizate in

diferite scopuri, urmfuindu-se - ca gi in cazul mecanismelor prezer$ate anterior - elementele

componente, modul de funclionare qi ?ncdrcirile principaleior elemente ale acestor

mecanisme.



crtcuri pe glisiere- in cazul in care dup[ ridicarea sarcinii aceasta trebuie deplasat[ peorizontal5" se folosesc-cricurile pe glisiere. Acest lucru se realizeazil printr-un mecanismgrrub-piuliSi la carc elementul conducitor este gurubul 6, care efectueazl migcarea derotafe, iar elementul-condus este piuli{a, care realizeazd,miqcarea de translalie, aceasta fiindsolidarizatd de corpul cricului 4, care realizeazd ridicarea pe vertical[ u ,ur"inii. ir-t".

*.ii,a 9i b sunt prezentate dou[ variante de astfel de cricuri. prnt"r ac;;;;- verticali asrrcinii, este utilizat un cric simplu (fig. a.T3, a), respectiv un cric cu piulip rotitoare (fig.4-13' b), pentru deplasarea pe orizontalS fiind utllizit acelapi mecanism, p"ot* care estepezentatd gi schema de incircare a gurubului, cu fo4b gi momente (fig. 4. r 3,

").]; ni- o.ii,

d srnt prezentate variante de montare a gurubului p"nt* deplasarea pe orizontal[ a sarcinii,h care insl se modific5 schema de incdrcare a gurubului.

orizontat(6

)

Deptasarea sarciniispre slSnqa

ubut orizontal (6)

Deplasarea sarciniispre dreapla

r-%-

777ivv

Ew-

2777v

Fig.4.l3



tndrumar de proiectare

Cric cu piul4d rotitoare. O variantd a cricului cu piulil[ rotitoare este prezentat[ in

fig 4 14. La aceastd variant5-, piulila 3 se sprijind pe corpul cricului 4 prin intermediul unui

guler (fig. 4.L4, a\, fiind solicitatillatractiune, spre deosebire de solulia din fig. 4.5, la care

piutilu'este sprijinit[ pe suprafa]a inferioard, fiind solicitatd la compresiune. Schemele deincarcare ale principalelor elemente ale cricului sunt prezentate in fig. 4.14,b.

Fig.4.14

Cric gurub-pi"Wfr*d.. Pentru ridicarea sarcinii, la cricul prezentat in fig 4.15, a, se

folosesc dou6 bolfuri solidar legate de corpul superior 3 al cricului, care realizeazd migcarea

de translalie, corpul inferior 4 fiind legat de suportul 5, printr-o dubl[ articulafie. Piulila 2 este

Corput (/' Iiutila rotitoare [3]

Mr'Min'+Mg

Fig.4.15

*MfII



Mecanisme guru b-piulifi

fixd tn corpul inferior, qurubul 1 fiind cel care realizeazd atAt miqcarea de rotalie, prin

mecanismul de ac{ionare, c6t qi pe cea de translafie. tncdrcdrile principalelor elemente ale

cricului - gurub, piulila fixd, corp superior, corp inferior - sunt prezentate io fig. 4.15, b.

Cric Surab-piuli{d pentru ridicarea sarcinilor laterule- La criculprezerrtat

ln fig. 4.16,este prevEzutdtalpa laterald 1, pentru ridicarea sarcinii p. $urubul2, pe care este montat

mecanismul de acfionare, realizeazd migcarea de rotafie, iar piulila 3, solidar legatl de talpa

I, realizeazh miqcarea de translafie.

Cric cu garab gi pdrghii pentru bdrci de salvare. Cricul prezentat in fig. 4.17 este

prevdzat cu cdrligul I pentru ancorarea bdrcilor. Mecanismul de acfionare este ataqat

gurubului 2, care executi mipcarea de rota{ie, piulila 3 rcalizhnd miEcarea de translafie.

P6rghiile 4 gi 5, prin lungimile lor, definesc zona de ridicare a blrcii. inc5rcarea cu fo4e qi

momente a elementelor mecanismului se stabiieqte printr-un echilibru static al mecanismului.

69

Fig.4.18

I unor ghidaje executate in suportul

l pdrghiilor.

Fry.4.17

Cric cu pfrrghii gi platfurmd.

Cricul prezentat in fig. 4.18 reprezintdo variantd a cricului cu pArghii cu doud

piulile (v. fig. 4.10), la care s-a re{inut

numai partea superioard. Prin renun-

larea la angrenajul dintre pdrghiile 3, a

fost nevoie si se prevad6 un lagdr 5,

pentru ca platforma 4 sd se deplaseze

axial cu acesta. Mecanismul de ac{io-

nare este ataqat gurubului l, prevhzut

cu doud porliuni filetate - dreapta, res-pectiv stAnga. Prin deplasarea axiald

simultand a celor doud piuli{e 2, prin6, se rcaltzeazL ridicarea sarcinii, prin

Fig.4.16



70 Mecan isme gu ru b-piu [f n. ind ru rnar de proiectare

Cricuri cu pfrrghil Cricurile prezantate in fig. 4.19, a gi b realizeuzfndicarea sarcinii la

distanle relativ mari fa!6 de sistemul de acfionare. Aceast6 distanfl este dependentd de

lungimea pdrghiei 4, de care este legatd cupa 1, prin intermediul unei articulalii. La schema

din fig. 4.19, a, qurubul 2 este element conduc6tor, piulila 3 executAnd doar migcarea de

translafie, prin intermediul unui ghrdaj executat ln elementul bazd 7. La schema din

fig. 4.19, b, elementul conducdtor este piulila 3, gurubul 2 executdnd migcarea de translatie,

tot prin intermediul unui ghidaj axial executat in elementul bazd 7. Pdrghia 5, alituri de

pfoghia4,participalarealizareahAtimiideridicare. Schernele dennclrcme ale gurubuluidemiscare

Fig.4.19

sunt prezentate pentru fiecare variantd in parte. Pentru stabilirea sarcinii F care incarcl

qurubul, este necesar sd se stabileascd reacfiunile in cuple, in mod asem6n6tor ca la cricurile

cu pdrghii.

4

6

55



Mecanisme gurub-piuli

Prese cu gutab Si coloane. in fig. 4.20, agi b sunt prezentate doui variante de prese cuprub 9i coloane. La schema prezentatd in fig. 4.20, a, elementul conducdtor, la care este.lryat mecanismul de acfionare, este piulila rotitoare 2, gurubul l, solidar cu placa 3,

cxecutdnd doar miqcarea de translafie. La schema prezentatil in fig. 4.2A, b, mecanismul degionare este plasat la nivelul gurubului secundar 2, care efectueazAat6t migcarea de rotafiec& $i pe cea de translalie, gurubul 1, legat solidar de placa 4, executflnd doar migcarea defrnsla{ie, de-a lungul coloanelor cadrului 5. inclrcarea principalelor elemente ale acestorFEse se stabile$te ca la cricul cu piulifd rotitoare (v. fig. 4.5), respectiv ca la cricul cu dubll4iune (v. fig.4.8).

Fig.4.20

Prese eu gurab si pfrrghii. Presele cu gurub 9i pdrghii (fig. 4.21, a qi b) suntstructural cu cricul cu pdrghii cu dou6 piulile (v. fig. 4.10). prin acfionareade ac,tionare, solidar - in migcarea de rotalie - cu ryurubul l, cele dou6 piulile 2

ryropie sau se deplrteazd simultan, datoritd sensului invers de inclinare al spirei filetuluih cele doui capete ale qurubului. Presarea se realizeazd intre placa 3, ce gliseazi pe

presei, qi elementulbazl. Dacd la varianta din fig. 4.21, a cursa de presareeste

Fig.4.21



72 Mecan ism e gu ru b-piu li{[. ind ru mar de proiectare

tealizatd doar prin intermediul pdrghiilor 4, vaianta prezerrtatd io fig. 4.21, b realiz,eazd

cursa de presare gi prin deplasarea, de-a lungul coloanelor 6, a qurubului 1, datoritd

pdrghiilor 5. Schemele de ?nclrcare ale principalelor elemente componente se stabilesc

asemdn[tor cu cele prezentate ia cricurile cu pdrghii (v. fig. 4.IO).

Prese cu Eurab gifdlci mobile. Sunt asemindtoare structural cu cele prezentate anterior

(,0. fig. a.21) qi se executS in varia:rta cu simplu efect (fig. 4.22, a) gi cu dublu efect

(fig. 4.22, b). $urubul 1, ciruia ii este ataqat rnecanismul de aclionare, efectueaz5 o miqcare

de rotafie. Piulifa 2 efectueazh misearea de translafie gi prin intermediul pdrghiilor 3,

afiiculate la piulild, se acfioneazd asupra filcilor 4, prin intermediul pArghiilor 5 pi 6

(frg.4.22, a) sau direct (ftg. 4.22,b).

Fi5.4.22

Presd cu Surub cu pene. La presa prezentat[ in fig. 4.23, qurubul 1, c6ruia i s-a ataqat

mecanismul de acfionare, executd migcarea de rotafie, iar piulilele 2 pe cea de transialie.

Pentru tealizarea migcdrii de translafie pe verticald a pldcii de presare 3, intre aceasta qi

piulilele 2 se interpun penele 4. Schema de incdrcare cu forle qi momente a qurubului este

identicd cu cea a cricului cu pdrghii cu doud piulile (rr. fig. 4.10).

Platformd de ridicet. Structural, mecanismul de acfionare al platformei din fig. 4.24

este identic cu cel al cricului cu pArghii cu o piulili (v. fig"4.9). Pepurubul

1, sohdarcu

3

2

Fig.4.24ig.4.23



Mecanisme gurub-piuli{[

mecanismul de aclionare, sunt plasate piulila 2 gi hgerul radial-axial 3. Legdtura cu placasuperioard 4 gi elementul fix 5 se reahzsazh prin pdrghiile superioare 6, respectiv prin celeinferioare 7. incLrcarea gurubului se stabilegte in urma studiului static al ?ntregului mecanism.

Cheie de strdngere cu Surub. Schema prezentatd in fig. 4.25 repreztntd o cheie destr6ngere cu gurub, cunoscutd sub denumirea de cheie francezd. $urubul 1, fixat de falcamobil[ 3, executd - impreuni cu aceasta - o miqcare de translalie. Piulila 2, ae[ionatd, cumiln4 executi migcarea de rotafie. Strdngerea se rcahzeazd intre falca mobild 3 gi falcafixd 4.

Fig.4.25 Fig.4.26

Ancord reglabild. Ancora reglabild din fig. 4.26 este realtzatl, tot cu un mecanismpurub-piuli1d. Carcasa piulifelor 2 qi2', filetatS in sensuri diferite, constituie elementul motor,care executd migcarea de rotalie. $uruburile I qi l' executd migcarea de translatie,

deplas6ndu-sein sensuri diferite, realizdndu-se astfel forle de ancorare Q la distanfe dorite.Presd eu gurub pentru extragerea inelelor interioare ale rulmenqilor. Pentru

extragerea inelelor interioare ale rulmenlilor de pe capetele de arbori se folosesc prese

speciale, de tipul celei prezentate in fig" 4.27. Mecanismul de aclionare este ataqat purubului

1, care executd o migcare de rotafie qireabzeaz5 o forld Q,inzona frontald a capStului de

arbore, prin intermediul hgnrului axial3. Pdrghiile 4, solidar legate, in migcare de translafie,

de piulifa 2, reaYzpazA exhagerea inelului rulmentului de pe cap6tul de arbore. Prin intermediul

4 ? 5

73

A\l'1s



74 Mecan isme quru b-piuIfn. tndrumar de proiectare

brafului 5, solidar cu piulila 2, se poate realua qi o deplasare a p0rghiilor 4, pe direcfia

acestui bra{, fapt ce face posibild utilizarea presei la extragerea inelelor de rulmenli de

diferite mdrimi.

Menghine cu gurub. Menghinele prezentate in fig. 4.28, in patru variante, sunt

acfionate tot prin mecanisme gurub-piuh'f5. La variantele din fig. 4.28, a qi b, gurubul I este

elementul cdruia i se ataqeaz5 mecanismul de acfionare qi care executi migcarea de rotafie,

piulila 2 executdnd migcarea de translafie. La aceste variante, piuli{ele sunt legate solidar cu

falca mobild3, prtn deplasarea axialS a acestora realizdndu-se str6ngerea intre falca mobild 3

pi falca fixd 4. $urubrnile sunt solicitate la tracliune, la schema din fig. 4.28, a pi la

compresiune, la schema din fig. 4.28, b.Yarianta prezentatd in fi5. 4.28, c are ca element

conducitor piulila 2, care se roteqte, fiind legatd solidar de mecanismul de acfionare. $urubulI este legat solidar de falca mobild 3 gi executd - impreuni cu aceasta - migcarea de translafie

qi inrplicit strdngerea irntre falca mobild 3 gi falca fixd 4. La variat$a din fig. 4.28, d, pe

qurubul l, legat solidar de mecanismul de acfionare, gi care executd miqcarea de rotafie, suntplasate piulilele 2. Acestea se deplaseazd axial, in sensuri diferite, gurubul avdnd cele doud

porfiuni filetate in sensuri diferite. De cele doud piulile sunt legate frlcile mobile 3 qi 3', intre

care se realu:eazd strdngerea. La variantele din frg. 4.28, c gi d, gurubul este solicitat la

tractiune.

Fig.4.28



pJ, tusroDor.ocrr DE PRoTECTARE

tn acest capitol se prezintl metodologiile de proiectare pentru cricul cu piulif5 rotitoare,

cricurile telescopice qi cu dubl6 acliune, pentru presele cu qurub qi pentru

de aclionare - cu clichet orizontal gi vertical - care se ataqeaz[ cricurilor,preselor.

Metodologiile de proiectare sunt prezentate tabelar, ordinea de calcul fiind una logicfl,incdt dimensiunile unor elemente ale mecanismelor gurub-piulild calculate

anteriorsd

utilizate ca date de proiectare pentru calculul urmitoarelor elemente.

Principiul ce a stat labaza intocmirii tabelelor cu metodologiile de calcul este respectat

toate tipurile de mecanisme qurub-piuli16 (cricuri gi prese).

Astfel, se prezintd, inilial, schema structural6 a mecanismului qi se realtzeazl diagramele

sarcinile - fo4e pi mamente - care incarcd fiecare element al mecanismului gurub-

De asemenea, se stabilegte momentul motor M^ ce trebuie reabzrt prin mecanismul

pentru a putea fi ridicati sarcina, in cazul cricurilor, respectiv pentru rcalizarca

de presare, ?n cazul preselor.

tn continuare, pe baza diagramelor de lncdrcare a elementelor, se urmiresc principalele

lucru:o Se dimensioneazd qurubul (guruburile la cricurile telescopice gi cele cu dubl6

urmdrindu-se urmdtoarele faze: alegerea materialului, predimensionarea, alegerea

standardizat, verificarea condiliei de autofrSnare, verificarea la solicitdri compuse gi

la flallrrftlq (dacd este cazul). Lungimea gurubului (guruburilor) se stabilegte inde ?nd[imea de ridicare impusd prin tema de proiect gi de tipul cricului.

o Se calsileazd piuli{a (piulifele pentru cricurile telescopice gi cu dubld acfiune),

num5rul necesar de spire gi dimensiunile, in sec{iune transversald (diametrele),

s5 satisfaci atdt condiliile de rezistentL c6t gi cele tehnologice gi de stabrhtate aln piuli!6. in acest sens, se recomandd ca numdrul de spire ale piulilei, prin care se

lungimea acesteia, sd fie intr-un domeniu de valori cuprinse intre o valoare maximimax: 10, un numir mat nare de spire nu conduce la o micgorare a tensiunilor de strivire a

gi una minimA Zmin: 5, pentru a fi asiguratd stabilitatea quruburilor in procesul

(la cricurile telescopice, cu dubl6 actiune qi preselor). La cricurile cu

rotitoare, ?ndlfimea piulifei este determinatd din condiJii constructive, avdndu-se infaptul cd roata de clichet este executatd,, de reguld, corp comun cu piuli1a. De aceea,

aceastb situalie se poate accepta un num6r de spire z ) z*n. La cricurile cu p6rghii, chiar

nu este impusb condifia de stabilitate a gurubului, se recomandd ca num6rul de spire sdin domeniul zmin... zmax.

o Se calculeazd corpul, avdndu-se ?n vedere dimensiunile acestuia, care trebuie s5

at6t condiliilor de rczistenll qi tehnologice cdt gi de stabilitate a cricului.



Mecan isme qu rub-piu lifi. indrumar de proiectare

o Se calculeazd cup4 avdndu-se in vedere modul in care este montati pe capul

qurubului (la cricurile cu piuli{6 rotitoare, telescopice gi cu dubl6 acliune), respectiv in blocul

in care sunt montate pSrghiile (la cricurile cu pArghii). Pentru prese, "cupa" este echivalentd

traversei mobile, legitura dintre aceasta pi gurubul presei realizSndu-se asemln6tor cu cea

dintre qurubul principal qi cupd (cu lagdr axial de alunecare, respectiv cu rulment a<ial) de la

cricul telescopic.

o Se calculeazd randamentul, ca un indicator important pentru un asemen€a mecarsm.

o Se dimensione azA mecanrsmele de acfionare, dup6 ce a fost ales trnul din cele doud

mecanisme - cu clichet orizontal sau vertical. Tinend seama de construclia 9i de pozilia de

func{ionare a acestor mecanisme de acfionare, doar mecanismul cu clichet orizontal se poate

ataqa la toate mecanismele qurub-piulifd prezentate. Mecanismul de aclionare cu clichet

vertical nu poate fi ataqat unui cric cu p0rghii datoritd pozifiei acestuia intr-un plan vertical.

in schimb, acest mecanism poate fi ataqat la cricurile telescopice, la cele cu dubld acfiune, ia

cel cu piulita rotitoare gi preselor, recomanddndu-se a fi utilizat la cricurile telescopice gi cudubl6 *1irtt", ?n caanlsarcinilor mari de ridicat. Av6ndu-se in vedere faptul cd mecanismele

de aclionare sunt alcatuite din multe elemente, acestea sunt tratate individual.

Determinarea dimensiunilor rolilor de clichet se face in etape, urmadtndu-se alegerea

num6rului de din1i, a inilfimii gi grosimii acestora gi a formei gi dimensiunilor alezajului

profilat.pentru definirea formei clichetului orizontal sau vertical, este necesar a se urmfui etapele

prezerrtag in metodologiile de calcul, precizdndu-se c6 aceste forme sunt stabilite mai intdi

geometric gi doar in final se fac unele verific6ri de rezisten{d (pentru a avea siguranla unei

6une funcliondri a acestor clichete).Construclia geometrici a clichetelor trebuie astfel

rcahzatdincat ?n zona de contact dintre dintele ro{ii de clichet 9i clichet fo4a concenttatl"

dispus6 tangent la cercul de diametru mediu al ro{ii, si aib6 direcfia paralelL cu axa de

.i-"t i" a bia,tului clichetului gi suportul sau s[ treacS prin axa bolftrlui, la clichetul orizontal'

respectiv sa de identic6 cu axa de simetrie a porfiunii din clichetul vertical pen6 in zsna de

indoire, care precede porfiunea de montare a acestuia irn corpul mecanismului de aclionare'

Se urm6ieqte, in coniirruar", modul de asanrblare a clichetelor in corpul mecanismului de

aclionare (asambl6ri cu bolluri) gi realizarea manivelei (cu sau ftri prehrngitor). $i pentru

Uoil gi pentru manivel6 sunt date indicafii pentru alegerea dimensiunilor' precum 9i relaliile

de verificare.

Metodologiile de proiectare pentru mecanismele propriu-zise qurub-'piulita suntprezentatein tabelele 5.1-...s.4, iar pentru mecanismele de aclionare ln tabelele 5.5 qi 5'6.





78 Mecan isme gu rub-piu li{n. indrumar de proiectare

Tabelul 5. I (continuare)

0 I 2

Alegerea filetului standardizat Se alege filet trapezoidal standardizat

(v. Anexa 24), cu pas norrnal (valoareaintermediar5 a pasului), cu mdrimea diametrului

interior cea mai apropiatd de valoarea calculati

(dssres > d). Pentru acest filet se prezintd:

notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu

principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de

calcul)

2.3 VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare al sPireifiletului $2, grade

PFz: arct9;U

Unghiul aparent de &ecare <P',

gradero': arctqA

c[cost

p : 0,1 | ...0,12 - pentru o{eVofel

Condilia de autofrAnare Fz<9'

2.4 VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul de torsiune care

solicitd purubul M, NmmMt: A,SMir, - v. pct. 1

d"lMi^ = g?te(rp'*Br)

Tensiunea efectivd de comPre-

siune o", MPa48

6. = ----=- nd;

Tensiunea efectivi de torsiune tt,

MPa16Mt

',

=lETensiunea echivalent6 o", I\8a r;-- "6"=44+4ri <oo,

e.ac - Y.pct.2.2

2.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltefe l"

K=2 K'0,5

)r=LImin

lf : Kl - lungimea de flambaj

K- se alege funcfie de schema de flambaj

l:H+m1{ - indlJimea efectivd de ridicare a qurubului

m-ffim[soardpedesen



Metodologii de proiectare 79

Tabelul 5. 1 (continuare)

0 I 2

i-in= W"l;dr 64 d7

lio:n=ZDomeniul de flarnbai X > Lo - flambaj elastic

1, < X"o - flambaj plastic

l"o: 105 - pentru OL37l"n : 89 - oentru OL 50

Coeficientul de siguran{b la

flambaj c

r Flambaj elastic

Qrc:V 2 ca

,'2F IO.:#

, "nd!Iftnn^J

64

E:2,15.105 MPa

o Flambaj plastic

6yc=

,2caoy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37

o1:335 - 0,62?.," - pentru OL 50

0c - v. pct.2.4r Coeficientul de siguranfd admisibil

co: 3..,5

5 CALCULUL pnirTEl ROTITOARE

3.r ALEGEREA MATERIALULTN

Se recomandE: OL 37 ; OL 42; OL 50; OLC 45 (v. Anexele I 3 9i la)

3.2 CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE

Numbrul de spire z

po : 7 ... l3 MPa - pentru o{eVolel

z < 10, num5r intreg



Mecanisme gurub-piu indrumar de proiectare


0 I 2

naJ.J VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere <vr Si la forfe'

care art in MPa

3Q\d2 - d)s6oi,'-' nd3h"

h: 0,634 P

ooi:60...80 MPa

", =-9- =ro,roy:5A-..65 MPa

3.4 ALEGEREA DIMEN SIUNILOR PII'LITEI

Diametrul exterior al piulilei D", Dr: Dd + (l ...3) mm

Se alege un rulment axial cu bile cu simplu

efect, respectdnd condif iile :

da> d;d - diametrul exterior al$urubului;

Coo> Q.

drut, Drrt, H, Coo - v. Anexa 48

Momentul de frecare in rulment

nM r = p*Q:*'z

F"u : 0,008...0,01



de proicctere

0 1 2

Alegerea qurubului c-r.l cap

hexagonal mic Ai cep cilindriccare inrpiedicl deplasarea axialh,

a piulifei

Se alege conformAnexei 29

Dianretrul interior al canalului

necesar pentru gurubul cu oep

care inrpiedicE deplasarea axialia piulifei dci> tfirrr

d"i:De-2ct-2rnmct-Y. Anev'a29

Itrngimea constructiv& a piulileiHpc, IfiIJ|l

Hpe - sE alege constructiv (se mdsoard pe desen)

f/r : (0,8. ..0,9)D"

3J VERIFICAREA PIT]LITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivd de coryre-siune cr, MPa

4Q9"*M:qD+ *v. pct.2.2

Tensiunea efectiv6 de torsiune

Tro MPa0,5Miw

atx

#*(o:,-DilTensiunea echivalentl ou" MPa fno"=tl4+4ri <oo"

od, = 60...80 MPa

I

h

h

$

L

CALCULUL CORPULUI

Alegerea dimensiunilo r corpului, Dci: Du

D, -v. Anexa 48

Drr: D"i+ (16...20) mm

D",: D"+ (16...20) mm

H":Ht*HD", HbH-v.pct.3.4Du: (2...2,5)D""

Dbu: Dbi+ (30...50)mm ll;

;:i



82 Mecanisme gu rub-piu [fn. Indrumar de proiecta re


0 1 2

Verificarea corpului la compre-

siune o", MPa

4Q

s co"c="(4"- 4,)

oo": 80...100 MPa

Verificarea suprafelei de sprijin

la strivire o", MPa

48o'={di=4,J=o^

e.or:2,..2r5NIPa

Verificarea la strivirea dintreqtiftul care ghideazd gurubul in

corp qi canalul executat in corpo", MPa

os :ffi<o":0,5M7nqMt

dt : (0,25...0,35)D"i

g: 0,5d1

a x 0,85d1

b :2...4 mm

o'o,:40...60 MPa

5 CALCULUL CUPEI

Alegerea ptiftului care solidari-

zeazd cupa de gurubd,: (0,2...0,3)d"

d": dt - (6...8) mm

dz - diarnetrul interior al filetului gurubului

Se alege un ptift standarduat cilindric sau conic

din Anexele 42 sau 43, in domeniul de valori

determinat pentru 4





0 I 2

Verificarea giftului la forfecare rrgi strivire o", tr MPa o Forfecare

4M,t r =-----r;3T-r' nd"d!

qr

M1 : 0,SMioE

r,sy:65...80 MPa

o Strivire qtift - cupd

or s 6o,

D,

o Strivire gtift - capul qurubului

6M.o, =;;i s oo"

d'di

Mt: $,SMins

oo" : 100...120 MPa

Verificarea suprafelei de sprijin a

cupei pe capul qurubului la

strivire o", MPa

os

oo,: 100...120 MPa

;Q=42)<o"'

Verificarea secfiunii micporate a

capului gurubulai la torsiune 11,

MPa

l6Tt

nal(r-4'l"( d")

A,5Mins

50...60 MPa

Mt:uaI

6 CALCTIUL RANDAMENTULUI

tgFzrl-tg(e'+pr)+ n

iu*,dz - v. pct.2.2

Bz, 9' - v- Pct.2.3

drur, Itrut - v. pct. 3.4



Mecan isme Su ru b-piulifi. ind ru mar de proiectare

Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice qi cu dubl6 acfiune

Tabelul5.2

I. STABILIREASARCIMLOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICTIUI

CRIC TELESCOPIC

CRIC CU DUBLA ACTIUNE

Piutili fixi

t'lr-Hp+Minr11

o H?rstt

Mt'Q Mf'o

0 Minsll

Mm=MingI+f4instl

M'ins II



Metodologii de proiectare


Nr.

crt.

Elementul de calcul Relalii de calcul. Recomanddri

0 I 2

2 CALCULUL $URI'BI'LTII PRINCIPAL

2.1 ALEGEREA MATERIALULTJI

Se recomandd: OL 37;AL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 1a)

i 2.2 CALCLLUL DE PREDIMENSIONARE

Sarcina de calcul A, N Q":FOB : 1,05...1,1 - pentru cricul telescopic (cupl6

cu frecare cu alunecare)

I : 1...1,05 - pentru cricul telescopic (cupl5 cu

frecare cu rostogolire)

$: 1,25...1,3 - pentru cricul cu dubld acfiune

Diametrul interior al filetului d..

ntm.Ir=l 49.

fi6o"

o.ac: 40...60 MPa - pentru sarcini de ridicat

0 < 20000 No.ac : 60...80 MPa - pentru sarcini de ridicat

o > 20000 N

Alegerea filetului standardizat Se alege filet trapezoidal standardizat(v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea

intermediard a pasului), cu mirimea diametruluiinterior cea mai apropiatl de valoarea calculatd

(drsrns > dz). Pentru acest filet se prezintS:

notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu

principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu decalcul)

2.3 VERTFICAREA CONDITIEi DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare al spirei

filetului Fz, Erade Fz = atctgLfroz

Unghiul aparent de frecare q'o

grade 9': il'g1g- !-ct

cos-2

p:0,11...4,12 - pentru ofeVofel

Condilia de autofrdnare Fz<9'



86 Mecanism e gu ru b-piu lif[. ln d ru mar de proiectare


0 I 2

2.4VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul de torsiune

solicitl gurubul Mr, Nmm. CRIC TELESCOPIC

t a} -,t1M, = M r =;pQ#- Pentru cupld cu frecare

) A" -[Iocu alunecare

p - coeficientul de frecare dintre capul qurubului

principal gi cup6 (!r : 0,11...0,12 - pentru

oleVofel; p : 0,12...0, I 5 - pentru ofeVfontd)

d":d+{2...6)mm

do: 6...10 mm,t

M, = M"r = F^Qff - pentru cupl6 cu frecare cuL

rostogolire"

[r"or: 0,008...0,01

d,,t - y. Anexa 48 (du - se alege constructiv)

O CRIC CU DUBLA ACTII.INE

d"

M,=Mn,t=Q-itg(q'+$r)Tensiunea efectiv[ de compre-

siune o", MPa

48O- = ----;-" Tcd;

Tensiunea efectiv6 de torsiune

Tr, MPa16Mt

't - ,3Tat

Tensiunea echivalent6 o,iMPa o"=,,14+4r,! <ao"

o.ac - Y. pct.2.2

2.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJCoeficientul de zveltete l.

K=2 K=0,5


K - se alege funcfie de schema de flambaj

t: Hi+ m

Fl - ?nA$imea efectivd de ridicare a gurubului

principal (se misoard pe desen)

m - se mSsoari pe desen

lox_ __!_

imin

m'^"=l n *

FEfA dJ

\+='





0 I 2

Domeniul de flambai l, > l{ - flambaj elastic

I < l{ - flambaj plasticlo: 105 - pentru OL37X,o : 89 - pentru OL 50

Coeficientul de sisurantd la

flambaj c

o Flambaj elastic

Qrc=\>co

un'E I-,-

O, =-----;s-t

tz- lrJ

. TEd:

r*in N 64

E:2,15 ' lo5 MPa. Flarnbaj plastic

6fc=-2c-

o"

oy: 310 - l,l4?" - pentru OL 37

oy: 335 - 0,627," - pentru Ol50o" - v. pct.2.4

o Coeficientul de siguranf[ admisibil

ca: 3...5

3 CALCULUL $I-IRUBULIII SECUNDAR

3.1 ALEGEREA MATERIALT]LTI

Se recomand5: OL 37;OL 42;AL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)

3.2 CALCULUL NUMARIJLUI DE SPIRE ALE PIULITEI $URUBULUI PRINCIPAL(situatl la interiorul gurubului secundar)

NumArd de spire z CRIC CU DUBLA ACTIUNE

4Q

'=;@-flp,d, Dt, D+ - v. pet.2.2

po: 7 ... 13 MPa - presiunea admisibil* la strivirea peliculei de lubrifiant dintre spire

6<zS10,numdrintreg

r CRIC TELESCOPICSe adopti6<z<10



88 Mecanisme guru b-piulif [, lnd rumar de proieetare


0a

I 2

Lungimea piulijei Hp6 nlrrr H4-zP

3.3 ALEGEREA FILETLILUI EXTERIOR

Adoptarea diametrului interior

preliminar al filetului ds, trlrrtdt: Do + (8...10) mm

Do : Dq + (4...6) mm - diametrul interior al

p6rtii nefiletate

Alegerea filetului standardizat Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa

24), cu pas norlnal (valoarea intermediard a

pasului), cu mdrimea diarnetrului interior in

domeniul de valori stabilit anterior pettru d3.

Pentru acest filet se prezintd: notarea conform

STAS; schila filetului; tabel cu principalele

dimensiuni (v. cap. I - Exemplu de calcul)


Unghiul de inclinare al spirei

filetului 82, gradePr=*&4

Unghiul aparent de frecare <p',

grade

trg'= arctg-;'

cost

lr : 0,11...0,12 - pentru ofeVofel

p:0,12...0,15 - pentru olel/fonth

p: 0,08...0,1 - pentru o{el/bronz

Condilia de autofrdnare Bz<(0'

3.s VERIFICAREA LA SOUCITARI COMPUSE

Momentul de torsiune caxe

solicitE surubul M. NmmM,=Mi^tt=gltg@'+PrS

Tensiunea efectiv6 de compre*

siune o", MPaoc

Tensiunea efectivi de torsiune tt,inMPa

MtTt

{;(o: -"t)Tensiunea echivalentd o,, MPa o"=rld+4rl <ao,

oo":60...80 MPa

4 CALCULUL PIULITEI FD(E

4.1 ALEGEREA MATERIALULLI

Se recomanda: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45; Fc 200; CuSn 10;

CuSn 1 I (v. Anexele 13,14,16 9i 17)





0 I 2

4.2 CALCULT'L NTJMART'LUI DE SPIRE

Num5rul de spire z 4QZ =--7----;-

Ttld' - 4 ]p"

po : 7...13 MPa * pentru ofello{el gi pertru

olel/bronz

po:5...6 MPa - pentru ofeVfontd

6<2110, numir?ntreg

Lungimea piulifei Hpn, rllrfrr Hpa: zP

/, +.J VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere oi gi la

forfecare 17, in MPafNcovornnE

Pidifa din ofel

leb, -a.lo,=-#(ondrhzz - "si

h: 0,634 Poai:60...80 MPa

PiuliXE din fonti sau bronz

xDah2z - "ai

h:0,634 P

c.ai:40...45 MPa

FORFECARE

Piuli!6 din olelO

"ct=--::-<T-t' nd3hz

rqS:54...65 MPaPiulifa din fontl sau bronz

0{^=-<f --JfiDahz- "al

xoy:34...35 MPa

zg(a - d,\-_---:=- S oa,



90 Mecan isme qu ru b-piu |i{n. indru mar de proiecta re


0 I 2

4.4 ALEGEREA DIMENSIUMLOR PIULITEI

Diametrul exterior al corPului

D",mmD": D+ + (8...10) mm

Diametrul exterior al gulerului

Dn.mmDs: D" + (16...20) mm

ina$irnea gulerului lts, rrrni hr: 8...12 mm

4.s VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivl de tracliune

or, MPaor=

Tensiunea efectivi de torsiune tr,

MPa

M,n,,T, =-.-l---- ,

1ft;\o! - oi)

Mrcrr - v. Pct.3'5

Tensiunea echivalentd o,", MPa la . )o" ={oi +47; <Oqt

tlor:60...80 MPa - pentru ofel6at:40...45 MPa - pentru font6 sau btoru

4.6 VERIFICAREA GULERULUI

Verificarea la strivire o", MPas 0o"

Verificarea la forfecare t6 MPa or -----:-<T

'f - TcD"h*- "J

rsy:40...55 MPa - pentru olel

ray- 3A...35 MPa - pentru fonti sau bronz





'0 I 2

4.7

I

ALEGEREA $I VERIFICAREA $TIFTULU FILETAT CARE FTXEAZA PIULITA iNCORPUL CRICULUI

Alegerea qtiftului filetat Se alege ;tift filetat M5, M6 sau M8, cucrestiturI, cu cep cilindric (v. Anexa 35) sau cu

crestdturd" cu cep tronconic (v. Anexa 37)

Momentul de frecare pe supra-

fala de sprrjin a gulerului *r,Nmm

I D:_D:M-=-uO--# 3. - D;_D:

p:0,15. ..0,2 - pentru ofeVofelyt : 0,12...0,15 - pentru ofeUfontd, fonttrlfonld

sau bronzlfontd

Momentul care solicitd $tiftul M",

NmmY': M*Eil'McIn cele mai multe cazur| rezulth pentru M" o

valoare redusi sau negativd, verificarea qtiftului

nefiind necesari

5 CALCTIUL COT{PUL{II

Alegerea dimensiunilor corpului, Dci: D" + (2...6) mmy:50-.-706 : 7...8 mm

6,: l0...i2mmDb,: Dbi+ (34...50) mm

Du - se m5soard pe desen

Ht: Hn + (30...50) mm

t/rr - indllimea de ridicare a qurubului secundar

H": Ht * Hprr - h + (o...lo) mm

Hn - v. cap. 4,pct.4.4.1.4



92 Mecan isme gu rub-piu lifn. indrumar de proiectare


0 I 2

Verificarea corpului la com-

presiune s", MPa

4Q

o"=-7--;=--;1 <oo,TclD; - q,)

oo":60...80 MPa

Verificarea suprafelei de sPrijin

la strivire o,, MPa

40oi" =--71;-:-*;1 So,"' n\Dt'"- Dt',)

o.or:2...2,5lvIPa

6 ffi

6.1 CUPA CRICULUI TELESCOPIC

Verificarea presiunii dintre cuP6

qi capul gurubului PrinciPal P,MPa

4gp=w4 1p"

po:25...40 MPa

d,, do - v. pct.2.4

Alegerea qurubului cu cap

hexagonal mic gi ceP cilindric

care impiedicd deplasarea axial5a cupei

V. Anexa 29

Verificarea secliunii sldbite a

capului gurubului la solicitdri

compuse or, MPa

d"i:dr-Zcz-Zmmcz - Y. AneYaZ9

4Qu^-" ndi,

16Mfvt

- ,1' ndi,

Mt- v.pct.2.4

f=.6"=io{+4ti <oo,

6ac - Y. pgt.2.2





0 1 2

6.2 CUPA CRICULUI CU DUBLA ACTIT]NE

Alegerea gtiftului care solidari-zeazh cupa de gurubul princrpal

4: (0,15.. .0,25)d,

d":d+(2...4)mmd - diametrul nominal al filetului gurubului

princrpal

Se alege un gtift standardizat cilindric (v. Anexa

42) sau conic (v. Anexa 43), in domeniul de

valori determinat pentru d"

Verificarea qtiftului la forfecare rr.qi la strivire o'", in MPa . FORFECARE

4 M...-,Tr=---!!D!(-1,-.' nd"d! ut

Mrncr-v.pct.2'4

aa1:65...80 MPa

'STRIVIRE

o $tift - cup6

4M,_",o" = ;7 -;..:g -1 S or"" d'\D: - d:)

D": (1,4...1,6) d"

r $tift - capul purubului

6M,-",c" =ffi {co,

oo": 100...120 MPa

Verificarea secffurnii .micqdrate a

capului gurubului la solicitdri

compuse o", MPa

aO- = -_--=;-' Tcd:

- n -dtd,L+

T,

6"=

6ac -

.dfi *4fi <o""

v. pct.2.4



94 Mecan isme pu ru b-piuli{5. indrumar de proiectare


0 1)

7 CALCULUL RANDAMENTULI.I

7.1 RANDAMENTTIL CRICULUI TELESCOPIC

o Pentru cazul folosirii unui lagdr axial cu aftrnecare ftrtre capul gurubului qi cupd

,t: tg9'= ^

te(q'+F r)*? Y 4t43dra?-a3

r Pentru cazul folosirii unui lag6r cu rostogoliri intre capul gurubului gi cup6

(rulment axial cu bile)tgFt,l=-'

tg(q'+ pr)*d;'' v,*

dz - v. pct.2.2

Pz,9' - v. Pct.2.3

$, l\rut, d", do, dra - Y. pct.2,4

7.2 RANDAMENTUL CRICULUI CU DUBLA ACTITINE

dzrtg\zr *dzntg\zatl=

dzr - v.pct.2.2 (dzr= dz)

Fz n q't - v. Pct' 2.3 (9r,: Fz; tP'r = 9';dz t - v. pct. 3.3 (dz n = dz)

pz n, g'a - v" Pct- 3'a (P, n: Fz; I'n = qo)




Tabelul5.3

Metodologia de proiectare a cricurilor cu pf,rghii cu o piulild gi cu doud piuiile

1. STABILIREA SARCIMLOR CARE TNCANCA ELEMENTELE CRICULUI

CRIC CU PARGHU CU DOUA PIULITE

CRIC CU PARGHU CU O PIULITA



Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de


Nr.crt.

Elementul de calcul Relatii de calcul. Recomandiri

0 I 2

2 CALCULUL $URIJBULUI

2.1 ALEGEREA MATERIALULUI

se recomandd: oL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)

2.2

-DIMENSIONARE

Sarcina care incarcd $urubul F, N F: Q ctg co,'in

cr.in: 300

Sarcina de calcul F", N F": BFp:1,25...1,3

Diametrul interior al filetului d:,

fi]mtrF"

dr: .l- ln6o,oor : 100-'.120 MPa

Alegerea filetului standardizat Se alege filet trapezoidal standardizat

(v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea

intermediari a pasului), cu mdrimea diametrului

interior cea mai apropiati de valoarea calculatd

(d,sros > dz). Pentru acest filet se prezint[:

notarea conform STAS; schifa filetului; tabel cu

principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de

calcul)

z.J VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare al sPirei

filetului Fz, grade

Pfiz = arctg ,





0 I 2

Unghiul aparent de frecare g',grade <o'= arctsgc[

cost

p:0,11...0,12 - pentru oleVofel

Conditia de autofrdnare Fz<q'

2.4 VER1FICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul de torsiune care

solicit6 gurubul M, Nmm M, : Min,: r*rr(3''+9r)

Tensiunea efectivi de tracfiune

o;, MP&4F

o. = ------;' nd;

Tensiunea efectivd de torsiune t,.

MPa16Mt

T. =---;-' ndi

Tensiunea echivalentd o", MPa r-;-- -- .6"=,,lqr4ri 1oo,

oar - v. pct.2.2

2.5 ALEGEREA RULMENTULUI AXIAL CU BILE CU SIMPLU EFECT. PENTRU

CRICLL CU PARGHII CU O PIULITA

Se alege, in funcfie de diametrul nominal al gurubului d, rulment axial cu simplu

efect(v.

Anexa 48),respectdnd

condifiile:d,t)dtiG'> F

Momenful de frecare in rulment

M6 Nrnm M.f : lrrrt Fry

P rut:0,008...0,01

J CALCULUL PIULITEI


Se recomandd: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 14)



Mecanisme turu indrumar de


0 I 2

3.2 CALCULUL NT'MARULUI DE SPIRE

Numirul de spire e 4F/

â\

Trld" - Dilp,po: 7 ... 13 MPa - pentru o{eUolel

6 < z 110, numir intreg

Lungimea piulilei Hp, rtrrn Ho: zP

-tJ.J VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere cr; gi la

forfecare t6 in MPa. incovoiere

tp(a, - a.\c, =----1;7 L 3oo,' fid?n-z

h:0,634 P

ooi: 100...120 MPa

o Forfecare

Far =---7, Saaf' na.\nz

ray:75...90 MPa





0 1 2

3.4 VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Latura secfiunii transversale a

piulifei L", mmL": D+ + (8...10) mm

Tensiunea efectivd de compresiune

o", MPa 6c

Tensiunea efectivd de torsiune tr,MPa

M,n,q

kt"@-Di,)Tensiunea echivalentd' on, MPa l', - 1o"={4+4x,; <oac

oo": 100...120 MPa

4 CALCI'LUL pARCIUnOR $I A BOLTURTLOR DrN ARTTCULATII

4.1 ALEGEREA MATERIALULU]

Se recomandd: OL 37; OL 42; OL 50 - pentru pdrghii qi OL 50 - pentru bolluri(v. Anexa 13)

4.2 DETERMINAREA $I VERIFICAREA DIMENSITINILOR PIIRGHIEI $I ABOLTURILOR

Forla care solicitd pdrghia R, N* =

^#;-v.pct.2.2



100 Mecan isme gu ru b-piuli{n. indru mar de proiecta re


0 1I 2

Lungimeapdrghiei /o mm

HI _-r: r--ri[sinon',u - sina*o]

0** ( 800

ctmin - v. pct.2.2

/ - se alege o valoare intreagi

Diametrul boltului d6, /JltrJt dn: (0,5...0,1)d

d- diametrul nominal al filetului gurubului

Se adoptd pentru da 0 valoare STAS

(v. Anexa 44)

Verificarea

t6MPa

bolfului la forfecare

R

z

2R

"f = nd\ "rotra::'15...90 MPa

Grosimea pdrghiei b, mm i?h>-" - 2d66o"

oo":60 MPa

Se adoptd pentru b 0 valoare STAS

(v. Anexa 20)

Ldfimea pdrghiei q, mm a : (4. ..5)b

Tensiunea efectiv6 de compresiu-

ne o", MPa

,R

oc :;* 3 oac

oo": 80...100 MPa





0 1 2

4.3 VERIFICAREA PARGHIEI LA FLAMBAJCoeficientul

{ltl

{r

la zveltefe l"

R

2

K=1 K=0,5

If)" _ __t_

t-i"

lf: Kl - lungimea de flarnbaj

K- se alege in func1ie de schema de flambaj

b

:-_p-,l12r'"io:W=

Domeniul de flambaiX > lo - *ambaj elastic

I < lo - flambaj plastic

l"o : 105 - pentru OL 37

Lo : 89 - pentru OL 50

Coeficientul

flambaj c

siguranfdFlambaj elastic

2R,c= ,i2caR - v.pct. 4.2

*2a tR.=#'ry

ab3I __'min -

12

E:2,15 - 105 Ntra

Flambaj plastic

6fc:- ) c^

oc

o_r:310 - l,l4l" - pentru OL37

o_r:335 - 0,62 L - pentru OL 50

or - Y. Wt.4.2

Coeficientul de sigrnan{A admisibil

cr:3-.-5



t02 Mecanisme pu ru b-piu Ii{I. ind rum ar de proiecta re


0 I 2

5 ALEGEREA

$IVERIFICAREA DIMENSIUNILOR SUPORTULUI DE

SUSTINERE A CUPEI $I A PLACTI DE F,AZA

Alegerea materialulutSe recomandE: OL 42, OL 50, OT 50, Fc 250 -

pentru suportul de sus{inere a cupei gi OT 50,

Fc 250 - pentru placa de baz6{v. Anexele 13, l5qi 16)

Alegerea dimensiunilor suportu-

lui de suslinere a cupei, in mmd'r: (A,6...0,8)dn

lz: L" *4b

/: este lungimea activd a bollului

h:a+(2...4)mmh

tn

m:1,00 flrm sau 1,25 mm - modulul danturii

z - num[r intreg

Ivec: ftt z

lz: lvu" *2dt

dr, b, q - v. pct.4.2L, - v. pct.3.4

h,xdu

Alegerea dimensiunilor pldcii de

baz6. in mm 14: L" +2b

L" - v. pct. 3.4

ls : lq *4h

/s oste lungimea activ[ a boltului

Dr sau I, se alege constructiv

Do: (0,6...0.8)D'

sau

Ls : {0,6...0.8)I'





0 2

Verificarea suprafelei de sprijin

la strivire o", MPa

O

0"=-l- .

::(d *dl+'sau

a6s :;t-;t s odr

Lt-\t

o.or:2...2,5lvPa

(0o"

6 ALEGEREA $I VERIFICAREA DIMENSII'NILOR CTIPEI

Alegerea materialului Se recomandd OL 37, OL 42, OL 50 (v. Anexa

l3)

la3lzlz - v. pct. 5

g - grosimea tablei (v. Anexa 20)

e: (2...3)g

Verificarea la compresiune ex-

centricd o", MPaOt

o" =*r(zr-zg\ <o",

ooi:80...100 MPa

Verificarea la forfecare t7; MPa

',=f;t,,,

rs1:60...75 MPa



T€{ Meo*ni*me gfilub{fo$*..ixd*trmat d€ proiectare


0 I 2

7 CALCULUL RANDAMENT1ILUI

7.1 RANDAMENTUL CRICLILI'JI CU PARGHN CU O PIULITA

te9zTI=T

te(q'*Fr) *ff**dz - Y.pct.2.2

Fz, g' 'v. Pct.2.3

d*t Wot - v. pct.2.5

7.2 RANDAMENTIJL ERICIJLUI CU PANCTM CU DOUA HULITE

*_ tgFz_

"- ,g(q'*Br)

Fz,q' - v. pct.2.3





106 Mecan isme pu ru b-piuli{n. ind ru m ar de proiectare


0 I 2

Alegerea filetului standardizat Se alege filet tapezoidal standardizat

(v. Anexa 24), cu pas normai (valoareaintermediard a pasului), cu mdrimea diametrului

interior cea mai apropiati de valoarea calculatd

(4sres > ds). Pentru acest filet se prezintd:

notarea conform STAS; schitra filetului; tabetr cu

principalele dimensiuni (v. cap. 1 - Exemplu de

calcul)


Unghiul de inclinare al spireifiletului 9z, EradeP9z = anct9

*Unghiul aparent de frecare q',grade

<D'= arctglc{,

cos tp : 0,1 1...0,12 - pentru ofeVofel

Condilia de autofrdnare Fz<Q'

2.4 VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul de torsiunesolicitd gurubul M, Nmm ld3t3M,: Mf =;pQ# - pentru cupl[ cu' r 3' d;_d6

frecare cu alunecare

trr - coeficientul de frecare dintre capul qurubuhi

qi traversa mobild (p : 0,11...0,12 - pentru

ofeVo!el)

d":d+(8...12)mmdo:6...10 mm

d...,

Mt : M.f = V,,tQf - Pentru cuPl6 cu

frecare cu rostosolire

F,,l: 0,008'. '0,01

Se alege, in funcfie de diametrul nominal al

qurubului d, rulment axial cu simplu efect, cu

respectarea condi{iilor d,a } d ;i Co' > I(v. Anexa 48)

Tensiunea efectivi de compre-

siune o", MPa

4Q

ot: vfiTensiunea efectivd de torsiune tr,

MPa- *t6Mtt* -' ndi



Metodologii de proiectare to7


0 1 2

Tensiunea echivalentd o", MPa r^ --T

o" = rl4 +4ri<

ao"o.ac - Y. pct.2.2

2.5 VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltete l"

k =0,5

I,L = --:-

i-in


K:0,5

/ - se mEsoard pe desen

lminm\

A*

6ql-64

il;al-a

-

_d34

Domeniul de flambaj I > lo - flambaj elastic

I<

lo- flambaj plastic

lo : 105 - pentru OL 37

1"0 : 89 - pentru OL 50

Coeficientul de siguranfi la

flambq eo Flambaj elastic

o,c:7 Z c^

a*2x'ro"=4

, nd!tîn x -6{

E:2,15. 105 MPa

o Flambaj plastic

G1c::2 c^

o.

oy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37

6y:335 - 0,62?," - pentru OL 50oc - v. pct.2.4

r Coeficientul de siguranli admisibil

co: 3...5



Mecanisme qurub-piulifI. indrumar de roiectare


CALCULUL PIULITEIALEGERSA MATERIALULT'I

ffi; oL 42; oL 50; oLC 35; oLC 45 Fc 200; cusn 10;

CuSn l l (v. Anexele 13, 14,16 +i 17)

CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE3.24Q

Z =- / :----;]-nld' - 4lp,

po :7...13 MPa - pentru o{eVo}el qi pentru

o!eVbronz

po:5...6 MPa - Pentru oleVfontd

6 1z < 10, numdr intreg

Numdrul de sPire z

Ho: zP

r INCOVOIERE

o Piulild. din oPl/ ,\3Q\d2 - 4)6- --. S--oi' ndzh-z

h: 0,634 P

6oi:60..'80 MPa

o Piulitd din font6 sau bronz

ry(no- ar)ot = -ion*,

h:0,634 P6ai:40."45 MPa

i FORTECARE

o Piulifd din ofel

ots=--11-1toS" T|d3nz

r,ay:50...65 MPa

o Piuli!6 din fontd sau bronz

o- ---:--<r"f = nDoiz= "of

roy:30..'35 MPa

Grifi"*"u la incovoiere oi 9i

forfecare t6 tn MPa



ii de proiectare 109

Tabelui 5.4 (continuare)

0 I 2

3.4 ALEGEREA DIMEN SIIINILORPI ULITEI

Diametrul exterior al piulilei D,,

mmD,: Dt + (8...10) mm

Diametrul exterior al gulerului

Do. mm

Ds: D" + (24-..32) mm

inatimea gulerului hr, mm he: 8...12 mm

3.5 VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivd de tracfiune

c1, MPa

4Qor:M4Tensiunea efectivS de torsiuns tr,

MPa

Mttt -

,u!;@: - DtM,: Mr-v.pct.2.4

Tensiunea echivalentd c,. MPa('^

6at :6A...80 MPa - pentru ofel

6at:4A...45 MPa - pentru fonti sau broru

Q ++rl <oo,

3.6 YERIFIC AREA GL=I- E R L-I-L-I

I

iot:

Oas

"\D;

Verificarea la stri\ire o,. \IPa

:60 MPA



1L0 Mecanisme qurub-piu[{n. indrumar de proiectare


ky:30...35 Nmt - pettt*.fottt6 tao bno*

o

"r =;;n< 'rroy:40...55 MPa - Pentru olel

Verificarea la forfecare ry,

MPa

CALCULUL CORPULII

CALCULUL COLOANELOR

S" t"ttm"nA6: OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45

(v. Anexele 13 qi 14)Alegerea materialului

Izodt=-l-'\l?roo,

oor: 100..-120I\{Pa

in func1ie de & se alege un filet standardizat

(v. Anexa 23)

Dimensionarea coloanelor dv

D : Do + 9...8) mm

Da:d+(1..-2)mmd- diametrul nominal al filetului

Adoptarea celorlalte diametre

ale coloanelor Do, D, in mm

CALCULUL TRAVERSEI FIXE4.2

Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v' Ane-

xele 15 qi 16)Alegerea materialului

Adoptarea dimensiunilor bosa-

jului in care se monteazd PiulifaDo6 Dw, huinmm

Dti: D"

D6s x Dg

h6:Ho-hgDu, Ds, hs - v. Pct. 3.4





0 1 2

l)Adoptarea distanleicoloane I, rnm(v. pct. dintre /: (0,8. ..0,9)H

11- indlfimea de ridicare

Verificarea la incovoiere o;,

MPa 3 6oi

ooi: 100...120 MPa - pentru ofel

6ai:40...60 MPa - pentru fontd

o.. : -t-_-i--;t2 (Du" _ Du) E

5 CALCULUL TARVERSEI MOBILE

Alegerea materialulur Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v. Anexele

l5 qi 16)

Verificarea presiunii dintre

capul Surubului pi traversa

mobil6p, MPa

40P = -1 ,f-;^= P"

pa:25...40 MPa

d", dt - v. pct.2.4

6 CAL CIILUL RANDAMENTI'LUI

o Pentru cupl6 cu frecare cu alunecare intre capul gurubului gi traversa mobil5

tglzil:-

te(q'*F 11*?u-L^-$

3 dz a3 -d3

r Pentru cupH cu frecare cu rostogolire (rulment axial cu bile) intre capulgurubului gi

traversa mobil5

t8 F:rl=-',e(.p,*p ,l *f u*

z

dz - v.pct- 2.2

$z, g' - v. pct. 2.3

$, Ilrut' d", do, drs - I.'- pct- 2.4



1tr2 M""uni*,n* Uu.ub-Oiuli{I. ind"u-"" d" Otoi""t"""

Tabelul5.5

Metodologia de proiectarc amecanismului de aclionare cu clichet orizontal

1 . SCHITA MECANISMT-ILUI

VariantJ

ffif-.._ol-l-KS

Br-rl

A-A

Relalii de calcul. Recomand[riElementul de calcul

CALCI'LUL LI.INGIMII MAMVELEI

Mit : M-: M7 * Mi,s - pentru cricul cu piuli{d

rotitoare, cricul telescopic, cricul cu

pdrghii cu o Pirili1d" Presd

Mt- v. tabelele 5.1 - pct.3.4,5.2 - pct-2-4,5.3 -

pct.2.5 gi 5.4 - Pct.2.4

Mtuc - v. tabelele 5.1, 5.2,5.3 9i 5.4 ^ pct.2.4

Mit : M- :'Mrn$ * Mnsn - pentru cricul cu

dubl6 acfiune

Min$, MtuEn - v. tabelulil-2,pct.2.4 Pi 3'5

Momentul incovoietor total Mu,

Nmm





0 I 2

Mit : M^ : 2Mns - peotru cricul cu pdrghii cu

dou6 piulile

Mto+ - v. tabelul 5.3,pct.2.4

For{a cu care actioneaz[ un

muncitor F;. NF-: 150...300 N

Lungimea de calcul a manivelei

L", mmr-Mrt

L---" KnF*

n: 1 sau 2 - num6rul de muncitori

K - coeficient de nesimultaneitate a actfunii

muncitorilor (K : 1 - pentru n : I;K:0,8 - pentru n:2)

Lungimea manivelei L, mm L:L"\lo/s - lungimea suplimentarI pentru prinderea cu

m6na a manivelei

lo:50 mm - pentrun: I/o: 100 mm - pentru n:2

tJ CALCULTL PRELUNGITORUL

uLungimea prelungitorului Lr,rnm

o Dacd L < 200...300 mm, mecanismul de

aclionare se realizsaz.d din manivela propriu-

zis5" cu lungimea

L*: L. Dacd L>200...300 mnU

L- : (0,3...0,4)L, iar lungimea prelungi-

toruluiLp:L-L.+l/ - lungimea de ghidare a prelungitorului

l:50...80 mmDiametrul prelungitorului dp",

filmo Pentru prelungitor executat din bard

_r.wD":il-'

\| fi6ai

Se adoptd prelungitor sub formi de bard

(v. Anexa 21)

o Pentru prelungitor executat din leavd

dou32K nF*\Lo

-lo -l

"l'-(*l]".,



Mecanisme qurub-Piu . indrurnar de proiectare


dpi/ dpr:0,8-..0,9Goi : 100...120 MPa

Se adoptd prelungitor sub form6 de feav6

CALCULUL ROTII DE CLICHET

ALEGEREA MATERIALULU

se recomandd: oL 50, oL 60 sau olc 45 (v. Anexele 13 9i la)

ALEGEREA DIMEN SIUNILOR4.2D^: (1,6...1,8)d

d - diametrul exterior al filetului qurubului pe care

se monteazd roata de clichet

z:8,10 sau 12 - numdrul de din{i

, ,TD^D <-;

h:6,;...0,8)b

Di:D.-LPr: P*-l h

a <A,1d - Pentru conturul Pbtrat

a

Dimensiunile rofii, in mm

VERIFICAREA ROTII DE CLICHET LA SOLICITARI

3nhc.i:-:;:- <oai

' b-d2 M,,

rr_D^

Mr - Y. pct.2

5 : 6...10 mm - grosimea dintelui rolii de clichet

oo; : 100...120 MPa

Verificarea dintelui la incovo-

iere o;, MPa

", =ft=ro,

ra::80" '100 MPa

Verificarea dintelui la forfecare

Eo, :57 s oo"

oo,:100...120 MPa

Verificarea suprafelei de con-

tact a dintelui la strivire o",

MPa





0 I 2

Verificarea asamblSrii pe contur

poligonal la strivire o", MPa

2 M,,

or: ,! 3oo,t

n : 4 - pentru asamblare pe contur pbtrat(cricuri cu pdrghii)

n:6 - pentru asamblarea pe contur hexagonal

6r:6 * 2 mm - v. pct. I

--+-.-l)

5 CALCULUL CLIC}IETULUI


Se recomandd: OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i 14)

5.2 ALEGEREA DIMEN SILINILOR

Dimensiunilor clichetului. in mm



Mecanisme Suru


0 IaL

/r: (0,85...I,4)D*

^ i" ( .D,)lv = 2 arctel* te[arcs*q

) )sau se mlsoari pe desen

C[: y + (30...50)

z - v. pct.4.2dt: 6...12 mm(v. Anexa 46 sau 45)

R: dr

m: (1,75...2,25)dt

6 - v. pct. 4.3

& s - se m6soarl pe desen

5.3 VERIFICAREA CLICHETULIJI LA COMPRESIUNE EXCENTRICA

Tensiunea totali 61p10 MPB 6F,e P'6tn, = -;- *-;- < Oo,

g-o go6oi: 100..'120 MPa

6 CALCULUL MAMVELEI PROPRIU.ZISA

6.1 *"."R.* M^t"*ALULUI

Se recomandS: OT 45, OT 50, OL 42, OL 50 (v. Anexele 15 9i 13)

6.2 ALEGEREA DIMENSILTNILOR

Dimensiunile manivelei ProPriu-zis6. in mm

61 : (0,5...0'6)6

5 - v. pct. 4.3

D - dpu + (6...10) mm

b1x D



Metodologii de proiectare tt1


0 I 2

6.3 VERIFICAREA MANIVELEI LA SOLICITARI

Tensiunea de incovoiere din sec-

fiunea C - C, o;, MPa si=KnF,(L, - L^+l)\ L tn , (rt

- -a,

l^ b* - dI,),irb^ - dI')

ooi: 100...120 MPa

Tensiunea de incovoiere din

sec(iunea B - B, o;, MParnr^(4 - tr)

3 6oi

4t-dut6

6o, : 100... 120 MPa

F,

CALCULUL BOLTI.ILUI CLICHETUI-UI

7.1 ALEGEREA MATERIALULU]

Se recomandd: OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 gi la)

7.2 VERIFICAREA BOLTTILUI LA SOLICITARI

Verificarea bolfului la forfecare

ta MPaF,

"cr =---12 lTof" TECIT

û--4dt - n.pct. 5.2

ray:60...80 MPa

Verificarea bolfului la strivire o",

MPan

o, =du6,

soo,

6r - v. pct.4.3

on":60...80 MPa

Verificarea bolfului la incovoiere

<l;, MPa rri[9i.u,)q:

nd;a6o,

6r - v. pct.6.2

oo; : 100...120 MPa



118 Mecanisme !Tabelul 5.5 (continuare)

CALCT'LUL ARCULUI CILINDRIC ELICOIDALDE COMPRESILINE CARE

MENTN\TE CLICHETUL ORIZONTAL iN CONTACT CU DINTELE ROTTI DE

CLICFIET

i = + (se recomandd i : 8... 10)ndicele arcului I

K:102 - pentru i: 8

K:1,17 - pentru i:9K:I,16-pentruf:10

Coeficientul de formi K

Se recomandd d : 0,8... 1,5 mm{d : 0,8; l; 1,2; 1,4; 1,5)

Diametrul spirei d,mm

Diametrul mediu de inftgurare

Fr : 4...6 NFo4a de montaj F1, N

NumArul de spire active rlh: ll * lls

n": 1,5 - nurnirul spirelor de cap[tNum6rul total de sPire

u,=#nG: 8,5 . lo4MPa

Sdgeata de montaj 61, ffir

6ru*: 61 * s

.s - cnrsa de lucru a arcului (v. pct- 5.2 - se

S6geata maxima 6o,a*, lllrrt

r -o6."*max -, 161

Foda maximi de exPloatare F,no,

N

gKF^*D*_ _

4 _ <T!t-nd3

*.cu

x,ot:650 MPa - pentru OLC 65A

Tensiunea de torsiune tg, MPa

Gd4c = -------;

8nD)

Rigiditatea arcului c, MPa

Ht: fudungimea arcului blocat Hu m\A

t: d +W+An

L > 0,ld - jocul dintre spire a arcului solicitat de

Pasul arcului solicitat t, rnrrr



1.t9etodologii de proiectare


0 I 2Lungimea arcului nesolicitat 110,

firm Ho:Ht+n(t-d)Lungimea arcului corespun-ziltoare fo(ei de montai H1, r\rrr

Ht: Ha - 6t

Lungimea arcului corespun-zhtoare fo4ei maxime de exploa-tare H*, mm

H*: ffi - 6û*

For,ta corespunz6toare arculuiblocat (spire pe spird) Fr, N tr--F 6,

'b -maxoo**

66=6**+LnDiametrul exterior D, mm D:D,+dDiametrul interior Dr, filtn Dt:D^-dUnghiul de inclinare al spirei

arcului nesolicitat os, gradet

uo = arct9- ^-Lungimea semifabricatului /", mm , -nD-n,J

-

-

cosa0

Caracteristica elasticd



Mecanisme qurub-piuli indrumar de proiectare

Tabelul5.6

Metodologia de proiectare a mecanismului de aclionare cu ciichet vertical

a ta*T" r*a^tsMulrtl

Nr.crt.

Elementul de calcul Relaqii de calcul. Recomand6ri

!f* i^

0 I 2

2 CALCULUL LTINGIMII MAMVELEI

Momentul incovoietor total Mit,

NmmMit M* Mf + Mnstt - Pentru cricul

telescopic

M6 Mng - v. tabelul 5.2, pct.2.4, respectiv 3.5

Mtt : M* : Minct * Minsrt 'pentru cricul cu

dubl6 acfiune

Mn$, Mrnqtt - v. tabelul 5.2,pct.2.4, respectiv 3'5



tzletodologii de proiectare


0 1 z

Forfa cu care actioneazd un mun-

citor.Fi". N

F,:150...350 N

Lungimea de calcul a manivelei I",mm

M,.f-t'"'- KrF,

n: I sau 2 - numirul de muncitori

K - coeficient de nesimultaneitate a acfiunii

muncitorilor (K : I - pentru n : l;K: 0,8 - pentru n:2)

Lungimea manivelei I, mm L:L"+ls/e - lungimea suplimentarS pentru prinderea cu

mdna a manivelei

/o : 50 mm - pentru n: I

/o: 100 mm - pentru n:2aJ CALCULUL PRELUNGITORULUI

Lungimea prelungitorului Lo, rnnr o Daci L < 250...320 mrru mecanismul de

acfionare se rcalupazd. din manivelapropriu-zisd, cu lungimea L* : L

o Daci L> 25A...320 mrn, se alege

L* : (0,3...A,4)L, iar lungimea prelungi-

- torului Lp: L - L- * I

/ - lungimea de ghidare a prelungitorului

/: 50...80 mm

Diarctnrl interior al prelungi-tonrlui (egal cu diarretrul por{iunii

de ghftlare- respectiv al porliunii

de priere cu rrdna ?n lipsa

prehrngitorukd) do- rrrn (sec.tiunea

A-A)

do,:1* ro)

fr6ai

Gor : 100...120 MPa

Valoarea diametrului dpi K rotunjeqte la o

valoare a dimetrului interior al fevii (v. Anexa

22) din care se va executa prelungitorul

32KnF*{Lo

Diametrul rsirtorului fi nn lrehngi- : Se alege prelungitor sub formd de feav6" avdndrtb"retrul interior dpi qi cel exterior do"

1v- Anena 2?)

d







0 I 2

Verificarea asarnbl5rii pe contur

hexagonal la strivire o,, MPa

2 M,.

or : ;;;'( oo,uat

6,:6+(1...2)mmoo": 100...120 MPa

CALCULUL CLICHETULUI

(1 ALEGEREA MATERIALULLII

Se recomandd: OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i la)

5.2 ALEGEREA DIMENSILNILOR

Dimensitrnile de amplasare

clichetului, in mm (v. pct. 1)

5r : (0,5...0,6)6

6 - v. pct. 4.3D

l' =V+h+(2...4) mm-zD", h - v. pct. 4.2

D : dp, + (4...6) mm sau

D: dpi + (4...6) mm

Dh: ^

_(0,5...1)6,-z

Dimensiunile clichetului, in mm h - v. pct. 4.2

lz-ht +6r +6r-v. qipct.

hz - so mdsoard pe desen



124 Mecanisme pu ru b-piufif n. indru mar de prereql rg


0 I 2

5.3VERIFICAREA CLICHETULUI LA INCOVOIERE

Tensiunea de incovoier€ 6i, MP& 6Ea,6, =-#5o.;' ht6

ooi: 100...120 MPa

at = 6t + 51- 0,55

6 CALCULUL BOLTULUI CLICHETULUI-

ALEGEREA MATERIALULUI

Se recomandb: OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 9i 14)

Se recomandi alegerea unui boll cu cap mic, conform Anexei 45, la care se va

prelucra o gaurd pentru gtiftul de fixare. Se recomandd alegerea bolurilor cu

diametre de 6, 8, 10 sau 12 mm

VERIFICAREA BOLTULIII LA SOLICITARI

Verificarea bolplui la forfecare I +nr6MPa laf =-a<xoII rcd;

ClrR=4-42

Qt - Y. pct. 5.3

8,a, : hr+V

qy:60-..80 MPa

6_1

6.2

6.3

Verificarea bollului la strivire

o", MPa.R

o,=jrtsoo'

ocr:60...80 MPa

Verificarea bolgrlui la itrco-

voiere o;, MPa 16Rho, =--"r SGai' ndi

o,i: 100...120 MPa



O. SOLUTII CONSTRUCTM

f)esenele, de ansamblu qi de execulie, sunt parte integrantd a r.rrui proiect. Prin aceste

desene se definitivezdforma contructivA a ?ntregului ansamblu pi a fiecdrui detaliu in parte,

findndu-se seanra de oalculele de rezistenfd efectuate, prezentate in memoriul de calcul, 9i de

posibilitdlile tehnologice de execufie a pieselor componente.

Solu{iile constructive prezentate in acest capitol se referd ia mecanismele qurub-'piuli1dde la cricurile qi presele cu qurub.

in prima parte sunt prezentate desenele de ansamblu ale mecanismelor qurub-piulifd

pentru care au fost intocmite metodologii de proiectare: cricul simplu - fig. 6.1; cricul cu

piuli!6 rotitoare - fig. 6.2; crieul telescopic - fig. 6.3; cricul cu dubl[ acliune - fi5. 6.4; cricul

cu p6rghii cu o piulild - fig. 6.5; cricul cu pdrghii cu doud piulile - fi9. 6.6; presa cu gurub cu

doud coloane - fig.6.7.

in partea a doua sunt prezer*ate desene de execufie pentru principalele piese

componente ale mecanismelor gurub-piuii!5. analnate in lucrare.

Desenul de execulie al qurubului cricului cupiulilS

rotitoareeste prezentat in fig. 6.8, al

qurubului principal al cricului telescopic in fig. 6.9, al qurubului secundar al cricului cu dubl[

acfinne in fie. 6.10, al qurubului cricului cu pdrghii cu o piulild in fig. 5.11 qi al presei in

frg.6.12.in fig. 6.13,6.14 qi 6.15 sunt prezentate desene de execufie pentru piulila cricului cu

parghii. cricului cu piulild rotitoare, respectiv a cricului cu dublS acliune, piulilS identicd cu a

cricului telescopic.

in fig. 6.16 gi 6.17 sunt prezentate desene de execu{ie pentru corpul cricului cu piulif6

rotitoare. respecti\.pentru corpul cricului telescopic. In fig. 6.18 este prezentat desenul de

execulie al talpii suport- iar in fig. 6.19 al pdrghiei, ambele de la cricul cu pdrghii. Desenul de

executie a1 traver>ei superioare a presei cu qurub este prezentat in fig. 6.20.

in fig. 6.1i es:e prezenlat desenul de execufie al manivelei cricului telescopic cu clichet

orizontal. al ;iru, resen Je ereculie este prezentat in fig. 6.22, iar in fig. 6.23 este prezentat

desenul de erec,-iii< al cuchetului vertical. in fig. 6.24 este prezentat desenul de execufie al

clicherului pr:>:: .'- :*:-*:. i:: in fig. 6.25 cel al rofii de clichet cu flancurile active orientate

radial. in i. : l: :>.: ::-zei.rtat desenul de execulie al rofii de eiichet cu dinli de ldfime

constantl t.-.., s-.I : := ..r.1. :::e;anisme ;urub-piuli16.

Definitir ,:'.; -j-:. *: :: : .::: ::esupune realTzarca tuturor desenelor de execufie ale pieselor

componente :,c':*,,:-:-:

- -. :::r pulin cele pentru piesele standardizate). Desenele de

execu{ie prez::.:::J :::':--:-:::ncipaiele piese a1e ansamblului, deci cotarea corectd a

acestora. inc-;.:-=, :r;-;i-:: :: :-*g.'zria!ilor. a condiliilor tehnice etc., conducdnd at6t la o

corect6 realiz;:= i:iir ,. i.,-,i :,: s- la r tunctionare corectd gi sigurd a mecanismului.



126 Mecan isme gu ru b-piu tiEi. ind ru m a r de p roiectare

f-

o 4-N

m

PE.

nNN

(@

oo

e-l

Variantl cu manivetb simPti



Solutii constructive 127

B-B

X-

Fig. 6.1

Caracteristici tehnice

1. Sarcina maximd de ridicare: 2OOOO N2. In5ltimea maximA de ridicare. 1OO mm

UNIVERSITATEA TRANS] LVANIADtN BRA$OV



L28 Mecan isme qu ru b-piu li{L ind rumar de p roiecta re

rE , ,:'6ZE*C

--E;6@rc@+c

9 =.^ orlE

F o.giP L

!E>

-oots

Kq\

(JI

LJ

r-

#0t1 +Prlpl8

0BZ lgjoqo3

NN

rY--



Solutii constructive L29

uuo

tFovF:llEf

tO

a

n

IPldtola

I

--.+

r..!

=;:is!:>::.:3!-r€3 a'€e e-l*

".::rj==E=i:7r

o-3

-. -E

- is

fi :F

o =F

(J -.'c\(o

.9,IJ-







r32 Mecanisme gu rub-piuH,tl. io{rygar 9*- gl'oiectTe

ru

coNL

o,E.!jTt

o

€

=,o

E

CooE

mI

co

:rll /Jt /v.i

$

\

\\

-t

IJV I 965 {Prlplu'?*- -' ----oz-f-iE:-oqo]--



Solutii constructive 133

s(o

.9LL

io

lcla

{a<@4gr@@ r "-,o*='i

:":\o-orc5c!^!@-E-',PE€?

=,rlt:iE.:3,

?: -,r>:,g::m=toe:i

z=Eoots

gsa9

",t0

U ^Q!

6 Ei

:g pE=

L6.E E9

'.|p=

6 oq(J -c

I



Mecanisme guru indrumar de proiectare

@

mN

N

€--=._--

I





136 Mecan isme guru b-piufifn. tnd ruma r de proiectare

jttL

I

NN

N6

l

I

n--ts'-

6.-4-------*-

-+-

F--

\i\



131onsh?ctive

z>

R;'-- p

HE3P

r E€EEEt '=66 EE

E EE

EgF=aE

uh--

f

d'5

oo)o

L

o9to

q(o

.d,lr



r38 Mecanisme qurub-piu[fn. indrumar de pryre$lry

@

E 5-&.

a@

+<@

og

._--.-----....*

rs

--\



Solufii constructive 139

B.B

Varianti cu rulment axial

t- cD

Scara 2,5:1 =lI ,Cr-I

Caractedstici tehnice

1. Sarcina maximd: 15000 N

2. Cursa maxime; 100 mm

K

ffi

sR lso 4759 - 3

A2 (420 x 594)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIADIN BRA$OV

Cetedra O.M.M.R

PRESA cu 9URUB cu DouA coLoANEFig.6.7



Mecanisme gurub-piuli indrumar de proiectare

oq(o

etiI

Noo8.

'o

E

"-'Ea-l5o'ii- E(ro ao! o=,->@^,oogo€ IrO!-

o ",=q6 OrO € ar-.s F E.iE EF 6 s6 t- O ^

-oN I

:= X!.,- Eo €.1

=NE 4 g

d oH; tio od=a

;6ios

rf@

alade) alaquP el

19€t svls zv

(i?3,3:lsrogo

z),ea=

ets=Fgo{d -@ trDzR-F ;:- 6v.)u,

2





1,42 Mecanisme gurub-piulifd. indrumar de proiectare

O(o

ci,iI

@-Iootc;*:oo

9os €fiF H'Fs trF 6

.;- 60 0E NOE: N6 €6 QH 5() g2r >

-6i d

-aL- L;r14

oee'g-)€tr{9tO

u.

ozfU@m)ElU>





t

Mecanisme iul$n. i"O*e"t 9" P*L*t*

I

al-5x82 Jl

(o€r'g-l ttq s'zzs

C\

r(o

.sitl!

"oo-!o6yc59-sRE6h

He

E EgF eH 3E :i 3

F p;eE H$g

-Gig

gz>.4

<6 z.

F?OfiEea= aEo6&<)u2zf



c,enstruetive

HL-SXZZJL

(Y)

(o

.stll

6

@-o-g

poq

8!E ts6I ooF H,g

(5 Ug- .'i

on-*x

(a+a&r aF$P el)











to_oE.

e

o

8e.E Ed

api a\E

i8E-ri

]E+aeocxo

.!u

i'ooL

c+L

oaao

arla

ELo+coNgLao&

o(o

.sillr.



o,raictir

Y

l9

o

9o

oÔE

-1 ooE-P99 a\E

3 Eg;ni

@39_glo

{}



Mocanisms turn ineru*arde Proiectere

oNd.5i'TL

E,a

oQ04E

dt9Co'

gFeE :3HF p;e9 NE*

E 8p=- c,i ct

N

F

aN

z4e-

3aE.EE €aeoFO P*pduzz





Mecanisme gurub- indrumar de proiectere

Condilii tehnice

1. ISO 2768 ' m

2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,6x45"

3. imbunitdfit la 200...230H8 (o, = 659 '720 MPa) Fig.6.22

t2,5/ 7 / \V\V,/A4 (210 x 297)

NTER TNRruSILVANIA

DrN BRAgOV

Catedra O.M.M.R









158 Mecanisme gu rub-piu[{n. indruma r de proiectare

Condi{iitehnice

1, ISO 2768 - m

2. Muchiile gdurii hexagonale se vor rotunjii cu R 0,6

3. Muchiile ascufite se vor tegi ta 0,6x45-4. imbunatdtit la 280...320H8

Fig.6.26

Oprean D. w1:1

'v (/) otc 45STAS 880 U,M.

(mm)esenat B6rsan F. n-/erificat Velicu D. A4 Q1A x297)\probat Jula A, .t ^l- Data: 20.03.1999

Planga

nr.

t,UNIVERSIThTEA TRANSI LVANIA

DIN BRAgOV

Catedra O.M.M.R

ROATA DE CLICHET

cDA - 05



7 . Ar\ExE

Pentru ca un indrumar de proiectare sd fie cu adev6rat util, este necesar ca el sd

cuprind6 toate informafiile de care are nevoie, atdt vn proiectant incepbtor - student, cdt gi

rurul cu e4perien{6. Daci in celelahe capitole sunt prezentate principii de calcul, algoritmi deproiectare, indicafii privind alegerea unor materiale sau elemente de proiectare a formei, inacesta se dau date privind componentele

standardaate necesaxe proiectfuii/realizdrii unuimecanism purub-piuli16.

O bund parte din organele de maqini sunt standardizate, fiind elaborate dup6 niqteinstrucfiuni valabile ?n Romdnia (STAS, SR) sau universal valabile (ISO, DIN, EN, SR ISOEN etc.). Scopul realizirii unei ordini intr-un domeniu dat, in interesul general, este de aobltrP econornii pe ansamblu, respectdnd cerinlele de funclionalitate gi securitate.

In principal, prin aplicarea standardizdrii se obfin o serie de efecte pozitive cum ar fi:introducerea unei ordini in concepfie, producfie, control; crearea posibilitdlilor de verificare aproducfiei din punct de vedere al obfinerii cahtdtii^, modului de realizare pi cregteriicompetitivitdlii; o legdtur6 mai ugoard intre proiectar\i, producStori, utilizatori; folosirea

unei game restrfinse de scule tipizate gi dispozitive; asigurarea unui schimb internalional deproduse gi utilizarea unui limbaj international de comunicare; realimrea uneiinterschimbabilititi funcfionale gi dimensionale in cadrul unui schimb national sauinternalional de produse.

Gradul de universalitate al unui produs este in strAnsd leg6tur6 cu gradul destandardizare al acestuia. Prin utihzarea unui num6r sporit de elemente standardizate, se

reugegte promovarsr produselor pe diverse piele, realizdndu-se totodatE o intre{inere ugoardqi produzul se vinde mai bine.

Execu{ia acestor elemente standardizate, cum ar fi guruburile, piulijele, Saibele, ruhnenliietc., in fabrici specializgts, conduce 1a oblinerea unui cost pe produs relativ sclzut, acest fapt

a"ang implicafii in pretul produsului in ansamblu.In acest capitol sud prezentate extrase din standarde legate de:o desene tehnice {formate. scdri, indicator, tabelul de componen!6, toleranfe,

rugozitdfi);r materiale utitizate in constnrcgia elementelor componente ale mecanismelor

qurub-piulip {.oteturi- ionre. aliaje Cu- Sn) ;o filete de miqcare:r elemente de asemhle,re rp,n:h:rl piulite. $aib€, inele de siguran{i, qtifturi, bolfuri"

rulmenli).Aceste elemente sanddizme s gnsc sub tbrma unor figuri cotateo av6nd toate

informafiile privind reprezeffr€e fior in d€s€nul tehic. in completire se prezinti tabele cudimensiuni intr-o gami a rcegonu b.rilrtoi b comgc$ile obignuite ale mecanismelor qurub-pidt6. De asemenea este dm- pemu sffie cq' h parte. rm exemplu de simbolizare, util incompletarea corectii a taHlhi de ryi







t62 Mecanisme gurub-piutifn. indrumar de proiectare

ANEXA 5

NOTAREA STARTT SUPRAFETELOR (Exfas din SR ISO 1302)

Pentru notarea stdrii suprafefei se adoptd un simbol debaz6 (fig. 5.1) sau derivate ale

acestuia (fig. 5.2 gi fig. 5.3), unde h reprezinti in5$imea cifrei scrisd pe figurd'

,W

Fig.5.1 Fig.5.2 Fig' 5'3

inscrierea pe desen a datelor privind starea suprafegelor are la bazil citeva reguli,

ilustrate ln figurile 5.4, 5.5 gi prezentate tn continuare'

r Datele privind starea unei suprafele se inscriu o singuri datd qi numai pe una dintre

proiec{iile obiectului reprezentat (vedere, secfiune), respectiv pe acea proieclie pe cme sunt

cotate elementeledimensionate ale suprafefei specificate-

r Simbolurile pentru notarea stirii suprafefelor se amplaseazS, dup6 eaz, dtreet pe

liniile de contur, p" tittii ajutitoare trasate in prelungirea acestora sau prin intermediul unor

linii ajutdtoare terminate cu o sdgeatd (fig. 5-a)'

o Nu se admite amplasarea simbolurilor pe linii de contur acoperite (trasate cu linie

intreruptn) sau pe linii de cot6, cu exceplia gdurilor a cdror reprezentare pe desen este de

dimensiuni reduse, in care caz simbolul se amplaseazLit:ertntea cotei respective (fig- 5.5)'

Fig.5.5ig.5.4





r64 Mecanisme gurub-piuff{n, Indrumar de proiectare

ANEXA 5 (continuare)

. Pd4ile unei aceeaqi suprafe{e care au stdri diferite se noteazd aqa cum este

exemplificat in fig. 5.9.

Fig. 5.9

c Starea suprafelelor elementelor identice care se repeti pe un desen se noteazl o

singurd datb, acolo unde este cotat elementul respectiv (fig. 5.10) sau cdt rnai aproape de

cot[ (fig. 5.l l).

Fig.5.10 Fig. 5.11

Rugozitatea suprafelelor obfinute prin diferite procedee tehnologice (conform STAS

573012) este prezentata in tabelul 5.1.

+ ,6,1



Anexe




Mecanisme qurub- indrumar de proiectare

ANEXA 6

GAURr DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)

Forma pi dimensiunile gdurilor de centrare sunt prezentate in fig'6.1 9i tabelele 6.1' 6.2,

FORMA A

Fig.6.l

FORMA A Tabelul6.l

FORMA B Tabelul6.2

RECOMANDARI PRIVIND

ALEGEREA MARIMII

GAURII DE CENTRARE

SIMBOLIZARE PE DESEN

Diametrulpiesei de

prelucrat

Diametruld

6...16 1.0; 1,25

t7...32 r,6:2,0

33...56 2.5:3,15

57...80 4,0;5,0

8t na 6,3; 8,0

Dimensiunile suntdate in mm.

+ ---j< A4 sTAS 13d1

ll

A4 STAS 1361

Exemplu de notare a gnei giuri de centrale, forma A, cu diametrul d: 4 mm:

Gaur6 de centrare A4 STAS 1361

FORMA B

d 1.0 (r,25) 1.6 2,0 2.5 3,15 4.0 (5.0) 6.3

I 1.3 1.6 2.0 15 3,1 3,9 5.0 6,3 8.0

D 2,12 2"65 115 4,25 5.30 6,70 8.50 10,60 13.20

Dimensiunile sunt date in mm.

d 1.0 (1,25) 1,6 2.4 ?.5 3,15 4,4 {s,0) 6,3

1I 1,3 1,6 2.0 2.5 3,1 3.9 5"0 6,3 8.0

D 3.15 4 5 6.3 8 10 12,5 r6 18

Dimensiunile sunt date ?n mm.



Anexe 167

ANEXA 7

DEGAJARI PENTRU RECTIF'ICARE @xtras din sTAs 7446\

Forma qi dimensiunile degajErilor pentru rectificare sunt prezentate in fig.7.1,7.2 qi intabelul7.l.

Frg.7.l Fig.7.2

Tabelul T,l

Exemplu de notare a unei degaj5ri forma A, cu dimensiunile r : 0,6 mm qi t : 0,3 mm:Degajare A 0,6x0,3 STAS 7446

REPREZENTAREA SIMPLIFICATA

d r t+0,1

b br t1

+0,05Peste 3 pdn[ la 10 0,4 0,2 2 1.1 0"1Peste 10 odnd la 18 0,6 4.2 2 1,3 0,1Peste 18 pAnE la 80 0.6 0,3 2.5 2,0 0.2Peste 80 1.0 0"4 4 3,1 4,3


Degajare 81 x 0,4

STAS 74l+6 STAS 7446



168 Mecanisme gu ru b-piu lifI. tn drumar de proieetare

ANEXA 8

INDICAREA ELNMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE PE DESENELE

DE EXEC din STAS l2lgz

Desenul de execufie al unui mc elicoidal cilindric de compresiune este prezentatin fig. 8.1.

Scard 4*rl0nm=2&N

lgTtlTN.s2nPa)

170!12N'(zr=su4Pd)

Cond{ii tehnice:

1. Comprimat de 3

ori spird pe spir6

2. Zrncat, grosimea

stratului l2...l6pm

(Locul indicatorului)

10,93 N/mm

Fig. 8.1. Arc elicoidal cilindric de compresiune



Anexe 169

TOLERAREA DIMENSIUNILOR LINIARE $ISTAS ISO 406)

A}IEXA 9

UNGHIULARE (Extras din

Ftg.9.2

Toleraafele la dimensiunile elementelor componente ale unui ajustaj se lnscriu conformexemplificdrilor din fig. 9.3.. .9. 5.

tD12HTth6

Fig.9.3



Mecanisme gurub-Piu indrumar de Proiectare


' +0'024

Poz.1 Q30 0 -Poz.Z O:o-8,orl

,|

'//l*r-1

' to'02'lPoz.1 030 Leoz.z a3o-8,8

Fig.9.4

Fig' 9'5

inscrierea toleranfelor la dimensiuni unghiulare se realizeazd conform fig' 9'6'

Fig.9.6

'/ +0,044\030 F 7 \*0,039j

o:o ne (-

'(+030 F7\+

.ro nu (-8,q1



ANEXA 10

TOLERANTE ISO "SIS'I EM ALEZAJ UNITAR" (Extras din SR El 20286-2)

Dimensiunea

nominald,

in mm

H6H6 e7 re (r\ h5 j5 k5 m5 n5 p5

3...6 +8

0

-20

-32

-10

-t6-4-9

0

-5

+3rt

-,/-

+6

+l+9

+4

+13

+g

+17

+12

6...10 +9

0

-25

-40

-13

-22-5

-11

0

-6

+4

-2

+7+1

+12

+6+t6+10

+21

+15

r0... 18 +11

0

-32

-60

-16-27

-6

-t40

-8

+5

-J

+g+l

+15

+7

+24

+12

+26+18

18...30 +130

-40-61

-24-33

-7-t6

0

-9

.F\

-4+11+2

+17+8

+24+15

+31+22

30...50 +16

0

-50

-75

-25

41-9

-24

0

-11

+6

-5

+13

+Z

+20+9

+28

+17

+37+26

50...80 +19

0

-60

-90-30

-49

-10

-23

0

-13

+6

-7

+15

+2

+24

+11

+33

+20

+45

+32

80...r20 +22

0

-72

-107

-36-58

-12-27

0

-15

+6

-9

+18

+3

+26

+13

+36

+23

+52

+37

Valorile abaterilor sunt date in um.

Dimensiunea

nominal6,

inmm

H7

H7 e8 f7 f6 96 h6 j6 k6 m6 n6 p6 r6

3...6 +12

0

-20-38

-10

-22

-10

-18^4

-12

0

-8

+6

-2

+9+1

+12

+4+16

+8

+24

+12

+23

+15

6... r0 +15

0

-25

-47

-13

-28-13

-22

-5

-140

-9

+7

-2

+10+l

+15

+6+19+10

+24+15

+26

+19

10...18 +180

-32-59

-16-34

-16-27

-6-17

0-lt

+8-3

+12+1

+18+7

+23+12

+29+18

+34+23

18...30 +21

0

-40-73

-20

-41

-20

-JJ

-7-24

0

-13

+9

-4

+15

+2+2t+8

+28

+15

+35

+22

+41

+28

30...50 +25

0

-50

-89-25-50

-25

-41

-9-25

0

-16

+t1-5

+18

+2

+25

+9

+33+17

+42

+26

+50+34

s0...80 +30

0

-60-106

-30-60

-30

-49

-10

-29

0

-19

+12

-7

+2t+2

+30

+11

+39+20

+51

+32+62+41,

80...120 +35

0

-72

-126

-36

-71

-36

-58

-t2

-34

0-a

+13

-9

+25

+3

+35

+13

+45

+23

+59

+37

+76

+51Valorile abaterilor sunt date in pm.





Anexe 173

INSCRIEREA TOLARANTELOR DE738slr)

A}IEXA 11

FORMA gI POZITIE @xrras din STAS

Simbolurile pentru toleran{ele de forml sunt prezentate in tabelul 11.1, iar cele pentrutoleranfele de pozilie in tabelul 11.2.

Tabelul11.1

Tabelul 11.2

Denumirea toleranlei Simbol

Iiteral grafic

Toleranld la rectilinitate TFr

Toleranld la planitate TFp DToleranld la circularitate TFc oToleranli la cilindrieitate TFI oToleranfi la forma dat[ a profilului rFf .lToleranld la forma datd a suprafe,tei TFs

O

Dentrmirea

tolerantei

Simbol Denumirea

tolerantei

Simbolliteral grafic literal erafic

Toleranfd laparalelism TPI/

Tolerantd lacoaxialitate gi la

soncentricitate

TPc @Tolerantd laperpendicularitat€

TPd I Toleran{d la

simetrie

TPs

ToleranJi la inclinare TPi z Toleranfd la

intersectare

TPx aToleranla bAtdii

radiale 9i a bdtnii

frontale

TBrTBf /

Toleranfd lapozitn nominald

TPp

@



174 Mecani$me $urubpiulitl. indrumar de proiectare_

valorile toleranfelor de formd gi pozilie sunt prezentate in tabelele I I .3 - - . I I .6.

Toleranfe la rectitinitate, planitate, la forma profilului qi suprafefei(srAS 739ttr)

Toleranla la rectilinitate

Toleranta la planitate

Toleranla la forma dat6 a

Toleranta la forma dat6 a

Dimensiunea nominala: lungimea laturei mai mari a suprafelei, dacfl condi]ia se referl la

intreaga suprafa!6 sau lungimea prescrisd a suprafelei, dacd se referd la o porfiune a

r- I

@profilului

suprafelei

l]zillI,Ff


Tabelul 11.3

Dimensiunea

nominal6,

in mm

Clasa de preciz.iq

I il m ry V VI VII vIII x X XI XII

Toleran!s, bgmPinI la l0 0,25 0,4 0.6 r.6 2,3 4 6 l0 16 25 40

Peste 10 p6n6

le 16

0,3 0,5 0,8 7,2,)

3 5 8 t2 20 30 50

Peste l6 @nila25

0,4 0,6 I 1,6 2,5 A 6 l0 l6 25 40 60

Peste 25 pani

la 40

0,5 0,8 1,2 2 J 5 8 l2 20 30 50 80

Peste 40 pdnlla63

0,6 I 1,6 )\-tv

4 6 10 t6 25 4A 60 100

Peste 63 ptnd

la 100

0,8 t,2 L J 5 I t2 20 30 50 80 r20

Peste 100 p6rd

la 160

I 1,6 )s 4 6 l0 l6 25 40 60 100 160

Peste 160 pdnd

la25A

1,2 z J 5 I l2 20 30 50 80 120 200

Peste 250 pdni

la 400

1,6 2,5 4 6 l0 16 25 40 60 100 160 250

Peste 400 p6n[

la 630

2 J 5 8 t2 20 30 50 80 t2a 200 300

Peste 630 pin6

la 1000

)\ 4 6 l0 16 25 40 60 100 160 250 400

Peste 1000

ndnl la 1600

J 5 I 12 20 30 50 80 na 2W 300 s00

Peste 1600

ndn6 la 2500

4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600

Peste 2500

n6n6la400O

5 8 l2 20 30 50 80 tza 200 300 500 800

suprafelei.



Anexe 175

ANEXA ll (continuare)

Toleran{e la coaxialitater la concetricitate, la simetrie, Ia intersectare

qi la bfltaia radiaHi (STAS 7391/4)

Toleranla la coaxialitate gi concentricitate llillTolerar{a Ia simetrie

Toleranla la intersectare

Toleranla h bdtaia radialE

rE-tv1

Dimenshrnea nominali : dian'retrul suprafelei e)Gminate sau dimensiunea dintre suprafelele

care formeazi elerenrul simetric examinat.

Tabelul 11.4

Dimensiunea

nominalE,

ftn mm

Clasa de nrecizieI II m w V VI uI uil IX x XI XII

Tolerante. tn umPdnd la 6 t-2 2 -t 5 8 72 2A 30 50 s0 na 200

Peste 6 p6ni la

18

1,6 )\-t"

4 6 10 16 25 40 60 100 160 250

Peste l8 pAnd

la 50

, J 5 8 t2 20"30

50 80 na 200 300

Peste 50 pdni

la 120

25 4 6 10 I6 25 40 60 100 160 250 400

Peste 120 p'6n[

lE25AJ 5 8 t2 2A 30 50 80 t2a 200 300 s00

Peste 250 $n6Ia 500

4 6 l0 t6 25 4,0 60 r00 150 250 400 600

Peste 500 pdnila 800

5 8 12 2A 30 50 80 0a 200 300 500 800

Peste 800 penlla 1200

6 10 l8 25 40 60 100 160 250 450 600 1000

Peste 1250

pdnl la 3000

8 t2 z5 30 50 80 na 2W 300 500 800 t2aa



. indrumar de proiectare

ANEXA 1l (continuare)

Toleranfe la circularitate qi cilindricitate

(srAS 73ert2)

Toleranlalacircularitate E!Toleran{a la cilindricitate W1

Tabelul 11,5

Clasa de precizieDimensirurea

nominal[in mm

Peste 50 pdni

la 120

Peste 120 p8nd

ta260

Peste 800 pdnb

la 1250



Anexe 177


Toleran{e la paralelism, la perpendicularitaten la inclinare qi la bitaia frontalii(srAS 739v3)

Toleranf a la paralelism

To leranla la perpendicularitate

Toieranfa la inclinare

Toleranla la bdtaia frontald

Dimensiunea nominab = hqfuea prescris5 la care se referd condilia sau in cazul in care nu

se prescrie o hmgim de rer@n intrega lungime a suprafbfei (pentru toleranta la

paralelism gi inclinue r

vvru-lr7G1

Tabelul ll.6Dimensiunea

nominal6,

in mm

Clasa de precizie

Toleranfe. ?n rrm

Pdnf, la 10 0.4 0.6 I 1.6 2.5 A 6 l0 t6 25 40 60

Peste 10 pdnn

la 16

0.5 0,8 t2 2 3 5 8 t2 zo 30 50 80

Peste 16 pdrtr

la250-6 11r1.6 )5 4 6 10 16 25 40 60 100

Peste 25 pdnd

la 40

0.8 1.2 i 2 J 5 8 l2 2A 30 50 80 t20

Peste 40 pdnd

la 63 I t.62.5 A

-6 l0 I6 25 40 60 100 160

Peste 63 pdni

la 100

l') ) 81aIL 20 30 50 80 120 200

Pestel00$ni 1 1.6 15 4

la 160

6 t0 l6 25 40 60 100 160 250

Peste 160 pani I f -l 5 8

la250

t2 20 30 50 80 na 200 300

Peste 250 pa:re 1.5 4 6 l0 i 16

la 400 i

25 40 60 100 160 250 400

Peste4O0pani 3 5 I 12,20la 630

30 50 80 120 200 300 500

Peste 630 pana 4 5 lula 1000

l6 25 40 60 100 160 250 400 600

Peste 1000 5 I .: :Ct ' 30

o6nd la 1600

50 80 120 200 300 500 800

Peste 1600 5 -',' 15 35 40

odnd la 2500

60 100 160 250 400 600 1000

Peste 2500 E 1: :O 30 50

pdnd la 40OO

80 na 200 300 500 800 1200



ANEXA 12

Mecanisme gu rub-piu [fn. ind rum a r de proiectare

ivrpArumnnA DESENELOR (Extras din STAS 74)

Desenele se impdtrnesc la formatul 44, considerat drept model de pliaj'

tmpdturirea in scopul perforlrii se realizeazilconform schemelor din fig' 12'1'Schema de imPdturire

oo

X

-f,oo

q.

.'l_

(

-r'I

I

I

-1-II

!t-{-.I

i?

tltlrl

-+-i- -itilil--F--i--.ll1Ir

-j -L-t11511

zt ii| ,lI rl

"1-{1'tl Ill I

t!iJ-i- t,; I

iilri-*-{-

I' l"_ ll

Ft'i-,-i;, irizle is it il

lltlll

_J-Jtl

,lrr'i

- --1

Ir ls i1 il

F

.+aoXto\rr)



AhIEXA 12 (continuare)

fig: 12.l

Sfu de impdturire

tIr5III

l1

2l A

fli-'{--t _

trE

$€x

-+o\trl

H

E-+

tr|X

.Isf,

a.l

J_i__L!tl

fb

III|-I

Lll

c.lsXFOrc\lca



180 Mecan isme puru b-piu $n. in d ru mar {e proiectare

ANEXA 13

OTELURI DA, UZ GENERAL PENTRU CONSTRUCTII (Extras din STAS 500/2)

OTELURI CARBON DA CALITATE PENTRU TRATAMENTDESTINATE CONSTRUCTIEI DE MA$INI (Extras diq STAS 880)

ANEXA 14

TERMIC,

Principalele caracteristici mecanice ale ofelurilor de uz general sunt prezantate

tabelul 13.1.

Tabelul 13.1

Exemplu de notare aunui olel cu reziste{a minimb la rupere la tracfiune 490 MPa:

oL 50 srAs 5a012.

Marca

ofelului

Produse cu grosimea sau diametrutr a' mm, I ':-:"---o-::l- - '-*

|-"<16 | to<a340 | +o<a<too I a<too

Lirnite de ctrrgere

R.Il (Rooz), MPa

Rezisten{a la ruPere la

tractiuee R*,, MPa

oL 37 240 na 210 360...440

oL 42 264 254 230 410...490

oL 50 290 280 274 490...610oL 60 330 3'20 310 590...710

Principalete caracteristici nrecanice ale ofelurilor carbon de calitate s1grt prezentate

tabehrl 14.1.

Tabelul 14"1

Exemplu de notare pentru un ofel carbon de calitate cu cca A,4SYoC:OLC 45 STAS 880.

Duritatea Brinell in

staxe de liwareRezistenfa la ruPere

la tracfiuneLimita de

curgereFelul

tratamentului

termic')

OLC 45

N: ilntratizare; C - cdlire; R - teJslgq inqtta.



Anexe 181

OTAL CARBON TURNAT IN PIESE (Extras din STAS 600)

Principalele caracteristici mecanice ale olelurilor turnate in piese sunt prezentate

tabelul 15.1.

Tabelul 15.1

Exemplu de notare pentru olel carbon turnat in piese, avdnd limita de cu

&oz :200 MPa: OT 40 STAS 600.

Marca

otelului

Rezistenla la rupere la tracfiune

R-, MPa

Limita de curgere

R.nz, MPa

Duritatea

Brinell

oT 40 390 200 110

oT 45 440 240 r24oT 50 494 274 r38

oT 55 540 310 r53

oT 60 590 340 t69

ANEXA 15

ANEXA 16

ANEXA 17

ALIAJE CUPRU-STANIU TURNATE iX NT,OCURI CExtras din SR ISO 19711)

FONTA CENU$IE (Extras din SR ISO 1s5)

Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenugii sunt prezentate in tabelul 16.1.

Tabelul 16.1

Exernplu de notare pentru fonta cenuqie marca 200: Fc 200 SR ISO 185.

Rezistenfa la rupere la tracliuneR,, MPA

Grosimea sectiunii oiesei in mm:

Principalele caracteristici mecanice ale aliajelor Cu-Sn sunt prezentate ?n tabelul 17.1.

Exemplu de notare pentru un aliaj Cu-Sn, avdnd rezistenfa la rupere 240 MPa

CuSn t2T STAS 19711.

Tabelul 17.1

Marca aliaiului Rezistenta la rupere latractiune R-. MPa Duritatea Brinell

CuSn 147 220...230 75...80

CuSn l2T 220...250 80...90

CuSn 107 220 65





[83nexe

TABLE GROASE (Extras din STAS 437)

ANEXA 20

ANHXA 21

OTEI, LAMINAT LA CALD. OTEL ROTUND (Extras din STAS 333)

Dimensiunile ofelului rotund laminat la cald sunt prezentate in tabelul 21 .1-

Tabelul 21.1

d * reprezintd diametrul exterior al barei.

d l0 I2 t4 l5 16 18 l9 20 22

24 25 28 30 32 34 36 38 40




Mecanisme Purub- indrumar de Proiectare

ANEXA 22

LAMINATE LA RECE (Extras

TNVI DIN OTEL NANA SUDURA' TRASE SAU

din STAS 530i1)' [o trase sau laminate

Dimensiunile levilor din olel fhrd sudturla rece sunt Prezentate fia

Iabehl.22.1.

Tabelll,22.l

Notarea levilordin ofel firE sudur6' trlse

:"

1**1-^3.::""' cu destinalie cornerciald'

se rearLzeaza inar#J aiametrul exterior in mrn, grosimea peretelui in mrn' marca de

ofel qi standardul acestuia'tr ,r cT^s (ln/t

Exemplu: !eav[ comerciali 40x5lOLT 1t:.]1):":'lfl,*,, de fabricatie, pe l6ngd*"ffiTffffi:TJT#;;riir*"uicarea

rungffi de rabricalie, pe rdnga

Jiametrul exterior 9i grosimea p"t:ttl:I.

Exemplu: leavi coriercial6 aOtS*ZOOO/OLT 45 STAS 53011 sau !eav[ comercialii

40x5x1250multip|u/olT45,dac[lungimeaestemultiplude1250.



Anexe

Fitet

185

FILETE METRTCE ISo DE uz GENERAL (Extras din sR rso 724)

Forma gi dimensiunea filetelor metrice sunt prezentate in fig. 23.l qi tabelul 23.1.

Fig.23.l

ANEXA 23

Tabelul 23.1Diametrul

nominal al

filetului d

Pasul

PDimensiuni nominale Diamehul

nominal al

filetului d

Pasul

P

Dimensiuni nominaleD:d Dz: dz Dr:dr D:d D"= dz Dr: dr

17,a l'5I

17,000 6,026

6.35015,376

r5.917

27,0

3

21,5

I

4"75

27,0A0

25,051

25,7A126,A2626,350

26.513

23,752

24,93525,376

25,917

26,188

I

18,0

2r52

1,5

I

0,75

0^5

I 8,000

6,3766,741

7,026

7,3507,s137.675

5,294

5,8356,3766,9177,1 99

7.45928,0

,1,5

I28,000

26,70727,026

27ssA

25,93526,376

26.917

20,0

215

2

1,5t

0,75

0-5

20,000

8,3768,701

9,0269,350

9,5139.675

7,2947,9358,376

8,9179,lgg9.459

30,0

3'5J

2

7,5

I0.75

30,000

27,727

29,a5128,70129,u6

29,35029.513

26,21126,75227,935

28,376

28,91729.188

22,0

2'52

1,5II

0,75

0"5

22,AA0

20,376

20,701

21,02621,350

21,51321,675

19,294

19,935

20,376

20,91721,189

21-459

32,0 2l-5

32,000 30,7013r.026

29,935

30"376

33,0

3'5J

2

1,5

I0.75

33,000

30,72731,051

31,70r32,A26

32,35032,5t3

29,21129,752

30,835

31,376

31,917

32.18824,0

3

2

l15

I

4.75

24,040

22,051

22,701

23,026

23,35023"5r3

20,752

21,935

22,376

22,91723.188

35.0 1.5 3s"000 34.026 33.376

36,0

4J

2

1,5

I

36,000

33,40234,A51

34,7A1

35,026

35.350

31,67032,752

33,935

34,376

34,9r7

25,0

t1,5

I25,400

23,701

24,02624.350

22,93523,37623.917

1,5 26,000 25.026 24"376 38.0 1,5 38.000 37.426 36"376








Talcr,luI 24.2

Diametrul nominald

PasulP

Diametrul mediudz:Dz Diametrulexterior D+ Diametrul interior

Sirul I Sirul2 dr Dr

10 1,5

2

9,2509.000

10,300

10.500

8,200

7.500

8,500

8,000

11 2

3

10,000

9"500

11,500

11.500

8,500

7.500

9,000

8.000

t22

3

I ,00010.500

12,500

12,500

9,500

8.500

10,000

9.000

t4 23

13,000

12.500

14,500

14.500

11,500

10"500

12,000

11.000

16

2

4

15,000

14.000

16,500

16.500

13,500

11.500

14,000

12.000

18 2

4

17,000

16.000

19,500

18.500

15,500

13,500

16,000

14.000

20

2

4

19,000

1.8,000

20,500

20.500

17,500

15.500

19,000

16,000

22

aJ

8

20,500

19,500

18"000

22,500

22,500

23.000

18,500

16,500

13.000

19,000

17,000

14.000

24

aJ

t8

22,5Q0

21,500

20"000

24,50024,500

25.000

20,500

18,500

15,000

21,000

19n000

16,000

26

aJ

]8

24,540

23,500

22"040

26,500

26,500

27.40

22,54420,500

17,000

23,000

21,000

18.000

28

aJ

t

8

26,500

25,500

24.000

28,500

28,500

29.000

24,50022,500

19.000

25,000

23,000

20.000

30

3

6

l0

28,500

27,409

25.000

30,500

31,000

31.000

26,50023,000

19.000

27,00024,000

20.000

32

J

6

10

30,500

29n000

27.000

32,500

33,000

33.000

28,500

25,000

21,000

29,000

26,000

22.000

34

J

6

10

32,50031,000

29.000

34,500

35,000

35.000

30,500

27,000

23.000

31,000

28,ooo

24.000



Anexe r89


Tabelul 24.2 (cantnuare\

Diametrul nominald

PasulP

Diametrul mediudz:Dz

Diametrulexterior Da

Diametrul interior

Sirul I Sirul2 d: D,

36

J

6

t0

34,500

33,000

31"000

36,500

37,00037-000

32,500

29$A025,000

33,000

30,000

26-AA0

38

J

7

l0

36,500

34,500

33.000

38,500

39,000

39.000

34,500

30,000

27.004

35,000

31,000

28.000

4A

-J7

l0

38,50036,500

35.000

40,50041,000

41.000

36,50032,000

29.000

37,00033,000

30.000

42

aJ

7

l0

40,500

38,500

37-000

42,50043,000

43,000

38,500

34,000

31,000

39,000

35,000

32.000

44

aJ

7

t2

42,500

40,500

38.000

44,500

45,000

45,000

40,500

36,000

3l,000

41,000

37,000

32.004

46

5

-tE

t2

44,50A42,000

40.000

46,50047,0A0

47.000

42,50A37,000

33.000

43,000380000

34.000

48

-t

It2

46,500

440000

42.000

48,500

49,000

49.000

44,500

39,000

35.000

45,000

40,000

36.000

50

J

8

l2

48,500

46,000

44.000

50,500

51,000

51,000

46,500

41,000

37,000

47,400

42,00a

38.000

4J

-

8

t2

50,500

48,000

46,000

52,50053,000

53.000

48,500

43,000

39.000

49,AAA

44,000

40,000

55

3

9

I4

53,500

50,500

48.000

55,500

56,000

57.000

51,500

45,000

39.000

52,000

46,000

41.000

60

aJ

9

L4

58.,500

55,500

,i3.000

60,500

61,000

62.440

56,500

50,000

44.000

57,000

51,000

46.000



Mecanisme furu ulitii. indrumar de


Diametrulexterior Dq

Diametrulinterioriametrulnominal d

Pasul P Diametrul medrudz:Dz

d: Dr

Sirul 1 Sirul265,500

66,000

67.000

60,500

54no0o

47.004

61,000

55,000

49.0005

4

10

16

OJ,UUU

60,000

57,000

68,000

65,000

52,000

70,500

71,000

72.000

65,500

59oooo

52.000

66,000

60,000

54.0000

4

10

16

73,00070,00067 000

75,500760000

77,000

70,500

64,000

57.000

71,000

65,00059.0005

410

1680,s00 I 75,500

81,ooo I ol'ooog2,ooo I o2.,OOo

76,000

70,000

64.0000

4

10

16

78,00u

75,000?? ooo

85,500

86,000

87,000

80,500

72,000

65.000

81,000

73,000

67.0005

4

t218

83,oUU

79,000

76,00090,500

91,00092.000

85,500

77,00070.000

86,000

78,00072.0000

4

t218

88,0UU

84,000

81.000

I sl,oooI 89,ooo

I se.ooo

95,500

96,000

97,000

90,500

82,000

75.000

91,000

83,000

77.0005

4

12

18

Dimensirrnile sunt date ?n mm



Anexe 191

ANEXA 25TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE METRICE (Extras din SRISO 2903)

Alegerea toleranfelor pentru filete trapezoidale metrice gi notarea acestora este dati inSR ISO 29A3. Se specificd faptul cd simbolul care indicd toleranfa se referd doar latoleranfa la diametrul mediu. La diametrele de vArf (D1, respectiv d) nu este necesardinscrierea toleranfelor deoarece este specificatb doar o keapt5 de precizie (treapta 4) Sipozi!1n tolerangei este aceeaqi.

Pentru alegerea gi notarea corectd a tolerantelor filetului trebuie parcurse etapeleprezentate in continuare.

Pozilia toleran[qlor in raport cu linia zero (dimensiuni de bazil este prezentati infig.25.1.

ES

EI=0es

ei

Fig.25.1Practic, poziliile toleranlelor sunt standardizate pentru diametrul mediu:r in cazul filetului piulifei, poz\lia toleranfei H, cu abatere fundamentalS zero, este

prezerrtatd, h fig. 25"2, cu menfiunea cd pozr[ia toleranfei la diametrul interior Dr $i la celexterior Da este totdeauna H, respectiv cu abaterea fundamentaldzero;

N,

ctn canil filetului qurubului,

negativd, este prezentati io fig.

Fig.25.2

pozilia toleranfelor c

25.3, cu menfiunea cd

qi e, cu abatere fundamental5pozilia toleranlei la diametrul



t92 Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de proiectare


exterior d gi la cei interior dr este intotdeauna tr" respectiv cu abatere fundamentald

independent de pozilia toleranfei la diametrul mediu'

Fig.25.3

Abaterile fundamentale la diametrul mediu al filetului gurubului gi la cel ai piulilei sunt

prezentate in tabelul 25.1.

Tabelul25.1

Pasul

P

Abateri fundamentale

Piulili Surub

Dz lz

H,

EIc,

ES ES

mm pm pm pm

1.5

0

-t4a -67

2 -1 50 -71

3 -170 -85

4 -190 -95

5-1--L IL -106

6 -236 -1 18

7 -254 -125

8 -2651a^

- t)L

9 -284 -140

10 -300 -150

t2 -335 -170

14 -355 -180

t6 -375 -190

l8 -400 -200

20 -425 -212

Pentru definirea mdrimii cdmpurilor

de toleranfe, pentru diversele diametre ale

filetului trapezoidal ISO, se stabilesc trep-

tele de precizie, prezentate ?n tabelul

25.2. Se remarcd faptul cd treapta de pre-

cizie pentru diametrul interior al filetului

qurubului (d3) este intotdeauna aceeaqi cucea pentru diametrul mediu (d2), ftri tnsd

ca valorile To: $i Toz sd fie identice pentru

o aceeagi treaptd de precizie (v. tabelul

25.8), deoarece

74.:1,2574, +iesl. (1)







Anexe 195


Tabelul25.6

Diametrul exteriordebazh d. mm Pasul

P,

mm

Toleranta. umTDz Td?

de la(exclusM

pdnd la(inclusiv)

Trepte de orecizie

7 8 9 7 8 9

ll,2 22,4

2 265 33s 425 200 250 315

J 300 37s 475 224 280 335

4 355 454 560 26s 335 400

5 375 475 600 280 355 450

I 475 600 750 355 450 560

22,4 45

-'t 335 425 530 250 315 400

5 400 500 630 300 375 4756 450 560 710 335 425 530

7 475 600 750 355 450 560

8 500 630 800 375 475 600

l0 s30 670 850 400 500 630

t2 560 710 900 425 530 7t0

45 90

aJ 355 450 s60 265 335 425

I 400 500 630 300 375 475

I 530 674 850 400 500 630

9 560 710 900 425 530 674

l0 s60 7to 900 425 s30 670t2 630 800 1000 475 600 750

14 670 850 1060 500 630 800

16 710 900 rr20 530 670 850

18 750 950 1 180 560 7ta 900

Tabelul25.7

Pasul

P,

mm

Toleranta. um

TDr Td

Treaota de orecizie 42 236 180

3 315 236n.+ 375 300

5 450 335

6 500 375

560 425

8 630 450

9 670 500

0 7rc 530

2 800 6004 900 670

6 1000 7r08 Lt20 800



196 "-Mecanisme $urub-piuli{6' tndrumar de proiectarg

Tabelul25.8

Ioleranfa Td:,

FmDiametrul exteriordebazd d, mm Pasul

P,

mm

@tobfnta la diametrul mediu

de la

(exclusiv)

pdnd la

(inciusiv)

c ls

repte 4e_plgciz&-.

7 I 9,|

8 9

1.1,2 22,4

2 400 462 544 321 383 465

J 450 524 614 365 435 529

4 521 609 690 426 st4 59s

5 562 656 775 456 550 669

8 709 828 965 576 69s 832

22,4 45

aJ 482 564 670 397 479 s85) 587 681 806 481 s75 700

6 65s 767 899 537 649 781

7 694 813 950 569 688 825

8 734 859 1015 601 726 882

10 800 92s 1087 6s0 775 937

t2 866 998 1223 691 823 I 048

45 90

aJ 501 589 701 416 504 616

4 565 659 784 470 564 689

8 765 890r052 632 757 919

9 811 943 1118 67r 803 978

10 831 963 l 138 681 813 988

Exemplu de determinare (alegere qi notare a tolerantelor)

{ustajul filetat este

Tr 40x7 - 7El8ef es )

t Filetul gurubului Tr 40x7 - 8" i -^ .r* |

,."r- , ')J

o diametrul exterior:

g 4a0 - 0,425, es : 0 pentru campul de toleranle tr,

Td: A,425 - v. tabelul25'7;

r diametrul mediu: Q 36,5 - 0,600, es : -0'125' pentru cAmpul

(v. tabelul 25.1),Tdz : 0,47^5 mm (v' tabelul25'6);

e diametrut interior: A 320 -o,rza, es : 0, pentru cdmpul de

Tds - 0,726 mm (v. rela{r9 (1) qi tabelul25'8)'(r'r - r*))

t Filetul piutiseiTr 40x7 - 7H i':,-' i;

et:0 (v' fig' 25'1)\Et )

r diametrul interior: A 33n*0'560'TDr - v' tabelul 25'7'

o diametrul mediu: A 36,5s*o'att, TD, - v' tabelul25'6'

h diametrul la care se oalculeazi abaterile'

de tolerante e

tolerante h,

Anexa 25 (continuare)



tr

IE$IREA $I DEGAJAREAsrAS 3s08/s)

A}.c"}-c:f

F'ILETULUI. FILET TRAPEZOIIIAL rLc:rE :s.

Forma gi dimensiunile iegirii gi degajdrii filetului trapezoidal sunt prezentare in lig. :6"1si tabelul 26.1.

Fig" 26.1

\

l-L

a

c.

:J:! Ilr_ l-

IIxJ

F^

Tabelul26.l

Pasul

P

Iegirea

filetului

x (2.5P)

Lungimea pdrlii

nefiletate

a(2,5P)

Degajarea filetului do

hl3r

fi (2P) f, (3P)

1,5 3"8 3.8aJ 4,5

lr

bxEda (\

=\,/

=oH

Es4avLicC ,Q)cS t:.il (J

nt()crj H

0,6

2 5 5 4 6aJ 7,5 7.5 6 9

1,610 10 8 t2

5 12,5 12.5 10 l56 15 l5 t2 18

)q7 17.5 t7.5 I4 21

8 20 20 16 24

9 22.5 ))\ 18 27

40 25 25 20 30

t2 30 30 24 36

t4 35 35 28 42

66 4A 40 32 48

18 45 45 36 54

20 50 50 40 60 IDimensiunile sunt date in mm.



Mecanisme $uru lif[. indrumar de qlggcr!3g

IE$IREA $I DEGAJAREA FILETULUL FILET

GENERAL (Extras din STAS 3508i 1)

Forma qi dimensiunile ieqirii gi degajdrii filetului metricprezentate ?" fie. 27.I Sitabelele 27 't,27 '2'

ANEXA 27

MNTRIC ISO DE IJZ.

ISO de uz general sunt

rr:fl:I r-FT=I ffi.- ll"i t-t-f rf=lH--:H,ffi

Fig.27.r

FILET EXTERIORTabelul2T.i

FILET INTERIORTabelul27.2

P: pasul filetului.do : valoarea minimd a diametrului interior al filetului conform SR ISO 2944'

Do : (d+1) pentru P : 1,5...5, Do - (d+1,5) pentru P : 6"'12'

lesirea filctului x

4...2,5)P





Mecanisme sur:u indrumar de proiectare

ANEXA 29

HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILINDRIC (Extras din$URUB CU CAPSTAS 5259)

F'orma qi dimensiunilc quruburilor cu cap hexagonal mic $u cep cilindric sunt

prezentate in fig. 29.1 gi tabelul 29.1.

Tip A, cu degajarea filetului

Tip B, cu ieqirea filetului

Fig.29.1

Tabelul29.l

Filet (d) S D k a d, wJ

M8 MSxl t2 13.25 5.5 3.5. ..4 6 5

N{10 M10x1.25 t4 15.51 7 {\ '\'\ n

Mr2 Ml2x1,5 17 18.90 8 4...6 94

I( 20,

Dimensiunile sunt date tn mm.

Exemplu de notare a unui gurub cu cap hexagonal mic gi cu cep cilindric, cu filet M12

gilungimea l: 30mm,

executat din material din grupa 8.8:

$urub B-M12x30 STAS 5259 gruPa 8.8







Anexe 203

ANEXA 32

$URUBURI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din STAS 5303)

Forma gi dimensiunile qur'uburilor cu cap striat gi guler sunt prezentate io fig. 32.1 gi

tabelele 32.I,32.2.

Fis.32.r

Tabelul32.2

Filet (d) D Dr k kr

M4 t6 8 3"5 9

M5 20 10 4 l1

M6 24 l2 5 t4M8. M8x1 30 t6 6 t6

Ml0. Ml0xI.25 36 20 I 20

Dimensiunile sunt date in mm

Exemplu de notare a unui gwub cu cap striat $i guler,l:20 mm;i caracteristicile mecanice conform grupei 8.8:

$urub M5x20 STAS 5303 grupa 8.8.

Tabelul32.l

fx{go f;45o

cu filet M5, cu lungimea



204 Mecanism e purub-piu ftn. ind ru mar de proiectare

ANEXA 33

GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATN

(Extras din STAS 3336)

Forma gi dimensiunile gburilor de trecere pentru organe de asamblare filetate sunt

prezentate in fig. 33.1 pi tabelele 33.1.

Fig.33"1

Tabelul33.1

Diametrul nominal

al gurubului

d

Diametrul eiurii de trecere dl,

Execulie:

strdnsd miilocie largi

J 3,2 3.4 3.6

3.5 2,7 3,9 4.2

4 4,3 4,5 4,8

4,5 4,8 5,0 {?)J

5 5,3 5.8

6 6,4 6,6 7.4

I 7,4 7,6 8,0

8 8,4 9,0 10,0

10 10,5 I 1,0 12,0

12 13.0 13,5 14,5

T4 15,0 15.5 16.5

16 17,0 r7.5 18,0#

Dimensiunile sur,rt date in mm.



Anexe

ANEXA 34

ORGANE DE ASAMBLARE FILETATEOCA$URr $r(Extras din STAS

LAMAJE PENTRUrrs74)

Forma qi dimensiunile locaqurilor gi lamajelor pentru organe de asamblare filetate suntprezentate in fig. 34.1 gi tabelul34.l

Fig.34.1

Tabelul34.1

Diametrul nominal al

filetului surubului d

dz tr t2 dr

aJ 6 2.4 3.2...3-6

3.5 6.5 2,9 3,7...4,24 8 3.2 4.6 4.3. ..4"8

5 l0 4 5.7 5,3...5,86 l1 4,7 6.8 6"4...78 15 6 9 8.4...10

Dimensiunile zunt date in mm.



206 Mecan isme qu rutr-piu lif 6. Ind ru mar de proiectare

ANEXA 35

$TIFT I'ILETAT CU CRESTATURA, CU CEP CILINDRIC (Extras din

STAS N422\

Forma gi dimensiufile gtifturilor filetate cu crestiturd gi cep cilindric sunt prezentate in

fig. 35.1 qi tabelele 35.1,35.2.

Fig. 35.1

Exemplu de notare a unui qti{l filetal cu autoblocare, cu crestdturdgi

cu cep cilindric,cu filet Ml0 gi lungimea 1:25 mm:

$tift cu autoblocare Ml0x25 STAS 10+:22.

Tabelul35.1

Fiiet(d)

M5 M6 M8 M10

Il6

(1 8)

20

(22)

/.)

28


Tabelul35.2

Filet (d) t n Cr d4 C: dr m

M5 1,6 0.8 1,2 3,5aJ )5 2

M6 2 I 1"5 4,5 3.5aJ 2

M8 )\ t) 1"8 6 5 4 )\Ml0 J 1,6 2"2 7 55

)J 5 3




Anexe 247

ANEXA 36

$TIFT FILETAT CU CRESTATUnA $I VARF TE$rT (Extras din STAS 4770)

Formagi

dimensiunilegtifturilor

filetate cu crestbturdqi

v6rf teqit srurtprezentate

tnfig. 36.1 $i tabelul 36.1.

Fig. 36.1

Exemplu de notare a unui qtift filetat cu crestdturd gi v6rf tegit, cu filet M8, cu

lungimea l:25 mm, cu caracteristici mecanice conform grupei 8.8:

$tift filetat M8x25 STAS 4710 grupa 8.8.

Tabelul36.1

Filet (d) M4 M5 M6 M8Ml0

M12 M14Ml6t nutx 2,05 2,35 2.9 3,6 4.25 4,95 5,95

rnm r.75 2 2,5 3,1 3,75 4,45 5.1 5,65

n 0.6 0.8 1 1.2 1.6 2 ')\ 2.8

c I r-2 1-5 1.8 2.2 2.5 2.8 3.1

I

6 ..1 .i,,: :. 1.,, '-t*l:i

,"" ttt'

-t.;''.

It0

t2 ,,,r

.=6

'tl.t't:, rr.,, ,,

''''' t ;: -1;A

.,.,t'

,: ', ,r..;'

(22\

25




Mecanisme Suru indrumar de oroiectare

ANEXA 37

cu CRESTATURA, CU CEP TRONCONIC (Extras din$TIFT FILETATSTAS 10421)

Forma qi dimensiunile gifturilor filetate cu crestiturd 9i cep tronconic sunt prezentate

in fig. 37.1 9i tabelele 37 .1,37 .2.

Fig. 37.1

Exemplu de notare a unui $ift filetat cu autoblocare' cu cep tronconic, cu filet M10

lungimeal=25mm:$tift cu autoblocare M10x25 STAS 10421'

Tabelul37.l

Filet (d) M6 M8 Ml0I

l216

(1 8)

20

Q2\25

(28)

Tabelul37.2




Anexe 289

$AIEE PLAT$ (Extras din STAS 520013)

Formagidimensiunile gaibelorplate sunt prezerrtare infig.38.l qitabelul38.1.

Tabelul 38.1

Fig. 38.1

Exemplu de notare a unei qaibe plate

pentru un gurub NI20 sau boll cu diametrul

de 2A mm, executata din OL 34:

$aibn STAS 52fi813-20-Of, 34

l)iametrulqurubuluil

boltuluidr dz h

6 6.4 l1 t.68 8"4 l5 1,6

10 10,5 l8 1"6

I2 i3 20 2

T4 l5 24 )\16 l7 28

2A 2l 34 a-f

24 25 39 4


ANEX,A 38

ANHXA 39

$AIBA PRELUCRATA PENTRU BOLTURI (Extras din STAS 5974)

Forma gi dimensiunile

tabelul 39.1.

gaibelor pentru bolluri sunt prezcntatc in fig. 39. I gi

Fig.39.1

F.remplu de notare a unei gaibe pentru

bolt 210, executat din OL37:

$aibdl0 STAS 5974,QL37 STAS 50012.

T'abelul39.1

Diametrul

boltuluidr D h

5 J l0 0.86 6 t2 1,5

8 8 t6 2

10 10 20.){

12 t2 251J

l4 t4 28 -

l6 16 n()LO

a-)

18 l8 30 4

20 20 32 4

22 22 34 4

i)imensiunile sunt date in mm.



210 Mecanisme Surub-piu[,ti. irirnr& F*rtrre -ANEXA 40

$AIBE ELASTICE. $AIBE GRowER (Extrm & SR Wez)

Forma qi dimensiunile gaibelor elasticesuat prereutab fo

&!40-

l $1

tabelul 40. I .

Varianta R

cu capetele rlsfrdnte

Varianta Ncu capetele netede

Fig.40.1

Exemplu de notare pentru o gaib6 Grower, forma R, pentru gurub M10:

$aibd SR 766612 - R10.

Tabelul40.1Mdrimea dr d, h S

mm nlax mn max

^ 3.1 3-4 5.6 2 2,36 I

4 4-l 4,4,7

2,4 2-83 t,2

5 5.1 5"4 8"8 3.2 3.78 1-6

6 6.1 6,5 9.9 3.2 3,78 1.6

8 8,1 8.5 12.7 4 4.72 2

10 10.2 10.7 l6 5 5.9 2.5




ANEXA 4I

$PLINT (Hxtras din STAS 1991)

Forqra qi dimetsiunile gplinturilor sunt prezentate in fig. 4l . l Sr tabelul 4 l . l .

Fig.41.l

Exemplu de notare a unui gplint cu diametrul nominal egal c-u 3,2 mm 6i lungirneal:20 mm:

$plint 3,2t20 STAS 1991.

Tabelui 41.1

Dimensiunile zunt date inmm.



Mecanisme gurub.Piul Indrumar de Proiectare

ANEXA 42

$TIFTURI CILINDRICE (Extras din STAS 1599)

Forma qi dimensiunile$ifturilor

cilindrice sunt prezentate in fig. 42.1$i tabelul 42'1

Forma A Forma B Forma C

Fig.42.1

Exemplu de notare a unui qtift cilindric forma

l:45 mm, din OLC 45 imbunitdfit:

$tift cilindric A 10x45 STA'S 1599/OLC 45'

Muchiile

/'(/ \

Tabelul42.1

A, cu diametrul d - 10 mm, lungimea



ANEXA 43

$TIFTURI CONICE (Extras din STAS 3436)

Forma A Forma B

Fig.43.1

Exemplu de notae a tmuiSift

conic. forma B, cu diametrul d: l0 mm qi lungimea

l:30 mrn, din OLC 45 im*rma4h:

$tift conic B 10x30 STAS 3{36I OLC 45.

cx45o cxl+5o

Tabelul43.l

Dimensiunile sunt date in rrrm



BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS 5756)

214 Mecanisme Su*rb-piulifi..indrumar de proiectare

ANEXA 44

Forma gi dimensiunile bollurilorfhrd cap sunt prezentate in fig. 44.1 qi tabelul 44.1 '

fip A

o

I

Tip B

Fig.44.1

Exemplu de notare a unui bo{ ftra cap, cu gaur6 pentru $plint,

d: 10 mm $ cu lungime I = 40 mm, executat din OL 50.1 k:Bolt B 10x40 STAS 5756/01 50.1 k

t')

Tabelul44.1

d 5 6 8 l0 t2 T4 16 18 70 22

dt t"2 i.6.,L 3-2 3,2 4 4 5 5 5

I' 3.2 3.2 3.5 4.5 55 6 6 7 8 8

I

t6

I'i'' t

-' :;l

l82A

,,' -''

,.t_

25

30

35

40

45 ,t t;,;,: ;

50 l,_..,

.t,

., i' : .,:,+

'

,' ,,.' "

t' ':: .:

.

'.' '. , :'''

'','''.',.' '....: .'',....,

i:

f)60

65

70

80

90

100


cu diametnil



Anexe 2t5

BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS 575412)

ANEXA 45

Forma 9i dimensiunile bolEurilor cu cap mic sunt preTentate ln fig. 45.1 qi tabelul 45.1.

Forma A

{f iri gzuri de sptin t )

3,2

Fig.45.1

Exemplu de notare a unui hoit cu cap mic. forma A, cu diametrul d : 16 mm, cuIungimea l: 50 rurt. e\ecr"rr.Er ,iin OL 50:

Bol{ A 16x50 STAS 514[1OL fl].

Forma B

( cu gaurl de gplinf)

$/< c-t

I

Tabeiul45.1

d 6 8 10 T2 14 t6 18 20 22 24D 9 T2 I4 t1 t9 2l 23 26 28 )zk 1.5 2 2 J

aJ 3 J 4 t+ 5

dr 1,6 2 ?1" t- 3,2 4 4 5 5 6,3

lr 2.5 aJ 4 5 5 5 6,5 6,5 6.5 8

t4

1E

20

22

25

30

35

40

50




lVlecanisme furu

ANEXA 46

BOLTURI CU CAP (Extras din STAS 575411)

Formagi

dimensiunile bo[urilorcrr cap sunt prezentate in frg. 46.1qi tabelul46.1.

Forma

(firi purl de 5ptint)

Forma B

{cu gauri de gptint)

Fig.46.1

Exemplu de notare a rurui bo$, forma A,

l:40 mrn, executat din OL 50:Bolt A 10x40 STAS 5754lLlOL 54.

cu diametrul d : 10 mm, cu lungim

Tabelul46.l

d 6 I t0 t2 74 16 18 20 22 24

D 10 I4 18 20 22 25 28 30 33 36

k 2aJ 4 4 4 4.5 5 5 6

d, 1"6 2 3.2 3.2 4 4 5 5 5 6.3

I 3.2 3.5 4.5 6 6 7 8 8 9

I

L4

:

tr;

i;;

16

20

(22)

25

30

35

40

50 ,.']




Anexe ?t7

ANEXA 47

ARBORI $I CANALELANELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRUPENTRU ELE (Extras din STAS 584812)

Forma qi dimensiunile inelelor de siguranfd excentrice pentru arbori gi canalele pentru

ele sunt prezentate fu fig. 47.1 qi tabelul47.1.

xd1 s9

Fig.47.1$i ffi

Tabelul47.1

Exemplu de notare a unui inel de siguranfd excentric pentru arbore av6nd diametrul

dr - 16 mm gi grosimea g: I mm:

Inel de siguranfi 16x1 STAS 584812.

Canalul din arbore Forla

axialS

KN




Mecanisme gurub- tndrumar de proiectare

ANEXA 48

RULMENTI AXIALI CU BILE, CU SIMPLU EFECT (Exras din STAS 3921)

Fonna gi dimensiunile rulmenlilor axiali cu bile, cu simplu efect, sunt date in fig. 48.1 qi

tabelul48.l. ___-r._-

d rut =d

Drut =d1

H rut =H

Documents

Indrumar de Proiectare Surub Piulita