1

AMBASADA ROMÂNIEI LA PRAGA

Biroul de Promovare Comercial Economică PRAGA

INDRUMAR DE AFACERI

Republica Cehă

- Ianuarie 2018 -

2

Cuprins

I. Date generale …………………………………………………………………….….. pag. 3

II. Economia…………………………………………………………………………..…. pag. 4

Caracteristici de bază ………………………………………..…………… pag. 4

a. Resurse naturale…………………………………….......... pag. 5

b. Industria ………………………………………………….. pag. 5

c. Agricultura ……………………………………………... pag. 6

d. Infrastructura de transport ……………………………… pag. 6

e. Comerţul exterior ……………………………………… pag. 7

f. Serviciile ………………………………………………….. pag. 8

g. Investiţiile străine ……………………………………… pag. 8

h. Sistemul bancar …………………………………………... pag. 9

III. Regimul comercial………………………………………............................................ pag. 9

1. Înfiinţarea societăţilor comerciale ………………………………………. pag. 9

2. Sistemul de impozitare……………………………………………………... pag. 15

3. Regimul vamal …………………………………………………………….. pag. 15

IV. Relaţiile economice româno-cehe…………………………………………………. pag. 16

Cadrul juridic……………………………………………………………. pag. 16

Schimburile comerciale …………………………………………………………. pag. 16

Cooperarea economică…………………………………………………….. pag. 17

V. Iniţierea unei afaceri cu o firma cehă………………………………………………. pag. 18

VI. Călătoria de afaceri în Republica Cehă…………………………………………… pag. 19

VII. Adrese utile…………………………………………………………………………. pag. 20

Anexa 1- Organizatorii de Târguri şi Expoziţii Internaţionale …………………… pag. 22

3

I. DATE GENERALE

1. Denumirea oficială: Republica Cehă; republică parlamentară.

2. Poziţie geografică: Republica Cehă este situată în centrul Europei.

Vecini: la nord-vest, vest şi sud-vest Germania (810,3 Km.), la sud Austria (466,3 Km.), la est

Republica Slovacă (272 Km.) şi la nord-est Republica Polonă (761,8 Km).

Climă: temperată cu veri răcoroase şi ierni reci, noroase şi dominate de umezeală.

3. Suprafaţa: 78.864 Km2, ocupând, ca mărime, locul 21 în Europa

4. Populaţia: 10.597.473 locuitori (30 septembrie 2017), locul 12 în Europa. Densitatea medie: 137

locuitori /Km 2 , locul 13 în Europa.

Grupuri entice: cehi 64,0%, nedeclarați 26%, moravi 4,9%, slovaci 1,4%, alte categorii 3,7%

(conform recensământului din 2011).

Religii: Romano-Catolici 10,3%, Ortodocşi 2%, alte confesiuni 8%, nedeclarate 45,2%, fără

preferinţe religioase 34,5% (conform recensământului din 2011).

5. Capitala: oraşul Praga, cu o populaţie de 1,3 milioane locuitori. Alte oraşe principale: Brno - 377

mii locuitori, Ostrava - 295 mii locuitori, Plzeň - 170 mii locuitori Liberec – 103 mii locuitori şi

Olomouc – 100 mii locuitori.

6. Limba oficială: ceha, din ramura limbilor slave de vest.

7. Sărbători de stat:

- 1 ianuarie,- Ziua reînfiinţării statului ceh independent (1993);

- 8 mai,- Ziua eliberării;

- 5 iulie,- Ziua apostolilor Chiril şi Metodiu;

- 6 iulie,- Arderea pe rug a reformatorului Jan Hus;

- 28 septembrie, - Sfantul Vaclav, patronul Cehiei;

- 28 octombrie, Ziua proclamării independenţei statului cehoslovac (1918) – Ziua Naţională;

- 17 noiembrie,- Ziua luptei pentru libertate si democraţie.

8. Structura de stat

Potrivit Constituţiei, adoptată de Consiliul Naţional Ceh la 16 decembrie 1992 şi intrată în vigoare la 1

ianuarie 1993, cu modificările ulterioare, Republica Cehă este stat de drept, suveran, unitar şi

democratic. Ordinea de drept este asigurată de puterea legislativă - Parlamentul bicameral; puterea

executivă, exercitată de Guvern, care este condus de un Preşedinte şi puterea judecătorească.

a. Începând din anul 2013, Preşedintele este ales prin vot universal pe o perioadă de 5 ani. De

la 8 martie 2013, preşedinte al Republicii Cehe este Milos ZEMAN. În acest an (13 ianuarie 2018) vor

fi organizate noi alegeri prezidențiale.

b. Parlamentul este bicameral.

Camera Deputaţilor are 200 deputaţi, aleşi pentru o perioadă de 4 ani, iar Senatul are 81 de senatori

alesi pentru o perioada de 6 ani. Ultimele alegeri pebtru Camera Deputaților au fost în anul 2017 (20-

21 octombrie), iar pentru Senat în anul 2016 (14-15 octombrie).

Preşedintele Camerei Deputaţilor este Radek Vondráček, iar al Senatului este Milan Štěch.

c. Guvernul este organul suprem al puterii executive. Este condus de un Prim-ministru şi are în

componenţă 15 membri ( Prim Ministrul + 14 miniștri). Guvernul rezultat în urma alegerilor din 2017

este condus de către Prim-ministru Andrej Babiš. Ministrul afacerilor externe este Martin

Stropnický, în timp ce Ministrul Industriei si Comertului este Tomáš Hüner.

4

d. Organele locale ale puterii de stat:

Republica Cehă se compune din trei provincii istorice - Cehia (Boemia), Moravia şi Silezia. Unitatea

administrativă de bază este regiunea („kraj”), condusă de un guvernator („hejtman”), ales direct de

electorat, la fel ca şi membrii consiliului regional. În componenţa regiunii intră districte („okres”),

oraşele şi comunele, cele din urmă fiind conduse de primari aleşi. În total sunt 13 regiuni (Jihocesky

Kraj, Jihomoravsky Kraj, Karlovarsky Kraj, Kralovehradecky Kraj, Liberecky Kraj, Moravskoslezsky

Kraj, Olomoucky Kraj, Pardubicky Kraj, Plzensky Kraj, Stredocesky Kraj, Ustecky Kraj, Vysocina

Kraj, Zlinsky Kraj) şi capitala Praga.

II. ECONOMIA

1. Caracteristici de bază

Înaintea celui de-al doilea război mondial, fosta Cehoslavacie era cotată printre primele zece cele mai

industrializate ţări din lume. Chiar şi astăzi, Republica Cehă are o economie bazată pe o puternică

componentă industrială, principalele domenii fiind industria manufacturieră şi constructoare de maşini,

minerit şi industrie extractivă, industria auto, electrotehnică, metalurgie, industria sticlei şi producţia

de băuturi (în special bere).

Republica Cehă a parcurs etapele principale ale tranziţiei de la economia centralizată la economia de

piaţă, fiind puse bazele instituţiilor şi mecanismelor indispensabile economiei de piaţă. A fost

privatizată o parte însemnată a proprietăţii de stat şi au fost create premisele pentru transformarea

structurală a întregii economii.

Conform Ministerului ceh al Finanțelor se estimează că PIB-ul țării va avea o creștere de aproximativ

4,4% în 2017, urmând ca în anii viitori să urmeze o încetinire de 3,4% pentru 2018 și 3,1% pentru

2019. Majorarea PIB-ului din acest an este posibilă prin prisma creșterii producției, exporturilor,

consumului, cererii interne, precum și a diminuării ratei șomajului. Aceste prognoze, sunt sprijinite de

datele publicate recent de către Institutul ceh de Statistică și confirmate de Eurostat, respectiv creșterea

PIB-ului în primele trei trimestre ale acestui an față de trimestrul anterior cu 1,5% în trimestrul I a.c.,

2,5% în trimestrul 2 a.c. și 0,5% în trimestrul III a.c. Creșterea PIB în trimestrul III comparativ cu

același trimestru din 2016 a fost de 5%, înregistrând în acest fel al 5-lea ritm de creștere dintre statele

membre UE (după România 8,6%, Malta 7,7%, Letonia 6,2% și Polonia 5,2%). În anul 2016, PIB –ul

ceh a înregistrat valoarea de 193,5 miliarde USD iar PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 182866 USD.

Ponderea principalelor sectoare din PIB ceh este următoarea: servicii 60,0%, industrie 37,5%,

agricultură 2,5%.

Inflația a scăzut în luna noiembrie 2017 cu 0,4 puncte procentuale față de luna precedentă, atingând

valoarea de 2,4%. Acest nivel este cu 0,4 puncte procentuale mai mare față de estimările Băncii

Naționale Cehe pentru anul 2017, al cărei obiectiv este de a menține inflația la un nivel circa 2%.

Creșterea inflației se datorează, în principal, majorării prețurilor la produsele alimentare. La polul opus

s-a aflat prețul produselor materiilor prime care a prezentat o tendință de scădere. Pentru anul 2018,

rata inflației va fi în jurul valorii de 2,5%, determinată parțial de creșterea prețului petrolului.

Dinamica prețurilor de consum din anul 2018 va fi influențată și de efectul antiinflaționist al ratei de

schimb.

Rata șomajului în Cehia a înregistrat în octombrie 2017 aceeași valoare ca și în luna anterioară,

situându-se la valoarea de 2,7%. Se preconizează atingerea valorii de 3,0% la finalul lui 2017 și 2,9%

în 2018. Situația pe piața muncii ar trebui să se îmbunătățească gradual datorită creșterii economice. In

medie, se estimează că numărul locurilor de muncă va crește cu 1,3% în 2017 și cu 0,7% în 2018. Din

punct de vedere al salariilor, se preconizează ca acestea vor beneficia de o creștere dinamică cumulată

de aproximativ 8% în 2017 și 2018. În afară de creșterea salariului minim, vor continua creșterile

salariale și în sectorul administrației publice. Salariul mediu lunar în luna noiembrie 2017 a fost de

29050 CZK (aproximativ 1130 Euro).

5

Contul curent al balanței de plăți va atinge un excedent de 0,7% din PIB în 2017, urmând ca în 2018 să

scadă la 0,5% din PIB.

Moneda locală, coroana cehească va continua să se întărească în raport cu Euro, fenomen ce va fi

continuat ș în anii următori. Astfel dacă la începutul lunii ianuarie 2017, cursul de schimb a fost în

jurul a 27 CZK pentru 1 Euro, în luna noiembrie 2017 a fost de 25,5 CZK, estimându-se ca în 2018 să

coboare sub bariera celor 25 de CZK.

a. Resurse naturale

Principala bogăţie minerală a Republicii Cehe este cărbunele. Rezervele de huilă sunt apreciate la peste

8 miliarde tone, iar cele de lignit de putere calorifică ridicată la cca. 11 miliarde tone. Producţia şi

consumul de cărbune este în discuţie, persistând problemele legate de poluarea mediului, în special în

nord-vestul ţării. Totuşi Cehia doreşte să nu renunţe curând la această resursă care îi oferă o mai mică

dependenţă energetică de importuri.

Resursele de petrol şi gaze sunt nesemnificative, de aceea necesarul la aceste produse este asigurat prin

importuri, în special din Federaţia Rusă. Diversificarea surselor de aprovizionare s-a realizat începând

din 1997 şi la gaze naturale. Printr-un contract încheiat cu Norvegia, în jur de 20-25%% din necesarul

de gaze este asigurat din Marea Nordului.

Materialele de construcţie se găsesc din abundenţă. Există, de asemenea, importante resurse de caolin

şi nisipuri superioare, pe baza cărora s-a dezvoltat o puternică industrie de porţelanuri şi cristaluri.

Resursele de apă sunt mari. Precipitaţiile oscilează în limitele a 400 – 1.000 mm/an. Principalele

cursuri de apă sunt: Elba, Vltava, ambele navigabile, Morava şi Oder. Există o reţea amplă de lacuri

naturale şi heleşteie bogate în peşte.

Energia electrică: puterea instalată totală este de 18,5 GW. Cehia este un exportator net de electricitate.

Cea mai mare parte se obţine în centrale termice pe bază de cărbuni (40 %). În prezent sunt în

funcţiune două centrale nucleare: Dukovany (4x440MW) şi la Temelin (graniţa cu Austria) (2x1.000

MW). Se intenţionează construirea a noi două grupuri la Temelin, procesul de pregătire a proiectului

fiind în curs de câţiva ani.

Energiile regenerabile au înregistrat o pondere din ce în ce mai mare, în special datorită ritmului foarte

ridicat de după 2010 de punere în funcţiune de capacităţi de producţie foto-voltaice (energie solară),

care au fost stimulate puternic de către stat până în acel moment.

b. Industria

Republica Cehă face parte, tradiţional, dintre statele industrializate europene. Industria participă la

formarea PIB cu o pondere de aproximativ 30%, din care contribuţia industriei auto este de 10%.

Industria a fost şi se afla în continuare într-un proces de restructurare, urmărindu-se creşterea

productivităţi şi a competitivităţii acesteia. Orientarea productiei de export catre piața țărilor UE a

contribuit la realizarea dezideratelor de mai sus. Importantele investiții de capital străin atrase de

industrie în anii ‘90 au făcut ca unele ramuri industriale să cunoască o creştere importantă. Acest lucru

s-a constatat în cadrul industriei de autoturisme, industriei siderurgice, industriei electronice,

constructoare de maşini şi farmaceutice, principalele sectoare care au contribuit la creşterea exportului

ceh.

Prezenţa unor investitori străini importanţi în industria de automobile a condus la dezvoltarea acestui

sector industrial, inclusiv în ceea ce priveşte furnizorii de piese şi componente pe orizontală. Are peste

150.000 de angajați și reprezintă mai mult de 20% din producția cehă și exporturile cehe. Bazându-se

pe tradiția ingineriei vechi de secole, o bună infrastructură și o forță de muncă calificată, aceasta

contribuie în mod semnificativ la producția de automobile și la cercetare și dezvoltare. În Republica

Cehă își desfățoară activitatea trei producători majori mondiali - Škoda Auto (grupul Volkswagen, in

localitatea Mlada Boleslav), TPCA (grupul Toyota, Peugeot, Citroen Automobile în localitatea Kolin)

și Hyundai Motor (în localitatea Nosovice). În cursul anului 2016, în Republica Cehă au fost produse

un număr record de autoturisme, atingându-se volumul de 1,34 milioane unităţi (creștere 12,5%), din

6

care Škoda Auto cu 765.171 unităţi, Hyundai Motor Manufacturing Czech, 358.400 unităţi, şi Toyota

Peugeot Citroen Automobile cu 220.611 unităţi. Producția de camioane a țării, reprezentată de Tatra

Kopřivnice, a crescut anul trecut cu 56%, ajungând la 1.326 unități, în timp ce producția de autobuze a

scăzut cu trei procente la 4.388. Cea mai mare producție a fost înregistrată de Iveco Bus cu 3.885 de

vehicule, urmată de SOR cu 454 autobuze și KH Motor Centrum cu 49 de autobuze. Producătorul de

motociclete Jawa Moto a înregistrat o scădere a producției cu 29%, ajungând la 1.228 de unități.

Industria construcţiilor de maşini rămâne o ramura de bază a industriei cehe. Procesul de

restructurare, privatizare şi modernizare, precum şi orientarea producţiei către pieţele U.E. au condus,

în ultimii ani, la o creştere a competitivităţii acestei industrii, printr-o îmbinare între tradiţie şi inovaţie.

Firme precum Skoda, CKD, Tatra, Liaz, Zetor, Jawa, Karosa sunt binecunoscute şi în România.

Implicarea institutelor de cercetare şi a universităţilor tehnice alături de producţie este din ce în ce mai

intensă şi este încurajată prin politici guvernamentale. Principalele ţări de destinaţie pentru exporturile

de maşini-unelte sunt Germania, Rusia, Slovacia, Polonia, China, Austria şi Italia.

Industria siderurgică, o altă ramură de bază şi tradiţională a industriei cehe a cunoscut un amplu

proces de restructurare şi modernizare, chiar şi înaintea privatizării principalelor combinate

siderurgice: NOVA HUT, VITKOVICE şi TOINECKE ZELEZARNY. In anul 2003 a fost privatizat

cel mai mare combinat siderurgic (NOVA HUT) pachetul majoritar fiind preluat de grupul olandez

«LNM HOLDING», iar ulterior de către firma ArcelorMittal. În prezent principalii actori sunt firmele

ArcelorMittal Ostrava as, Evraz Vtkovice Steel Ostrava, DB Group, Trineck Zelezrny-Moravia Steel şi

Zeleziarne Podbrezov, toate situate în Moravia, partea de est a Republicii Cehe.

Industria electronică a cunoscut o puternică dezvoltare ca urmare a unui important volum de

investiţii străine directe atrase în acest sector de producţie. Prezenţa în rândul investitorilor străini a

unor cunoscute concerne internaţionale ca: MATSUSHITA ELECTRIC – Japonia (productie de

televizoare, telefoane și componente), FAXCONN HOLDING şi FIRST INTERNATIONAL–Taiwan

(fabricatiede PC-uri), SCHNEIDER –Germania (componente), EPGOS AG – Germania (ferite),

CELESTICA – Canada (componente), SIEMENS a impulsionat producția în acest sector.

Industria chimică şi farmaceutică este o ramură de tradiţională a industriei cehe, contribuind cu cca.

6% la realizarea exportului. Strategia dezvoltării acestui sector a pus pe prim-plan dezvoltarea chimiei

de sinteză, medicamente, detergenţi, coloranţi, etc.

c. Agricultura, deşi nu dispune de condiţii de sol din cele mai favorabile, obţine producţii la nivelul

ţărilor avansate şi asigură securitatea alimentară a ţării. Suprafaţa agricolă a ţării este de 4,3 milioane

ha (54% din suprafaţa ţării), iar cea arabilă de 3 milioane ha. Începând din 1995 până în prezent,

suprafaţa agricolă a crescut cu 15.000 ha, în timp ce suprafaţa pădurilor a crescut cu 16.000 ha.

Jumătate din terenul agricol este situat în zonele cu cel mai scăzut potenţial agricol, fiind constituite

din fâneţe şi păşuni. Ultimele statistici disponibile relevau faptul că 92,2% din terenurile agricole erau

în exploatarea fermelor de peste 50 ha. Agricultura este privatizată în proporţie de cca. 85 %. Împreună

cu silvicultura, agricultura contribuie la formarea PIB în proporţie de 2 %, forta de muncă ocupată în

agricultură fiind de sub 3% din totalul forţei de muncă. Sectorul zootehnic continuă să fie dezvoltat,

punându-se accent pe creşterea animalelor de rasă cu randament sporit. Creşterea porcinelor este

stimulată de un nivel ridicat al consumului (peste 40 Kg/persoană x an). Deşi producţia de legume este

dezvoltată, Cehia continuă să importe unele legume şi fructe la care producţia este deficitară: tomate,

castraveţi cornison, gulioare, ardei, struguri de masă, precum şi importante cantităţi de vin.

d. Infrastructura de transport este dezvoltată. Beneficiază de o rețea vastă de rute de transport care

deservește nu numai Republica Cehă, asigurând și legătura cu țările vecine și alte țări europene.

Densitatea rețelei sale de transport plasează Republica Cehă printre cele mai avansate țări din lume în

ceea ce privește infrastructura de transport. Are conexiuni de autostradă directe către Germania,

Polonia și Slovacia și deține una dintre cele mai dense rețele feroviare din Europa. Şoselele şi

autostrăzile au o lungime însumată de 55.875 km, din care în jur de 1250 km de autostradă. Lungimea

căilor ferate (date 2015) este de 15.570 km, din care aproape 6939 km electrificată. Transporturile

aeriene sunt asigurate în principal de compania naţională CSA, cu zboruri directe către majoritatea

orașelor europene, patru rute directe spre Asia (Beijing, Shanghai, Chengdu și Seoul) și trei spre

America de Nord (Montreal, Toronto și New York). De asemenea, există, o serie de companii

7

particulare pentru zboruri charter. Se află 91 de aeroporturi cu piste betonate, dintre care cele mai

importante sunt cele din Praga și Brno. Pe relaţia Bucureşti sunt programate 2 zboruri directe pe zi.

Transporturile fluviale sunt practicate pe râurile Vltava şi Elba, pe o lungime navigabilă de 303 km.

Pentru transporturile maritime se folosesc porturile de la Marea Nordului (Hamburg) şi cele de la

Marea Baltică.

e. Comerţul exterior ceh a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, fiind unul din principalele

motoare economice ale dezvoltării țării, îşi continuă trendul ascendent, având creşteri atât la export, cât

şi la import, cu menținerea unui sold pozitiv al balanței comerciale, exportul contribuind decisiv la

creșterea economică a țării. Se estimează menținerea acestui trend și în anul 2018.

La 31 octombrie 2017, conform datelor preliminare ale Ministerului ceh al Industriei și Comerțului,

volumul total al comerţului exterior al Republicii Cehe a înregistrat valoarea de 250,7 miliarde Euro,

în creștere cu 9,6% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exporturile cehe au atins 132,4 miliarde

Euro, ceea ce reprezintă o creştere de 8,3% faţă de 31 octombrie 2016, în timp ce importurile cehe au

fost 118,3 miliarde Euro, în creştere cu 10,1% comparativ cu primele zece luni ale anului anterior.

La fel ca şi în perioadele precedente, Republica Cehă înregistrează şi la 31 octombrie 2017 o balanţă

comercială pozitivă, valoarea acesteia fiind de 14,1 miliarde Euro.

Volumul total al schimburilor comerciale ale Republicii Cehe cu Statele Membre(SM) ale Uniunii

Europene (UE) a atins la 31 octombrie 2017 valoarea de 188,7 miliarde Euro, din care livrări de

mărfuri în UE 110,8 miliarde Euro (în creştere cu 8,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior), iar

intrări de produse din UE 77,9 miliarde Euro (creştere cu 8,54% comparativ cu perioada similară a

anului trecut), soldul fiind de +32,9 miliarde Euro în favoarea Republicii Cehe. UE deține o pondere

de 75,3% din volumul comerțului exterior ceh, din care 83,7% la export și 65,8% la import.

Conform Eurostat, Republica Cehă ocupă locul 9 în ceea ce privește volumul exportului total între cele

28 SM (România ocupă locul 16) și deține locul 3 în ceea ce privește dependența exportului de piața

UE după Slovacia 85,5% și Luxemburg 83,9% (România ocupă locul 6 cu 75,9%). După volumul total

al importului, Cehia ocupă locul 10 între SM (România locul 14).

Topul principalelor 5 pieţe de destinaţie a exporturilor cehe la 31.10.2017 este format numai din SM

UE și anume :

Germania (43,3 miliarde Euro, cu o cotă de piață de 32,7%);

Slovacia (10,2 miliarde Euro – 7,7%);

Polonia (7,2 miliarde Euro – 6,0%);

Marea Britanie (6,6 miliarde Euro - 5,3%);

Franța (6,5 miliarde Euro – 5,2%).

Clasamentul principalelor 5 state furnizoare de mărfuri în Republica Cehă include 4 SM UE și o țară

extracomunitară :

Germania (30,6 miliarde Euro, cu o pondere de 25,8% din total import);

RP Chineză (14,5 miliarde Euro - 12,9%);

Polonia (9,2 miliarde Euro – 7,8%);

Slovacia (5,7 miliarde Euro – 4,8%);

Italia (4,9 miliarde Euro -4,2%).

De remarcat faptul că din topul primilor zece parteneri comerciali, Cehia are balanță comercială

negativă doar cu RP Chineză și Polonia.

Din punct de vedere al structurii exportului, principalele grupe mari de produse exportate la 31

octombrie 2017 au fost:

maşini şi echipamente de transport (56,7%);

produse ale industriilor prelucrătoare (15,3%);

articole diverse (13,0%);

produse chimice (6,1%);

alimente, băuturi, tutun (4,2%);

8

materii prime (2,2%)

carburanţi şi produse similare (1,9%).

Principalele grupe mari de produse importate (31 octombire 2017):

maşini şi echipamente de transport (45,8%);

produse ale industriilor prelucrătoare (17,1%);

articole diverse (12,3%);

produse chimice (11,1%);

carburanţi şi produse energetice (5,6%);

alimente, băuturi, tutun (5,4%);

materii prime (2,2%).

Cele mai mari excedente se înregistrează la grupa de maşini şi echipamente de transport, iar cele mai

mari deficite se înregistrează la combustibili.

f. Serviciile, care reprezintă o pondere de peste 60% în formarea PIB, sunt în continuă dezvoltare şi

diversificare. Încasările din turism (cca. 10-12 milioane de turişti străini anual), contribuie la echilibrul

balanţei de plăti, dar şi la un trend de apreciere a monedei cehe.

g.Investiţiile străine

Politica autorităţilor cehe în domeniul atragerii investiţiilor străine vizează un spectru larg de măsuri şi

facilităţi, urmărindu-se dezvoltarea anumitor sectoare: construcţii aerospatiale, tehnologia

informaţiilor, electronică, radio-comunicaţii, medicamente, autovehicule şi echipamente de transport.

Volumul investiţiilor străine directe în perioada 1993-2015 a fost de peste 107,1 miliarde Euro,

echivalent, plasând Republica Cehă pe primele locuri in rândul țărilor din Europa Centrala și de Est,

din acest punct de vedere.

În iunie 2017, ratingurile acordate Republicii Cehe de principalele agenţii de rating erau A1

(Moody’s), AA- (S&P) şi A+ (Fitch).

Volumul important al investiţiilor străine şi atractivitatea Republicii Cehe pentru investitorii străini s-

au datorat în special:

aşezării geo-strategice şi apartenenţei la OCDE;

legislaţiei privind stimularea investiţiilor străine care s-a caracterizat prin stabilitate şi creşterea

permanentă a facilităţilor acordate, precum şi transparenţa sistemului de stimulente pentru investitori;

siguranţa mediului investiţional;

pregătirii şi seriozităţii forţei de muncă, precum şi a unei proporţii semnificative din populaţie

cu pregătire secundară şi terţiară;

costul favorabil al forţei de muncă şi stabilitatea preţurilor;

infrastructura dezvoltată, în special cea de transport, dar şi telecomunicaţiile;

focalizarea puternică asupra domeniului cercetării-dezvoltării;

sistemul social şi politic stabil, precum şi apartenenţa la UE și zona Schengen;

mentalitatea, cultura şi atitudinea faţă de muncă a populaţiei, apropiată de ţările vestice, în

special de Germania;

existenţa unor programe pe plan regional care sprijină investitorii străini prin suportarea unor

cheltuieli aferente reconversiei personalului, construirii infrastructurii (drumuri, canalizare, reţea

electrică), scutiri de impozite şi taxe locale, etc.;

Pentru informaţii suplimentare şi pentru studierea legislaţiei în domeniu se poate accessa şi website-ul

agenţiei guvernamentale de promovare a investiţiilor - CzechInvest: http://www.czechinvest.cz .

Conform datelor puse la dispoziţie de Banca Națională Cehă, ţările din care provin cele mai multe

fonduri investite în perioada 1993-2015 sunt Olanda (24,1%), Austria (13,4%), Germania (12,9%),

Luxemburg (12,2%) și Franța (7,7%). Domeniile spre care se au fost direcţionate acestea au fost:

industria manufacturieră (32,9%), servicii financiare (27,3%), piaţa imobiliară şi activităţi de business

(17,2%), IT şi comunicaţii (5,8%), electricitate, gaz şi apă (3,1%) etc. În prezent sunt peste 73.000 de

9

companii cu capital străin. Cele mai cunoscute companii multinaţionale îşi au subsidiare importante

localizate în Republica Cehă - ABB, Continental, DANONE, Ford, Panasonic, Nestlé, IBM, DHL,

Astra Zeneca, Rockwell, Procter & Gamble, Hyundai, Renault-Citroen-Toyota, Siemens, Tyco,

Honeywell şi Volkswagen.

Investițiile cehe în străinătate au totalizat 17,1 miliarde de Euro la 31 decembrie 2015, cele mai mari

fiind în Olanda (34,2%), Slovacia (16,8%), Cipru (8,3%), Germania (5,4%) și Grecia (4,9%).

h . Sistemul bancar

Sistemul bancar ceh are structura caracteristică economiei de piaţă, în care Banca Naţională are

responsabilitatea politicii monetare şi valutare şi pe cea a controlului fluxurilor bancare. Numără ca

principali actori aceleaşi mari grupuri bancare care sunt prezente şi în România. Astfel cele mai

importante bănci sunt: Ceská Sporitelna (ERSTE Group), Komerční Banka (KB/Societé Generale

Group), Reiffeisen Bank, Volksbank, ING, Citibank, etc., alături de cea mai mare bancă cehă

Ceskoslovenská Obchodní Banka (CSOB). Date suplimentare se pot accesa la adresa de Internet:

http://www.cnb.cz

III. REGIMUL COMERCIAL

1. Înfinţarea societăţilor comerciale

Legislaţia în domeniu este formata din: Codul Comercial, Legea nr. 455/1991 privind acordarea

licenţelor comerciale, Legea nr. 513/1991 care stabileşte condiţiile în care o persoana străină poate să-

şi desfăşoare activitatea comerciala şi investiţionala în Republica Cehă. Aceasta lege a fost completată

de Legea nr. 336/1999.

Principalele forme de asociere sunt:

parteneriatele generale, care definesc o asociere între cel putin două persoane fizice sau juridice

în vederea derularii unor activităţi comerciale;

parteneriate limitate, în situaţia în care răspunderea participanţilor la asociere se limitează doar

la contribuţia lor de capital;

societăţi cu răspundere limitata, asociere în care parteneriii contribuie la formarea capitalului

fie cu bani, fie cu alte resurse (ex. bunuri imobiliare). Capitalul minim subscris trebuie să fie de

200.000 Czk (cca. 8000 Euro), iar cota minima de participare la investiţie pentru fiecare

participant trebuie să fie de 20.000 Czk. (cca. 800 Euro);

societati mixte pe actiuni, în cadrul cărora responsabilitatea acţionarilor este limitată la numărul

acţiunilor deţinute. Capitalul minim subscris este de 2.000.000 Czk. (cca.80.000 Euro);

cooperative , care sunt asociaţii între mai multe persoane, având ca scop protejarea intereselor

într-un anumit domeniu. Capital minim subscris: 50.000 Czk. (cca. 2.000 Euro).

Societăţile comerciale se înregistrează în registrul comertului în baza următoarelor documente:

- licenţa comercială;

- statutul de constituire al societăţii;

- certificat de depozit, care confirmă depunerea la o bancă cehă a capitalului minim subscris;

- contractul de inchiriere al spaţiului comercial;

- permisele de munca, în cazul angajării unor cetăţeni străini.

În conformitate cu Legea nr. 513/1991:

„Persoanele străine pot derula o afacere pe teritoriul Republicii Cehe în aceleaşi condiţii şi în aceiaşi

măsură ca şi cetăţenii cehi. Persoana fizică sau juridică străină, care îşi desfăşoară activitatea

comercială pe teritoriul ceh, trebuie să aibă sediul în Republica Cehă. Autorizaţia de funcţionare intră

în vigoare în momentul înregistrării la Registrul comerţului.”

Ceea mai frecventă formă a societăţilor comerciale din Republica Cehă este societatea cu răspundere

limitată. Constituirea ei se face în baza contractului de societate sau, în cazul unicului fondator, în baza

actului constitutiv. Înaintea înfiinţării societăţii are loc adunarea generală, în cadrul căreia fondatorii ei

semnează documentele constitutive ale societăţii şi totodată iau hotărari privind formalităţile

10

importante referitoare la viitorul societăţii, cum sunt denumirea societăţii, locul sediului social,

obiectul de activitate, valoarea capitalului social, persoana sau persoanele care vor îndeplini funcţia de

organ statutar, etc. Înfiinţarea societăţii trebuie să fie realizată sub forma Înscrisului notarial. Taxa

pentru întocmirea Înscrisului notarial privind înfiinţarea societăţii depinde de suma capitalului social şi

numărul anexelor la Înscrisul notarial, de obicei reprezintă 5.000 – 10.000 CZK/200 – 400 EUR. În

perioada dintre prima adunare generală de infiinţare a societăţii şi înaintea depunerii cererii de

înregistrare a ei în Registrul comerţului, trebuie efectuate şi alte demersuri, care diferă după diversele

tipuri de societăţi, astfel:

- înregistrarea autorizaţiei micului antreprenor, în cazul în care obiectul de activitate necesită

autorizaţia micului antreprenor;

- obţinerea unei alte licenţe în conformitate cu legi speciale, cel mai frecvent în domeniile de

sănătate, de exemplu funcţionarea instituţiei medicale private.

De obicei, pentru înregistrarea oricărei forme de societate în Registrul comerţului este necesară

obţinerea autorizaţiei micului antreprenor, taxa de înregistrare a societăţii şi de eliberare a autorizaţiei

reprezentând 1.000 CZK/ 40 EUR.

Deschiderea contului bancar

Deschiderea contului bancar al societăţii şi vărsarea capitalului social, inclusiv obţinerea unui extras de

la banca respectivă privind vărsarea capitalului social, în cazul în care acesta este constituit din

aporturi băneşti. Aportul bănesc la capitalul social este cel mai caracteristic şi totodată constituie cea

mai rapidă modalitate de constituire a acestuia. De asemenea, capitalul social poate fi constituit şi din

aporturi în natură, însă în astfel de cazuri este necesară expertiza, fapt care întarzie constituirea

societăţii.

Cererea privind înregistrarea în registrul comerţului

Cererea privind înregistrarea în Registrul comerţului poate fi înaintată numai folosind formularul

tipizat în acest sens, iar semnătura persoanei care acţionează în numele societăţii trebuie să fie

autentificată. Cererea se înaintează către tribunalul aferent localităţii în care se află sediul social.

Cererea trebuie să fie însoţită cu documentele doveditoare privind datele care urmează a fi înscrise în

Registrul comerţului, de exemplu:

sediul social – contractul de închiriere sau de comodat din partea proprietarului de imobil;

capital social – extrasul din partea băncii privind vărsarea capitalului social;

adeverinţa administratorului de aport;

extrasul din cazierul judiciar, conform cetăţeniei şi rezidenţei cetăţeanului străin

fondator/asociat, precum şi certificatul de integritate a persoanelor care ocupă funcţia de organ

statutar al societăţii;

obiectul de activitate – certificatul constatator din Registrul autorizaţiilor micului antreprenor

sau alte licenţe sau autorizaţii, eliberate în conformitate cu regulile speciale, iar în cazul în care

autorizaţiile respective sunt înregistrate în Registrul autorizaţiilor micului antreprenor, la

tribunal nu trebuie înaintat certificatul constatator al acesteia în formă scrisă.

Cererea către tribunal trebuie însoţită de contravaloarea taxei judiciare, sub formă de timbre judiciare

in sumă de 5.000 CZK/200 EUR. Termenul legal pentru înregistrarea societăţii este 5 zile lucrătoare de

la data înaintării. Pentru înaintarea cerererii de înregistrare în Registrul comerţului şi în Registrul

autorizaţiilor micului antreprenor nu este obligatorie reprezentarea printr-un avocat, însă având în

vedere formalităţile aferente unor acte doveditoare, necesare înregistrării, este recomandat sprijinul

unui avocat. Termenul mediu necesar înregistrării unei societăţi cu răspundere limitată în Republica

Cehă s-a scurtat şi durează aproximativ 30 de zile.

Denumirea societăţii

Denumirea societăţii nu trebuie să dea posibilitatea confundării cu denumirea unei alte firme, deja

înscrise în Registrul comerţului. Din acest motiv, întreprinzătorul trebuie să verifice denumirea noii

societăţi, de preferat prin accesarea site-ului Registrului comerţului la adresa www.justice.cz.

11

Formulare necesare

Toate formularele necesare înregistrării unei societăţi în Registrul comerţului se află pe paginile web

ale Ministerului Justiţiei, la adresa www.justice.cz, pe bara stângă a categoriei de formulare şi tipizate,

mai departe subcategoria formularelor pentru înregistrarea în Registrul comerţului. La formularele

respective există şi lista anexelor şi instrucţiunile pentru completarea lor corectă. Toate formularele

sunt elaborate astfel încat să poată fi completate interactiv. O lipsa a acestor pagini, din punctul de

vedere al unui străin, este faptul că toate documentele sunt numai în limba cehă, fiind necesar ca

documentele înaintate către tribunal (registrul comerţului) să fie în limba cehă, inclusiv toate anexele,

iar eventualele acte în limbi străine trebuie însoţite de traducerea legalizată. În cazul unor acte din

străinătate (de ex. cazier judiciar, certificatul constatator de la registrul comerţului) se mai cere o formă

specială de legalizare a acestora, care dovedeşte autenticitatea autorităţii care le-a eliberat, aceasta fiind

de obicei apostila sau superlegalizarea.

Societăţile comerciale

Forma juridică a societăţilor comerciale din Republica Cehă şi România este similară. Există aici

societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită, societăţi cu răspundere limitată şi societăţi pe

acţiuni. Societăţile pe acţiuni se diferenţiază în Republica Cehă conform modului de constituire,

respectiv dacă au fost constituite cu sau fără ofertă publică. Societatea comercială, înainte de

constituire, trebuie să obţină autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor antreprenoriale, care sunt în

mod cel mai frecvent cele nelicenţiate, meşteşugăreşti, licenţiate sau concesionate, subordonate

Autorităţii Micului Antreprenor. Societatea comercială este înfiinţată în momentul în care este

înregistrată la Registrul comerţului. Registrul comerţului este o listă publică, ţinută de către judecătorii

de registre aferente, conform locului sediului societăţii care urmează a fi inregistrată, la care se

înregistrează datele despre antreprenor, prevăzute de lege. Astfel, principalul organ de înregistrare în

cazul constituirii unei societăţi comerciale în Republica Cehă este tribunalul competent (municipal sau

regional), similar situaţiei din România, unde înregistrarea principală este încredinţată Registrului

comerţului de pe langă tribunalele competente judeţene sau Tribunalul din Bucureşti. Datele şi actele

înregistrate la Registrul comerţului sunt accesibile public, verificandu-se şi prin accesarea la distanţă,

gratuită, pe site-ul www.justice.cz. În mod similar situaţiei din România, reglementarea juridică a

societăţilor comerciale în Republica Cehă este concentrată în Partea a II-a a Legii nr. 513/1991 - Codul

comercial.

Reprezentanţa unei societăţi străine

Persoanele străine pot desfăşura activităţi de afaceri pe teritoriul Republicii Cehe în mod direct, fără să

înfiinţeze o societate comercială autonomă, folosind în aceste scopuri reprezentanţa constituită în

Republica Cehă. Reprezentanţa unei societăţi străine în sensul Codului comercial este similară cu

instituţiile juridice romane „reprezentanţe”. Asemănător cu aceste forme, reprezentanţa unei societăţi

româneşti în Republica Cehă nu este o persoană juridică autonomă, drepturile şi obligaţiile ce rezultă

din acţiunile ei revenind societăţii străine/romaneşti. Reprezentanţa se constituie în baza înregistrării la

Registrul comerţului, adică în aceeaşi evidenţă ca şi societăţile comerciale, în cazul în care aceasta

dispune de autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor de afaceri şi cand este numit şeful ei. Şeful

reprezentanţei înregistrat în Registrul Comerţului are dreptul să efectueze toate actele aferente

reprezentanţei, în numele fondatorului ei. În cazul acesta nu se cere o împuternicire specială. Perioada

pentru care se constituie reprezentanţa nu este în nici un fel limitată.

Pentru înfiinţarea unei reprezentanţe în Republica Cehă, cererea privind înmatricularea se înaintează la

Tribunalul de registre aferent sectorului în care îşi are sediul reprezentanţa societăţii, iar semnătura

celui care înaintează cererea trebuie autentificată, conf.art. 31, aliniat 5 din Codul comercial. Cererea

privind înmatricularea trebuie însoţită de actele privind datele ce urmează a fi înregistrate în Registrul

Comerţului, precum şi actele ce se depun pentru Monitorul Oficial. Documentele necesare sunt:

- autorizaţia (original sau copie autentificata);

- dovada privind existenţa celui care îinfiinţează reprezentanţa societăţii străine;

- indicarea persoanei împuternicite să reprezinte compania străină;

- activităţile pe care are dreptul să le desfăşoare (extras din Registrul Comerţului);

12

- înscrisul notarial care să probeze constituirea reprezentanţei;

- pentru Monitorul Oficial se va prezenta: contractul de constituire a societăţii comerciale, statutul

societăţii comerciale, certificatul eliberat de Registrul Comerţului, alte acte care probează activitatea

comercială a societăţii comerciale;

- în cazul şefului reprezentanţei, cetaţean ceh, se va prezenta specimenul de semnătură;

- prezentarea probei juridice privind utilizarea sediului reprezentanţei, adica contractul de închiriere;

- hotărârea judecătorească prin care se înmatriculează reprezentanţa se emite în termen de 15 zile de la

data depunerii cererii.

Pentru înfiinţarea reprezentanţei comerciale în Republica Cehă a unei companii din România sunt

necesare următoarele acte din ţară:

- extras din Registrul Comertului tradus în limba engleză şi autentificat;

- proces-verbal întocmit cu prilejul Adunării Generale a societăţii comerciale din România din care să

rezulte că s-a luat hotărârea conform căreia se va înfiinţa o reprezentanţă comercială în Republica

Cehă.

Şeful reprezentanţei trebuie să prezinte la dosar următoarele acte:

- cazier juridic;

- certificat privind faptul că nu are datorii faţă de stat;

- specimenul semnăturii autentificate.

După obţinerea deciziei judecătoreşti se va solicita la Tribunalul Minicipal sau regional înscrierea în

Registrul Comertului care aparţine acestor instituţii.

Dupa aceasta se vor efectua următoarele etape:

- se va completa formularul cererii privind emiterea licenţei pentru obiectul de activitate prevăzut în

statut, care se va înainta Departamentului pentru mici intreprinzatori de la Primăria de care aparţine

sediul reprezentanţei;

- la orice notar se va întocmi actul de constituire (înfiinţare) sub forma de înscris notarial, fiind

necesară prezenţa reprezentantului statutar al celui care înfiinţează reprezentanţa, a administratorului

companiei româneşti, precum şi a şefului reprezentanţei;

- după obţinerea actelor de mai sus se va deschide contul financiar al reprezentanţei la o bancă;

Pentru deschiderea contului se anexeaza următoarele acte:

- copie autentificată a autorizaţiei de funcţionare;

- extras din registrul comerţului;

- actul de constituire (înscris notarial);

- specimenul de semnatură a şefului reprezentanţei;

- contractul de închiriere al spaţiului reprezentanţei;

- copie a contractului societăţii comerciale şi a statutului acesteia.

Societatea cu răspundere limitată

Asemănător cu situaţia din România şi în Republica Cehă societatea cu răspundere limitată este ceea

mai frecventă formă de societate comercială. Ca şi in România, societatea cu răspundere limitată poate

fi fondată de o singură persoană, iar numărul asociaţilor nu trebuie să depăşească 50. Similar cu

dreptul român, este interzisă aşa-zisa fondare a societăţilor în lanţ - societatea cu asociat unic nu poate

fi unicul fondator sau unicul asociat al unei alte societăţi cu răspundere limitată. O singură persoană

fizică poate fi unicul asociat maxim în trei societăţi cu răspundere limitată. Societatea foloseşte o

singură denumire comercială a firmei, pe care o a înregistrează în Registrul comerţului, la care se

adaugă prescurtarea s.r.o., eventual o altă prescurtare similară, însă legea nu distinge denumirea

completă sau prescurtată a firmei, nici nu prevede obligaţia firmei de a-şi procura şi de a folosi

ştampilă rotundă. Capitalul social minim al unei societăţi cu răspundere limitată este stabilit cu sumă

fixă de 200.000 CZK (cca 8.000 EUR). Aportul minim al unui asociat trebuie să fie 20.000 CZK (cca

800 EUR). Înainte de prezentarea cerererii privind înregistrarea societăţii, fiecare asociat trebuie să

verse cel puţin 30% din aportul său, în total cumulat însă minim 100.000 CZK (cca 4.000 EUR). Legea

stabileşte obligaţia societăţii de a constitui un fond de rezervă din profitul net realizat. Nu se permite ca

13

un asociat să părăsească societatea împotriva voinţei celorlalţi asociaţi, aportul lui fiind trecut în

capitalul societăţii (cu excepţia cazului în care asociatul este exmatriculat pentru că nu şi-a vărsat

aportul la capitalul social al firmei). Organul suprem al societăţii este adunarea generală. Societatea

acţionează prin intermediul organului statutar, constituit dintr-un singur sau mai mulţi administratori.

Fiecare dintre administratori are dreptul să acţioneze autonom, în cazul în care contractul de constituire

a societăţii nu stabileşte altfel. Legea nu prevede în mod special funcţia de contabil şef. Obligaţia

administratorului, prevăzută de lege, în afara celei de a conduce societatea sub aspect economic, este

de a asigura ţinerea corectă a evidenţei şi a contabilităţii.

Societatea pe acţiuni

Spre deosebire de România, unde trebuie să existe cel puţin doi fondatori, conform dreptului ceh, o

societate pe acţiuni poate fi constituită de un fondator unic în cazul în care acesta este o persoană

juridică, în celelalte cazuri (persoane fizice), de doi sau mai mulţi fondatori. În Republica Cehă în

cazul societăţilor pe acţiuni nu se aplică interzicerea constituirii societăţilor în lanţ şi, similar cu

România, nu este prevăzut un număr maxim de acţionari. Legislaţia cehă distinge două modalităţi de

constituire a unei societăţi pe acţiuni. Forma cea mai frecventă este aşa-zisa fondare instantanee, fără

ofertă publică a acţiunilor, capitalul social fiind constituit numai din aporturile acţionarilor care îşi

subscriu toate acţiunile, iar capitalul social trebuie să reprezinte minim 2.000.000 CZK (cca 80.000

EUR). Al doilea caz este constituirea societăţii pe acţiuni folosindu-se mecanismul de ofertă publică a

acţiunilor, capitalul social fiind stabilit obligatoriu la minim 20.000.000 CZK (cca 800.000 EUR).

Societatea este fondată în momentul înregistrării ei în Registrul comerţului, imediat după ce este vărsat

întregul capital de emisie şi, similar cu România, cel puţin 30 % din capitalul social. În Republica

Cehă, spre deosebire de România, pentru administrarea societăţilor pe acţiuni se foloseşte numai

sistemul dualist de gestionare – prin Consiliul de administraţie şi Consiliul de supraveghere.

Acorduri bilaterale internaţionale

În Republica Cehă şi în România există principiul de aplicare prioritară a tratatelor bilaterale

internaţionale, ratificate şi promulgate, prin care cele două state sunt obligate să le respecte înaintea

legislaţiei interne. În acest context, se poate face trimiterea la acordurile bilaterale principale încheiate

între Republica Cehă şi România, care reglementează unele aspecte juridice şi fiscale importante

pentru activităţile investiţionale ale oamenilor de afaceri în cadrul relaţiilor economice ceho-române.

În primul rand este vorba despre Acordul privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii

fiscale în domeniul impozitelor pe venit şi patrimoniu, Acordul privind promovarea şi garantarea

reciprocă a investiţiilor şi Tratatul dintre România şi Republica Cehă privind asistenţă juridică în

materie civilă, de familie şi cele penale.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

www.mpo.cz - Ministerul Industriei şi Comerţului;

www.justice.cz - baza de date a Registrului comerţului;

www.mpo.cz/en/business-support - formulare pentru micii antreprenori;

www.rzp.cz - Registrul autorizaţiilor micului antreprenor;

www.businessinfo.cz/en - site-ul cu informaţii privind mediul de afaceri din Cehia;

http://portal.gov.cz - portalul administraţiei publice din Republica Cehă.

Demersurile în timpul înregistrării

După înfiinţarea societăţii este important a nu se neglija obligaţiile fiscale ale societăţii comerciale,

conform legislaţiei fiscale cehe. Orice subiect economic care obţine în Republica Cehă autorizaţia sau

licenţa pentru efectuarea activităţilor de afaceri şi începe să efectueze activitatea profesională

independentă sau devine beneficiar de venituri impozabile, este obligat ca în termen de treizeci de zile

de la momentul respectiv să se înregistreze la autoritatea fiscală aferentă (subiectul care îşi desfăşoară

activitatea în baza autorizaţiei micului antreprenor poate înainta această cerere şi la Autoritatea micului

14

antreprenor). Competenţa autorităţii financiare, cu unele excepţii, se stabileşte conform sediului

subiectului fiscal.

Înregistrarea fiscală

Pentru înregistrarea fiscală trebuie prezentate autorităţii financiare competente toate actele cerute, care

sunt necesare pentru efectuarea activităţii (de ex. autorizaţia, certificatul constatator de la Registrul

comerţului, etc.) şi, bineînţeles, formularul de înregistrare, corect completat. Înregistraarea la plata

impozitelor şi taxelor însă nu înseamnă numai înregistrarea la plata impozitului pe profit al persoanei

juridice. Societatea trebuie să analizeze ce alte impozite şi taxe o privesc în legătură cu activităţile ei,

hotărându-se la plata cărora se va înregistra – de ex. taxă pe valoare adăugată (de ex. în mod

obligatoriu în cazul în care se depăşeşte limita de 1 milion CZK a cifrei de afaceri, aproximativ 40 mii

de EUR, pe o perioadă de 12 luni calendaristice succesive, sau în mod voluntar, chiar dacă nu

depăşeşte această limită), impozit imobiliar în cazul în care este proprietară de imobile, taxă de

drumuri în cazul în care exploatează autovehicule în scopul activităţilor societăţii, impozit pe venit

global din titlu de angajat şi beneficiar de beneficii ce decurg din funcţia ocupată, în cazul în care

societatea are angajaţi, impozit pe venit din titlu de plătitor de impozit din veniturile reţinute printr-o

cotă de impozit specială, în cazul în care societatea plăteşte dobânzi, dividende sau taxe pe licenţă,

impozit pe venit din titlu de plătitor care reţine impozit, accize sau taxă pe gaze naturale, accize pe

combustibil solid şi accize pe curent electric. Dacă societatea nu-şi îndeplineşte obligaţia de

înregistrare, inspectorul fiscal, în cazul în care constată această stare de fapt, o înregistrează din oficiu,

în mod obligatoriu. Societatea aflată într-un astfel de caz se expune aplicării sancţiunilor (în mod

special la amendă, în sumă de pană la 2 mil. CZK/cca 80 mii de EUR).

Înregistrarea angajaţilor

Dacă societatea are angajaţi, are obligaţia de a-i declara, respectiv de a-i retrage de la Direcţia de

Asigurări Sociale şi de la Casele de Asigurări de Sănătate la care angajaţii au fost înregistraţi. În

ambele cazuri termenul de înregistrare este de 8 zile. Şi societatea însăşi are obligaţia ca în calitate de

angajator să se înregistreze în termen de 8 zile la Direcţia de Asigurări Sociale şi la Casele de

Asigurări de Sănătate.

Obligaţia de înştiinţare

Societatea trebuie să ştie că obligaţiile sale nu se opresc prin înregistrarea sa la autorităţile respective.

Dacă în timpul desfăşurării activităţii antreprenoriale intervin modificări ale datelor prezentate la

înregistrare, societatea are obligaţia să anunţe acest fapt în termen de 15 zile (la asigurările sociale şi

de sănătate, de regulă, în termen de 8 zile), de la data la care a intervenit modificarea respectivă.

Schimbările pe care societatea are obligaţia de a le anunţa sunt, de exemplu: înfiinţarea sau desfiinţarea

punctului de lucru, modificarea denumirii societăţii, schimbarea sediului societăţii, schimbarea

administratorilor şi a membrilor organelor statutare, etc.

Modificarea sediului social

O modificare deosebit de importantă este cea a sediului social, în baza căreia societatea intră în

competenţa altei Direcţii Financiare. Într-un astfel de caz, societatea va înştiinţa Direcţia Financiară

iniţială de această schimbare care, pe certificatul de înregistrare va nota limita valabilităţii, după care

va executa numai operaţiile care nu suferă amânare. Înaintea expirării valabilităţii, societatea are

obligaţia de a prezenta certificatul de înregistrare Direcţiei Financiare care are în competenţă noul

sediu, aceasta din urmă îi va elibera un noul certificat de înregistrare.

Obligaţii fiscale şi contabile curente

În decursul desfăşurării activităţii sale orice societate trebuie să respecte legile contabile şi fiscale

aferente, să urmărească modificările acestora. Printre obligaţiile de bază ale fiecărei societăţi se

numără mai ales ţinerea evidenţei contabile şi pregătirea bilanţului contabil, eventual verificarea

acestuia de către un auditor, prezentarea anuală a declaraţiei de impozit pe venit la persoanele juridice,

eventual declaraţiile la celelalte impozite, la termenii stabiliţi. Aceste declaraţii, având certificatele

necesare, pot fi prezentate şi pe cale electronică. Introducerea societăţii în bazele de date extinde

15

posibilităţile sale de a înainta declaraţii fiscale pe cale electronică. Direcţia fiscală competentă are

dreptul de a verifica modul de stabilire a bazei de impozitare prezentate şi cuantumul obligaţiei de

impozit declarat sau pierderile dovedite, are posibilitatea de a demara procedura de imputare, de a

efectua cercetarea la faţa locului, aceasta şi în decursul perioadei impozabile, să elaboreze procesele

verbale şi notificările privind constatările efectuate, aceasta atât în domeniul impozitelor, cât şi în

domeniul îndeplinirii altor obligaţii legale în ţinerea evidenţei contabile.

Încheierea activităţii

În cazul în care societatea intenţionează desfiinţarea şi dizolvarea are obligaţia de a cere Direcţiei

fiscale competente acordul în scris privind radierea societăţii din Registrul comerţului. Acest acord

trebuie să-l înainteze împreună cu cererea de radiere din Registrul comerţului. În cazul în care Direcţia

fiscală competentă constată că societatea a încetat să-şi desfăşoare activitatea sau să încaseze venituri

impozabile, va lua măsurile necesare pentru a stabili neîntarziat baza de impozit şi a încasa resturile de

plată la toate impozitele care nu au ieşit din termen.

LEGĂTURI UTILE

www.mfcr.cz – Ministerul Finanţelor din Republica Cehă

www.mfcr.cz/cps/rde/xchg/mfcr/xsl/dc2_tiskopisy.html – tipizate fi scale pentru descărcare

http://cds.mfcr.cz - Direcţia Fiscală Cehă

www.mpsv.cz – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

www.mzcr.cz – Ministerul Sănătăţii

www.cssz.cz – Direcţia Cehă de Asigurări Sociale

www.vzp.cz – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

www.cmu.cz/important-contacts/169 - Lista caselor de asigurări de sănătate din Republica Cehă

www.cmu.cz - Centrul de Rambursări Internaţionale

2. Sistemul de impozitare

Sistemul de impozitare în R. Cehă este armonizat cu cel din Uniunea Europeana şi din ţările OECD și

este bazat pe următoarele impozite şi taxe:

- impozit pe profit, respectiv venit (pentru persoane juridice, respectiv fizice);

- impozit pe câştigurile de capital;

- impozit pe dividende;

- impozit pe salarii şi contribuţii sociale;

- impozite indirecte: taxa pe valoare adăugată (TVA), accize (pe carburanţi şi lubrifianţi, pe băuturi

spirtoase şi distilate, bere, tutun şi produse din tutun, vinuri alcolizate, vin spumos, şampanie), impozit

pe proprietate imobiliara, taxe de transfer a proprietăţii imobilelor; taxe vamale pentru mărfuri

provenite din afara UE;

- taxa pe moşteniri şi donaţii.

Taxa pe valoare adăugată (TVA) este plătită atât de persoanele fizice, cât şi de cele juridice. TVA a

fost armonizată cu Directivele UE cu începere de la 1 mai 2004, data aderării la UE a Republicii Cehe.

Nivelul de bază al TVA este de 21%, cota redusă de TVA este de 15%, care se aplică pentru alimente

și respectiv 10% (cărţi, ziare, medicamente, etc.). În general, o companie este obligată să se

înregistreze ca plătitor de TVA dacă cifra sa de afaceri este mai mare decât 1 milion de Czk (aprox.

40.000 euro) în precedentele 12 luni calendaristice. Este, de asemenea, să se înregistreze ca plătitor de

TVA dacă achiziţionează mărfuri sau servicii de la alte companii din alte ţări membre ale UE.

Înregistrarea voluntară este posibilă înainte de îndeplinirea condiţiilor de mai sus.

Accizele sunt reglementate prin Legea nr. 587/1992 şi completările ulterioare şi sunt taxe plătite de

persoanele fizice şi juridice care produc sau în favoarea cărora sunt realizate importurile de:

combustibili pe bază de hidrocarburi şi lubrifianţi, băuturi spirtoase şi alcoolice, bere, vinuri

alcolizate (mai mult de 13 grade), şampanie, vin spumos, tutun şi produse din acesta.

3. Regimul vamal aplicabil în Republica Cehă este cel al Uniunii Europene.

16

IV . RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO-CEHE

1. Cadrul juridic

Schimburile comerciale ale României cu Republica Cehă se derulează, în principal, în baza Tratatului

de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de regulile pieţei interne

comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.

Alte acorduri ce reglementează relaţiile economice bilaterale:.

1. Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru evitarea dublei

impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi capital (semnată la

Bucureşti, 8.11.1993, aprobată prin Legea 37/23.06.1994, intrată în vigoare la 10.08.1994 cu

aplicabilitate de la 01.01.1995, valabilă pe o perioadă nedeterminată);

2. Acordul de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Republica Cehă

(semnat la Bucureşti la 8.11.1993, aprobat prin Legea 62/13.07.1994, intrat în vigoare la 28.07.1994,

valabil 10 ani cu prelungire automată). Un addendum la acest Acord s-a semnat cu ocazia vizitei

oficiale a Premierului român la Praga, ce avut loc in data de 22.01.2008;

3. Acord între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii din

Republica Cehă privind colaborarea în domeniul agriculturii şi industriei alimentare (semnat la

Bucureşti la 21.09.1993);

4. Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în

domeniul sanitar - veterinar (HG 564/15.07.99), intrată în vigoare în luna octombrie 1999.

5. Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în

domeniul protecţiei plantelor şi carantinei, intrată în vigoare în 22 iulie 2001;

6. Acordul de colaborare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera Economică a

Republicii Cehe (11.09.1995);

7. Convenţia de colaborare între UGIR din România şi Confederaţia Industriaşilor din Republica

Cehă (21.09.1994);

8. Protocolul Comitetului Mixt româno-ceh privind transportul internaţional auto (04.10.1996 -

încheiat la nivelul Ministerului Transporturilor din România şi Republica Cehă);

9. Memorandum de Înțelegere privind Cooperarea Economică între Ministerul Economiei din

România și Ministerul Industriei și Comerțului din Republica Cehă (21.05.2014);

10. Înțelegere între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România și Ministerul Agriculturii

din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii (București, 9.06.2015).

2. Schimburile comerciale bilaterale

a. Evoluţia schimburilor comerciale româno – cehe

milioane Euro

Potrivit statisticii române, volumul total al schimburilor comerciale între România şi Republica Cehă

s-a cifrat, la 30 septembrie 2017, la 2906,5 milioane Euro fiind cu 14,84% mai mare faţă de perioada

similară din anul 2016. Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, exporturilor românești către piaţa

Republicii Cehe au crescut cu 17,09%, ajungând la 1318,6 milioane Euro, ceea ce plasează această

ţară pe locul 9 în topul statelor de destinaţie a produselor livrate din ţara noastră (locul 8 între statele

membre UE), cu o pondere de 2,83% în totalul exporturilor României. Importurile României din

Republica Cehă au crescut cu 13,04%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, atingând

1587,90 milioane Euro (locul 12 în topul statelor furnizoare de produse în ţara noastră, deţinând o

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

30 sept.

2017

TOTAL 1396,7 1683,9 2100,4 2203,2 2492,3 2781,5 3159,9 3420,0 2906,5

Export 479,7 571,5 755,4 825,8 986,7 1180,2 1365,2 1514,9 1318,6

Import 917,0 1112,4 1345,0 1377,4 1505,6 1601,3 1794,7 1905,1 1587,9

Sold -438,3 -540,9 -589,6 -551,6 -518,9 -421,1 -429,5 -390,2 -269,3

17

pondere de 2,86% în totalul importurilor româneşti şi locul 9 între statele membre UE). Soldul

balanţei comerciale româno-cehe la 30 septembrie 2017, de 269,3,0 milioane Euro a fost în favoarea

Cehiei, fiind în scădere cu 9,2 milioane Euro faţă de finele lunii septembrie 2016, conferind Republicii

Cehe locul 13 în topul statelor partenere cu o balanţă comercială nefavorabilă ţării noastre.

Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Cehă, la 30 septembrie

2018, a fost următoarea:

- maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale acestora 39,4% în totalul exportului

românesc către piaţa cehă (519,4 milioane Euro);

- vehicule, aeronave și echipamente transport: 16,4% (216,6 milioane Euro);

- mărfuri și produse diverse (mobilă) : 10,6 % (139,4 milioane Euro),

- metale comune și articole metalice: 9,4% (123,8 milioane Euro);

- mase plastice și cauciuc: 6,1% (80,5 milioane Euro);

- produse alimentare și băuturi: 5,3% (70,5 milioane Euro);

- produse ale industriei chimice 4,2% (55,5 milioane Euro).

În ceea ce priveşte importurile României din Republica Cehă, acestea s-au axat, la 30 septembrie 2017,

pe următoarele grupe de produse: maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale

acestora (cu o pondere de 32,2% și valoare 511.7 milioane Euro), vehicule, aeronave şi echipamente

auxiliare de transport (20,2%-320,6 milioane Euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea

(8,9%-141,9 milioane Euro), metale comune și articole metalice (8,7%-138,8 milioane Euro), produse

chimice (6,8%-107,6 milioane Euro).

b. Structura exporturilor şi importurilor la 30 septembrie 2017

Nr. crt. Categoria de marfă

Milioane

euro Pondere Milioane

euro Pondere

EXPORT % IMPORT %

TOTAL 1,318.60 100% 1587.90 100%

din care:

1 Animale vii și produse ale regnului animal 4.5 0.3% 29.8 1.9%

2 Produse ale regnului vegetal 17.1 1.3% 22.6 1.4%

3 Grăsimi și uleiuri animale și vegetale 2.3 0.2% 5.5 0.3%

4 Produse alimentare, băuturi, tutun 70.5 5.3% 75.5 4.8%

5 Produse minerale(combustibili, uleiuri minerale) 2.1 0.2% 10 0.6%

6 Produse ale industriei chimice și conexe 55.5 4.2% 107.6 6.8%

7 Mase plastice și articole, cauciuc 80.5 6.1% 141.9 8.9%

8 Piei crude/tăbăcite, blănuri și articole din acestea 0.2 0.0% 4.8 0.3%

9 Lemn, cărbune lemn, plută, împletituri 11.9 0.9% 7.3 0.5%

10 Pastă lemn, hârtie, carton și articole conexe 10.1 0.8% 10.6 0.7%

11 Materii textile și articole din acestea 18.6 1.4% 88.3 5.6%

12 Încălțăminte, pălării, umbrele, bastoane 2 0.2% 12.7 0.8%

13 Articole piatră, ipsos, ciment, sticlă, ceramică 8.6 0.7% 18.4 1.2%

15 Metale comune și articole metalice 123.8 9.4% 138.8 8.7%

16 Masini, aparate, echipamente electrice 519.4 39.4% 511.7 32.2%

17 Vehicule, aeronave și echipamente transport 216.6 16.4% 320.6 20.2%

18 Aparate optice, foto și de măsură 33.4 2.5% 42.7 2.7%

20 Mărfuri și produse diverse (mobila) 139.4 10.6% 38 2.4%

21 Alte mărfuri 2.1 0.2% 1.1 0.1%

3.Cooperarea economică

a. Situaţia investiţiilor şi cooperării economice româno – cehe

Conform ultimei situaţii disponibile a Registrului Comerţului, la 30 noiembrie2017 erau înregistrate

în România 981 societăți comerciale mixte româno-cehe (0,46% din totalul societăților comerciale cu

18

capital străin înmatriculate în țara noastră) cu un total al capitalului social subscris de 1.353,18

milioane euro. In topul investitorilor străini, Cehia ocupă locul 10 după criteriul valorii capitalului

social subscris (3,16% din totalul investitiilor străine în țara noastră).

Principalele firme investitoare în România sunt:

CEZ - a preluat în 2005 pachetul majoritar de acţiuni de la S.C. Electrica Oltenia S.A.

înființând compania CEZ Distribuție SA.

Compania CEZ a continuat investiţiile în România prin realizarea unui parc eolian la nord de

Constanţa, compus din doua centrale, Fântânele si Cogealac. Proiectul a fost pus în funcţiune

la 30 noiembrie 2012 şi a generat o investiţie de 1,1 miliarde euro. Cu o capacitate totală

aproximativ 600 MW, acesta este cel mai mare proiect de acest fel din Europa. Prin adăugarea

acestui proiect la portofoliul său, CEZ deţine, în prezent 40% din piaţa certificatelor verzi din

Romania.

In anul 2010 CEZ a achiziţionat complexul hidroenergetic de la Reşiţa, prin preluarea a

100% din acţiunile TMK Hydroenergy Power SRL, alcătuit din 4 microhidrocentrale, cu o

capacitate de 18 MW. Lucrările de retehnologizare a acestui complex în vederea creşterii

capacităţii instalate la 20,6 MW au fost finalizate în 2013.

În prezent, pe fondul dificultăţilor majore înregistrate de compania CEZ în Albania şi Bulgaria, la

care se adaugă şi nemulţumirea în creştere a autorităţilor turce faţă de activitatea CEZ în această

ţară, a crescut semnificativ preocuparea guvernului ceh ca operatorul energetic să evite apariţia

unor probleme majore pe alte pieţe, inclusiv în România.

Zentiva - a preluat pachetul majoritar la Sicomed;

Hame - a preluat Romconserv Caracal şi Antrefrig Bucureşti;

PPF Investments Group care deţine 71% din acţiunile Ardaf, 31% din acţiunile Continental

Hotels, 50% la Office Development; deţine de asemenea acţiuni la Distrigaz Sud. În 2012 a fost

lansată o nouă investiţie a grupului, în valoare de 39 mil. euro, în proiectul mobiliar de birouri

Green Gate din Bucureşti, aflat în curs de finalizare.

Obchodni Tiskarny a.s., acţionar unic al OTK Print RO SRL Dej (ambalaje şi tipografie) şi D

Plast-Eftec a.s., acţionar unic al D Plast-Eftec RO srl Buduleasa Mare (chituri, masticuri şi alte

piese/accesorii pentru industria auto).

Capitalul românesc investit în Republica Cehă, este reprezentat în principal doar de mici companii

înfiinţate de cetăţeni români stabiliţi în Republica Cehă, cu o singură excepţie, cea a reprezentanţei

locale a grupului de firme European Drinks/European Food/Scandic Distileries – Planet Drinks s.r.o.

Praga. Dintre acestea pot fi amintite: Montizola, Promotherm, VSB Mont Usti nad Labem (reparaţii

şi întreţinere centrale termoelectrice şi microhidrocentrale), Lum Oris-Praga şi Aliance-Praga

(comercializarea pieselor de schimb pentru autoturismele Dacia în Cehia, respectiv Skoda în

România), a vinurilor româneşti (Aliance-Praga), ROMAGRIS Praga (export/import de legume şi

fructe), GMJ Construction (construcţii şi reparaţii), COBRA (distribuţia de sisteme de siguranţă şi

accesorii montate pe uşi), Focus Internaţional (servicii de transporturi şi expediţii internaţionale),

FAIRNICO (export-import piese de schimb pentru avioane utilitare).

V. INIŢIEREA UNEI AFACERI CU O FIRMA CEHĂ

Agenţia Cehă pentru Promovarea Comerţului (CzechTrade) (www.czechtrade.cz, cu interfaţă inclusiv

în limba română - www.czechtrade.ro) oferă servicii privind identificarea unui partener ceh, importator

sau exportator sau a unei firme interesate să preia reprezentanţa pe piaţă.

Mai pot fi folosite şi următoarele link-uri utile:

Registrul agenţilor economici înregistraţi în Republica Cehă, pe site-ul Ministerului Finanţelor,

http://wwwinfo.mfcr.cz/ares/ares.html.en;

19

Identificarea unui partener de afaceri sau producător ceh pe site-ul Registrului

Comerțului,www.justice.cz;

Agenţia cehă pentru promovarea investiţiilor străine, http://www.czechinvest.cz.

Mediatizarea ofertei de export la Camerele de Comert din R. Ceha

Pot fi adresate ofertele de export şi propunerile de cooperare în producţie la Camerele de Comert

regionale, unele dintre acestea foarte active in dezvoltarea relațiilor comerciale (Brno, Ceske

Budejovice, Ostrava, Olomouc). Coordonatele acestora precum şi alte detalii despre Camera de

Comerţ din Republica Cehă pot fi accesate pe site-ul www.komora.cz. De asemenea, la Praga,

începând din anul 2007, funcţionează Camera de Comerţ şi Industrie Mixtă Ceho-Română

(www.crok.biz).

Participarea la târguri şi expoziţii internaţionale

Este unul din principalele instrumente de promovare a exportului. În Anexa 1 sunt prezentaţi

principalii organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din Republica Cehă. Pe site-urile acestora

pot fi găsite programele lor anuale de târguri şi expoziţii. Prin amploarea şi recunoaşterea

internaţională se detaşează următoarele manifestari expoziţionale internaţionale :

În Complexul Expozițional Brno :

Târgul Internaţional Tehnic - MSV, Târgul Internaţional de Mobila – MOBITEX, Târgul Internaţional

de Constructii - IBF, Târgul Internaţional Auto - AUTOTEC, Târgul Internaţional de Imbracaminte si

Incaltaminte - STYL & KABO (cu două ediţii pe an), Târgul Internaţional de Tehnologia Informatiei –

INVEX, Târgul Internaţional de Electrotehnica – AMPER, Târgul internaţional – SALIMA (produse

agricole şi alimentare,organizat doar la 2 ani).

În Praga

Targul Internațional de Vinuri – WINE PRAGUE, Targul International de Constructii şi Arhitectură -

ProARCH-, Targul International de Instalatii – AQUATHERM.

Principalele asociaţii profesionale

Confederația Industriei şi Transportului din Republica Cehă” - www.spcr.cz;

Asociația Electrotehnică din Boemia și Moravia www.electroindustry.cz;

Asociația Industriei de Automobile - www.autosap.cz;

Uniunea Industriei Chimice www.schp.cz;

Uniunea Întreprinzătorilor din Construcții - www.sps.cz;

Uniunea Producătorilor și Furnizorilor de Mașini Unelte - www.sst.cz;

Asociaţia pentru Investiţii Străine www.afi.cz;

Asociaţia Cehă a Producătorilor de Mobilă - www.czechfurniture.com;

Asociaţia Industriei de Sticlărie şi ceramică - www.askpcr.cz;

Asociaţia Organizaţiilor din Domeniul Cercetării - www.avo.cz;

Asociaţia Societăţilor Ştiinţifice şi Tehnice - www.csvts.cz;

Asociaţia Industrie Textile-Îmbrăcăminte-Pielărie - www.atok.cz;

Asociaţia Societăţilor Chimice - www.csch.cz.

VI. CĂLĂTORIA DE AFACERI ÎN REPUBLICA CEHĂ

Începând cu data de 1.1.2007 cetăţenii români pot intra şi rămâne pe teritoriul Republicii Cehe

în calitate de cetăţeni UE fără viză, pe baza unui paşaport valabil sau unei cărţi de identitate

valabilă. Ambasada Republicii Cehe la București nu va primi, nici elibera nici un fel de vize

cetățenilor români, care pentru a-și putea legaliza șederea în Cehia trebuie să se adreseze direct

organelor de la Poliția pentru străini de pe teritoriul Cehiei care sunt competente să primească cererile

de ședere temporară sau permanentă ale cetațenilor UE. La 31 decembrie 2007 Republica Ceha a

fost inclusa in spatiul Schengen.

20

Asistenţa medicală

Asistenţa medicală în Republica Cehă se acordă ceteţenilor români doar în regim de urgenţă, pe baza

Cardului European de Sănătate, acesta acoperind doar un minim de asistenţă. În Praga, precum şi în

celelalte oraşe mari din Cehia, există cabinete medicale cu plată, situate în incinta policlinicilor şi

spitalelor. Regimul eliberării medicamentelor în farmacii este similar celui practicat în România.

Serviciul de Ambulanţă din R.Cehă poate fi apelat la tel. 112.

Spitalele din Praga care acordă asistenţă de urgenţă şi pentru străini sunt:

Na Homolce Hospital, Praha 5, Roentgenova 2, tel.252922146;

Clinica medicală nr.1, Praha 1, Na Perstyne 10, tel.224216200, 602225050;

Canadian Medical Center, Praha 6, Veleslavinska 1, tel. 601212320;

Personalul acestor unităţi spitaliceşti poate fi contactat în limbile cehă, engleză, germană, franceză

sau spaniolă.

Tipurile de carduri bancare şi folosirea acestora

La bancomatele situate în majoritatea oraşelor ţării, sunt acceptate în general următoarele carduri

bancare: Mastercard, Maestro, Visa, Visa Plus, Visa Electron, Cirus Eurocard, American Express,

ATM, Diners Club International. Marile hoteluri şi hotelurile lanţurilor internaţionale acceptă toate

tipurile de cărţi de credit uzuale pe plan mondial. Birourile de schimb monetar se găsesc la toate

sucursalele băncilor din Cehia, în holurile hotelurilor, marilor magazine, precum şi în unele

restaurante, ghişee stradale amplasate în toate zonele de interes turistic.

Alte recomandări

Pe teritoriul ceh se poate folosi reţeaua de telefonie GSM. Este interzis conducătorului auto să

vorbească la telefon în timp ce şofează. Operatorii sunt în număr de trei: T-Mobil, O2 şi Vodafone.

Regulamentele de circulaţie corespund normelor europene. Este interzis consumul de alcool (inclusiv

o bere). Conducătorul şi însoţitorul trebuie să poarte centura de siguranţă. Viteza permisă în localităţi

este de 50 km/h, în afara localităţilor 90 km/h şi pe autostrăzi 130 km/h. Peste trecerile de cale ferată

viteza limită este de 30 km/h. Permisul de conducere internaţional emis de autorităţile române este

valabil pe teritoriul Cehiei. Asigurarea pentru vehicule (cartea verde) emisă de companiile de

asigurări recunoscute pe plan internaţional este valabilă pe teritoriul Republcii Cehe în anul

calendaristic al emiterii, respectiv de 1 ianuarie până la 31 decembrie. Tichetele pentru autostradă

(vinietele) sunt obligatorii în Republica Cehă și pot fi procurate de la primele benzinării de

după trecerea frontierei.

VII ADRESE UTILE ÎN REPUBLICA CEHĂ

Ambasada Romaniei din Praga

Nerudova 5, Mala strana, 11801 Praha 1

Tel: +40420-257 534 210 (secretariat )

Fax: +0420-257 531 017,

E-mail: praga@rouemb.cz

Website: http://www.praga.mae.ro

Biroul de Promovare Comercial Economică

Tel: +420-257 534 210/interior 204 (biroul economic)

E-mail: praga.economic@rouemb.cz

Consilier economic : Sorin Toader

Legături utile:

www.czech.cz , Informaţii generale despre Republica Cehă /Portalul oficial al Republicii Cehe;

21

www.mzv.cz/bucharest/ro, Ambasada Republicii Cehe la Bucureşti;

www.doingbusiness.cz, Doing Business in the Czech Republic Informaţii generale despre

mediul de afaceri;

www.inform.cz , Catalogul firmelor cehe;

http://portal.gov.cz ,Ghid electronic prin sistemul administraţiei publice;

www.ahrcr.cz ,Lista hotelurilor din Republica Cehă;

www.risy.cz ,Site-ul informaţiilor despre regiuni;

http://www.praha.eu/jnp/en/home/index.html ,Portal Praga;

http://portal.mpsv.cz/sz (Portal Ministerul ceh al Muncii şi Afacerilor Sociale).

Întocmit: BPCE Praga

11 ianuarie 2018

22

Anexa 1

ORGANIZATORII DE TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII INTERNAȚIONALE ÎN REPUBLICA

CEHĂ

Târguri şi Expoziţii Brno (BVV). BVV Brno este cel mai important complex expoziţional

ceh, cu o istorie de peste 80 de ani. Aici se organizează unele dintre cele mai mari manifestări

expoziţionale internaţionale (“MSV”, “SALIMA”, “STYL”,”KABO”,”AUTOTECH”)

http://www.bvv.cz;

Complexul expoziţional Vystaviste Praga (INCHEBA EXPO Praha). Cel mai vechi centru

expoziţional din R. Ceha. Organizează expoziţii internaţionale şi manifestări culturale.

www.incheba.cz;

Complexul expoziţional PVA LETNANY Praga: Centru expoziţional din Praga (23.000 mp),

recunoscut pentru organizarea unor târguri internaţionale. http://www.pva.cz/index-en.asp;

Complexul expoziţional Ceske Budejovice. Al doilea centru expoziţional din R. Cehă dupa

BVV Brno, cu o suprafaţă de 36 hectare. www.vystavistecb.cz;

Cerna louka (Târgurile şi expoziţiile organizate în oraşul Ostrava), www.cerna-louka.cz;

Expozitia din Litomerice, (eexpoziţie internaţională în domeniul agricol);

http://www.zahrada.cech.cz;

Expoziții în Plzen: Expoziţiile şi târgurile organizate în oraşul Plzen http://www.vystaviste-

plzen.cz;

Târguri şi expoziţii la Lysa nad LabemLocalizat la 30 km de Praga, cu o suprafaţă

expoziţională de 20.000 m2, acest centru expoziţional este folosit şi pentru manifestări culturale.

http://www.vystaviste-lysa.cz.