30
Universitatea Tehnică a Moldovei Catedra Tehnologia Construcţiilor INDICAȚII METODICE Pentru lucrările practice la disciplina „Tehnologia lucrărilor de construcţie” pentru studenţii specialităţilor „Arhitectura” și „Gosrpodărirea și protecţia apelor” 1. Scopul și sarcinile lucrărilor practice. Scopul lucrărilor practice "Elaborarea fişelor tehnologice pentru executarea excavaţiei şi elevaţiei infrastructurii din beton armat monolit " este însuşirea de către studenţi a bazelor proiectării organizarii de şantier, a execuţiei mecanizate a lucrărilor de construcţii-montaj, a elementelor tehnologice şi economice pentru alegerea soluţiilor tehnologice, stabilirea necesarului de mijloace mecanice şi consumului de manoperă. În procesul proiectării, studenţii vor îndeplini consecutiv următoarele sarcini: 1. Studierea documentaţiei organizatorico- tehnologice de execuţie a lucrărilor de construcţie-montaj şi a fişelor tehnologice tip (FTT); 2. Elaborarea condiţiilor de utilizare a mijloacelor tehnologice şi regulilor de execuţie a lucrărilor la executarea infrastucturii conform schemelor constructive date; 3. Determinarea nomenclaturii şi a volumelor lucrărilor de construcţie-montaj la executarea unei construcţii; 4. Argumentarea şi alegerea mecanismelor şi echipamentului pentru executarea lucrărilor de terasament, lucrărilor de executare a construcţiilor din beton armat monolit; 5. Determinarea volumului de manoperă şi graficului de execuţie a lucrărilor; 1

Indicatii metodice Arh

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Indicatii metodice Arh

Universitatea Tehnică a MoldoveiCatedra Tehnologia Construcţiilor

INDICAȚII METODICEPentru lucrările practice la disciplina „Tehnologia lucrărilor de construcţie”

pentru studenții specialităților „Arhitectura” și „Gosrpodărirea și protecția apelor”

1. Scopul şi sarcinile lucrărilor practice.Scopul lucrărilor practice "Elaborarea fişelor tehnologice pentru executarea

excavaţiei şi elevaţiei infrastructurii din beton armat monolit " este însuşirea de către studenţi a bazelor proiectării organizarii de şantier, a execuţiei mecanizate a lucrărilor de construcţii-montaj, a elementelor tehnologice şi economice pentru alegerea soluţiilor tehnologice, stabilirea necesarului de mijloace mecanice şi consumului de manoperă.

În procesul proiectării, studenţii vor îndeplini consecutiv următoarele sarcini:1. Studierea documentaţiei organizatorico-tehnologice de execuţie a

lucrărilor de construcţie-montaj şi a fişelor tehnologice tip (FTT);2. Elaborarea condiţiilor de utilizare a mijloacelor tehnologice şi regulilor de

execuţie a lucrărilor la executarea infrastucturii conform schemelor constructive date;

3. Determinarea nomenclaturii şi a volumelor lucrărilor de construcţie-montaj la executarea unei construcţii;

4. Argumentarea şi alegerea mecanismelor şi echipamentului pentru executarea lucrărilor de terasament, lucrărilor de executare a construcţiilor din beton armat monolit;

5. Determinarea volumului de manoperă şi graficului de execuţie a lucrărilor; 6. Elaborarea fişelor tehnologice pentru lucrările de terasament şi betonare la

executarea infrastructurii din beton armat monolit a unei clădiri.7. Selectarea și descrierea tehnologiilor moderne ale betonului și lucrărilor de

betonare. 2.Date iniţiale şi componenţa lucrărilor practice. Datele iniţiale pentru lucrările practice se adoptă conform sarcinii din anexei 1 după ultimile 3 cifre ale numărului carnetului de note.Raportul pentru lucrarea practică cuprinde memoriu justificativ cu note de calcul ale soluţiilor alese.Memoriul justificativ cuprinde piese desenate si scrise:

1.Alcătuirea schemei constructive a infrastructurii conform datelor iniţiale.2.Determinarea nomenclaturii lucrărilor de construcţie-montaj la executarea

infrastructurii; 3.Elaborarea schițelor tehnice pentru cofragele din panouri mici de inventar,

utilizate la betonarea fundaţiilor;4. Determinarea volumelor lucrărilor de construcţie-montaj ;

5. Selecţia maşinelor, mecanismelor şi echpamentului necesar pentru executarea lucrărilor. 6.Elaborarea calculaţiei consumului de manoper şi utilaj, necesare executării lucrărilor;

1

Page 2: Indicatii metodice Arh

7.Elaborarea graficului executării lucrărilor. 8.Descrierea proceselor tehnologice din componența lucrărilor de construcţie-montaj la executarea infrastructurii;

3. Componenţa fişelor tehnologice. 3.1. Fişele tehnologice se elaborează prin reperarea fişelor tehnologice tip (FTT) la proiectul de execuţie a infrastructurii concrete, schema constructivă a cărea este alcătuită conform sarcinii de proiect. 3.2. Fişa tehnologică trebuie să conţină: - scheme de mecanizare cu deplasarea sau cu poziţionarea utilajelor în timpul lucruluiiul de aplicare;- documentaşia tehnologică a proceselor de executare a construcţiilor;- cerinţe către calitate şi recepţia lucrărilor;-necesarul de resurse tehnico-materiale;-tehnica securităţii şi indicii tehnico-economici.

4.Succesiunea elaborării lucrării practice.4.1.Conform datelor iniţiale se alcătuieşte schema constructivă a exavaţiei şi

infrastructurii sub formă de detalii, plan fundaţii cu secţiune orizontală la nivelul pereţilor subsolului, secţiuni transversale şi longitudinale.

4.2.Determinarea nomenclaturii lucrărilor de construcţie-montaj a construcţiilor; Executarea excavaţiei şi elevaţiei infrastructurii clădirii din beton armat monolit cuprinde următoarele lucrări:

1.Lucrări pregătitoare (vezi [1,2], pg.178-190;94-100,167-180).2.Trasarea lucrărilor de pămînt (vezi [1,2], pg.190-198;100-101). 3.Executarea excavaţiei cu exavator cu o singură cupă (vezi [1,2], pg.201-

219;102-121,134-150).4.Săparea manuală a transeei sub stratul de egalizare şi compactarea pămîntului

sub talpa fundaţiei continuie (vezi [1,2], pg.198-201,267-269; 223-224).5.Betonarea stratului de egalizare sub talpa fundaţiei;6.Instalarea cofrajului din panouri mici de inventar pentru betonarea fundaţiei

continue (vezi [2],pg.337-344).7.Instalarea carcaselor de armatură (concomitent cu cofrajul) în corpul fundaţiei

(vezi [2] pg.346-348)8.Betonarea fundaţiei (vezi [2],pg.353-358)9. Întreţinerea betonului pănă la atingerea rezistenţei de decofrare;10.Decofrarea fundaţiei.11.Executarea umpluturii spaţiilor între fundaţii cu compactarea pămînturilor în

straturi.12.Montarea armaturii de rezistenţă a pereţilor subsolului;13.Instalarea cofragelor demontabile din panouri mari de cofraj metalic pentru

pereţii subsolului .14.Întreţinerea betonului în pereţii subsolului pînă la rezistenţa de decofrare.15.Decofrarea pereţilor subsolului.16.Instalarea cofrajului planşeelor.17.Instalarea plaselor de armatură pentru planşee.18.Betonarea planşeelor.19.Executarea hidroizolaţiei verticale la pereţii subsolului.

2

Page 3: Indicatii metodice Arh

20.Executarea umpluturii timpanului.Lucrări în condiţii geotehnice dificile şi lucrări adăugătoare (se concretizează cu

profesorul):1.Coborîrea nivelului pînzei freatice cu epuizmente indirecte; 2.Spriginirea malurilor săpăturilor;3.Executarea piloţilor foraţi;4.Îmbunătăţirea în adîncime a terenurilor dificile;5.Consolidarea construcţiilor.5. Determinarea volumului lucrărilor de montare-punere în operă a

construcţiilor. Determinarea volumului de lucru pentru fiecare proces se efectuează pe baza

cotelor tehnologice de lucru a excavaţiei şi schemei constructive infrastructurii.5.1. Stratul vegetal se decopertează integral pe sectorul de teren cu aria

S =(A'x30)x(B'x30), unde A' şi B' - dimensiunile excavaţiei la nivelul terenului, m.5.2. Dimensiunile excavaţiei la nivelul terenului se determină în funcţie de

coeficientul taluzului natural al terenului de fundare µ, care depinde de natura terenului şi adâncimea gropii (anexa 2, tabelul 2.5).

A'=Af +2µH, m (1)

B'=Bf +2µH, m (2)unde Af ,Bf - dimensiunile gropii la cota inferioară a excavaţiei.

5.3. Volumul excavaţiei se determină după următoarele formule:

(3)

(4)

unde Fi , Ft - - ariile suprafeţelor orizontale ale excavaţiei respectiv la cota inferioară şi la nivelul terenului.

În cazul când săpătura se efectuează cu excavatorul cu cupă dreaptă pentru ac-cesul excavatorului în excavaţie se sapă o rampă de acces, volumul căreia se determină după formula:

(5)unde b - lăţimea rampei de acces (b=3,54m în cazul când se prevede circulaţia unităţilor de transport într-o direcţie; b=78m în cazul circulaţiei în ambele direcţii);i- panta tranşeei de acces (i =0,1…0,15). 5.4. La determinarea volumului de pământ necesar pentru umpluturi şi determi-narea ariei pentru depozitarea lui trebuie să se ţină cont de proprietatea terenurilor de a-şi mări volumul în timpul săpării. Această proprietate se ia în consideraţie prin coeficienţii de înfoiere iniţială şi remanentă (Ki, Kr), ale căror valori depind de tipul de teren şi sunt prezentate în anexa 2, tabelul 2.6. Volumul umpluturii se determină după formula:

(6)

unde Vinf.r - volumul infrastructurii.5.5. Suprafaţa de compactare a straturilor umpluturii S se determină pe baza relaţiei:

3

Page 4: Indicatii metodice Arh

(7)

unde - volumul pămîntului în umplutură, m3 ; h-înălţimea medie a stratului de pămînt pînă la compactare, m ; n - numărul de straturi orizontale a umpluturii. 5.6. Masa pieselor de armare (plase, carcase) a construcţiilor din beton armat (talpa fundaţiei, pereţii subsolului) se determină după desenele tehnice în funcţie de diametrele armăturilor, utilizate la confecţionarea pieselor (anexa 2, tabelul 2.7.) 5.7. Suprafaţa cofrării este egală cu aria totală a suprafeţelor pereţilor interiori şi exteriori ai infrastructurii. Pentru cofrare se utilizează panouri demontabile din din metal şi elemente aucziliare: zăvoare, chingi, contrafişe(anexa 2, tabelul 2.8). 5.8. Rezultatele calculelor volumelor de lucru se prezintă în formă de borderou (tabelul 5.1) Borderoul volumelor de lucru Tabelul 5.1Nr. crt.

Denumirea lucrărilor Unitatea de măsură Cantitatea

1 2 3 4

6. Organizarea şi tehnologia proceselor.. Alegerea metodelor de executare a lucrărilor trebuie să se efectueze din con-siderentele mecanizării complexe maximale a proceselor, organizării eficiente a muncii şi asigurării securităţiil muncii la lurările de execuţie. 6.1. Pentru defrişarea stratului vegetal se recomandă de a utiliza buldozere. Parametrii tehnici a buldozerelor sunt prezentate în [6]. 6.2. Săparea gropii de fundaţie poate fi efectuată cu excavatoare cu o cupă, dotate cu cupă dreaptă, cupă inversă sau draglină. Alegerea echipamentului de lucru al excavatorului în funcţie de condiţiile de umplere a cupei sunt prezentate în tabelul 2.9, parametrii tehnici a unor excavatoare sunt indicate în 2.1 (anexa 2). 6.2.1. În funcţie de dimensiunile gropii de fundaţie, parametrii tehnici şi echipa-mentul de lucru al excavatorului, săparea excavaţiei poate fi executată prin abataje frontale (înguste, normale, lărgite) şi laterale (vezi [1,2]) . Înălţimea optimală a abatajului trebuie să fie nu mai mare de înălţimea (adâncimea) de săpare a excavatorului 6.3. În cuplu cu excavatorul lucrează autobasculante, care transportă pământul ex-cavat în depozitul situat în afara şantierului. Capacitatea portantă a autobasculantei se determină în funcţie de distanţa de transportare a pământului şi volumul cupei excavatorului (tabelul 2.10, 2.11). Parametrii tehnici a unor autobasculante sunt indicaţi în tabelul 2.2, 2.3 (anexa2).Calculul necesităţii în autobasculante se efectuează în următoarea ordine: 6.3.1. Se determină volumul de pămînt în cupa excavatorului:

, m3, (8)

unde Vc - volumul cupei excavatorului;

4

Page 5: Indicatii metodice Arh

Kî- coeficientul ce caracterizează gradul de încărcare a cupei (pentru exca-vatorul cu cupă dreaptă Kî=11,25, cu cupă inversă Kî=0,81,0).

6.3.2. Se determină masa pământului din cupă: Q=V .ρ, t (9)

unde ρ - densitatea pământului săpat (se determină din[ 1 ], tab.5.1.1.,[ 2 ], tab.5.5).6.3.3. Se determină numărul de cupe încărcate în bena autobasculantei: n = Ca/Q, (10)

unde Ca- capacitatea portantă a autobasculantei.6.3.4. Se determină volumul pământului încărcat în autobasculantă: Va= V • n, m3, (11)6.3.5. Se determină durata ciclului de lucru a autobasculantei

, (12)

unde tî - timpul de încărcare a autobasculantei, min.

, (13)unde Nt - norma de timp pentru săparea 100 rn3 de pământ cu descărcarea în unităţi de transport şi se determină din [ 6 ]);L- distanţa de transportare a pământului, km;Vî- viteza medie de deplasare a autobasculantei încărcate, km/hVî 1525 km/h);Vd- viteza medie de deplasare a autobasculantei de la depozit spre şantier, km/h (Vd=25-30 km/h); td- timpul descărcării autobasculantei, min (td=12 min);tm- timpul de manevrare a autobasculantei, min (t m=24 min).

6.3.6. Se determină numărul necesar de autobasculante

, buc (14)

6.4.Betonarea pereţilor infrastructurii poate fi efectuată după următoarele metode: 1 metodă - "macara - benă - construcţie"; II metodă - "pompă de beton - construcţie". Schema l se utilizează în cazul volumelor mici de betonare – pînă la 100-150 m3 sau în lipsa pompei de beton. Schema II se utilizează în cazul volumelor mari de betonare (mai mult 100150 m3 ). Pomparea se efectuează cu pompe de beton staţionare sau autopompe. 6.4.1. Alegerea macaralei pentru betonarea pereţilor infrastructurii după schema "macara - benă- construcţie".

Betonarea pereţilor după schema dată se efectuează cu automacarale, macarale pe pneuri sau macarale pe şenile.

Exploatarea macaralelor la la şantiere se permite în conformitate cu „Regulile de întocmire şi securitate a exploatarii macaralelor” sub supravegerea inginerului, responsabil pentru securitatea executării lucrărilor cu macarale, în corespundere cu proiectele executării lucrărilor şi fişele tehnologice. În cazul deplasării macaralei la cota superioară a gropii de fundaţie, din considerentele securităţii de executare a

5

Page 6: Indicatii metodice Arh

lucrărilor se limitează distanţa de la baza taluzului excavaşieii până la suportul apropiat al macaralei . Această distanţă depinde de tipul terenului de fundare şi adâncimea gropii de fundaţie (tabelul 2.12, anexa 2).Selecţia macaralelor se face prin determinarea analitică sau grafică a caracteristicile tehnice.Determinarea caracteristicilor tehnice pentru macarale autopropulsate fără dusină. Alegerea macaralei se efectuează după următorii parametri tehnici:- capacitatea necesară de ridicare a macaralei - Q, t;- înălţimea necesară de ridicare a cârligului - Hc, m;- raza de acţiune a ui macaralei - Rs, m.Aceşti parametri variază în funcţie de lungimea braţului Ls şi unghiul pe care-l formează săgeata cu orizontala (figura 1). 6.4.2. Formulele de calcul a parametrilor Hc, Q, Rc, Ls.

1. Hc=ho + h1 +h2 + h3, m (15)unde ho- altitudinea părţii superioare a cofrajului pereţilor faţă de cota staţionării macaralei, m;h1 - distanţa de siguranţă (înălţarea elementului ridicat deasupra orizontului de montare , h1=0,51,0m;h2 - înălţimea elementului ridicat, (tabelul 2.13); h3 - înălţimea dispozitivului de agăţare, h3≈3,0 m;

2. Q=Qbet. + Qben. + Qd.r., t (16)unde Qbet- masa amestecului de beton din benă (în cazul benei cu volumul de 1 m3

Qbet. =2,42,5 t); Qben. - masa benei, (tabelul 2.13); Qd.r. - masa dispozitivului de ridicare, Qd.r.=0,080,12 t. 6.4.3Raza de acţiune a macaralei se determină, luînd în evidenţă valoarea maximă a expresiilor C+µH sau F :

Rs=e + b+max{F C+ µH} (17)

unde e- distanţa dintre articulaţia săgeţii şi axa de rotaţie a platformei macaralei, e ~ 1,2 1.5m;F - distanţa minimă admisibilă de la baza taluzului excavaţiei până la suportul macaralei (tabelul 2.12); b- distanţa pe orizontală de la centru de greutate al greutăţii ridicate pînă la baza taluzului excavaţiei;C- distanţa minimă admisibilă de la suportul macaralei pînă la muchia de sus a excavaţiei (1...1,5m).6.4.4 Lungimea braţului se determină din expresia

4. (18)

(19)

unde h4- înălţimea palanului macaralei, h4=2,0 m;hs- altitudinea bazei săgeţii faţă de cota de staţionare a macaralei,hs=1,5 m.Tipul macaralei se alege din tabelul 2.15 sau din îndrumare de specialitate "Macarale pentru construcţii" [ 13] în aşa mod ca valorile efective ale parametrilor macaralei

6

Page 7: Indicatii metodice Arh

date să fie mai mari decât valorile acestor parametri calculate după exprsiile 15-18, adică este necesar ca să se satisfacă condiţiile:

Lef > Ls; Qef ≥ Q; Hc.ef ≥ Hc; Rs.ef ≥ Re, (20) 2.4.6. Executarea umpluturii timpanului se efectuează cu buldozerul, care împinge din cavalier pământul destinat umpluturii. Se recomandă de utilizat acest scop buldozerul cu care s-a executat defrişarea stratului vegetal [ 1,2 ]. La aşezarea în umplutură pământul trebuie să aibă umiditatea optimă (tabelul 2.14). 2.5. Conţinutul, metodologia elaborării şi modul de elaborare a fişei tehnologice sunt expuse în compartimentul 3 al ghidului de proiectare.

7. Elaborarea fişei tehnologice. 7.1. Fişele tehnologice se elaborează în conformitate cu cerinţele expuse în indicaţii metodice pentru elaborarea fişelor tehnologice tip [ 4,12], care determină schemele raţionale de mecanizare a proceselor şi lucrărilor de construcţie-montaj, modul de amplasare a maşinilor, mecanizmelor şi materialelor pe şantier, stabilirea necesarului de mijloace mecanice şi materiale de construcţie, cotele tehnologice de lucru, caracteristicele utilagelor ca tip constructiv, capacitate, echipament de lucru, putetrea instalată, greutate, productivitate Fişele tehnologice alcătuiesc o parte componentă a proiectului executării lucrărilor (PEL) și a proiectelor de organizare a șantierului (POS). 7.2. Fişa tehnologică trebuie să conţină următoarele compartimente: 1. Domeniul de utilizare;2. Organizarea şi tehnologia executării lucrărilor;3. Exigenţe de calitate şi recepţia lucrărilor;4. Manopera lucrărilor , consumul de utilaj, salariul;5. Graficul de execuţie a lucrărilor privind produsul finit;6. Resurse tehnico-materiale;7. Tehnica securităţii;8. Indicii tehnico-economici.7.3 În compartimentul „Domeniul de utilizare" sunt prezentate: condiţiile de executare a lucrărilor: inclusiv climaterice, hidrogeologice, particularităţile terenului, caracteristicile indicatorului volumului finit de producţie, dimensiunile şi masa elementelor constructive, denumirea materialelor de construcţie, referinţe la desene şi proiecte tip.7.4In compartimentul „Organizarea şi tehnologia de execuţie a lucrărilor"

sunt prezentate:- exigenţele (cerinţele) privind terminarea lucrărilor pregătitoare;- recomandări privind complectul de maşini şi mecanisme şi variantele

de mecanizare complexa cu indicarea caracteristicelor tehnice, tipurilor, mărcilor (denumirea) cantitatea lor;

- materialele grafice a fişei tehnologice tip, conţinutul schemei de edificare a elementelor constructive sau a părţii constructive;

- schemele mecanizaţiei complexe cu plasarea şi indicarea locurilor de staţionare a maşinilor, mecanismelor şi utilajului;

7

Page 8: Indicatii metodice Arh

- scheme tehnologice privind execuţia fiecărui element separat a părţii constructive;

- schemele de depozitare a materialelor şi construcţiilor, precum şi schemele de agăţare şi de verificare temporară a elementului;

- grafice care reprezintă succesiunea tehnologică de execuţie a lucrărilor;- recomandări privind execuţia lucrărilor, cu caracter general pentru toate

variantele, precum şi particulare care se referă la fiecare variant, prevăzut de fişă şi de componenţa formaţiilor (echipelor).Componenţa complectelor de maşini determinate conform indicilor privind parametrii constructivi şi tehnologici coordonate cu productivitatea de calcul a maşinilor. La selectarea (alegerea) complectelor de maşini se utilizează scheme-tip de mecanizare complexă. Variantele de maşini şi utilaje se prezintă sub formă de tabel. Schemele tehnologice trebuie elaborate în baza desenelor de lucru luînd în consideraţie prevederile instrucţiunilor tehnologice avansate privind edificarea părţilor constructive ale clădirilor şi edificiilor, schemele de mecanizare complexă şi cerinţele fişelor proceselor de lucru,etc. 7.5. În compartimentul "Domeniul de utilizare" se indică componenţa procesului (simplu sau complex) şi condiţiile de executare a lucrărilor: climaterice, hidrogeologice, organizatorice ş.a. 7.6. Compartimentul "Organizarea şi tehnologia procesului" conţine: - cerinţe privind finalizarea lucrărilor pregătitoare etc.- recomandări privind mecanizarea complexă a lucrărilor de construcţie - montaj cu indicarea parametrilor tehnici şi tehnologici ai maşinilor de construcţie şi mecanismelor utilizate la executarea lucrărilor;- materiale grafice: scheme tehnologice de executare a lucrărilor pentru fiecare proces component în parte cu indicarea locurilor de amplasare şi traiectoriilor de deplasare a maşinilor şi mecanismelor; schemele depozitării materialelor, elementelor prefabricate şi semifabricatelor; schemele agăţării sarcinilor în dispozitivele de ridicare; schemele fixării provizorii şi definitive a elementelor, ş.a. Alegerea soluţiei optime de mecanizare a lucrărilor se recomandă de a fi efectuată în baza comparării mai multor variante, criterii de alegere fiind: costul, manopera şi durata executării lucrărilor. Schemele tehnologice se elaborează în baza desenelor tehnice (proiectului de lucru), utilizând soluţii organizatorice şi tehnologice ele execuţie performante.

7.8. Compartimentul „Exigenele privind calitatea şi recepţia lucrărilor" conţine: schemele de control şi indicaţii privind realizarea controlului şi evaluarea calităţii lucrărilor conform cerinţelor documentelor normative în vigoare NCM, CHИП,GOST, SM, normelor departamentale, instrucţiunilor întreprindelor producătoare, desenelor de lucru, etc.

Borderoul proceselor şi operaţiilor de lucru supuse controlului, mijloacele şi metodele de control a operaţiilor şi proceselor de lucru se prezintă sub forma de tabel, forma 7.1, prezentatг mai jos.

Tabelul 7. 1Denumirea Obiectul Dispozitivul şi Periodicitatea Responsabil Criteriileproceselor controlului metoda de controlului de control tehnice de

8

Page 9: Indicatii metodice Arh

supuse control evaluare acontrolului calitгюii

1 2 3 4 5 67.9. Manopera, consumul de utilaj şi salariul se calculează pentru varianta de

baza prevăzută în fisa tehnologică. Volumul lucrărilor se determină (calculează) conform indicatorului volumului finit de produs. In prima coloana a calculaţiei consumului de manoperă şi de utilaj a lucrărilor prezentat sub tabelul 7.2 sunt indicate date conform nomenclatorului lucrărilor de construcţie–montaj. Manopera, consumul de utilaj şi salariul se tarifează în calculaţie conform normelor unice tarifare sau normelor departamentale.

Tabelul 7.2Denumirea proceselor Unităţi

de măsură

Volum de lucru

Argumentare (Normele în vigoare)

Norma de timpmuncitoriom/h

utilajmaş/h

1 2 3 4 5 6

Tarif unitar, lei Consumul Salariu, lei Timpul de aflare a

maşinei la şantier defacto maş/sc

Formaţia de muncjtori

(componenţa echpei)

muncito rilor

maşinis-tului

manoperă

om/h

utilaj

maş/ h

muncito-rilor

maşinis -tului

8 9 10 11 12 13 14 15

7.10. Graficul de execuţie a lucrărilor se elaborează conform indicatorului volumului finit de producţie adoptat folosindu-se datele din calculaţia consumului de manoperă și utilaj. Durata proceselor comasate se determină prin raportul dintre manopera totală (om/h) faţa de componenţa formaţiei de lucru (om). Durata proceselor se calculează în ore. Graficul executării lucrărilor se elaborează pentru durata zilei de lucru de 8. Sunt calculaţi indicii tehnico-economici. Graficul executării lucrărilor se elaborează în baza calculaţiei consumului manoperei şi utilaj şi constă din două părţi: partea tabelară (tabelul 7.3) şi partea grafică (tabelul 7.4).Graficul execuţiei lucrărilor (partea tabelară)

Tabelul 7.3

Nr.

crt

Denumirea

procesului

Unita-tea demăsur

ă

Volumul

de lucru

Consumul Componenţa

echipei,oameni

Durataprocesului

,ore

manoperă

om-h

utilaj

maş-h

1 2 3 4 5 6 7 8

Graficul execuţiei lucrărilor (partea grafică) Tabelul 7.4

Schimburi1 2 3 4

Ore9

Page 10: Indicatii metodice Arh

1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3

7.11. In compartimentul „Resursele tehnico-materiale" sunt prezentate date privind necesitatea în instrumente, (scule) inventar și dispozitive, precum şi informaţii despre materiale, semifabricate şi construcţii pentru îndeplinirea volumelor de lucru, prevăzute în calculație (pct.7.9). Necesitatea în instrumente, inventar şi dispozitive se determină în baza studiilor proceselor şi operaţiilor de lucru în rezultatul îndeplinirii (realizării) cărora se obţine construcţia finită. În borderou se includ complectul de instrumente, inventar şi dispozitive, indicîndu-se caracteristicile tehnice, marca, referinţe la documente normative, desenul sau cifrul desenului (pentru cele fabricate în serie şi dispozitive individuale) precum şi numărul (cantitatea) de unităţi în complect pentru fiecare variant de execuţie a procesului din fişa tehnologică. Borderoul se întocmeşte conform tabelei 7.5.

Tabela 7.5Denumirea, destinaţia Marca caracteristicile tehnice

GOST, desenul sau cifrulCantitatea

Nota

Cantitatea şi nomenclatorul materialelor, semifabricatelor şi construcţiilor se determină conform documentaţiei de lucru (desene, devize) folosind borderoul necesităţii în materiale. Consumul de materiale necesare pentru a obţine indicatorul construcţiei finite de produs se determinг pe baza „Normelor generale de consum a materialelor în construcţii" sau „Normele în vigoare de producere pentru calculul consumului de materiale de construcţie".Borderoul necesităţii în materiale se întocmeşte conform tabelului 7.6.Borderoul necesităţii în materiale, semifabricate şi construcţii Tabelului 7.6.

Denumirea mate-rialului, semifabri-

catului(marca, STAS)

Date iniţiale

Necesarul în materiale

Unitatea demăsurăconform

normelor(desenului)

Volumul delucru înunităţi nor-mative

Consumul de materiale conform normei de

consum

1 2 3 4 5

8.In compartimentul „Tehnica securităţii" sunt prezentate referinţe la Legea Securităţii şi sănătăţii în muncă. Nr. 186 din 10.07.2008., SNiP III-4-80 Tehnica securitгţii în construcţii, Reguli de securitate la exploatare macaralelor şi dispozitivelor de ridicare, Reguli de securitate antiincendiară la executarea lucrărilor de construcţie - montaj, GOST ăi a altor instrucţii speciale în funcţie de genurile de lucrări, materiale folosite, maşini єi instrumenteutilizate,etc.,studiiapofundateprivind protecţia şi securitatea muncii, măsuri şi reguli concrete referitor la proceselede lucru luate în consideraţie în fişă tehnologică.

10

Page 11: Indicatii metodice Arh

În conformitate cu legea Securităţii şi sănătăţii în muncă înainte de deschiderea şantierului se stabileşte un plan de măsuri privind asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrărilor la locurile de muncă.

Planul de securitate şi sănătate în muncă este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie realizate în vederea prevenirii factorilor de risc care pot apărea în timpul executării lucrărilor de construcţii-montaj sau a altor activităţi pe şantier. Acest plan se elaborează în faza de elaborare a proiectului şi trebuie respectat pe toată durata efectuării lucrărilor.

Planul de securitate şi sănătate în muncă face parte din proiectul lucrării, este adaptat conţinutului acestuia şi reflectă următoarele:

a) se precizează cerinţele de securitate şi sănătate în muncă care vor fi aplicate pe şantier;

b) se concretizează riscurile care pot apărea;c) se indică măsurile necesare de prevenire pentru a exclude sau reduce

influenţa factorilor de risc;d) se elaboreauă măsuri specifice de securitate pentru lucrările speciale.Planul de securitate şi sănătate în muncă conţine următoarele poziţii:a) măsuri generale de organizare a şantierului ;b) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri

pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;c) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă

riscuri;d) mijloacele de protecţie colectivă şi individuală;e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor social-

sanitare, modalităţile de depozitare a materialelor şi articolelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute pentru realizarea lucrărilor;

f) măsuri generale privind menţinerea şantierului în ordine şi în stare de curăţenie exemplară;

g) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;

Măsurile de coordonare în materie de securtitate şi sănătate în muncă şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, în special, la următoarele:

- căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;- condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce

priveşte interferenţa instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;

- limitarea manipulării manuale a sarcinilor;- delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în

mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanţe periculoase;

- condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;

- condiţiile de utilizare a instalaţiei electrice generale, precum şi a mijloacelor de protecţie colectivă;

- măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.

11

Page 12: Indicatii metodice Arh

Planul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi de durata efectivă a lucrării sau a fazelor de lucru. Acesta trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Planul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie păstrat de către manajerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

Angajatorii sunt obligaţi să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce ţin de activitatea desfăşurată.

În cadrul responsabilităţilor ce le revin, angajatorii sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea organizării şi a mijloacelor necesare.

La baza măsurilor aplicate de angajatori trebuie să se afle următoarele principii generale de prevenire:

- evitarea riscurilor profesionale;- evaluarea riscurilor profesionale ce nu pot fi evitate;- combaterea riscurilor profesionale în cadrul surselor de provocare;- adaptarea muncii în funcţie de persoană, în special în ceea ce priveşte

proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor de lucru, în vederea atenuării muncii monotone şi a muncii normate şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;

- adaptarea la progresul tehnico-ştiinţific;- înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puţin

periculoase;- dezvoltarea unei politici de prevenire ample şi coerente, care să includă

tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor legaţi de mediul de lucru;

- acordarea priorităţii măsurilor şi mijloacelor de protecţie colectivă faţă de măsurile şi mijloacele de protecţie individuală;

- asigurarea angajaţilor cu instrucţiuni corespunzătoare privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Măsurile privind securitatea, igiena şi sănătatea în muncă nu vor comporta, în nici o situaţie, obligaţii financiare din partea lucrătorilor.

Fiecare lucrător îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu pregătirea profesională şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile se securitate şi şănătate în muncă primite din partea angajatorului, astfel încât să nu exspună la pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională nici propria persoană şi nici alte persoane care ar putea fi afectate de acţiunile sau de omisiunile lui în timpul lucrului.

9. „Indicii tehnico-economici" ai fişei secalculează în conformitate cu calculaţia manoperei şi graficului executгăii lucrărilor.In componenţa indicilor tehnico-economici se includ: manopera normativă a

12

Page 13: Indicatii metodice Arh

lucrărilor(om/h) conform tabelului din calculaţie, durata lucrărilor conform graficului; norma de producere a unui angajat înschimb, determinată prin raportul valorii numerice a volumului finit al lucrării prevăzut în fişa tehnologică faţă de manopera normativă a angajaţilor îmulţit ladurata schimbului; cheltuieli de timp a mecanismelor.

10.Elaborarea proiectului de an.Proiectul constă din memoriul explicativ şi partea grafică. Memoriul explicativ se

întocmeşte pe coli de formatul A4 şi are următoarea componenţă:1. Foaie de titlu, elaborată în conformitate cu cerinţele catedrei.2. Cuprins.3. Fişa tehnologică a procesului complex4. Anexă, în care se includ calculele volumelor de lucru, argumentările şi

alegerea metodelor optime de executare a lucrărilor, calculele parametrilor tehnici ai macaralelor utilizate la betonarea construcţiilor monolite şi montarea planşeelor cu goluri ş.a.

5. Bibliografie.Partea grafică se prezintă pe coli de formatul A3 şi are următorul conţinut:1. Foaie de titlu.2. Sarcină.3. Materiale grafice, referitoare la compartimentul II al fişei tehnologice

"Organizarea şi tehnologia procesului";- schema tehnologică de săpare a gropii de fundaţie;- proiectul cofragelor pentru fundaţii şi schema de reperare a cofrăgelor pentru

fundaţii;-scheme de cofrare a elementelor infrastructurii;-schema de betonăre a infrastructurii (talpa fundaţiei, pereţi, planşeului);-scheme de executare a umpluturilor;- alte materiale ce complecteză şi concretizează fişa tehnologcă sau condiţiile

speciale de executare a lucrărilor, tehnologii moderne.4. Graficul executării lucrărilor.5. Indicii tehnico-economici.Schemele tehnologice se vor executa în scările 1:50, 1:100 sau 1:200.

13

Page 14: Indicatii metodice Arh

BIBLIOGRAFIE1.A.Trelea, A.Isac „Tehnologia construcţiilor”, Editura Dacia, 1997.2.I.Bărdescu , Tehnologia şi mecanizarea lucrărilor de construcţii civile şi

industriale, Bucureşti, 19853.NCM F.02.03-2005 „Executarea. Controlul calităţii şi racepţia lucrărilor din

beton şi beton armat monolit”, Chişinău , 20054. Indicaţii metodice pentru elaborarea fişelor tehnologice, Chişinău, 2009 5. Бетоны. Матералы, технологии, оборудование. Издательство «Феникс»

20066. ЕНиР E2-1 "Lucrări de terasament", Moscova. 1988. 7. ЕНиР E4-1"Lucrări de montare a elementelor prefabricate şi de realizare a

elementelor monolite din beton armat", Moscova 1987.8. ЕНиР E11 "Lucrări de hidroizolare", Moscova, 1987.9. СНиП III-4080 "Tehnica securităţii în construcţii", Moscova, 1983.10.Каталог технологических (нормокомплектов) для производства

опалубочных и арматурных работ, Москва, 1987.11.Розенбойм Л.С. Малая механизация бетонных работ, Москва, 1984.12. Методическиие указания по разработке типовых технологических карт

в строительстве, ЦНИИОМТП, Москва, 198713. Станевский В.П. и др. Строительные краны. Киев, 198414. Хамзин С.К. Технология строительного производства. Курсовое и

дипломное проектирование. Москва, 198915. Кузнецов Ю.П. Проектирование железобетонных работ. Киев-Донецк,

1986.16. Каталог – справочных ручного инструмента для строительства. Москва,

1989.17. Oleg Cucu Tehnologia proceselor de construcţie, îndrumar de lucrări

practice. Chişinău, 1999.18. Legea Securităţii şi sănătăţii în muncă. Nr. 186 din 10.07.2008.

14

Page 15: Indicatii metodice Arh

ANEXA 1Tabelul 1.1. Parametrii tehnici ale exavatoarelor echipate cu cupă inversă cu acţionare hidraulică

Tipul exavatorului Voluvul cupei şi lăţimea

Raza de descărcare RB, м

Pentru înălţimea de descărcare

Зм

pentru

EО-2621А 0,25 5 3 3.9 - 2.7 2,60,75

EО-3322, EО-3322А

0,4; 0.5; 0.65 8,2; 7,5; 5; 4,2; 6,8;6,2 7,9; 8,1; 8,3 7,5; 7,7; 5,2; 4,8; 0,9;0,94;0,98 7,8 4,3 6,4

E-5015 0,5 7,3 4,5 6,8 7,7 6 4,80,83

EО-4121 0,65 9 5,8 7,2 8,9 5,4 60,95

EО-4321 0,4; 0,65 10,2; 9 6,7; 5 8,8; 8,2; 7,5 7,3; 6,7 6,18; 5,60,93

EО-5122 1,25 11,4 8,3 10.0 9,5 8,1 8,11,5

Tabelul 1.2. Capacitatea optimală de ridicare a autobasculantelor, t

Distanţa de transport a

pămîntultui,km

Volumul cupei exavatorului, м3

0,4 0,65 1 1,25 1,6 2,5 4,6

0,5 4,5 4,5 7 7 10 - -1 7 7 10 10 10 12 27

1,5 7 7 10 10 12 18 272 7 10 10 12 18 18 273 7 10 12 12 18 27 404 10 10 12 18 18 27 405 10 10 12 18 18 27 40

Tabelul 1.3. Parametrii tehnici ale autobasculantelor

Parametrul

ГАЗ-

3507

ЗИЛ

-450

2

Кам

АЗ-

5510

2

МА

З-55

49

МА

З-55

51

Кам

АЗ-

5511

КрА

З-25

КрА

З-65

10

МоА

З-75

05

Capacitatea de ridicare РТР, т

4 5,8 7 8 8,5 10 11 13,5 23Volumul benei VТР, М3 5 3,8 4,6 5,1 5,5 6,6 6,5 8 11,5Înălşimea cupei de la nivelul solului, м

2,85 2,48 2,34 2,58 2,72 2,51 2,64 2,5 3,12

Raza virajului, м 8,5 7,6 9,3 9 9 7 11,2 11,2 10,2

Dimensiuni de gabarit

lungimea 6,17 7,34 7,3 5,78 6 7,14 8,19 8,29 7,52

lăţimea 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,65 2,47 3,24

înălţimea3,09 2,78 2,59 2,78 2,97 2,7 2,76 2,73 3,4

15

Page 16: Indicatii metodice Arh

Tabelul 1.4. Parametrii tehnici ale exavatoarelor echipate cu graifăr cu acţionare hidraulică

Parametrul

Uni

tate

a de

m

ăsur

ă

Tipul exavatorului

E-302 E-504 E-651 E-801

Volumul cupei м3 0,35 0,5 0,65 0,75

Raza de încărcare şi descărcare

м 8,3 7,4 8,8 9,6

Adîncimea de săpare м 5,8 6,6 5,6 11,9Înălţimea max de

descărcareм 7,8 6,4 5,8 7,8

Tabelul 1.5.Valorile maxime ale unghiului de înclinare α a taluzului natural şi a coeficientului taluzului µ=tg α =H/d

Natura terenului

Adâncimea săpăturii, m

Până la 1,5 m De la 1,5 până la 3mDe la 3,0

până la 5 mα H/b α H/b α H/b

De rambleu Nisip umed cu pietriş Nisip argilosArgilă nisipoasă Argilă Loess uscat

5663 76 9090 90

1 : 0,67 1 : 0,51 : 0,251 : 01 : 01 : 0

45 45 566376 63

1 : 11 : 11 : 0,671 : 0,51 : 0,251 : 0,5

384550536363

1 : 1,25 1 : 11 : 0,851 : 0,75 1 : 0,51 : 0,5

Tabelul 1.6 Valorile coeficienţilor înfoierii pământurilor, Ki; Kr Nr. Crt. Denumirea terenului Ki Kr 12 345 6

NisipNisip argilosPământ vegetal Argilă grasă moaleLoess uscat Argilă nisipoasă cu pietriş

1,10-1,15 1,12-1,17 1,20-1,25 1,24-1,30 1,24-1,30 1,26-1,32

1,02-1,05 1,03-1,05 1,03-1,04 1,04-1,07 1,04-1,07 1,06-1,09

Tabelul 1.7 Sortimentul barelor de oţel-beton

Diametru 1 barei, mm Masa 1 m, kg Diametrul barei, mm Masa 1m, kg

5,5681012141618

0,185 0,222 0,395 0,616 0,888 1,210 1,580 2,000

2022252832364045

2,472,983,854,836,317,999,87 12,48

16

Page 17: Indicatii metodice Arh

Tabelul 1.8 Cofraje metalice din panouri mici de inventar „Modostr” Denumirea elementului de cofrare

Marca

Dimensiunile, mm Masa lungimea lăţimea kg

Panou metalic

Panou de colţ

Chingă

Contrafişă

MDM - 2,4 x 1,2MDM - 2,4 x 0,6 MDM - 2,4 x 0,9 MDM - 1,8 x 0,6 MDM - 1,8 x 0,3MDM - 1,5 x 0,6 MDM - 1,5 x 0,3MDM - 1,2 x 0,6 MDM - 1,2 x 0,3 MDM - 0,9 x 0,3

MDMC - 0,6 x 0,3 x 0,3MDMC - 0,9 x 0,3 x 0,3MDMC - 0,6 x 0,15

CH - 1,2 CH - 1,5CH - 1,8 CH - 2,4 CH - 3,0 CH - 3,6

CF

2400 2400 2400 1800 1800 1500 1500 1200 1200 900

600900600

1200 1500 1800 2400 3000 3600

1200

800 600500 600 800 600 800 600 800300

300x300300 x 300150

105105 105 105 105 105

1200

7558 5246 58 39 44 314016

19,628,3 6,01

17,0 21,027,5 34,242,1 51,1

35,02

17

Page 18: Indicatii metodice Arh

Tabelul 1.9Adâncimea minimă a excavaţiei ce asigură umplerea cupei excavatorului, m

Echipamen-tul de lucru al excavatorului

Categoria de prelucrare a

terenului

Capacitatea cupei, m3

0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0

Cupă dreaptă

Cupă inversă

I, II,IIIIV

I, IIIII

1,52,53,0

1,21,8

1,52,53,5

1,52,0

2,5 4,5 5,5

1,8 2,0

3,04,56,0

2,23,0

3,04,56,0

--

2,54,06,0

--

2,54,06,0

--

Tabelul 1.10Recomandări privind alegerea capacităţii portante a autobasculantelor Distanţa de

tran-sportare,

km

Capacitatea portantă (t) în funcţie de volumul cupei (m3)

0,4 0,65 1,0 1,25 1,6 2,5 4,6

0,51,01,52,03,04,05,0

4,577771010

4,57710101010

7101010121212

7101012121818

10101218181818

--

1818272727

-272727404040

Tabelul 1.11Parametrii tehnici ai autobasculantelor Marca Capacitatea

portantă, tVolumul benei

, m3Înălţimea m Lăţimea, m Viteza maximă

de deplasare cu încărcătura

(km/h)

18

Page 19: Indicatii metodice Arh

GAZ-93 A ZIL-585 ZIL-555MAZ-205 MAZ-503 KRAZ-222 MAZ- 525

2,253,54,56,07,061025

1,652,443,03,648

14,3

1,801,891,891,991,992,332,50

2,102,292,292,642,642,702,80

70658055704530

Tabelul 1.12Distanţa minimă dintre suportul macaralei şi muchia de jos excavaţiei, mAdâncimea gropii de fundaţie, m

Denumirea pământuluiNisip Nisip

argilos Argilă nisipoasă Loess uscat Argilă

123 45

1,53,04,05,0 6,0

1,25 2,4 3,6 4,4 5,3

1,0 2,0 3,25 4,04,75

1,0 2,02,5 3,0 3,5

1,0 1,5 1,752,02,25

Tabelul 1.13Parametrii tehnici ai benelor, utilizate la betonarea construcţiilor monolite Denumirea parametrilor

Marca benei

BPV-0,5 BP-0,5 BPV-1 BP-1 BNP-1,6 BPV-2

Volumul benei, mj

Dimensiunile, m Lungimea Lăţimea ÎnălţimeaMasa , kg

0,53,045 0,958 1,065325

0,53,045 0,958 1,065305

1,03,3841,411,01495

1,03,384 1,411,01475

1,63,3671,5241,004635

2,03,874 2,743 1,025900

Parametrii tehnici ai automacaralelor, macaralelor pe pneuri şi

Tabelul 1.14 Valorile optime ale caracteristicilor pământurilor destinate umpluturilor.

Denumirea pământuluiLimitele de variaţie

Umiditatea optimă, % Densitatea după compactare, 19

Page 20: Indicatii metodice Arh

g/cm3

Nisip Nisip argilos Argilă nisipoasă Argilă nisipoasă greaArgilă

8-129-1512-1815-2218-25

1,75-1,951,65-1,851,65-1,851,60-1,801,55-1,75

Tabelul 1.15 caracteristicile macaralelor

Marca macaraleiCapacitatea de

ridicare(Qef), t

Raza de acţiune acârligului (Rc.ef), m

(max-min)

Înălţimea de ridicare la cârlig (Hc.ef), m

1 2 3 4Automacarale

MKA-10MSMK-10KS-35614KS-3571 MKA - 16KS-4571

0,45-10 0,8-10 0,4-10 0,3-10 0,15-16 0,3 - 16

16-4 16-4 20-4 18,7-4 22-4,1 24-3,8

10,0 10,5 10,0 8,0 10,5 10,6

Macarale pe pneuriKS -43614 KS -4362 KS-5363 MKT-40 KS - 8362

3,4-16 3,4-16 3,5-40 4,5-40 9- 100

10-3,4 10-3,8 13,8-4,515-4,5 18-5,2

10,0 12,1 14,0 15,5 18,0

Macarale pe şenileMKG-25BR RDK-250-1 DEK-251 DEK - 50

6-254,7-25 4,3 - 25 14,8-50

13-4 12,4-4 14-4,75 14-6,0

13,5 12,0 13,5 13,3

20