INDICATORI MATEMATICI

Metodele de tranzacţionare matematice oferă o viziune obiectivă asupra evoluţiei preţurilor.

Acestea vă ajută să vă construiţi o imagine cu privire la direcţia evoluţiei preţurilor şi la

sincronizarea acestor fluctuaţii (timing), contribuie la reducerea fricii şi la evitarea supra-

tranzacţionărilor. Mai mult, aceste metode tind să ofere semnale în privinţa mişcărilor de preţ

înainte ca acestea să se producă pe piaţă.

Instrumentele folosite de metodele de tranzacţionare matematice sunt mediile mobile şi

oscilatorii. (Oscilatorii sunt instrumente de tranzacţionare care oferă indicaţii în privinţa

momentului când o monedă este supracumpărată sau supravândută). Deşi există nenumăraţi

indicatori matematici, în cele ce urmează, îi vom prezenta doar pe cei mai importanţi.

1. Media mobilă simplă şi exponenţială (SMA - EMA)

2. Convergenţa-divergenţa mediei mobile (MACD)

3. Benzile Bollinger

4. Sistemul de parabolice, Stop-şi-Revers (SAR)

5. Indexul Forţei Relative - Relative Strenght Index (RSI)

Media mobilă

Media mobilă este o medie a unui corp de preţuri care fluctueaza independent calculată pe un

anumit număr de zile. O medie mobilă facilitează vizualizarea tendinţelor pieţei, deoarece

înlătură - sau cel puţin minimizeză - zgomotul statistic de zi cu zi. Este un instrument comun în

analiza tehnică şi este utilizat fie singur, fie ca oscilator.

Există mai multe tipuri de medii mobile, dar ne vom ocupa de numai două dintre ele: medie

mobilă simplă (SMA) şi media mobilă exponenţială (EMA).

1. Media mobilă simplă (SMA)

1. Definiţie

Media mobilă simplă este o medie aritmetică a datelor privind preţurile. Aceasta este calculată

prin însumarea fiecărui interval de preţ şi apoi împărţind suma la numărul de intervale acoperite

de media mobilă. De exemplu, adunând preţurile de închidere ale unui instrument pentru cele

mai recente 25 de zile şi apoi împărţind suma la 25, veţi obţine media mobilă a acestor 25 de

zile.

Deşi preţul zilnic de la închidere este preţul cel mai frecvent utilizat pentru a calcula mediile

mobile simple, media poate fi bazată, de asemenea, pe nivelul mediu al preţurilor sau pe o medie

zilnică a preţurilor maxime sau minime.

2. Avantaje

Media mobilă este un instrument de uniformizare care arată tendinţa de bază a pieţei.

Aceasta este una dintre cele mai bune moduri de a măsura puterea unei tendinţe pe termen lung

precum şi probabilitatea ca aceasta să se inverseze. Când o medie mobilă se îndreaptă în sus şi

preţul este mai mare decât aceasta, siguranţa este într-un trend ascendent (uptrend). Invers, o

medie mobilă care alunecă descendent şi care are preţul mai mic decât media, poate fi folosită

pentru a semnala un trend descendent (downtrend).

3. Dezavantaje

Indică un trend de îndată ce acesta începe, mai degrabă decât să îl prevadă. Semnalele sale apar

după ce noua mişcare, noul eveniment sau noua tendinţă au început deja, nu înainte. Prin urmare,

aceasta v-ar putea indica să începeţi tranzacţionările cu o mică întârziere.

Acesta este deasemenea criticată pentru faptul că dă greutate egală fiecărui interval. Unii analişti

cred că o greutate mai mare ar trebui să fie dată fluctuaţiilor de preţ mai recente.

4. Exemplu

Puteţi vedea în graficul de mai jos exemplele a două medii mobile simple - 5 zile (rosu), 20 zile

(albastru).

Media mobilă exponenţială (EMA)

Media mobilă exponenţială (exponential moving average - EMA) este o medie ponderată a

datelor despre preţ care dă o mai mare greutate datelor de preţ recente.

Caracteristici

Ponderarea aplicată preţului celui mai recent depinde de perioada specificată a mediei mobile.

Cu cât perioada EMA este mai scurtă, cu atât va fi acordată mai multă greutate preţului celui mai

recent.

O EMA poate fi exprimată în două moduri: ca EMA procentuală , caz în care analistul determină

greutatea, în procente, a preţului ultimei perioade, sau o EMA periodică, caz în care analistul

precizează durata EMA, iar ponderea fiecărei perioade este calculată printr-o formulă. Aceasta

din urmă este mai frecvent utilizată.

1. Avantaje principale în comparaţie cu SMA

Datorită faptului că dă ponderea cea mai mare observaţiilor celor mai recente, EMA permite

traderilor tehnici să reacţioneze mai rapid la schimbările de preţ recente.

Spre deosebire de media mobilă simplă, fiecare preţ anterior din setul de date este folosit la

calculularea EMA. Deşi ponderea referinţelor de date mai vechi se diminuează în timp, aceasta

nu dispare complet niciodată. Acest lucru rămâne valabil indiferent de perioada specificată a

EMA. Efectele datelor mai vechi scad mai rapid pentru mediile mobile exponenţiale mai scurte

faţă de cele mai lungi, dar, din nou, nu dispar complet niciodată.

2. Exemplu

Puteţi vedea din graficul de mai jos diferenţa dintre SMA (cu albastru) şi EMA (cu verde),

calculate pe o perioadă de 20 de zile.

Convergenţa-divergenţa mediei mobile (Moving Average Convergence-Divergence - MACD)

Indicatorul de convergenţă-divergenţă al mediei mobile (MACD) este folosit pentru a determina

tendinţele momentului (in momentum).

Calcularea

Aceasta se calculează scăzând o medie mobilă exponenţială mai lungă (EMA) dintr-o medie

mobilă exponenţială mai scurtă. Valorile cele mai comune utilizate pentru a calcula MACD sunt

mediile mobile exponenţiale de 12 şi, respectiv, de 26 de zile.

Pe baza aceastei diferenţe, se calculează o medie mobilă de 9 perioade, care este numită "linie de

semnal".

MACD = [media mobilă a 12 zile - media mobilă a 26 de zile] > Indicatorul ponderii

exponenţiale

Linia de semnal = Media mobilă(MACD) > Indicatorul ponderii medii

Interpretare

Datorită netezirii exponenţiale, Indicatorul MACD va funcţiona mai rapid pentru a urmări

schimbările recente de preţ decât linia de semnal. Prin urmare,

În cazul în care MACD trece LINIA DE SEMNAL: media mobilă mai repidă (12 zile) este mai

mare decât rata de schimbare pentru media mobilă mai lentă (26 de zile). Acesta este de obicei

un semnal de creştere, sugerând probabilitatea ca preţul să intre într-un momentum de

ascensiune.

CÎn schimb, în cazul în care MACD este sub LINIA DE SEMNAL: acesta este un semnal de

scădere, ce prognozează, probabil, o inversare în aşteptare.

Exemplu de MACD

Puteţi vedea, din graficul de mai jos, un exemplu de MACD. Indicatorul MACD este reprezentat

cu verde şi Linia de Semnal cu albastru.

Benzile Bollinger

Benzile Bollinger au fost elaborate de către John Bollinger la începutul anilor 1980. Acestea sunt

utilizate pentru a identifica maxime sau minime extreme în preţ. Bollinger a recunoscut nevoia

de a creea benzi dinamice adaptabile de tranzacţionare, a căror spaţiere variază în funcţie de

volatilitatea preţurilor. În perioada de volatilitate ridicată, benzile Bollinger se lărgesc pentru a

deveni mai cuprinzătoare. În perioadele de volatilitate scăzută, ele îngustează ca să conţină

preţuri.

Calculare

Benzile Bollinger sunt alcătuite dintr-un set de 3 linii curbe trasate în funcţie de preţuri:

Banda mediană reflectă un trend pe termen mediu. Media mobilă simpla – SMA (pe 20 de zile) -

serveşte, de obicei, acestui scop.

Banda superioară este aceeaşi ca banda mediană, dar este deplasată în sus de două deviaţii

standard, o formulă care măsoară volatilitatea, aratând modul în care preţul poate varia faţă de

valoarea sa reală.

Banda inferioară este aceeaşi ca banda mediană, dar este deplasată în jos de două deviaţii

standard pentru a se ajusta la volatilitatea pieţei.

Benzile Bollinger stabilesc o lăţime de bandă, o măsurare relativă a lăţimii benzilor, şi b%, o

măsură a locului în care se află ultimul preţ în raport cu benzile.

Banda Bollinger inferioară= SMA - 2 devieri standard

Banda Bollinger superioară = SMA + 2 deviaţii standard

Banda Bollinger mediană = 20 zile - media mobilă simplă (SMA)

Interpretare

Probabilitatea unei creşteri bruşte a preţurilor creşte atunci când lăţimea de banda se îngustează.

Atunci când preţurile ating în mod continuu banda Bollinger superioară, preţurile sunt

considerate a fi supraevaluate (overbought); aceasta atrage declanşarea unui semnal de vânzare.

Dimpotrivă, atunci când aceastea ating în mod continuu banda inferioară, preţurile sunt

considerate a fi subevaluate (oversold), declanşând un semnal de cumparare.

Exemple de benzi Bollinger

În graficul de mai jos puteţi vedea benzile Bollinger ale indexului S&P 500, reprezentate cu

verde.

Sistemul parabolic, stop-şi-revers (SAR)

Sistemul parabolic SAR este un instrument eficient pentru orice trader şi a fost proiectat originar

de către J. Welles Wilder pentru a compensa erorile altor sisteme de urmărire a trendurilor.

Descriere

Sistemul parabolic SAR este un sistem de tranzacţionare care calculează plasarea cît mai precisă

a ordinelor de "stop-loss" pe fondul unei pieţe dominate de trenduri. Graficul acestor puncte

urmează evoluţia preţurilor sub forma unei linii punctate, care tinde să urmeze o cale parabolică

Interpretare

În cazul în care parabola este schiţată sub linia preţului, aceasta transmite semnale de cumparare.

Când parabola apare deasupra preţului, acesta recomandă vânzarea sau adoptarea unei poziţii

short.

Punctele de "stop-loss" stabilesc nivelele pentru conturarea limitelor de stop-loss care sunt

recomandate pentru acea poziţie. Într-o tendinţă ascensivă, o poziţie long ar trebui să fie stabilită

cu un ordin stop adaptabil care va urca în fiecare zi, până la activarea de către o cădere de preţ la

nivelul de stop. Într-o tendinţă descendentă, o poziţie short poate fi stabilită cu un ordin stop

adaptabil care se va deplasa tot mai jos în fiecare zi, până când va fi activat de către creşterea

preţului la nivelul de stop.

Sistemul parabolic este considerat ca funcţionând cel mai bine în perioadele de trending. Acesta

îi ajută pe traderi să prindă noile trenduri în stadiu relativ incipient. În cazul în care noul trend

cade, parabola trece repede de la o extremă a preţului la cealaltă, generând astfel semnalul de

stop şi de revers, şi indicând în acest mod momentul în care traderul ar trebui să îşi închidă

poziţia sau să deschidă o poziţie opusă atunci când apare acest parametru switch.

Exemplu de studiu parabolic SAR.

Puteţi vedea din graficul de mai jos, cu verde, sistemul parabolic aplicat perechii USD/JPY.

Indexul Forţei Relative - Relative Strenght Index (RSI)

RSI a fost creat de catre J. Welles Wilder drept sistem care transmite semnale reale de cumpărare

(buy) şi de vânzare (sell) pe o piaţă în continuă schimbare.

Definiţie

RSI se bazează pe diferenţa dintre valoarea medie a preţurilor de închidere în zilele ascendente şi

valoarea medie a preţurilor de închidere în zilele descendente, în cursul unei perioade de

minimum 14 zile. Această informaţie este apoi convertită într-o valoare cuprinsă între 0 şi 100.

În cazul în care creşterea medie este mai mare decât scăderea medie, RSI creşte iar atunci când

scăderea medie este mai mare decât creşterea medie, RSI scade.

Interpretare

RSI este utilizat de obicei pentru a confirma o tendinţă existentă. Un trend ascendent este

confirmat atunci când RSI este mai mare de 50 şi un trend descendent, atunci când RSI este sub

50.

Acesta indică, de asemenea, situaţiile în care piaţa este supraevaluată sau subevaluată prin

monitorizarea unor niveluri specifice (de obicei, "30" şi "70"), care avertizează cu privire la

viitoarele răsturnări.

O condiţie supraevaluată (overbought) (RSI mai mare de 70) înseamnă că aproape nu mai exista

cumparatori pe piaţă şi, prin urmare, e foarte probabil ca preţurile să scadă întrucât cei care au

cumparat anterior vor încerca acum să vândă pentru a-şi marca profitul. O condiţie subevaluată

(oversold) (RSI sub 30), este exact opusul acesteia.

Exemplu de RSI

În graficul de mai jos puteţi vedea, cu roşu, indexul forţei relative pentru perechea GBP/USD.

 

http://www.markets.com/ro/education/fundamental-analysis/