indexul incluziunii

7/23/2019 indexul incluziunii

http://slidepdf.com/reader/full/indexul-incluziunii 1/200

1

E d i ț i

a a t r e i a ,

r e v i z u i t ă

ș i e x

n s ă

indexl inclzinii:

dezvoltaea pocesli de învățaeși pacipae în școli

Tony Booth și Mel Ainscow

ș co l i p e n t r u co m u n i t ă t i

C e t ă t e n i a i l u m i i

R e s pect ar ea d r ept u r i l o r

P r o m o v a r

e a s

ă n ă t ă t i i

T r a n

s f o

r m

a r e

a

c u r r

i c u

l a

E d u c a t i a d e m o c r a t i c ă V a l o r

i i n c l u z i v

e î n a c t i u n e

O p l a n e

t ă

d u r a

b i l ă

Î n v ă t a r e

p r i n e x

p e r i e n t ă

N o

n -

v i o

l e n

t ă

,

,

,

,

,

,

,



Indexul Incluziunii:dezvoltarea procesului de învățare și participare în școli

Autori: Tony Booth și Mel Ainscow

Ediția a treia revizuită de Tony Booth

Prima ediție – Mare 2000A doua ediție – Septembrie 2002A treia ediție – Mai 2011

Această versiune este reprodusă în Moldova în cadrul proiectului Dinamizarea procesului EducațieiIncluzive în Moldova, implementat de către CCF Moldova și APSCF și nanțat de către Fondul SocietățiiCivile pentru Educație și Campania Globală pentru Educație.Corectudinea traducerii nu a fost vericată de Autor.

Booth T. și Ainscow M. (2015) Indexul Incluziunii: dezvoltarea procesului de învățare și participare în școli,adaptat și tradus din ediția 2011, Index for inclusion: developing learning and parcipaon in schools.Chișinău. 2015, CCF Moldova

ISBN – nr.

CCF Moldova – copil, comunitate, familie, organizație non-guvernamentală pentru promovareadrepturilor copilului, fondată 2004, membru al APSCF, implementator al proiectului Dinamizareaprocesului Educației Incluzive în Moldova.www.ccfmoldova.org

Alianța ONG-ilo acve în domenil Potecției Sociale a Copilli și Familiei (APSCF) reprezintă unfor de ONG-uri naționale și locale care funcționează pe principii benevole și la care poate adera oriceorganizație non-guvernamentală de prol, înregistrată ocial, care împărtășește viziunea, misiunea șiobiecvele Alianței și este gata să se implice în mod direct în realizarea acestora.

Din componența APSCF fac parte, la moment, 89 ONG-uri prezente pe întreg teritoriul național, inclusivregiunea Transnistreană și UTA Găgăuzia.

Pe parcursul anilor, APSCF a oferit o contribuție esențială în procesul de consolidare a capacitățilorONG-urilor membre în dezvoltarea, promovarea praccilor și policilor sociale axate pe copil și familie.Respecv, acestea din urmă au dus la crearea Grupurilor de Lucru pe domenii specice, cât și implicareaulterioară în diverse inițiave de importanță locală și națională.www.aliantacf.md



3

Cuprins

Mulțumiri 4

Contextul ediției a treia a Indexului 5

Mesaj de încurajare 6

Patea 1: O privire de ansamblu asupra Indexului 7

Patea 2: O abordare unică a dezvoltării școlii tale 17

Un ghid pentru incluziune 19

Dezvoltarea unui cadru de valori 21

Crearea alianțelor 29

Parciparea la curriculum 34Bariere, resurse și suport 40

Revizuirea materialelor 45

Patea 3: Ulizarea Indexului pentru a acționa 49

Căile spre incluziune 51

Lansarea procesului 54

Descoperim/constatăm împreună 63

Elaborarea unui plan 69

Luarea de măsuri 70

Revizuirea dezvoltării 73

Patea 4: Indicatori cu întrebări 75

Dimensinea A: Crearea culturilor incluzive 77

A1: Consolidarea comunității 78

A2: Stabilirea valorilor incluzive 89

Dimensinea B: Elaborarea policilor incluzive 99

B1: Dezvoltarea școlii pentru toți 100

B2: Organizarea suportului pentru diversitate 113

Dimensinea C: Dezvoltarea praccilor incluzive 122

C1: Elaborarea unor curricula pentru toți 124

C2: Dirijarea procesului de învățare 168

Patea 5: Cadrul de planicare și Chesonarele 183

Cadrul de planicare 185

Chesonar 1: Indicatori 186

Chesonar 2: Şcoala Copilului meu 188

Chesonar 3: Şcoala mea (pentru copii și neri) 190

Chesonar 4: Şcoala mea (pentru cei mai mici copii) 192

Patea 6: Resurse 193



4

Mulțumiri

Ideile pentru această nouă ediție a Indexului au fost împărtășite și dezvoltate, pe parcursul ulmului deceniu,

împreună cu o mulțime de persoane. Unele dintre ele merită a menționate în mod special. M-au susținut încurajarea și comentariile primite de la Judith Carter, îndeosebi când m-a consultat discret la coordonarea

proiectului-pilot pentru Consiliul Comitatului Norfolk. M-a bucurat mult reacția pozivă a pedagogilor față

de acest proiect, în special entuziasmul cu care au primit cadrul de valori. Sue Buckingham a propus sugesi

detaliate și m-a inițiat în ceea ce privește drepturile planetare, pe care inițial le-am respins, iar apoi le-am

îmbrățișat. Un grup de persoane de la Transions Cambridge – Anna McIvor, Mark Skipper, Myriam Thomachot

și Margaret Parker – mi-au pus la dispoziție propriul lor mp și experiență, pentru a consolida importanța

creării de alianțe în cadrul unei viziuni comune și principiale de dezvoltare. Experiența valoroasă și comentariile

lui Stephen Scoam, Gill Hope, Jill Mahews și Jonathan Barnes de la Universitatea Canterbury Christ Church

m-au asigurat că munca noastră are valoare atât la nivel teorec, cât și pracc, îndeosebi la remodelarea

curriculumului. Andreas Hinz, Kari Nes și Barbara Brokamp au oferit perspecva lor ca persoane care au aplicat

mult mp Indexul în Germania și Norvegia. Kari a contribuit în spiritul tradiției didacce europene de a pune întrebări despre conținutul curriculumului, iar Barbara a venit cu idei pernente privind procesul de aplicare

a Indexului . Importante au fost sugesile lui Susan Hart și în special aprobarea ei pentru ceea ce am încercat

a face, precum și reacția lui Paul Connerton, ca teorecian social, când a recunoscut cât de important pentru

educație este să se propună o structurare alternavă a cunoșnțelor. Jannie Brightman, Mary Young, Jane

Carpenter, Alison Peacock, Peter Pope, Hannah Booth, Ben Greig, Kae Booth, Mark Antopolski, Nigel Pickford,

Pat Yarker de asemenea au oferit comentarii foarte ule, iar Sue Spencer, Vicki Berkson, Chris Goodey, Krisne

Black-Hawkins, Richard Rieser, Brigid Jackson-Dooley și Janice Howkins au contribuit la discuțiile inițiale privind

revizuirile. La fel, considerăm important să le mulțumim tuturor școlilor care ne-au oferit fotograi, și în special

lui Carlos Reyes-Manzo, fotograf documentar, care a permis cu generozitate ca o parte din fotograile sale să

ilustreze ”Elaborarea unor curricula pentru toți”, și lui Jill Eastland pentru imaginea ferigii și a orilor din Partea

1. Nu în ulmul rând, trebuie să-i menționăm pe Artemi Sakellariadis și Em Williams de la CSIE, care au cit cu

atenție și într-un spirit cric variantele de lucru ale cărții și au oferit comentarii; o vom amin și pe Em, pentru

că a insistat să-mi revizuiesc opinia despre dualitatea genului, și pe Artemi, pentru eforturile sale considerabile

la supravegherea machetării și a procesului de producție.

Le datorăm niște mulțumiri speciale lui Solomon Iyielma și Jo de Bono împreună cu echipa lor, alături de

Gemma Spurling, Domante Putnaite și Renata Bednarczyk de la Cambridge Coee Company, unde au fost

scrise multe dintre cuvintele acestei ediții a Indexului , exact în același colț în care stau acum și tastez în acest

moment.

Tony Booth, aprilie 2011

Şcolile-pilot din poiectl Index în comitatl Nofolk

Şcoala primară și grădinița din Clover Hill

Şcolile primare din Colman, Costessy, Lodge Lane, Recreaon Road

Şcolile primare din Caister, Edward Worlledge, Lingwood, St. Michael’s, Wroughton

Şcolile primare din Bignold, Bishop’s, Bluebell, Cawston, Colby Ditchingham Fairstead, Hapton, Heartsease,

Roydon, Sporle, Tacolneston, Terrington St John, Tilney St Lawrence, Walpole Highway, Whitefriars,

Wicklewood

Şcolile secundare Broadland High, Downham Market High, Hewe Comprehensive, Hobart High, King Edward

VII High, Springwood High

Şcolile speciale Churchill Park, Sidestrand.



5

Contextul apariției ediției a treia a Indexului

Indexul incluziunii: dezvoltarea procesului de învăţare şi parcipare în şcoli a fost publicat pentru prima data în

anul 2000. El fusese elaborat mp de trei ani, cu ajutorul unei echipe de profesori, părinți, membri ai consiliiloradministrave ale școlilor și cercetători, care, împreună, aveau o vastă experiență în încurajarea dezvoltării

incluzive a școlilor. Echipa Indexului a fost formată de Mark Vaughan, pe atunci director al CSIE, și Mel Ainscow.

Contribuții importante la elaborarea materialelor au fost făcute de școlile-pilot din Londra, regiunea Midlands

și nordul Angliei. Lucrările inițiale s-au bazat pe experiența echipei Indexului , iar conținutul nal a fost

inuențat îndeosebi de contribuția lui Mel Ainscow la ameliorarea școlilor și de abordarea promovată de Tony

Booth și colegii săi de la Open University, care făcea legătură între incluziune și dezvoltarea în comunități a unui

sistem complet de educație preșcolară, primară și secundară.

Guvernul a oferit o copie a primei ediții a Indexului tuturor școlilor primare, secundare, școlilor speciale și

autorităților locale de învățământ din Anglia. O a doua ediție, în linii mari similară cu prima, a fost publicată în

2002. Aceasta avea un limbaj oarecum simplicat și conținea câteva modicări ale indicatorilor, drept răspunsla comentariile primite și observațiile făcute în cursul ulizării. Cea de-a doua ediție a fost distribuită în toate

școlile din Ţara Galilor, în galeză sau engleză, de către parlamentul galez.

În 2004 și 20061 au mai fost elaborate versiuni ale Indexului adaptate pentru vârsta mpurie și instuțiile

de îngrijire a copilului. Pe lângă faptul că au exns relevanța Indexului asupra copiilor de vârstă mpurie și a

bebelușilor, revizuirile au lansat idei pentru modicarea următoarelor ediții desnate școlilor.

Deși Indexul fusese elaborat pentru școlile din Anglia, el a fost adaptat pentru ulizare în multe alte țări și s-a

tradus în treizeci și șapte de limbi. O echipă internațională susținută de UNESCO a analizat modul în care ar

putea elaborate versiuni ale Indexului pentru regiunile cu economii slab dezvoltate din țările Sudului global2.

Ediția de față, a treia la număr, elaborată de Tony Booth, reectă nenumăratele discuții cu colegii din Anglia3 și

din întreaga lume privind ulizarea Indexului . Noul Index răspunde la sugesile făcute pe măsură ce persoane

din alte țări analizau cum ar putea traduse și adaptate aceste materiale. Ediția a exns lucrul asupra valorilor

incluzive și a folosit acest fapt pentru a unica anumite intervenții principiale – de exemplu, cele care se

referă la durabilitatea mediului, cetățenia națională și globală, nonviolență și promovarea sănătății. Secțiunea

dedicată mobilizării resurselor, care stătuse aparte în edițiile precedente, a fost dispersată în întregul volum,

pentru a reecta rolul important al resurselor de învățare și parcipare ca un concept-cheie care trece ca

un r roșu prin tot Indexul . Cea mai mare inovație este o nouă invitație la dialog cu privire la conținuturile

curriculare. Aceasta apare într-o secțiune denumită Elaborarea unor curricula pentru toţi , care încearcă să

răspundă la întrebarea: ”Ce implicații au valorile incluzive pentru conținutul acvităților de învățare și modul în care acestea sunt structurate?” Acum mai mult decât oricând, Indexul sasface necesitatea de a specica

implicațiile valorilor incluzive pentru toate aspectele interacțiunii din cadrul școlii și între școli și comunități.

1 Booth, T., Ainscow, M. and Kingston, D. (2004, 2006) Index for inclusion: developing play learning and participation in early years and

childcare, Bristol, CSIE.2 Booth, T. and Black-Hawkins, K. (2001, 2005) Developing learning and participation in countries of the South; the role of an Index for

inclusion, Paris, Unesco.3 Rustemier, S. and Booth, T. (2005) Learning about the Index in use: A study of the use of the Index for inclusion in schools and LEAs in

England, Bristol, CSIE.



6

Mesaj de încurajareAceastă carte conține o mulțime de cuvinte, însă ele nu vor avea mult sens, dacă nu vor combinate cu

reecții și acțiuni. Sperăm că veți uliza materialele propuse pentru a implementa valorile incluzive; pentru

a spori parciparea tuturor în procesul de predare, învățare și de construire a relațiilor; pentru a conecta

educația cu dezvoltarea comunităților și a mediului, la nivel local și global.

Incluziunea este o responsabilitate comună. Noi vedem promovarea procesului de învățare și parcipare,

precum și combaterea discriminării, ca pe niște sarcini care nu se vor epuiza niciodată. Ele ne fac să reectăm

asupra barierelor pe care noi și alții le-am creat și connuăm să le creăm – și să le combatem.

Colegii din Germania au dat dovadă de multă creavitate, movându-i pe oameni să aplice materialele

Indexului . Deși unele școli folosesc Indexul pentru a sprijini dezvoltarea întregii școli chiar de la început,

lucrurile stau frecvent alel. Însă niște schimbări minore pot evolua în angajamente ale întregii școli, pe măsură

ce cadrele didacce văd beneciile obținute de colegi din aplicarea materialelor Indexului . Următorul mesaj de

încurajare pentru a începe să lucrați cu Indexul a fost adaptat dintr-o listă de sugesi oferite persoanelor care

urmau să lucreze cu Indexul în Germania4. Punctul 9 vine de la colegii australieni, care au lucrat cu materialeIndexului într-un mod la fel de exibil în Queensland5. Aceste idei vor dezvoltate în connuare în Partea 3.

Dvs. le puteți dezvolta și mai departe.

1. Începeți – să începi de oriunde e mult mai bine decât să nu începi deloc.

2. Rezervați un caiet special dedicat Indexului , pentru a face noțe despre lucrul realizat.

3. Dacă lucrați la o școală, găsiți colegi care, ca și Dvs., ar vrea să se implice în dezvoltarea educațieiincluzive. Dacă sunteți părinte/îngrijitor sau tânăr, căutați alte persoane cu idei similare, cu care săputeți lucra împreună.

4. Încercați să includeți un manager școlar în planicarea lucrului cu Indexul în instuția Dvs.

5. Selectați întrebări pentru a le împărtăși cu alte persoane și a determina asel eliminarea barierelordin calea învățării și parcipării în școală Dvs. Gândiți-vă cum pot mobilizate resursele anteriortrecute cu vederea. Luați în considerare modul în care angajații, copiii și familiile pot contribui cupropriile cunoșnțe și experiență la idencarea și depășirea barierelor.

6. Încercați să schimbați ceva mic, care vă stă în puteri.

7. Faceți o lista a inițiavelor din școală și gândiți-vă în ce mod Indexul le-ar putea unica.

8. Analizați cadrul de valori din Partea 2 a Indexului . Ce ați putea decide să schimbați, pentru caacțiunile Dvs. să vă reecte mai exact valorile?

9. Uitați-vă la ceva ce Dvs. și/sau alte persoane încercați deja să realizați la nivel de școală (deexemplu, un punct din planul dezvoltării școlii), dar nu sunteți siguri dacă implementarea acestei

idei va avea succes. Explorați măsura în care Indexul ar putea modica ceea ce încercați să faceți șimodul cum v-ar putea ajuta.

10. Dacă planicați să ulizați materialele pentru a parcipa la dezvoltarea școlii în ansamblu, ațiputea contacta pe cineva cu experiență de lucru cu Indexul, pentru a vă ajuta.

4 Barbara Brokamp, Montag Stiftung Jugend und Gesellschaft, Practical Hints.5 Suzanne Carrington şi Robin Robinson, informaţie comunicată în conversaţie.



7indexl inclzinii: dezvoltarea procesului de învățare și parcipare în școli

O p r i v i r e

d e a n s a m

b l u a s u p r a I n

d e x u

l u i

O privire de ansamblu

asupra Indexului

1

Cad didacc la clasă acodă asistență individală copilli



8 indexl inclzinii: dezvoltarea procesului de învățare și parcipare în școli

O p r i v i r e d e a n s a m b l u a s u p r a I n d e x u l u i




O p r i v i r e

d e a n s a m


d e x u

l u i

O privire de ansamblu asupra Indexului Cum vă poate ajuta Indexul pentru incluziune să vă dezvoltați școala?

Indexul pentru incluziune: dezvoltarea procesului de învăţare şi parcipare

în şcoli constuie un set de materiale de suport pentru autoevaluareatuturor aspectelor școlii – inclusiv a acvităților de pe

terenurile de joacă, din cancelarii și din sălile de clasă – precum

și din comunitățile și mediul din jurul

școlii. Indexul încurajează personalul școlii,

părinții/îngrijitorii și copiii să contribuie

la un plan de dezvoltare incluzivă și să-l

pună în praccă.

Incluziunea se

referă la sporirea

parcipării tuturor

copiilor și adulților.

Ea vizează susținerea școlilor

pentru ca acestea să devină mai

atente la diversitatea fundalului biograc,

a intereselor, experienței, cunoșnțelorși abilităților copiilor.

t e a j u t ă l a p u n e r e a

p r o p r i e i r e ț e l e d e v a l o r i î n

a c ț i u n e t e a j u t ă l a a n a l i z a r e a

d e t a l i a t ă a a u t o - r e v i z u i r i i

ș i î m b u n ă t ă ț i r i i s t r a t e

g i i l o r

ș c o l a r e

a c c e l e r e a z ă i m p a c t u l i m p l i c ă r i i

î n c o l a b o r a r e a c u f a m i l i i l e ș i

c o m u n i t ă ț i l e

î i a j u t ă p e a d u l ț i ș i c o p i i

s ă î ș i e x p u nă ș i î mp ă r t ă ș e a s c ă

i d e i l e ș i a s t f e l s ă f a c ă o d i f e r e nț ă d e a t i t u d i ne

t e a j ut ă să r ef ec t ezi asupr a a c e și c um î nv aț ă c opi i i

plasează v alor ile incluziv e î n cent r ul pr ocesului de dezv olt ar e

te ajută să susții

schimbările pe carele faci

î n c u r a j e

a z ă

î m b u n ă

t ă ț i r e a r

e a l i z ă r i l o

r

p e t e r m e n l u

n g

in tegrea z ă de z vo l tar

ea comun i t ă ț i i,

ce t ă țen ie i g lo ba le, d

ura b i l i tea,

drep tur i lor, s ăn ă t ă ț i

i ș i a va lor i lor

te susține în reducerea barierelorși în mobilizarea resurselor

te ajută să faci față lucrurilor pecare încerci să le implementezi

te susține în dezvoltarealucrurilor pe care tu le consideri

corecte, nu cele care îți suntimpuse de alții

ajută la îmbunătățirea imaginiișcolii atât pentru angajați cât și

pentru părinți/îngrijitori sau copii

of er ă posi bi li t at ea de dezv olt ar e r aț i onală pent r u g uv er nanț i și i nspec t or i

I n d

e x u l i n

c u l z i u

n i i :

d e z v

o l t a

r e a

î n v ă ț ă

r i i ș i i m p l i c ă

r i i î n

ș c o l i





Cum s-au schimbat școlile?Şcolile se aă în connuă schimbare, în diferite moduri, pentru diferite move. Doar unele dintre aceste

schimbări se produc ca urmare a unui plan de dezvoltare școlară.

Schimbările pot să nu e în concordanță una cu alta sau cu dezvoltarea incluziunii...

Oare toate schimbările pe care le faceți în școli se orientează în aceeași direcție?Oare toate schimbările susțin incluziunea?

Şcolile se

schimbă din

vaii motive

p l a

n u

l d

e d

e z v

o l t a

r e i m

p l i c

ă

f a m i

l i i l e ș

i c o p

i i

s e

a t e

s t ă u n b

u n

r e z u l t a

t

d e

v e r i f

c a r e

a n g a j a

ț i i s u n

t d i s

p o n i b i l i

z a ț i d

i n

c a z u

a r e

d u c e r i l o

r b u g e t a

r e

c o p i i

î n c e p s

ă c r e a s c ă

ș i s ă

g ă t e a

s c ă m â n

c a r e

v e i f c ă i l e a

d i ț i o n a l e s u

n t e a l i z a t e

d e c ă t e v o l u

n t a i

e st e ad o pt at ă și î mpăr t ăși t ă o si ng ur se t d e v al o r i e s t e a s i g u r a t u n g r a d î n a l t d e

s e c u r i t a t e

c a d r e l e

d e s p

r i j i n s u

n t i m

p l i c a t e

î n

p l a n i f c a

r e

e s t e

a d o p t a t u n l a n ț

l o c a l

ș i i n t e r n a ț i o n a l

e s t e

s t a b i l i t ă

o c a

m e r ă a e

x c l u d e r i i

a d u n ă r i l e

c u p ă r i n ț i i

s u n t

m o d i f

c a t e

e x i s t ă o

n o u ă

g u v e r n

a r e c e n

t r a l ă

este oganizat n consili școla

c o n d u c ă t o r u l a c v e a z ă î n a l t ă ș c o a l ă

n o i l o c u i n ț e d e p a d ă p o s t s u n t

c o n s t r u i t e î n v e c i n ă t a t e

e s t e o r g a n

i z a t ă o c a m

e r ă a

p ă r i n ț i l o

r

i n v e s

g a r e a a

g r e

s i v ă e s t e

o p

r i t ă

ș c o a l a n u o b ț i n

e c e

r f c a

t u l d e

i n s

t u ț i o

n a l i z a

r e




O p r i v i r e

d e a n s a m


d e x u

l u i

Ce este dezvoltarea incluzivă?Schimbările din școli devin

dezvoltare incluzivă atunci

când ele se bazează

pe valori incluzive...

Ceea ce trebuie să faceți

este să corelați acțiunile

cu anumite valori. Corelarea

propriilor acțiuni cu propriile

valori s-ar putea dovedi a

lucrul cel mai pracc

pe care îl faceți pentru

dezvoltarea școlii Dvs.

Parciparea presupune învățare, jocuri sau acvități în

în colaborare cu alții.

Ea include dreptul de a lua decizii

privind ceea ce facem și

posibilitatea de a ne exprima

referitor la aceasta.

Privită în profunzime, parciparea

înseamnă că suntem recunoscuți

și acceptați drept noi înșine.

FIGurA 1. Incluziunea în educație presupune:• A pune în acțiune valorile incluzive.

• A percepe ecare viață și ecare moarte ca având o valoare egală.

• A susține pe ecare, ca să simtă că face parte din ceva mai mare.

A spori parciparea copiilor și a adulților în acvitățile de învățare și predare, în relațiile și comunitățile din

cadrul școlilor locale.

• A reduce excluziunea, discriminarea, barierele în învățare și parcipare.• A restructura culturile, policile și praccile asel încât acestea să răspundă nevoii de diversitate în

modalități care valorică ecare persoană în mod egal.

• A corela educația cu realitățile locale și globale.

• A învăța, reducând barierele pentru unii copii, să-i ajutăm pe toți copiii.

• A percepe diferențele dintre copii și diferențele dintre adulți drept resurse pentru învățare.

• A recunoaște dreptul copiilor la educație în propria lor localitate.

• A opmiza școlile atât pentru personal și părinți/îngrijitori, cât și pentru copii.

• A accentua dezvoltarea valorilor și a comunităților școlare, alături de realizări.

• A culva relații de susținere reciprocă între școli și comunitățile care le înconjoară.• A recunoaște faptul că incluziunea în educație este un aspect al incluziunii în societate.

O n e s

t a t e

O p t

m i s m

B u c u

r i e

D r a

g o s t e

F r u m u s e ț e

Egalitate

Pacipae

C o m u n i t a t e

r e s p e c t p e n

t u

d i v e s i t a t e

D u a b i l i t a t e

Non-v i ol enț ă

D r e p t u r i

Î n c r e d e r

e

C o m p a s i

u n e

C u r a j

V

a l o r i l e

i n c l u z i v

e





Dezvoltarea incluzivă reunește toateabordările principiale pentru dezvoltarea

școlilor...Există și alte tentave de a promova dezvoltarea educațională în școli, tentave care reectă valori similare

Indexului și care se suprapun pe conținutul și abordarea acestuia. Indexul le ajută să se îmbine într-o abordare

unică a dezvoltării; un singur copac care crește din mai multe rădăcini. Acesta reduce fragmentarea policilor și

supraîncărcarea inițiavei.

Munca realizată în cadrul școlilor care ulizează aceste „echete” diferite exnde comunitățile de oameni

preocupați de implementarea valorilor incluzive. Nu contează dacă pentru a deni acvitățile este ales

cuvântul „incluziune” sau un alt cuvânt. Este important însă ca acțiunile să e legate între ele, iar susținătorii

lor să e aliați.

P r o m o

v a r e a

s ă n ă t ă ț

i i

F ă r ă l i m

i t e

C o m p

r e h e n

s i v

A n - d i c r i m i n a r e

D u r a b i l i t a t e N o n - v i o l e n ț ă

C o l a b o r a r e D r e p t u r i

V a l o r i

C e t ă ț e n i e g l o b a l ă

C o m u n i t a t e

D e m o

c r a ț i e




O p r i v i r e

d e a n s a m


d e x u

l u i

Dimensinile Indexului

E l a b

o a e a

P O L I T

I C I L O

r i n c l u z

i v e

D e z v o

l t a e

a P r A C T I C I L O

r i n

c l u z i v e

Ceaea CuLTurILOr inclzive

Cum lucrăm cu Indexul ?Dezvoltarea incluzivă se produce atunci când adulții

și copiii își corelează acțiunile cu valorile incluzive,

iar inițiavele compabile sunt îmbinate. Ei pot face

acest lucru și la nivel neocial, însă acțiunile lor riscăsă e subminate, dacă nimeni nu se angajează să

elaboreze un plan de dezvoltare școlară mai formal,

care să reecte valorile incluzive.

Indexul poate integrat în acest proces de

planicare, dacă se structurează o analiză detaliată

a școlii și a relației acesteia cu comunitățile și

mediul său, care include personalul, consiliul de

administrare, părinții/îngrijitorii și copiii. Deja

existența unui asemenea proces contribuie, prin

sine, la dezvoltarea incluzivă a școlii. El se edică peceea ce este deja cunoscut și încurajează o analiză

ulterioară; se bazează pe conceptul de bariere

pentru învățare și parcipare, pe resurse care sprijină

învățarea și parciparea, încurajând diversitatea.

Această analiză a școlii se axează pe trei dimensiuni:culturi, polici și pracci. Policile vizează modul în

care școala este condusă și planurile de a o modica;

praccile se referă la ceea ce este învățat și predat și

modul cum decurge învățarea și predarea. Culturile

reectă relațiile, credințele și valorile profunde.

Transformarea culturii este esențială pentru

susținerea dezvoltării.

Fiecare dimensiune este împărțită în două secțiuni.

Dimensiunile și secțiunile pot forma un cadru de

planicare; plasarea unor acvități planicate înecare secțiune vă ajută să vă asigurați că acțiunile

se sprijină reciproc.

Cadl de planicae

Dimensinea A:

Ceaea cltilo inclzive

A1: Consolidarea comunității

A2: Stabilirea valorilor incluzive

Dimensinea B:

Elaboaea policilo inclzive

B1: Dezvoltarea unei școli pentru toți

B2: Organizarea suportului pentru diversitate

Dimensinea C:

Dezvoltaea paccilo inclzive

C1: Elaborarea unor curricula pentru toți

C2: Dirijarea învățării

un set de indicatoi, cae epezintă aspiațiile de inclzine pent școala Dvs., va contibi la o analiză

mai detaliată. Fiecae indicato este conectat la niște întebăi cae îi denesc sensl, specică diecțiile

de exploae, declanșează eecția și dialogl și încajează întebăile splimentae.

Dimensinile și secținile:

Structurează planul Dvs. de

dezvoltare.

Indicatoii:

Vă ajută să vă concentrați asupra

domeniilor pe care doriți să le

schimbați.

Întebăile:

Ajută la efectuarea unei analize

detaliate în profunzime, pentru

a detecta și a aborda problemele

dicile.





Indicatorii

Dimensinea A: Ceaea cltilo inclzive

A1: Consolidaea comnității

1 Fiecare se simte binevenit în școală. 78

2 Angajații școlii colaborează unii cu alții. 79

3 Copiii se ajută reciproc. 80

4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții. 81

5 Există un parteneriat între personal și părinți/îngrijitori. 82

6 Personalul și consiliul administrav lucrează bine împreună. 83

7 coala reprezintă un model de cetățenie democracă. 84

8 coala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre oamenii din întreaga lume. 85

9 Adulții și copiii conșenzează că idencarea cu un anumit gen se poate realiza

într-o varietate de moduri. 8610 coala și comunitățile locale se dezvoltă reciproc. 87

11 Personalul face legătură dintre ceea ce se întâmplă la școală și viața de acasă a copiilor. 88

A2: Stabiliea valoilo inclzive1 coala dezvoltă valori incluzive comune pentru toți. 89

2 coala încurajează respectarea tuturor drepturilor omului. 90

3 coala încurajează respectul pentru integritatea planetei Pământ. 91

4 Incluziunea este văzută ca o sporire a parcipării tuturor. 92

5 Așteptările sunt mari în raport cu toți copiii. 93

6 Copiii sunt apreciați în mod egal. 94

7 coala contracarează toate formele de discriminare. 95

8 coala promovează interacțiunea nonviolentă și soluționarea pașnică a neînțelegerilor. 96

9 coala încurajează copiii și adulții să se simtă sasfăcuți de sine. 97

10 coala contribuie la sănătatea copiilor și a adulților. 98

Dimensinea B: Elaboaea policilo inclzive

B1: Dezvoltaea nei școli pent toți

1 În școală există un proces de dezvoltare parcipav. 100

2 coala are o abordare incluzivă față de leadership. 101

3 Numirile în funcție și promovările sunt corecte. 1024 Experiența personalului este cunoscută și ulizată. 103

5 Toți angajații noi sunt ajutați să se integreze în școală. 104

6 coala caută să admită toți copiii din circumscripția sa. 105

7 Toți copiii nou-veniți sunt ajutați să se încadreze în școală. 105

8 Grupurile de predare și învățare sunt organizate corect, pentru a promova

învățarea tuturor copiilor. 107

9 Copiii sunt bine pregăți pentru a-și connua studiile în altă parte. 108

10 La nivel zic, școala le este accesibilă tuturor persoanelor. 109

11 Clădirile și teritoriul școlii sunt pregăte să permită parciparea tuturor. 110

12 coala își reduce amprenta de carbon și ulizarea apei. 11113 coala contribuie la reducerea cantății de deșeuri. 112




O p r i v i r e

d e a n s a m


d e x u

l u i

B2: Oganizaea spotli pent divesitate

1 Toate formele de sprijin sunt coordonate între ele. 113

2 Acvitățile de perfecționare a personalului ajută cadrele didacce să reacționeze

adecvat la diversitate. 114

3 Întreaga școală are acces la resursele de predare a englezei ca limba a doua. 115

4 coala sprijină connuitatea în educația copiilor aați în grija statului. 1165 coala asigură că policile privind „cerințele educaționale speciale” susțin incluziunea. 117

6 Polica de comportament este conectată cu învățarea și dezvoltarea curriculumului. 118

7 Presiunea în favoarea exmatriculării ca pedeapsă disciplinară este redusă. 119

8 Barierele la frecventarea școlii sunt reduse. 120

9 Inmidarea elevilor între ei este minimalizată. 121

Dimensinea C: Dezvoltaea paccilo inclzive

C1: Elaboaea no cicla pent toți

1 Copiii explorează ciclurile de producție a alimentelor și de consum alimentar. 124

2 Copiii cercetează importanța apei. 1293 Copiii învață despre îmbrăcăminte și decorarea corpului. 132

4 Copiii se informează despre locuințe și clădiri. 134

5 Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii se deplasează

în cadrul localității și prin lume. 137

6 Copiii învață despre sănătate și relații. 140

7 Copiii cercetează Pământul, sistemul solar și universul. 144

8 Copiii studiază formele de viață de pe Terra. 149

9 Copiii examinează sursele de energie. 155

10 Copiii învață despre comunicare și tehnologii de comunicare. 158

11 Copiii interacționează cu și creează literatură, artă și muzică. 160

12 Copiii învață despre muncă și o corelează cu desfășurarea propriilor interese. 163

13 Copiii învață despre ecă, putere și guvernare. 165

C2: Diijaea învățăii

1 Acvitățile de învățare sunt planicate ținându-se cont de toți copiii. 168

2 Acvitățile de învățare încurajează parciparea tuturor copiilor. 169

3 Copiii sunt încurajați să gândească cric cu încredere. 170

4 Copiii parcipă acv la propriul lor proces de învățare. 171

5 Copiii învăță unul de la altul. 172

6 Lecțiile îi ajută pe copii să înțeleagă asemănările și diferențele dintre oameni. 173

7 Evaluările încurajează realizările tuturor copiilor. 174

8 Disciplina se bazează pe respect reciproc. 175

9 Cadrele didacce planică, predau și analizează rezultatele împreună. 176

10 Cadrele didacce elaborează resurse comune pentru a promova învățarea. 177

11 Profesorii de sprijin susțin învățarea și parciparea tuturor copiilor. 178

12 Tema de casă este concepută asel încât să contribuie la învățarea ecărui copil. 179

13 Acvitățile extracurriculare îi includ pe toți copiii. 180

14 Resursele din localitatea școlii sunt cunoscute și exploatate. 181





Un indicator și întrebările sale

A2.8 Şcoala pomovează inteacținea nonviolentă și solționaea pașnicăa conictelo

a) Este nonviolența înțeleasă ca o interacțiune noncoercivă, precum și ca lipsă de conict zic?

b) Sunt conictele din școală soluționate prin dialog, mai degrabă decât printr-o constrângere bazată pediferența percepută de statut și forță zică?

c) Dau adulții exemplu de interacțiune noncoercivă?

d) Atunci când le sunt atacate ideile, învață oamenii să răspundă asel încât să provoace reecții asupraa ceea ce ar trebui gândit și făcut în mod diferit?

e) Învață toți abilități de negociere, soluționare a conictelor și mediere a disputelor?

f) Sunt abuzul, discriminarea, hărțuirea și inmidarea percepute ca forme ale violenței?

g) Se înțelege că este mai ușor să colaborezi atunci când persoanele simt siguranță pentru identatealor?

h) Sunt discuțiile gesonate asel încât să nu e dominate de o singură persoană, un singur grup sausex?

i) Sunt ajutate persoanele adesea excesiv de mânioase să găsească alte modalități de expresie?

j) Sunt direcționați copiii către acvități și cluburi de arte marțiale ca o modalitate de dezvoltare a încrederii de sine și a aservității fără agresiune?

k) Se ajută reciproc persoanele să-și exprime opiniile, respectând și opiniile altora?

l) Reectează persoanele asupra modului în care senmentele lor față de alții afectează interacțiunea cuaceșa?

m) Recurg copiii la poezie, literatură, muzică, teatru, teatru de păpuși pentru a înțelege senmente șitrăiri?

n) Învață copiii despre consecințele pe care le are dorința de răzbunare pentru perpetuarea conictelorpersonale și internaționale?

o) Discută copiii și adulții despre hotarele reprezentării acceptabile a violenței, inclusiv a relațiilordegradante dintre sexe, în lme și jocuri pentru calculator?

p) Își subliniază școala prioritățile umanitare, și nu cele nanciare?

q) Evită școala tratarea copiilor drept ”furaj de examen”?

r) Învață copiii despre originea conictelor din cauza teritoriilor, identăților, resurselor și a incapacitățiide a tolera diferența, precum și despre modul în care acestea pot reduse prin mijloace pașnice?

s) Învață copiii să pună la îndoială necesitatea ca reprezentanții unui sex să-i domine pe reprezentanțiiceluilalt?

t) Reectează copiii asupra violenței dintre sexe și asupra modului în care se poate pune sfârșit unor

asemenea modele de violență?u) Este analizat modul în care unii reprezentanți ai sexului masculin încurajează violența față de bărbați șifemei?

v) Se înțelege modul în care bărbații și femeile pot contribui la formarea masculinității agresive la copii?

w) Analizează copiii ce câșgă și ce pierd prin aderarea la bande și cum violența dintre bande poate evitată în interiorul și în afara școlii?

x) Sunt copiii ajutați să găsească acvități în afara școlii care reduc orice implicare în acte de violență între bande?

y) Sunt copiii ajutați să evite purtarea de cuțite sau alte arme?

z) Se ține cont de faptul că violența îndreptată în interior poate produce depresie și autovătămare?




O p r i v i r e

d e a n s a m


d e x u

l u i

O abordare unică a

dezvoltării școlii voastre2

”Acesta snt e ”, atdinea gijlie pent lcaea de gp



O abordare unică a dezvoltăriișcolii voastre

Partea 2 a Indexului face prezentarea unei abordări speciale față de dezvoltarea școlii incluzive.

Incluziunea este denită ca punerea valorilor incluzive în acțiune.

Un cadru de valori se oferă drept bază pentru intervenții pracce de principiu în educație. Se arată

cum abordarea din Index cuprinde alte viziuni principiale asupra dezvoltării educaționale, care țin de

drepturi, parcipare democracă, durabilitatea mediului, cetățenie globală, promovarea sănătății,

a nonviolenței și andiscriminării. Se demonstrează că aceste materii de interes, suprapuse ind, se

implementează cel mai bine atunci când sunt coordonate în interiorul unei abordări unice, așa cum

este Indexul . Partea 2 prezintă, de asemenea, argumentele în favoarea unui nou curriculum pentru

educație, drept răspuns la întrebarea: „Care sunt implicațiile valorilor incluzive pentru ceea ce se

învață și se predă în școli?” Este o încercare de a elimina o lacună pe care o percepeam de mult în

discuțiile despre incluziune și care era prezentă și în edițiile anterioare ale Indexului .

Noi considerăm că adulții și copiii din școli posedă deja cunoșnțe detaliate despre ceea ce ar putea

schimbat în școlile lor. Propunem noțiunile de „bariere în învățare și parcipare”, „resurse pentru

a sprijini învățarea și parciparea” și „susținerea diversității” pentru a ghida o explorare deschisă

și împărtășită a acestor cunoșnțe și pentru a genera idei ce urmează a analizate în connuare.Apoi introducem principalele materiale de analiză din Index , acestea ind structurate după trei

dimensiuni ale dezvoltării: culturi, polici și pracci. Indicatorii și întrebările invită la o reecție

asupra chesunii ce anume presupun valorile incluzive pentru acvitatea școlii sub toate aspectele,

precum și în mediile și comunitățile din care aceasta face parte. La fel, indicatorii și întrebările

ajută la idencarea barierelor și a resurselor. Împreună cu chesonarele, aceste materiale oferă

încă o modalitate de a porni de la cele cunoscute deja, examinând, în detalii amănunțite, ceea ce

se întâmplă, pentru a produce și a pune în aplicare un plan de dezvoltare incluzivă. Așadar, Indexul

combină planicarea mai sistemacă a dezvoltării cu modicările improvizate pe măsură ce adulții și

copiii își trăiesc valorile comune, clipă după clipă, în comunități edicate pe colaborare.

Un ghid pentru incluziune 19

Elaborarea unui cadru de valori 21

Crearea alianțelor 29

Să ne ocupăm de curriculum 34

Bariere, resurse și susținere 40

Materialele pentru analiză 45




O a

b o r d a r e u n i c

ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e

Un ghid pentru incluziune

Indexul pentru incluziune: dezvoltarea învăţării şi parcipării în şcoli propune un proces de autoevaluare

și dezvoltare plin de susținere, ca o alternavă pentrucele bazate pe control, concurență și teama de eșec.El vă oferă oportunitatea de a vă dezvolta școala încolaborare cu alte persoane și în conformitate cupropriile principii. Vă puteți folosi de Index în maimulte moduri diferite. El vă poate ajuta să vă claricațiideile și să demarați acțiuni individuale și colecve,precum și să structurați dezvoltarea educațională a

întregii școli și a comunității. Indexul poate ulizatde către cadrele didacce, de către alți angajați aiinstuțiilor de învățământ și de către părinți/îngrijitori.

El este capabil să genereze discuții noi despre ceea cear putea să învețe copiii în școli.

Materialele sunt concepute asel încât să sebazeze pe bogăția de cunoșnțe și experiență apersonalului, copiilor, nerilor și familiilor acestoracu privire la caracteriscile situației lor și modul încare aceasta poate îmbunătățită. Lucrul cu Indexul

permite ca aceste resurse bogate să e împărtășiteși să schimbe lucrurile. Acoperind o arie largă,Indexul este capabil să-i ajute pe toți să decidă cepași vor întreprinde în connuare pentru dezvoltareasituației. Oricât de incluzivă ar considerată o școalăla momentul de față, Indexul poate folosit pentru apromova procesele perpetue legate de dezvoltarea

învățării și parcipării pentru toți și de reducereatuturor presiunilor pentru excludere.

Unii oameni țin de opinia că materialele Indexului ,indicatorii și întrebările sunt prea exnse și pot copleșitoare; că acestea relevă mai multe problemedecât ne-am putea aștepta să poată aborda oricareșcoală. Noi credem că la mijloc e neînțelegerea

modului în care pot ulizate materialele. Şcolilesunt complexe. Asemeni ghidului printr-un oraș sauo țară, Indexul le permite oamenilor să selectezelocurile pe care doresc să le viziteze, lăsând deschisăposibilitatea unui retur, când ar putea explorateși alte părți. Așadar, Indexul conține un ghidcuprinzător, menit să-i ajute pe oameni să lucreze

împreună pentru a decide ce ar vrea să dezvolte laetapa următoare, apoi să elaboreze un plan și să-lurmeze. Cu toate acestea, la fel cum unii călătorinu-și planică minuțios în prealabil vizita într-o țarăstrăină, preferând să aterizeze într-un loc necunoscutși apoi să-l exploreze, așa și citorii pot idenca

în Index o parte care îi interesează, poate chiaro singură întrebare, și să-și exndă cercetările și

acvitățile pornind de acolo.

Ulizarea Indexului nu este o inițiavă suplimentară,ci un mod de îmbunătățire a școlilor în conformitatecu valorile incluzive. El nu este o alternavă la sporirearealizărilor, ci se ocupă de toate realizările, ale tuturorcopiilor, promovate prin colaborare și atenție la mediulde învățare și predare. Indexul încurajează învățareaacvă, în cadrul căreia copiii integrează în propria lorexperiență ceea ce au fost învățați și interacționeazăcu realitățile lumii lor. Este un document pracc, care

ne invită să reectăm asupra faptului ce ar putea însemna incluziunea pentru toate aspectele uneișcoli: în cancelarie, în sălile de clasă, pe terenul de

joaca, în relațiile din cadrul școlii și relațiile cu familiileși comunitățile. Ocupându-se de schimbări în cadrulculturilor, Indexul contribuie la promovarea dezvoltării.

Invitaea la dialogLa baza Indexului stau multe sute de întrebări șioricare dintre ele ar putea pune începutul uneireecții exnse, provocând întrebări noi și răspunsuri

suplimentare. Materialele Indexului , prin urmare,nu prescriu ceea ce oamenii ar trebui să facă sausă creadă, ci vin să promoveze dialogul. Când douăsau mai multe persoane sunt în dialog, are loc oexplorare reciprocă a opiniilor și a ipotezelor înspiritul egalității, onestății și încrederii.Ascultarea devine mai importantă decât vorbirea.Atașamentul față de pozițiile anterioare este slăbit,cel puțin temporar, asel încât toți parcipanțiipercep o cercetare în comun drept una autencă.Se negociază ce se va considera o mișcare în cadrulconversației și asel orice mișcare, orice deplasare de

pe poziții devine o responsabilitate comună. Dialoguleste altceva decât discuția, cuvânt derivat din aceeașirădăcină ca și „percuția” și „execuția”6. Deși discuțiapoate și ea lua o formă mai pașnică, contrastul dintrecele două se poate dovedi instrucv.

Claicaea noținii de inclzineAșadar, în Index incluziunea înseamnă o abordareprincipială față de dezvoltarea educației și a societății.Ea este legată de parciparea democracă în cadrulși în afara educației. Nu este vorba despre un aspect

al educației ce ține de un anumit grup de copii.Incluziunea se referă la obținerea unei coerențe în

6 Boem, D. (1996) On Dialogue, London, Routledge.




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e acvitățile de dezvoltare intulate în mod diferit,

asel încât acestea să încurajeze învățarea șiparciparea tuturor: a copiilor și a familiilor lor, apersonalului și consiliului administrav al școlii și aaltor membri ai comunității.

Fiecare dintre noi înțelege incluziunea în felul său.

Noțiunile complexe, cum este și incluziunea, nu pot denite pe deplin într-o singură propoziție. Defapt, mulți oameni descoperă că încep să înțeleagămai clar ideea de incluziune după ce lucrează cuindicatorii și întrebările Indexului . Examinareaacestor implicații pracce ale incluziunii poateconduce la mai mult consens decât lungile discuțiiteorece detașate de intenția unor acțiuni concrete.

Unele caracterisci ale modului în care abordămincluziunea sunt prezentate în Figura 1 de la pagina

11. Noi vedem incluziunea drept un proces perpetuu,ce se ocupă de atragerea persoanelor, crearea unorcontexte și sisteme parcipave și promovareavalorilor incluzive. Ea presupune sporirea parcipăriituturor în culturile, comunitățile și curricula în contextlocal și reducerea oricăror forme de excludere șidiscriminare. Incluziunea înseamnă să ascultăm vocilecopiilor și să acționăm în baza celor auzite. Însă la felde mult ca de copii incluziunea se ocupă de familii șide personalul școlilor. Nu ne imaginăm cum poate promovată parciparea copiilor într-o măsură oricâtde semnicavă, dacă adulții care lucrează cu ei nu auoportunitatea de a se pronunța în privința deciziilorce țin de detaliile vieții lor profesionale. Cu toateacestea, oamenii consideră, de obicei, că incluziunease referă la parciparea copiilor cu dizabilități sau acelor din categoria „cu cerințe educaționale speciale”.Noi considerăm problemac acest punct de vedere. Îlvom discuta la paginile 40–43, când vom vorbi despreabordarea barierelor în învățare și parcipare.

Înțelegerea incluziunii o complică existențatermenului „incluziune socială”. „Incluziunea

socială” se ulizează uneori pentru a desemna„depășirea lipsurilor”, cum ar sărăcia și condițiileinadecvate de trai, deși în alte situații se pare cătermenul presupune eliberarea mai curând de sgmaasociată cu dezavantajele decât de dezavantajelepropriu-zise. Noțiunea de incluziune socială este,de asemenea, ulizată în documente ociale și decătre pedagogi cu sensul de depășire a „dicultățilorde comportament”. Un profesor care lua parte laun proiect de cercetare7 s-a prezentat pe sine șipe colega sa asel: „Eu sunt incluziunea – cerințe

speciale, iar ea este incluziunea socială – băiețiobraznici”. Însă ideea că „incluziunea” ar trebui săse refere la un grup, în mp ce „incluziunea socială”se va referi la altul nu este de mare ajutor. Pentrucă incluziunea este adesea percepută cu referire lapersoanele cu dizabilități, riscăm să se promovezeimpresia că aceste persoane sunt supuse excluderii

nonsociale, care apare în mod natural, ca un rezultatdirect al dizabilității lor. Toate formele de incluziuneși excludere sunt sociale, de vreme ce rezultă dininteracțiunea dintre oameni și medii.

Sporirea incluziunii presupune reducerea excluderii.Acest fapt include combaterea presiunilor deexcludere, care împiedică parciparea. Din momentce încercăm să promovăm o imagine coerentăa modului de dezvoltare a școlilor, preferăm săne denim singuri conceptele. Cu toate acestea,

termenul „excludere” este adesea ulizat într-unmod specic în baza Legii Educației din anul 1986,unde se vorbește despre „excluderea disciplinară”,adică exmatricularea temporară sau permanentăa unui copil dintr-o școală pentru încălcări aleregulamentului școlar. Termenul connuă să eulizat cu acest sens și, pornind de la el, mulțioameni cred că excluderea reprezintă îndepărtareaforțată a copiilor din școli. Este însă adevărat căexmatricularea din move disciplinare marchează, îngeneral, o anumită etapă în desfășurarea proceselorde excludere.

Sporirea parcipării pentru toți presupunedezvoltarea sistemelor de educație și a mediiloreducaționale, făcându-le să e recepve la diversitate

în moduri care să-i facă pe toţi apreciaţi egal . Nu estesucient ca sistemele și mediile noastre educaționalesă e pur și simplu recepve la diversitatea copiilor,deoarece aceasta în sine nu împiedică creareaunei ierarhii a valorii în cadrul școlii și între școli. Înasel de cazuri, școlile reacționează la diversitateprin selectarea copiilor în funcție de performanță,

dizabilități, religie și stare materială. Clasicareacopiilor după performanță este promovată de faptulcă elevii încep să e echetați în baza reușitei de la ovârstă foarte fragedă. Aceasta le limitează aspirațiilela realizările viitoare și le afectează expectanțele fațăde sine. În școlile care îi apreciază pe toți în modegal sunt bineveniți toți copiii din comunitățile dinvecinătatea școlii. Prin urmare, incluziunea ține dedezvoltarea unei școli comune pentru toți; o educațiecomunitară completă, în grădinițe, școli primare și

școli secundare.

7 Ainscow, M., Booth, T. and Dyson, A. (2006) Improving schools, developing inclusion, London, Routledge.




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e

Elaborarea unui cadru de valori

Cel mai important element al incluziunii este faptul

că ea pune în acțiune valorile incluzive. Anumededicația față de anumite valori generează dorința

de a depăși excluderea și a promova parciparea.

Dacă nu este legată de valori personale profunde,

insistența de a avansa incluziunea poate reprezenta

conformarea persoanei la o vogă de moment sau

îndeplinirea unor instrucțiuni ale șelor.

Valorile ne ghidează și ne îndeamnă la acțiune. Ele

ne smulează să mergem înainte, ne orientează

într-o direcție și ne desemnează desnația. Nu vom

ș dacă facem sau am făcut un lucru bun, dacă n-am

înțeles relația dintre acțiunile și valorile noastre,deoarece toate acțiunile care-i afectează pe alții se

bazează pe valori. Fiecare asel de acțiune devine un

argument moral, indiferent dacă suntem conșenți

de aceasta. Este o modalitate de a declara: “Este

corect, este bine să facem aceasta”. Elaborând un

cadru de valori, declarăm cum ne dorim să trăim și să

ne educăm reciproc, acum și în viitor.

Lucrul cel mai pracc pe care îl putem face în

cadrul educației este să denim clar relația

dintre valori și acțiuni. Suntem ghidați pentru a

determina ce trebuie să facem mai departe și cum

să înțelegem acțiunile altora. În școală aceasta

înseamnă conectarea valorilor la parcularitățile

curriculumului, ale acvităților de predare și

învățare, ale comunicării în cancelarie și pe terenul

de joacă, ale relațiilor dintre și printre copii și adulți.

Indexul vă invită să bazați dezvoltarea educațională

a școlilor voastre pe acțiuni rezultate din propriile

voastre valori profunde, mai degrabă decât pe o

serie de programe sau inițiave elaborate de alții,edicate pe valori pe care le respingeți.

Unicarea migăloasă a unui cadru de valori care

susțin împreună dezvoltarea incluzivă a educației a

rezultat într-o listă de subiecte ce țin de egalitate,

drepturi, parcipare, comunitate, respect pentru

diversitate, durabilitate, nonviolenţă, încredere,

compasiune, onestate, sinceritate, curaj, bucurie,

dragoste, speranţă/opmism şi frumuseţe. Fiecare

din aceste cuvinte reprezintă o valoare, care trebuie

înțeleasă doar prin prisma explicației sensului său,

așa cum este propusă mai jos. Fiecare valoare

sintezează o zonă de acțiune și aspirație pentrueducație și, în sens mai larg, pentru societate.

Lista este rezultatul unor numeroase discuții cu

profesori, elevi și alte persoane din Marea Britanie

și din întreaga lume. De exemplu, decizia nală de a

include setul de valori onestate, încredere și curaj

a derivat dintr-o serie de ateliere de lucru în baza

ediției precedente a Indexului , în care colegii cu

funcții de conducere în școli au descris cum își făceau

curaj să recunoască sincer atât punctele slabe, cât

și punctele forte ale școlilor lor și cum acvitatea în

cadrul atelierelor i-a ajutat la aceasta experiența dea lucra la o sarcină comună împreună cu alții, de care

puteau siguri că nu vor crica și acuza.

Toate valorile sunt necesare pentru dezvoltarea

educațională incluzivă, dar cinci dintre ele –

egalitatea, parciparea, comunitatea, respectul

pentru diversitate și durabilitatea – pot contribui

mai mult decât celelalte la stabilirea unor structuri,

proceduri și acvități incluzive în școală. Drepturile

derivă din aprecierea egalității, dar sunt numite

separat, pentru că noțiunea de drepturi are o

importanță strategică când promovăm recunoașterea

valorii egale a persoanelor și combatem

discriminarea. Celelalte valori au fost adăugate

pentru a completa cadrul, căci ne-am gândit la

modurile de viață pe care dorim să le promovăm

pentru noi înșine și copiii noștri. Dacă puneți la

îndoială contribuția unei anumite valori, încercați

să o excludeți din educație. Ce ar educația fără

încredere, onestate, curaj, compasiune, bucurie,

dragoste, speranță sau frumusețe?

Putem diviza în connuare cadrul valorilor, așa cum

este arătat în Figura 2 de la pagina următoare, dacă

le percepem pe unele ca structuri de accentuare,

pe altele – ca ocupându-se de caracterul și calitatea

relațiilor, în mp ce grupul al treilea este dedicat

alimentării spiritului uman. Însă este important

să recunoaștem că toate aceste valori afectează

structuri, țin de relații și posedă o legătură cu

materiile spirituale.




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e

Egalitatea

Egalitatea și noțiunile asociate cu ea – echitatea,

dreptatea și jusția – sunt esențiale pentru valorile

incluzive. Inegalitatea, inechitatea, nedreptatea și

injusția sunt forme de excludere. Egalitatea nu

înseamnă că toți trebuie să e la fel sau să e tratați în același mod. Ea înseamnă că toți trebuie tratați

ca având aceeași valoare. Acest lucru inuențează

modul în care adulții și copiii se comportă unii față

de ceilalți la școală. Promovarea egalității afectează

principiile grupării copiilor în afara și în interiorul

școlilor și a lecțiilor, pentru că trebuie evitate

ierarhiile bazate pe valoare. Ea se mai referă și la

felul în care sunt administrate școlile. O viziune

incluzivă a egalității nu se referă la „egalitatea de

șanse” în lupta pentru statut, avere și condiții de

trai inegale, ci la reducerea acestor inegalități. Dacă

reectăm asupra măsurii în care oamenii sunt gata

să accepte existența inegalității la nivel național

și global, privind averea sau condițiile de trai,

descoperim un profund dezacord asupra incluziunii.

De multe ori, oamenii nu se comportă de parcă

„ecare viață și ecare moarte au aceeași valoare”

nu doar pentru că le pasă, în mod resc, mai mult

de cei mai apropiați de ei, ci și pentru că nu cred că

suferința altora, în afara propriilor lor familii, carere

sau țări, ar trebui să declanșeze acțiuni pentru a oreduce.

Deptile

Punerea accentului pe drepturi derivă din

preocuparea de egalitate. Este o modalitate de a

exprima valoarea egală a oamenilor, de vreme ce

aceșa dețin drepturi în mod egal. A invoca anumite

drepturi înseamnă a susține că toată lumea poate

prende la libertatea de a nu duce lipsuri și libertatea

de a acţiona. Prin urmare, toți posedă un drept egal

la hrană, adăpost, protecție și îngrijire, precum și laparcipare civică. Dacă acțiunile duc la inegalitate,

Stcties

Egalitate

Drepturi

Parcipare

Comunitate Durabilitate

relații

Respect pentru diversitate

Nonviolență

Încredere

CompasiuneSinceritate

Curaj

Spiit

Bucurie

Dragoste

Speranță/opmism

Frumusețe

FIGurA 2. Valoi inclzive

atunci ele nu pot presupune un drept.

Această limitare se referă la orice idee privind

dreptul la alegere sau la proprietate privată, dacă

prin drepturile respecve se agravează inegalitatea

ce îi împiedică pe alții să-și exercite drepturile.

Copiii și nerii au dreptul la o educație gratuită,

publică (adică asigurată de stat), de înaltă calitate

în localitatea lor. Promovarea drepturilor omului

în educație încurajează dezvoltarea unor relații

reciproce pline de grijă. Unii leagă drepturile de

responsabilități, dar aceasta este o greșeală, dacă se

consideră că acordarea drepturilor e condiționată

de un anumit comportament. Drepturile sunt

necondiționate, posedate în virtutea naturii noastre

umane. Însă drepturile pot intra în conict, ceea

ce poate însemna, de exemplu, că dreptul uneipersoane la siguranță ar presupune restricții asupra

libertății unei altei persoane. Este evident că, la

fel ca egalitatea, în praccă drepturile sunt și ele

contestate, deși s-ar părea că există un angajament

universal de a le respecta în forma în care sunt

exprimate în documentele ONU. Vedem aceasta din

faptul că drepturile în cauză sunt ignorate pe larg

în întreaga lume și se fac foarte puține încercări de

a aborda încălcările. O analiză a drepturilor omului

poate conduce la întrebări cu privire la tratamentulințelor neumane și la ideea de a exnde drepturile

la toate formele de viață și chiar la integritatea

planetei (vezi pagina 190).

Pacipaea

În același mod, se constată frecvent că parciparea

personalului, a nerilor și a familiilor acestora

în cadrul educațional nu este urmărită ca scop.

Parciparea depășește contextul școlar, dar pornește

anume de acolo, din faptul de a se aa pe loc.

Parciparea presupune două elemente, care țin de

acțiunea sau acvitatea parcipavă și de persoana




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r ecare parcipă. O persoană parcipă nu numai atunci

când ia parte la acvități comune, ci și atunci când

se simte inclusă și acceptată. Parciparea înseamnă

să i împreună cu alții și să colaborezi cu ei. Ea mai

înseamnă angajarea acvă în procesul de învățare.

Înseamnă să-ți e auzită vocea la luarea deciziilor

cu privire la viața ta, inclusiv la educație, fapt legatde ideea de democraţie și libertate. De asemenea,

ea conține dreptul important de a nu parcipa, de

a-ți arma autonomia față de grup, spunând „Nu”,

ceea ce poate necesita o doză de curaj . Când suntem

conșenți de sursa și natura acțiunilor, intențiilor

și senmentelor noastre, aceasta ne poate ajuta să

parcipăm acv. Parciparea presupune dialogul

cu ceilalți în baza egalității; asel, se cere să se lase

deoparte diferențele de statut și putere. Parciparea

este sporită atunci când comunicarea cu alții ne

consolidează senmentul identății; când suntemacceptați și apreciați pentru noi înșine.

respectl pent divesitate

Respectul incluziv înseamnă să-i apreciem pe alții

și să-i tratăm în mod corespunzător, recunoscând

contribuția pe care ei o aduc comunității prin

personalitatea lor, precum și prin acțiunile pozive.

Aceasta nu înseamnă a trata unele persoane

cu un respect deosebit datorită statutului sau

funcției lor. „Diversitatea” include diferențele șiasemănările, vizibile și invizibile, dintre oameni:

diversitatea înseamnă diferențele dintre ințele

care fac parte din aceeași umanitate. Diversitatea

cuprinde toată lumea, nu doar pe cei observați că

se îndepărtează de la o normalitate iluzorie. Cu

toate acestea, ulizarea termenului este uneori

eronată, diversitatea contopindu-se cu alteritatea:

cei care nu sunt ca noi. Se consideră omogene

grupurile și comunitățile în care diferențele nu sunt

recunoscute. O reacție incluzivă la diversitate salută

crearea grupurilor diverse și respectă valoareaegală a altor persoane, indiferent de diferențele

percepute. Din acest punct de vedere, diversitatea

este mai curând o resursă bogată pentru viață și

învățare, decât o problemă care trebuie depășită. O

asemenea reacție se deosebește de reacția selecvă,

în care se încearcă să se mențină uniformitatea

prin categorisirea și despărțirea persoanelor, ele

ind atribuite la grupuri aranjate în funcție de o

ierarhie a valorii. Dar valoricarea diversității își are

limitele. Diversitatea nu înseamnă că acceptăm sau

apreciem eforturile distrucve ale oamenilor față de

alți oameni sau față de mediu, până la încălcarea

drepturilor, chiar dacă asemenea porniri sunt ferm

integrate în identatea lor. Respingerea diferențeiatrage, de obicei, negarea alterității din noi înșine.

Așadar, când oamenii nu vor să admită că, odată,

ar putea și ei suferi de boli și îmbătrâni, aceasta le

poate consolida dorința de a nu se asocia cu bătrânii

și persoanele cu dizabilități și de a le discrimina. O

abordare incluzivă a diversității înseamnă să înțelegi

și să combați pericolul profund și distrucv din

tendința de a egala diferența sau stranietatea cu

inferioritatea.

Când acest lucru se întâmplă și devine adânc înrădăcinat într-o cultură, se poate ajunge la

discriminare serioasă sau chiar genocid.8

Comnitatea

Preocuparea de construirea comunității presupune

recunoașterea faptului că trăim în relație cu alții și

că prieteniile sunt fundamentale pentru bunăstarea

noastră. Comunitatea este construită cu ajutorul

culturilor care încurajează colaborarea. O perspecvă

incluzivă a comunității exnde atașamentul șiobligațiile dincolo de familie și prieteni, rezultând

într-un senment mai larg de colegialitate. Ea ține de

senzația responsabilității pentru alții și de noțiunile

de serviciu în folosul societăţii , cetăţenie, cetăţenie

globală și recunoașterea interdependenţei globale.

O comunitate școlară incluzivă reprezintă modelul

a ceea ce înseamnă să i un cetățean responsabil și

acv, ale cărui drepturi sunt respectate în afara școlii.

Comunitățile incluzive sunt mereu deschise pentru

noi membri, care contribuie la transformarea lor și

le îmbogățesc. În domeniul educației, incluziuneapresupune dezvoltarea relațiilor reciproce de susținere

între școli și comunitățile din jurul lor. Preocuparea

pentru bunăstarea comunității înseamnă acvitatea

în colaborare, în mod colegial și cu solidaritate;

aceasta ne ajută să înțelegem felul în care propagarea

schimbării în instuții se realizează cel mai bine atunci

când oamenii își combină acțiunile.

8 Ultima frază necesită o referinţa la Primo Levi 1996, Survival in Auschwitz , New York, Collier Books, p.9: “Mulţi oameni – multe naţiuni – se

pot regăsi în modul de gîndire conform căruia, mai mult sau mai puţin conştient, se consideră că ”ecare străin e un duşman”. În majoritateatimpului, această convingere zace undeva adînc, ca o infecţie latentă; ea se trădează doar în acte aleatorii separate şi nu stă la baza unuisistem de motivaţie. Dar cînd aceasta totuşi se întîmplă , cînd dogma nerostită devine o premisă majoră într-un silogism, atunci la capătullanţului logic se aă [lagărul morţii].”




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e Dabilitatea

Scopul fundamental al educației este de a pregă

copiii și nerii pentru moduri durabile de viață în

cadrul unor comunități și medii durabile, la nivel

local și global. Un angajament față de valorile

incluzive trebuie să includă și un angajament față de

bunăstarea generațiilor viitoare. Discuțiile privindincluziunea ridică mereu întrebarea: „incluziunea

în ce?” Şcolile care se dezvoltă într-un mod incluziv

sunt locurile care încurajează dezvoltarea durabilă

a învățării și a parcipării tuturor, precum și

reducerea permanentă a excluderii și discriminării.

Ele evită modicările necoordonate, planicate

pentru un termen scurt, și nu iau parte la programe

și inițiave care nu sunt strâns legate de propriile

lor angajamente pe termen lung. Durabilitatea

mediului este esențială pentru incluziune într-o

vreme când degradarea mediului, despădurirea și

încălzirea globală amenință calitatea vieții noastre

a tuturor și a subminat deja viețile a milioane de

oameni din întreaga lume. Şcolile care se dezvoltă

incluziv trebuie să se ocupe de menținerea mediului

zic și natural pe teritoriul lor și dincolo de el. Însă

„alfabezarea ecologică” trebuie să crească dintr-o

înțelegere și respect pentru natură, mai degrabă

decât din frica unei catastrofe. Trebuie să e legată

de speranţă și de credinţa opmistă că pericolele pot

depășite. Pentru a durabile, toate schimbăriletrebuie să e integrate în cultúri . În acest mod,

ele vor contribui la dezvoltarea unor identăți

transformate.

Nonviolența

Nonviolența necesită ascultarea și înțelegerea

punctului de vedere al altora și esmarea greutății

argumentelor, inclusiv a celor proprii. Pentru

nonviolență la copii și adulți trebuie dezvoltate

abilitățile de negociere, mediere și soluționare

a conictelor. E nevoie ca adulții să manifeste

nonviolență în propriul comportament. În cadrul

comunităților de egali, conictele sunt rezolvate

prin dialog mai degrabă decât prin constrângerea

derivată din diferențele de statut și forță zică.

Aceasta nu înseamnă că oamenii evită să se

provoace sau să e provocați și neagă dezacordul.

Însă ei folosesc provocările pentru a declanșa

reecția și descoperirea9. Inmidarea are loc atunci

când oamenii abuzează de puterea lor, cu scopul

de a face altă persoană să se simtă vulnerabilă zic

sau psihologic. Hărțuirea și inmidarea persoanelor

în bază de etnie, sex, dizabilitate, vârstă, orientare

sexuală, convingeri și religie – toate sunt forme deviolență. Dacă ne angajăm să respectăm nonviolența,

aceasta poate genera revizuirea unor modalități de

rezolvare a conictelor, asociate cu unele versiuni

ale masculinității. Prin urmare, e nevoie să se ofere

modalități alternave pentru cei cu o identate

robust masculină. Se va ajunge la dezmembrarea

noțiunii de „a pierde fața” și „a pierde respectul”

și a legăturii acestora cu „răzbunarea”. Trebuie

căutat un echilibru între armare și agresiune. Furia

este văzută ca un indicator important al puterii

senmentelor cuiva față de o persoană sau uneveniment, dar ea trebuie să e direcționată către o

acvitate producvă, departe de o reacție agresivă.

Violența instuțională sau inmidarea instuțională

pot apărea atunci când umanitatea și demnitatea

celor din cadrul instuțiilor nu sunt respectate;

atunci când oamenii sunt percepuți ca un mijloc

pentru angerea unui scop. Acest lucru se poate

întâmpla când școlile sau alte instuții de învățământ

sunt tratate ca întreprinderi. Valorile acestor

organizații pot mascate sub inuența aparent

inofensivă a sourilor folosite în mediul de afaceri,

care conferă comunicării între personalul școlii un

caracter corporav. Instuțiile nonviolente sunt

dezvoltate în concordanță cu necesitățile oamenilor

din cadrul lor, cu mediul și cu comunitățile din jur.

Încedeea

Încrederea sprijină parciparea și dezvoltarea

relațiilor și a personalităților care se simt în

siguranță. Ea este necesară pentru a încuraja

învățarea independentă și nesupravegheată șistabilirea dialogurilor. Educația poate ajuta la

construirea încrederii copiilor și a nerilor în

persoane din afara familiilor lor; se pot include

conversații bine gândite despre natura contactelor

cu ceilalți – acestea ind sau sigure, sau lipsite de

securitate.

9

Aceasta necesită o referinţă la John Dewey, în Boydston, J. (ed) (1988) John Dewey, Human Nature and Conduct 1922, Morals are human, Middle Works 1899-1924, Vol.14, p. 207. De asemenea, a se vedea postarea lui Richard Hake (2005) în arhiva DEWEY-L: ”Conictul estetăunul care atacă gândirea. El ne provoacă să observăm şi să memorăm. El instigă invenţia. El ne trezeşte prin şoc din pasivitatea ovină şi nepune pe observat şi născocit. „




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r eAcest lucru poate deosebit de important pentru

cei care se simt vulnerabili la domiciliu sau au fost

făcuți să se simtă neîncrezători în trecut, pentru

că au suferit o discriminare de rună. Încrederea

este strâns legată de ideea de responsabilitate

și credibilitate. Încrederea este necesară pentru

dezvoltarea respectului de sine și a respectuluireciproc în pracca profesională. Cu cât mai puțină

încredere li se acordă oamenilor, cu atât mai puțin

demni de încredere ei devin10.

Încrederea că alții ne vor asculta și ne vor trata

just este necesară, dacă vrem să descoperim și

să abordăm problemele dicile care împiedică

dezvoltarea educațională: oamenii se simt liberi să-

și expună părerile atunci când au încredere că alții

se vor angaja într-un dialog respectuos cu ei, fără a

căuta să prote de avantaje.

Onestatea

Onestatea nu este doar exprimarea liberă a

adevărului. Lipsa onestății ține mai curând de

omiterea intenționată a unor informații, decât de

mințirea directă. Tăinuirea deliberată a informației

de la altcineva sau derutarea acestei persoane îi

împiedică parciparea. Poate un mijloc ulizat de

cei care dețin puterea pentru a-i controla pe cei cu

mai puțină putere. Onestatea presupune evitarea

ipocriziei, acționarea în conformitate cu valorilesau principiile proprii. Ea se referă și la respectarea

promisiunilor. Onestatea este legată de integritate

și sinceritate, dar și de valorile curajului și încrederii.

Este mai greu să i onest când trebuie să dai dovadă

de curaj; e mai ușor, dacă poți avea încredere în

sprijinul celorlalți. Onestatea în educație presupune

schimbul de cunoșnțe cu nerii privind realitățile

locale și globale; movarea lor să ae ce se întâmplă

în lumea lor, asel încât să poată lua decizii ind

în cunoșnță de cauză, în prezent și în viitor.

Onestatea înseamnă să-i încurajăm să adreseze întrebări dicile și să m gata să admitem limitele

cunoșnțelor noastre.

Cajl

Deseori avem nevoie de curaj pentru a ne împotrivi

convențiilor, puterii și autorității sau opiniilor

și culturilor propriului grup; pentru a ne cugeta

propriile gânduri și spune ceea ce gândim. Un mai

mare curaj personal se cere ca să ne opunem, pentru

sine sau pentru alții, când nu există o cultură de

sprijin reciproc sau aceasta a fost erodată. Lucrul

numit cu dispreț „denunțare”, adică atenționarea

asupra malpraxisului în cadrul organizației, riscându-

se pierderea șansei de avansare, a serviciului sau

a prieteniei, necesită, de regulă, curaj. Denunțarea

poate privită ca un act de neloialitate de către ceicare dețin puterea într-o organizație, deși loialitatea

incluzivă se datorează comunității în sens larg și

persoanelor vulnerabile din cadrul ei. Curajul poate

face parte din lupta cu discriminarea: recunoașterea

acesteia, denunțarea și combaterea ei.

Bcia

Valorile incluzive se ocupă de dezvoltarea oamenilor

în ansamblu, adică și de senmentele și emoțiile

lor; de consolidarea spiritului uman; de antrenarea

plină de bucurie în procesul de învățare, predare și înrelații interpersonale. Ele percep cadrul educațional

ca un loc pentru „a ” și „a deveni”. O educație

veselă încurajează învățarea prin joc, atmosfera

jucăușă și umorul împărtășit. Ea promovează

și apreciază sasfacția și mulțumirea legate de

dobândirea unor noi interese, cunoșnțe și abilități,

ceea ce le asigură durabilitatea. Mediile educaționale

care se concentrează doar pe un set restrâns de

realizări de bază sau pe rolul educației în asigurarea

statutului personal și a beneciilor economice pot locuri lipsite de bucurie și umor. Aceasta riscă

să-i descurajeze pe adulți și pe copii, limitându-le

exprimarea de sine, și poate rezulta în nemulțumire

și dezangajare.

Compasinea

Compasiunea presupune înțelegerea suferinței altora

și dorința de a o atenua. Ea înseamnă depunerea

unui efort pentru a cunoaște nivelul local și global de

discriminare și suferință. Este necesară dorința de a se

implica în perspecvele și senmentele altor oameni.Compasiunea înseamnă că starea personală de bine

este limitată de preocuparea de starea de bine a

tuturor, dar nu într-atât încât să încurajăm tristețea

până când toți vor începe să zâmbească. Îmbrățișarea

compasiunii include înlocuirea abordării punive față

de cei care încalcă normele cu realizarea obligațiilor

profesionale cu grijă și creavitate. Adulții vor accepta

o doză de responsabilitate, când se produc rupturi în

relațiile lor cu copiii și nerii. Oricât de destrămată ar

10 O’Neill, O. (2002) A question of trust, Reith Lectures.




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e părea relația dintre un tânăr și mediul educațional,

profesioniși sunt datori să connue să se întrebe:

cum putem să-l ajutăm mai bine pe acest tânăr să

dezvolte relații și să se implice în procesul de învățare

în școală? O educație plină de compasiune este aceea

în care greșelile sunt recunoscute, indiferent de

statutul persoanei în cauză, scuzele pot acceptate,daunele pot reparate și iertarea este posibilă.

Dagostea

Compasiunea este strâns legată de valoarea

dragostei și de cea a grijii . O grijă profundă pentru

alții, care nu cere nimic în schimb, este movația

esențială a multor pedagogi și baza vocației lor.

Dragostea presupune îngrijirea și culvarea cuiva

pentru a-l ajuta să e și să devină el însuși, așa cum

oamenii înoresc atunci când se simt apreciați. Ea

smulează un senment de identate și apartenențăși promovează parciparea. Dorința de a avea

grijă de alții și de a îngrijit ca răspuns se aă la

baza comunităților conectate prin senmentul

colegialității și prin acvități comune. Însă ca valoare

pentru cadrele didacce, „dragostea” sau „grija” este

o caracteriscă a unei relații asimetrice. Poate că

este datoria lor profesională să le pese în mod egal

de toți copiii și nerii de care se ocupă, fără a ține

seama de căldura, recunoșnța sau progresul pe care

le demonstrează aceșa.

Speanța/opmisml

O valoare care ține de speranță și opmism ar putea

de asemenea văzută ca o obligație profesională a

pedagogilor și o obligație personală a părinților și

îngrijitorilor: poate că suntem datori să transmitem

senzația că dicultățile personale, locale, naționale

și globale pot atenuate. Speranța mai înseamnă

să demonstrăm cum se pot face schimbări pozive

în propria viață și în viețile altor persoane, la nivel

local și global. Aceasta nu înseamnă că ignorămrealitățile lumii din jurul nostru sau movele

cinice ale unora și privim doar partea însorită a

vieții. Speranța și opmismul necesită dorința de a

interacționa cu realitatea ca fundament pentru o

acțiune de principiu. Claricarea valorilor incluzive

poate reprezenta un cadru de acțiune, unind mai

multe persoane cu valori similare, care își denumesc

diferit acvitățile. Acest lucru poate spori rezistența

colecvă, consolidată pentru a contracara presiunile

teribile pentru excludere, care se manifestă lanivel local și global. Poate deveni mai probabilă

schimbarea în folosul oamenilor și al planetei. Asel,

speranța susține posibilitatea că poate creat și

menținut un viitor în care oamenii vor prospera.

Fmsețea

Preocuparea de crearea frumuseții ar putea părea

discutabilă, deoarece este evident că frumusețea

se aă în ochii și mintea celui care o vede sauo concepe. De asemenea, este evident cât de

opresivă și promotoare a excluderii este pentru

mulți oameni vehicularea anumitor criterii de

frumusețe. Însă frumusețea face totuși parte din

această listă, deoarece mulți oameni o văd ca pe o

caracteriscă a realizărilor celor mai sasfăcătoare

sau a celor mai movante contacte din experiența

lor educațională. Listarea frumuseții le permite

oamenilor să conecteze valorile cu ideea lor de

împlinire spirituală. Frumusețea poate percepută în

acte de caritate nejuscate, în ocaziile importantecând comunicarea merge dincolo de interesele

individuale, în acțiuni colecve și în susținerea luptei

pentru drepturi, atunci când oamenii își descoperă

și își folosesc vocea. Frumusețea este acolo unde

cineva iubește ceva conceput de el sau de altcineva,

apreciind arta și muzica. Frumusețea incluzivă stă

departe de stereopuri și se găsește în diversitatea

persoanelor și a naturii.

reacția la cadl de valoi al IndexuluiNu toată lumea va de acord cu cadrul nostru. Unii

accepta descrierile valorilor în totalitate, dar preferă

să folosească alte denumiri, care corespund mai exact

gândurilor, movației și experienței lor. Deoarece

valorile ar trebui să îndemne la acțiune, cuvintele

folosite pentru a le deni vor varia între diferite

persoane și grupuri. Analizând lista, unii declară

imediat că una sau alta dintre valorile de bază, cum

ar „responsabilitatea”, „libertatea” și „colaborarea”,

au fost omise. Ei și-ar putea dori să modice lista,

chiar dacă, la o examinare mai atenta, vor constata,probabil, că ceea ce îi interesează este acoperit

de cadru. De exemplu, „libertatea” este legată de

„drepturi” și „parcipare”, iar „responsabilitatea” și

„colaborarea” – de „comunitate”.

Dar ei ar mai putea constata că dețin valori diferite.

E posibil să nu e decât problema unor detalii. Toți

au idei diferite despre măsura în care ar trebui să

e redusă inegalitatea dintre oameni sau cât de

mult ar trebui încurajată parciparea persoanelor încadrul școlilor și a societății. Am insistat să stabilim

sensul valorilor incluzive anume pentru a scoate la




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e

la analiza valorilor care stau la baza acțiunilor, se

cere dezvoltarea competențelor de reecție. Într-un

asel de proces poate deveni clar că unele decizii

depind de echilibrarea unei valori față de alta, de

exemplu în cazul în care parciparea unui copil

diminuează parciparea altuia. Ca să ne orientăm în

valori și în implicațiile lor pentru acțiunile noastre,

urmează să învățăm a face judecăți complexe asupra

argumentelor morale concurente.

Un cadru de valori negociat poate rezulta din

dialogurile cu personalul, cu copiii, cu familiile

acestora și cu membrii consiliului administrav.

Cadrul de valori poate exprimat în declarații

simple, ca în Figura 3, unde valorile sunt mai

accesibile decât în cadrul nostru, sau în rubricile

elaborate la o școală primară, ca în Figura 4 de

la pagina următoare. Cu toate acestea, se cere o

înțelegere mai amănunțită a sensului valorilor, dacăele urmează să reprezinte un cadru de acțiuni pentru

copii și adulți, în toată complexitatea vieții școlare.

Valorile sunt un element important al cultúrilor. Pe

măsură ce școlile își elaborează propriile cadre de

valori, înțeleg importanța lor pentru acțiune și încep

să le pună în aplicare, ele își schimbă praccile și

culturile de suport. Dezvoltarea valorilor devine un

element al modului în care indicele promovează

dezvoltarea, prin acțiuni de principiu și schimbări

planicate cu grijă.

suprafață asemenea diferențe. Cu cât mai amănunțit

împărtășim parcularitățile valorilor noastre, cu

atât mai probabil este că în pozițiile noastre se vor

constata diferențe. Însă mai este clar și faptul că unii

oameni acționează în baza unor valori radical diferite

de cadrul descris aici. Există dovezi că nu toți oamenii

acvează în baza convingerii că ecare viață și ecare

moarte sunt de valoare egală în propria lor țară și în

alte țări. Unii oameni sunt mai porniți decât alții să

urmărească răzbunarea și pedeapsa sau să acapareze,

abandonând principiile, cât mai mulți bani și bunuri,

în scopuri egoiste de termen scurt. Este important să

recunoaștem drept valori eforturile de acțiune pe care

le considerăm negave. E nevoie să le recunoaștem,

dacă asel de valori negave apar și în noi,

inuențându-ne acțiunile. Dezvoltarea trebuie să se

bazeze pe conșenzarea acestor lucruri, asel încât

să putem evita subminarea involuntară a intențiilor

noastre, aparent bune.

Cadrul de valori nu este conceput ca o prescripție,

ci ca o invitație la dialog. Pe măsură ce persoanele

reectează împreună asupra valorilor care stau la

baza acțiunilor lor și a acțiunilor altora, precum

și la baza acțiunilor pe care ar dori să le realizeze

mai constant, ele își dezvoltă o modalitate de a

înțelege valorile și asel devin tot mai capabile să

discute despre aspecte morale. Aceasta depinde

de o profundă înțelegere și interacțiune cu valorile

și modul în care acestea pot inuența acțiunea.Pentru a ne ajuta pe noi înșine, pe alți adulți și copii

FIGurA 3. Valoi în școala noastă În școala noastă

• Noi vrem să m tratați corect și să ne simțim parte a comunității.

• Nouă ne păsă de copiii și de adulții din școală.

• Nouă ne place să aăm unii despre alții ce avem în comun cu ei și prin ce suntem diferiți.

• Noi șm că există o legătură dintre noi și alți oameni din lume datorită comerțului și

pentru că locuim pe aceeași planetă.

• Noi suntem îngrijorați atunci când oamenii suferă de foame, boli și sărăcie.

• Noi învățăm unii de la alții și împărtășim ceea ce cunoaștem.

• Noi facem legătura între ceea ce învățăm acasă și la școală.

• Noi ne rezolvăm problemele, ascultându-ne reciproc și găsind soluții împreună.

• Noi ne pronunțăm atunci când vedem că ceva nu este în regulă.

• Noi respectăm toate speciile de plante și animale din lume.

• Noi încercăm să economisim energia și să evităm irosirea resurselor.

• Noi ajutăm să facem școala noastră și lumea un loc de trai mai bun.




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e Valoile și măcile de calitate

În multe școli holul de intrare conține o declarație

a valorilor, precum și documente, cercate și

adeverințe care conrmă faptul că școala a fost

apreciată de o instuție externă, deoarece a ans un

standard în promovarea drepturilor sau a sănătății,

sau a unei bune organizări, sau a incluziunii. Ne-am întrebat dacă exista o incompabilitate între

acordarea unui premiu pentru incluziune și valorile

incluzive, deoarece implementarea valorilor incluzive

este deja un premiu în sine. De asemenea, ne-am

gândit dacă ar posibil ca școlile să sărbătorească

nalizarea unei perioade de lucru cu Indexul prin

elaborarea propriei plăci de comemorare a realizării,

cu aportul personalului, al părinților și al copiilor.

Dar nu ne-am dori un cercat care să sugereze că

o școală a ajuns la o desnație nală în incluziune.

Şcolile sunt în connuă schimbare; copiii și

personalul vin și pleacă; apar noi forme de excludere;

noi resurse sunt mobilizate. Incluziunea este un

proces fără sfârșit. Singurul sens în care ne-am dori

ca o școală să prendă că este „incluzivă” este atunci

când se angajează într-o călătorie de dezvoltare

ghidată de valorile incluzive.Acvitatea”Pietenia”, ealizată înt-n gp de copii,

vobitoi de limbă să

FIGurA 4. Valoile noaste11

Împenă

A vedea o comunitate diversă,

care se bucură să colaboreze

A vedea persoane care își exprimă

opinia fără probleme

A observa nivelul înalt de

parcipare

A ne simți apreciați și ca acasă

Staea de confot

A vedea acțiuni pline de

compasiune

A auzi voci curajoase, încrezătoare

A observa că toată lumea este

auzită

A ne simți în siguranță și în

securitate

Învățaea

A vedea cum toți parcipă cu

entuziasm la procesul de învățare

A auzi perioade de liniște și

perioade de acvitate sonoră

A observa încrederea și dorința de

a încerca

A ne simți mîndri de succesul

nostru individual și cel al școlii.

11 Valorile sînt de la şcoala Harbinger, 2010, Tower Hamlets, Londra.




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e

Crearea alianțelor

Există și alte încercări de a promova dezvoltareaeducațională în școli, care reectă valori similarecu cele ale Indexului și se suprapun pe conținutul șiabordarea acestora. Indexul le ajută să se unice, săreducă fragmentarea policilor și excesul de inițiavă.Figura 5 conține o listă de acvități care pot plasate

în categoria dezvoltării educaționale incluzive.

Munca în cadrul școlilor care ulizează acestedenumiri diverse lărgește comunitățile persoanelorpreocupate de implementarea valorilor incluzive.Am inclus în listă acvități asociate cu dezvoltareaeducațională și îmbunătățirea școlii. Faptul dacă

ele sunt percepute ca promovând sau respingândincluziunea depinde de modul în care este denitădezvoltarea. Termenii „dezvoltare”, „îmbunătățire”,„calitate”, „bune pracci” aparțin unei familii deconcepte a căror ulizare presupune anumite valoriedicatoare, însă acestea din urmă sunt rareorideclarate explicit. Oameni diferiți înțeleg sub „bunepracci” sau „dezvoltare” lucruri foarte diferite.Pentru noi dezvoltarea educaţională înseamnătransformare în conformitate cu valorile incluzive.

Indexul somează școlile să nu se detașeze de ceeace se întâmplă în viața și în localitatea lor, precum șide acțiunile și evenimentele din alte părți ale lumii.Conectarea cu acestea subliniază interconexiunileglobale dintre oameni și medii. Durabilitateamodurilor de viață ale comunităților și ale mediuluistă la baza noțiunii de incluziune așa cum estepercepută în Index ; așadar, Indexul încurajeazădezvoltarea „școlilor durabile” și mișcarea pentrușcoli ecologice. O mare parte din materialele„școlilor sănătoase” țin, la fel ca și Indexul , deparciparea sănătoasă și confortul tuturor în

procesul de educație. Indexul susține unitateacomunitară, referindu-se la toți membrii, în loc săse concentreze pe anumite comunități de minoritățietnice în moduri care pot discriminatorii. Indexul

este conceput după ideea „gândirii inovatoare” șise referă la „învățarea fără limite”, care presupunepredarea fără a recurge la echetarea capacităților12.„Implementarea unor valori incluzive” înseamnăcă școlile devin, cu ajutorul Indexului , „edicate pevalori” și „promovează drepturi”.

FIGurA 5. Alianțe pentdezvoltaeaedcaționalăinclzivă?

• Dezvoltare educațională/ îmbunătățirea școlii

• Educație democracă• Educație comunitară

• Educație bazată pe valori

• Educație bazată pe drepturi

• Pedagogie crică

• Învățare bazată pe experiență

• Învățare prin cooperare

• Şcoli care promovează sănătatea

• Educație civică/Educație pentru o cetățenie

globală

• Educație pentru durabilitate

• Educație privind egalitatea

• Educația andiscriminare/anpărnire

• Unitatea comunitară

• Învățarea fără echetarea capacităților

• Educația nonviolentă/educația pentru pace

• Educația prin dialog

• Educația pentru toți

• Şcoli prietenoase copilului/prietenoase fetelor

• Educația recepvă.

Am folosit drept titlu pentru Figura 5 termenul”dezvoltare educațională incluzivă”, deoarececuvântul ”incluziv” poate fi folosit drepttermen-umbrelă pentru a defini un anumitcadru de valori conectate cu o serie de activitățieducaționale. Sunt și alte cuvinte care pot fiutilizate în acest mod – de exemplu, „democratic”,„bazat pe valori”, „durabil”, „antipărtinire” –pentru a contura o abordare generală. Pentrunoi nu contează ce cuvânt este ales pentru a

îndeplini această funcție integratoare, atâtatimp cât necesitatea unui termen-umbrelăeste recunoscută, activitățile compatibile sunt

conectate între ele și sunt create alianțe întresusținătorii lor.

12 Hart, S., Dixon, A., Drummond, M.J. and McIntyre, D. (2006) Learning without limits, Buckingham, Open University Press. Hart, S. (1996) Beyond

special needs: enhancing children’s learning through innovative thinking, London, Paul Chapman Publishing. Hart, S. (2000) Thinking through teaching: a

framework for enhancing participation and learning, London, David Fulton.





Învățăm despe depti

Indexul încurajează pracci similare cu Premiul

privind Respectarea Drepturilor în Şcoli, creat de

UNICEF Marea Britanie,13 însă le încorporează în

transformările mai ample din cadrul culturilor,policilor și praccilor școlare, care pot genera

schimbări pentru o durată mai mare. S-ar putea ca

studierea drepturilor să nu e o acvitate familiară

pentru unele școli. De aceea am inclus, la paginile

188-189, câteva documente fundamentale privind

drepturile omului, iar la pagina 190 avem drepturile

planetei, sau ”drepturile mamei Terra”, legate de

indicatorul A2.3, ”Şcoala încurajează respectul

pentru integritatea planetei Pământ”.

Conectaea la alte sisteme bazate pe valoiFaptul că ne-am întemeiat concepția de dezvoltare

educațională pe valorile incluzive are multe în

comun cu alte abordări ale educației, și ele bazate

pe valori, așa cum este sistemul didacc Living-

Values („Valori Trăite”), folosit într-un număr de școli

din Marea Britanie și din străinătate. Acest sistem

a fost elaborat de adepții grupului spiritual sau

religios Brahma Kumaris, ind ulterior popularizat

de către un fost director de școală primară din

comitatul Oxford, Neil Hawkes14. Sistemul se edică

pe douăsprezece valori declarate a universale:

libertate, cooperare, toleranţă, fericire, sinceritate,

dragoste, pace, smerenie, respect , responsabilitate,simplitate și unitate. Adulții și copiii își concentrează

atenția pe câte o valoare în ecare lună, ceea ce

formează un punct de referință constant în acvități

formale și mai puțin formale pentru adulți și copii.

În praccă, unele dintre școlile care adoptă această

abordare își denesc propriul cadru de valori în

consultație cu personalul și/sau copiii. Alte școli

consideră că setul de valori rezultat din asemenea

negocieri se referă doar la copii și servește pentru a

le îmbunătăți comportamentul. Însă cadrul nostru de

valori, precum și sistemul Living-Values, se referă la

toți, fără limite.

Examinând sistemul Living-Values, ne-am dat seama

că trebuie să adăugăm la cadrul nostru de valori și

nonviolenţa. În același mp, deși lista noastră de

valori coincide, parțial, cu lista lor, în Living-Values nu

se pune accentul pe egalitate, drepturi, parcipare,

comunitate și durabilitate, valori esențiale pentru

13 www.unicef.org.uk/rrsa14 Hawkes, N. (2003) How to inspire and develop positive values in your classroom, Cambridge, LDA. Frances Farrer (2000): A quiet revolution.

The story of the development of values education at West Kidlington Primary School in Oxfordshire, Oxford, Rider.

Acvitatea ”Deptile mele”




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r econcepția noastră de incluziune. Nu susținem că

valorile incluzive sunt universale sau împărtășite de

toată lumea. Dimpotrivă, mulți oameni acvează

în baza unor valori care smulează educația și

dezvoltarea societății în direcții cu totul diferite de

cele pe care ni le-am dori noi.

unicaea dabilități, a inclzinii și adimensinii globale

Figura 6 demonstrează cum documentele

guvernamentale divizează preocupările Cadrului

Național pentru Durabilitatea Şcolilor și pe cele ale

Dimensiunii Globale pentru Şcoli. Cum ne arată

diagrama, aceste preocupări se suprapun. Figurile 7

și 8 de la paginile următoare denotă faptul că ecare

este reprezentată integral în indicatorii Indexului –

un argument puternic pentru tratarea ambelor din

perspecva acestui cadru de valori. Alte intervenții

enumerate în Figura 6 se pot reecta și ele, în mod

similar, în anumiți indicatori ai Indexului .

FIGurA 6. Inițiave spapse

Dimensiunea globală

Incluziunea și parciparea

Cumpărarea și deșeurile

Energia și apa

Mîncarea și băutura

Călătoria și tracul

Clădirile și terenurile

Bunăstarea locală

Cetățenia globală

Diversitatea

Dezvoltarea durabilă

Valorile și percepțiile

Drepturile omului

Jusția socială

Interdependența

Soluționarea conictelor

Opt căi de acces spe școli dabile Opt concepte-cheie pent dimensinea globală

Dezvoltaea întegii școli, n inițiave șipogame ăzlețe

Există mai multe organizații care le propun școlilor

”programe” sau inițiave ce țin de vreunul din

subiectele enumerate în Figura 5 – de exemplu,

promovarea durabilității sau a sănătății. Se așteaptă

ca ulterior profesorii să integreze problemeleelucidate și lecțiile învățate în propriile lor planuri

didacce. Multe din aceste programe sunt bine

gândite și pline de inspirație. Însă durabilitatea lor

este îndoielnică, dacă nu există deja un spațiu pentru

ele și dedicația de a le integra în acvitățile didacce

ale școlii. Este foarte important să se aleagă corect

momentul pentru asel de intervenții, încât ele

să vină în școală în momentul când au potențialul

de a da un impuls care va connua ceea ce fusese

început. Poate că o inovație la scară mai mică, într-

un domeniu studiat de către personal, cu acvități

incluse în planul de lucru, va produce un impact mai

profund și va conduce la o transformare mai radicală.





FIGurA 7. Indicatoii pent opt căi de acces spe dabilitate15

Dimensinea globală

A1.8 Şcoala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre oamenii din întreaga lume.

C2.6 Lecțiile promovează înțelegerea asemănărilor și a diferențelor dintre oameni.

C1.7 Copiii studiază Pămîntul, sistemul solar și universul.

C1.8 Copiii studiază viața de pe Terra.

Inclzinea și pacipaea

A2.4 Incluziunea este concepută ca o sporire a parcipării tuturor.

Toți ceilalți indicatori

Cmpăătile și deșeile

B1.13 Şcoala contribuie la reducerea deșeurilor.

Enegia și apa

B1.12 Şcoala își reduce amprenta de carbon și consumul de apă.

C1.2 Copiii cercetează importanța apei.

C1.9 Copiii cercetează sursele de energie.

Mîncaea și băta

C1.1 Copiii explorează ciclurile de producție și de consum alimentar.


Călătoiile și taclC1.5 Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii migrează în cadrul localității și prin lume.

Clădiile și teenile

B1.11 Clădirile și terenurile școlare sînt amenajate pentru a permite parciparea tuturor.

C1.4 Copiii se informează despre locuințe și clădiri.

Bnăstaea locală

A1.10 Şcoala și comunitățile locale se dezvoltă reciproc.

A2.9 Şcoala îi încurajează pe copii și pe adulți să se simtă sasfăcuți de sine.A2.10 Şcoala contribuie la starea de sănătate a copiilor și a adulților.

C1.6 Copiii învață despre sănătate și relații.

15 www.teachernet.gov.uk/sustainableschools




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e

FIGurA 8. Indicatoi pent opt concepte-cheie pentdimensinea globală16

Cetățenia globală

A1.7 Şcoala este un model de cetățenie democracă.

A1.8 Şcoala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre oamenii din întreaga lume.Dimensiunea C, unde toți indicatorii trebuie să e conectați la nivel local și global.

Divesitatea

A1.9 Adulții și copiii conșenzează că idencarea cu un anumit gender se poate realiza într-o

varietate de moduri.

C2.6 Lecțiile promovează înțelegerea asemănărilor și a diferențelor dintre oameni.

Dezvoltaea dabilă

A2.3 Şcoala încurajează respectul pentru integritatea planetei Pămînt.


B1.13 Şcoala contribuie la diminuarea deșeurilor.C1.7 Copiii cercetează Pămîntul, sistemul solar și universul.


C1.9 Copiii examinează sursele de energie.

Valoile și pecepțiile

A2.1 Şcoala dezvoltă valori incluzive comune.

Deptile omli

A2.2 Şcoala încurajează respectarea tuturor drepturilor omului.

Jsția socială

A2.7 Şcoala contracarează toate formele de discriminare.

Intedependența


C1.1 Copiii explorează ciclurile de producție și de consum alimentar.

C1.2 Copiii cercetează importanța apei.

C1.3 Copiii învață despre îmbrăcăminte și decorarea corpului.

C1.5 Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii migrează în cadrul localității și prin lume.

C1.7 Copiii cercetează Pămîntul, sistemul solar și universul.

Solționaea conictelo

A2.8 Şcoala promovează interacțiunea nonviolentă și soluționarea pașnică a neînțelegerilor.

16 http://esd.escalate.ac.uk/2179





Ce însemnătate au valorile incluzive pentru modul

în care predăm și învățăm? Dacă valorile se referăla felul în care ar trebui să trăim împreună, atunci

curricula conțin ceea ce am putea învăța pentru a

trăi mai bine. După publicarea edițiilor precedente

ale Indexului , ni s-a întâmplat să declarăm că Indexul

stabilește însemnătatea valorilor incluzive pentru

toate aspectele școlii – în cancelarie, în sălile de

clasă, pe terenul de joacă, în relațiile dintre și printre

copii și adulți și în modul în care predăm și învățăm.

Acum însă ne dăm seama că am lăsat neobservată

o mare lacună: nu am reușit să specicăm rolul

cadrului nostru de valori pentru conținutul

acvităților de predare și învățare. În lunga perioadă

de rigiditate privind planicarea curriculumului în

școli, care se instaurase ca urmare a introducerii

Curriculumului Național la sfârșitul anilor 1980,

presiunea guvernului în determinarea a ceea ce

trebuie învățat părea imposibil de contracarat și nici

nu puteam visa la o alternavă.

În această ediție, ne-am străduit să eliminăm lacuna

privind curriculumul, deși la momentul de fațăposibilitățile de inovație în curriculum, îndeosebi în

școlile secundare, sunt nemaipomenit de limitate.

Sugesile pentru curriculum formează o nouă

secțiune în dimensiunea C din prezenta ediție

revizuită a Indexului (v. paginile 121-158). În acest

mod, sperăm să smulăm, în Marea Britanie și în

străinătate, discuțiile despre natura curriculumului

incluziv, despre materiile predate în școli și de ce

sunt alese anume acestea, și despre cum ar trebui

să e curriculumul adecvat pentru secolul XXI.

Considerăm că, dacă educația urmează să devinăparte din soluția pentru problemele presante ale

mediului și ale societății la nivel național și global,

trebuie să schimbăm urgent modul în care sunt

structurate în școli cunoșnțele și abilitățile. Sperăm,

așadar, că ideile noastre privind curriculumul vor

face valuri care se vor uni cu cele create de alții,

generând impulsuri pline de energie.

Sensul termenului „curriculum școlar” se compune

din două elemente. El se poate referi la intențiile de

predare, acvitățile de învățare planicate și modul

în care acestea sunt structurate în rubrici temace.

El mai poate conține și tot ceea ce copiii și adulții învață în cursul experienței lor școlare. Modul cum

învățăm și predăm poate face și el parte din acest

curriculum mai puțin formal. Indexul îi încurajează pe

oameni să reecteze asupra relației dintre predare

și învățare. Dacă examinăm minuțios experiența

de învățare a copiilor, avem șansa de a apropia mai

mult ceea ce se predă de ceea ce se învață. Indexul

le propune adulților și copiilor oportunități pentru

a prelua controlul, într-o anumită măsură, asupra

aspectelor mai puțin formale ale curriculumului,

care uneori se dovedesc a și cele mai inuente.

De exemplu, în tentava de a combate crearea unor

ierarhii prin intermediul cărora copiii și adulții învață

care le este locul, Indexul smulează discuții despre

modul în care educația poate transforma, și nu doar

reproduce, modelele existente de relații sociale.

Însă în această ediție a Indexului am mai examinat

și impactul valorilor incluzive asupra aspectului mai

formal al curriculumului – conținutul planicat al

lecțiilor. Ne dăm seama că modul în care percepemcurricula este inuențat de concepțiile noastre

asupra școlilor și sălilor de clasă. Se poate considera,

de exemplu, că școlile mai curând contribuie la

educația din comunitate decât o monopolizează.

Putem considera că sălile de clasă cuprind universuri

întregi între cei patru pereți. Dacă aceasta ne este

viziunea, atunci curricula se ocupă de educația

întregii comunități, a noastră a tuturor, nu numai

a copiilor din școală. Curricula pot formula modul

în care adulții și copiii își doresc să-și structureze

învățarea și cunoșnțele existente despre lume. Înacest sens, ele nu se limitează doar la școli sau la anii

de școală.

Să ascltăm de impeave

Un cadru de valori este o modalitate delicată de

a formula niște angajamente și de a determina

conținutul curriculumului. Dar poate că e cazul să

le mai înviorăm. Către sfârșitul vieții sale, Theodor

Adorno, un teorecian social, a ținut un discurs în

care își exprima îngrijorarea cu privire la reacțiaeducației la lecțiile Holocaustului:

Să ne ocupăm de curriculum




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e”Principala cerință față de educație este

ca Auschwitz-ul să nu se întâmple din nou.

Prioritatea acestei cerințe față de oricare alta

este atât de mare, încât nu cred că e nevoie să

o jusc. Nu pot înțelege de ce până acum i s-a

acordat atât de puțină atenție.”17

Adorno a folosit Holocaustul ca pe o metaforă

pentru toate conictele distrucve, dezumanizante

din lume, la prevenirea cărora educația ar putea

contribui. El ne cere să permitem cunoșnțelor

noastre despre faptul că o societate poate regresa

la o stare barbară să transforme modul în care ne

educăm copiii. Indexul conține indicatori legați

direct de valorile nonviolenței și de respectarea

diversității, care stau foarte aproape de cele

menționate de Adorno. Însă argumentele în favoarea

creării unei noi relații a oamenilor cu mediul, dacăvrem să ne păstrăm sursele de viață, sunt la fel de

convingătoare ca necesitatea de a evita rasismul și

alte conicte. Aceasta presupune studierea efectului

celor consumate asupra noastră și examinarea

modalităților de a face alegeri noi. Publicațiile

guvernului dedicate promovării unor școli durabile,

conșente de ecologie și acve în domeniu sunt pe

cale de a sugera că durabilitatea ar putea deveni

un principiu director pentru întregul curriculum,

conducând la revizuirea acestuia:

”Dezvoltarea durabilă este o dimensiune

transversală a Curriculumului Național (...) Un

curriculum conceput pentru a ange (...) un

viitor în care nimic nu se oferă din ociu (...) s-ar

deosebi de cel care se predă în multe școli.”18

Așadar, cadrul nostru de valori solicită reecție

asupra naturii curriculumului, pentru ca acesta să

încurajeze luarea măsurilor pentru durabilitate,

să reecte drepturile, să unească oamenii la nivelglobal, să le ofere copiilor o doză de control

asupra propriei vieți și să-i pregătească pentru a

deveni cetățeni acvi la nivel național și global.

Am structurat sugesile noastre pentru un nou

curriculum în jurul acestor idei.

Rubricile și congurația curriculumului

În Figura 9 de la pagina următoare am prezentat

rubricile pentru două curricula. În partea dreaptă

avem o listă tradițională de discipline. Orice școală

care a acvat pe parcursul ulmei sute de ani ar

recunoaște această structură; ea este familiarămajorității școlilor din întreaga lume. Dacă ne gândim

la originea acestei liste, ne dăm seama că ea n-a fost

concepută pentru a trezi interesul tuturor copiilor,

ci pentru a pregă un grup social de elită pentru

studii universitare tradiționale. În partea stângă sunt

propuse cursurile pentru un curriculum global, bazat

pe ideea de drepturi și durabilitate. Aceste rubrici nu

reprezintă cursuri, însă se presupune ca are să li se

acorde un statut egal cu subiectele sau disciplinele

tradiționale.

Noul curriculum a fost construit după ce am luat

în considerare efectul cadrului nostru de valori, al

lecturilor, al experienței și al conversațiilor noastre

cu colegii. De exemplu, un coleg din Hong Kong a

sugerat o completare la schița pentru schema ce

corela curriculumul cu nevoile de bază – hrana, apa,

îmbrăcămintea, adăpostul, sănătatea și îngrijirea:

”Sun Yat-sen19 a spus că nevoile de bază sunt hrana,

îmbrăcămintea, adăpostul și transportul ”.20 Ca

urmare a acestei convorbiri, transportul a fost inclus

în curriculum drept un subiect esențial, exns ind

pentru a cuprinde ”când, în ce mod și din ce cauză

oamenii se deplasează în cadrul localității și prin

lume”. El include aspecte legate de modurile de

transportare, comerț și migrația internă și externă.

Aceasta ne permite să facem în cadrul curriculumului

conexiunea cu una dintre cele mai importante

întrebări privind incluziunea în țările prospere:

„Ce înseamnă o polică migrațională ecă?” La

explorarea acestei întrebări copiii pot ajutați să

înțeleagă nivelul de neîncredere față de mulți dintrecei care au fugit de conict sau de sărăcie și au

căutat azil sau un loc de muncă într-o altă țară.

Rubricile din partea stângă a Figurii 9 captează

preocupările comune oamenilor de pretundeni. Ele

ar putea ulizate pentru a elabora un curriculum

17 Adorno, T. (1966) Prezentat inițial ca prelegere radiofonică la 18 aprilie 1966, sub denumireaPadagogik nack Auschwitz,textul a fost tradusă ulterior în engleză ca Educaon aer Auschwitz („Educația după Auschwitz”) în Adorno, T. (2005) CricalModels: Intervenons and catchwords, New York, Columbia University Press. Disponibil online la adresa hp://ada.evergreen.edu/~arunc/texts/frankfurt/auschwitz/AdornoEducaon.pdf

18 Department for Children, Schools and Families (2009): S3: Sustainable school self-evaluaon, London, DCSF.19 Lider polic din China de la mijlocul secolului XX.20 Heung, V. (2009), comunicare personală.





în orașele și satele din China, Birmania sau Republica

Democrată Congo, precum și Anglia sau Germania,

conectând asel oamenii din aceste țări și medii.

Ele reprezintă temelia unui curriculum potrivit

pentru vârsta de la trei la o sută trei ani, pentru

învățământul preșcolar, primar, secundar și superior.

Subiectele pot conectate la experiențe comune

pentru toți copiii, indiferent de realizările

lor. Ele țin de acvitățile oamenilor din comunitățile

din jurul școlilor și asel permit ca familiile tuturor

copiilor să contribuie la curriculum. Acvitățile

și munca sunt privite împreună, pentru ca școlile

să-i obișnuiască pe copii să perceapă munca drept

o acvitate remunerată, alături de alte acvități

din viața lor. Reectând diversele puri de muncă

efectuate de obicei, un asel de curriculum va

estompa disncțiile dintre învățământul vocațional și

cel academic.

Curriculumul bazat pe drepturi din Figura 9

este conturat prin intermediul indicatorilor și

a întrebărilor din dimensiunea C, secțiunea 1:

Elaborarea unor curricula pentru toţi (a se vedea

Figura 10). Sugerăm să răsfoiți acum secțiunea

dedicată curriculumului. Paginile despre curriculum

sunt colorate cu o tentă disnctă, în semn de

recunoaștere a faptului că această parte a Indexului

ar putea tratată în mod diferit, în dependență de

școală. Se oferă câteva pagini cu idei orientave

pentru ecare indicator, care pot exnse și

adaptate condițiilor specice ale unei anumite școli.

Fiecare parte a Indexului este împărțită în mai multe

rubrici, o altă caracteriscă disncvă a acestei

secțiuni a Indexului . În consecință, avem o schiță decurriculum, sucient de detaliată pentru ca școala

să-și poată crea propriul curriculum în baza ei (dacă

va în stare să recreeze modul în care acvau școlile

cândva, înainte de impunerea unui curriculum

național). Ne-am străduit să eliminăm posibilele

probleme, consultând literatura de specialitate și un

grup de experți în domeniu.

Dar s-ar putea să depistați totuși omisiuni sau

probleme care, după părerea Dvs., nu sunt formulate

sucient de exact. Vă încurajăm să ne comunicațidespre aceasta. Suntem pe cale să deschidem un

site web, unde ne puteți transmite părerile Dvs.

(www.tonybooth.org; contactați-mă la adresa info@

tonybooth.org).

Fiecare parte urmează un model, în care se fac

conexiuni între probleme, la nivel local și global,

luându-se în considerare eca și polica și

FIGurA 9. O compaație a bicilo din ciclmun ciclm global bazat pe depti

Hrana

Apa

Îmbrăcămintea

Locuințele /construcțiileTransportul

Sănătatea și relațiile

Mediul

Energia

Comunicarea și tehnologiile de comunicare

Literatura, arta și muzica

Munca și acvitatea

Eca, puterea și conducerea

un ciclm tadițional

Matemaca

Limba și literatura

Limbile străine moderne

FizicaChimia

Biologia

Geograa

Istoria

Designul și tehnologiile

Arta plască

Muzica

Religia

Educația zică

Educația personală, socială și pentru sănătate




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r efăcându-se legătura dintre trecut, prezent și

viitor21. Forma curriculumului reectă tradiția de a

încuraja dezvoltarea curriculumului prin intermediul

experienței comune a copiilor. Un loc important le

este acordat problemelor de mediu. Sugerăm ca

ecare școală să mențină legătura cu o sursă de apă:

un izvor sau un râu din localitate și, de asemenea,un râu dintr-o altă parte a lumii22. Înțelegerea

râurilor din alte țări oferă o perspecvă asupra

vieții în această țară, a climei și, probabil, a originii

conictelor locale.

Adaptaea no cicla tadiționale

În Figura 9 vedeți două săgeți. Şcolile primare și

secundare din Anglia își exnd curriculumul așa cum

am sugerat, prin acvități „transcurriculare”, în baza

subiectelor din rubricile din stânga. Multe școli au

integrat deja în acvitățile de predare și învățarediverse aspecte ale sugesilor cu privire la cetățenie,

durabilitate și promovarea sănătății, conferind o

dimensiune globală subiectelor transcurriculare,

proiectelor și soluționării problemelor. Şcolile

instuie zile ecologice și săptămâni de promovare

a durabilității, urmăresc deceniul durabilității,

folosesc Jocurile Olimpice sau înscenările pentru

a explora interdependența globală, nanțele,

produsele alimentare, eca, autoritatea și guvernul.

Ele au înințat proiecte în domeniul tehnologiei

pentru a dispersa informații și a explora reciclarea și

conservarea energiei. Şcolile pot folosi materialele

pentru a corela în connuare un curriculum mai

tradițional cu viața și experiența copiilor, ulizând

ideile din domeniile care au primit mai puțină atenție – de exemplu, „îmbrăcămintea și decorarea corpului”

și „transportul”.

Elaborarea unui curriculum pentru secolul XXI

Cu toate acestea, în Figura 9 există două săgeți.

Schițând un curriculum alternav, am ținut să

ne asigurăm că și în noul sistem sunt incluse

cunoșnțele asociate cu curricula tradiționale.

Conținuturile cursurilor de zică și chimie ar putea

face parte din studierea Pământului, a sistemului

solar și a universului, dar ele reapar și în multealte domenii – zica în special, în analiza energiei.

Biologia apare în înțelegerea ciclurilor alimentare

și a sănătății, dar are și un loc central în înțelegerea

biodiversității. Desigur, orice școală va dori ca elevii

să e alfabezați și inițiați în matemacă. În sistemul

nostru, alfabezării îi este acordată o atenție

deosebită: ea ține de comunicare, dar parcipă și în

toate celelalte domenii curriculare.

21 Kari Nes a descris o discuţie similară privind elaborarea curriculumului principal în Norvegia: Nes, K. (2003) Why does education for all haveto be inclusive education?, în Allan, J. (ed.) Inclusion, Participation and Democracy: What is the purpose? London, Kluwer Academic Publishers.

22 Ideea conectării la un rîu local vine din ‘Cărturăria ecologică’: Stone M. and Barlow, Z. (2005) Ecological Literacy: Educating our children fora sustainable world. San Francisco, Sierra Club Books. Ea corespunde şi practicii poporului maori, conform căreia prima etapă a prezentăriiformale a unei persoane presupune identicarea rîului ei, ca sursa vieţii sale.

Figa 10. Indicatoi pent Dimensinea C, Secținea 1:Elaboaea no cicla pent toți

1 Copiii explorează ciclurile de producție a alimentelor și de consum alimentar.

2 Copiii cercetează importanța apei.

3 Copiii învață despre îmbrăcăminte și decorarea corpului.

4 Copiii se informează despre locuințe și clădiri.

5 Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii migrează în cadrul localității și prin lume.

6 Copiii învață despre sănătate și relații.

7 Copiii cercetează Pămîntul, sistemul solar și universul.8 Copiii studiază viața de pe Terra.

9 Copiii cercetează sursele de energie.

10 Copiii învață despre comunicare și tehnologiile de comunicare.

11 Copiii interacționează cu și creează literatură, artă și muzică.

12 Copiii învață despre muncă și o corelează cu desfășurarea propriilor interese.

13 Copiii învață despre ecă, putere și guvernare.




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e Istoria apare în ecare parte a curriculumului

datorită necesității de a face legătura dintre trecut,

prezent și viitor, o concepție care pare să vină

în concordanță cu poziția Asociației Istoricilor,

exprimată cu ocazia revizuirii de către guvern a

curriculumului pentru învățământul primar în 2009:

”Noi sprijinim pe deplin (...) elaborarea unui

Curriculum Național mai puțin prescripv și mai

exibil, care valorică discipline precum istoria ca

instrumente de învățare.”23

Matemaca, de asemenea, devine un subiect

interdisciplinar. Unii se îngrijorează că natura

ierarhică a cunoșnțelor din domeniul matemacii

impune ca aceasta să e predată ca disciplină

separată; dacă o tratăm ca pe o disciplină care

informează alte subiecte, elevilor le va greu săo înțeleagă. În același mp, alții se neliniștesc că

elevii nu sunt movați să-și formeze competențe

matemace și poate că de aceea nu ang

performanțe, dacă matemaca este predată ca

un subiect detașat de lumea reală. A percepe

matemaca drept o resursă transcurriculară nu este

incompabil cu a o prezenta copiilor ca pe un sistem

complex de gândire, pe măsură ce ei înaintează prin

învățământ. Când facem ceva într-un mod nou, noi

sunt și problemele care necesită rezolvare.

Compaații

Analiza Rose a fost una din cele trei analize pentru

trecerea în revistă a învățământului primar, care a

făcut propuneri pentru un curriculum revăzut, la

sfârșitul primului deceniu al secolului XXI. Structurile

propuse de aceasta sunt prezentate în Figura 11.

Opiniile exprimate se bazează pe principii care se

suprapun cu cadrul de valori al Indexului . Totuși,

ele sunt structurate după rubricile curriculumului

obișnuit. Deși sunt vizibile subiectele transversale,

rubricile suportă în connuare greutateaexpectanțelor tradiționale. Toți au avut grijă ca noul

curriculum pentru școala primară să corespundă

curriculumului pentru școala secundară, organizat

după subiecte, fapt care le-a limitat aspirațiile.

Ce poate ealizat pin înaintaea nomodicăi la ciclm?

Sugesile Analizei Rose și cele ale Analizei Alexander,

mai exnsă, nu au fost implementate de către guvern

– deci nu ne așteptam nici ca sugesile noastre să e

puse imediat în acțiune la scară națională. Singuranoastră speranță este ca prin puterea ideilor noastre

să-i angajăm și pe alții într-un dialog. Ne încurajează

să șm că, spre deosebire de un curriculum

tradițional, curriculumul propus de noi este mai

aproape de ceea ce oamenii învață, de regulă, în

afara școlii și în educația extracurriculară. Este

curriculumul care reectă cel mai îndeaproape viața,

experiența și viitorul copiilor. Suntem la fel de siguri

că un curriculum școlar trebuie să se ae în connuă

schimbare, cum suntem convinși că e nevoie să nedezvățăm a atât de dependenți de petrol și de alte

resurse nite ale planetei, să înțelegem că planeta

nu mai poate absorbi cantatea enormă de deșeuri

produse de noi. Noi credem ca aceste probleme sunt

legate între ele. Rămânem opmiș.

23 Historical Association (în Independent Review of Primary Curriculum DCSF 2009)




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e

FIGurA 11. Cicla noi în locl celo vechi?

Analiza independentă (inițiată deguvern) a curriculumului pentru școalaprimară (Analiza Rose)

Analiza curriculumului pentrușcoala primară, efectuată laCambridge (Analiza Alexander)

Programa pentru claseleprimare, bacalaureatulinternațional24

Înțelegerea limbii engleze, acomunicării și a limbilor

Limba, comunicarea orală, lecturași scrierea Limba

Înțelegerea matemacăMatemaca Matemaca

Înțelegerea șințică și tehnologică Şința și tehnologiaŞința

Înțelegerea istorică, geogracă șisocială Locul și mpul Şințele sociale

Înțelegerea dezvoltării zice, a

sănătății zice și emoționale Sănătatea zică și emoțională

Educația personală, socială și

zică

Înțelegerea artelor Artele și creavitatea Artele

Educația religioasă Religia și credințele

Educația civică Educația civică și eca

Acvitatea ”Micofnl impovizat”, copii din intenat ce își expimă doințele pent a înt-o familie

24 www.ibo.org/pyp/curriculum/Index.cfm




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e Bariere, resurse și susținere

Adulții și copiii integrați în învățământ posedă deja

o mare cantate de cunoșnțe detaliate, care îi potajuta să-și dezvolte propriile școli. Aceste cunoșnțe

pot cel mai bine puse în aplicare atunci când sunt

împărtășite în mod deschis și sunt salutate ca o

contribuție la dialog.

”Barierele în învățare și parcipare”, ”resursele

pentru promovarea învățării și a parcipării” și

”suportul pentru diversitate” sunt trei noțiuni-cheie

ale Indexului , care ne pot ajuta să conturăm și să

direcționăm asemenea cunoșnțe comune și să

determinăm domeniile ce urmează a cercetate în connuare, asel încât să se poată lua niște

decizii bazate pe informații. Întrebările din Figura

12 interconectează aceste trei noțiuni. Când sunt

împărtășite în cadrul unui proces parcipav și

sunt legate de dezvoltarea valorilor incluzive, ele

pot genera idei pentru revizuire, planicare și

implementare chiar și fără indicatorii și întrebările

din Partea 4 a Indexului .

Baiee în calea învățăii și a pacipăii

Învățarea și parciparea sunt limitate când copiii

se confruntă cu anumite „bariere”. Acestea pot

exista în legătură cu orice aspect al școlii: clădirile

și accesul zic; organizarea, culturile și policile

școlare; relația dintre copii și adulți; principiile

de predare și învățare. Barierele pot găsite, de

asemenea, în afara limitelor școlii, în familii și în

comunități, precum și în cadrul unor evenimente

și polici naționale și internaționale. Însă ar trebui

să rezistăm tentației de a vedea barierele în calea

învățării și parcipării numai în locurile care se aă

în afara responsabilității noastre, unde avem puțină

putere de a acționa. Deși trebuie să ne ocupăm detoate barierele, încercările noastre de a elimina

barierele din școală trebuie să se concentreze asupra

barierelor pe care personalul, copiii și familiile

acestora sunt capabili să le elimine, îndeosebi dacă

își unesc eforturile.

Idencarea barierelor din calea învățării și a

parcipării nu înseamnă să arătăm ce nu e bine

într-o școală. Incluziunea este un proces innit,

care presupune o connuă descoperire și eliminare

a limitelor parcipării și învățării. Descoperireabarierelor și elaborarea unor planuri pentru a le

reduce, într-un spirit de colaborare deschisă, sunt

întotdeauna semne de progres.

Înlociea „ceințelo edcaționalespeciale”

Folosirea noțiunii de „bariere în învățare și

parcipare” pentru a ajuta la soluționarea

dicultăților educaționale poate înlocui idencarea

copiilor ca ind cu „cerințe educaționale speciale”.Ideea că dicultățile educaționale pot soluționate

prin echetarea copiilor în acest mod și mai apoi

prin intervenția individuală are limite considerabile.

Dacă privim „deciențele” sau afecțiunile copiilor

ca principala cauza a dicultăților educaționale,

pierdem din vedere barierele din celelalte aspecte

ale mediilor și sistemelor și omitem dicultățile

întâmpinate de copiii fără echetă. Aceasta îi face

pe copii să e văzuți prin prisma „decienței”, nu ca

persoane depline care ar putea supuse unei serii

întregi de presiuni de excludere.

FIGurA 12. Baiee, esse și spot• Ce bariere de învățare și parcipare apar în cadrul școlii și al comunităților sale?

• Cine resimte barierele în învățare și parcipare?

• Cum pot minimalizate barierele în învățare și parcipare?

• Ce resurse sînt disponibile pentru a susține învățarea și parciparea?

• Cum pot mobilizate resursele adiționale pentru a susține învățarea și parciparea?

• Cum ar trebui ulizate resursele pentru susținerea învățării și a parcipării?




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r eEducația pentru copiii cu nevoi speciale nde să

ignore faptul că în anumite grupuri clasicate după

sex, clasă socială și etnie aceș copii pot să apară în

numere dezechilibrat de mari. De exemplu, în Anglia

aproape de două ori mai mulți băieți decât fete sunt

clasicați ca ”având cerințe educaționale speciale”25.

Același lucru se observă în cazul elevilor fără aceastăechetă, care se consideră că au o reușită relav

scăzută sau dicultăți de comportament. Stasca

rămâne neschimbată mp de decenii, însă i s-a

acordat destul de puțină atenție. Ea sugerează că

dicultățile educaționale, care constuie bariere

în calea învățării și a parcipării, ar putea legate

de interacțiunea dintre gen și condițiile școlare și

că reducerea barierelor necesită un mod nou de

gândire și acțiune vizavi de gen. Indexul somează

personalul școlilor să reconsidere modul în care

promovează și reacționează la diverse forme demasculinitate și feminitate și alte identăți de gen.

Echetarea copiilor ca „având cerințe educaționale

speciale” poate cauza reducerea așteptărilor. Dacă

o asemenea echetă există alături de clasicarea

copiilor ca „supradotați și talentați”, ea poate

încuraja crearea unei ierarhii de valoare a copiilor,

unde ei sunt „mai puțin normali”, „normali” și

”supranormali”. În praccă, se întâmplă ca aceiași

copii să e clasicați atât ca „având cerințe

educaționale speciale”, cât și ca ind „înzestrați și

talentați”. Multe școli depun efort pentru a-i aprecia

în mod egal pe toți copiii, în poda echetelor, însă

ele sunt nevoite să lupte împotriva unor concepții

larg răspândite și profund înrădăcinate, pe care tot

ele le promovează prin însăși prezența clasicării.

De aceea trebuie să ne gândim bine înainte de a

echeta pe cineva ca având „cerințe educaționale

speciale”, sau „CES”, sau oricare dintre acronimele

ce se folosesc pentru categoriile de „anormalitate”,cum ar „TEC” (tulburări emoționale și de

comportament, uneori adăugându-se S pentru

„Sociale”) sau „ADHD” (tulburare hiperkinecă cu

decit de atenție) și tendința tot mai populară de

a sugera despre copiii care nu se conformează că

„au ODD” (tulburare de opoziție și comportament

sdător). A reduce copilul la un acronim, o praccă

comună, reprezintă o deosebită lipsă de respect.

Drept răspuns stereopizat la existența dicultăților

educaționale, au fost introduse curricula speciale,

„diferențiate” și individualizate, precum și atenția și

observația profesorilor de sprijin, aceasta din urmă

riscând să împiedice relațiile elevilor vizați cu alți

copii și adulți. Când la lecție o acvitate presupune

lucrul în echipă, putem constata frecvent că uncadru didacc de sprijin, care de obicei este mai

puțin calicat decât un profesor, lucrează împreună

cu copiii din grija lui, așezându-i pe toți împreună,

deoarece se consideră că le este greu să se descurce

singuri. Acest model de grupare, menit să-i asiste

pe copiii percepuți ca având dicultăți (deși există o

mulțime de recomandări de a încerca alte abordări)

este un tribut adus noțiunii de „cerințe educaționale

speciale”, care limitează gândirea creavă cu privire

la modul cum ar putea ajutați aceș copii.

Termenul ”cerințe educaționale individuale” l-a

înlocuit pe cel de „cerințe educaționale speciale” în

limbajul unor APL și școli. Noul termen are meritul

de a unica polici și pracci ce țin de toți copiii

vulnerabili la presiunile de excludere din școli. Însă el

păstrează accentul pe abordarea individuală, în loc

să elimine barierele și să mobilizeze resursele din

culturile, policile și praccile mediului ca un întreg.

Ideea că dicultățile de învățare trebuie să e

depășite prin „eliminarea barierelor în învățare

și parcipare” a fost ulizată pe scară largă în

deceniul de după introducerea Indexului pentru

incluziune în anul 2000, în parte anume datorită

inuenței sale. Cu toate acestea, ulizarea acestei

idei în documentele ociale nu a fost însoțită de o

combatere adecvată a vechilor concepții și asel

termenul „cerințe educaționale speciale” a rămas în

circulație. El este folosit în „cercatele de cerințe

educaționale speciale”, la idencarea dicultăților

elevilor, conform Codului de Pracci privind CerinţeleEducaţionale Speciale,26 în planurile individuale

de învățământ și în rapoartele școlare cu privire la

cheltuieli. Deși nu sunt obligate prin lege să ulizeze

termenul, școlile sunt încurajate să desemneze

un angajat drept ”coordonator pentru cerințele

educaționale speciale”27 Sunt preferabili termenii

alternavi ”coordonator pentru sprijinirea învățării”,

”coordonator pentru dezvoltarea învățării” sau

25 Ofce for standards in education, (2010) The special educational needs and disability review, London, Ofsted.26 Department for Education and Skills (2001) The Special Educational Needs Code of Practice, London, DfES.27 Special Educational Needs Code of Practice and Teacher Training Agency’s ‘standards for special educational needs co-ordinators’




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e ”coordonator pentru incluziune”, deoarece aceșa

încurajează o reacție mai inovavă și mai exibilă

la barierele de învățare și parcipare, precum și

contribuie la reducerea acestora.

Când cadrele didacce urmează să preia controlul

asupra modului în care gândesc despre dicultățileeducaționale, ele ar putea limita ulizarea

termenului „cerințe educaționale speciale” la

cazurile când îndeplinesc niște instrucțiuni ociale,

permițând unor idei alternave despre barierele

în învățare și parcipare să impregneze culturile,

policile și praccile din școala lor. Această reecție

asupra modului în care se folosește terminologia

este importantă, dacă ne dorim să împiedicăm

rearmarea vechilor modalități de gândire. Alel, e

ușor a reduce sintagma „copil care se confrunta cu

bariere în învățare și parcipare” la ”copil cu bariere”și apoi a o folosi ca eufemism pentru ”copil cu cerințe

educaționale speciale”.

Modele sociale și individale de dizabilitate

Ulizarea termenului de „bariere în învățare și

parcipare” pentru desemnarea dicultăților cu

care se confruntă copiii, în locul termenului de

„cerințe educaționale speciale”, vine în opoziție

cu viziunea „medicală” de „deciență individuală”.

Aceasta din urmă provine din modelele socialeși medicale de dizabilitate. Dizabilitatea poate

denită ca o limitare pe termen lung „a funcțiilor

zice, intelectuale sau senzoriale”28, deși noțiunea de

dizabilitate intelectuală este problemacă și poate

sugera fără mov că există o cauză zică pentru

dicultățile de învățare. Dizabilitățile pot văzute

ca bariere în calea parcipării pentru persoanele cu

deciențe, dureri cronice sau boli. Un model medical

sau individual de invaliditate percepe barierele

cu care se confruntă persoanele cu dizabilități ca

o consecință directă a dizabilităților. O versiune amodelului social vede dizabilitatea ca ind constuită

din experiența de interacțiune dintre corpurile

persoanelor cu deciențe și mediul social și zic. De

multe ori, dizabilitățile sunt create în întregime în

cadrul mediului, sub forma unor atudini și pracci

discriminatorii și prin neeliminarea obstacolelor din

calea accesului și a parcipării. În alte cazuri, ele apar

ca urmare a interacțiunii dintre mediu și persoana cu

o deciență, durere sau boală cronică.

Şcolile nu sunt capabile să facă decât relav puțin

pentru a depăși deciențele, deși prolaxia bolilor

și crearea unui mediu sigur și ferit de pericole i-ar

putea ajuta pe unii copii să le evite. Cu toate acestea,

școlile pot reduce considerabil barierele produse deatudini și acțiuni discriminatorii, precum și barierele

instuționale puse în calea copiilor și adulților cu

dizabilități. Şcolile sunt obligate prin lege să facă

„ajustări rezonabile” pentru a sprijini parciparea

copiilor cu dizabilități29. Schimbarea din cadrul

culturii școlare va propulsată enorm, dacă se va

asigura faptul că școala este deschisă să angajeze

fără rezerve personal cu deciențe.

Disciminaea instțională

Barierele care afectează parciparea anumitorgrupuri și se reectă în modul în care instuțiile sunt

structurate sau gesonate presupun „discriminarea

instuțională”. Raportul Macpherson30, elaborat

în baza rezultatelor anchetei asupra modului în

care poliția a tratat omorul unui adolescent de

culoare, Stephen Lawrence, a adus în atenția publică

„rasismul instuțional” în organele de poliție, în

educație, în instuțiile medicale și serviciile sociale,

deși, desigur, o asel de discriminare nu este limitată

la sectorul public. Rasismul instuțional a fost denitca oferirea unor servicii în mod discriminatoriu „prin

prejudecată involuntară, ignoranță, nechibzuință și

stereopuri rasiste, care dezavantajează persoanele

de etnie minoritară”31, în baza unei deniții date de

Stokely Carmichael din SUA cu patruzeci de ani în

urmă. Dar discriminarea instuțională este mai largă

decât rasismul. Ea include modurile în care

instuțiile dezavantajează oamenii din cauza

sărăciei, sexului, dizabilității, clasei, etniei, orientării

sexuale, identății de gen, religiei, convingerilor și

vârstei. Discriminarea instuțională devine adânc încorporată în culturi și inuențează modul în care

sunt percepuți oamenii, precum și reacția pe care

o primesc ei. Discriminarea instuțională este

responsabilitatea tuturor membrilor instuției.

Așadar, chiar dacă discriminarea instuțională

a existat la locul de muncă înainte ca un anumit

angajat să i se alăture și chiar dacă angajatul a fost

28 Adaptat din: Disabled People’s International, (1982) Proceedings of the First World Congress, Singapore: Disabled People’s International.

29 Department for Education and Skills (2006) Implementing the Disability Discrimination Act in schools and early years settings, London, DFES.30 Macpherson, W. (1999) Stephen Lawrence inquiry (Macpherson report) Command Paper 4261, vol 1, London, Stationery Ofce.31 Ibid para 6.34




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r esupus presiunilor, ecare persoană este în connuare

responsabilă pentru orice discriminare rezultată și

pentru daunele cauzate de pracci discriminatorii,

care pot aplicate negândit. Discriminarea

instuțională creează bariere în calea parcipării,

iar în educație ea poate împiedica învățarea.

Discriminarea în serie poate rezulta în note proasteși pregăre slabă, care vor reduce șansele persoanei

de a-și găsi un loc de muncă. Ea poate condiționa

situația când personalul școlii nu mai reprezintă

comunitatea locală. Dezvoltarea incluziunii poate

atrage oamenii într-un proces dureros de combatere

a propriilor pracci, atudini și culturi instuționale

discriminatorii.

Rasismul, sexismul, discriminarea după gen,

discriminarea după clasă socială, homofobia, ura față

de transsexuali, discriminarea în baza dizabilității,discriminarea după vârstă și discriminarea în raport

cu religia și convingerile își au rădăcina comună

în intoleranță față de diferențe și ulizarea puterii

pentru a crea și a perpetua inegalitățile. Deoarece

oamenii sunt de multe ori mai familiarizați cu

discuțiile privind rasismul sau sexismul decât cu

cele despre discriminarea în baza dizabilității, s-ar

putea ca ei să e mai puțin conșenți de implicarea

persoanelor și instuțiilor în crearea dizabilității.

Faptul că în școli se acceptă pe larg excluderea

copiilor din mov că aceșa au o deciență sau sunt

clasicați ca „având dicultăți de învățare” constuie

un act de discriminare instuțională.

Intoleranță față de diferențe este legată de

„monoculturalism”, termen prin care instuțiile sau

grupurile de persoane denesc un anumit mod de

viață și identățile suportate de acesta ca singura

variantă acceptabilă de a . Când oamenii nu se simt

acceptați în instuțiile monoculturale, ei pot resimți

această respingere ca un caz de rasism, discriminare în baza dizabilității, sexism etc. În primele decenii

ale secolului XXI mai mulți policieni europeni, dar

de asemenea și un număr de persoane și organizații

care, alel, se ocupau de reducerea inegalității și-au

ridicat vocile împotriva ”mulculturalismului”32 33. S-a

sugerat că mulculturalismul a eșuat ca modalitate

de a uni într-o comunitate oamenii de etnii diferite.

Însă în acest mod, respingând o anumită formă de

mulculturalism, ei au promovat, conșent sau nu,

connuarea monoculturalismului și discriminarea

instuțională pe care o generează acesta.

Indexul ajută școlile să dezvolte mulculturi deschise

și complexe, susținute de elaborarea policilor de

combatere a discriminării. Aceste polici ar putea

merge mai departe de atât, dar toate se bazează peși se informează din instrumente guvernamentale

precum Legea privind egalitatea (2010). Cerințele

de acest fel trebuie proiectate în contextul unei

școli care răspunde cu determinare la diversitatea

valoricată a tuturor membrilor săi. Policile de

combatere a discriminării ar apoi puse în aplicare

pentru promovarea valorilor comune în cadrul școlii,

nu pentru a se conforma legislației, pur și simplu.

resse pent ssțineea învățăii și

pacipăiiReducerea barierelor la învățare și parcipare

presupune mobilizarea resurselor. Atunci când

valorile sunt clar denite și împărtășite de către

comunitățile din școală, ele devin o resursă

importantă. Se creează o direcție comună de

dezvoltare, sunt modelate decizii care ajută la

rezolvarea conictelor. Valorile incluzive îi movează

constant pe copii și pe adulți să promoveze

parciparea la învățare și la viața școlii în sens larg.

În mod similar, unicarea unor intervenții principiale în cadrul școlii, fapt care presupune existența unor

programe cu o varietate de tluri în contextul unei

abordări unice de dezvoltare, devine o resursă

datorită creșterii clarității și a coerenței. La fel ca și

în cazul barierelor, resursele pot găsite în ecare

aspect al unei școli: în culturi, polici și pracci;

în clădiri, echipamentul din sălile de clasă, cărți,

calculatoare; în personalul didacc și nedidacc, în

copii și neri, în părinți/îngrijitori, în comunități și

membrii consiliului administrav.

Întotdeauna există mai multe resurse pentru a

sprijini învățarea și parciparea decât se ulizează

la un moment dat. În oricare școală există o

multudine de cunoșnțe referitor la ceea ce

împiedică învățarea și parciparea copiilor. Unul

din scopurile principale ale Indexului este de a ajuta

școlile să pornească de la aceste cunoșnțe drept

sursă de informație pentru dezvoltare. Ideea că

diversitatea poate o resursă pentru învățare trece

32 Alibhai-Brown. Y (2000) After multi-culturalism, London, Foreign Policy Centre.33 Phillips. T (2004) Guardian, May 28th, 2004




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e ca un r roșu care se referă la colaborarea dintre și

printre copii și adulți. Probabil, resursele din rândul

copiilor, derivate din capacitatea lor de a-și conduce

propriul proces de învățare și de joacă și de a se

susține reciproc la joacă, învățare și parcipare,

sunt ulizate mult prea puțin, la fel ca și potențialul

personalului de a se sprijini pentru dezvoltareareciprocă.

Propunerile pentru un curriculum restructurat,

bazat pe principii incluzive conectează ecare arie

curriculară la nivel local și global, ceea ce movează

școlile să se folosească de resursele locale pentru

a sprijini curriculumul. Întrucât noul curriculum se

referă îndeaproape la viața copiilor și viața oamenilor

din comunitățile lor, se elucidează modul în care

mediul uman și zic local devine o resursă pentru

curriculum. Într-o sală de clasă poate încăpea întreaga localitate și chiar întreaga lume.

Ssțineea pent divesitate

Când se consideră că dicultățile educaționale

derivă din „cerințele educaționale speciale”

ale copiilor și nerilor, poate părea resc să ne

așteptăm ca susținerea să ia forma unor persoane

suplimentare care să lucreze cu anumiți copii

pentru a-i ajuta să-și depășească problemele.

Noi am adoptat însă o concepție mult mai largăa „susținerii”, care reprezintă toate acvităţile ce

sporesc capacitatea unei şcoli de a răspunde la

diversitatea copiilor şi a nerilor în moduri care îi

apreciază pe toţi egal . În acest fel, eforturile depuse

pentru a descoperi și a reduce barierele la învățare

și parcipare, precum și mobilizarea de resurse sunt

acvități de sprijin.

Întrucât, conform deniției noastre, dezvoltarea

incluzivă a predării și învățării este o acvitate

de susținere, această susținere îi include pe toți

membrii personalului, toți copiii și familiile lor. Când

acvitățile de învățare sunt concepute pentru a

promova parciparea tuturor copiilor, cerința pentru

sprijin individual este redusă. Profesorii oferă suport

atunci când planică lecțiile, gândindu-se la toți

copiii, recunoscând nivelurile lor diferite, interesele,

experiența și slurile de învățare. Copiii oferă suport

atunci când se ajuta reciproc. Poți ședea cu un copilcare se silește să înțeleagă terminologia la o lecție

despre biodiversitate sau poți planica lecția asel

încât ea să pornească de la o experiență comună

pentru toți copiii, să exndă învățarea pentru toți

și să folosească un limbaj accesibil. Acvitățile sunt

echivalente. Sprijinul individual acordat copiilor

ar trebui să e oferit întotdeauna cu intenția de a

încuraja o mai mare independență: pentru sporirea

capacității copilului de a învăța și a capacității

adulților și a copiilor de a-l include în acvitățile lorde învățare.

Acvitate în mpl libe




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r e

Materialele pentru analiză

Dezvoltarea unei școli în baza unui cadru de valori,

adică prin idencarea barierelor, a resurselorși a oportunităților de sprijin, se poate face mai

mult sau mai puțin sistemac. Această dezvoltare

poate include persoane, grupuri sau școli întregi.

Dimensiunile, secțiunile, indicatorii, întrebările și

chesonarele din Index oferă un cadru viitor care

poate contribui la un dialog amplu despre ceea ce

adulții și copiii vor să facă în connuare în procesul

de dezvoltare a școlii lor. De asemenea, aceste

materiale pot folosite în mod sistemac pentru

a revizui cadrul, a elabora un plan de dezvoltare

incluzivă și a-l implementa. Dacă nu ați făcut dejaacest lucru, ar putea o idee să răsfoiți lista de

indicatori din Partea 1 și indicatorii cu întrebări

din Partea 4, observând modul în care aceșa sunt

structurați și modul în care ei servesc drept rubrici

pentru întrebările care le conferă un înțeles.

Dimensinile și secținile

Analiza mediului educațional cu ajutorul

materialelor Indexului explorează posibilitățile

de dezvoltare de-a lungul a trei dimensiuniinterconectate: crearea culturilor incluzive,

elaborarea politcilor incluzive și dezvoltarea

practcilor incluzive. Figura 13 repetă triunghiul

din prezentarea generală, care ilustrează modul încare dimensiunile sunt conectate între ele, iar în

Figura 14 de la pagina următoare veți găsi rezumat

conținutul ecărei dimensiuni.

Experiența de ulizare a Indexului în multe școli

din multe țări conrmă că aceste dimensiuni sunt,

în general, văzute ca ind importante pentru

structurarea dezvoltării școlare. Ele pot considerate

ca parte a unei teorii de dezvoltare școlară. Deși

ecare reprezintă un domeniu important pentru

concentrarea efortului de dezvoltare, ele sesuprapun ocazional. Numai din experiența praccă

putem determina inuența culturilor și a policilor.

La fel cum detectăm valorile prin observarea

acțiunilor, tot așa vom înțelege natura policilor,

observând tentavele de a inuența pracca. Simplul

fapt de a scrie cuvântul „Polică” pe coperta unui

document nu-l face pe acesta o polică, dacă el

nu reprezintă și o intenție clară de a reglementa

pracca. Fără o strategie de implementare, un așa-

numit document de polică devine pur și simplu

un instrument retoric, bun doar de impresionat

inspectorii și oaspeții.

FIGurA 13. Indexl pent inclzineDimensinile de dezvoltae a școlii

E l a b

o a e a

P O L I T I

C I L O

r i n

c l u z i v

e

D e s f ă ș u a e a P r A C T I C I L O

r i n c l u z i v e

Ceaea CuLTurILOr inclzive




O a b o r d a r e u n i c ă a d e z v o l t ă r i i ș c o l i i v o a s t r e FIGurA 14. Dimensinile Indexului

Dimensinea A: Ceaea cltilo inclziveAceastă dimensiune se referă la crearea unei comunități protejate, primitoare, care acceptă, colaborează,

smulează, în care toți sînt apreciați. Se elaborează valorile incluzive comune, care apoi sînt comunicate

întregului personal, copiilor și familiilor acestora, consiliului administrav, comunităților din jur și tuturor

celorlalți care lucrează în școală și colaborează cu ea. Valorile culturilor incluzive ghidează deciziile cu privirela policile și praccile de moment, pentru a garanta că dezvoltarea este coerentă și connuă. Integrarea

schimbării în cadrul culturilor școlare asigură că aceasta este integrată în identatea adulților și a copiilor și

este transmisă nou-veniților.

Dimensinea B: Elaboaea policilo inclziveAceastă dimensiune asigură că incluziunea pătrunde în toate planurile legate de școală și îi implică pe

toți. Policile încurajează parciparea copiilor și a personalului din momentul intrării în școală. Şcoala

este încurajată să încorporeze toți copiii din localitate și să minimizeze presiunile de excludere. Policile

de susținere includ toate acvitățile care sporesc capacitatea unui cadru de a răspunde la diversitatea

celor care fac parte din el, de o manieră care îi apreciază pe toți în mod egal. Toate formele de sprijin sînt

unicate într-un cadru comun, menit să asigure parciparea tuturor și dezvoltarea școlii ca un tot întreg.

Dimensinea C: Dezvoltaea paccilo inclziveAceastă dimensiune se referă la dezvoltarea a ceea ce se predă și se învăță și la modul în care are loc

predarea și învățarea, asel încît să reecte valorile și policile incluzive. Implicațiile valorilor incluzive

pentru structurarea conținutului acvităților de învățare sînt prezentate în secțiunea „Elaborarea unor

curricula pentru toți” (a se vedea paginile 121-158). Învățarea este conectată la experiență, la nivel local și

global, precum și la drepturi, și cuprinde problemele legate de durabilitate. Învățarea este dirijată asel încît

acvitățile de predare și învățare să răspundă la diversitatea nerilor din cadrul școlii. Copiii sînt încurajați

să e acvi, reexivi, crici și sînt văzuți ca o resursă pentru învățare reciprocă. Adulții lucrează împreună și

asel își asumă cu toții responsabilitatea pentru învățarea tuturor copiilor.

Impotanța cltilo

Am plasat culturile de-a lungul bazei triunghiului,

subliniind semnicația lor. Policile și praccile

se vor dovedi durabile numai dacă vor reuși să

transforme culturile unei școli. Însă permanența

relavă a culturilor face dezvoltarea comunităților, a

instuțiilor și a sistemelor posibilă, dar și dicilă. Căci

anume prin intermediul culturilor schimbarea poate nu numai susținută, ci și respinsă.

Culturile sunt moduri de viață relav permanente,

care creează și sunt, la rândul lor, construite de către

comunitățile de oameni. Culturile sunt stabilite și

exprimate prin limbă și valori, prin poveș, istorii,

cunoșnțe, abilități, credințe, texte, artă, artefacte,

reguli formale și informale, ritualuri, sisteme și

instuții. Culturile pot conferi, consolida sau contesta

diferențele de autoritate. Ele instaurează o idee

colecvă despre cum se fac sau ar trebui făcutelucrurile. Ele contribuie la formarea de identăți,

asel încât oamenii se percep prin intermediul

acvității de grup. Idencarea cu acvitățile unui

grup oferă un mov pentru a le arăta nou-veniților

modurile de funcționare a grupului. Ca și identățile,

culturile sunt formate din mai multe inuențe care

interacționează între ele, ceea ce le face complexe.

Ele reectă inuențele diferite și similare asupra

oamenilor și asel, de regulă, încorporează rețele de

subculturi suprapuse. Noi ulizăm termenul culturi

pentru a exprima această pluralitate. În general,

evităm termenii etos sau climat instuţional , care

riscă să reprezinte o imagine limitată a școlii, una

mai curând promovată de către managerii instuției,

decât oglindind experiența comună pentru toți.

Culturile presupun norme explicite sau implicite

pentru idencarea vizitatorilor și a străinilor și

reacționarea la ei. Culturile incluzive încurajează o

recunoaștere a faptului că diverse moduri de viațăși forme de identate pot coexista, iar comunicarea




O a


ă a

d e z v o l t

ă r i i ș c o

l i i v o a s t r edintre ele îmbogățește și necesită ca diferențele

de putere să e puse deoparte. În cazul în care

exibilitatea și varierea acvităților sunt excluse,

orice modicare poate resimțită ca o pierdere

a identății de către membrii comunității, care îi

vor opune rezistență. Culturile incluzive, împlete

împreună prin valori comune, sunt primitoare pentrunoii membri și, prin urmare, sunt mereu pregăte

pentru schimbare.

Fiecare dimensiune este împărțită în două secțiuni,

așa cum am arătat în Cadrul de planicare din Figura

15 de la pagina următoare și la pagina 175. Cadrul

poate oferi o imagine de ansamblu asupra unui plan

de dezvoltare școlară. Şcolile ar putea analiza ceea

ce planică să schimbe în cadrul ecărei secțiuni,

pentru a dezvolta școala ca un tot întreg.

Indicatoii și întebăile

Indicatorii și întrebările ocupă majoritatea paginilor

din Partea 4 a Indexului și sunt răspunsul nostru

la întrebarea: „Ce presupun valorile incluzive

pentru acvitățile legate de toate aspectele școlii?”

Indicatorii sunt aspirații propuse pentru dezvoltare.

Fiecare secțiune conține până la 14 indicatori.

Aceșa pot folosiți pentru a revizui aranjamentele

existente, în scopul stabilirii priorităților de

dezvoltare. Indicatorii reprezintă rubrici conceputepentru a captura un posibil obiecv important

pentru o școală hotărâtă să se dezvolte incluziv.

Uneori importanța unei probleme, cum ar etnia

sau dizabilitatea, este reectată prin faptul că ea

transpare ca un întreg prin mai mulți indicatorii,

în loc să primească un indicator propriu, aparte.

Problemele legate de gen își au propriul indicator,

dar reapar și în multe alte locuri. Modul în care

problemele impregnează întrebările limitează

măsura în care prioritățile de dezvoltare pot

determinate prin concentrarea asupra indicatorilor.

Întrebările denesc sensul indicatorilor. Ele

smulează examinarea indicatorilor sub aspecte

diferite și ne ajută să ne sistemazăm cunoșnțele

despre școală. Întrebările intensică invesgarea

situației actuale în școală, oferă idei suplimentare

pentru acvitățile de dezvoltare și servesc drept

criterii pentru evaluarea progresului. De multe

ori, oamenii încep să înțeleagă valoarea praccă a

Indexului anume după ce lucrează cu întrebările.

Unele școli care ulizează Indexul demarează lucrul

prin conversații în jurul unui număr foarte mic de

întrebări, alese de un grup de colegi care lucrează

împreună. Indicatorii și întrebările se pot folosi

pentru a iniția dialoguri despre valori și despre

legătura dintre valori și acțiuni.

La sfârșitul ecărui set de întrebări sunteți invitați să

adăugați întrebări suplimentare. În acest fel, adulții șicopiii din ecare școală își pot făuri propria versiune

a Indexului , adaptând și schimbând întrebările

existente și adăugând propriile întrebări.

Unii indicatori și întrebări se referă la materii de care

școlile sunt responsabile împreună cu autoritățile

locale – accesul la clădirile școlare, cercarea

„cerințelor educaționale speciale” și policile de

admitere. Sperăm că școlile și autoritățile locale

vor colabora ecient pentru a produce planuri de

construcție, proceduri de pregăre a cercatelor șipolici de admitere care să încurajeze parciparea la

nivel egal a tuturor elevilor din circumscripția școlii.

În unele școli, personalul și membrii consiliului

administrav ar putea decide că, la moment, nu

doresc să lucreze cu anumiți indicatori sau că aceșa

nu-i orientează într-o direcție unde își doresc să

meargă. Este de așteptat ca școlile să răspundă

în moduri diferite și să-și ajusteze materialele

la propriile cerințe. Însă nu acceptați adaptarea

materialului doar din cauza că un indicator sau o

întrebare reprezintă o provocare incomodă.

În alte școli, unii indicatori și întrebări nu se pot

aplica din cauza caracterului specic al școlii. Şcolile

cu copii de același sex și multe școli religioase nu își

propun să includă toți elevii din localitatea lor. Cu

toate acestea, se constată frecvent că personalul

din asel de școli ar dori să planice o dezvoltare

incluzivă a școlii. Indicatorii și întrebările por

adaptate pentru a se potrivi scopurilor lor. Acesteșcoli sunt obligate să îndeplinească aceleași cerințe

privind transformarea incluzivă – de exemplu,

conform Curriculumului Național sau conform

legislației care ține de persoanele cu dizabilități, etnii

și egalitatea de gen – ca și alte școli. Când Indexul

fusese publicat pentru prima dată, nu s-a ancipat

că va folosit pentru a declanșa dezvoltarea școlilor

speciale. Indexul declară fără echivoc că încurajează

școlile să includă toți copiii din localitățile/

circumscripțiile lor. Totuși mai multe școli speciale

l-au ulizat pentru a elimina restricțiile privindparciparea copiilor și a personalului în cadrul lor.





Chesonaele

În Partea 5 a Indexului se aă patru chesonare,

care pot folosite pentru a smula dialogul și

exprimarea inițială a opiniilor privind prioritățile de

dezvoltare, lansate de către copii, părinți/îngrijitori,

membrii consiliului administrav și personalul școlii.

Primul chesonar se bazează pe indicatori și este

potrivit pentru orice persoană care are legătură cu

școala. El trebuie aplicat împreună cu întrebările

din Index , pentru a permite explorarea semnicațieiecărui indicator aparte. Celelalte trei chesonare

sunt pentru părinți și copii. Asemeni indicatorilor și

întrebărilor, ele au fost compuse cu gândul la ce va

însemna cadrul de valori al Indexului pentru natura

școlilor. Când lucram la această sarcină, chesonarele

au crescut repede în lungime și am fost nevoiți să le

reducem. Ne-am simțit încurajați de modul în care

cadrul de valori a fost transpus în asel de declarații

pracce. Şcolile ar putea dori să le reducă și mai mult

sau să le adapteze alel pentru propriile lor scopuri.

FIGurA 15. Cadl de planicae

Crearea culturilor incluzive

Consolidarea comunității Stabilirea valorilor incluzive

Elaborarea policilor incluzive

Dezvoltarea școlii pentru toți Organizarea suportului pentru diversitate

Dezvoltarea praccilor incluzive

Elaborarea unor curricula pentru toți Dirijarea învățării

ulizaea mateialelo

Ulizarea chesonarelor este discutată în connuare

în următoarea parte a Indexului , unde se descrie

modul în care Indexul poate folosit în procesele

parcipave. Am subliniat faptul că nu există

modalităţi corecte şi greşite de ulizare a materialelor.

Dezvoltarea incluzivă a școlilor poate declanșată

de: lucrul cu valorile; sesizarea importanței de a

integra inițiavele suprapuse; dubiile privind curricula

planicate și experimentate; folosirea conceptelorde „bariere în învățare și parcipare”, „resurse

pentru a sprijini învățarea și parciparea” și „sprijin”

pentru a schimba modul în care sunt considerate

dicultățile educaționale; edicarea pe rolul culturilor

în susținerea și respingerea schimbărilor. Toate aceste

acvități pot efectuate separat. Dar anume aceste

probleme au determinat elaborarea indicatorilor

și a întrebărilor Indexului . De aceea au fost reunite

la implementarea materialelor de revizuire, pentru

a permite o explorare minuțioasă a ceea ce se întâmplă la școală și ce ar putea modicat în scopul

promovării dezvoltării incluzive.

Foto 59



Folosirea Indexului

în acțiune3

Cad didacc de spijin acodă asistență ni gp de copii



Folosirea Indexului în acțiune

Dacă până la acest moment ați cit despre incluziune, v-ați gândit la ea și ați reectat asupra acțiunilor

pe care le-ați putea întreprinde, atunci sunteți deja implicat în dezvoltarea incluzivă. Contribuția

Indexului la dezvoltarea unei școli sau a oricărui alt cadru începe cu prima lectură a materialelor. În

Partea 3 a Indexului vă propunem câteva modalități de lucru cu ele. Înțelegem că modul în care veți

uliza materialele va depinde de mpul pe care îl aveți la dispoziție și de posibilitățile de a-i inuența pe

alții și că s-ar putea să vă găsiți un mod propriu, mai bun, pentru a acva în contextul Dvs.

În această secțiune am consolidat ideea că folosirea indicatorilor și a întrebărilor poate ajuta la punerea

valorilor incluzive în acțiune, la reducerea barierelor, la mobilizarea resurselor și integrarea inițiavelor.

Am descris aici modul în care incluziunea în școli poate sprijinită prin suprapunerea fazelor și a

seturilor de sarcini din cadrul lor. Toți cei care ulizează Indexul pot îndeplini unele din aceste sarcini. Am

conceput încurajarea de a vă implica în dialogurile despre valori ca un pe r roșu care trece prin toate

fazele.

Avem obiecvul ca adulții și copiii din școli să adopte, cu ajutorul Indexului , un angajament comun de

a pune valorile incluzive în acțiune, printr-un plan de dezvoltare școlară incluzivă și prin procesele de

colaborare în cursul implementării acestuia. Descriem cum pot ulizate materialele Indexului pentru

a ange acest obiecv, în mp ce planicarea va rămâne exibilă și legată de oportunități. În cazulcând ulizarea Indexului este mai fragmentară, concentrându-se pe un anumit aspect al unei școli sau

chiar pe munca unui singur profesor, ea ar putea totuși contribui la dialoguri care eventual vor duce la

răspândirea mai largă și mai profundă a incluziunii într-o instuție. Dar indiferent de modul în care este

ulizat Indexul , scopul ar trebui să e de a susține dezvoltarea incluzivă și nu de a naliza un proiect cu

ajutorul materialelor noastre.

Căile spre incluziune 51

Faza 1: Lansarea procesului 54

Faza 2: Colectarea informației 62Faza 3: Elaborarea unui plan 67

Faza 4: Luarea măsurilor 68

Faza 5: Evaluarea dezvoltării 71




F o

l o s i r e a I n d

e x u l u i î n a c ț i u n e

Căile spre incluziune

În Partea 2 am discutat o serie de modalități pentru

abordarea dezvoltării incluzive, care pot integrate într-o „abordare unică” cu ajutorul Indexului .Indicatorii și întrebările Indexului au fost derivatedin răspunsurile minuțios gândite la trei întrebăriconectate între ele:

• Care sunt implicațiile valorilor incluzive pentruacțiune sub toate aspectele unei școli?

• Cum putem unica principalele abordări pentrudezvoltarea educației?

• Cum putem elimina barierele în învățare și

parcipare și mobiliza resursele pentru a sprijini învățarea și parciparea tuturor?Dat ind faptul că au fost elaborați pornind de laaceste întrebări, indicatorii și întrebările Indexului

promovează dezvoltarea incluziunii în aceste treimoduri, cum arată Figura 16. Vedeți în diagramă cumdezvoltarea incluzivă poate porni de la intenția de apune în acțiune valorile, dorința de a forma alianțe

între principalele abordări ale dezvoltării și năzuințade a minimiza barierele și a mobiliza resursele; dacăadăugăm examinarea indicatorilor și a întrebărilorIndexului , cele trei abordări primesc un sprijinsuplimentar.

FIGurA 16. Spijiniea dezvoltăii inclzive pin Indexl

pent inclzine

Stabilieavaloilo inclzive

Integaeaintevențiilo, ceaea

alianțelo

Eliminaea baieelo,mobilizaea esselo,

econsideaea spotli

Analiza cadli edcațional, folosind indicatoii şi întebăile

Dezvoltaea inclzivă pin eecția şi acținile adlțilo

şi copiilo în colaboae

Sperăm că indicatorii și multudinea de întrebări

pe care le-am conectat la aceșa vor deveni o nouăsursă de suport durabil pentru parciparea adulțilorși a copiilor în educație, încurajând lectura cricăși a determinându-i pe oameni să se gândească la

întrebări care nouă nu ne-au trecut prin minte. Așadar,revenind la lista de indicatori de la paginile 14-15 saula chesonarul indicatorilor de la paginile 176-177 șiapoi începând a conecta indicatorii la întrebări, vețiajunge direct în inima Indexului . Un sfat venit de lacoordonatorul testărilor proiectului în baza acesteiediții a Indexului , adresat unui director de școală carenu reușea să ajungă la prima întrunire de organizare atestărilor în regiune, reiterează acest punct (a se vedeaRelatarea nr.1 despre Index de la pagina următoare).

Am inclus în Partea 3 un număr de relatări dinexperiența celor care au folosit Indexul . Ca și oricarealte informații din această carte, aceste relatări seaă aici pentru a smula idei, și nu pentru că ele arreprezenta pracca perfectă.

Procesul Indexului poate descris ca un ciclu dedezvoltare școlară, cum se arată în Figura 17, deși

aceasta poate face dezvoltarea să arate mai sistemac




F o l o s i r e a I n d

e x u l u i î n a c ț i u n e decât este, în general, în orice școală reală. În praccă,

fazele se suprapun și nu reprezintă perioade demp total disncte. În școlile în connuă dezvoltare,acvitățile prevăzute la ecare fază pot avea locsimultan. Faza 1 se referă la un grup de planicare,care învăța cum se lucrează cu Indexul . Acest lucrupoate și să nu integreze imediat acvitatea lor în ciclul

ordinar de planicare a dezvoltării școlare, însă ar important pentru ei să elaboreze o strategie pentruaceasta, dacă își doresc ca eforturile lor de dezvoltaresă e susținute. În connuare, am împărțit ecare fază

într-un set de sarcini, așa cum este arătat în Figura 18,și în partea rămasă a acestei secțiuni a Indexului neocupăm de elaborarea lor.

relataea n.1 despe Index Scisoae căte n diecto de şcoală

Dacă nu ciți nimic altceva, paginile 176-177 (chesonarul referitor la indicatori) merită a fotocopiate şi puse pe un panou de informare. Spun aceasta pentru că, în esență, aceste două paginiacoperă tot ce conține Indexul. Dacă aş director de şcoală, aş consulta aceste pagini în legătură cuorice temă privind dezvoltarea şcolii în ansamblu. Indexul este împărțit în 3 dimensiuni (culturi, policişi pracci). În opinia mea, cele mai multe lucruri sînt reglementate de acestea. Dacă vă uitați la ulmasecțiune (dirijarea învățării), rîndul al treilea de jos spune: ”Copiii sînt încurajați să e gînditori, crici şi

încrezători.” Acum întoarceți-vă la pagina 161 şi veți găsi o un set de întrebări detaliate care se referăla modul cum ar arăta aceasta. Aceste întrebări pot ulizate pentru focus-grupuri cu personalul,autoevaluare sau chiar pentru monitorizarea Echipei de Conducere. Şi aceasta este doar una dintrerubrici! Structura este aceeaşi pentru ecare rubrică din acele pagini. Găsiți întrebări referitoare latlurile rubricilor, uindu-vă la începutul cărții. Esența Indexului este că puteți uliza unele dintre aceste întrebări, nu, în modnecesar, toate. Din nou, dacă aş director de şcoală, aş alege poate 5 sau 8 dintre acestea şi le-aşinclude în procedurile mele de monitorizare şi audit. Acesta este movul pentru care aş avea paginile176-177 la îndemînă, pentru a ş ce este acolo. Pagina 9 şi Pagina 13 sînt ule pentru a fotocopiateca un prim rezumat a ceea ce este, de fapt, Indexul şi ce oferă el. Alți colegi din cadrul proiectului aumenționat că au folosit aceste pagini pentru a le înmîna consiliului de administrare, ca un smul inițial.Consultant SuperiorConsiliul comitatului Norfolk

FIGurA 17. un poces al Indexli / n cicl de planicae adezvoltăii

Faza 5

Evaluarea dezvoltăriiFaza 3

Elaborarea unui plan

Faza 4Luarea măsurilor

Faza 1

Lansarea procesului

Faza 2

Colectarea informației




F o

l o s i r e a I n d


FIGurA 18. Fazele Indexului pent dezvoltae

Faza 1: Lansaea pocesli

• Începeți de unde și cum puteți

• Creați un grup de planicare

• Găsiți sprijin

• Lucrați incluziv

• Găsiți un loc pentru Dvs.

• Duceți evidența

• Ulizați indicatorii și întrebările

• Parcipați la dialoguri despre valori

• Elaborați un limbaj comun: incluziune, bariere, resurse și suport pentrudiversitate

• Analizați schimbarea și dezvoltarea în școală

• Examinați posibilitatea de a integra intervențiile

• Explorați Cadrul de Planicare

• Abordați barierele în folosirea Indexului

Faza 2: Colectaea infomației

• Măriți gradul de conșenzare

• Explorați ideile personalului și ale consiliului administrav

• Explorați ideile copiilor

•

Explorați ideile părinților/îngrijitorilor și ale membrilor comunitățilorlocale

• Decideți împreună asupra priorităților pentru dezvoltare

• Integrați consultările în viața de zi cu zi

Faza 3: Elaboaea ni plan

• Treceți în revistă prioritățile

• Includeți prioritățile în planul de dezvoltare

Faza 4: Laea măsilo

• Implementați prioritățile în praccă

• Susțineți dezvoltarea

Faza 5: Evalaea dezvoltăii

• Treceți în revistă și sărbătoriți progresul

• Reectați asupra lucrului cu Indexul

• Gîndiți-vă la pașii următori






Faza 1: Lansarea procesului

Începeți de nde și cm pteți

Mii de oameni au folosit edițiile anterioare aleIndexului , așa că noi șm cât de diferit l-au folosit.

Ca și orice altă carte, este ulizată ca o sursă de idei,

pentru realizarea temelor, pentru a le preda elevilor

și în lucrul cu oamenii într-o gamă diversă de cadre și

medii comunitare.

În această parte a Indexului vom discuta despre

modul în care acesta poate contribui la dezvoltarea

școlii. Acest proces poate să nu e în mod necesar

inițiat de cadrele didacce. Inițiava ar putea veni dela părinții/îngrijitori, consiliul administrav sau copii,

sau consiliul școlar al nerilor. Relatarea 2 despre

Index reprezintă raportul despre prima ședință a unei

profesoare care lucrează în calitate de coordonator

pentru incluziune, desemnată ind de școala ei

pentru a lucra cu versiunea preliminară a acestei

ediții a Indexului . Anterior, am considerat că grupul

descris în raport întâmpină dicultăți, încercând să

înceapă a lucra cu Indexul . Cu mpul am învățat că,

deoarece reprezentă un început, este o întrunire

perfectă. O ședință în cadrul căreia are loc un anumitdialog constuie deja o realizare și poate lăsa o

impresie permanentă.

Ceați n gp de planicae

Cu toate acestea, așa cum se vede din raportul

profesoarei, unul din scopurile în lucrul cu Indexul

este să se pună la punct o abordare unitară și

incluzivă față de acvitățile de dezvoltare școlară.

În cadrul ședințelor viitoare ale grupului s-ar putea

elabora o strategie pentru realizarea acestui lucru.Adăugarea unui grup în plus, care se întrunește în

școală paralel cu acvitățile obișnuite de trecere în

revistă și de dezvoltare, solicită suplimentar ore de

lucru ale personalului. Situația provoacă întrebări

privind coerența acvităților școlii și durabilitatea

schimbărilor făcute.

Uneori lucrul cu Indexul este inițiat de membrii unei

echipe existente de planicare a dezvoltării școlare.

Oricum ar începe, ar putea nevoie să lărgiți grupul

pentru a include pe cineva din cadre didacceși nedidacce, părinți, copii, neri și membrii

consiliului administrav. Este important ca grupul

să reecte componența de gen și etnică a școlii.Pe măsură ce lucrul progresează, pot cooptate

persoane noi.

Într-o școală secundară mare, ecare catedră ar

putea avea propriul său grup de planicare, conectat

cu grupul central. Materialele Indexului trebuie să le

e accesibile tuturor membrilor grupului. Şcolile sunt

încurajate să fotocopieze oricare dintre materiale

pentru uz școlar; acestea pot , de asemenea,

circulate în format electronic, ulizând CD-ul din

această carte.

Găsiți spijin

Şcolile constată, de obicei, că este ul a avea

sprijinul cuiva cu experiența de a introduce Indexul

în școli. Adesea Indexul începe să e ulizat în cursul

negocierilor cu o asel de persoană. Un susținător

din afara școlii vă poate ajuta să alegeți modul opm

pentru a pune lucrurile în mișcare și a implica în

acest proces angajații școlii și alte persoane. El sau

ea vă poate ajuta să facilitați accesul la materiale, să înlăturați temerile legate de asumarea unor sarcini

noi mai vaste. Este important totuși ca un susținător

extern al Indexului să încurajeze personalul, copiii și

părinții/îngrijitorii să posede lucrarea, sporind senzația

că ei au un anumit control asupra dezvoltării școlii.

Unii au găsit, de asemenea, că este ul să includă

în grupul de planicare un ”prieten cric”. Acesta

poate cineva din afara școlii, care cunoaște bine

școala și este de ajutor, însă e capabil să pună

întrebări provocatoare. Ar putea cineva capabil

să vă ajute cu invesgații detaliate privind școala

și colectarea și analiza opiniilor personalului, ale

consiliului administrav, ale părinților/îngrijitorilor și

ale copiilor. Printre persoanele care au fost rugate să

îndeplinească rolul de prieten cric se numără cadre

didacce din alte școli, consilieri educaționali, membri

ai administrației, psihologi școlari și cadre universitare.

O școală primară și una secundară au ales să se

folosească de oportunitățile oferite de Index pentru

a stabili legături mai strânse între ele: metodistul dinecare școală a servit drept prieten cric al celuilalt.




F o

l o s i r e a I n d

e x u l u i î n a c ț i u n eCu toate acestea, oricine vine din afara școlii, el

va trebui să se implice în observarea din interior aprocesului pentru o perioadă considerabilă, pânăla nal, și este mai bine pentru membrii grupuluide planicare să devină prieteni crici unul pentrucelălalt, decât să ia drept prieten cric pe cineva carenu se poate angaja să parcipe constant la o serie

de ședințe mp de aproximav un an. Toți membriigrupului pot dispuși să-și provoace ușor colegii,cerându-le să aducă dovezi în sprijinul opiniilor și

concluziilor ce țin de școală.

Lcați inclziv

A deveni prieteni crici unii pentru alții, a trece de la

discuții la dialog constuie un proces incluziv. Grupul

de planicare trebuie să e un model pentru pracca

incluzivă în cadrul școlii, funcționând în colaborare,

asigurându-se că toată lumea este ascultată cu

atenție, indiferent de sex, trecut sau statut, și cănimeni nu monopolizează interacțiunea.

relataea n. 2 despre Index Cum am potat de opotnitatea de a demaa

pocesl la Wintebn High School

Prima întrunire a fost extraordinară. Am fost oportunistă referitor la persoanele invitate. Superiorul meuera acolo, reprezennd echipa de conducere. Am chemat un copil cu cercat de nevoi educaționalespeciale, care avea îngrijitor. Am invitat o feță asiacă, înregistrată ca „supradotată și talentată”, șipărintele unor băiețandri sporvi, un membru al consiliului administrav care se ocupă de orientareaprofesională și altul care e responsabil de protecția copilului și face parte din personalul nostru deconducere. Am invitat profesorii care erau liberi la acel moment.

Am vrut ca înlnirea să e informală, așa că am oferit băuturi răcoritoare – este uimitor ce poțirealiza cu un pachet de fursecuri și o pungă de struguri. Eu am făcut o introducere simpla și am folositideea observată la lansarea proiectului în regiunea noastră: cîte trei, persoanele își spun reciprocdouă adevăruri și o minciună despre ei înșiși, pentru a sparge gheața, doar pentru a-i face pe toți săvorbească. I-am făcut să-și împărtășească ideile despre incluziune – și am avut un consens că aceasta

însemnă „a implica pe toată lumea”.

Atunci cînd discutam despre bariere, copiii au spus că nu este corect ca elevilor clasei absolvente să li

se ierte comportamente care nu sînt tolerate în clasele mai mici. Părinții și profesorii au fost de acord.De asemenea, a fost remarcabil faptul că profesorii, părinții și elevii au venit cu aceleași problemereferitoare la comunicare. Cînd un elev este alungat de la lecție, ar putea dura o săptămînă pînăscrisoarea din partea școlii ajunge la părinți prin poștă. coala trecuse la un sistem de economie ahîrei, ceea ce presupunea că părinții au acces la Internet, în mp ce mulți dintre ei nu au calculatoareacasă. Deși la școală erau disponibile niște calculatoare, ei nu se simțeau sucient de abili ca să lefolosească. Chiar în mpul ședințelor cu părinții, acestora nu li se dădea nimic în scris despre copiiilor – administrația se aștepta ca ei să consulte informația pe web de la domiciliu. A fost abordată șiproblema fumatului. O parte din personalul cannei școlare merge să fumeze în același loc cu eleviiclasei absolvente.

Au fost menționate at aspecte pozive, cît și cele negave. În privința problemelor legate de cerințele

educaționale speciale s-a stabilit că comunicarea este bună, iar consiliile elevilor și consiliul școliiprosperă. S-a decis că școala posedă o mulțime de resurse bune, însă acestea sînt foarte solicitate,deoarece școala se exnde, ind populară.

Am convenit să ne înlnim o data la jumătate de semestru pentru a duce lucrurile mai departe. Ei auconșenzat că acesta a fost doar un începutul și că lucrul cu Indexul va presupune schimbări maiprofunde, în urma unei examinări mai detaliate a materialelor. I-am arătat Indexul persoanei care seocupă de rapoartele de autoevaluare a școlii și ea a spus că acesta este un instrument de autoevaluarefoarte bun. Indexul ne-a oferit posibilitatea să ne îndepărtăm de modalitatea „de sus în jos” spulată înPlanul de Dezvoltare a coli. Indexul este opusul. Noi nu ne-am descurcat fără sprijinul Indexului. Maiexact, probabil, ar fost posibil – ar trebuit să e – însă Indexul ne-a dat un mov pentru a organizalucrul în acest fel și mie îmi place.

Coordonatorul pentru incluziune alWinterburn High School





e x u l u i î n a c ț i u n e Membrii grupului trebuie să simtă că pot avea

încredere unul în altul și că este posibil să vorbească

liber și în siguranță. Fiecare membru al grupului

trebuie să-și prezinte opiniile într-un mod care va

invita la dialog. Diferențele de opinie ar trebui să e

salutate ca o resursă pentru a propulsa grupul spre

idei noi.

Găsiți-vă n loc

Ar putea fi tentant să ne gândim la incluziune și

excludere ca fiind lucruri care se întâmplă doar

în anumite locuri sau afectează numai anumite

persoane. Noi considerăm că incluziunea și

excluderea se referă la fel de mult la adulți, cât

și la copii; la fel de mult la noi înșine, cât și la

alte persoane; și la fel de mult la activitățile

noastre de acasă, cât și la cele de la locul de

muncă. Așadar, în scopul promovării incluziuniiși reducerii excluziunii, trebuie să ne explorăm

propriile noastre valori și credințe, prejudecăți,

experiențele de întâmpinare a barierelor în

învățare și participare, momentele de excludere.

Pe măsură ce în cadrul grupului crește nivelul

încrederii reciproce, membrii grupului se vor

simți mai liberi să recunoască și să exploreze

propriile prejudecăți și modul în care acestea le

influențează acțiunile.

Acvitatea 1: Idencarea cu incluziunea

și excluderea

Membrii grupului ar putea împărtăşi în perechi

situaţii în care s-au simţit apreciaţi şi dispreţuiţi

sau excluşi şi efectele pe care acest lucru l-a avut

asupra emoţiilor, comportamentului şi realizărilor

lor.

Dceți evidența

Noțele sau altă formă de documentare a întrunirilor

vor de neprețuit atunci când veți dori să reectațiasupra progresului înregistrat în ulmele trei luni,

șase luni sau un an. Merită să țineți minte că veți

avea nevoie de dovezi ale reușitei pentru a le

prezenta altora. Portofoliul poate conține reecții,

întrebări, fotograi, rapoarte asupra ședințelor,

date despre alte acvități. Pe măsură ce lucrul

progresează, câteva persoane ar putea contribui

la un jurnal comun. Acesta poate deveni deosebitde important pentru documentarea acțiunilor

întreprinse în vederea dezvoltării școlii. Setul de

documente poate include descrieri, fotograi și

pelicule video care înregistrează praccile, precum

și acvitatea profesorilor și a copiilor. Aceste

documente pot îndemna oamenii la acțiune,

oferindu-le o bază comună pentru reecție.34 Lucrul

cu Indexul într-o școală poate primi un impuls

adăugător, atunci când personalul care studiază

pentru un grad didacc sau frecventează cursuri

poate uliza munca realizată în teze și teme pe carele împărtășește ulterior cu colegii.

ulizați indicatoii și întebăile

Când demarăm prima întrunire, poate oportun

să ajungem cât mai curând la esența Indexului ,

prezentând indicatorii și întrebările. Relatarea

nr.3 despre Index descrie cum directorul adjunct

le-a prezentat Indexul profesorilor scepci dintr-o

școală secundară mare, în mp ce Relatarea nr.

4 despre Index descrie cum opiniile profesorilorprivind incluziunea s-a schimbat rapid, după ce au

examinat indicatorii, discutându-și răspunsurile la un

chesonar despre indicatorii Indexului .

Grupul de coordonare trebuie să se familiarizeze cu

indicatorii și cu întrebările. Figura 16 de la pagina

51 rezumă cum, atunci când acestea sunt folosite

pentru a studia detaliat culturi, polici și pracci

școlare, ele încurajează, în același mp, dialoguri

despre valori, unică principalele intervenții, elimină

bariere și mobilizează resurse. Am sugerat o serie deacvități pentru a ajuta la acest proces.

34 Aceasta e aproape de idea de ”documentare pedagogică”, provenită din practica cu copii mici în Reggio Emilia din Italia, undea fost popularizată pe parcursul ultimului deceniu. A se vedea: Dahlberg, G., Moss, P. and Pence, A. (2007) Beyond Quality inEarly Childhood Education and Care, Languages of Evaluation, 2nd edition, Abingdon, Routledge.




F o

l o s i r e a I n d


relataea n.3 despre Index Cm am înfntat ealitatea

La coala St Simon directorul adjunct i-a prezentat personalului Indexul în urma unei sesiuni de formareinițială, organizată de APL. A fost format un grup de coordonare, compus din director, directoruladjunct, un profesor, asistenta care oferă zioterapie și alte puri de ajutor pentru copii, angajatulcare interpreta pentru surzi, un supraveghetor al pauzelor de prînz, care era, de asemenea, și părinte,

și portarul, care era și membru al consiliului administrav. Un coleg de la autoritatea locală pentrueducație a fost invitat în calitate de prieten cric. Anterior, școala nu s-a prea angajat în discutareadeschisă a incluziunii, care pînă atunci se considera că înseamnă că elevii cu „cerințe educaționalespeciale” trebuie să învețe împreună cu ceilalți, în sălile de clasă obișnuite. Iată raportul directoruladjunct despre ședința de prezentare a Indexului :

„La prima întrunire am explicat... întregul proces... Am făcut un mic exercițiu [cu indicatorii]... Iarapoi am trecut prin întrebări și am vorbit despre ele. Cînd am început, am declarat cu toții că, fără

îndoială, sîntem incluzivi, niciodată n-am refuza să admitem un elev și, în general, am putea enumera osumedenie de lucruri realizate în acest sens. Dar cînd am început să analizăm întrebările Indexului , am

început să ne dăm seama și de lucrurile pe care nu le-am făcut...”

relataea n.4 despre Index Tansfomaea opiniilo efeitoae la inclzine

La coala Medie Garside, directorul adjunct s-a adresat personalului în cadrul unei ședințe, după ce alăsat să circule chesonarele. Pentru început, ea a sugerat că procesul Indexului ar o modalitate de a

consolida și promova performanța:

„Am început prin a spune că incluziunea... nu înseamnă... că vrem ca toată lumea să e fericită totmpul și nu există reguli pentru nimeni... Am prezentat Indexul ca o oportunitate pentru noi ca școalăde a elucida cu severitate la ce nivel ne aăm ca o comunitate ce facilitează realizările incluzive... Am

încheiat prezentarea. Directorul a adăugat și ea un pic și a plecat, lăsînd să se înmple totul de la sine.Vă puteți imagina – 140 de persoane în sala de ședințe, discund aprins referitor la ceea ce urmează să

înscrie... Dintr-o situație în care incluziunea fusese extrem de marginalizată, ea a devenit un subiect demasă, preocuparea tuturor. Unele persoane au rămas acolo pînă la ora 17.45, connuînd dezbaterile,după ce veniseră la 15.20, deoarece s-a înmplat ceva care a declanșat o reacție intelectuală cespunea: ”Ia stați, păi, de fapt, aceasta ne aparține nouă – este vorba și despre mine, și despre fata decolo [clasicată ca avînd cerințe educaționale speciale]. Incluziunea se referă, de fapt, la noi toți.”

Acvitatea 2: Întrebări preferate

Membrii grupului pot rugați să examineze cel puțin unii din indicatorii și întrebările

din Partea 4 a Indexului înainte de o ședință și să aducă pentru discutare o întrebare

preferată, care, în opinia lor, se referă la o problemă importantă pentru școală.

Fiecare persoană își poate prezenta întrebarea, explicând unde în Index poate

găsită aceasta și de ce este importantă. Alternav, persoana care coordonează

grupul poate veni cu trei sau mai multe întrebări selectate din diferite părți ale

Indexului , care au potențialul de a provoca discuții și a-i mova pe oameni să

exploreze materialele. Unii au descoperit deja că, oricare ar întrebarea selectată,

discutarea ei va conduce, în general, la analiză principalelor provocări cu care se

confruntă școala.






Acvitatea 3: Ulizarea indicatorilor pentruidencarea problemele

Scopul acestei acvități este de a ulizaindicatorii pentru a idenca problemele carear trebui să e examinate în connuare. Lista

completă a indicatorilor este dată la paginile14-15. Aceșa pot examinați e în formă dechesonar (a se vedea paginile 176-177), eprin ulizarea cartelelor cu cîte un indicatorscris pe ecare. Parcipanții pot lucra individualpentru a răspunde la chesonare, apoi îșicompară răspunsurile cu ale altora în cadrulgrupului, avînd oportunitatea de a discutadivergențele. Alternav, grupul poate sortacartelele în patru categorii, în funcție de cîtde bine declarația descrie școala. La ecare

indicator se răspunde în unul din cele patrumoduri: „fără îndoială, sînt de acord”, „și sînt,și nu sînt de acord „, „nu sînt de acord” și „amnevoie de mai multă informație”. În cadrulacvității de sortare cartelele trebuie puse înstocuri după aceleași categorii. Opțiunea „amnevoie de mai multă informație” se alege atuncicînd sensul indicatorului este neclar sau nu sîntdisponibile suciente informații pentru a lua odecizie.

Semnicația ecărui indicator poate claricată prin găsirea acestuia în Partea 4 șianaliza întrebărilor legate de el. La srșitulchesonarului există spațiu pentru a menționatrei lucruri care ți-au plăcut și trei priorități dedezvoltare a școlii. Grupului i se va propune să-și împărtășească și să discute prioritățile pentruschimbare.

Acvitatea 3 oferă, de asemenea, oportunitatea de

a discuta valoarea ulizării chesonarelor. Analiza

detaliată a chesonarelor, gracelor, histogramelorși a tabelelor poate necesita mp și riscă să amâne

demararea lucrărilor de dezvoltare. Este important

să ținem minte că, atunci când aplicăm chesonarele

în cursul consultațiilor cu personalul, părinții sau

copiii, trebuie comparate prioritățile care formulează

ceea ce oamenii consideră că trebuie dezvoltat, și

nu întregul chesonar. Toți indicatorii sunt formulați

asel încât acordul că aceșa se referă la școala

în cauză să poată privit ca o evaluare pozivă.

Uneori oamenii își reprezintă școala ca ind mai

incluzivă decât este în realitate. Pe măsură ce

crește încrederea dintre membrii grupului și ei

se simt în stare să e sinceri unul cu celălalt, sepoate crea impresia că incluziunea în școală se

diminuează. Acest lucru limitează măsura în care

chesonarele Indexului pot ulizate fără invesgații

suplimentare pentru a evalua progresele înregistrate

în dezvoltarea incluziunii.

Acvitatea 4: Răspunsul la Secțiunea C1:

Elaborarea unor curricula pentru toți

Grupul putea examina aparte modul în care

membrii lui au răspuns la indicatorii din Secţiunea

C1. Rezultatul poate să difere în şcolile primare

şi cele secundare, deşi ambele funcţionează în

limitele unui curriculum impus. Grupul poate

reveni la argumentele în favoarea unui curriculum

alternav, expuse la paginile 34-39 din Partea 2.

• În ce măsură indicatorii şi întrebările din

C1 oferă o modalitate logică de a structura

curricula?

• În ce măsură unele aspecte ale C1 pot

folosite pentru a îmbunătăţi un curriculum maitradiţional?

• Cum ar putea grupul folosi Indexul pentru a

implica alte persoane într-un dialog cu privire

la conţinuturile curriculumului?

Acvitatea 5: Discutarea dovezilor

Grupul ar putea conveni asupra unui indicator

sub aspectul căruia ei consideră că şcoala

funcţionează bine şi asupra altuia în privinţacăruia ei cred că există loc pentru dezvoltare. În

ecare caz se vor prezenta dovezi care să susţină

punctul de vedere înaintat. Se mai poate discuta

în ce mod formularea dovezilor este înlesnită de

prezenţa întrebărilor de pe lângă indicatori.




F o

l o s i r e a I n d


Acvitatea 6: Revizuirea indicatorilor

și a întrebărilor rămase

Această acvitate ar putea realizată în afara

întrunirilor. Toți membrii grupului de coordonare

trebuie să se familiarizeze cu indicatorii și

întrebările Indexului, dacă nu au făcut aceastapentru prima acvitate. Ei urmează să vadă

cum unele întrebări sugerează un aspect al

școlii care poate schimbat cu ușurință, în mp

ce alte întrebări pot declanșa cugetări despre

transformări profunde și pe scară largă, care

trebuie făcute neapărat. Membrii grupului își

pot împărtăși gândurile rezultate la următoarea

ședință.

Parcipați la dialoguri despre valori Este posibil caexplorarea indicatorilor și a întrebărilor să intensice

discuțiile despre valori. Grupul ar putea connua o

asemenea discuție, începând un dialog despre valori

în jurul indicatorului „A2.1 Şcoala dezvoltă valori

incluzive comune pentru toți.” Ei se pot uita la cadrul

de valori de la paginile 21-28 și modul în care acesta

lucru este transferat în declarațiile pentru o școală în

Figura 3 de la pagina 27.

Acvitatea 7: Valori și acțiune

Grupul poate împărțit în subgrupuri, ecare

dintre acestea acceptând să examineze o anumită

valoare, să-i exploreze sensul și să discute ce

acțiuni din cadrul școlii încurajează și descurajează

adoptarea unei asel de valori. Rezultatele acestor

discuții pot împărtășite în cadrul grupului.

• Cum se vor schimba acvitățile din școală,

dacă ar exista un acord general privind un

cadru de valori incluzive?

• În ce măsură ar putea dialogurile privindvalorile, conduse între membrii personalului și

cu copiii, să promoveze schimbări în acțiunile

din cadrul școlii?

Elaboați n limbaj comn: inclzine,baiee, esse și spot pent divesitate

Ar o idee bună ca grupul de coordonare să-și

împărtășească mai întâi reciproc opiniile cu privire la

conceptele Indexului , înainte de a le prezenta altora.

Acvitățile 8, 9 și 10 sunt deosebit de reușite dacă

oamenii au cit în prealabil indicatorii și întrebărilecare se referă la aceste concepte. Ulizatorii

Indexului au constatat că, pe măsură ce aplică

Indexul , ei își revizuiesc și exnd abordarea față de

incluziune, resurse, bariere și susținerea diversității.

Acvitatea 8: Ce este incluziunea?

Grupul de coordonare poate împărtăși opiniile

proprii cu privire la incluziune, precum și părerile

altora din cadrul școlii, ulizând indicatorul A.2.4

„Incluziunea este văzută ca o sporire a parcipăriituturor.” După aceasta ei ar putea examina Figura

1 de la pagina 11. Ideile din Figura 1 rezumă

diverse aspecte ale abordării incluziunii, care se

conțin în Index ; elementele gurii pot discutate

succint, unul după altul. Cel dintâi se referă la

ideea de incluziune ca punerea în acțiune a unor

valori, așa cum s-a discutat la paginile 21-28.

Conversațiile despre incluziune dezvăluie adesea

puncte de vedere solid înrădăcinate. Este puțin

probabil ca toți să e de acord cu ecare aspectdin Index ce ține de incluziune. Sperăm însă că

este clar de ce percepem incluziunea ca referindu-

se la toți copiii și toți adulții și de ce incluziunea

presupune implementarea unor schimbări în

cadrul culturilor, al policilor și al praccilor

școlare. Dincolo de acest consens larg, diferențele

mai profunde pot pur și simplu acceptate ca

existente sau rezolvate pe parcursul unei perioade

de mp mai exnse.






Acvitatea 9: Bariere și resurse

Grupul de coordonare poate examina barierele

în calea învățării și parcipării și resursele pentru

susținerea învățării și parcipării, după ce va ci

despre ele în Partea 2 a Indexului , la paginile 40-

44. Se pot considera următoarele întrebări:• Ce bariere de învățare și parcipare apar în

școală?

• Cine resimte barierele în calea învățării și

parcipării?

• Ce resurse pentru a sprijini învățarea și

parciparea există la adulți, copii și în mediile

din cadrul și din afara școlii?

• Cum pot mobilizate resursele suplimentare,

pentru a susține învățarea și parciparea încadrul școlii?

Ideea de a mobiliza resursele adulților, ale copiilor

și ale mediilor se subliniază pe întreg parcursul

Indexului. Poate ul ca membrii grupului să

reecteze asupra modului în care o idee pătrunde

în indicatori și întrebări. Această idee trece prin

întreg conținutul curriculumului, reectându-se,

de exemplu, în sugesa ca toate zonele curriculare

din Secțiunea C1 să e conectate la nivel local și

global, în concepția locurilor de muncă în școală în

A1.7 și în mulți alți indicatori.

Acvitatea 10: Ce înseamnă susținerea pentru

diversitate?

Noțiunea de suport în sens larg este prezentată

la pagina 44, și anume: ”toate acvitățile ce

sporesc capacitatea unei școli de a răspunde la

diversitatea copiilor și a nerilor în moduri care îi

apreciază pe toți egal.” Grupul de coordonare arputea considera următoarele întrebări:

• Ce acvități contează ca susținere în cadrul

școlii?

• Ce urmări pentru munca personalului școlar

are deniția oferită de Index pentru termenul

„susținere”?

• Ce efect asupra coordonării Indexului are

deniția oferită de Index pentru termenul

„susținere”/”sprijin”?

Analizați schimbaea și dezvoltaea înșcoală

Indexul poate oferi o oportunitate de a analiza

modul în care dezvoltarea are loc în școală. Există

mari deosebiri între abordarea procesului de

planicare a dezvoltării în școli diferite. Unele

adună un grup mai larg de oameni, care lucrează

împreună într-un mod relav sistemac. În alte școli

se poate elabora un document, care va scris de

doar câteva persoane sau chiar de una singură.

Indexul poate ajuta pe oricine să elaboreze un

plan de dezvoltare școlară. Sperăm că un asel de

angajament îi va încuraja pe cei care promovează

o abordare neparcipavă să perceapă beneciile

conținute în exnderea și aprofundarea parcipării

personalului, a copiilor, a nerilor și a familiiloracestora. Multe școli sunt implicate într-o varietate

de acvități de dezvoltare școlară sau programe

care nu apar în planul lor de dezvoltare școlară. Ele

pot inițiate din interiorul școlii sau ca răspuns la

o inițiavă locală ori națională, sau la o vizită de

inspecție. Grupul de lucru cu Indexul ar putea face

o listă a acvităților de acest p pentru a evalua

în ce măsură ele încurajează sau descurajează

dezvoltarea incluzivă.

“Bcia fațilo de a împenă”




F o

l o s i r e a I n d


Acvitatea 11: Revizuirea planului de dezvoltare

școlară

Membrii grupului ar putea examina planul curent

de dezvoltare școlară. Ei pot discuta despre

procesul de planicare a dezvoltării în școală,

răspunzând la întrebările din indicatorul B1.1: „Înșcoală există un proces de dezvoltare parcipav”.

Apoi se poate revizui planul de dezvoltare a școlii,

folosind următoarele întrebări:

• Cum s-a schimbat școala în ulmul an și de ce?

• Care este conținutul planului și în ce măsură el

reectă schimbările care au avut și au loc?

• Ce acvități care nu se regăsesc în planul de

dezvoltare se petrec la moment?

• În ce măsură prioritățile desemnate de plan

sprijină incluziunea?• Cum este implementat planul?

• Cum ar putea opmizat procesul de

planicare, conținutul și implementarea

planului?

Examinați posibilitatea de a integaintevențiile

Şcolile se pot implica în acvități inițiate pentru tot

felul de move: datorită entuziasmului personaluluiși al părinților; pentru că a apărut o posibilitate

de nanțare; din cauza presiunilor din partea

guvernului. Uneori inițiavele guvernamentale

plasează pe acvități o nouă echetă, care ascunde

parțial acvitățile care deja aveau loc într-o școală.

De exemplu, promovarea ”învățării în afara sălilor de

clasă”35 riscă să nu cuprindă modul în care cadrele

didacce reacționează în mpul lecțiilor la învățarea

care are loc acasă la copii.

Acvitatea 12: Economia de efort

Grupul poate examina intervențiile, inițiavele

și programele care au avut loc în școală în

anul precedent și care sunt planicate pentru

viitor, atât în cadrul, cât și în afara planului de

dezvoltare școlară.

Apoi s-ar putea uita peste lista de acvități

reunite în rubrica referitoare la dezvoltarea

educațională incluzivă din Figura 5 de la pagina

29. Ar putea cerceta exemplul în care se arată

că eforturile guvernului de a spori implicarea

școlilor în soluționarea problemelor globale și a

celor legate de durabilitate se suprapun, după

cum vedem la pagina 31: ambele ar putea promovate în cadrul unei abordări principiale

unice față de elaborarea Indexului .

Grupul ar mai putea examina și accentul pus pe

o dezvoltare dedicată, pe termen lung, întregii

școli, mai degrabă decât pe programele sau

inițiavele menționate la pagina 30. Dialogurile

ar putea aborda următoarele întrebări:

• În ce măsură intervențiile, inițiavele și

programele din școală se suprapun?

• Cum s-ar putea coordona mai bine inițiavele

și programele?

• Cum am putea integra mai bine inițiavele și

programele în acvitățile ordinare ale școlii?

• Cum ar putea un cadru de valori să contribuie

la unicarea intervențiilor și la sprijinirea

implementării lor?

35 Department for Educaon and Skills (2006) Learning outside the classroom manifesto, London, DfES.





e x u l u i î n a c ț i u n e Exploați Cadl de planicae

La pagina 175 există un cadru de planicare pe care

grupul îl poate fotocopia și folosi pentru a-și înregistra

prioritățile de dezvoltare. Membrii grupului ar putea

examina modul în care, pentru a susținute adecvat,

schimbările trebuie să aibă loc în ecare dimensiune și

secțiune a Indexului . O prioritate ar putea încadratăca indicator sau grup de indicatori, o întrebare sau un

grup de întrebări – al unei probleme importante care

nu este exprimată prin indicatori și întrebări. Ei ar mai

putea reecta asupra faptului că un plan de calitate

conține un amestec de evenimente pentru termen

scurt, termen mediu și termen lung.

Acvitatea 4 de la pagina 58 vizează modul în care

grupul le va prezenta colegiilor secțiunea C1 a

curriculumului, „Elaborarea unor curricula pentru

toți”. Intrările în această secțiune a cadrului de

planicare vor depinde de măsura în care școala

se va implica în secțiunea dedicată curriculumului.

Dar școlile, de obicei, își elaborează propriile

curricula, pentru a le aduce mai aproape de

experiențele copiilor și pentru a reecta problemele

contemporane. De exemplu, în această secțiune

vor plasate planurile de sporire a legăturilor

intercurriculare pentru durabilitatea mediului și

cetățenia globală.

Acvitatea 13: Susținerea priorităților și

planicarea intervențiilor

Când dintr-o dimensiune se selectează o

prioritate, este clar că, pentru a o susține,

schimbări trebuie să aibă loc și în alte dimensiuni.

De exemplu, când dezvoltarea unei polici de

aninmidare este adoptată ca o prioritate pentru

acvitatea de dezvoltare de la dimensiunea B,

aceasta ar trebui să e legată de indicatorii privind

relațiile din dimensiunea A.

Grupul ar putea selecta o prioritate propusă

pentru dezvoltare, care va , probabil, una

apărută în cursul discuției privind răspunsurile lor

anterioare la indicatorii din chesonar. Prioritatea

va plasată în cadrul de planicare, iar apoi se va

ține cont de următoarele:

• Ce schimbări ar trebui să aibă loc în alte

secțiuni pentru a asigura că dezvoltarea este

durabilă?

• Cum ar putea implementată prioritatea

pentru dezvoltare?

Acvitatea 14: Cum ar putea ajuta Indexul la

implementarea acțiunilor

prevăzute de plan la moment?

Membrii grupului ar putea examina acțiunile

preconizate în planul de dezvoltare școlară

pentru a explora modul în care lucrul cu Indexul

ar putea îmbunătăți procesul de implementare a

acestora.

Abodaea baieelo în lizaeaIndexului

După revizuirea materialelor, grupul ar putea

avea idei proprii referitoare la modalitățile

de prezentare a Indexului altor persoane în

cadrul școlii și la posibilele probleme în acestcontext. Membrii grupului ar putea dori să facă

schimb de idei despre metodele preferabile

pentru prezentarea Indexului , barierele pe care

le-ar putea întâlni și strategiile de depășire a

acestora.

Acvitatea ”Calitățile mele”




F o

l o s i r e a I n d


Faza 2: Colectarea informației

Măiți gadl de conșenzae

Înainte de a se lua o decizie concretă privindplanicarea, comunitatea școlară exnsă va trebui

să e informată cu privire la Index . Ați putea

face aceasta într-o sesiune de perfecționare a

personalului, cum am sugerat mai jos. O sesiune

de sensibilizare poate condusă de unul sau mai

mulți membri ai echipei de planicare, care sunt

familiarizați cu materialele Indexului . O prezentare

de grup ar servi drept exemplu de colaborare. Se

poate invita și o persoană din afara școlii, dacă puteți

siguri că profesorii au încredere în ea și își vorexprima deschis opiniile. Această persoană ar putea

cineva din cadrul APL, însă nu pe rol de inspector;

sau un coleg de la o altă școală, care a lucrat deja cu

Indexul . Poate necesar să asigurați personalul, prin

intermediul analogiei cu ghidul de la pagina 19, că

de la el nu se așteaptă să se schimbe totul în școală

imediat și concomitent. Indexul ajută la selectarea

priorităților pentru planul de dezvoltare școlară și

pentru schimbări incluzive și coerente. Ca urmare a

acestei prezentări, la grupul de planicare ar putea

adera și alte persoane.

Exploați ideile pesonalli și aleconsilili administav

Modul în care veți aborda colectarea opiniilor despre

școală ar putea depinde de mărimea școlii. Într-o

școală mare poate imposibil să lucrezi concomitent

cu întregul personal, cu excepția unei sesiuni

inițiale de sensibilizare. Implicarea persoanelor în

proces se poate efectua la catedre sau după etapele

de școlarizare la care predau profesorii. Câte unmembru al echipei de planicare va ține legătura cu

ecare asemenea grup. Grupurile diferite ar putea

dori să se reunească pentru a examina diferite seturi

de probleme. S-ar putea să e nevoie să organizați

o serie de oportunități diverse pentru colectarea

informației, pentru ca și cei care nu pot parcipa

la ședințe, și cei care se sesc să vorbească într-un

grup mare să poată auziți. De exemplu, grupul

de coordonare ar putea considera posibilitatea

unor discuții separate pentru profesorii de sprijin,

personalul de supraveghere a pauzelor de prânz

sau profesorii mai puțin experimentați. Alternav,

acestor categorii de personal li se poate propune sărăspundă individual în scris la indicatori și întrebări.

Trebuie însă să remarcăm că necesitatea percepută a

unor asel de întruniri are șansa de a demara măsuri

pentru înlăturarea barierelor care determină cazurile

de izolare.

Zia pent dezvoltaea pesonalli

O zi de dezvoltare a personalului, atunci când

personalul și administrația pot lucra împreună, este

o modalitate de a începe colectarea de informații. Oschiță pentru un asel de eveniment este prezentată

în Figura 19. Evenimentul poate include unele dintre

acvitățile pentru Faza 1. Această zi profesională

poate preconiza colaborarea dintre mai multe

școli, îndeosebi dacă una dintre ele a început deja

să lucreze cu Indexul . Unul din obiecvele zilei ar

putea deveni împărtășirea priorităților de dezvoltare

pentru școală, care urmează a colectate de echipa

de planicare. Însă impulsul creat de această zi poate

propulsa dezvoltarea în direcții neașteptate.

Înaintea acestei zile va trebui să se selecteze și să se

adapteze acvitățile. Va trebui să decideți dacă vreți

să inițiați dialoguri despre valorile și dezvoltarea unui

cadru de valori și dacă da, atunci în ce mod; cum

vor explorați indicatorii și dacă e nevoie de copii

ale chesonarului despre indicatori și ale planului

de dezvoltare școlară. Oamenii pot încurajați să

vină cu o întrebare preferată, ca în Acvitatea 2,

sau organizatorii zilei pot selecta întrebări pe care le

văd ca ind cele mai relevante pentru problemele

școlii. Va trebui să aveți grijă să înregistrați opiniile

exprimate de diferite grupuri și să colectați

chesonarele și șele de planicare.

Grupul de coordonare va în măsură să decidă în

baza propriei sale experiențe de lucru cu materialele

de cât mp e nevoie pentru ca parcipanții să

reușească să-și realizeze sarcinile. Dacă își doresc să

încadreze toate acvitățile planicate, va trebui să-i

smuleze pe colegi să lucreze operav.





e x u l u i î n a c ț i u n e Prezentarea Indexului , eventual sub forma unei

prezentări în colaborare, ar putea începe cu ilustrația

de la pagina 9, care arată unele dintre modurile în

care Indexul contribuie la dezvoltarea școlilor. Se

poate discuta cadrul de valori, modul în care pot

integrate inițiavele, precum și ulizarea conceptelor

de bariere, resurse și sprijin.

Zone povizoii pent dezvoltae șiinvesgații lteioae

În general, odată ce oamenii au început să lucreze

cu indicatorii și întrebările, ei sunt capabili de a

idenca domenii specice în care ei cred că ar

trebui să aibă loc dezvoltarea, școala ind privită ca

un întreg. Dar sunt și lucruri pe care ei pot începe a

le schimba imediat, e singuri sau cu colegii. Se pot

idenca unele zone care necesită să e examinate

înainte de a se lua o decizie. Cu toate acestea,unele priorități vor apărea numai când informațiile

de la diferite grupuri vor unicate și procesul de

consultare va exns și nalizat.

Planicaea pașilo mătoi

La sfârșitul unei zile de dezvoltare a personalului

președintele grupului de planicare ar putea releva

ce urmează să se întâmple cu informațiile colectate

și opiniile exprimate. Echipa coordonatorilor trebuie

să încheie colectarea informațiilor de la personalși administrație și să le clasice. Este posibil să se

idence domenii pentru care se vor cere informații

suplimentare de la copii, părinți/îngrijitori și alți

membri ai comunității. Grupul va trebui să planice

cum intenționează să ae opiniile persoanelor care

nu au putut parcipa.

Exploați ideile copiilo

Şcolile care ulizează Indexul au constatat că în consultație cu copiii și nerii se pot dezvălui

asemenea bariere în învățare și așa resurse pentru

depășirea lor, la care nimeni nu s-ar gândit înainte.

Colectarea informațiilor despre școală de la copii

poate integrată în curriculum – de exemplu,

drept exercițiu de lectură și scriere, la examinarea

dovezilor șințice sau într-un joc de modelare

a structurilor democrace. Toți copiii din școală

trebuie să aibă posibilitatea de a contribui într-un

fel, chiar dacă numai o parte dintre ei contribuie prin

comunicare detaliată.

Chesonarele pot ule pentru colectarea de

informații de la copii, însă sunt deosebit de eciente

atunci când se aplică în cadrul unui grup pentru

a demara conversații. Am inclus în Partea 5 două

chesonare despre „școala mea”, unul potrivit

pentru copiii din școala primară și secundară și

altul pentru cei mai mici. Copiii ar putea necesita

asistență pentru a răspunde la armațiile din

chesonar. În cazul copiilor mici, cel mai bine ar să le ciți ecare întrebare și să le oferiți ajutor

acelora care au dicultăți cu înțelegerea limbajului

FIGurA 19.Zia pefecționăii pesonalli: exploaea

valoilo, a învățăii şi a pacipăii în şcoală9.00 – 9.30 Prezentarea Indexului (în plen)

9.30 – 10.30 Întrebări favorite (Acvitatea 2)

Ulizarea indicatorilor pentru a idenca preocupări (Acvitatea 3)10.30 – 11.00 Pauză de cafea

11.00 – 11.30 Valori şi acțiune (Acvitatea 7)

11.30 – 12.30 Incluziune, bariere, resurse şi sprijin (Acvitățile 8, 9,10)

12.30 – 13.30 Prînzul

13.30 – 14.30 Revizuirea planului de dezvoltare şcolară (Acvitățile 11, 12, 13)

14.30 – 15.30Schimb de idei despre prioritățile de dezvoltare şi invesgațiisuplimentare (echipe, apoi în plen)

15.30 – 15.45 Următorii paşi în proces (sub conducerea grupului de coordonare)15.45 ceai




F o

l o s i r e a I n d

e x u l u i î n a c ț i u n esau cu instrucțiunile, sau cu înscrierea priorităților la

sfârșitul chesonarelor. Copiii ar putea avea nevoie

de încurajare pentru a oferi o imagine chibzuită și

onestă, mai degrabă decât una enunțată pentru a

graca personalul sau pe alți copii. Chesonarele

pot adaptate la un anumit grup de vârstă și făcute

să reecte istoria recentă și cunoșnțele împărtășite în cadrul școlii. Relatarea nr. 5 a Indexului de la

pagina 65 oferă un exemplu.

Pe lângă aplicarea chesonarelor, există mai multe

modalități prin care profesorii îi pot mova pe copii

să comunice despre ce le place și ce nu le place

la școală și cum percep ei barierele la și resursele

pentru învățare. Ascultând atent ce spun și ce nu spun

copiii, veți obține acces la cea mai amplă imagine

a preocupărilor lor, ca și în cazul adulților. Opiniile

copiilor mai pot obținute cu ajutorul fotograilor,a plimbărilor ghidate în jurul școlii și a teritoriului

înconjurător, hărților și desenelor, pieselor de teatru

scrise de copii și interpretate de către alți copii sau

marionete, precum și din reacțiile lor la poveș, lme

și reprezentații dramace. Atât copiii, cât și adulții

pot incluși în acvități de observare, documentare

și raportare asupra praccilor, în scopul de a-i implica

într-o revizuire comună și în înaintarea unor sugesi

pentru schimbare. În școala primară la fel cu cea

secundară, dar în aceasta din urmă îndeosebi, dacă

obțineți permisiunea copiilor de a le observa clasa

îndeaproape pe parcursul în unei zile, veți căpăta o

înțelegere detaliată a interacțiunilor și experienței lor

în mpul acvităților de predare și învățare, pe terenul

de joaca, cu prietenii, profesorii și cadrele didacce de

sprijin. O serie de imagini ce țin de experiența copiilor

ar putea combinată într-un mozaic.36

Acvitatea 15: Captarea imaginilor de bariere

și resurse

Camerele digitale sau de alt p se folosesc în

lucrul cu copiii ca un mijloc ecient pentru a-i

provoca să împărtășească opinii despre școală.

Copiii ar putea face fotograi pentru a răspunde la

următoarele întrebări:

• Ce te ajută să înveți?

• Ce te împiedică să înveți?

• Ce te face sa te simți bine la școală?

• Ce ai dori să schimbi?

Exploați ideile păințilo/îngijitoilo și alemembilo comnitățilo locale

Consultațiile cu părinții/îngrijitorii și alți membri

ai comunității poate dezvălui perspecve

suplimentare cu privire la școală de la persoane

care se gândesc mult la educația copiilor. Un

chesonar pentru părinți/îngrijitori, ”școalacopilului meu”, este, de asemenea, prevăzut în

Partea 5. Ca și alte chesonare, acesta ar putea

folosit ca o invitație pentru părinți la un dialog mai

detaliat despre barierele și resursele din școală.

Şcolile au încercat mai multe modalități de a-i

încuraja pe părinți să completeze chesonarele.

Într-o școală opiniile părinților au fost colectate

în mpul iarmarocului de vară al școlii. Într-o altă

școală din aceeași circumscripție chesonarele

le-au fost distribuite părinților în seara când ei se

întâlneau pentru consultații cu profesorii; părinții

le-au completat cât mp își așteptau rândul să

vorbească cu profesorii. A doua zi, chesonarele

le-au fost expediate prin poștă părinților care nu au

fuseseră prezenți. Fiecare chesonar conținea o șă

detașabilă care servea drept bilet pentru o loterie

organizată de școală.

Grupul de planicare ar putea considera și alte

modalități de a spori implicarea părinților, în special

în cazul când anterior parciparea acestora laadunările cu părinții fusese redusă. Dacă există șanse

că mai mulți părinți ar accepta să vină la întrunire în

afara pereților școlii, atunci ședințele pot avea loc

și în altă parte. Probabil, e cazul să vă gândiți la o

varietate de posibilități pentru a le permite tuturor

să contribuie la discuție. Într-o școală, de exemplu,

angajata responsabilă de contactarea părinților și

un membru al grupului de planicare au organizat

traducerea întrebărilor pentru părinții/îngrijitorii

care nu erau vorbitori uenți de engleză și au

parcipat în calitate de interpreți în cadrul grupurilorde discuții. Alte școli au făcut schimb de traduceri ale

chesonarelor.

Şedințele se vor baza pe dorința de a asculta opiniile

părinților/îngrijitorilor și ar putea organizate ca

un proiect de colaborare între personalul școlii

și părinți/îngrijitori. Şedințele ar putea explora

următoarele întrebări:

36 Clark, A. and Moss, P. (2005) Spaces to Play, More listening to young children using the mosaic approach, London, NaonalChildren’s Bureau.





e x u l u i î n a c ț i u n e • Care sunt punctele forte ale școlii?

• Ce ar contribui la opmizarea învățării copilului/

copiilor în această școală?

• Ce ar putea întreprins pentru a-l face pe

copilul/copiii Dvs. mai fericit la școală?

• Ce v-ați dori cel mai mult să se schimbe înaceastă școală?

Părinții ar putea veni la ședință cu chesonarul

completat, dar completarea lui poate deveni și o

acvitate ulterioară sau o modalitate de a aduna

informații de la cei care nu pot să parcipe la

adunări. Pe lângă lucrul cu părinții/îngrijitorii, ar

ul să aați opiniile altor persoane din comunitățile

din jurul școlii. Copiii de vârstă școlară s-ar putea

să nu reecte componența regiunii din perspecva

etniei, a deciențelor sau a clasei sociale. Opiniilemembrilor comunității pot ajuta școala să devină mai

reprezentavă.

Decideți împenă aspa pioitățilopent dezvoltae

Pentru a elabora un plan, grupul coordonator va trebui

să analizeze prioritățile pentru dezvoltare selectate de

către toți cei care au fost consultați. Această sarcină

poate presupune un efort considerabil, în special

într-o școală mare. S-a putut alege un prieten cricsau un susținător din afara școlii pentru a ajuta la

acest proces. Şcolile au folosit o varietate de persoane:

colegi care studiază pentru un grad didacc mai înalt,

personalul de consiliere al autorităților locale, psihologi

școlari și cadre universitare. Însă, oricum s-ar face

acest lucru, rămâne necesar să connuați a încuraja

întregul personal al școlii, părinții/îngrijitorii, copiii,

administratorii și membrii comunității locale să simtă

că sunt implicați în dezvoltarea școlii și că aceasta

le aparține. Pe măsură ce tot mai multe persoanesimt această apartenență, vor apărea și noi oferte de

parcipare la efortul comun.

relataea n.5 a Indexli Adesaea întebăilo specice

În Leander, o școală secundară orășenească, aproape toți copiii proveneau de la emigranți dinBangladesh, deși în zona școlii exista o minoritate substanțială de copii albi. coala avea mai mulțibăieți decît fete în școală, deoarece unii părinți musulmani din circumscripție preferau să-și trimităicele la școli pentru fete. Una din probleme era apartenența băieților la bandele locale și modul în

care acest fapt genera conicte în cadrul școlii. Membrii comunității locale explicau aceste probleme, în parte, prin lipsa de spațiu în apartamentele și casele lor și lipsa în zonă a unor distracții pentruneri. În școală exista o diferență de opinii privind cauza numărului mic de copii care alegeau săstudieze limba bengali pentru examenele GCSE (Cercatul General de Educație Secundară). efulcatedrei de limbi moderne considera că elevilor nu le pasă, în mp ce alți membri ai corpului didacc,și ei de origine bengaleză, erau de opinie că la cursurile oferite de școală nu se valorica sucientlimba vorbită acasă de aceș elevi, sylhe, un dialect bengalez. Părinții s-au plîns că modul în care sîntorganizate dușurile nu promovează pudoarea.Următoarele armații specice au fost adăugate la chesonarul general pentru școli:

• Aș dori să e un număr egal de băieți și fete în această școală.

• Aș dori sa e un amestec mai mare de copii care provin din medii diferite.

•

Aș dori să se studieze bengali pentru GCSE.• Familia mea are o bună înțelegere a ceea ce se înmplă la școală.

• Profesorii au o bună înțelegere a comunităților din jurul acestei școli.

• Copiii ar trebui să poată să discute în mpul lecțiilor în sylhe.

• Copiii care învață limba engleză obțin ajutorul de care au nevoie.

• Condițiile pentru duș pentru orele de educație zică sînt sasfăcătoare.

• Nu mă simt confortabil la anumite lecții din cauza convingerilor mele religioase.

• Mă îngrijorez să nu am problem cu bandele.

• Pot să interacționez la școală cu copiii care nu locuiesc în zona mea.

• Pot să interacționez înafara școlii cu copiii care nu vin din zona mea.

• Familia mea ar dezaproba copiii cu care interacționez la școală.

• Este mai ușor să interacționez cu copiii de sex opus în interiorul decît în afara școlii.• Acasă am un loc unde îmi fac temele.




F o

l o s i r e a I n d


Deoarece consultările au loc pe parcursul unei

perioade, ar posibil ca, la colectarea opiniilor ecărui

grup consultat, acestea să e imediat clasicate.

Inițial, informațiile obținute de la copii, părinți/

îngrijitori, personal și administrație ar putea stocate

separat, pentru a releva și explora diferențele de

perspecvă. Poate important de a analiza opiniilesubgrupurilor de personal, cum ar profesorii de

sprijin sau profesorii organizați după catedre.

Colectaea no infomații splimentae

Înainte ca prioritățile să poată nalizate, s-ar

putea să se ceară informații suplimentare. În cadrul

consultărilor se vor idenca probleme care pot

claricate prin colectarea de informații suplimentare.

De exemplu, ar putea necesar să se analizeze

registrul de prezență sau rezultatele examenelorcopiilor de sexe sau din grupuri etnice diferite.

Nevoia de a colecta informații suplimentare se

poate manifesta în mpul procesului de consultare,

deoarece un grup a idencat întrebări care trebuie

abordate cu alte grupuri. De exemplu, noii angajați

pot întrebați separat dacă li s-a părut reușită

perioada de introducere în funcție. Colectarea

de informații poate face parte din acvitatea de

dezvoltare atunci, de exemplu, când profesorii și

cadrele didacce de sprijin observă, înregistrează

și reectează asupra praccilor în mod reciproc, cuscopul de a opmiza predarea și învățarea.

Denivaea pioitățilo

Finalizarea priorităților nu înseamnă a include,

pur și simplu, aspectele care au fost cel mai

frecvent idencate în mpul consultării. Echipa

coordonatoare va trebui să asigure că opiniile

grupurilor mai puțin proeminente nu sunt omise și căvocile copiilor și ale părinților/îngrijitorilor, în special,

sunt reectate în lista nală. Prioritățile din această

listă vor varia foarte mult în termeni de scară, mp

și resurse necesare pentru implementare. Am

sugera să se păstreze un amestec de priorități pe

termen mai scurt și lung. Figura 20 oferă câteva

exemple de priorități care ar putea idencate de

școli. Relatarea nr .6 a Indexului raportează despre

rezultatele consultării dintr-o școală.

Integați consltăile în viața de zi c zi Încurajarea participării largi la planificare este un

aspect important al dezvoltării unei comunități

incluzive. El nu trebuie să dispară după sfârșitul

agitației inițiale a consultărilor. De fapt, a extinde

căile prin care aceste grupuri sunt capabile să

contribuie cotidian cu idei este la fel de important

ca organizarea unei singure mari consultări. Echipa

coordonatoare poate trece în revistă structurile

existente pentru ascultarea opiniilor tuturor

membrilor personalului, ale copiilor, ale părinților/ îngrijitorilor și ale consil iului administrativ,

Figa 20. Exemple de pioități școlae

• Introducerea ritualurilor pentru salutarea elevilor și angajaților și marcarea plecării lor.

• Organizarea unor acvități de perfecționare profesională pentru personal, în scopul de a face

lecțiile mai recepve la diversitate.

• Introducerea unor structuri de carieră pentru cadrele didacce de sprijin.

• Corelarea lucrului de culvare a legumelor în grădinile școlii cu gătul în bucătăria școlii și

producerea de alimente la fermele locale.

• Îmbunătățirea accesului în școală pentru copiii și adulții cu dizabilități.

• Integrarea tuturor formelor de sprijin în cadrul școlii.

• Introducerea „cărturăriei valorilor” în curriculum.

• Organizarea unor traininguri comune pentru profesori și cadrele didacce de sprijin.

• Dezvoltarea la copii a învățării prin colaborare.

• Cercetarea cazurilor de inmidare și revizuirea policii de aninmidare.

• Sporirea parcipării copiilor la luarea deciziilor cu privire la policile școlii.

• Promovarea opiniilor pozive despre diversitatea etnică în procesul de predare și în cadrul

expozițiilor.

• Opmizarea comunicării dintre școală și părinți/îngrijitori.





e x u l u i î n a c ț i u n e descoperind, în cadrul acestor grupuri, idei pentru

extinderea posibilităților. S-ar putea face schimb

de idei cu alte școli sau cu autoritățile locale.

Copiii ar putea cerceta modalități de sporire a

participării ca un proiect la orele de limbă sau de

educație civică. Se poate institui o cameră pentru

părinți; o dată pe lună sala de festivități ar putea

deveni forum democratic. Participarea este una

dintre valorile care stau la baza Indexului , de aceea

indicatorii și întrebările conțin multe sugestii

pentru ca vocea adulților și a copiilor să fie auzită

în școlile lor.

relataea n.6 a Indexli Edicaea pe pnctele fote existente

În Craythorne Indexul ne-a ajutat foarte mult, arăndu-ne ce făceam bine și sugerînd că am idencat

corect prioritățile. Creasem deja funcția de coordonator pentru incluziune, care se ocupa de engleză

ca limba a doua și „cerințele educaționale speciale”. Am schimbat denumirea cabinetului logopedic în

”resurse de limbă și comunicare”, pentru a sublinia că aici se oferă sprijin pentru toți copiii, nu pentru

un grup izolat. Am planicat instruiri pentru cadrele didacce de sprijin și supraveghetorii pauzelor

de prînz. Însă Indexul a relevat și niște probleme la care nu ne-am gîndit: relații proaste cu consiliul

administrav, probleme cu temele de casă, necesitatea de a atrage parciparea comunităților localeși a resurselor comunitare și inaccesibilitatea zică a vechilor noastre clădiri victoriene. Am reușit să

includem aceste aspecte în planul pentru anul următor.




F o

l o s i r e a I n d


Faza 3: Elaborarea unui plan

Teceea în evistă a pioitățilo

Echipa de planicare poate folosi Cadrul deplanicare din Partea 5, pagina 175, pentru a

examina ce impact vor avea prioritățile idencate

într-o dimensiune și o secțiune a Indexului asupra

lucrului la altele. Echipa va trebui să verice dacă au

fost idencate prioritățile reprezentate de ecare

din aceste domenii. Ar putea examinată măsura

în care e necesar să se mobilizeze resursele pentru

a pune în acțiune prioritățile idencate. După

ce membrii echipei de planicare și-au elaborat

propunerile, ei pot negocia cu alte categorii depersonal și administrație, pentru a ajunge la un

consens.

Incldeea pioitățilo în planl dedezvoltae

Pentru a spori probabilitatea că noile acțiuni

întreprinse de școală se vor dovedi durabile, echipa

de planicare va mai trebui să revizuiască prioritățile

deja incluse în planul de dezvoltare școlară și s-ar

putea să sugereze anumite modicări. Se va cere o

abordare diplomacă și va cu siguranță necesarsprijinul din partea directorului și a altor manageri

școlari. Este important să încercați a obține ca toate

planurile școlii să contribuie la dezvoltarea incluzivă.

Pentru a ajunge la un compromis cinst, se poate

cere o clară recunoaștere a intereselor diferite pe

care planul le reectă în interiorul și în afara școlii.

Aceasta este totuși mai bine decât să permiteți ca

rezultatului unor consultări ample să aibă un impact

redus din cauza barierelor din școală, care au fost

idencate, dar rămân nesoluționate. Aceastănegociere cu procesele de dezvoltare existente și

conexiunile lor cu diferite valori, opinii și ambiții din

școală se numără printre cele mai importante sarcini

ale echipei de planicare.

Pentru ecare prioritate nouă grupul va trebui să

ia în considerare mpul, resursele, alocarea de

responsabilități și implicațiile pentru dezvoltarea

profesională. În cazul unor priorități, progresul se

poate obține relav repede, în mp ce altele se

referă la lucrări noi de construcție, modicări ale

terenurilor școlare sau modicări pe scară largă în

culturi ori metodele de lucru și, prin urmare, vor

necesita mai mult mp pentru implementare în.

Având obiecve pe termen scurt și mediu, ne va

mai ușor să păstrăm în focarul atenției prioritățile

mai ambițioase.

Un membru al echipei de planicare poate prelua

responsabilitatea generală pentru vericarea

progresului tuturor priorităților, însă mai multepersoane va trebui să se ocupe de lucrările de

dezvoltare. Se vor elabora niște criterii de evaluare

a implementării priorităților. Întrebările Indexului

pot constui baza acestor criterii, în cazul în care

prioritățile au fost derivate din anumiți indicatori.

Dacă le folosiți în acest mod, va ul să examinați

conexiunile dintre indicatori, pentru a uliza

întrebările de la mai mulți indicatori.






Faza 4: Luarea măsurilor

Implementați pioitățile în paccă

Pe măsură ce oamenii încep să reecteze asupraproblemelor relevate, ei pot demara acvități, ca

urmare a conversațiilor ce au avut loc în cursul

evaluării școlii. Ei nu trebuie să aștepte apariția unui

plan școlar pentru a-și examina propriile cadre de

valori și implicațiile lor în relațiile cu alții în săli de

clasă și cancelarii, pentru a începe să ulizeze diferite

resurse în interiorul și în afara școlii, să coreleze tot

mai mult acvitățile de învățare la evenimente locale

și globale. Pentru a consemna asemenea efecte,

sugerăm să se țină evidența lucrului cu Indexul .

Frecvent colectarea de informații suplimentare,

discutată la Faza 3, poate percepută drept parte

a implementării Fazei 4. Dezvoltarea școlii devine o

formă de cercetare-acțiune – atunci, de exemplu,

când profesorii și cadrele didacce de sprijin

observă, înregistrează și reectă asupra praccii

reciproce, pentru a opmiza predarea și învățarea.

Am acumulat deja în trecut rapoarte despre

încercările școlilor de a implementa planuri derivatedin lucrul cu Indexul 37 și ne-am propus să adunăm

și experiențele de lucru cu această nouă ediție.

Relatările nr.7 și 8 ale Indexului oferă scurte exemple

de acțiuni în două școli.

Ssțineți dezvoltaeaOdată ce prioritățile sunt puse în acțiune,

angajamentul față de acestea trebuie să e

menținut. Pot connuate acvitățile pentru

crearea unor culturi mai incluzive. Ele pot susține

și vor , la rândul lor, susținute de implicarea

acvă a personalului, a administrației, a copiilor

și a părinților/îngrijitorilor în promovarea unor

transformări principiale.

În cazul în care prioritățile se opun unor convingeriși valori profunde, se va cere un efort considerabil

pentru a depăși rezistenta. O parte a personalului,

unii copii sau părinți/îngrijitori pot să nu e de

acord cu un anumit aspect al dezvoltării. Echipa

de planicare poate încuraja dialogul cu privire la

diferențe; s-ar putea să e nevoie să se opmizeze

anumite elemente ale dezvoltării, pentru a le face

acceptate de un cerc mai mare de persoane. Drept

rezultat, putem obține niște schimbări considerabile

în școală, pe care le vor simți și adulți, și copiii.

Relatarea nr.9 a Indexului oferă un exemplu care

ilustrează situația când lucrul cu Indexul i-a încurajat

pe adulții și copiii dintr-o școală să implementeze

schimbări pe scară largă.

37 Rustemier, S. and Booth, T. (2005) Learning about the Index in use, a study of the use of the Index in schools and LEAs in England,Bristol, CSIE.

relataea n. 7 a Indexli Schimbaea paccilo pofesoilo de spijin

coala Kingsway a orientat schimbarea în direcția acvității profesorilor de sprijin și a creat un videoclippentru a sprijini schimbările de pracci. În cadrul spotului video se comparau exemple de moduri de lucru

preferabile și mai puțin dorite. Pentru scenarii pozive, a fost lmată pracca reală din sălile de clasă, iarpentru cele negave 11 elevi ai școlii teatrale, de 15 și 16 ani, au ajutat să se improvizeze șase scenarii.Videoclipul a fost apoi ulizat pentru perioada de introducere a noilor profesori în școală și, pe scară mailargă, de către APL, pentru a dezvolta rolul cadrelor didacce de sprijin.




F o

l o s i r e a I n d


relataea n.8 a Indexli Poblemele cae n dispa

La școala primară Lintern, personalul a fost surprins când inmidarea a fost idencată drept o

problemă, crezând că școala se ocupa deja de combaterea inmidării. Ca urmare, au revizuit policile

de comportament și aninmidare, integrându-le într-o singură „Polică privind managementul

comportamentului”. S-au organizat cursuri pentru supraveghetorii școlari, în colaborare cu alte școli.A fost creat un bulen informațional pentru părinți, dedicat modurilor în care școala reacționează

la cazurile de inmidare. O trupă de teatru a venit la școală și a organizat ateliere teatrale legate de

inmidare și soluționarea conictelor. Toți copiii au fost instruiți să devină „pacicatori ai terenului de

joaca”, iar unii au fost instruiți adăugător ca lideri de joacă. Personalul a fost impresionat de reacția

copiilor. Coordonatorul sprijinului pentru învățare a oferit un exemplu:

„Aveam niște probleme pe terenul de joacă cu trei copii, care se aau mereu în conict, și tustrele

perechi de părinți tot veneau la mine independent, considerând că anume copilul lor era vicmizat.

Aceasta se întâmpla la nesfârșit. În cele din urmă, i-am chemat la mine în cabinet pe cei trei copii și

i-am condus prin pașii pe care ei i-au învățat. I-am dat ecăruia șansa de a se pronunța și a spune cum

s-a simțit, ce crede despre ceea ce se întâmplă și cum se simte. Împreună am enumerat tot felul de

soluții posibile pe care le-am putea încerca și am ales una-două, pe care ei urma să le încerce și apoi să

evaluăm rezultatul. i am fost uimită de maturitatea lor – vreau sa spun că nu erau decât în clasa a II-a

[șase și șapte ani]. Aceasta m-a oprit pe mine, ca adult, să devin mânioasă și frustrată și să spun „plecați

de aici și descurcați-vă între voi „ sau „atunci să nu vă mai jucați împreună și gata!”. Mi-am dat seama

că noi, personalul școlii, eram obișnuiți să spunem asemenea lucruri, nu întotdeauna cu rezultate

pozive. Așa că a fost bine.”

“relații dinte geneații - avem gijă nl de celălalt”






relataea n.9 a Indexului A obține ideea nei noi diecții de dezvoltae

Înainte de a uliza Indexul, școala primară Hind se aa în categoria „necesită măsuri speciale”, indconsiderată o școală cu probleme de personal și de disciplină. Relațiile dintre personal, consiliuladministrav și părinți erau proaste. Directoarea recunoștea că personalul „considera că șe singur”ce doresc părinții. Personalului i se cerea „să facă lucruri în care ei nu prea credeau”. Profesorii se

declarau dezamăgiți de rezultatele copiilor, ignorându-le, în același mp, realizările pozive. Grupulde coordonare a Indexului era compus din membrii de consiliului administrav, părinți și personal,ind condus de către un prieten cric, o persoană respectată în școală și de către autoritatea locală.Consultările au fost largi, iar rezultatele au fost „dicil de acceptat”. De exemplu, părinții/îngrijitoriiși-au formulat asel opinia referitor la atudinea personalului față de copiii lor: ”nu le pasă de ei”, ”auelevi favoriți”.

Prima grijă a directoarei a fost comunicarea cu părinții, care necesitau o atenție deosebită. Ea a începutprin a se asigura că părinții/îngrijitorii și membrii consiliului administrav erau mai bine informați.Broșura școlii a fost rescrisă într-un limbaj clar, ușor de înțeles. Directoarea a stabilit ședințe la care avorbit despre curriculum, despre temele de casă și despre oportunități pentru părinți de a parcipa la

acvități împreună cu copiii lor. Ea crezuse că personalul se simțea sucient de inclus în noile tendințe, însă a constatat că era necesar să organizeze ședințe regulate cu angajații, deoarece ei se simțeaumarginalizați, în afara planurilor.

Sosirea la școală pentru prima dată și părăsirea ei deveniseră rituri de trecere importante. Acumdimineața de prezentare a elevilor noi îi unește pe părinți, învățători, președintele consiliuluiadministrav și președintele asociației părinți-profesori. Ea începe cu o adunare comună și se încheiecu masa comună de prânz. Părinții sunt invitați la următoarea adunare, unde copiii primesc o mapă cumateriale cu emblema școlii. La sfârșitul anului, se organizează un grătar pentru absolvenți, cu părinți,administratori și muzică live.

Personalul a introdus modicările sale: la intrarea în școală au fost plasate poze cu tot personalul;intrarea are interfon bidirecțional și TV cu circuit închis, pentru a înlătura temerile părinților/

îngrijitorilor legate de securitate; copiii acumulau un portofoliu cu cele mai bune lucrări de pe toatădurata școlii; Clubul TIC al clasei absolvente publica un bulen școlar săptămânal; directoarea a devenitmai abordabilă și putea văzută la începutul și la sfârșitul zilei; la acvitățile în comun se observămunca sârguincioasă și buna conduită; două cadre didacce de sprijin ajută dimineața copiii care audicultăți la domiciliu să se integreze mai ușor în acvitățile școlare.

Personalul a simțit că Indexul a ajutat școala să se centreze pe elevi: ”toată lumea, supraveghetorii dinsala de mese, profesorii, cadrele didacce de sprijin, personalul de la bucătărie, portarii, persoanelede serviciu, toți stau în cerc în jurul acestui copil, toți au de spus ceva. Este vorba despre învățareacopilului și despre expectanțe mari, dar nu uităm că și copilul are un cuvânt de spus; alții fac lucruri

pentru el, dar și el face câte ceva.”

Conform planului, a fost organizat un consiliu al elevilor. Elevii aleși să facă parte din el au beneciat deinstruire în domeniul aservității și managementului conictelor, pentru a capabili să-i ajute pe copiiiizolați sau inmidați. Directoarea a considerat că folosirea Indexului i-a „tras pe toți împreună spreacelași scop comun”:

„Deși înțeleg că toate școlile ar benecia de Index, cred că pentru școlile care au trecut prin perioadede revoltă și perturbare, ca a noastră, Indexul oferă o cale bună de urmat.”




F o

l o s i r e a I n d


Faza 5: Evaluarea dezvoltării

Teceți în evistă și săbătoiți pogesl

Acel membru al echipei de planicare a școliicare răspunde de implementarea priorităților de

dezvoltare în general se va asigura că progresul este

vericat și înregistrat, iar la planurile de dezvoltare

se fac ajustări. Aceasta poate presupune discuții

cu personalul, copiii, administrația și părinții/

îngrijitorii, examinarea documentelor de polici,

precum și observarea praccilor. Evidență periodică,

de două ori pe trimestru, a progresului referitor la

implementarea priorităților se poate ține în baza

criteriilor incluse în plan la Faza 3. Raportul asupra

progresului ar putea distribuit într-un bulen

informav școlar.

Grupul de planicare poate reecta asupra

schimbărilor în lumina criteriilor de succes din plan,

discutând și cum au trebui modicate acestea o dată

cu apariția unor probleme noi. Se poate planica

în ce mod acvitatea va connua în anul următor.

Acvitățile de dezvoltare mai pot evaluate ca

urmare a analizei școlii, indicatorii și întrebările

aplicându-se o dată cu începerea unui nou an deplanicare. Se pot constata schimbări în cadrul

culturilor care depășesc orice prioritare special

planicată.

Toată lumea trebuie ținută la curent cu progresele

înregistrate. Aceasta se poate realiza prin adunări,

ședințe cu personalul, zile de dezvoltare a

personalului, bulene informave, înregistrări/

lecții video, acvități în comun, consilii ale copiilor,

panouri de informare, site-uri web și organizații

comunitare. Pe lângă furnizarea de informații, echipatrebuie să connue să asculte opiniile altora, în

special a celor care au mai puține oportunități de a

auziți.

Echipa de planicare ar putea propune și altor

persoane care ulizează Indexul să i se alăture,

pentru a sărbători ceea ce s-a realizat în ulmul an.

Pot invitați, de exemplu, angajații școlii, părinții/

îngrijitorii, copiii, consiliul administrav și membrii

comunității, care își vor prezenta experiența delucru cu Indexul cât mai creav și mai interesant.

Un grup mixt ar putea delegat să pregătească un

poster unde să e reprezentată rețeaua realizărilor.

Acest poster sau fotograa lui ar putea consideratdrept premiul Indexului pentru incluziune. El poate

atârnat la intrarea în școală până anul viitor, când va

înlocuit cu o reprezentare a viitoarelor realizări.

reectați aspa lcli c Indexul

Echipa de planicare poate examina modul în care a

folosit Indexul și decide cum pot ulizate opmal

materialele acestuia, pentru a sprijini dezvoltarea

școlii în viitor. Echipa poate evalua în ce măsură

Indexul a ajutat școala să se angajeze în promovarea

unor modalități de lucru incluzive.

Echipa ar putea reecta și asupra componenței

grupului de planicare a lucrului cu Indexul și

asupra relației sale cu structurile de planicare din

cadrul școlii. Echipa poate evalua cât de bine a fost

pregătă pentru îndeplinirea sarcinilor sale, poate

evoca modul în care au fost consultate alte grupuri,

faptul dacă a reușit să împartă responsabilitățile

în vederea unor cercetări ulterioare, succesele în

implementarea priorităților planului. Pentru unasemenea proces de evaluare minuțioasă se poate

dovedi valoros un susținător al Indexului sau un

prieten cric. Însă pentru o autoevaluare reușită toți

membrii grupului trebuie să e gata de a-și revizui

propriile pracci. Figura 21 de la pagina următoare

conține întrebări care ar putea ajuta echipa la

evaluarea muncii depuse.

Gândiți-vă la pașii mătoi

În această fază nală a procesului, care poate

coincide cu sfârșitul unui an de lucru cu Indexul ,

echipa de planicare a dezvoltării școlare poate

decide să revizuiască modul în care se coordonează

lucrările Indexului . Către acest moment în multe

școli majoritatea membrilor personalului vor

familiarizați cu Indexul . Procesul li se poate explica

noilor angajați în cadrul programului de prezentare

și introducere. Reexaminarea indicatorilor și a

întrebărilor ca parte a unei treceri în revistă a

progresului poate conduce la o nouă analiză a școlii.

Faza 5 se topește, în nal, într-o revenire la Faza 2și connuarea ciclului de planicare a dezvoltării

școlare.






FIGurA 21. Evalaea lcli c Indexul

• Cât de bine a lucrat echipa coordonatoare sub aspectele: componență, distribuirea sarcinilor în

grup, consultații, transferul responsabilității pentru munca de dezvoltare?

• În ce măsură a inuențat Indexul schimbările din școală?

• În ce măsură s-a înregistrat o schimbare în dedicația pentru o modalitate mai incluzivă de lucru

în școală?

• În ce măsură a inuențat Indexul dialogurile despre valori?

• În ce măsură a contribuit Indexul la unicarea intervențiilor, a inițiavelor și a programelor?

• În ce măsură a determinat Indexul o atenție sporită față de culturile din școală?

• În ce măsură conceptele-cheie ale Indexului (incluziune, bariere, resurse și suport pentru

diversitate) au fost absorbite în abordarea policii și praccii școlare?

• În ce măsură a fost incluziv procesul de consultare și cine încă ar mai putea contribui la acesta în

anii următorii?

• În ce măsură indicatorii și întrebările au ajutat la idencarea priorităților care au fost omise?

•

În ce măsură dimensiunile și secțiunile Indexului au fost ule în structurarea planicăriidezvoltării școlare?

• În ce măsură s-au colectat dovezi adecvate pentru evaluarea priorităților și implementarea

dezvoltării și cum s-ar putea opmiza acest proces?

• Cum a fost asigurată durabilitatea rezultatelor dezvoltării și cum ar putea îmbunătățit acest

proces?



Indicatorii și întrebările

4

Acvitate de ecpeae ealizată în cent de esse



Indicatorii și întrebările

Secțiunea 4 conține indicatorii cu întrebările care le denesc semnicația și asigurăanaliza detaliată a unei școli.

O listă completă a indicatorilor a fost oferită în Partea 1 a Indexului la paginile 14-15. Sub majoritatea

indicatorilor din această secțiune am făcut trimitere la o serie de alți indicatori, pentru a arăta conexiuni

în interiorul dimensiunilor și între acestea. Cele pe care le-am menționat sunt teorece. Vă încurajăm

să trasați propriile conexiuni atunci când este vorba de planicarea dezvoltării în școala Dvs. Fiecare

dimensiune își are culoarea, fapt vizibil pe câmpul paginii; o schimbare de nuanță indică schimbarea

secțiunii. Pentru toți indicatorii din dimensiunea A și B și pentru secțiunea 2 din dimensiunea C am pus

întrebări suplimentare până s-a umplut pagina și atunci ne-am oprit. Am evitat, de asemenea, să mergemdincolo de z în numerotare, ceea ce a însemnat că unele întrebări au fost combinate. Dvs. vă pot apărea

și alte întrebări importante, pe care veți dori să le includeți, ca rezultat al cercetării culturilor, policilor

și praccilor școlii voastre. Ne-am gândit că ar putea cazul, de aceea am lăsat câteva rânduri libere la

nele ecărui indicator.

Secțiunea 1 din Dimensiunea C este o excepție. Ea conține o schiță de curriculum, unde ecare indicator

posedă întrebări nenumerotate, care conturează o arie curriculară. Acestea sunt grupate sub un număr

de subpuncte, dar întotdeauna încep cu ”A conecta, la nivel local și global” și întotdeauna sfârșesc cu ”A

conecta prezentul, trecutul și viitorul”. Pentru facilitarea consultării, am numerotat subpunctele cu litere.Fiecărei arii i s-au acordat cel puțin două pagini.

Dimensinea A: Ceaea cltilo inclzive 75

A1: Consolidarea comunității 76

A2: Stabilirea valorilor incluzive 87

Dimensinea B: Elaboaea policilo inclzive 97

B1: Dezvoltarea praccilor specice școlii pentru toți 98

B2: Organizarea suportului pentru diversitate 111

Dimensinea C: Dezvoltaea paccilo inclzive 120

C1: Elaborarea unor curricula pentru toți 121

C2: Dirijarea învățării 159




I n d i c a t o r i i ș i

î n t r e

b ă r i l e

Dimensiunea A: Crearea culturilor incluzive

A1: Consolidaea comnității

1 Fiecare se simte binevenit în școală.2 Angajații colaborează între ei.

3 Copiii se ajută reciproc.

4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții.

5 Există un parteneriat între personal și părinți/îngrijitori.

6 Personalul și consiliul administrav lucrează bine împreună.

7 Şcoala reprezintă un model de cetățenie democracă.

8 Şcoala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre oamenii din întreaga lume.

9 Adulții și copiii conșenzează că idencarea cu un anumit gen se poate realiza într-o varietate de

moduri.10 Şcoala și comunitățile locale se dezvoltă reciproc.

11 Personalul face legătură dintre ceea se întâmplă la școală și viața de acasă a copiilor.

A2: Stabiliea valoilo inclzive1 Şcoala dezvoltă valori incluzive comune pentru toți.

2 Şcoala încurajează respectarea tuturor drepturilor omului.

3 Şcoala încurajează respectul pentru integritatea planetei Pământ.

4 Incluziunea este văzută ca o sporire a parcipării tuturor.5 Așteptările sunt mari pentru toți copiii.

6 Copiii sunt apreciați în mod egal.

7 Şcoala contracarează toate formele de discriminare.

8 Şcoala promovează interacțiunea nonviolentă și soluționarea pașnică a neînțelegerilor.

9 Şcoala încurajează copiii și adulții să se simtă sasfăcuți de sine.

10 Şcoala contribuie la sănătatea copiilor și a adulților.




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A1.1 Fiecae se simte binevenit în școală.

A2.9 Şcoala încurajează copiii și adulții să se simtă mulțumiți de sine;

B1.6 Şcoala caută să admită toți copiii din circumscripția sa.

a) Este primitor primul contact pe care îl au oamenii cu școala?b) Creează personalul, copiii și familiile o senzație de comunitate în cadrul școlii?

c) Este școala primitoare pentru toți părinții/îngrijitorii și pentru alți membri ai comunității?

d) Este școala primitoare pentru cei care au sosit recent din altă parte a țării sau din alte țări?

e) Personalul, copiii și părinții/îngrijitorii se saluta reciproc într-un mod policos și prietenos?

f) Personalul, copiii, părinții și administrația fac un efort pentru a învăța numele unii altora?

g) Se ridică morala oamenilor printr-o vizită la școală?

h) Este calitatea relațiilor considerată ca ind mai importantă pentru a face oamenii să se simtăbineveniți, decât calitatea clădirilor și a echipamentului?

i) Este școala primitoare pentru toți copiii din comunitatea sa, indiferent de situația nanciară,aranjamentele de familie, ereditate și realizări?

j) Este școala preocupată de a le ura bun venit celor care, probabil, s-au confruntat cu excludere șidiscriminare, cum ar migranții, refugiații, solicitanții de azil și copiii cu dizabilități?

k) Demonstrează documentele, avizele și etalajele că școala este deschisă persoanelor cu identăți carela moment nu sunt reprezentate în cadrul școlii?

l) Reiese clar din informația pusă la dispoziția părinților/îngrijitorilor și candidaților la un loc de muncă înșcoală faptul că a avea copii și personal cu trecut divers este important pentru școală?

m) Este informația despre școală accesibilă tuturor, de exemplu: tradusă, imprimată în alfabetul Braille, înregistrată audio sau imprimată în dimensiuni mari, atunci când este necesar?

n) Sunt interpreți ai limbajului semnelor sau ai altor limbi materne disponibili, atunci când este necesar?o) Reectă holul de la intrare toți membrii școlii și comunitățile acestora prin intermediul simbolurilor și

a etalajelor?

p) Conțin etalajele legături între școală și alte părți ale țării sau lumii?

q) Este intrarea proiectată asel încât să bucure mai curând adulții și copiii care au tangență cu școala,decât să impresioneze inspectorii?

r) Este evitată folosirea jargonului și a clișeelor în simboluri și etalaje?

s) Există ceremonii pentru primirea noilor copii și a noilor profesori sau pentru a marca plecarea lor?

t) Simt copiii că aparțin claselor din care fac parte?

u) Simt copiii, părinții/îngrijitorii, personalul, administrația și membrii comunității că sunt o parte a școlii?

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________

x) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA1.2 Angajații școlii colaboează înte ei.

C2.9 Cadrele didacce planică, predau și analizează rezultatele împreună;

C2.10 Cadrele didacce elaborează resurse comune pentru a promova învățarea.

a) Creează personalul o cultură de colaborare pentru toată lumea din școală?b) Descoperă personalul barierele din calea unei mai bune colaborări și încearcă să le rezolve?

c) Este munca în echipă a personalului un model pentru colaborarea copiilor?

d) Sunt toți membrii personalului buni ascultători?

e) Membrii personalului se înțeleg bine între ei?

f) Sunt angajații interesați de viața și acvitatea unii altora?

g) Tot personalul, atât didacc, cât și nedidacc, lucrează împreună cu plăcere?

h) Membrii personalului se tratează reciproc cu respect, indiferent de rolurile lor și statutul perceput?

i) Membrii personalului se respectă reciproc indiferent de sex, orientare sexuală, etnie sau dizabilități?

j) Se simte ecare membru al personalului prețuit și susținut?

k) Se implică personalul mai degrabă într-un dialog explorator, decât într-o discuție compevă?

l) Este înțeles faptul că personalul din localitate face o contribuție deosebită la dezvoltarea culturilorșcolii?

m) Simt membrii personalului care vin din zonele apropiate școlii că cunoșnțele lor locale sunt prețuite?

n) Se simte tot personalul școlii binevenit la toate evenimentele sociale desnate personalului?

o) Face personalul, în mod obișnuit, schimb de idei despre acvitățile școlare și extrașcolare?

p) Se acordă evenimentelor importante, cum ar nașterile, aniversările, decesele, nunțile și cununiilecivile, aceeași atenție, indiferent de rolul și statutul perceput al angajatului?

q) Este invitat tot personalul la ședințe, unde parcipă și la care contribuie?

r) Se simte personalul confortabil în a-și exprima dezacordul în cadrul ședințelor?

s) Se simt angajații confortabil în a cere unul altuia sfaturi privind predarea și învățarea?

t) ) Se simt angajații în largul lor când discută cu colegii dicultățile pe care le au în relațiile cu copiii?

u) Observă personalul când colegii sunt stresați sau au alel de dicultăți și le oferă sprijin?

v) Pot discutate și soluționate în mod construcv dicultățile de colaborare între membriipersonalului?

w) Consideră personalul școlar depășirea barierelor din calea colaborării, care apar atunci când mai mulțimembri ai personalului părăsesc școala sau i se alătură?

x) Intervin angajații în apărarea altor membri, dacă aceșa sunt inmidați de către alți angajați?

y) Este personalul supleant sau alt p de personal angajat temporar încurajat să se implice acv în viațașcolii?

z) Sunt sindicatele personalului încurajate să aducă o contribuție la viața școlară?

aa) __________________________________________________________________________________

ab) __________________________________________________________________________________

ac) __________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A1.3 Copiii se ajtă ecipoc.

B1.7 Toți copiii nou-veniți sunt ajutați să se încadreze în școală; C2.5 Copiii învăță unul de la altul.

a) Se interesează copiii de viața unul altuia și de ceea ce învață ecare?

b) Idencă copiii și adulții barierele în calea unei colaborări mai bune a copiilor?c) Înțeleg copiii cum acceptarea și valoricarea altora îi ajută să se simtă sasfăcuți de ei înșiși?

d) Sunt prieteniile susținătoare încurajate în mod acv?

e) Învață copiii să-și împărtășească prietenii în loc să concureze pentru ei?

f) Invită copiii alți copii să se alăture la jocurile lor, atunci când văd că aceșa nu au cu cine vorbi sau se juca la recreație și la prânz?

g) Încurajează toți membrii personalului construirea relațiilor pentru copii în mpul pauzelor, înainte șidupă școală?

h) Înțeleg copiii cum se pot privi lucrurile dintr-un alt punct de vedere?

i) Se angajează copiii în afara școlii în acvități care au fost demarate la școală? j) Caută copiii ajutor unul de la altul?

k) Sunt copiii conșenți de lucrurile pe care le pot face pentru a-i ajuta pe alții și modalitățile prin carealții îi pot ajuta pe ei?

l) Fac copiii de bunăvoie schimb de cunoșnțe și abilități?

m) Oferă copiii ajutor reciproc, atunci când cred că este nevoie, fără a aștepta ceva în schimb?

n) Refuză copiii ajutorul în mod policos, atunci când nu au nevoie de el?38

o) Se bucură copiii de realizările celorlalți?

p) Sărbătoresc etalajele rezultatele colaborării copiilor, alături de performanța individuală?

q) Apreciază copiii eforturile depuse de alți copii, indiferent de nivelul lor de realizare?r) Înțeleg copiii că diferite grade de conformare cu normele școlii pot de așteptat de la diferiți copii?

s) Se adresează copiii unui membru al personalului, atunci când ei sau altcineva au nevoie de ajutor?

t) Simt copiii că disputele dintre ei sunt tratate corect?

u) Învață copiii cum să soluționeze conictele care apar între dânșii?

v) Învață copiii să ia partea cuiva care ei simt că a fost tratat nedrept de către alți copii sau adulți?

w) _____________________________________________________________________________________

x) _____________________________________________________________________________________

y) _____________________________________________________________________________________

38 Această întrebare a venit de la Sapon-Shevin, M. (1999) Because we can change the world: a praccal guide to buildingcooperave, inclusive classroom communies, Boston, Allyn and Bacon.





î n t r e

b ă r i l eA1.4 Pesonall școlii și copiii se espectă nii pe alții.

A2.9 Şcoala încurajează copiii și adulții să se simtă sasfăcuți de sine;

C2.8 Disciplina se bazează pe respect reciproc.

a) Se adresează personalul în mod respectuos tuturor elevilor, folosind numele preferate de ei și cupronunția corectă?

b) Este toată lumea menționată cu pronumele de gen pe care îl preferă?

c) Vede personalul copiii ca ințe umane și nu ca ințe inferioare?

d) Văd copiii personalul ca ințe umane și nu ca dușmani sau asupritori?

e) Respectă copiii și adulții necesitățile de inmitate ale celuilalt?

f) Respectă copiii și adulții lucrurile celuilalt?

g) Este ecare copil cunoscut bine de unii membri ai personalului?

h) Simt copiii că sunt plăcuți de către profesori și alte categorii de personal?

i) Tratează copiii tot personalul cu respect, indiferent de rolul lor în școală? j) Ajută copiii personalul, atunci când li se cere?

k) Oferă copiii ajutor atunci când văd că este nevoie?

l) Au copiii și personalul grijă de mediul material al școlii?

m) Sunt facilitățile de bază pentru copii și adulți, cum ar toaletele, dușurile și dulapurile, păstrate încondiții bune?

n) u elevii la cine să apeleze atunci când au o problemă?

o) Sunt copiii siguri că atunci când spun că au o problema sunt luați în serios?

p) Sunt copiii siguri că vor primi ajutor în cazul în care întâmpină dicultăți?

q) Sunt toți membrii școlii, atât elevii, cât și profesorii, luați în considerare?

r) Sunt evenimentele importante, cum ar nașterile, căsătoriile, parteneriatele civile, decesele și îmbolnăvirile, divorțurile, despărțirile și bolile recunoscute în mod corespunzător?

s) Este recunoscut faptul că toată lumea, nu doar membrii ”minorităților etnice”, are o cultură sauculturi?

t) Este recunoscut faptul că toate culturile și religiile cuprind o gamă de opinii și nivele de respectare?

u) Pot copiii și adulții să e sprijiniți în a recunoaște că se simt obijduiți, deprimați sau furioși într-oanumită zi?

v) Atunci când personalul se simte supărat sau frustrat, connua să vorbească cu copiii cu respect?

w) Este acceptat ca senmentele personale negave despre alții să e exprimate în privat, ca omodalitate de depășire a acestora?

x) Respectă personalul și copiii condențialitatea conversațiilor private, cu excepția cazului când acestlucru va dăuna unei alte persoane?

y) _____________________________________________________________________________________

z) _____________________________________________________________________________________

aa) _____________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A1.5 Există n pateneiat înte pesonal și păinți/îngijitoi.

B1.1 În școală există un proces de dezvoltare parcipav;

Secțiunea C1 (Relaționare la nivel local și global).

a) Se respectă părinții/îngrijitorii și personalul unii pe alții, indiferent de poziția sau statutul perceput?b) Simt toți părinții/îngrijitorii că copiii lor sunt valorizați de școală?

c) Simte personalul că părinții/îngrijitorii apreciază munca lor?

d) Sunt părinții/îngrijitorii bine informați cu privire la ce se întâmplă în școală?

e) Sunt părinții informați clar și prompt atunci când o problemă de interes larg apare în școală?

f) Există o varietate de oportunități pentru părinți/îngrijitori să se implice în școală?

g) Sunt diferite contribuții, pe care părinții/îngrijitorii le pot face la școală, apreciate egal?

h) Folosește personalul propria experiență de a părinte pentru a îmbunătăți relațiile sale cu părinții/ îngrijitorii copiilor din școală?

i) Evită personalul să declare că problemele copiilor rezultă din faptul că aceșa provin din ”familii cu unsingur părinte” sau ”familii socialmente vulnerabile”?

j) Apreciază personalul sprijinul pe care copiii îl primesc de la părinții/îngrijitori, indiferent de faptul dacălocuiesc sau nu permanent în aceeași casă cu ambii?

k) Cunoaște personalul despre varietatea familiilor exnse ale copiilor?

l) Negociază personalul și părinții/îngrijitorii modul în care aceșa preferă să li se adreseze?

m) Evită personalul să se adreseze părinților sau să-i menționeze cu genericul „mama lui…” sau „tata lui…”?

n) Cunosc părinții/îngrijitorii exact la cine să se adreseze pentru a-și discuta temerile?

o) Simt părinții/îngrijitorii că temerile lor sunt luate în serios?

p) Sunt toți părinții/îngrijitorii invitați la discuții și informați despre educația copiilor?q) Sunt membrii familiei exnse bineveniți să contribuie la educația copiilor?

r) Evită personalul contactarea părinților/îngrijitorilor numai pentru a se plânge de un copil?

s) Există un schimb periodic de informații între case și școli?

t) Există un loc unde părinții/îngrijitorii se pot întâlni, face schimb de idei și unde pot să-și prepare oceașcă de ceai/cafea sau o băutură răcoritoare?

u) Încurajează părinții/îngrijitorii alți părinți/îngrijitori să parcipe la acvitățile școlare, asel încâtnimeni să nu se simtă exclus sau marginalizat?

v) Se împărtășesc în cadrul adunărilor cu părinții cunoșnțe despre copii în mod bilateral, în loc să se

transmită doar cunoșnțe de la personal la părinți?w) Cunosc părinții/îngrijitorii exact cum ei pot sprijini învățarea copiilor acasă?

x) Sporește personalul parciparea părinților/îngrijitorilor, prin organizarea de reuniuni cu diverse ocaziiși în locuri diferite?

y) Abordează personalul temerile pe care le pot avea părinții/îngrijitorii despre vizitele la școală și întâlnirile cu profesorii?

z) Evită angajații să se simtă amenințați de părinții/îngrijitorii pe care îi percep ca având un statut mai înalt și cunoșnțe mai vaste decât ei înșiși?

aa) _____________________________________________________________________________________

ab)_____________________________________________________________________________________

ac) _____________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA1.6 Pesonall și consilil administav lcează bine împenă.

A1.2 Angajații școlii colaborează între ei;A1.5 Există un parteneriat între personal și părinți/îngrijitori.

a) Se întâlnesc angajații cu membrii consiliului administrav și au ocazia să-i cunoască personal?

b) Sunt poze ale membrilor consiliului administrav și interesele acestora expuse în școală?

c) Le este pusă la dispoziție membrilor consiliului administrav informația de care ei au nevoie pentrua-și înțelege rolul și a-și exercita atribuțiile funcției?

d) Înțeleg membrii consiliului administrav modul în care școala este organizată?

e) Cunosc personalul și membrii consiliului administrav și sunt de acord cu competențele și atribuțiilecare le revin?

f) Li este prezentată noilor membrii ai consiliului administrav școala și organizarea ei de către copii șipersonalul de orice categorie?

g) Reectă componența administrației comunitățile din școală?

h) Depun membrii administrației eforturi pentru a anula orice diferențe de statut percepute între ei?i) Este contribuția tuturor membrilor administrației prețuită în mod egal?

j) Sunt ședințele administrației bine prezidate, cu cronometrarea mpului convenit pentru întrebări,inclusiv pentru orice alte acvități, și se încheie la mpul convenit?

k) Sunt ședințele administrației plăcute?

l) Spun membrii administrației altor persoane despre sasfacția de a în componența administrației,asel încât numărul de persoane care caută să facă parte din administrație să sporească?

m) Sunt membrii încurajați să pună în discuție probleme de interes, pentru care este acordat un mpsucient, chiar dacă acestea nu au fost anterior incluse pe ordinea de zi?

n) Sunt ședințele administrației desfășurate într-o atmosferă plăcută, cu mâncare și băutură pusă ladispoziție pentru cei cărora le este foame sau sete?

o) Încurajează ședințele administrației parciparea tuturor membrilor săi?

p) Simt membrii consiliului administrav care fac parte din personalul școlii că sunt liberi să-și exprimeindependent opinia?

q) Sunt deciziile luate, după caz, prin vot secret?

r) Are administrația o modalitate stabilită de a vizita școala și de a contribui la viața școlară?

s) Depune administrația un efort pentru a cunoaște copiii din școală?

t) Sunt abilitățile și cunoșnțele membrilor administrației cunoscute și apreciate?

u) Sunt toți membrii administrației implicați în elaborarea și revizuirea policilor școlare?

v) Sunt membrii administrației invitați să împărtășească oportunități de dezvoltare profesională cupersonalul?

w) Împărtășesc personalul și administrația aceeași abordare a modului în care școala ar trebui sărăspundă la dicultățile întâmpinate de către copii și a modului în care ar trebui să se ofere sprijinul?

x) Au personalul și administrația ca scop minimalizarea clasicării copiilor ca având „cerințe educaționalespeciale”?

y) Reacționează personalul și administrația când unii sau alții așează atudini discriminatorii?

z) ___________________________________________________________________________________

aa) __________________________________________________________________________________ab) __________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A1.7 Şcoala epezintă n model de cetățenie democacă.

B1.1 În școală există un proces de dezvoltare parcipav;C1.13 Copiii învață despre ecă, putere și guvernare.

a) Învață toată lumea, prin frecventarea școlii, să se înțeleagă și să e buni cetățeni?

b) Creează personalul, copiii și familiile în mod deliberat o cultură a parcipării și colaborării?

c) Învață copiii sa e cetățeni acvi unul de la altul, precum și de la adulți?

d) Salută tot personal parciparea acvă a copiilor și adulților în școală?

e) Este parciparea acvă a copiilor și adulților evidentă în sălile de clasă, cancelarii, terenurile școlare,

înainte și după ore, în etalaje și în evenimente școlare?

f) Împărtășesc copiii și adulții ideile democrației?

g) Iau copiii și adulții în considerare măsura în care școala lor încurajează parciparea democracă?

Acvitățile pot include:Vizitarea comunitățiiCompostareaPrepararea, servirea, strângereameselorCrearea arteiCurarea colecțiilor tezauruluișcoliiDezvoltarea/curățarea terenurilorșcolareDocumentarea animalelor și

păsărilor vizitatoare ale loculuiDocumentarea istorii școlareSporirea biodiversitățiiInstruirea în sportIntervievarea pentru locuri demuncăAmbasadorii limbilor

Supravegherea biblioteciiSupravegherea animalelor școlareSupravegherea lacului școlarMonitorizarea consumului deenergieTehnicieni de rețeaOrganizarea corespondențeișcolareConducerea joculuiCrearea și predarea artei

Producerea/scrierea pentru ziarulșcolarAsigurarea diversmentului încomunitateLectura pentru alțiiReciclareaRezolvarea conictelor

Întoarcerea proprietății pierduteGrădinăritul în școalăGhizi școlariRegizarea

Înscenarea pieselorPredarea șahuluiPlantarea copacilorReducerea deșeurilor, de pildădeșeurile din urma prânzurilorgratuite

Salutarea personalului nou-venit/primirea vizitatorilorScrierea poeziilor, a croniciișcolareEtc., etc., etc.…

h) Are școala un forum public, unde adulții și copiii își împărtășesc regulat ideile?

i) Sărbătorește școala progresul în recunoașterea drepturilor și a democrației, inclusiv momentele-cheie

din propria istorie?

j) Există momente regulate când clasele și întreaga școală se implică într-un proces de votare asupra

problemelor importante pentru școală?

k) Au toți copiii oportunitatea de a implicați în Consiliul colar sau Parlamentul Copiilor?

l) Sunt toți copiii implicați în acvități care contribuie la dezvoltarea școlii?

m) ___________________________________________________________________________________

n) ___________________________________________________________________________________

o) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA1.8 Şcoala încajează o înțelegee a inteconexinilo dinte oamenii din înteaga

lme.

Secțiunea C1 (Relaționare la nivel local și global); C2.6 Lecțiile îi ajută pe copii să înțeleagă

asemănările și diferențele dintre oameni.

a) Sunt legăturile adulților și ale copiilor din școală cu alții din întreaga lume ulizate ca un punct deplecare pentru exnderea înțelegerii conexiunilor globale?

b) Sunt amplasarea școlii în cadrul regiunii și al țării și conexiunile ei cu lumea văzute dintr-o varietate deperspecve istorice și geograce, fapt evident în etalaje?

c) Dobândesc copiii o idee despre modul în care interconexiunile dintre oamenii la nivel mondial seschimba în mp?

d) Sunt copiii conșenți de modul în care viețile oamenilor într-o parte a lumii le afectează pe cele dinaltă parte?

e) Explorează copiii inuențele globale asupra a ceea ce ei învăță, a cuvintelor pe care le vorbesc, a arteipe care o privesc, a muzicii pe care o ascultă, a energiei pe care o consumă, a alimentelor pe care le

mănâncă, a ziarelor și cărților pe care le citesc, a sportului și jocurilor pe care le praccă și privesc?

f) Demonstrează adulții și copiii că a un cetățean global presupune acțiuni zilnice?

g) Sunt copiii buni vecini persoanelor care sosesc în țara lor din altă parte a lumii?

h) Explorează copiii natura relațiilor construcve și opresive între țări?

i) Sunt copiii ajutați să înțeleagă sensul rasismului și al xenofobiei și modul în care acestea afecteazăatudinile dintre popoare și țări?

j) Învață copiii despre modul în care țările sunt legate prin intermediul comerțului?

k) Exploră adulții și copiii posibilitățile de a face ec cumpărături?

l) Are școala un angajament pentru Comerțul Echitabil în acvitățile sale de achiziție și bancare?

m) Învață copiii despre ce se întâmplă în cazul împrumuturilor și ajutoarelor acordate țărilor sărace dinpunct de vedere economic?

n) Învață copiii măsura în care relațiile dintre țări se bazează pe un angajament față de valorile deegalitate, parcipare și nonviolență?

o) Învață copiii despre semnicația comerțului cu arme în țara lor?

p) Au copiii o înțelegere a modului în care acvitățile corporațiilor și băncilor, precum și ale guvernelorpot afecta, poziv și negav, viețile oamenilor din întreaga lume?

q) Este școala conectată la o școală dintr-o țară săracă?

r) Asigură școala ca relațiile cu adulții și copiii din orice școală conectată să se bazeze mai degrabă pe

egalitate, respect și dezvoltarea dialogului decât de caritate?s) Este școala legată de o școală dintr-o locație din afara țării, e oraș sau localitate rurală?

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A1.9 Adlții și copiii conșenzează că idencaea c n anmit gen se poate

ealiza înt-o vaietate de modi.


C1.6 Copiii învață despre sănătate și relații.

a) Recunosc adulții și copiii că nu toți oamenii se percep pe sine ca bărbat sau femeie?

b) Reectează personalul asupra complexității identăților proprii, ca ințe cu gen?

c) Se simte personalul capabil să le permită copiilor libertatea de a-și dezvolta genderul în moduri care îiajută pe copii să se simtă în apele lor?

d) Învață copiii că cineva poate avea un puternic senment de gen propriu ca bărbat, femeie sautransgen, fără ca aceasta să-i determine senmentele, interesele și atudinea față de realizări?

e) Discută adulții măsura în care ei posedă opinii stereopice asupra rolurilor de gen și cum exprimareaunor asel de atudini poate diminua modul în care copiii își valorică genderul?

f) Evita adulții și copiii să conecteze alte persoane la un anumit sl de a băiat sau fată prin echetarea

lor – „băiețoi”?g) Sunt adulții și copiii implicați în găsirea modalităților de a reduce categorisirea prea multor băieți drept

„obraznici” sau cu dicultăți în procesul de învățare?

h) Au adulții și copiii un limbaj pentru a vorbi despre gen, sex, ambiguitatea și uiditatea genului,masculinitate și feminitate?

i) Are personalul, în registru, o listă alfabecă a copiilor, mai degrabă decât liste separate de băieți șifete?

j) Au copiii posibilitatea de a se implica în sporturi mixte, inclusiv la lecțiile de educație zică?

k) Contestă adulții și copiii ideea că bărbații și femeile ar trebui să aibă roluri diferite în școală, la altelocuri de muncă, la îngrijirea copiilor sau la treburile casnice?

l) Este munca pe care adulții și copiii o fac ca îngrijitori apreciată, indiferent de sex?

m) Educă personalul toate sexele să recunoască faptul că a părinte/îngrijitor de copii mici este adeseaprintre cele mai importante și sasfăcătoare acvități din viață?

n) Este clar că genderul este, pentru unele persoane, un aspect extrem de important al identății, și căaceastă importanță se poate schimba în mp, cum se întâmplă cu religia sau identatea etnică?

o) Încurajează grădinițele, școlile primare, precum și școlile secundare în mod acv numirea bărbaților într-o varietate de funcții?p) Evită școala încurajarea stereopurilor de gen în aspectul uniformei școlare?

q) Discută personalul și copiii presiunile culturale asupra bărbaților și femeilor pentru a acoperi saudescoperi anumite părți ale corpului?

r) Sunt toți copiii încurajați să vină la școală în haine și încălțăminte care le permit să se miște liber?

s) Sunt copiii descurajați de la a vedea un sex sau formă de masculinitate sau feminitate ca ind maiimportantă decât alta?

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA1.10 Şcoala și comnitățile locale se dezvoltă ecipoc.

Secțiunea C1 (Relaționare la nivel local și global); C2.14 Resursele din localitatea școlii sunt

cunoscute și ulizate.

a) Se angajează școala în acvități cu implicarea comunităților din jur, inclusiv a persoanelor în vârstă,a persoanelor cu dizabilități, a magazinelor locale și întreprinderilor, precum și a unei game de etniilocale?

b) Se bazează școala pe variata experiență a localnicilor în sprijinirea acvităților curriculare din cadrulșcolii?

c) Menționează ziarul școlar persoane localnice, evenimente și întreprinderi locale?

d) Are școala un calendar de sărbători și zile sau o săptămână specială de interese, care sunt împărtășitecu comunitățile locale?

e) Parcipă comunitățile locale în mod egal la acvitățile școlii, indiferent de clasa socială, religia sauetnia lor?

f) Simt oamenii din comunitățile locale că școala le aparține, chiar dacă aceșa nu au copii la școală?g) Oferă școala evenimente muzicale, teatrale, de dans și expoziții de artă pentru persoanele din

comunitățile înconjurătoare?

h) Organizează școala anumite cursuri, cum ar cele de artă, limbi, alfabezare și matemacă, la dorințapărinților și a membrilor comunității?

i) Contribuie școala la evenimentele organizate de către comunitățile locale?

j) Este școala la curent cu planurile de dezvoltare comunitară existente, la care poate contribui?

k) Consultă școala persoane din localitate, inclusiv consilieri, lucrători comunitari și de neret, oțeri depoliție și organizații locale de caritate, pentru planicarea parcipării sale comunitare?

l) Colaborează școala la acordarea serviciilor de sănătate și asistență socială localnicilor?

m) Împart membrii comunităților locale cu personalul și copiii facilitățile cum ar biblioteca, sala defesvități și cafeneaua?

n) Face canna școlii achiziții de la producătorii și furnizorii locali de fructe și legume?

o) Sunt toate secțiunile comunităților locale văzute ca o resursă pentru școală?

p) Există în cadrul comunității locale o opinie pozivă despre școală?

q) Există în cadrul școlii o opinie pozivă despre comunitățile locale?

r) Încurajează școala cererile de angajare din partea localnicilor?

s) Încurajează școala proiecte pentru a îmbunătăți și conserva mediului înconjurător, cum sunt izvoarele,râurile și canalele?

t) Colaborează școala cu alții pentru a păstra o zonă în localitate fără gunoi și obiecte aruncate?

u) Încurajează școala plantarea copacilor?

v) Ajută școală la dezvoltarea zonelor verzi locale prin plantarea copacilor, semănarea semințelor?

w) ___________________________________________________________________________________

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A1.11 Pesonall face legăta dinte ceea ce se întâmplă la școală și viața de acasă a

copiilo.

A1.5 Există un parteneriat între personal și părinți/îngrijitori; B1.7 Toți copiii nou-veniți sunt ajutați

să se încadreze în școală; Secțiunea C1 (Relaționare la nivel local și global); C2.4 Copiii parcipă acv

la propriul lor proces de învățare.

a) Este personalul conșent de varietatea de culturi de origine a copiilor și de situațiile lor familiale?

b) Recunoaște personalul faptul că unii copii se pot simți mai ca acasă la școală decât alții?

c) Conșenzează adulții și copiii că oamenii pot simți disconfort sever atunci când culturile și identățilelor nu sunt respectate?

d) Asigură adulții că toți copiii se regăsesc pe sine și trecutul lor reectate în școală, în materiale șiexpuneri și în legăturile realizate cu cunoșnțele lor de acasă la acvitățile de învățare?

e) Recunosc școlile faptul că unii copiii simt școlile ca un refugiu sigur, în comparație cu casa?

f) Admit adulții că copiii pot manifesta acasă abilități și interese pe care nu le arată în școală, cum ar

vorbitul, glumitul, alergatul, îngrijirea, organizarea, gătul, lectura, număratul, proiectarea, fabricarea,colectarea, culvarea plantelor?

g) Depun adulții eforturi pentru a le permite copiilor să se bazeze pe toate cunoșnțele și abilitățile pecare le manifestă acasă în învățare și relațiile din școală?

h) Recunosc adulții și copiii că a cunoaște o altă persoană necesită mai degrabă dorința de a intra îndialog cu ea decât o cunoaștere prealabilă, detaliată a situației ei culturale sau specice originii?

i) Își dă seama personalul de orice tendință de a face acvitățile de învățare mai potrivite pentru copiiipe care îi percep ca având un background similar cu al lor?

j) Înțeleg angajații din afara localității că ei pot văzuți ca vizitând comunitatea, de către adulții și copiiilocali?

k) Evită personalul să facă presupuneri despre acvitățile și convingerile unui anumit copil în baza originiisale?

l) Recunosc adulții și copiii posibilul disconfort al cuiva care s-a mutat departe de familie și/sau prieteni?

m) Recunosc adulții și copiii senmentele de perturbare culturală, care pot resimțite de către oameniicare s-au alăturat școlii, cum ar refugiații și solicitanții de azil?

n) Reectă culturile școlii amestecul de genuri, clase, etnii, patrimonii, relații de familie, orientări sexuale în rândul copiilor, părinților/îngrijitorilor și personalului?

o) Sunt evenimentele importante din viața copiilor marcate în moduri care să respecte culturile acestora?

p) Sunt normele culturale și preferințele personale privind modesa respectate în aranjamentele pentruduș și înot?

q) Încurajează personalul copiii să aibă acces la cluburile și evenimentele din apropierea casei lor, chiardacă școala nu se aă în zona de lângă casă?

r) ___________________________________________________________________________________

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA2.1 Şcoala dezvoltă valoi inclzive comne pent toți.

Racordate la toți indicatorii

a) Acordă personalul, administrația, părinții/îngrijitorii și copiii mp pentru discuții despre valori,implicațiile lor pentru acțiuni, natura propriilor lor valori și modul în care acestea diferă între oameni?

b) Sunt valorile înțelese ca revelate mai degrabă prin acțiuni decât cuvinte?

c) Este toată lumea în școală dedicată ideii de egalitate a valorilor tuturor oamenilor și de parcipare atuturor?

d) Explorează adulții și copiii valorile din spatele mijloacelor lor de lucru și acțiune în școală?

e) Evita adulții și copiii să presupună că toți membrii unei comunități împărtășesc aceleași valori?

f) Este înțeles faptul că exprimarea sinceră a valorilor care ne insuă acțiunile necesită praccare și încredere?

g) Este înțeles că un acord cu privire la valori este de obicei parțial, deoarece diferențele de opinie, deexemplu, cu privire la parcipare și egalitate, pot revelate pe parcursul aprofundării conversației?

h) Sunt membrii personalului, copiii, părinții/îngrijitorii în mare parte de acord asupra unui cadru devalori care poate bazat pe modelarea acțiunilor din cadrul școlii?

i) Există un cadru de valori asupra căruia s-a convenit, care este ulizat pentru a rezista presiunilor dinafara școlii de a acționa în baza unor valori diferite?

j) Revizuiește personalul praccile în funcție de valorile convenite și propune modicări în cazul în carepraccile sunt inspirate din valorile respinse?

k) Este înțeles faptul că aplicarea valorilor comune poate presupune coordonarea intereselorconcurente, de exemplu, atunci când parciparea unui copil o împiedică pe cea a altuia?

l) Acordă adulții și copiii atenție acțiunilor din interiorul și din afara școlii, care sunt incompabile cucadrul de valori convenit?

m) Sunt schimbările în școală efectuate în conformitate cu un cadru de valori convenit?

n) Depășesc discuțiile echetele valorilor, referindu-se în schimb la complexitatea înțelesurilor lor?

o) Conectează personalul și copiii orice declarație sumară privind valorile școlare la o înțelegere maidetaliată?

p) Sunt explorate limitele ideilor de valori naționale, globale sau occidentale ?

q) Face școala publicitate valorilor sale și îi încurajează pe alții să se implice, împreună cu personalul șicopiii, reieșind din valorile convenite în cadrul școlii?

r) Se aplică un cadru de valori convenit în mod egal adulților și copiilor?

s) Este recunoscut faptul că noi toți trebuie să lucrăm din greu pentru a acționa în conformitate cu

valorile noastre?t) Se înțelege faptul că un cadru puternic de valori poate deținut de către persoanele fără apartenență

la o religie, precum și de o varietate de religii?

u) Se înțelege că a avea o religie sau o anumită poziție polică nu asigură valorile incluzive?

v) Conectează persoanele modalitățile în care ele acționează în afara școlii cu modul în care acționează îninteriorul acesteia?

w) Se înțelege faptul că implicațiile unor valori, cum ar grija egală pentru toți și încurajarea speranței înviitor, sunt aspecte ale atribuțiilor profesionale ale personalului?

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________

z) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A2.2 Şcoala încajează espectaea tto deptilo omli.

A2.3 Şcoala încurajează respectul pentru integritatea planetei Pământ.

a) Încurajează școala convingerea că toți au drepturi și le au egale?

b) Este încurajat respectul pentru drepturi în modul în care adulții și copiii se tratează reciproc?

c) Este înțeles faptul că noțiunea de drepturi presupune un set comun de valori referitoare la egalitate,compasiune și respect pentru diversitate?

d) Este recunoscut faptul că drepturile unei persoane pot limitate doar atunci când exercitarea acestora încalcă în mod direct drepturile altei persoane?

e) Se consideră că limitarea drepturilor cuiva, ale cărui acțiuni noi nu le aprobăm (de exemplu, în ceea ceprivește dreptul la vot al unui deținut), reduce respectarea drepturilor pentru toți?

f) Percep copiii și adulții un angajament pentru drepturi ca o modalitate de valorizare a tuturor în modegal, indiferent de trecutul, opiniile și identățile lor?

g) Sunt drepturile fundamentale înțelese ca un drept la hrană, îmbrăcăminte, adăpost, îngrijire, educație,siguranță, libertatea exprimării opiniei, muncă plătă, implicarea în decizii și respectul pentru

identatea și demnitatea unei persoane?h) Învață copiii despre istoria sclaviei și amploarea prezenței acesteia în propria lor țară și în întreaga

lume?

i) Învață copiii despre campaniile actuale și anterioare pentru drepturile omului din Marea Britanie și dinalte țări?

j) Învață copiii cum pot contribui la campaniile pentru drepturile omului?

k) Corelează școala jusția națională și internațională cu ideea de drepturi?

l) Învață copiii cum lumea s-ar schimba dacă ar existat mai puțină nedreptate?

m) Este noțiunea de drepturi legată de ideea de cetățenie globală?

n) Este înțeles faptul că inegalitățile în societate privează oamenii de capacitatea de a-și exercita

drepturile?o) Este înțeles faptul că drepturile sunt frecvent nerecunoscute?

p) Este explorat în cadrul școlii gradul de prevenire a foamei și a bolilor?

q) Învață copiii despre documentele privind drepturile omului, cum ar Declarația Universală aDrepturilor Omului și Convenția cu privire la Drepturile Copilului (vezi lista de la pagina 188)?

r) Analizează adulții și copiii măsura în care conținutul documentelor privind drepturile omului poate îmbunătățit?

s) Analizează adulții și copiii cum susținerea drepturilor omului este inclusă în legislația națională?

t) Sunt copiii conșenți de abuzarea drepturilor omului în propria lor țară și în alte țări, chiar și acolounde documentele privind drepturile omului sunt semnate și aparent au fost convenite de guverne?

u) Este înțeles faptul că toți copiii au dreptul de a frecventa școala din localitatea lor sau una din școliledin localitate?

v) Iau copiii și adulții apărarea celor care nu sunt tratați corect în cadrul școlii?

w) Găsesc copiii și adulții modalități de a-i susține pe cei care nu sunt tratați corect la nivel național șiinternațional?

x) Este importanța drepturilor folosită pentru a contesta inegalitățile și prejudecățile, cum ar sexismul,discriminarea după clasa socială, rasismul, islamofobia, discriminarea în baza dizabilităților, homofobiași transfobia?

y) Ajută consiliul școlar la promovarea Convenției cu privire la Drepturile Copilului?

z) ___________________________________________________________________________________

aa) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA2.3 Şcoala încajează espectl pent integitatea planetei Pământ.

A2.2 Şcoala încurajează respectarea tuturor drepturilor omului; C1.7 Copiii cercetează Pământul,

sistemul solar și universul; C1.8 Copiii studiază formele de viața de pe Terra.

a) Recunosc adulții și copiii drepturile naturii nonumane, atât cea vie, cât și cea nevie?

b) Explorează adulții și copiii sensul durabilității mediului, în ceea ce privește connuitatea și lipsa deperturbare a speciilor, ecosistemelor și a peisajelor?

c) Reectă adulții și copiii asupra Declarației Universale a drepturilor Mamei Terra (vezi un extras lapagina 190)?

d) Analizează adulții și copiii cât de dependenți sunt ei de bunăstării planetei?

e) Adoptă adulții și copiii datoria de grijă față de mările și terenurile de pe planetă?

f) Reectează adulți și copiii asupra ideii că Pământul există pentru a domescit, exploatat și cucerit deoameni?

g) Reectează adulții și copiii asupra ideii că oamenii ar trebui să trăiască în armonie cu Pământul, printrealte specii și formațiuni naturale ale planetei?

h) Ajung adulții și copiii la propria lor opinie asupra relației lor cu Terra?i) Discută adulții și copiii punctul de vedere că economiile și proturile ar trebui să e exnse numai în

măsura în care acestea mențin starea bună a planetei?

j) Analizează adulții și copiii faptul că, dacă toată lumea va consuma la rata celor mai bogate națiuni,atunci oamenii ar avea nevoie de mai multe planete Pământ pentru a supraviețui?

k) Analizează adulții și copiii faptul că, în mp ce unele resurse ale planetei sunt nite, educația, cultura,muzica, jocurile, informația, prietenia și dragoste nu sunt?

l) Analizează adulții și copiii opinia că un comportament care poluează, epuizează și pune existența vieții în pericol ar trebui să e clasicate drept o crimă internațională?

m) Analizează adulții și copiii posibilitatea că poluarea terenurilor și a apei ar trebui să e o crimă,indiferent dacă se poate demonstra că aceasta dăunează oamenilor?

n) Analizează adulții și copiii cine poate deține teren propriu, mările, râurile și lacurile de pe Pământ?

o) Analizează adulții și copiii drepturile istorice la ulizarea terenurilor popoarelor indigene, care nu auavut contracte ociale de proprietate?

p) Analizează adulții și copiii consecințele pierderii accesului la terenurile comune împărțite între cetățeni în propriile lor țări și în altele?

q) Analizează adulții și copiii cine deține și cine prende că deține aerul și apa?

r) Analizează adulții și copiii cum oamenii pot contesta poluarea mediului și ce se întâmplă atunci când ofac?

s) Analizează adulții și copiii implicațiile unui angajament al ecărei generații pentru a transmite oplanetă înoritoare generațiilor viitoare?

t) Sunt considerate drept crime împotriva generațiilor viitoare cele care pun în pericol sănătatea,supraviețuirea și siguranța, deteriorează grav mediul, epuizează resursele, defrișează pădurile șiamenință supraviețuirea altor specii și ecosisteme?

u) Analizează adulții și copiii datoria ecologică, pe care aceșa o au față de planetă și generațiile viitoareși pe care generațiile din prezent trebuie să o plătească?

v) Recunosc adulții și copiii că o datorie mai mare față de planetă o au cei care au consumat cel maimult?

w) Analizează adulții și copiii cum o mică poluare suplimentară a terenului, mărilor și a aerului poateavea efecte disproporționate, ca un r nal de nisip pe o piramida de nisip sau o lovitură puțin maiputernică asupra nucii de cocos, un incendiu mic într-o pădure, sau încă o poveste care circulă peInternet despre cineva bătut de poliția unui regim opresiv?

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A2.4 Inclzinea este văztă ca o spoie a pacipăii tto.

A2.1 Şcoala dezvoltă valori incluzive comune pentru toți.

a) Este incluziunea înțeleasă ca un proces nesfârșit de sporire a parcipării tuturor?

b) Este parciparea înțeleasă ca mergând dincolo de accesul la trai și învățământ cooperav și căevaluează reciproc identățile?

c) Este incluziunea înțeleasă ca o abordare principială pentru dezvoltarea tuturor aspectelor legate de oșcoală, precum și, mai larg, de educație și societate?

d) Este incluziunea văzută ca ind interesată la fel de mult de modul în care școlile, familiile, mediile șisocietatea mai largă pot dezvoltate pentru a promova și susține parciparea cum este interesată de

încurajarea parcipării persoanelor?

e) Este incluziunea văzută ca ind interesată de parciparea adulților, precum și a copiilor?

f) Se referă incluziunea la toți, nu doar la copiii cu dizabilități sau cei văzuți ca având „cerințeeducaționale speciale”?

g) Evită personalul să vadă bariere în calea învățării și parcipării ca ind cauzate de deciențe saudizabilități ale copiilor?

h) Este înțeles faptul că oricine poate întâmpina în învățare și parcipare?

i) Este înțeles faptul că persoanele care întâmpină bariere în învățare și parcipare variază în funcție decontext?

j) Sunt barierele în învățare și parcipare văzute drept apărute din interacțiuni legate de școală sub toateaspectele: culturi, polici, clădiri, curricula și abordările față de predare și învățare?

k) Sunt barierele în învățare și parcipare văzute că provenind din policile naționale, culturile și valorilelocale și naționale și din alte presiuni din afara școlii?

l) Sunt combătute atudinile cu privire la limitele integrării într-o comunitate, cum ar opinia că niște

copiii cu deciențe grave sau mulple nu se pot integra în societate?m) Este „școala incluzivă” percepută ca una care ”se îndreaptă spre incluziune” mai curând decât este o

desnație?

n) Este înțeles faptul că sporirea incluziunii presupune combaterea excluderii și discriminării?

o) Este incluziunea înțeleasă ca un proces care poate începe în sălile de clasă, terenurile de joacă șicancelarii și se încheie cu un copil sau adult părăsind școala?

p) Este presiunea de excludere recunoscută ca mereu prezentă, care trebuie neutralizată mereu?

q) Accentul se pune mai degrabă pe aprecierea diferenței decât pe conformitatea cu o singură„normalitate”?

r) Este diversitatea evaluată și văzută mai degrabă ca o resursă pentru învățare, decât ca o problemă?

s) Există o hotărâre comună privind minimalizarea inegalităților de oportunități în școală?

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA2.5 Așteptăile snt mai pent toți copiii.

C2.2 Acvitățile de învățare încurajează parciparea tuturor copiilor; C2.7 Evaluările încurajează

realizările tuturor copiilor; C2.12 Tema de casă este concepută asel încât să contribuie la învățarea

ecărui copil.

a) Simte ecare adult și copil că în școala lor sunt posibile cele mai mari realizări?

b) Înțeleg toți copiii și adulții că nu există nici o limită la ceea ce pot ei realiza?

c) Conșenzează personalul eforturile care trebuie făcute pentru a contracara orice așteptări joase fațăde copii, inclusiv copiii cei care trăiesc în sărăcie, copiii aați în grija statului, migranți, cei care învățălimba engleză ca limbă a doua și copiii clasicați ca având „cerințe educaționale speciale”?

d) Evită profesorii să lase învățarea copiilor care se confrunta cu cele mai mari obstacole în învățare șiparcipare în grija unui personal mai puțin calicat și cu experiență mai mică?

e) Înțeleg copiii și adulții cu cât de mult ei pot realiza atunci când se simt apreciați pentru ceea ce fac șicine sunt?

f) Se mândresc adulții și copiii cu realizările lor?g) Evită personalul transmiterea unui senment de eșec la copiii și familiile lor prin perceperea copiilor

că nu țin pasul cu „dezvoltarea normală”?

h) Sunt realizările copiilor mai degrabă o valoare în sine, decât în comparație cu ale altora?

i) Recunoaște personalul faptul că atunci când copiii se văd ca „nepricepuți” într-o parte acurriculumului, le va trebui o viață întreagă să îndrepte aceasta?

j) Evită personalul să facă comparații între realizările unui copil și cele ale unui frate sau soră, sau vecin?

k) Încearcă personalul și copiii să contracareze opiniile negave ale copiilor care consideră lecțiiledicile?

l) Evită personalul echetarea copiilor cu capacități mari sau mici în funcție de realizările lor actuale?m) Evită personalul și copiii ulizarea echetărilor derogatorii privind performanța scăzută?

n) Contracarează personalul și copiii opiniile negave și ulizarea echetărilor derogatorii pentru copiiicare sunt dornici de învățare, entuziasmați sau ang rezultate mari la lecții?

o) Evită personalul crearea unei categorii de copii considerați ca având „cerințe educaționale speciale” șideci un „potențial” limitat?

p) Evită personalul crearea unei categorii de copii considerați a „supradotați și talentați”, care ar aveaun mai mare „potențial” decât alții?

q) Încurajează personalul opinia că toata lumea este înzestrată și talentată?

r) Sunt copiii admiși la evaluări publice mai degrabă atunci când sunt gata, decât la o anumită vârstă?

s) Se fac tentave de a soluționa frica de eșec a unor copii?

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A2.6 Copiii snt apeciați în mod egal.

B1.8 Grupurile de predare și învățare sunt organizate corect, pentru a promova învățarea tuturor

copiilor.

a) Aduce varietatea de medii/contexte ale adulților și copiilor o contribuție pozivă școlii și comunității?b) Sunt accentele și dialectele naționale și regionale văzute ca îmbogățind școala și societatea?

c) Este un angajament de a valorica limbile tuturor copiilor reectat în acvitățile de învățare șicluburile pe interese și examenele oferite?

d) Evită adulții să aibă favoriți și resping orice senmente de anpae pentru anumiți copii?

e) Este învățarea copiilor linișți la fel de încurajată ca și a celor care au o contribuție mai gălăgioasă?

f) Evită adulții demonizarea anumitor copiii, povesnd despre faptele lor negave?

g) Manifestă personalul sensibilitate față de aranjamentele din familiile copiilor, atunci când vorbescdespre așa ocazii ca Ziua Mamelor și Ziua Taților?

h) Au toți copiii posibilitatea de a apărea în ansamblurile școlare și producțiile muzicale, teatrale și dedans?

i) Sunt diferențele familiale recunoscute și apreciate?

j) Evită personalul să-i considere pe copiii din clasa de mijloc ca mai valoroși la școală decât copiii dinclasa muncitoare?

k) Evita personalul folosirea nivelurilor de curriculum sau a realizărilor la examenele publice drept omodalitate de a face unii copii să se simtă mai valoroși și alții mai puțin valoroși?

l) Sunt homosexualii, lesbienele, bisexualii, persoanele transgen și intersex apreciate în cadrul școlii șireprezentați în curriculum?

m) Evită personalul să reprezinte o religie ca ind mai importantă decât altele sau decât absența oricărei

religii?n) Sunt copiii, personalul și părinții/îngrijitorii cu dizabilități la fel de bine primiți în școală ca cei fără

dizabilități?

o) Există multe ocazii pentru aprecierea eforturilor copiilor cu reușită mai mică și mai mare, inclusiv alecelor care iau rezultate bune la examene?

p) Include raportarea performanțelor în interiorul și în afara școlii pe toți copii?

q) Este munca tuturor elevilor vizibilă în sălile de clasă și în școală?

r) Părăsesc toți copiii școala medie cu o diploma recunoscută?

s) Se acordă suport și importanță egală realizărilor tuturor copiilor, indiferent de sex?

t) Evită personalul crearea de ierarhii ale copiilor prin contrast de masă cu cei cu „cerințe speciale” sauchiar copiii „incluși”?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eA2.7 Şcoala contacaează toate fomele de disciminae.

A1.8 Şcoala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre oamenii din întreaga lume; A1.9

Adulții și copiii conșenzează că idencarea cu un anumit gen se poate realiza într-o varietate

de moduri; A2.4 Incluziunea este văzută ca o sporire a parcipării tuturor; A2.2 Şcoala încurajează

respectarea tuturor drepturilor omului B2.9 Inmidarea elevilor între ei este minimalizată; C2.6Lecțiile îi ajută pe copii să înțeleagă asemănările și diferențele dintre oameni.

a) Este recunoscut faptul că toată lumea absoarbe prejudecățile împotriva altora, ceea ce necesită efortpentru a le idenca și a le reduce?

b) Analizează adulții propriile atudini față de diversitate și își idencă prejudecățile, asel încât săofere un sprijin mai bun copiilor în idencarea și reducea prejudecăților acestora?

c) Idencă adulții și copiii zonele de discriminare care trebuie să e abordate?

d) Se înțelege că discriminarea presupune intoleranța la diferență și la abuzul de putere?

e) Este acordată atenție modului în care o intoleranță generală la diferență poate simțită personalca sexism, discriminare după clasa socială, rasism, islamofobie, discriminarea în baza dizabilităților,homofobie și transfobie?

f) Este recunoscut faptul că discriminarea instuțională poate proveni din culturi și polici caredevalorizează identatea sau discriminează alel unele grupuri de oameni?

g) Este recunoscut faptul că o cultură în care respectul pentru diversitate devine larg împărtășit ca ovaloare este cel mai bun mod de a preveni și de a reduce discriminarea?

h) Sunt cerințele legale de reducerea ”inegalităților” în ceea ce privește etnia, handicapul, sexul,orientarea sexuală, identatea sexuală, religia, convingerile și vârstă parte a planurilor comprehensivepentru a contracara toate formele de discriminare?

i) Este devalorizarea oamenilor în baza masei corporale idencată drept discriminare și contracarată?

j) Evită personalul să sugereze că există o singură identate națională sau un mod de a în școală?

k) Evită personalul rolurile stereopizate pentru copii în producțiile școlare, de exemplu, în funcție deculoarea parului, culoarea pielii sau sex?

l) Este recunoscut faptul că cunoșnțele despre dizabilități reprezintă doar o contribuție limitată laplanicarea educației pentru copii?

m) Contracarează personalul atudinii stereopizate față de persoanele cu dizabilități atunci când suntdescrise, de exemplu, ca demne de milă sau luptători eroici împotriva necazurilor?

n) Se înțelege că dizabilitățile pot apărea în interacțiunile dintre persoanele cu deciențe și mediul lor,dar pot de asemenea produse în întregime de atudinile discriminatorii și bariere instuționale?

o) Este excluderea copiilor cu dizabilități severe înțeleasă ca o reectare a limitărilor culturii, atudinii șipolicii școlii, mai mult decât a dicultăților de ordin pracc?

p) Evită copiii forme rasiste, sexiste, homofobe, derizorii față de dizabilități și alte puri discriminatorii dea da porecle?

q) Evită școala ltrele web care restricționează inechitabil accesul la site-uri, de exemplu, cele relevantepentru experiența lesbiană, gay, bisexuală, a persoanelor transgen și intersex?

r) ___________________________________________________________________________________

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A2.8 Şcoala pomovează inteacținea nonviolentă și solționaea pașnică a

neînțelegeilo.

A1.9 Adulții și copiii conșenzează că idencarea cu un anumit gen se poate realiza într-o

varietate de moduri.

B2.9 Inmidarea elevilor între ei este minimalizată.

aa) Este oare nonviolența înțeleasă ca o interacțiune noncoercivă, precum și ca lipsă de conict zic?

ab) Sunt oare conictele din școală soluționate prin dialog, mai degrabă decât printr-o constrângere bazată pe

diferența percepută de statut și forță zică?

ac) Dau oare adulții exemplu de interacțiune noncoercivă?

ad) Atunci când le sunt atacate ideile, învață oare oamenii să răspundă asel încât să provoace reecții asupra

a ceea ce ar trebui gândit și făcut în mod diferit?

ae) Învață oare toți abilități de negociere, soluționare a conictelor și mediere a disputelor?

af) Sunt oare abuzul, discriminarea, hărțuirea și inmidarea percepute ca forme ale violenței?

ag) Se înțelege oare că este mai ușor să colaborezi atunci când persoanele simt siguranță pentru identatea lor?

ah) Sunt oare discuțiile gesonate asel încât să nu e dominate de o singură persoană, grup sau sex?ai) Sunt oare ajutate persoanele adesea excesiv de mânioase să găsească alte modalități de expresie?

aj) Sunt oare direcționați copiii către acvități și cluburi de arte marțiale ca o modalitate de dezvoltare a

încrederii de sine și a aservității fără agresiune?

ak) Se ajută oare reciproc persoanele să-și exprime opiniile, respectând și opiniile altora?

al) Reectează oare persoanele asupra modului în care senmentele lor față de alții afectează interacțiunea

cu aceșa?

am) Recurg oare copiii la poezie, literatură, muzică, teatru, teatru de păpuși pentru a înțelege senmente și

trăiri?

an) Învață oare copiii despre consecințele pe care le are dorința de răzbunare pentru perpetuarea conictelor

personale și internaționale?

ao) Discută oare copiii și adulții despre hotarele reprezentării acceptabile a violenței, inclusiv a relațiilordegradante dintre sexe, în lme și jocuri pentru calculator?

ap) Își subliniază oare școala prioritățile umane și nu cele nanciare?

aq) Evită oare școala tratarea copiilor drept ”furaj de examen”?

ar) Învață oare copiii despre originea conictelor din cauza teritoriilor, identăților, resurselor și a incapacității

de a tolera diferența, precum și despre modul în care acestea pot reduse prin mijloace pașnice?

as) Învață oare copiii să pună la îndoială necesitatea ca reprezentanții unui sex să-i domine pe reprezentanții

celuilalt?

at) Reectează oare copiii asupra violenței dintre sexe și asupra modului în care se poate pune sfârșit unor

asemenea modele de violență?

au) Este oare analizat modul în care unii reprezentanți ai sexului masculin încurajează violența față de bărbațiși femei?

av) Se înțelege oare modul în care bărbații și femeile pot contribui la formarea masculinității agresive la copii?

aw) Analizează oare copiii ce câșgă și ce pierd prin aderarea la bande și cum violența dintre bande poate

evitată în interiorul și în afara școlii?

ax) Sunt oare copiii ajutați să găsească acvități în afara școlii care reduc orice implicare în acte de violență

între bande?

ay) Sunt oare copiii ajutați să evite purtarea de cuțite sau alte arme?

az) Se ține oare cont de faptul că violența îndreptată în interior poate produce depresie și autovătămare?

aa) __________________________________________________________________________________

ab) __________________________________________________________________________________

ac) __________________________________________________________________________________



A2.9 Şcoala încajează copiii și adlții să se simtă sasfăcți de sine.

A1.4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții; A2.10 Şcoala contribuie la sănătatea copiilor și a

adulților; B2.9 Inmidarea elevilor între ei este minimalizată; C1.6 Copiii învață despre sănătate și relații.

a) Încurajează școala adulții și copiii în a obține sasfacție din învățare și relații?

b) Ajuta școală copiii și adulții să scape de rania ideii de normalitate?

c) Învață copiii că este ceva obișnuit și în regulă să se simtă diferit de ceilalți?

d) Evită adulții și copiii supraaprecierea siluetei slabe?

e) Ajuta adulții și copiii în contracararea stereopurile de frumusețe în mass-media și în propriile lorculturi?

f) Se simt adulții și copiii îmbogățiți de școală, prin gama identăților, contextelor, etniilor, sexelor șimodalității de a vedea lumea?

g) Simt adulții și copiii că este bine să-și exprime diferențele de identate și opinii?

h) Încurajează școala ideea de stare de bine, care este legată de starea de bine a persoanei în școală,

comunitate și la nivel global?

i) Încurajează școala ideea de stare de bine, care este legată de îmbunătățirea mediului și integritateaplanetei?

j) Depune școala un efort pentru a asigura că toată lumea din școală poate avea prieteni?

k) Învață copiii despre relații bune, din modul în care oamenii se tratează unii pe alții în școală?

l) Încearcă școala să ridice sma de sine a copiilor și adulților care întâmpină dicultăți?

m) Recunosc adulții și copiii că pierderea respectului de sine poate reduce realizările și spori inmidările?

n) Înțeleg adulții și copii că aspectul unei persoane sau modul în care la aceasta se face referire poate sănu reecte genderul pe care aceasta îl simte?

o) Este personalul conșent de faptul că folosirea facilităților de gen, cum ar toaletele sau vesarele,poate o sursă de suferință pentru unii copii care sunt transgen sau intersex?

p) Sunt adulții și copiii conșenți de stresul pe care maturizarea și pubertatea lor îl pot provoca pentruviziunea unor oameni asupra genului lor?

q) Există locuri corespunzătoare, sigure, curate, pentru adulți și copii pentru avea grija de sine, atuncicând sunt în perioada de menstruație?

r) Sunt copiii și adulții sensibili la tensiunile pe care ciclul menstrual le poate pune pe unele persoane?

s) Sunt evitate distanțe lungi pentru copii cu dizabilități, spre și de la școală, prin încurajarea unei opiniică copiii și nerii au dreptul de a merge la școala din localitate?

t) Este grija direcționată și la băieții, nu numai la fetele implicate în sarcinile la o vârstă școlară?

u) Evită școlile sgmazarea fetelor care rămân însărcinate sau au copii?

v) Discută personalul și copiii probleme delicate, ca în cazurile de deces, asel încât aceșa să șe cum săse sprijine reciproc în cazul în care un copil sau adult din școală decedează?

w) Este recunoscut faptul că moartea unui prieten, membru al familiei sau persoana alel semnicavăpoate afecta pe cineva mp de mulți ani și mai mult în anumite momente, cum ar aniversările?

x) __________________________________________________________________________________

y) __________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e A2.10 Şcoala contibie la sănătatea copiilo și a adlțilo.

A2.9 Şcoala încurajează copiii și adulții să se simtă sasfăcuți de sine; C1.1 Copiii explorează ciclurile

de producție a alimentelor și de consum alimentar; C1.6 Copiii învață despre sănătate și relații.

a) Analizează adulții și copiii contribuțiile la sănătate ale unui mediu sănătos, ale jocurilor, acvitățiloragreabile, prietenilor, lipsei de stres, ale unei diete bune și ale exercițiilor zice?

b) Evită adulții și copiii perceperea oamenilor ca nesănătoși sau ca suferind de o deciență medicală,deoarece aceșa par diferiți de ei?

c) Sunt barierele pentru sănătate idencate în cadrul școlii, comunităților și mediului înconjurător?

d) Există proceduri clare pentru distribuirea și monitorizarea ulizării de către copiii a medicamentelor?

e) Au instruire adulții și copiii în acordarea primului ajutor și șu cum să reacționeze la crize de sănătate,de exemplu, în ceea ce privește diabetul zaharat sau epilepsia?

f) Există un spațiu privat disponibil pentru copii și adulți, atunci când presiunile îi apasă prea tare și dacăle este necesar să vorbească cu cineva?

g) Se pare că stări de furie și de stres sunt generate de circumstanțe dicile de viață ale unor copii?h) Li se acordă copiilor oportunitatea de a medita și de a învăța despre meditație?

i) Este disponibilă consilierea pentru cei care au experiența prelungită de stres sau sunt în mod regulatsupărați/înrăiți?

j) Este disponibilă o cameră pentru asistență medicală, îngrijire sau zioterapie obișnuită?

k) Există apă potabilă accesibilă și sucientă?

l) Dezvoltă personalul, copiii și familiile diete de promovare a sănătății la școală și acasă?

m) Există oportunități pentru ca oamenii să-și împărtășească preocupările de sănătate, cum ar mâncarea drept consolare?

n) Sunt copiii ajutați să reziste presiunilor producătorilor de a consuma alimente în modalități carecontribuie la apariția problemelor de sănătate?

o) Sunt acvitățile zice promovate pentru plăcere, precum și pentru beneciile pentru sănătate pe carele aduc?

p) Iau copii în mod regulat parte la acvități de învățare în afara sălilor de clasă, inclusiv acvități în aerliber?

q) Încurajează jocurile și lecțiile de educație zică sportul și tnessul pentru toți și conțin sport, dans,aerobică, arte marțiale, Tai Chi și yoga?

r) Sunt copiii și adulții încurajați să se implice în acvități zice în ecare zi și să savureze mersul pe jossau cu bicicleta la școală?

s) Se simt copiii în siguranță în toate zonele școlii?

t) Există un echilibru între grija pentru siguranță și încurajarea experienței copiilor?

u) Sunt evaluate și abordate riscurile drumului spre și de la școală?

v) Parchează părinții departe de școală, atunci când aduc și iau copiii?

w) Este siguranța vehiculelor școlare vericată în mod regulat?

x) Sunt prevăzute lecții de mers cu bicicleta în condiții de siguranță?

y) Poartă adulții și copiii o cască atunci când merg cu bicicleta la școală?

z) Învață copiii cum să evite pericolele rețelelor sociale și ale altor site-uri de Internet?

aa) __________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l e

Dimensiunea B: Elaborarea policilor incluzive

B1: Dezvoltaea nei școli pent toți

1 În școală există un proces de dezvoltare parcipav.

2 coala are o abordare incluzivă față de leadership.

3 Numirile în funcție și promovările sunt corecte.

4 Experiența personalului este cunoscută și ulizată.

5 Toți angajații noi sunt ajutați să se integreze în școală.

6 coala caută să admită toți copiii din circumscripția sa.

7 Toți copiii nou-veniți sunt ajutați să se încadreze în școală.

8 Grupurile de predare și învățare sunt organizate corect, pentru a promova învățarea tuturorcopiilor.

9 Copiii sunt bine pregăți pentru a-și connua studiile în altă parte.

10 La nivel zic, școala le este accesibilă tuturor persoanelor.

11 Clădirile și teritoriul școlii sunt amenajate pentru a permite parciparea tuturor.

12 coala își reduce amprenta de carbon și consumul de apă.

13 coala contribuie la reducerea cantății de deșeuri.

B2: Oganizaea spotli pent divesitate

1 Toate formele de sprijin sunt coordonate între ele.2 Acvitățile de perfecționare a personalului ajută cadrele didacce să reacționeze adecvat la

diversitate.

3 Întreaga școală are acces la resursele de predare a englezei ca limba a doua.

4 coala sprijină connuitatea în educația copiilor aați în grija statului.

5 coala asigură că policile privind ”cerințele educaționale speciale” susțin incluziunea.

6 Polica de comportament este conectată cu învățarea și cu dezvoltarea curriculumului.

7 Presiunea în favoarea exmatriculării ca pedeapsă disciplinară este redusă.

8 Barierele la frecventarea școlii sunt reduse.

9 Inmidarea elevilor între ei este minimalizată.




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B1.1 În școală există n poces de dezvoltae pacipav.

A1.4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții; A1.5 Există un parteneriat între personal și

părinți/îngrijitori; A1.6 Personalul și consiliul administrav lucrează bine împreună. A1.10 Şcoala

și comunitățile locale se dezvoltă reciproc; A2.4 Incluziunea este văzută ca o sporire a parcipării

tuturor; Secțiunea C (Relaționare la nivel local și global).

a) Există „un plan de dezvoltare” pentru școală și împrejurimile sale, care este bine cunoscut și aprobatde personal, administrație, părinți și copii?

b) Sunt solicitate opiniile copiilor, părinților/îngrijitorilor și ale membrilor administrației cu privire lanatura barierelor în învățare și parcipare și modul în care școala ar putea îmbunătățită?

c) Sunt solicitate opiniile membrilor comunității cu privire la modul în care școala și comunitățile sale potcontribui la dezvoltarea reciprocă?

d) Fac opiniile personalului, copiilor, părinților, administrației și comunităților diferență a ceea ce se întâmplă în școală?

e) Simt părinții/îngrijitorii, copiii, administrația că consultarea cu ei este o parte obișnuită a implicării lor în școală?

f) Este implementarea planului de dezvoltare școlară acvă și periodic revizuită, cu modicări introduseatunci când este necesar?

g) Reectează membrii școlii referitor la modicările care au avut loc în ulmele 12 luni și asupramovelor efectuării acestora?

h) Analizează personalul care schimbări s-au produs ca urmare a planului de dezvoltare și care au avutloc din alte move?

i) Consideră personalul că schimbarea devine dezvoltare atunci când reectă valorile dorite?

j) Sporesc adulții și copiii inuența lor asupra dezvoltării școlii lor, bazându-se pe un cadru comun de

valori incluzive?k) Este înțeles că conectarea valorilor la acțiunile privind culturile, policile și praccile școlii poate

contribui la dezvoltarea susținută connuu a școlii?

l) Recunoaște personalul faptul că barierele în calea învățării și parcipării, pe care le experimenteazăcopiii, pot reduse prin îmbunătățirea acvităților de predare și de învățare și a abordărilor depredare și de învățare?

m) Reectează membrii școlii asupra modului în care culturile școlii pot împiedica și promova dezvoltareaincluzivă?

n) Sunt policile elaborate cu intenția mai degrabă de a îmbunătăți culturile și praccile școlii, decât de asasface inspectorii?

o) Sunt toate policile legate de strategii de implementare concrete?p) Sunt efectele policilor școlare privind culturile și praccile școlii monitorizate și schimbate în funcție

de necesități?

q) Fac adulții și copiii schimb de idei cu și vizitează școlile partenere (probabil într-o altă țară), în scopulde a sprijini dezvoltarea reciprocă a școlilor și mediilor?

r) ___________________________________________________________________________________

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB1.2 Şcoala ae o abodae inclzivă față de leadeship.

A1.2 Angajații școlii colaborează între ei; B1.4 Experiența personalului este cunoscută și ulizată;

C2.9 Cadrele didacce planică, predau și analizează rezultatele împreună.

a) Este înțeles faptul că liderii puternici pot colaboravi, mai degrabă decât autocraci?b) Evită școala restricțiile privind relațiile și învățarea, care pot apărea din cauza unei ierarhii rigide a

conducerii, managementului de nivel mediu, personalului și copiilor?

c) Sunt cunoșnțele importante despre școală diseminate în rândul personalului, asel ca întrerupereasă e redusă la minimum dacă o persoană din conducere este departe sau părăsește școala?

d) Evită școala presiunile în sensul acordului negândit, e cu direcvele managementului școlar sau aleadministrației?

e) Evită personalul principal/superior promovarea direcvelor din afara școlii, deoarece acestea nu pot adaptate la culturile, policile și praccile din școală?

f) Contribuie personal de conducere la reducerea duratei de mp pe care personalul o petrece lucrând

cu documentele?g) Rezistă personalul presiunilor de a face lucruri care sunt în conict cu valorile lor?

h) Sunt persoanele care au fost promovate atente în a evita un comportament ca și cum avansarea înstatut conferă automat o mai bună cunoaștere?

i) Este personal principal/superior atent pentru a evita favorizarea unor membri ai personalului încomparație cu alții?

j) Persoanele care sunt promovate connuă să arate dorința de a recunoaște atunci când au făcutgreșeli?

k) Sunt decizii luate mai degrabă în baza argumentelor prezentate, decât exercitarea puterii?

l) Când persoanele desfășoară o acvitate amplă cu privire la anumite aspecte, este aceasta apreciată la

luarea deciziilor?

m) Sunt cunoșnțele și abilitățile relevante ale personalului respectate în luarea deciziilor?

n) Prezidează personalul o varietate de ședințe și asigură că toată lumea poate contribui?

o) Profesorii superiori mai degrabă sprijină și consiliază, decât inspectează sau gesonează detaliilemuncii altor oameni?

p) Sunt toți adulții și copiii așteptați să e sau să devină independenți?

q) Autoritatea este considerată constând mai degrabă în cunoaștere, înțelepciune și abilități, decât într-oanumită funcție deținută?

r) A fost profesorul principal/superior și alți membrii ai conducerii aleși în mare parte datorită abilităților

lor în a ajuta alți membri ai personalului să încurajeze învățarea în diverse grupuri?s) Are profesorul principal/superior și alți membrii ai conducerii experiență în încurajarea dialogului?

t) Ascultă membrii personalului cu atenție argumentele și claricările celuilalt înainte de a-și exprimadezacordul?

u) Există metode noncoercive de soluționare a dezacordurilor?

v) Există o distribuire deschisă și echitabilă a resurselor în școală?

w) ___________________________________________________________________________________

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B1.3 Nmiile în fncție și pomovăile snt coecte.

A1.2 Angajații școlii colaborează între ei; B1.2 Şcoala are o abordare incluzivă față de leadership.

a) Sunt oportunități de angajare deschise tuturor celor care sunt eligibili, din interiorul și din afara școlii?

b) Evită personalul încercarea de a obține un avantaj prin promovarea excesivă a cunoșnțelor șiexperienței lor?

c) Este personalul descurajat în a solicita avantaj prin a petrece ore excesive la scoală, ceea ce personalulcu alel de angajamente familiale sau priorități nu ar putea?

d) Face școala clar și cunoscut angajamentul său față de angajări fără prejudecăți privind sexul, etnia,handicapul, vârstă, orientare sexuală sau orice alt aspect irelevant?

e) Evită școala discriminarea la angajare în funcție de vârstă, de exemplu, pentru a evita salarii mai maripe care le va primi personalul de o vârstă mai înaintată?

f) Reectă componența personalului didacc și nedidacc comunitățile din localitatea/circumscripțiașcolii?

g) Sunt oamenii încurajați și instruiți să-și înainteze candidaturile pentru promovare, indiferent de sex,circumstanțele de acasă, origine etnică sau orice altă aspect irelevant?

h) Percepe personalul, în special din școlile primare și grădinițe, ca natural pentru bărbați să își asume unrol în îngrijirea copiilor mici?

i) Sunt toți cei care cred ca ar dori să aplice pentru un post încurajați să facă acest lucru?

j) Evită directorul și alți membrii ai personalului să încurajeze în mod special prietenii apropiați saurudele să obțină o promovare?

k) Este organul de conducere creav în încurajarea părinților și profesorilor de a vedea plăcerea șirelevanța muncii ca membru al administrației, asel încât un număr de persoane să-și înaintezecandidaturile?

l) Reectă funcțiile promovate echilibrul dintre sexele și mediile din care vin membrii personalului dinșcoală?

m) Reectă funcțiile de conducere toate segmentele comunităților școlii?

n) Există o reprezentare în cadrul comisiilor de selectare din întregul personal al școlii, administrație șiconsiliul școlar al copiilor?

o) În cazul în care școala are un atașament față de o anumită credință, este discriminarea minimalizată laangajare în baza credinței?

p) Sunt panourile de selectare formate dintr-un amestec de sexe, etnii și medii care reectă comunitățiledin școală?

q) Sunt sindicatele implicate în a ajuta la elaborarea Regulamentelor privind angajarea și promovarea?

r) Se solicită candidaților la locurile vacante să prezinte un aspect al muncii lor personalului,administrației, părinților/ îngrijitorilor și copiilor?

s) Există o strategie pentru eliminarea barierelor la numirea în funcții a personalului cu dizabilități?

t) Este valoricarea diversității un criteriu esențial pentru numirea în funcții a personalului?

u) Sunt găsite înlocuiri temporare pentru personalul de sprijin absent, precum și săli de clasă și profesoricare predau disciplina?

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________

x) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB1.4 Expeiența pesonalli este cnosctă și lizată.

B1.2 Şcoala are o abordare incluzivă față de leadership.

a) Sunt membrii personalului cu adevărat interesați în cunoșnțele și experiența celuilalt?

b) Sunt toate competențele, cunoșnțele și interesele personalului didacc și nedidacc cunoscute, nudoar cele care implică funcția sau care sunt prevăzute de șa postului?

c) Este personalul consultat cu privire la cel mai bun mod de a folosi abilitățile și cunoșnțele sale înbeneciul școlii și al comunităților sale?

d) Sunt profesori și cadrele didacce de sprijin încurajate să se bazeze pe toate competențele șicunoșnțele lor pentru a sprijini învățarea copiilor și nerilor?

e) Este personalul încurajat să-și dezvolte competențe și interese noi?

f) Este personalul încurajat să împărtășească noile cunoșnțe, interese și competențe?

g) Se oferă ușor membrii personalului să împărtășească din cunoșnțele și abilitățile lor?

h) Este personalul atent să nu treacă cu vederea cunoșnțele și abilitățile colegilor, cum ar ale

profesorilor de Arta și Educație zică, în lucrul cu diverse grupuri de copii?

i) Decide personalul pe ce competențe suplimentare din afara școlii dorește să se bazeze?

j) Contribuie varietatea limbilor vorbite de personal la dezvoltarea unei școli de învățare a limbilorstrăine?

k) Este recunoscut faptul că este în regulă pentru diferite persoane de a avea diferite părți personale șiprofesionale forte?

l) Se întâlnește personalul pentru a face schimb de idei și experiență cu scopul de a îmbunătăți reciprocpredarea și de a rezolva reciproc dicultățile în predare?

m) Se ascultă personalul reciproc și oferă perspecve, alternave la preocupările legate de copii, fără a judeca negav?

n) Sunt diferențele de cultură și de medii de proveniență a personalului puse la baza dezvoltării decurricula și a acvităților de învățare?

o) Învață personalul din praccile educave și experiența din alte școli?

p) Este invitat personalul școlii locale speciale să împărtășească experiența cu personalul-cadru cu privirela acvitățile de predare și învățare cu diverse grupuri?

q) Sunt observațiile cu privire la școală solicitate atunci când personalul este pe cale să plece sau deja apărăsit școala, pentru perspecve proaspete pe care aceșa ar putea dispuși să le împartă?

r) Este recunoscut faptul că personalul mai tânăr poate avea o contribuție deosebită la viața școlară, carediferă de cea a personalului în vârstă?

s) Este recunoscut faptul că ceea ce oferă oamenii unei școli se poate schimba odată ce ei înaintează învârstă și că acest lucru ar putea în avantajul colegilor?

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B1.5 Toți angajații noi snt ajtați să se integeze în școală.

A1.2 Angajații școlii colaborează între ei; C2.9 Cadrele didacce planică, predau și analizează

rezultatele împreună.

a) Există o polică de inducție aprobată pentru personal, administrație și ajutoare parentale?b) Ridică polica de inducție spiritele în rândul personalului nou?

c) Sunt puse la dispoziția personalului nou toată informația necesară cu privire la școală, inclusivpolicile școlare și planul de dezvoltare a școlii și a mediului?

d) Este noul personal întrebat de ce informații suplimentare are nevoie și acestea îi sunt furnizate?

e) Sunt toți noii membri ai personalului invitați să viziteze școala înainte de data lor ocială de debut?

f) Este reparzat noilor membri ai personalului un mentor pentru a-i ajuta să se integreze în școală șimentorul se întâlnește cu ecare în prima zi de lucru și în mod regulat după aceea?

g) Este mentorul disponibil, în persoană, în mod regulat sau prin telefon în primele săptămâni, pentru arăspunde la întrebări?

h) Se întâlnește directorul cu noul membru al personalului pe cât de aproape posibil în prima zi aacestuia?

i) Sunt toți noii membri ai personalului salutați în mod ocial de către reprezentanții administrației și aipărinților?

j) Sunt toți noii membri ai personalului salutați în mod ocial de către reprezentanții copiilor?

k) Sunt noii angajați susținuți în a contribui la ședințele de personal?

l) Recunoaște personalul deja încadrat dicultățile pe care noii angajați le pot avea în integrarea la noulloc de muncă, care poate într-o țară sau localitate nouă?

m) Invită personalul mai vechi personalul nou, în special pe cei noi în zonă sau țară, în casele lor sau să

socializeze în afara școlii?n) Evita personal mai vechi să facă ca personalul nou să se simtă străin, de exemplu, prin ulizarea unui

„noi” care să se refere la întreg personalul sau un „nouă” care îi exclude pe cei noi?

o) Are personalului existent un interes real în a aa cine sunt membrii noi ai personalului și ce pot ei oferișcolii?

p) Sunt noii membri ai personalului încurajați să șe că prezența și contribuția lor va face o diferențăpentru culturile școlii?

q) Sunt profesorii recent calicați ajutați să proiecteze o bună ulizare a mpului lor suplimentar dedezvoltare profesională?

r) Sunt toate cadrele didacce noi și personalul nedidacc uniți în structuri create pentru sprijin reciproc,

observarea praccii și discutarea posibilităților de dezvoltare a predării, învățării și acvități de sprijin?s) Tratează personalul permanent profesorii temporar angajați, studenții și cadrele didacce de susținere

din cadrul școlii ca pe niște colegii deplini?

t) Sunt observațiile cu privire la școală făcute de noul personal și studenții veniți la praccă solicitate șiapreciate pentru perspecvele proaspete și oportunitățile de acțiune pe care le pot furniza?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB1.6 Şcoala cată să admită toți copiii din localitate.

A2.6 Copiii sunt apreciați în mod egal.

a) Este dorința de a include toți copiii în școală făcută publică drept polică a școlii?

b) Este reectat în denumirea școlii specicul ei comprehensiv și axat servitudinii pentru comunitate?c) Sunt încurajați copiii din localitate să frecventeze școala indiferent de reușită, dizabilitate sau statut

social?

d) Sunt bineveniți în școală copiii care călătoresc acv și sosesc în această localitate din diferite zone?

e) Examinează școala modalități prin care să depășească barierele pentru parcipare, întâlnite de cătrediferite grupuri etnice din localitate?

f) Sunt încurajați copiii familiilor de refugiați și ai celor în căutare de azil să frecventeze școala?

g) Sunt acceptați copiii din familiile cu reședință temporară să frecventeze școala?

h) Sunt încurajate familiile cu copiii care actualmente merg la școli speciale să-și trimită copiii la școalănormală?

i) Apără școala drepturile copiilor cu dizabilități în a frecventa școala?

j) Este sugerat copilului, despre care se șe ca a avut probleme la o școală precedentă, că frecventareașcolii prezente este temporară?

k) Își exercită școala dreptul său juridic de a accepta în școală prioritar copiii din serviciul public?

l) Așează școala interesul de a bineveniți în școală doar copiii bine îngrijiți?

m) Respectă școala legea de a nu face interviu sau uliza informații din conversațiile cu părinții, frații șisurorile sau din comentarii, cu oricine care cunoaște cât de promițător este copilul înregistrat?

n) Evită școala să solicite donații de la familii înainte de a acceptat la școală copilul?

o) Stabilește școala relații puternice și conlucrează cu alte școli în situațiile când apartenența de religie a

școlii creează un bilanț nereprezentav în ceea ce privește etniile din comunitățile din vecinătate?

p) În cazul când școala are o anumită apartenentă religioasă, se face prioritate la admiterea copilului dinconsiderente axate pe religia din familia copilului sau proximitatea de școală?

q) Evită școala angajarea personalului de o anumită confesiune, dacă școala manifestă predispozițiepentru o religie?

r) Minimizează școala selectarea pe criterii religioase, dacă există predispoziție din partea școlii pentru oanumită religie, de exemplu, anumite ramicări din creșnism sau islam?

s) Există o creștere în proporția copiilor din localitate admiși în școală?

t) Există o creștere în diversitatea copiilor din localitate admiși în școală?

u) _____________________________________________________________________________________

v) _____________________________________________________________________________________

w) _____________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B1.7 Toți copiii no-veniți snt ajtați să se încadeze în școală.

A1.3 Copiii se ajută reciproc; A1.4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții; A2.6 Copiii sunt

apreciați în mod egal; C2.5 Copiii învață unul de la altul.

a) Există oportunități pentru copii de a vizita școala înainte de a merge la această școală?b) Există un program coordonat de a ajuta copiii să se stabilească la această școală?

c) Salută personalul școlii copiii într-o manieră prietenoasă?

d) Există o singură polică de admitere, indiferent de situația când și de unde sosesc copii?

e) Este aplicată egal polica de admitere pentru copii și familiile acestora, indiferent de faptul dacăcopilul este admis la începutul anului școlar sau în decursul anului?

f) Se face față greutăților de formare a unei comunități atunci când în școală vin și pleacă un număr marede copiii în ecare an?

g) Sunt împrieteniți copiii noi cu cei cu experiență mai mare?

h) Sunt ajutați toți să se simtă ca acasă?i) Este recunoscut faptul că unii copii pot să simtă greutăți mai mari în a se simți ca acasă decât alții?

j) Sunt încurajați copiii să simtă că contribuțiile lor sunt mai însemnate din ziua de când au început sămeargă la școală?

k) Este disponibilă informația pentru părinți/ îngrijitori cu privire la școala locală și națională, sistemul de învățământ, cât și despre însăși școala?

l) Consideră programul de admitere diferența de reușita copiilor și limbile vorbite acasă, în familii?

m) Sunt încadrați copiii și adulții în a saluta copiii noi, care deja sunt cunoscuți pentru ei, la intrarea înșcoală și începutul anului de studii?

n) Sunt întreprinse măsuri, peste câteva săptămâni, de a verica cum s-au încadrat copiii în școală?

o) Există suport pentru copiii cu dicultăți de memorizare referitor la structura clădirii școlii, în special la începutul studiilor în această școală?

p) Sunt disponibile hărți ale școlii pentru copiii noi?

q) Sunt copiii noi informați pe deplin cui să ceară ajutor în situațiile de dicultate?

r) Li se oferă copiilor senmentul că munca și opiniile lor sunt importante din prima zi în care merg laaceastă școală?

s) Li se acordă copiilor oportunitatea de a contribui la acțiunile de perfecționare a policilor școlii vizavide “stabilirea/adaptarea” în școală?

t) Există obiceiul de a aa numele copiilor noi din partea copiilor și a adulților?

u) Este făcută o introducere pentru copiii noi asupra valorilor respectate de școală și cum trebuie întâlniți noii membri în școală de către ceilalți?

v) Este experiența de a te alătura unui nou colecv integrată în acvitățile de la lecții?

w) ___________________________________________________________________________________

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB1.8 Gpile de pedae și învățae snt oganizate coect, pent a pomova

învățaea tto copiilo.

A2.6 Copiii sunt apreciați în mod egal.

a) Obțin cadrele un tratament egal cu respect față de ulizarea încăperilor, poziționarea birourilor pentru

cadrele didacce, alocarea și distribuirea personalului, disponibilitatea de personal?

b) Evită școala alocarea permanentă a spațiilor de calitate mai joasă, de exemplu, distribuirea lecțiilor în încăperi fără loc stabil, pentru copii cu statut considerat mai jos, precum ar criteriul de vârstă,reușită, dizabilități?

c) Este personalul școlii recepv la mesajele referitoare la identatea și senmentul de respect de sine însituațiile când spațiul din școală nu a fost alocat pe criterii echitabile?

d) Creează personalul școlii oportunități pentru copii de a învăța și preda, unii de la alții, pentru diversegrupuri?

e) Este acordată atenție doleanțelor copiilor, relațiilor de prietenie și prezența aceleiași limbi vorbite,atunci când clasa se divizează pe grupuri la acvitățile de studiere?

f) Este minimizată organizarea și divizarea cadrelor didacce în funcție de nivelul de reușită a copiilorsau existența copiilor cu dizabilități?

g) Se evită situațiile când cadrele nedidacce sunt făcute responsabile pentru progresul copiilor cureușita cea mai joasă sau pentru copiii care întâmpină cele mai mari bariere la procesul de studiere șiparcipare?

h) Evită personalul școlii idencarea și gruparea unui număr neproporționat de băieți ca având o reușită joasă sau că necesită un curriculum alternav?

i) Evită personalul școlii gruparea copiilor în baza comportamentului provocator atunci când acesta punelimite la capacitatea copiilor de a se susține reciproc?

j) Există vreun plan de a preveni efectele negave, atunci când se creează senmentul de lipsă de

atașament fată de aranjamentul de bănci în sala de clasă?k) Există posibilități pentru toți copiii la anumite perioade de mp de a schimba locul din aranjamentul

pe bănci?

l) Evită școala acțiunile de restricționare a curriculumul (precum ar omiterea limbii străine) pentrucopiii care necesită suport suplimentar pentru alfabezare sau care nu au înclinație pentru limbaengleză?

m) Este aranjamentul pe bănci în clasă schimbat la necesitate pentru a descuraja crearea conictului întregrupări pe fundal de etnie sau gen?

n) Este aranjamentul pe bănci în clasă schimbat la necesitate pentru a nu lăsa copiii să descurajezeprocesul de studiere unul de la altul?

o) Sunt școlile conșente față de obligația lor de a educa împreună copiii care au și care nu au dicultăți în procesul de învățământ?

p) Înțeleg copiii importanța respectului reciproc și încurajarea contribuției din partea ecăruia atuncicând se creează o situație de neproporționalitate între băieți și fete?

q) Consideră școala formarea de clase de un singur sex în situațiile când se creează neproporționalitateenormă între băieți și fete?

r) Le este permis tuturor copiilor să facă o alegere reală atunci când există posibilitatea opțiunii înalegeri?

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B1.9 Copiii snt bine pegăți pent a-și conna stdiile în altă pate.

C1.12 Copiii învață despre muncă și o corelează cu desfășurarea propriilor interese.

a) Respectă personalul școlii contribuțiile la reușita copiilor din partea celor care au lucrat în diferiți ani și în posturi diferite în cadrul acestei școli sau în incinta altor școli?

b) Colaborează personalul în ceea ce privește transferul șei personale de la școala precedentă, pentru a evaluată și ulizată de corpul profesoral de la școala prezentă?

c) Folosește școala oportunitatea de a se implica în transferuri pentru a privi procesul de învățământ dindiferite perspecve?

d) Recunoaște școala că copiii ar putea să aibă nevoie de ajutor pentru a restabili plăcerea pentrustudiere după testările de absolvire a școlii primare?

e) Sunt disponibile broșuri și pagini web, scrise clar, fără jargonisme, despre școală, cu contribuție dinpartea copiilor?

f) Li se face copiilor cunoșnță cu runa noului sediu, înainte ca să e transferați acolo?

g) Le este oferită părinților informație exactă despre posibilele școli?

h) Informează transferurile copiilor dintre școli, curriculumul școlii de trimitere și primire, cum ar princrearea tururilor virtuale, hărților, ghidurilor, planicări săptămânale și piese de teatru creave privinddeplasările oamenilor de la un loc spre altul?

i) Există dialog între personalul școlii și copiii care vin sau pleacă din școală, referitor la măsura în caresunt împărtășite valorile acestora?

j) Se implică personalul școlii la facilitarea acvităților înainte ca procesul de transfer să aibă loc?

k) Ar putea acvitățile de curriculum începute într-o școală, de exemplu limbi străine moderne, să econnuate în altă școală în calitate de acvități extracurriculare, dacă este necesar?

l) Include școala pentru acvități zile speciale înainte de transferul copilului, asel încât să e posibil deorganizat întâlnirile dintre copilul în cauză și personalul școlii și copiii din școala care va primi acestnou copil în incinta sa?

m) Are loc schimbul de experiență și informații dintre copiii care deja s-au transferat la alt local și cei careurmează să se transfere curând?

n) Există îngrijorări referitoare la prietenie și inmidare din partea personalului școlii și a copiilor dinșcoala primitoare?

o) Încurajează școală relațiile dintre copiii de vârstă diferită, asel încât aceșa să nu se simtă vulnerabilidin considerentul că sunt cei mai mici sau cei mai neri din școală?

p) Sunt incorporate în primii ani de liceu elementele școlii primare, prin reducerea schimbului de elevi șiprofesori?

q) Există coordonare pentru suportul oferit copiilor care schimbă școala?

r) Este precaută acțiunea de transfer al informației condențiale?

s) Sunt părinții copiilor “cu cerințe educaționale speciale” ajutați să găsească un cadru primitor localdupă absolvire?

t) Este recunoscut faptul că copiilor care au făcut transfer de multe ori deja le poate destul de greu săse acomodeze la o nouă situație?

u) Își connuă copiii interesele și acvitățile după ce se transferă la alte școli sau absolvesc școala?

v) Sunt încurajați copiii să considere varietatea de traiectorii pentru connuarea studiilor și angajare lamuncă?

w) Sunt ajutați copiii să devină independenți după absolvirea școlii, prin studierea modului în care se faceun buget, cum se pregătește mâncarea, cum se face curățenia, cum să ai grijă de sănătate, cum semenține o relație, cum se spală hainele, cum să se odihnească și cum să lucreze?





î n t r e

b ă r i l eB1.10 La nivel zic, școala le accesibilă tto pesoanelo.

A1.1 Fiecare se simte binevenit în școală; B1.6 Şcoala caută să admită toți copiii din circumscripția

sa; B1.11 Clădirea și teritoriul școlii sunt amenajate pentru a permite parciparea tuturor.

a) Există vreun plan al școlii pentru a ușura accesul zic pe teritoriul și în clădirea școlii?b) Acordă școala atenție cerințelor legislației cu privire la acțiunile de progres anual privind

accesibilitatea școlii?

c) Face parte accesul disponibil pentru persoanele cu dizabilități din planul de modernizare a clădirii,integrat în planurile de dezvoltare a școlii?

d) Este planul de accesibilitate un efort comun pentru a asigura dorința de a veni la școală pentru toți ceicu dizabilități, e copii, e personalul școlii?

e) Este planul de accesibilitate un efort comun pentru a asigura dorința de a vizita și uliza spațiile școliide către toate persoanele cu dizabilități?

f) Sunt luate în considerație toate necesitățile pentru a asigura accesul tuturor celor surzi și parțial surzi,

orbi și parțial orbi, părinți cu copii mici, inclusiv pentru cărucioarele de gemeni, oameni în etate și altedizabilități zice?

g) Sunt consultați toți cei cu dizabilități, e de vârstă diferită, e cei din familiile copiilor și comunitatealocală, referitor la accesibilitatea școlii?

h) Recunoaște școala faptul că persoanele cu dizabilități similare, inclusiv personalul școlii și copiii,pot avea viziuni diferite asupra modului de organizare a spațiului școlii ca acesta să devină accesibilnecesităților lor?

i) Este accesul pentru persoanele cu dizabilități vericat în ecare an în scopul de a face modernizări laplanul clădirii?

j) Este ulajul școlii ajustabil la necesitățile tuturor persoanelor, inclusiv ale celor cu dizabilități?

k) Sunt toate aspectele școlii accesibile, inclusiv intrările și ieșirile, clasele, holurile, toaletele, grădina,terenurile de joacă, canna, semnele și indicatoarele de direcții?

l) Sunt trotuarele din jurul școlii ușor accesibile pentru cei cu dizabilități, de exemplu, datorităiluminatului, indicatoarelor speciale, semnelor și liniilor speciale pe pavaj?

m) Este acordată atenție specială pentru asigurarea demnității copiilor și adulților în toate facilitățileaccesibile?

n) Este acordată atenție specială pentru procedurile de semnalizare, securitate și evacuare?

o) Este școala organizată asel încât să e confortabilă atât pentru persoanele cu dizabilități, cât șipentru cei fără dizabilități?

p) Este accesibilitatea organizată pentru a servi tuturor: persoane cu dizabilități, administrație, părinți/

îngrijitori, vizitatori ai școlii și alți membri ai comunității și, desigur, pentru copii?q) Sunt proiectele de modernizare a accesibilității clădirii școlii, facilităților și terenurilor aferente incluse

în curriculum?

r) ___________________________________________________________________________________

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B1.11 Clădiea și teitoil școlii snt amenajate pent a pemite pacipaea

tto.

A2.10 Şcoala contribuie sănătatea copiilor și a adulților; A2.4 Incluziunea este văzută ca o sporire a

parcipării tuturor; B1.10 La nivel zic, școala este accesibilă pentru toate persoanele.

a) Este planul de dezvoltare a clădirii desnat creșterii parcipării adulților și copiilor și este întocmit cucontribuție din partea întregului personal al școlii, copiilor și părinților/ îngrijitorilor?

b) Sunt depuse eforturi pentru ca toate structurile clădirii să e atracve pentru adulți și copii, deexemplu, cu ajutorul proiectelor colaborave de artă sau picturi?

c) Există planuri pe termen lung din partea personalului școlii sau guvernatorilor, care să reecteproblemele de mediu sau cele de natură nanciară?

d) Asigură acțiunile de modernizare a spațiilor școlii și terenurilor acesteia respectul față de intereseletuturor copiilor, fără a favoriza nici un grup?

e) Sunt copiii responsabili pentru viața și bunăstarea plantelor care cresc în interiorul clădirii școlii și îngrădinile de pe terenurile aferente?

f) Sunt încurajați copiii și adulții să viziteze spațiile, încăperile și terenurile școlii pentru a înțelege cetrebuie de modernizat?

g) Sunt încurajați copiii și adulții să facă sugesi cum pot modernizate clădirea școlii și terenurileacesteia?

h) Încurajează școala expozițiile de artă și organizează demonstrarea lucrărilor copiilor și adulților dinșcoală și comunitate, inclusiv din alte școli și licee?

i) Sunt terenurile de joacă echipate pentru evenimente acve și mai contemplave, precumcompunerea muzicii?

j) Oferă încăperile de serviciu ale personalului școlii spațiu pentru toți?

k) Are întregul personal al școlii senmentul că sunt asigurate toate condițiile de lucru la un nivel înalt?l) Oferă clădirea școlii spațiu de întâlniri pentru părinți/ îngrijitori?

m) Există o grădină a școlii cu o varietate de plante culvate pentru scopuri alimentare și pentru a admirate?

n) Are școala terenurile sale sau împrumutate pentru culvarea culturilor în scop alimentar?

o) Are școala terenurile sale pentru a încuraja diversitatea plantelor sălbace, a animalelor și insectelor?

p) Sunt amenajate încăperile școlii cu centre, plante și obiecte pentru a smula curiozitatea, discuțiile șistudierea?

q) Sunt oamenii liberi să-și exprime preocupările față de ulizarea spațiului și au fost obiecțiile lorrezolvate în modul corect?

r) Este asigurată securitatea școlii asel încât atracvitatea ei să e menținută?

s) Este clădirea și terenurile disponibile pentru ulizare de întreaga comunitate?

t) Există un plan de asigurare a unei securități mai înalte din partea comunității?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB1.12 Şcoala își edce ampenta de cabon și consml de apă.

B1.13 Şcoala contribuie la reducerea cantății de deșeuri; C1.2 Copiii cercetează importanța apei;

C1.7 Copiii cercetează Pământul, sistemul solar și universul; C1.8 Copiii studiază formele de viață de

pe Terra; C1.9 Copiii examinează sursele de energie.

a) Se subînțelege prin reziduurile de carbon emisia anuală de gaze cu efect de seră?

b) Înțeleg copiii și adulții că reducerea acvităților legate de emisia gazelor cu efect de seră este mult maiimportantă decât măsurarea exactă a reziduurilor de carbon?

c) Elaborează adulții și copiii indicatorii de succes pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră înșcoală, în viața din afară școlii și prin acțiuni de inuențare a altor membrii ai comunității?

d) Se prezintă adulții și copiii drept coordonatori în acvitățile de reducere a reziduurilor de carbon?

e) Planică adulții și copiii acvități de reducere a reziduurilor de carbon prin instaurarea controluluiasupra consumului de combusbil și electricitate pe bază de resurse nerenovabile în clădiri, asupramăsurilor de conservare a energiei, călătoriilor cu mijloace de transport, management al deșeurilor șiconsum de bunuri și servicii?

f) Este considerat faptul că cea mai bună metodă de reducere a consumului energec este cea careprevede micșorarea producerii de mărfuri și produse?

g) Implică școala experții locali pentru eciența energecă?

h) Produce școala energie proprie sau are propriul sistem de încălzire pe bază de turbine eoliene, bateriisolare sau pompe termale?

i) Ulizează școala furnizori de energie produsă pe baza resurselor renovabile?

j) Este consumul de combusbil redus prin opțiunea de a uliza boilerul de încălzire și alte ulaje, ațevilor cu protecție, izolarea termică a pereților și altor suprafețe (pod, tavane), geamurile duplex șiinstalarea acoperișului verde?

k) Este vreo clădire nouă edicată conform standardelor de conservare a energiei?

l) Este sistemul de încălzire recepv la schimbările de temperatură și ajustat spre temperaturi mai joase,

odată ce oamenii se obișnuiesc să îmbrace haine mai calde?m) Folosește școala surse de iluminat de consum energec mic și sunt instalați senzori de lumină în

încăperile unde lumina e necesară în mod regulat, dar nu permanent?

n) Face școala lobby la producătorii de gaz și electricitate, pentru a limita producția energecă?

o) Sunt cererile de consum de combusbil și resursele acestuia, prelucrate în baza tehnologiilorinformaționale și digitale, monitorizate și minimizate prin deconectarea sursei lor atunci când esteulizată?

p) Sunt reduse călătoriile, prin ulizarea în comun cu cineva a unui singur automobil, a transportuluipublic, a bicicletei și a mersului pe jos?

q) Dispune școala de băi confortabile pentru a încuraja deplasarea cu bicicleta?

r) Insistă școala pe criteriul achizițiilor de produse locale de alimentație, culvate de sezon, asel

contribuind la reducerea traseului de mare kilometraj pentru transportarea produselor și mărfurilor?s) Studiază copiii dependența produselor organice și neorganice de combusbilul fosil?

t) Face parte școala din rețelele locale pentru a face achiziții în comun?

u) Monitorizează școala consumul de apă și planică reducerea acestui consum pentru ecare persoanăulizatoare?

v) Colectează școala apa de ploaie pentru udatul suprafețelor sale de grădină?

w) A instalat școala sisteme de puricare a apei (de categorie pentru spălat) pentru reulizarea acesteiapentru toaletă și pentru grădina școlii?

x) Este consumul de apă redus prin instalare de sistem de detectare și raportare a scurgerilor de apă șiprin instalarea de robinete cu oprire automată a curgerii apei?

y) ___________________________________________________________________________________z) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B1.13 Şcoala contibie la edceea cantății de deșei.

B1.12 Şcoala își reduce amprenta de carbon și consumul de apă; C1.1 Copiii explorează ciclurile de

producție a alimentelor și de consum alimentar; C1.2 Copiii cercetează importanța apei; C1.7 Copiii

cercetează Pământul, sistemul solar și universul; C1.8 Copiii studiază formele de viață de pe Terra.

a) Sunt adulții și copiii încurajați să reducă deșeurile în incinta și în afară școlii prin acțiuni de reparare,reulizare, reciclare și compostare?

b) Încurajează școala consumul redus drept cea mai bună acțiune de reducere a deșeurilor?

c) Cercetează copiii care deșeu este biodegradabil, reciclabil sau de nici un fel?

d) Accentuează polica de reducere a deșeurilor că se reduce deșeul depozitat?

e) Există coordonatori printre adulți și copii pentru controlul compoziției deșeurilor, colectarea, sortarea,reducerea și reciclarea deșeurilor?

f) Învață copiii ce se întâmplă cu deșeul dacă acesta este sau nu reciclat?

g) Consideră școala aderarea la vreun club cu acvitatea îndreptată împotriva deșeurilor din localitatea sa?

h) Învață copiii despre campaniile informaționale pentru reducerea deșeurilor?i) Învață copiii despre măsurile de reducere a deșeurilor prin menținerea legăturilor cu alte școli?

j) Studiază copiii ceea ce se reciclează în diferite părți ale lumii?

k) Procură școala produse în containere de folosință mulplă?

l) Își maximizează școala achizițiile cu bunuri confecționate din resurse reciclate, inclusiv mobilierulrenovat?

m) Încurajează școala procurările și consumul produselor alimentare cu ambalaj minim?

n) Sunt asistați copiii și familiilor să inventeze ambalaj fără deșeu pentru mâncarea luată la pachet?

o) Încurajează școala ulizarea veselei și a ustensilelor reulizabile?

p) Este deșeul de mâncare redus prin negocierea cu copiii și familiile acestora asupra porției și număruluide mese pentru mâncare?

q) Sunt organizate puncte de colectare accesibile pentru resturi de mâncare și alte deșeuri, amplasatestrategic pe tot teritoriul școlii?

r) Are școala un centru de reciclare a hârei, cartonului, cărților, hainelor, sclei, plascului (inclusiv celecare nu pot reciclate în condiții de casă), echipament electronic, consumabile pentru printer, becuri,telefoane mobile, baterii, CD-uri/DVD-uri?

s) Are școala o schemă proprie de schimb sau încurajează alte scheme, precum ar “ciclul liber” șidonarea lucrurilor în scopuri de caritate?

t) Colaborează școala cu familii și grupuri comunitare pentru a introduce cursuri de instruire pentrureparații, renovare, cusut etc. și include aceste acvități în curriculum?

u) Este consumul de hâre redus prin printarea pe ambele părți ale foii și printarea directă pe plicuri și mape?v) Sunt disponibile ecrane pentru a vizualiza documente în regim online pentru părinți și copii în scop de

informare despre evenimentele și acțiunile din școală, fără de a le pări pe hâre?

w) Este ulizat e-mailul pe cât de posibil pentru a comunica cu părinții/îngrijitorii?

x) Este încurajată reulizarea consumabilelor pentru printer?

y) Sunt accesibile surse de apă curată?

z) Descurajează școala cumpărarea de apă îmbuteliată și încurajează ltrarea apei de la robinet?

aa) _____________________________________________________________________________________

ab) _____________________________________________________________________________________ac) _____________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB2.1 Toate fomele de spijin snt coodonate înte ele.

C2.5 Copiii învață unul de la altul; C2.9 Cadrele didacce planică, predau și analizează rezultatele

împreună; C2.10 Cadrele didacce elaborează resurse comune pentru a promova învățarea.

a) Se subînțelege suportul drept totalitate de acvități îndreptate spre a ridica capacitatea școlii de arăspunde la diversitatea copiilor, asel încât aceșa la e tratați în mod egal?

b) Sunt toate formele de suport coordonate și adaptate, asel încât ele să contribuie la dezvoltareaincluzivă a școlii?

c) Este suportul considerat o acțiune de mobilizare a resurselor din interiorul și exteriorul școlii?

d) Este subînțeles faptul că elaborarea acvităților incluzive de studii, precum și promovarea unei culturide colaborare pentru școală și clasele acesteia, sunt forme de suport?

e) Este subînțeles faptul că dezvoltarea unei culturi de colaborare și recepvitatea la diversitateaacvităților de învățământ poate semnica că un suport individual nu este necesar?

f) Se obține dezvoltarea suportului între semeni în funcție de cultura de colaborare promovată de

școală, care acordă prioritate acesteia în raport cu pul de suport oferit individual de către adulți?g) Minimizează școala necesitatea de suport individual acordat din partea adulților pentru a susține

procesul de studiu al copiilor?

h) Se subînțelege suportul drept acțiune de eliminare a barierelor din calea jocului, însușirii șiparcipării?

i) Este preconizat ca suportul să includă elaborarea curriculumului, cuprinzând implicarea intereselorcopiilor și experiențele acestora?

j) Este suportul din partea serviciilor sectoarelor de învățământ, sănătate și cele sociale integrat asel încât să servească scopului desnat copiilor și familiilor?

k) Sunt toate acvitățile de suport coordonate prin prisma unei singure polici?

l) Este polica de acordare a suportului negociată și aprobată cu implicarea părinților?

m) Este clară polica de suport pentru parcipanții din exteriorul școlii, care acordă sprijin proceselor destudiere și parcipare din interiorul școlii?

n) Este procesul de coordonare a suportului condus de către membrii superiori din secția de cadre?

o) Este personalul școlii conșent de totalitatea resurselor umane de adulți și copii, care poate mobilizată pentru acordarea suportului la elaborarea proceselor de studiere și parcipare?

p) Sunt atrași mentorii adulți și voluntarii, inclusiv ulizatorii limbii de predare și adulții cu dizabilități, încalitate de resurse pentru școală?

q) Reduce școala barierele din calea comunicării dintre profesionalii cu diferită experiență?

r) Este preocupat personalul școlii de faptul când se face simțită situația că unii sunt ghidați doar demenținerea teritoriului profesional și nu de ceea ce ține de interesul major al copiilor?

s) Sunt solicitați toți cei ce oferă suport din afara școlii să-și coordoneze efortul cu alte intervenții, carepot să coincidă, înainte ca toate aceste acțiuni să e integrate în acvitățile școlii?

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B2.2 Acvitățile de pefecționae a pesonalli ajtă cadele didacce să

eacționeze adecvat la divesitate.

C2.9 Cadrele didacce planică, predau și analizează rezultatele împreună; C2.10 Cadrele didacce

elaborează resurse comune pentru a promova învățarea.

a) Este personalul școlii ajutat de acvitățile de dezvoltare profesională să lucreze cu grupuri diverse?

b) Își dezvoltă școala praccile de recunoaștere și contracarare a discriminării și inmidării, inclusiv în funcție de statut social/clasă, vârstă, dizabilități, rasă, sex, homofobie, transfobie, precum șidiscriminare în bază de religie și credință?

c) Examinează școala nivelul de discriminare a convingerilor și acțiunilor proprii?

d) Includ întotdeauna oare acvitățile de întocmire a curriculumului, parcipare și însușire de către copii,indiferent de statutul lor, experiență, gen, rezultate obținute și deciențe?

e) Este inclus personalul și administrația școlii în procesul de planicare a dezvoltării profesionaleproprii?

f) Includ acvitățile de întocmire a curriculumului reducerea obstacolelor din calea proceselor de

studiere și parcipare?

g) Dezvoltă personalul școlii ulizarea spațiilor exterioare pentru a completa procesul de învățământ pebaza schimbului de experiențe dintre copii?

h) Dezvoltă școala modalități de însușire, având la bază obiecte și artefacte, care prezintă importanță șiinteres pentru copii?

i) Includ acvitățile de dezvoltare profesională relaționarea dintre valori cu acțiuni pentru a promovastudierea și parciparea?

j) Ajută oare acvitățile de dezvoltare profesională la ulizarea deplină a oportunităților de studiere înafara orelor?

k) Ajută dezvoltarea profesională la inițierea lecțiilor în bază de schimb de experiență dintre copii?

l) Își dezvoltă școala experza proprie prin instuirea în clase a unui proces de studiu colaborav, undeacvitățile includ atât lucrul individual, cât și cel în grup?

m) Studiază împreună profesorii și cadrele didacce de sprijin, pentru a intensica colaborarea între ei?

n) Discută profesorii și cadrele didacce de sprijin oportunitățile de a considera reducerea lipsei deatașament și nivelul de frecventare a copiilor?

o) Există oportunități pentru personalul școlii și copii de a studia referitor la procesul de instruirereciprocă?

p) Cunoaște școala cum să combată generalizarea grupurilor de copii care întâmpină obstacole înprocesul de studiere și parcipare – de exemplu, în funcție de gen, origine etnică sau statut social?

q) Există oportunități pentru personalul școlii și copii de a studia la capitolul medierea de către semeni a

conictelor și disputelor?r) Își perfecționează oare cadrele didacce și personalul de suport capacitățile de ulizare a

tehnologiilor, precum ar : tabla albă, camerele de lmat, televiziunea, DVD-uri, proiectoarele,dictafoanele, computerul/internetul?

s) Învață personalul școlii cum să ajute copii să dezvolte rețele sociale, care sa servească suport îninteriorul și exteriorul școlii, inclusiv în cercurile de prieteni?

t) Inițiază școala ore de lectură sau seminare neformale, unde e posibil de a studia împreună și faceschimb de experiență?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB2.3 Înteaga școală ae acces la essele de pedae a englezei ca limba a doa.

a) Există responsabilitate pentru adulți și copii de a ajuta copiii să învețe engleza ca o limbă străină înscopul de a însuși o nouă limbă?

b) Se informează școala despre existența resurselor de studii din cadrul comunității, din partea acelorcare au revenit recent în țară sau a celor oferite de către instuțiile religioase și culturale?

c) Oferă școala sau are școala relații pentru oferte de cursuri de limbă engleză și ridicarea nivelului dealfabezare/cunoșnțe pentru părinți, indiferent de statutul social și genderul/genul acestora?

d) Pune în valoare școala capacitățile de cunoaștere a mai multor limbi pentru cei ce au optat să învețeengleza în calitate de limbă străină?

e) Manifestă interes adulții și copii pentru limbile vorbite de alții și depun efort să învețe unele cuvintedin limbile auzite?

f) Este limba vorbită acasă de copii integrată la lecții sau la temele de acasă?

g) Asigură școala copiii cu oportunități de a reecta capacitățile de cunoaștere a limbilor în mpulopțiunilor de examene în public?

h) Pune școala în valoare tezaurul cultural, precum este bucătăria națională, muzica și cântul, pe carecopiii și familiile acestora le aduc din țara lor?

i) Include suportul acordat celor ce învață engleza adăugător eliminarea barierelor din calea proceselorde studiere, curriculum și organizare școlară în cel mai vast aspect?

j) Sunt modicările pentru studiul limbii în mpul orelor de clasă și acvităților de studiere, ceea cemărește gradul de parcipare a copiilor la studierea englezei drept limbă străină, desnate să reducăbarierele din calea proceselor de studiere și parcipare a copiilor?

k) Se focusează suportul acordat pe idencarea și depășirea obstacolelor din calea proceselor destudiere și parcipare a copiilor mai mult decât doar pe diferențierea dintre “a avea o dicultatepentru o limbă străină” și “a avea o dicultate de însușire”?

l) Există disponibilitate de traducători pentru limbajul semnelor sau ai limbii materne, pentru a acorda

suport celor ce au nevoie de el?

m) Este recunoscut drept obstacol posibil din calea proceselor de studiere și parcipare faptul că s-amigrat într-o altă țară și într-o altă cultură?

n) Sunt recunoscute traumele în urma experienței negave suferite de nerii în căutare de azil dreptfactori de întâmpinare a dicultăților în mpul frecventării școlii?

o) Sunt copiii ajutați de către școală să înțeleagă faptul că, manifestând interes pentru comunicare șiascultându-i pe alții, pot să depășească barierele din comunicarea cu copiii ce vorbesc alte limbi șiprovin din alte culturi?

p) Este acțiunea de suport și predare oferită, la disponibilitate, din partea celui ce posedă aceeași origineculturală ca și copiii?

q) ___________________________________________________________________________________

r) ___________________________________________________________________________________

s) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B2.4 Şcoala spijină connitatea în edcația copiilo aați în gija statli.

A2.1 Şcoala dezvoltă valori incluzive comune pentru toți; A2.7 Şcoala contracarează toate formele de

discriminare; B2.8 Barierele la frecventarea școlii sunt reduse.

a) Există precauție din partea personalului școlii de a nu interveni în viața copiilor vulnerabili fără de a invitat?

b) Este personalul școlii informat cu privire la nivelul slab de acordare a suportului pentru copiii dinserviciul public în țara lor de origine, pentru a evita un viitor problemac pentru aceș copii, când eivor deveni adulți?

c) Se încearcă oare de a evita un proces negav de învățământ și un traseu de angajare a copiilor șinerilor în sectorul serviciului public?

d) Evită școala stereopizarea copiilor din serviciul public prin măsuri de provocare?

e) Sunt ajutați copiii vulnerabili de către personalul școlii să contribuie la luarea deciziilor privindeducația lor, precum și viața lor, într-o amploare cât mai largă?

f) Evită școala învinovățirea copiilor din serviciul public și a altor copii vulnerabili pentru comportamentuldiscriminatoriu împotriva lor?

g) Asigură școala disponibilitatea de persoane speciale care să servească drept contact permanentpentru copiii în necesitate pe parcursul aării lor în școală, precum și în mpul de după ore?

h) Asigură persoanele de contact desemnate pentru copiii din serviciul public depășirea de cătreaceș copii a obstacolelor la formarea relațiilor bune în procesul de conlucrare cu colegi de diferităexperiență profesională?

i) Sunt de acord toți cei ce lucrează cu copiii din serviciul public cu beneciile acordate acestora pentruperformanța de studii?

j) Este obținută responsabilitatea din partea personalului școlii de a ajuta copiii vulnerabili, ca aceșa săse simtă bine și încrezuți în sine?

k) Se reectează din partea personalului școlii asupra consecințelor de respingere a copiilor vulnerabilidin serviciul public sau asupra aplicării excluderii lor disciplinare?

l) Se acordă atenție deosebită pentru depășirea barierelor prin includerea acvităților extrașcolare?

m) Sunt întreprinse eforturi speciale de a construi relații puternice cu părinții/îngrijitorii?

n) Încurajează suportul pentru copiii din serviciul public connuitatea studiilor și minimizarea posibilitățiide transfer al copilului de la o școală la alta?

o) Este suportul preconizat să ofere ajutor celor ce au lipsit de la școală pentru a reveni în școală fără a întrerupe procesul de construire a prieteniei?

p) Oferă școala spațiu la sfârșitul orelor, unde copiii, la nevoie, își pot face temele de acasă?

q) Oferă școala spațiu linișt, unde copiii, la nevoie, își pot petrece mpul de recreație sau înainte șidupă ore?

r) Sunt conșente liceele și colegiile de suportul limitat pentru nerii din serviciul public după împlinireade către aceșa a vârstei de optsprezece ani, chiar dacă se asigură că suportul ar trebuit să econnuat?

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB2.5 Şcoala asigă că policile pivind “ceințele edcaționale speciale” ssțin

inclzinea.

A2.4 Incluziunea este văzută ca o sporire a parcipării tuturor.

a) Atunci când personalul școlii consideră “un copil cu “cerințe educaționale speciale”, se are de obicei în

vedere “un copil cu necesități care nu au fost sasfăcute”, având drept cauză lipsa unui mediu adecvatsau dizabilitatea copilului?

b) Reectează personalul școlii asupra experiențelor proprii de la procesul de însușire a înțelegeriifaptului când și de ce copiilor le este greu să învețe?

c) Manifestă școala preocupare pentru a nu evidenția copiii care învață normal, impunând celorlalțiideea că ceilalți “cu cerințe educaționale speciale” sunt sub nivelul de performanță normală?

d) Consideră școala înlocuirea noțiunii de copil “cu cerințe educaționale speciale” cu “copil care înfruntăobstacole la procesul de studiere și parcipare”?

e) Este clar faptul că ulizarea termenului pentru dizabilități , precum este “dizabilitatea motorie”,“vizuală”, “audivă”, este compabilă cu evitarea denumirii desfășurate a termenului “cerințeeducaționale speciale”?

f) Rezistă personalul școlii la tendința crescândă a echetării copiilor cu diagnoscul “ausm”,“sindromul Asperger”, “tulburare hiperkinecă cu decit de atenție” sau alți termini similari?

g) Admite școala posibilitatea riscului de consum al drogurilor pentru a întreprinde control asupracomportamentului copiilor?

h) Apar bariere la procesul de studiere și parcipare pe parcursul de formare a relațiilor, metodelorde predare și la desfășurarea acvităților de studii, precum și în circumstanțele de ordine socială șimaterială?

i) Evită personalul școlii ulizarea termenului “bariere”, pentru a categorisi copiii cu dizabilități, cum ar fraza “copii cu bariere”?

j) Răspunde școala cerințelor de idencare a copiilor cu “cerințe educaționale speciale”, fără a adoptatermenul în dialogul cu copiii sau între copii?

k) Există resurse de a susține elevii categorisiți drept “persoane cu cerințe educaționale speciale”,ulizate pentru a crește capacitatea școlii de a răspunde la provocările diversității?

l) Există vreun coordonator denumit “suport pentru studii”, “dezvoltarea procesului de studii” sau“coordonator pentru incluziune” mai bine decât ar fost denumit “coordonator pentru persoanele cucerințe educaționale speciale”?

m) Oferă susținere coordonatorul responsabil de acordarea suportului pentru a crește capacitatea școliide a răspunde diversității prin aplicarea unui tratament egal copiilor?

n) Sunt copiii, care înfruntă bariere în procesul de studiere și parcipare, considerați drept indivizi cudiferite interese, cunoșnțe și capacități, și nu ca o parte componentă dintr-un un grup omogen?

o) Există încercări de a înlătura barierele pentru procesul de studiere și parcipare pentru un singur copilpentru a promova ideea de a îmbunătăți situația pentru toți copiii?

p) Este suportul adăugător din partea adulților considerat o necesitate pentru copii, atunci când aceșaau nevoie de el, și nu doar un drept declarat pentru categorisire sau o evaluare formală?

q) Sunt făcute publice detaliile pentru dreptul la suport oferit copiilor și părinților/îngrijitorilor?

r) Este minimizată retragerea copiilor din torentul principal de studii pentru a benecia de suport?

s) Există ideea precum că copiii din aceeași clasă ar putea să facă lucruri diferite în spații diferite, daraceastă separare să e considerată că o parte obișnuită din experiența de zi cu zi din viața copilului?

t) Sunt întocmite planurile de studii individuale în comun cu alții?

u) Este folosită întocmirea planurilor de studii individuale pentru unii copii drept oportunitate de a îmbunătăți metodele de predare și însușire pentru toți copiii?

v) Rezolvă armațiile “cerințe educaționale speciale” mijlocul de înlăturare a barierelor din caleaproceselor de studiere și parcipare, prin aplicarea metodelor de suport pentru predare și însușire?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B2.6 Polica de compotament este conectată c învățaea și c dezvoltaea

ciclmli.

A1.4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții; A1.5 Există un parteneriat între personal și

părinți/îngrijitori; A1.9 Adulții și copiii conșenzează că idencarea cu un anumit gen se poate

realiza într-o varietate de moduri; B2.7 Presiunea în favoarea exmatriculării ca pedeapsă disciplinară

este redusă; B2.9 Inmidarea elevilor între ei este minimalizată.

a) Este polica cu privire la comportament clar descrisă și elaborată în baza consultărilor vaste și cuacordul copiilor, părinților, personalului școlii și sindicatelor respecve?

b) Este codul de conduită aplicat atât adulților, cât și copiilor?

c) Este polica cu privire la comportament relatată la formarea comunităților colaboratoare în cadrulșcolii și este bazată pe schimbul de valori?

d) Prezintă angajamentul pentru studii și performanța în relații întotdeauna un mov de a întreprindeintervenții privind comportamentul?

e) Este preocupată școala de a ridica nivelul de angajament pentru studii prin îmbunătățirea acvitățilorde studiere?

f) Includ preocupările pentru ridicarea nivelului de angajament pentru unii din copii reecții asupramodului de ameliorare a metodelor de predare și însușire pentru toți copiii?

g) Se focusează polica cu privire la comportament pe prevenirea dicultăților comportamentale și aafecțiunilor negave?

h) Idencă adulții și copiii circumstanțele când dicultățile legate de comportament sunt reglementateimediat la apariție în baza policii în vigoare?

i) Sunt relatate policile de reducere a dicultăților legate de comportament cu strategiile de îmbunătățire a experiențelor copiilor înainte de și după ore, precum și pe terenurile de joacă?

j) Include polica cu privire la comportament eliminarea barierelor din calea proceselor de studii șiparcipare, precum și din cultura și praccile acvităților?

k) Se subînțelege clar că responsabilitatea pentru îmbunătățirea relațiilor în școală este pe seama tuturorcopiilor și adulților?

l) Încurajează polica ca adulții să-și împărtășească dicultățile și să se ajute reciproc, pentru a dezvoltastrategii de prevenire a conictului cu copiii și cel dintre copii?

m) Include polica cu privire la comportament bunăstarea copiilor mai puțin ascultători?

n) Încearcă școala să ridice senmentul de autoapreciere pentru cei ce suferă de un nivel scăzut deevaluare de sine?

o) Cunosc copiii problemaci cum pot obține suport și atenție înainte ca aceșa să manifeste lipsă de atașament?

p) Contează școala pe serviciile lucrătorilor sociali și ale nerilor angajați în acțiunile de reducere aconictului dintre grupuri de copii cu istorie de conict în afara școlii?

q) Ulizează școala procedee și substuiri de metode de predare pentru a minimiza dicultățile legate decomportament, de exemplu, prin ținrea aceleiași persoane în mod regulat și construirea relațiilor cuele concomitent cu acordarea repetată a suportului prin căile de rună?

r) Cercetează școala legătură dintre afecțiunile negave la băieți și atudinile lor față de masculinitate încadrul și în afara școlii?

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB2.7 Pesinea în favoaea exmaticlăii ca pedeapsă disciplinaă este edsă.

A1.2 Angajații școlii colaborează între ei; A1.4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții; A1.7

Şcoala reprezintă un model de cetățenie democracă; B2.6 Polica de comportament este conectată

cu învățarea și cu dezvoltarea curriculumului; C2.8 Disciplina se bazează pe respect reciproc.

a) Este excluderea disciplinară considerată un proces de degradare treptată a relațiilor, precum șimomentul de separare de clasă sau de școală?

b) Încearcă polica cu privire la comportament să minimizeze toate formele de excludere disciplinară:temporare ori permanente, ociale sau neformale?

c) Se subînțelege faptul că excluderea disciplinară poate stopată prin acordarea suportului șiintervenirea în metodele de predare și însușire, precum și în acțiunile de relaționare?

d) Ajută policile promovate de școală să minimizeze excluderea disciplinară de la lecții?

e) Sunt ulizate cunoșnțele copiilor și ale părinților/îngrijitorilor pentru a reduce lipsa de atașament șiabsența?

f) Sunt organizate ședințe, cu implicarea personalului școlii, copiilor, părinților/îngrijitorilor și alții, care își propun drept scop de a încerca să soluționeze cât mai exibil problemele, înainte de momentul caacestea să evolueze la scara largă?

g) Sunt recunoscute legăturile dintre senmentul de depreciere, lipsa de atașament, absența șiexcluderea disciplinară?

h) Evită școala să creeze situații de cauzare a lipsei de atașament din cauza metodelor de predare învechite?

i) Acționează școala în situațiile când copiii suferă de senmentul de depreciere, de exemplu, aceșa pot parte din minoritățile etnice sau grupurile sociale?

j) Încearcă școala să reducă conictul între grupurile etnice sau sociale?

k) Sunt relatate întotdeauna acțiunile de răspuns pentru îngrijorările față de comportamentul copiilor lamăsurile de educație și reabilitare versus pedeapsă?

l) Este oferită iertare copiilor sau tuturor celorlalți considerați că au ofensat comunitatea școlară?

m) Este bine cunoscut faptul, ca o parte din cultura școlii, că oamenii își pot cere scuze și să se recuperezefără a-și “pierde fața”?

n) Este considerată furia la copii drept mov de a le oferi ajutor, în loc de aplicarea pedepsei?

o) Își îndeplinește personalul școlii responsabilitățile de a avea grijă de toți copiii, chiar dacă se întâmpinădicultăți de comportament?

p) Există planuri clare și pozive pentru reintroducerea copiilor absenți de la școală pe movedisciplinare?

q) Își asumă responsabilitate personalul școlii pentru ce li se întâmplă copiilor cărora li se aplicăexmatricularea disciplinară și care nu se mai aă în școală?

r) Există planuri pentru administrarea și reducerea dependenței copiilor și nerilor de niconă și/saualte droguri?

s) Există un sistem de raportare pe exmatricularea disciplinară, întocmit de personalul școlii, părinți,administratori și copii?

t) Se monitorizează de către personalul școlii reducerea temporară, permanentă, ocială și neocială aexmatriculării disciplinare?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e B2.8 Baieele la fecventaea școlii snt edse.


B2.9 Inmidarea elevilor între ei este minimizată.

a) Sunt idencate toate obstacolele la frecventarea școlii la nivel de cultură, polici și pracci ale școlii,precum și la nivel de atudini din partea copiilor și nerilor și mediul lor de acasă?

b) Se invesghează cazurile de ce copiii întârzie permanent și le este oferit acestora un suport respecv?

c) Cunoaște școala câți copii o consideră o experiență pozivă sau mai puțin pozivă?

d) Sunt încurajați copiii de a-și exprima construcv opinia cum experiența lor de la școală poate devenimai pozivă?

e) Dezvoltă școala abordări neagresive pentru a colabora cu părinții/îngrijitorii la capitolul absențelorneautorizate/nemovate?

f) Evită școala să considere absența nemovată drept mov de excludere disciplinară?

g) Evită școală încurajarea absenței drept o formă neocială de excludere, inclusiv pentru scopuri de a

obține o evaluare pozivă în urma inspecțiilor?h) Sunt salutați copiii cu căldura și sinceritate la întoarcere în școală dacă au avut absențe?

i) Este absența neautorizată tratată echitabil, indiferent de genderul/genul sau statutul social alcopilului?

j) Este diferențiată relația dintre absență și vulnerabilitate, precum ar lipsa unei prietenii de sprijin saulipsă de securitate pe mov de identate sexuală sau gen?

k) Este diferențiată relația dintre absență și inmidare?

l) Reacționează școala la situațiile de sarcină juvenilă într-un mod susținător și nediscriminatoriu laadresa fetelor?

m) Acordă școala suport acv pentru întoarcerea și încadrarea în școală a copiilor care s-au aat în doliu,au suferit de acvarea unei boli cronice sau au lipsit din cauza oricărui alt mov de absență de lungădurată?

n) Există o consiliere clară pentru o permisiune de plecare de durată în scopul de a vizita “țara deorigine” în baza unor negocieri cu comunitatea școlii?

o) Este încurajat personalul școlii să integreze în acvitățile de studii experiențele aduse de cei care aulipsit pe o perioadă lungă?

p) Există o strategie coordonată asupra absențelor copiilor de la școală între școală și alte agențiiimplicate?

q) Există un sistem ecient de raportare și evidență a absențelor cu conrmarea și înțelegerea movuluiacestora?

r) Există un sistem de evidență a absențelor și de la orele individuale?

s) Se face diferențierea absențelor de la lecții pe mov de dependență de niconă și/sau alt consum dedroguri?

t) Sunt considerate absențele de la anumite lecții drept mov de a invesga relația dintre copil șiprofesor și ce fel de teme sunt predate la lecții?

u) Sunt absențele neautorizate/nemovate pe cale de reducere?

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________x) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eB2.9 Inmidaea elevilo înte ei este minimizată.

A2.8 Şcoala promovează interacțiunea nonviolentă și rezolvarea pașnică a neînțelegerilor;

C2.6 Lecțiile îi ajută pe copii să înțeleagă asemănările și diferențele dintre oameni.

a) Negociază adulții și copiii o viziune comună asupra noțiunii de inmidare?

b) Există o deniție a inmidării, cunoscută și pe înțelesul tuturor, care idencă un comportamentacceptabil și neacceptabil, inclusiv inmidarea în Internet?

c) Este considerată inmidarea ca o parte potențială de manifestare a relațiilor prin putere sau ca unabuz de putere?

d) Este considerată inmidarea drept orice formă de hărțuială și discriminare la adresa adulților șicopiilor?

e) Este școala vigilentă să stopeze “jocurile” de abuz zic, precum sunt a trage forțat pe cineva, a îmbrânci sau a lovi în organele genitale ale copiilor?

f) Este considerată inmidarea drept ofensă verbală, emoțională sau atac zic?

g) Este considerat pericolul de a te retrage dintr-o prietenie drept mov de inmidare?

h) Se acceptă oare că inmidarea apare atunci când cineva este făcut să se simtă vulnerabil din cauzaidentății sale?

i) Sunt considerate comentariile și comportamentul întreprinse pe fundal de rasism, sexism, dizabilități,homofobie și transfobie drept acțiuni de inmidare?

j) Sunt considerate comentariile asupra caracteriscilor personale, precum ar culoarea părului,greutatea corpului sau purtatul de ochelari, drept acțiuni de inmidare?

k) Este considerat termenul de homosexual de către școală și copii drept ceva “murdar”?

l) Evită personalul școlii să facă presupuneri referitoare la cauzele inmidărilor, de exemplu un copil cudizabilități este inmidat deoarece alții manifestă atudini negave față de el?

m) Sunt în siguranță adulții și copiii dacă se idencă drept altcineva decât heterosexuali, atât persoanede genul masculin, cât și feminin?

n) Sunt consultate o varietate de organizații pe marginea elaborării unui ghid de prevenire a inmidărilor,de exemplu cu privire la călători, persoane lesbiene, homosexuale, bisexuale sau transsexuale,persoane cu dizabilități, persoane în căutare de azil și refugiați?

o) Sunt copiii liberi în posibilitatea de exprimare că sunt băieți, fete, fără ca să e necăjiți și inmidați?

p) Se face diferențiere dintre sl de management susținător sau de inmidare?

q) Este considerată inmidarea drept semnal că agresorul singur se simte vulnerabil și necesită suport?

r) Se întâmplă faptul că școala ascunde sau evită invesgarea situației de inmidare doar pentru amenține o imagine pozivă a școlii?

s) E posibil ca unii copii, care sunt inmidați, să aleagă de cine să e ajutați dintre personalul școlii cupersoane de gen diferit?

t) Există persoane, suplimentar la sindicate, la care se poate de adresat în cazul când cineva dinpersonalul școlii a fost inmidat?

u) Sunt instruiți copiii să medieze cazurile de inmidare în calitate de acvități de încadrare a copiilor laprevenirea și minimizarea inmidărilor?

v) Există un sistem de evidență transparentă a situațiilor de inmidare?

w) Este inmidarea redusă?

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________x) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Dimensiunea C: Dezvoltarea praccilor

incluzive

C1: Elaboaea no cicla pent toți1 Copiii explorează ciclurile de producție a alimentelor și de consum alimentar.



4 Copiii se informează despre locuințe și clădiri.

5 Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii se deplasează în cadrul localității și prin lume.


7 Copiii cercetează Pământul, sistemul solar și universul.

8 Copiii studiază formele de viață de pe Terra.

9 Copiii examinează sursele de energie.

10 Copiii învață despre comunicare și tehnologiile de comunicare.

11 Copiii interacționează cu și creează literatură, artă și muzică.

12 Copiii învață despre munca și o corelează cu desfășurarea propriilor interese.


C2: Diijaea învățăii1 Acvitățile de învățare sunt planicate ținându-se cont de toți copiii.

2 Acvitățile de învățare încurajează parciparea tuturor copiilor.

3 Copiii sunt încurajați să gândească cric cu încredere.

4 Copiii parcipă acv la propriul lor proces de învățare.

5 Copiii învăță unul de la altul.

6 Lecțiile îi ajută pe copii să înțeleagă asemănările și diferențele dintre oameni.

7 Evaluările încurajează realizările tuturor copiilor.

8 Disciplina se bazează pe respect reciproc.

9 Cadrele didacce planică, predau și analizează rezultatele împreună.

10 Cadrele didacce elaborează resurse comune pentru a promova învățarea.

11 Profesorii de sprijin susțin învățarea și parciparea tuturor copiilor.

12 Tema de casă este concepută asel încât să contribuie la învățarea ecărui copil.

13 Acvitățile extracurriculare îi includ pe toți copiii.

14 Resursele din localitatea școlii sunt cunoscute și exploatate.





î n t r e

b ă r i l e

C1: Elaboaea no cicla pent toți

Elaborarea unor curricula pentru toți (Secțiunea C1) oferă o abordare a curriculumului, care include valori

incluzive la modul serios. Procesul de studii este încurajat să e acv, cric și reexiv. Se sugerează ca

acvitățile de studiu să e raportate la experiența care promovează înțelegerea interdependenței dintre mediu

și oamenii din toată lumea. Precum și celelalte secțiuni, cea de față se va structura în baza întrebărilor. Ne

propunem ca ele să e ulizate în scopul de a iniția invesgări în masă de către adulți și copii în cadrul orelor,

precum și în afara lor, în ordinea indicatorilor enumerați drept tlu de subiect în lista oferită. Natura sau

specicul unui studiu acv sunt axate pe ulizarea cuvintelor “a învăța despre”, “a invesga”, “a examina”, “ a

studia” sau “a considera” pentru orice întrebare în parcular.

Sarcina de structurare a unei abordări pentru acumularea de cunoșnțe este majoră. În funcție de natura

materiei de studiu, există mai multe întrebări pentru ecare indicator aici și nu în altă parte a Indexului .

În această secțiune, noi am divizat întrebările conform denumirii capitolelor și subcapitolelor. Sperăm că

întrebările vor genera apariția altor întrebări, pentru a încuraja curiozitatea copiilor și adulților. Multe din

întrebările propuse în această secțiune aduc exemple pentru ce ar putea să e inclus drept răspuns. Noi am

ezitat să facem aceasta, deoarece credem că acvitățile de studiu trebuie să genereze aspecte mult mai vaste.

Oricum, conținutul de aici are menirea de a arăta cum aceș indicatori pot structura un curriculum, care are

desfășurare în lung și în lat, pentru copii și adulți de toate vârstele, și, totodată, oferă o alternavă viabilă

pentru un curriculum structurat tradițional.

Această secțiune prezintă o lucrare încă în proces de desfășurare. Dar toate sugesile pentru un curriculum

pot considerate anume din acest punct de vedere. Ele prezintă o invitație pentru adulții și copiii din școli

la elaborarea în comun a curriculumului propriu, deoarece se vor lua în considerare toate circumstanțele

specice. Unele dintre sugesile noastre sunt mai detaliate decât altele. Noi ne-am dorit să suplimentăm

această lucrare prin colaborarea cu toți acei care se vor implica la ea, e din Anglia sau din alte țări ale Marii

Britanii, sau din orice altă țară din lume. Precum este sugerat în Partea 2, noi sperăm că citorii vor contribui cu

răspunsuri și idei privind faptul cum aceste schițe de curriculum pot dezvoltate ulterior. Expediați-le la [email protected]. Toate recomandările vor acumulate și făcute disponibile pe site-ul www.tonybooth.org

și site-ul CSIE.




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C1.1 Copiii exploează cicll de podcție a alimentelo și de consm alimenta.

A2.9 Şcoala încurajează copiii și adulții să se simtă sasfăcuți de sine; C1.6 Copiii învață despre

sănătate și relații; C1.7 Copiii cercetează Pământul, sistemul solar și universul; C1.8 Copiii studiază

formele de viață de pe Pământ.

relaționae la nivel local și global

• Există o grădină a școlii sau un lot de Pământ unde copiii învață cum se cresc plantele pentrualimentarea oamenilor?

• Are școala vreo relație cu o ferma locală?

• Se gândesc copiii de unde provin hrana și băuturile lor preferate?

• Explorează copiii preferințele pentru hrană și meniu în țara de origine și în alte țări?

• Sunt copiii încurajați de către familii și comunitate de a învață cum se culvă plantele pentru hrană?

• Învață copiii despre hrană în baza meniului oferit de canna școlii?• Învață copiii despre bunăstarea animalelor din policile școlii de achiziții a lactatelor, ouălor și a

cărnii?

• Procură școala produsele alimentare direct de la fermierii sau din piețele fermiere din localitate?

• Contribuie la temele lecțiilor oamenii care procură, cresc, prepară hrană la ferme, în case șirestaurante?

• Idencă copiii inuențele globale asupra a ceea ce ei mănâncă, de unde provine și cum se preparăhrana?

• Fac copiii lista locurilor de unde provine hrana, înainte ca ea să ajungă pe raurile magazinului șisupermarketului, și calculează întregul traseu pe care îl parcurg produsele?

• Studiază copiii despre diferențele locale, naționale și globale referitor la ce consumă oamenii încalitate de produse?

• Examinează copiii cum comercianții din stradă prepară bucatele la nivel local și internațional?

Cicll pepaăii nei mâncăi

• Învață copiii că un ciclu de preparare a unei mâncări include: pregărea solului, însămânțarea,culvarea, culegerea roadei, depozitarea/conservarea, procesarea, distribuția/transportarea,markengul, cumpărarea, depozitarea, prepararea, consumarea, tratarea deșeurilor, compostarea șiferlizarea?

• Învață copiii cum ciclul de pregăre a mâncării este raportat la ciclul de viață al azotului, carbonului șiapei?

Web-site-i pivind hana (Vezi sistemele de spot pent viață, pag. 142.)

• Creează copiii web-site-uri privind hrana cu informații despre soare, producătorii de plante,consumatori de produse animaliere, descompunere necrofagă, fungoasă și bacteriană?

Clvaea și lizaea solli

• Învață copiii despre sol și cum compoziția acestuia contribuie la o bună creștere a plantelor din el?

• Învață copiii despre rolul bacteriei la producerea unui sol ferl?

• Învață copiii despre cauzele și consecințele eroziunii solurilor?





î n t r e

b ă r i l e• Consideră copiii consecințele ulizării solului pentru însămânțare singulară sau prin rotație?

• Consideră copiii de ce solul este ulizat la culvarea ceaiului, cafelei, zahărului, băuturilor alcoolice,tutunului și drogurilor ilegale, ce provoacă dependență, în detrimentul culvării produseloralimentare?

• Invesghează copiii cine este proprietarul pământului pe care se culvă produsele alimentare?

• Învață copiii despre conversia pădurilor în terenuri agricole și efectul produs asupra gazelor de seră?

• Învață copiii despre nivelul de mecanizare a agriculturii în diferite țări?

Sezonl de clvae a plantelo pent podsele alimentae și anompile

• Explorează copiii relația dintre culvarea plantelor și anompuri?

• Învață copiii despre efectele climei asupra creșterii plantelor?

• Consideră copiii cum efectele încălzirii globale și condițiile extreme de anomp afectează culvarea șiproducerea hrănii și cum se va manifesta acest fenomen pe viitor?

Dănătoii și bienile

• Învață copiii cum dăunătorii pot controlați pe cale naturală și arcială?

• Învață copiii cum buruienile pot controlate pe cale naturală și arcială?

Animalele în calitate de podse alimentae

• Învață copiii cum animalele de la fermă sunt crescute pentru scopuri de hrană pentru oameni?

• Învață copiii cum peștele din mări, râuri și ferme piscicole devine produs de hrană pentru oameni?

• Învesghează copiii cum stocurile de pește se epuizează, cum sunt determinate cotele de pescuit șicare sunt posibilitățile de regenerare?

• Învață copiii cum sunt ulizate metodele industriale de creștere a animalelor pentru produsealimentare?

• Invesghează copiii despre producția lactatelor obținută de la vaci, oi și alte animale?

• Învață copiii despre producția ouălor?

• Învață copiii despre producerea mierii de albine?

• Învață copiii despre bolile animalelor (febra aoasă și ESB – encefalopaa spongiformă bovină) și caresunt consecințele răspândirii acestor boli în țara lor și în alte țări?

• Învață copiii despre ulizarea pescidelor și a anbiocelor pentru controlul bolilor la animale?

• Învață copiii despre ulizarea hormonilor pentru smularea creșterii animalelor?

• Consideră copiii cât pământ este necesar pentru valoarea similară a hrănii raportată la culvarealegumelor și creșterea animalelor?

• Învață copiii despre cantatea enormă de gaz cu efect de seră produsă de animale (metanul)?

Tanspotaea

• Învață copiii cum produsele alimentare parcurg traseul global și național de la producător laconsumator?

• Învață copiii cum animalele sunt transportate național și internațional spre abatoare și centrele deproducere a cărnii?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Pepaaea bcatelo și consmaea lo

• Învață copiii cum se pregătesc bucatele la orele de la școală?

• Înțeleg copiii care sunt plăcerile de la procesul de pregăre a bucatelor, precum și de la savurarea lor?

• Învață copiii cine prepară mâncarea și de ce alți oameni nu pot face asta?

• Învață copiii în ce măsură oamenilor le place să citească despre prepararea bucatelor, să privească

programe culinare la televiziune și să pregătească singuri mâncarea?• Înțeleg copiii de cât mp au nevoie diferiți oameni pentru a pregă o mâncare?

• Învață copiii în ce măsură produsele alimentare sunt pregăte în prealabil pentru a consumateulterior, din cauza lipsei de mp pentru bucătărie?

• Înțeleg copiii cum servirea bucatelor împreună susține relațiile dintre oameni?

Condimentele

• Învață copiii cum avansează ulizarea condimentelor și mirodeniilor?

• Învață copiii cum progresează adăugarea sării în mâncăruri?

• Învață copiii despre modalitatea cum sarea și condimentele devin mărfuri de valoare în comerț?

• Înțeleg copiii beneciile și dezavantajele ulizării adaosurilor în produsele alimentare?

• Invesghează copiii cum sunt ulizate condimentele în diferite culturi și tradiții culinare?

Consevaea/pocesaea

• Invesghează copiii cum produsele sunt păstrate la frigider, e conservate, e îmbuteliate, e afumatesau sărate?

Pelcaea deșeilo menajee, compostaea și felizaea.

• Învață copiii despre sistemele de canalizare și prelucrarea deșeurilor menajere?

• Învață copiii despre ulizarea băligarului pentru îngrășarea solului?

• Învață copiii despre metodele de compostare, ulizarea plaormelor de compostare și a sistemelor decompost produs de viermi/râme?

Ntiția, sănătatea și maladiile

• Invesghează copiii cine are acces la hrană în mod sucient și insucient?

• Invesghează copiii importanța alimentației de bază pentru majoritatea oamenilor de pe Pământ?

• Compară copiii alimentația necesară pentru sănătate cu ce se mănâncă de fapt?

• Se face disncție între produsele promovate pentru sănătate și produsele fast-food nesănătoase?

• Învață copiii că hrana și apa contaminată prezintă o sursă de infecții?

• Învață copiii cum infecțiile provenite de la produsele alimentare pot minimizate prin conservareaacesteia; servirea acesteia cu condiția că este proaspătă, curată și pregătă?

• Invesghează copiii despre consumul băuturilor alcoolice și ce impact au acestea asupra sănătății?

Costl alimentației

• Învață copiii despre costul alimentației și cum aceasta se raportează la mărimea venitului din diferitegospodării?

• Învață copiii cum costul alimentației afectează alegerea produselor cumpărate?





î n t r e

b ă r i l e• Consideră copiii reacția în lanț a cererii pentru produsele ieine asupra: creșterii animalelor,

remunerarea și condițiile de lucru pentru producători, degradarea solului, ulizarea ferlizatorilor,erbicidelor și pescidelor, pierderea pădurilor, biodiversitatea, ferlitatea solului și Pământuluipentru producția locală, ulizarea energiei pentru păstrare, poluarea aerului, transportarea șiparcurgerea traseului în afara orașului spre supermarket, provocând pierderi pentru businessul micdin localitate?

Comețl și bsinessl c podsele alimentae

• Învață copiii cum oamenii își creează o afacere prin producerea, comercializarea, procesarea,distribuția, prepararea și vânzarea produselor alimentare?

• Învață copiii cum protul de la culvarea produselor alimentare crește datorită procesării acestora,anume prin conservare sau preparare, sau congelare, și cine beneciază în rezultatul acestor procese?

• Invesghează copiii în ce măsură afacerile cu produse alimentare sunt desfășurate de cătreproducătorii mari și mici, precum și de către comercianții en-gros mari și mici și de către vânzătorii cuamănuntul?

• Învață copiii cum acordurile de comercializare și obstacolele întâlnite creează dicultăți pentrufermierii din țările cu economie săracă, pentru a face concurență importurilor ieine din țările bogate,

și nu permit de a vinde marfa în aceste țări?

• Invesghează copiii creșterea și descreșterea prețurilor și cum acestea afectează oamenii în moddiferit în țara lor, comparav cu alte țări?

• Invesghează copiii cum prețurile la alimentație variază în funcție de prețul la petrol și ulizareaPământului pentru gazul produs din biomasă?

• Invesghează copiii de ce fermierii câșgă mai puțin, pe când prețurile la alimentație cresc?

Polici și eca c pivie la podsele alimentae

• Se discută între copii și adulți responsabilitatea de a cunoaște despre condițiile în care a fost pregătă

mâncarea pentru consum, despre starea sănătății oamenilor care au produs-o și cum se acționează încazurile dacă aceste etape enumerate contravin valorilor proprii?

• Invesghează copiii despre cauzele apariției foametei în țările sărace, în mp ce țările bogate sebucură de abundență de produse?

• Invesghează copiii despre îngrijorarea guvernelor țărilor cu economie bogată cu privire la nivelul deobezitate a populației?

• Invesghează copiii eventualitatea faptului că publicitatea la televiziune a mâncărurilor și băuturilorprovoacă exces de consum, ceea ce contribuie la apariția diferitor maladii?

• Invesghează copiii inuența corporațiilor asupra prețurilor și calității produselor alimentare,producerea și distribuția acestora, precum și cercetările din domeniu, cu scopul de a genera noi surseși metode de culvare?

• Consideră copiii principiile suveranității alimentației: care mâncare este bună, care producători trebuierespectați, dacă producția trebuie să e locală, oamenii din localitate trebuie să controleze resurseleulizate în producere, capacitățile locale trebuie dezvoltate, iar producerea hrănii trebuie să protejezenatura?39

• Invesghează copiii impactul asupra sănătății și naturii de la consumul de carne, pește, produselactate, vegetarianism și veganism?

• Înțeleg copiii principiile din spatele comerțului echitabil, precum și argumentele pro și contra pentruexpansiunea lui?

• Învață copiii despre avantajele și dezavantajele producerii alimentației organice vizavi de cele careconțin pescide și erbicide arciale?

39 Pilonii suveranității alimentației,/The pillars of food sovereignty, in Millstone, E. and Lang, T. (2008) Atlasul alimentației, cinece manîncă, unde şi de ce/ The Atlas of Food, who eats what, where and why, Brighton, Earthscan, p.101




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e • Consideră copiii cum pescidele, precum DDT (diclor-difenil-tricloretan), interzis de o lungă perioadă

în țările dezvoltate, sunt ulizate în țările sărace?

• Invesghează copiii de ce pescidele provoacă moartea multor oameni din țările sărace din toatălumea și de ce foarte mulți alții se sinucid, consumând intenționat pescide?

• Învață copiii despre pericolul în urma ulizării pescidelor și erbicidelor pentru culvatori și pentruconsumatori, de exemplu cum DDT devine concentrat în laptele matern?

• Învață copiii despre faptul că mamele cu un acces mic la apă curată sunt oarecum încurajate săfolosească laptele praf în locul laptelui matern, natural și steril?

Clti genec modicate

• Încurajează școala discuții pe marginea beneciilor și problemelor apărute drept rezultat alimplementării modicării genece arciale?

• Invesghează copiii cum semințele sunt supuse modicărilor genece pentru a le ridica rezistența lasecetă, insecte, pescide și erbicide și făcându-le neferle?

• Consideră copiii că avantajele și dezavantajele modicării genece pot varia în funcție de natura șiscopul modicării, de impactul asupra omului, asupra altor plante și asupra animalelor?

• Discută copiii beneciile și deciențele culturilor genec modicate pentru ofertanții de semințe,fermieri și consumatori?

• Invesghează copiii efectul de rezistență la insecte al culturilor genec modicate asupra plantelor din jurul acestora?

relația dinte tect, pezent și viito

• Invesghează copiii cum producerea și consumul produselor alimentare s-a schimbat pe parcursulmpului în localitatea proprie, în țară și în întreaga lume?

• Invesghează copiii cum efectele de la evoluția preferințelor de mâncare au avut impact asupra

sănătății și mediului înconjurător?• Invesghează copiii cum a evoluat meniul/dieta oamenilor?

• Consideră copiii ce fel de produse alimentare vor produse și consumate în viitor în țara lor și în întreaga lume?

• Examinează copiii mișcarea spre agricultura urbană?





î n t r e

b ă r i l eC1.2 Copiii cecetează impotanța apei.

B1.12 Şcoala își reduce amprenta de carbon și consumul de apă; C1.5 Copiii examinează în ce mod

și din ce cauză oamenii se deplasează în cadrul localității și în lume; C1.8 Copiii studiază formele de

viață de pe Terra.

relația dinte local și global

• coala examinează oportunitatea/posibilitatea de a adopta un râu sau un râuleț local, care poate cercetat și conservat, pe baza căruia copiii vor putea înțelege cum funcționează ecosistemele șicircuitele apei?

• Adoptă școala un râu din altă parte a lumii, pentru a înțelege importanța lui în viața oamenilor deacolo?

• Se contribuie la curriculum din partea oamenilor, care comercializează apa, o furnizează caselor,fabricilor și fermelor și administrează sistemul de apeduct?

• Este școala implicată la conservarea râurilor și a bazinelor de apă din localitate?

ulizaea esselo limitate/epizabile

• Învață copiii cât de esențială este apa pentru viață plantelor, animalelor și oamenilor?

• Înțeleg copiii importanța vitalității râurilor, lacurilor și rezervoarelor/bazinelor cu apă?

• Înțeleg copiii că apa potabilă proaspătă este doar o parte mică (2.5%) din toată cantatea de apă depe Pământ și doar o treime este disponibilă pentru consumul vietăților de pe Pământ?

• Învață copiii cum ghețarii plutori sunt constuiți din apă potabilă?

• Învață copiii despre ulizarea apei de către oameni pentru băut, în scop sanitar, pentru igienăpersonală, spălat de produse alimentare, veselă și îmbrăcăminte, grădinărit, agricultură și creșterea

animalelor, inclusiv pescăriile, sfera industrială și producerea energiei?• Studiază copiii rolul apei pentru acvitățile de recreație a omului?

O essă sb pesine

• Cercetează copiii creșterea cererii pentru apă din cauza creșterii numărului de populație, a exnderiisectorului de producere a alimentației și a altor bunuri și altor sectoare, a slului de viață abundentă șia consumului mărit?

• Consideră copiii faptul, că “modul de viață industrializat necesită apă în aceeași măsură ca șinecesitatea de petrol”?40

• Invesghează copiii presiunea asupra furnizărilor de apă din cauza creșterii nivelului de urbanizare,schimbării cursului râurilor și schimbărilor climace?

• Consideră copiii în ce măsură apa este contaminată de deșeurile produse de oameni și de la creștereaanimalelor, precum în urma proceselor industriale?

• Învață copiii despre consecințele secetelor în țara proprie și în celelalte țări afectate?

• Învață copiii despre efectele decitului de apă asupra migrării oamenilor și animalelor?

• Învață copiii despre corelarea dintre necesarul de apă și consumul de apă?

40 Black, M. and King, J. (2009) Atlasul apelor, Brighton, Earthscan; această pagină a fost consultată prin cirea acestei cărți




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Apa dept habitat

• Invesghează copiii cum primele forme de viață au evoluat în mediul acvac?

• Învață copiii despre vietățile și plantele care pot trăi în apă sărată și dulce?

• Învață copiii despre consecințele asupra animalelor și plantelor acvace din cauza schimbuluicircuitului și fragmentării râurilor, din cauza secării lacurilor și dispariției mlașnilor?

Stocaea și livaea

• Învață copiii cum este efectuată furnizarea apei spre clădiri, inclusiv până în casa lor?

• Învață copiii cum fermele sunt dependente de apa stocată?

• Învață copiii cum este stocată apa pe cale naturală în rezervoare și bazine construite de oameni?

• Învață copiii despre apa potabilă și folosirea fântânilor?

• Învață copiii despre sistemele de irigare?

• Învață copiii să considere avantajele și dezavantajele de a construi uzine pentru desalinizarea apelorpentru a produce apa potabilă?

Popietățile apei

• Cercetează copiii mișcarea apelor în râuri și curentele de apă?

• Învață copiii despre importanța menținerii vieții subacvace de la expansiunea apei, deoarece ea setransformă în ghețari?

• Cercetează copiii modul de transformare a apei în forme solide, lichide și gazoase?

• Cercetează copiii importanța proprietăților de presiune a apei pe suprafață ei la formarea picăturilorde ploaie și a valurilor, funcționarea celulelor, mișcarea pe vercală a apei în copaci și alte plante șicirculația sangvină la animale?

• Cercetează copiii efectul stabilizator asupra climei prin faptul că schimbările de temperaturi ale apelorsunt lente în comparație cu cele de pe suprafața Pământului?

• Cercetează copiii ulizarea apei în calitate de dizolvant?

• Cercetează copiii ulizarea apei pentru producerea hidrogenului în calitate de combusbil?

• Cercetează copiii ulizarea apei drept agent frigoric la motoare și stațiile energece?

• Cercetează copiii transformarea apei în aburi și pentru care scopuri sunt ulizați aburii?

• Învață copiii despre energia apei curgătoare și despre modurile în care acest proces poate ulizatpentru generarea electricității din râuri și mări?

• Învață copiii despre efectele mișcării necontrolate a apelor provocate de ghețari, avalanșe, inundații șitsunami?

Apa și clima

• Studiază copiii ciclul de transformare a apei de la evaporare, condensare, precipitare?

• Învață copiii despre formarea norilor?

• Învață copiii cum ploaia cade în funcție de relieful cu dealuri și văi?

• Consideră copiii variațiile dintre cădere de ploaie și zăpadă, secetă și inundație?

• Învață copiii despre alunecările de pământ și avalanșe?

• Consideră copiii formarea de ceață și negură, rouă și brumă?





î n t r e

b ă r i l e• Cercetează copiii parcularitățile de cădere a zăpezii în țara lor și în alte țări?

• Consideră copiii consecințele în urmă ridicării nivelului de apă în mări și oceane din cauză încălziriiglobale?

Apa și sănătatea

• Învață copiii despre importanța apei pentru igienă?• Învață copiii despre evoluția WC-ului, avantajele și dezavantajele acestuia și cât de larg acesta este

ulizat?

• Învață copiii despre nivelul de poluare a apelor și consecințele acestui fenomen asupra viețuitoarelorde pe Pământ?

• Consideră copiii care apă este făcută să e sigură pentru băut?

• Învață copiii despre rolul apei la răspândirea maladiilor și infecțiilor în țara lor și în alte țări?

Eca, popietatea și conictl

• Învață copiii despre gradul de acces la apă potabilă și curată pentru omenire?

• Învață copiii despre avantajele și dezavantajele formelor de proprietate, publice sau private, asupraapelor statale?

• Învață copiii cum decitul de apă potabilă și controlul asupra apelor provoacă conicte în întreagălume?


• Cercetează copiii cum se schimbă ploile pe parcursul mpului?

• Cercetează copiii cum se schimbă nivelul apelor în mări?

• Cercetează copiii cum se schimbă cererea pentru apă potabilă?

• Cercetează copiii cum decitul de apă poate evitat în viitor?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C1.3 Copiii învață despe îmbăcăminte și decoaea copli.


• Invită școala comercianți de îmbrăcăminte, operatori de spălătorii, designeri, cusătorese, servicii dereparații, giuvaiergii, frizeri, cei ce oferă tatuaje, ca să explice lucrul executat de ei?

• Învață copiii despre răspândirea slului de vesmentație de la o țară la alta?• Studiază copiii diversitatea mondială a modei la îmbrăcăminte?

• Învață copiii despre relația dintre îmbrăcăminte, anompuri, temperaturi și prognoze meteo în țaralor și alte țări?

• Face școala legătură dintre preferințele pentru îmbrăcatul în mpul rece și necesitatea de încălzire înclădiri și case?

• Cercetează copiii răspândirea slului occidental pentru vesmentație, în special pentru costumelebusiness, cravată și blugi?

• Cercetează copiii cazurile când slul tradițional de vesmentație este purtat de anumite grupuri saugen de populație?

• Învață copiii cum este redusă diversitatea de sl al vesmentației în lume?

Cicll de podcee a vesmentației

• Învață copiii despre ciclul de producere a vesmentației, începând de la materia primă, markeng,modă, achiziții, ulizare, reparare, schimb, reciclare, returnare și ajungând la lichidarea ei?

Podceea

• Învață copiii cum încălțămintea și îmbrăcămintea este produsă din plante, animale/lână și piele,mătase și surse petroliere?

• Învață copiii despre proporțiile fabricării încălțămintei și îmbrăcămintei din diferite resurse?

• Culvă copiii înțelegerea varietății modurilor de confecționare a încălțămintei și îmbrăcămintei?

• Învață copiii despre extragerea metalelor și pietrelor prețioase pentru bijuterii?

Moda și makengl

• Învață copiii despre designul pălăriilor, vesmentației, încălțămintei și bijuteriilor?

• Învață copiii despre modul cum sunt comercializate și supuse vânzărilor arcolele de vesmentație șibijuteriile?

• Învață copiii cum brandul smulează preferințele, valoarea și prețul la vesmentație, încălțăminte,

genți?• Învață copiii cum promovarea modei și slului face presiune asupra consumului de vesmentație și

încălțăminte?

Pefeințele pent vesmentație

• Studiază copiii presiunea care determină ce vesmentație și încălțăminte este purtată de ei?

• Învață copiii să facă o alegere acvă pentru vesmentația și accesoriile pe care doresc să le poarte?

• Învață copiii de ce oamenii poartă haine în public și în viața privată?

• Studiază școala cum grupurile și culturile încurajează și solicită bărbaților și femeilor să acopere sau

să-și expună fața și corpul la vedere?





î n t r e

b ă r i l e• Studiază copiii cum și de ce slul convențional apare pentru ca un anumit fel de vesmentație să e

purtat de anumite grupuri în contexte anumite, precum ar uniformele pentru școli, locul de muncă șivesmentația de gală?

• Invesghează copiii cauzele diferențelor în preferințele pentru haine în funcție de gen în țara lor,precum și în alte țări?

• Consideră copiii cum vesmentația vorbește despre apartenența la o organizație sau o subcultură?

• Învață copiii cum și de ce oamenii schimbă slul vesmentației în funcție de vârsta lor?

Bijteiile și decol copli

• Studiază copiii extragerea mineralelor pentru confecționarea bijuteriilor?

• Studiază copiii producerea și ulizarea bijuteriilor?

• Studiază copiii ornamentarea corpului, precum este pictatul, tatuajul, piercingul, cicatrizarea?

• Învață copiii despre moda aranjării părului și a frizurilor?

• Consideră copiii movele de ce oamenii colorează, cresc sau înlătură părul?

Păstaea hainelo

• Învață copiii despre diferitele modalități de spălare și uscare a vesmentației?

• Învață copiii tehnicile de reparare a hainelor?

reciclaea și lichidaea hainelo

• Învață copiii ce se întâmplă cu hainele nedorite și uzate?

Eca pivind îmbăcaea și decol copli

• Învață copiii despre costul ascuns al hainelor ieine din cauză remunerării mici pentru muncă,exploatarea muncii copiilor și condiții mizere de lucru?

• Înțeleg copiii cât de grav este nivelul de poluare din cauza ulizării pescidelor la creștereabumbacului?

• Urmăresc copiii mărimea prețului plăt, raportat la protul câșgat, începând de la producereamateriei prime, confecționarea vesmentației și a altor arcole, precum este încălțămintea șibijuteriile, și până la distribuția acestora, cu comercializarea lor în rețeaua de magazine?

• Studiază copiii gradul de manifestare a dorinței de a controla industria minieră a pietrelor și metalelorprețioase și cum aceasta contribuie la declanșarea războaielor?

• Învață copiii despre comerțul echitabil în industria vesmentației?

• Studiază copiii ideea vesmentației ece și care este însemnătatea acesteia pentru preferințele pecare copiii le fac în raport cu vesmentația recomandată de școală?


• Învață copiii cum moda vesmentară variază de la o perioadă la alta?

• Studiază copiii măsura în care campaniile de informare au impact asupra lichidării industrieiblănurilor?

• Învață copiii cum variază de la o perioadă la alta moda de ornamentare a corpului (body-art)?

• Consideră copiii disponibilitatea în viitor a materialelor pentru vesmentație?

• Consideră copiii costurile din viitor pentru vesmentație?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C1.4 Copiii se infomează despe locințe și clădii.



• Examinează copiii varietatea de clădiri din localitatea lor?• Consideră copiii care clădiri din localitatea lor le sunt pe plac și de ce?

• Înțeleg copiii ce clădiri se permite de a construi în localitatea lor?

• Învață copiii în ce măsură sunt planicate construcțiile în orașul sau vecinătatea lor?

• Se contribuie la curriculumul școlii din partea constructorilor, operatorilor de mașini, electricienilor,instalatorilor, lemnarilor, zugravilor, decoratorilor, nichigiilor, mozaicarilor, tencuitorilor, țiglarilor,pietrarilor, arhitecților, demolatorilor, inginerilor etc.?

• Învață copiii despre varietatea și proprietățile materialelor de construcție, precum sunt cărămida,lutul, metalul, lemnul, materialele plasce, baloturile de paie, fetru, pânza, în țara lor și în alte țări?

• Învață copiii despre varietatea caselor, precum ar casele plutoare, corturile, caravanele,

construcțiile din cărămidă și piatră, case din materialele dobândite și case pe piloni?

Locințe și clădii ale și bane

• Învață copiii despre originea orașelor și cum acestea se schimbă în mp?

• Învață copiii despre distribuția oamenilor pe orașe și arii rurale și cum diferă experiența lor deconstruire a ambianței?

• Învață copiii despre scopurile diferite ale construcțiilor, cum ar fabricile, ociile, închisorile,construcțiile civile, bisericile, hambarele, locuințele, restaurantele și cafenelele?

• Consideră copiii evoluția construcțiilor din localitățile rurale legate de populația rurală, de aparițiaunor noi tehnici de culvare în agricultură?

• Învață copiii despre movele amplasării construcției pentru casele de locuit pe un anumit teren?

• Cercetează copiii cum sunt furnizate la domiciliu apa, electricitatea și gazul?

• Învață copiii cum sunt evacuate deșeurile de la domiciliu și din alte edicii?

• Învață copiii cum și de ce sunt demolate clădirile?

Fome de constcții și mateiale de constcții

• Învață copiii despre construcția locuințelor de diferite dimensiuni cu nivele începând de la bungalou(casă cu un nivel cu verandă) și până la bloc cu multe etaje?

• Realizează copiii sondaje privind casele construite pentru adulții singuri, cu sau fără copii, și familiile

numeroase?

• Învață copiii cum sunt executate fundațiile pentru case și cum acestea depind de starea terenului șiriscul de expunere la furtuni și cutremure de Pământ?

• Învață copiii cum clădirile sunt hidroizolate și protejate de apă?

• Învață copiii cum a fost fabricată scla pentru geamuri/ferestre?

• Consideră copiii în ce măsură materialele de construcție valorică resursele locale?





î n t r e

b ă r i l eDesignl și planl constcției

• Învață copiii cum sunt proiectate locuințele și alte clădiri?

• Cercetează copiii posibilitățile de proiectare a clădirilor din punct de vedere al ecienței energece?

• Consideră copiii cum sunt decorate locuințele?

• Cercetează copiii de ce locuințele sunt construite pe câmpii inundate?

Fome de popietate

• Învață copiii cum sunt atribuite în proprietate, ipotecate, date în chirie casele?

• Cercetează copiii costul construcției, cumpărării și chiriei locuinței?

• Învață copiii despre amenajarea casei, lucrurilor din interiorul ei și cum acestea diferă de la o casă laalta?

ulajele de constcție

• Cercetează copiii întrebuințarea ulajelor mari la construcție pentru săpături, găurit, ridicat, mixareacimentului și a betonului?

• Învață copiii despre echipamentul mic, ulaj electric, instrumente manuale folosite la procesul deconstrucție?

• Învață copiii despre metodele de instalare a schelelor, din trecut și prezent?

Secitatea locinței

• Învață copiii despre rezistența locuințelor în caz de furtuni, incendii, inundații și cutremure dePământ?

• Învață copiii cum dispozivele electrice, prizele și cablurile electrice pot exploatate cel mai sigur în

casă?• Învață copiii de ce instalațiile de apă sunt separate de rețelele electrice și dispozivele electrice din

casă?

• Învață copiii cum pot prevenite pericolele de incendiu de la aparatele electrice și de gaz șinecesitatea ulizării sistemelor de alarmă anincendiare?

• Învață copiii despre metodele de asigurare și acoperire a riscurilor?

Încălziea și ăcoiea

• Învață copiii cum sunt încălzite și răcorite clădirile?

• Învață copiii cum clădirile pot energec eciente, de exemplu, prin selectarea materialelor deconstrucție, a procedeelor de izolare și prin reducerea curentului de aer rece?

Sectol de constcții

• Învață copiii cum oamenii optează pentru profesii în sfera de construcții, arhitectură și proiectare aconstrucțiilor?

• Cercetează copiii ce înseamnă să i lucrător independent sau să i angajat la companii de construcțiimari și mici?

• Învață copiii în ce măsură constructorii se specializează sau obțin mai multe calicări?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Eca și policile în domenil constcțiilo

• Învață copiii cauzele pentru care unele persoane rămân fără adăpost și cine este afectat?

• Consideră copiii ce determină mai mult sau mai puțin o vecinătate plăcută?

• Studiază copiii care sunt circumstanțele economice și cele ce determină preferințele pentru a decidelocul casei?

• Cercetează copiii de ce unii oameni au spațiu de locuit mult mai mare decât alții?• Învață copiii cum este afectată căsnicia oamenilor de război și urmările acestuia?


• Învață copiii cum au evoluat construcțiile în mp?

• Consideră copiii cum și de ce orașele se exnd?

• Cercetează copiii evoluția populației rurale?

• Consideră copiii cum s-a redus suprafață terenurilor rurale?

• Consideră copiii noile abordări în domeniul construcțiilor pe viitor?





î n t r e

b ă r i l eC1.5 Copiii examinează în ce mod și din ce cază oamenii se deplasează în cadl

localității și pin lme.

C1.13 Copiii învață despre ecă, putere și guvernare.

relația dinte local și global• Consideră copiii de a efectua o evidența mp de o săptămână sau o lună pentru traseul pe care îl fac

de acasă până la punctul de desnație în localitatea unde trăiesc și mai departe decât aceasta?

• Se contribuie la curriculum de către așa persoane cum ar : oamenii de afaceri din localitate,taximetriși, șoferii de autobuze, mașiniși de tren, operatorii de motoare, angajații centrelor devânzare și deservire auto/biciclete și oricine decide asupra circulației transportului local?

• Se contribuie la curriculum de către oamenii ale căror familii au trăit în localitate deja de mult mp?

• Se contribuie la curriculum de către oamenii care au sosit din alte țări sau ai căror părinți, bunei saualți strămoși îndepărtați au venit încoace din alte țări?

• Consideră copiii mijloacele de transport ulizate în diferite părți ale lumii?

Atașamentl pent n anmit loc

• Învață copiii despre importanța locului de origine pentru majoritatea oamenilor?

• Consideră copiii ce anume face locul să e bun de trai și ce condiționează dorința de a rămâne pe el?

De ce oamenii migează

• Cercetează copiii cum oamenii migrează prin lume în căutarea sasfacerii necesităților de bazăpentru viață: hrană, apă, combusbil pentru pregărea hranei, căldură, transport, adăpost, siguranță,

educație și lucru?• Cercetează copiii cum oamenii aleg să călătorească în scop de turism, explorare, sport și relații?

• Învață copiii cum industria turismului promovează călătoriile?

• Învață copiii despre slurile de călătorii în țara lor și în alte țări?

• Învață copiii cum oamenii sunt strămutați pe alt loc din cauza schimbării scopului terenului, precum ar proiectele hidroelectrice?

• Învață copiii cum oamenii sunt strămutați pe alt loc din cauza conictelor?

• Învață copiii cum oamenii sunt strămutați pe alt loc din cauza degradării mediului?

• Cercetează copiii de ce oamenii devin refugiați și sunt în căutare de azil?

• Consideră copiii movele de explorare a cosmosului?

Comețl

• Învață copiii despre rolul comerțului local și la distanță pentru promovarea călătoriilor?

• Învață copiii despre rolul schimbului de mărfuri în comerț?

• Învață copiii cum oamenii se deplasează pentru a obține materia primă?

• Învață copiii cum se câșgă protul în comerț?

• Învață copiii despre avantajele și dezavantajele comerțului cu și fără restricții pentru țările sărace șicele dezvoltate?

• Învață copiii despre puterea organizațiilor internaționale și a acordurilor internaționale pentru areglementa comerțul?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Conictele, invazinea și ocpația

• Învață copiii despre movele declanșării războaielor?

• Învață copiii cum unele țări ocupă alte țări pentru a le controla resursele?

• Învață copiii de ce unele părți ale lumii prezintă o importanță strategică?

Mijloacele de tanspot și căile de poplsie• Consideră copiii cum se deplasează oamenii prin mers, fugă, înot, cu bicicleta, în scaun cu roți, călare

pe animale, în camioane, automobile, tramvaie, trenuri, bărci, corăbii, vapoare, baloane cu heliu și aererbinte, helicoptere, ambarcațiunile pe pernă de aer, aeroplane și rachete?

• Învață copiii despre construcția rețelelor de drumuri și căi ferate?

• Învață copiii despre mecanismele de propulsie pe roți, cu motoare, motoare cu reacție, motoare derachetă?

Tanspotl și medil

• Consideră copiii măsura în care transportul depinde de disponibilitatea combusbilului fosil sau alt p

neregenerabil/epuizabil?

• Învață copiii despre impactul asupra mediului atunci când la deplasarea mărfurilor sunt ulizatediferite mijloace de transport pentru parcurgerea diferitor distanțe?

• Consideră copiii cum poate promovată ulizarea mijloacelor de deplasare fără a cauza daunemediului, precum ar mersul pe jos sau cu bicicleta?

• Studiază copiii cum automobilul este popularizat prin publicitate, programe TV și sport?

• Învață copiii cum optarea pentru deplasarea cu automobilul sau avionul devine parte din identateapersoanei?

Navigaea și hățile

• Învață copiii despre evoluția hărților?

• Învață copiii despre evoluția navigației după stele, ceas și hărți și Sistemului de poziționare globală(GPS)?

Contoll aspa ciclației

• Consideră copiii cine este în posesie de pașaport și călătorește?

• Consideră copiii cum este acordată sau refuzată viza?

• Învață copiii despre restricțiile asupra circulației impuse din considerentele existenței proprietățiiasupra terenului, a hotarelor naturale și a graniței de stat?

Ciclația și eca

• Invesghează copiii costul ascuns al călătoriilor auto și aviace în valoarea impactului negav asupramediului?

• Învață copiii cum sunt tratați oamenii în căutare de azil când ajung în această țară?

• Cercetează copiii efectele atragerii persoanelor calicate din țările slab dezvoltate în țările dezvoltatepentru a benecia de aportul lor în sistemul de economie și sfera de servicii ?

• Învață copiii despre considerentele oamenilor asupra faptului cât de liberi trebuie să e ei pentru aputea călători în alte țări și, respecv, cât de liberi trebuie să e alții pentru a ajunge în țara lor?

• Învață copiii cum trebuie să e aplicată responsabilitatea pentru persoanele strămutate și vulnerabile în situațiile de război/conict armat?

• Discută copiii natura părții ece a unei polici de imigrare?





î n t r e

b ă r i l e


• Cercetează copiii cum au evoluat mijloacele de transport?

• Consideră copiii cum a crescut ulizarea automobilelor personale?

• Studiază copiii cum au evoluat uxurile de migrație?

• Învață copiii cum evoluția și căderea imperiilor au afectat deplasarea și migrarea populațiilor?• Consideră copiii cum și de ce transportul ar putea evolua în viitor?

• Consideră copiii existența pe viitor a migrațiilor posibile și controlul asupra deplasării maselor prinlume?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C1.6 Copiii învață despe sănătate și elații.

A2.9 Şcoala încurajează copiii și adulții să se simtă sasfăcuți de sine; A2.10 Şcoala contribuie la

sănătatea copiilor și a adulților; C1.1 Copiii explorează ciclurile de producție a alimentelor și de

consum alimentar; C1.2 Copiii cercetează importanța apei.


• Învață copiii din experiența proprie sau a altor oameni cu privire la sănătate și stările nesănătoase?

• Se contribuie la curriculum de către oamenii care promovează sănătatea zică, mentală și stareabună a mediului și/sau tratează stările nesănătoase?

• Învață copiii despre diferențele de evoluție a maladiilor în diferite țări?

• Învață copiii despre relația dintre sărăcie, maladii, calitatea hrănii și apei, insuciență de hrană șiapă?

Semnicația sănătății• Înțeleg copiii ce se are în vedere prin „a sănătos”?

• Cercetează copiii cum este să i sănătos în viziunea altor oameni?

• Consideră copiii că o stare bună de sănătate îți asigură o viață mai lungă?

Sănătatea și copl

• Învață copiii despre anatomia și ziologia corpului?

• Învață copiii despre evoluția înțelegerii rolului genelor și al ADN-ului?

• Învață copiii despre dependența de evoluția stării mediului?

• Înțeleg copiii cum corpul se schimbă odată cu avansarea vârstei?

Sănătatea și maladiile

• Studiază copiii măsurile în care starea nesănătoasă poate diminuată sau prevenită datorităschimbărilor de mediu și nutriție, exercițiilor zice, reducerii stresului și a intervențiilor medicale șiparamedicale?

• Consideră copiii realizările și progresele în schemele de tratament al maladiilor?

• Învață copiii cum se răspândesc bolile de către oameni, animale, inclusiv păsări și insecte, prin aer șiapă?

• Învață copiii despre rolul bacteriilor, virusurilor și prionilor la apariția și dezvoltarea infecțiilor?• Învață copiii despre rolul bacteriilor pentru menținerea sănătății?

• Învață copiii despre evoluția anbiocelor?

• Cercetează copiii cum prescrierea excesivă a anbiocelor a contribuit la creșterea rezistenței față deacestea?

• Studiază copiii despre prevalența “superbacteriilor” în spitale?

• Învață copiii despre cancer și cum evoluează metodele de tratament al acestuia?

• Invesghează copiii cum și de ce durata vieții diferă de la o persoană la alta și de la un grup de oamenila altul?





î n t r e

b ă r i l e• Învață copiii cum industria farmaceucă promovează sănătatea și noțiunile de maladii?

• Învață copiii despre importanța consumului de medicamente pentru a îmbunătăți viața unor oameni?

• Învață copiii despre rolul tratamentului maladiei în scopul de a prelungi viața?

• Studiază copiii diferitele move pentru intervențiile chirurgicale cosmece?

• Studiază copiii importanță diferitor metode de tratament al maladiilor?

Sănătatea mentală

• Examinează copiii cum circumstanțele pentru oameni au impact asupra stării de a face să te simțibine?

• Învață copiii cum unii oameni suferă de stări mentale persistente, care îi împiedică să facă ceea ce și-ardori?

• Consideră copiii cum starea mentală persistentă a unor oameni intervine în ceea ce își doresc alții săfacă?

• Studiază copiii în ce măsură oamenii sunt considerați că suferă de boli mentale?

• Invesghează copiii varietatea de modalități prin care oamenii sunt ajutați să depășească maladiile

mentale și să-și recupereze sănătatea mentală?

• Învață copiii în ce măsură medicamentele sunt prescrise pentru diagnozele de anxietate, depresie șialte boli mentale?

• Studiază copiii efectele medicamentelor menite să reducă problemele de sănătate mentală?

• Consideră copiii dependența dintre îndeplinirea unei acvități și starea de sănătate mentală?

relațiile

• Discută copiii natura relațiilor și cum acestea pot dezvoltate, menținute și pierdute?

• Consideră copiii existența diferitor forme de relații cu cunoșnțele, prietenii și familia?

• Sunt cunoșnțele copiilor despre varietatea și complexitatea relațiilor incluse în curriculum?

• Sunt situațiile umane vizionate în lme sau media ulizate pentru studiere la lecții?

• Învață copiii despre diferitele sensuri ale iubirii/dragostei?

• Reectează copiii asupra modalităților prin care senmentele îi impun să acționeze poziv sau negavfață de alții și față de sine?

• Învață copiii despre senmentul de încredere în relații?

• Învață copiii despre varietatea modurilor de a într-o familie?

• Învață copiii despre modurile de a forma familii din grupul de prieteni care manifestă grijă unul față dealtul?

Îngijiea copiilo

• Învață copiii despre sasfacția oferită de diferite variante de viitor, în care ei vor avea sau nu vor aveacopii?

• Studiază copiii specicul de a avea grijă de copii de sine stătător sau în cadrul comunității lor naționalesau a celei internaționale?

• Învață copiii despre responsabilitățile și potențialele dicultăți la îngrijirea copiilor mici, apoi peparcursul creșterii copilului, precum și despre toate bucuriile trăite pentru copii, care vor dura pe totparcursul vieții?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e relațiile sexale și edcația sexală

• Evită personalul școlii atribuirea unor senmente sexuale celor care ar putut să nu le aibă?

• Este focusată educația sexuală pe relații și plăcere, precum și pe posibilitatea producerii sarcinii șiapariția bolilor sexual transmisibile?

• Le este acordată copiilor informația deplină despre riscul incidentului, riscul infectării și tratamentul

pentru bolile sexual transmisibile?• Este educația sexuală raportată la opțiunile pe care oamenii le preferă pentru corpul și viața lor?

• Discută copiii posibilitățile unei prietenii strânse între partenerii sexuali și cum persoanele ar putea săsimtă dacă această prietenie este absentă?

• Discută copiii senmentul de gelozie și cum acesta afectează relațiile sexuale și celelalte aspecte derelații dintre prieteni și în familie?

• Cercetează copiii diferitele moduri cum sunt afectate/afectați fetele/femeile și băieții/bărbații însituațiile când s-a ajuns la o sarcină?

• Consideră copiii existența unei responsabilități în comun atât pentru băieți/bărbați, cât și pentru fete/femei pentru acțiunile când se produce sarcina?

• Evită personalul școlii să prezinte monogamia pe termen lung drept un eveniment pe care ecare șil-ar prefera în viața sa?

• Este educația sexuală și educația privind formarea relațiilor adresată tuturor: băieților, fetelor,hermafrodiților, transsexualilor și persoanelor intersexuale, indiferent de faptul cum aceșa seconsideră: heterosexuali, lesbiene, homosexuali sau bisexuali?

Sănătatea și dogile

• Învață copiii despre nivelul de întrebuințare a drogurilor legale și ilegale, ce afectează stările de minte?

• Învață copiii despre consecințele asupra sănătății și a statutului social în rezultatul ulizării drogurilorlegale și ilegale?

• Studiază copiii cum sunt întrebuințate drogurile legale și ilegale, dependența de ele, prescripția lor șicum acestea afectează mintea, corpul și viața în întregime?

• Învață copiii în ce măsură diferită oamenii consumă alcoolul?

• Învață copiii cum publicitatea, magazinele, barurile promovează persuasiv întrebuințarea drogurilorlegale și ilegale, atât în mediul copiilor, cât și în cel al adulților?

Sănătatea și alimentația

• Studiază copiii cum alimentația contribuie la o stare bună de sănătate sau cum poate să e să epericuloasă pentru sănătate?

• Sunt relatate discuțiile privind modul sănătos de alimentare la înțelegerea bugetului familiei?

Sănătatea și eca

• Studiază copiii argumentele pro și contra legalizării producerii și distribuției drogurilor ilegale?

• Sunt studiate diferitele opinii cum contribuie la starea sănătății vegetarianismul, veganismul,consumul de carne și pește?

• Consideră oamenii în ce măsură intervențiile chirurgicale cosmece, care nu sunt direct legate destarea sănătății, implică chirurgii și asistenții medicali într-un comportament contrar principiilor ecii?

• Cercetează copiii interesele producătorilor de alimentație de a promova produse sănătoase saudăunătoare sănătății?





î n t r e

b ă r i l e• Cercetează copiii în ce măsură diferită producerea medicamentelor, care salvează sau prelungesc

viața, și posibilitățile de tratament sunt disponibile pentru oamenii săraci și bogați la nivel național șiglobal?

• Învață copiii cum bugetele naționale xe pentru sănătate includ decizii prioritare cu indicarea concretăcine poate tratat și care este mărimea costului unui tratament?


• Cercetează copiii cum au evoluat maladiile în mp?

• Învață copiii cum durata vieții a evoluat în mp și cum aceasta se va schimba în viitor?

• Studiază copiii cum schimbările în durata vieții afectează potențialul unei relații de lungă durată?

• Învață copiii cum îngrijirea și igiena la momentul nașterii copilului inuențează durata vieții pentrufemei?

• Consideră copiii cum specicul maladiilor ar putea să se modice din cauza creșterii rezistențeiorganismului față de anbioce și a schimbărilor climace?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C1.7 Copiii cecetează Pământl, sisteml sola și nivesl.

A2.3 Şcoala încurajează respectul pentru integritatea planetei Pământ; B1.12 Şcoala își reduce

amprenta de carbon și consumul de apă; B1.13 Şcoala contribuie la reducerea cantății de deșeuri;

C1.2 Copiii cercetează importanța apei; C1.5 Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii se

deplasează în cadrul localității și prin lume; C1.8 Copiii studiază formele de viață de pe Terra;C1.9 Copiii examinează sursele de energie.


• Consideră copiii cum ar putea ei să comunice adresa lor cuiva care trăiește prin preajmă, undeva prinAfrica sau Asia, pe o altă planetă, într-un alt sistem solar sau galaxie și cum acest fapt poate să ediferit de felul cum au învățat să-și scrie adresa?

• Fac copiii fotograi despre medul în care trăiesc, despre peisajul local, priveliștea cerului și norilor,anompuri și fac ei schimb de fotograi cu persoane din alte regiuni ale țării sau alte părți ale lumii?

• Fac copiii fotograi, pictură sau desen despre anumite detalii ale mediului lor local, care le este peplac sau nu le este pe plac, și comentează ei aceste acțiuni pentru a le explica?

• Există o înțelegere comună între adulți și copii despre faptul cum mediul înconjurător dintr-o partea lumii are impact asupra oamenilor din alte părți ale lumii prin ulizarea combusbilului fosil,pierdere de păduri, cutremure de Pământ, accidente nucleare, erupții vulcanice?

• Consideră copiii cum a evoluat în mp peisajul local?

• Sunt oare invitați amatorii din localitate sau astronomii profesionali, zicienii, chimiși, minerii,operatorii detectoarelor de metal, ceasornicarii, geograi, cartograi, meteorologii, oamenii deșință specialiș pentru sol, fotograi, designerii și arși, scriitorii și prietenii să-și împărtășeascăopiniile despre planeta noastră și privelișle de relief și cer?

• Ţin copiii o evidență despre cât de exactă este prognoza meteo locală?

Sisteml sola, galaxia și nivesl

• Învață copiii despre steaua lor, soarele drept una dintre stele?

• Consideră copiii soarele drept sursă de energie pentru Pământ?

• Consideră copiii ciclul de viață al stelelor?

• Cercetează copiii faptul că Pământul este una dintre planetele ce se rotesc în jurul soarelui?

• Studiază copiii orbita Pământului și cum au obținut ei aceste cunoșnțe?

• Învață copiii despre galaxia lor, Calea Lactee și alte galaxii?

• Cercetează copiii cât de diferit arată stelele în momente diferite de mp și dacă sunt privite din locuridiferite?

• Consideră copiii universul drept totalitate a tuturor galaxiilor și a tot ce există?

• Învață copiii că majoritatea vastă a universului este alcătuită din hidrogen și heliu?

• Învață copiii cum toate stelele, planetele și viața de pe Pământ, inclusiv corpul lor, au evoluat dinmateria universului?

• Învață copiii cum este produsă lumina și cum aceasta parcurge distanța dinspre soare și stele?

• Învață copiii cum sunt măsurate distanțele interstelare în ani-lumină?

• Înțeleg copiii că doar trecutul universului poate studiat, deoarece a fost nevoie de mp pentru

lumină să parcurgă distanța până la Pământ?• Cercetează copiii evoluția astronomiei și cum este ulizat telescopul pentru a studia universul?





î n t r e

b ă r i l eGavitația

• Învață copiii cum gravitația ne ține împreună, ne ține de Pământ și ne menține viața pe planetă?

• Învață copiii cum gravitația a sculptat universul?

• Învață copiii cum gravitația menține soarele și planetele, și luna pe orbitele lor?

Câmpl magnec al Pământli• Învață copiii despre câmpul magnec al Pământului și despre polii magneci produși?

• Învață copiii cum se modică câmpul magnec al Pământului și cum s-au inversat polii magneci?

• Cercetează copiii rolul câmpului magnec al Pământului la protecția atmosferei prin respingereaparculelor încărcate provenite din vântul solar?

Timpl, ceasl și calendal

• Învață copiii ce este mpul și cum acesta este măsurat?

• Învață copiii că un an este mpul necesar pentru Pământ să se rotească în jurul soarelui?

• Înțeleg copiii cum prin rotația Pământului se produc ziua și noaptea?

• Cercetează copiii cum de la înclinația Pământului se produc anompurile?

• Înțeleg copiii că orbita lunii în jurul Pământului măsoară lunile?

• Învață copiii despre longitudine și latudine și că la longitudinea de 0 grade – a MeridianuluiGreenwich - se raportează toate fusurile orare ale lumii?

• Studiază copiii perioadele geologice din istoria planetei Pământ?

• Cercetează copiii diferitele modalități de întocmire a calendarului și cum au evoluat acestea?

Pământl și lna sa

• Consideră copiii faptul că originea lunii prezintă o desprindere de la Pământ, formată în urma coliziuniiPământului cu o altă planetă?

• Studiază copiii compoziția lunii și importanța descoperii de apă pe lună?

• Cercetează copiii dimensiunea lunii și distanța de la Pământ și cum toate acestea conduc laproducerea eclipselor totale de lună?

• Consideră copiii cum luna produce maree (ux și reux)?

• Consideră copiii cum ar afectată mareea (uxul și reuxul), dacă luna ar mai aproape de Pământ?

• Cercetează copiii cum înclinația și stabilitatea Pământului ar fost afectată, dacă luna s-ar îndepărtade Pământ?

Oceanele

• Învață copiii despre suprafața exnderii oceanelor și cum acestea afectează prognoza meteo?

• Învață copiii despre transmisiunea energiei în valurile apelor?

• Învață copiii despre efectele valurilor și ale mareei asupra modicărilor reliefului de-a lungul coastelorde ape?

• Cercetează copiii cum se formează nisipul și plajele?

• Învață copiii despre cauzele și efectele valurilor produse de la maree sau tsunami?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Spafața teestă

• Cercetează copiii faptul că suprafața Pământului se mișcă de-a lungul liniilor plăcilor tectonice?

• Consideră copiii faptul că connentele sunt în connuă mișcare?

• Consideră copiii cum se formează munții, văile, râurile și lacurile, precum și alte reliefe?

• Învață copiii despre structura rocilor de pe suprafața terestră, cum și când are loc procesul de formare

a lor?• Învață copiii despre procesul de formare a solului?

În inteiol Pământli

• Învață copiii despre structura internă a Pământului?

• Învață copiii despre interiorul Pământului, care se reectă în cutremure de Pământ, erupții vulcanice,gheizere și izvoare cu apă erbinte?

Mateia Pământli

• Învață copiii despre compoziția Pământului, apariția naturală a elementelor și moleculelor acestuia?• Învață copiii cum elementele și moleculele există naturalmente în formă de gaze, lichide, dar

preponderent în materie solidă?

• Învață copiii cum atomii și moleculele prin rearanjare formează gaze, lichide și mase solide?

• Învață copiii cum elementele Pământului s-au format în decursul ciclului de viață al stelelor?

• Studiază copiii structura internă a atomilor?

ressele povenite pe planeta Pământ

• Învață copiii cum unor materiale ale Pământului, precum sunt diamantele și aurul, li s-a atribuit ovaloare nanciară deosebită?

• Învață copiii cum resursele Pământului sunt și au fost exploatate pentru câșguri personale șibeneciu uman, ind dobândite prin forarea suprafeței Pământului, săpat și minerit în interiorulPământului?

Atmosfea și stcta ei

• Învață copiii despre compoziția atmosferei, cum aceasta a fost formată, semnicația ei pentrususținerea vieții și cum și de ce evoluează?

• Consideră copiii cum este menținută atmosfera?

• Consideră copiii cât de n este stratul ei, ind raportat la diametrul Pământului?

• Învață copiii despre proprietățile de izolație a atmosferei?• Învață copiii faptul că materia atmosferei este mult mai concentrată în apropierea de suprafață

Pământului?

• Învață copiii cum temperaturile sunt mai ridicate în apropiere de suprafață Pământului?

• Consideră copiii importanța stratului de ozon la absorbția radiației?

• Învață copiii despre stările diferite de reacție a suprafeței și apelor Pământului la temperatura aerului?

• Învață copiii cum temperatura atmosferei îi schimbă presiunea?





î n t r e

b ă r i l eClima și staea meteoologică (vezi C1.2 Copiii stdiază impotanța apei: Apa și clima p.127)

• Consideră copiii variațiile de climă din jurul lumii și cum acestea prezintă o consecință a relației dintrePământ și soare?

• Consideră copiii cum variază clima în relaționarea sa cu mările și munții?

• Consideră copiii de unde provine vântul?

• Învață copiii cum vântul se mișcă în rezultatul schimbului nivelului de presiune atmosferică înaltă spre joasă?

• Învață copiii despre formarea furtunilor, tunetului, uraganelor, taifunurilor, tornadelor și furtunilor denisip?

• Consideră copiii care sunt efectele unui vânt obișnuit, precum sunt musonii și alizeele, și cum oamenii își planică viața și deplasarea în funcție de acestea?

• Învață copiii despre curentele oceanice și sistemele de prognozare a mpului: curentul Gulfstream, ElNiño și El Niña?

• Învață copiii despre curentele-jet și cum afectează ele mpul de zbor pentru aeroplane?

Schimbăile climace• Consideră copiii efectul gazelor de seră, cum provin acestea și care este durata de păstrare a lor în

atmosferă?

• Înțeleg copiii că vaporii de apă sunt gaze cu efect de seră ce contribuie cu un efect mulplicator odatăcu ridicarea temperaturii?

• Studiază copiii impactul industrializării și al ulizării combusbilului fosil asupra producerii gazelor cuefect de seră?

• Învață copiii cum funcționează și accelerează încălzirea globală efectul gazelor de seră?

• Consideră copiii impactul acvității umane la producerea gazelor cu efect de seră și asupraschimbărilor climace prin ulizarea combusbilului fosil, distrugerea pădurilor și consumul crescut

de carne și de mărfuri industriale?

• Consideră copiii cum se produce încălzirea globală: modicări de comportament la animale și plante,pierderea pădurilor, modicarea cursului și specicului maladiilor, fenomene meteo extremale, ploimusonice puternice, ridicarea nivelului mării, inundații, alunecări de teren, topirea ghețarilor arcciși antarcci, retragerea ghețarilor, lipsa reecției radiației căldurii de pe suprafața zăpezii, pericol delipsă de apă și hrană?

• Consideră copiii cum nivelul ridicat de bioxid de carbon din atmosferă ridică aciditatea mărilor cuconsecințe grave pentru coralii și alte forme de viață din apele marine?

• Învață copiii despre pierderea permafrostului - strat de sol înghețat permanent – afectând o pătrimedin suprafață emisferei de nord, și cum aceasta conduce la colapsul construcțiilor și copacilor cueliminări de metan, bioxid de carbon de la materia organică moartă?

Combateea schimbăilo climace

• Invesghează copiii cum încălzirea globală poate încenită și redusă prin ecienzarea energecă,consum redus, dependență redusă față de combusbilul fosil și creșterea ulizării resurselorregenerabile de energie?

• Învață copiii despre argumentele pro și contra energiei nucleare drept modalitate de reducere adependenței de combusbilul fosil?

• Consideră copiii argumentele pro și contra la ulizarea Pământului pentru culvareabiocombusbilului?

• Consideră copiii argumentele pro și contra în adresa companiilor și guvernelor care compenseazăemisia gazelor cu efect de seră prin plantarea copacilor și permiterea poluării de la ulizareamijloacelor de consum energec mic?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e • Învață copiii despre acordurile internaționale pentru combaterea schimbărilor climace și ce spun în

adresa acestora susținătorii și cricii despre ele?

• Cercetează copiii cum oamenii se adaptează la schimbările climace?

• Învață copiii despre încercările de adaptare la o viață cu un consum redus, trecerea la o alimentațieorganică culvată local, ulizare redusă de combusbil fosil prin stabilirea unor așa-numite perioadede tranziție?

Planeta și eca (vezi A2.3 Şcoala încajează espectl față de integitatea planetei Pământ.)

• Cercetează copiii cum conservarea resurselor are o importanță imperavă pentru bunăstarea omuluiși animalelor?

• Consideră copiii cum reducerea ghețarilor arcci și antarcci poate încuraja pe unii să connueexploatarea resurselor Pământului?

• Învață copiii cum acțiunile umane pot reduce deteriorarea mediului planetei?

• Studiază copiii cum degradarea mediului și încălzirea globală îi afectează pe unii oameni în măsură maimare decât pe alții în funcție de nivelul de sărăcie, gen și putere?

• Consideră copiii cum sărăcia și bunăstarea, luate împreună, pot conduce la lipsa acțiunii de conservarea resurselor epuizabile?


• Învață copiii cum s-a schimbat în trecut și poate să se modice în viitor clima?

• Învață copiii cum este reglementat în lume mpul?

• Învață copiii cum s-a deteriorat mediul și cum acesta este ameliorat la nivel local și global?

• Consideră copiii posibile presiuni în viitor asupra mediului din partea creșterii numărului de populație și a

consumului mărit al acesteia?





î n t r e

b ă r i l eC1.8 Copiii stdiază fomele de viață de pe Tea.

A2.3 Şcoala încurajează respectul față de integritatea planetei Pământ; B1.12 Şcoala își reduce

amprenta de carbon și consumul de apă; B1.13 Şcoala contribuie la reducerea cantății de deșeuri;

C1.2 Copiii studiază importanța apei; C1.5 Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii

se deplasează în cadrul localității și prin lume; C1.7 Copiii cercetează Pământul, sistemul solar șiuniversul; C1.9 Copiii examinează sursele de energie.


• Sunt încurajați copiii să țină o evidență, prin înregistrare scrisă, formă de desen, video, audio,fotograere, a varietății modului de viață la animale și plante aate în interiorul clădirilor,

în preajma și pe terenurile școlii?

• Sunt incluși copiii în proiecte de restabilire a bazinelor acvace, râurilor, plantelor și formelorde viață sălbacă aate în pericol?

• Are școala legături cu organisme internaționale, care să-i ofere oportunitatea de explorare adiversității plantelor și animalelor?

• Contează școala pe suportul societăților locale de landșa, apicultorilor, grădinarilor, organizațiilorde protecție a animalelor, ecologișlor și membrilor campaniilor de protecție a mediului?

• Sunt lecțiile oferite de școală recepve la schimbările de anompuri, creșterea copacilor și altorplante, migrația păsărilor și animalelor?

• Consideră copiii ce efecte au pisicile domesce asupra păsărilor și mamiferelor mici?

• Are școala acces la vreun bazin natural cu apă pentru a studia viețuitoarele și plantele din el?

• Are școala vreun teren cu plante culvate, care să e atracv pentru uturi și alte insecte?

• Contribuie școala la dezvoltarea populațiilor de păsări din localitate prin organizarea hrăniriiacestora, instalării cuiburilor și desfășurarea campaniilor de protecției a habitatului?

• Încurajează școala protecția habitatului pentru vietățile vulnerabile la declinul mediului,precum ar albinele și broaștele?

• Sunt culvate plantele pe terenurile școlii, care să e adaptate la condițiile de climă locale?

• Învață copiii despre felul cum animalele și plantele se adaptează la condițiile mediului în diferite părți ale lumii?

• Contribuie copiii zilnic cu vreo specie pentru colțișorul naturii, al clasei sau al școlii, indicândunde aceasta a fost găsită și în ce cantate a fost adusă?

Pincipiile ecologice

• Sunt principiile ecologice considerate ca una dintre modalitățile de a administra școala în conformitatecu principiile susținătoare de viață?41

• Sunt interdependența, precum și compeția și dominarea, privite ca un principiu de bază pentrusistemele de viață și sunt acestea ulizate ca o metaforă de ghidare pentru școală?

• Sunt viețuitoarele considerate că există în medii și reţele reciproc interdependente?42

41 Un exemplu inițiat de un elev de 15 ani este oferit în cartea: Deștept de la natură: Studii de școală pentru sustenabilitate,autor Stone, M. (2009) pp174-183, Healdsburg, Watershed Media/ Smart by Nature: Schooling for sustainability, pp174-183,Healdsburg, Watershed Media.

42

ase noțiuni de aici, scrise î sl italic, sînt luate din Fritj of Capra (2005), cartea: Vorbind în limba naturii, autor Stone M., șiAlfabezarea ecologică: Educația copiilor pentru o lume sustenabilă, autor Barlow Z. , San Francisco, Sierra Club Books/ FritjofCapra (2005), Speaking nature’s language in Stone M. and Barlow Z. Ecological Literacy:Educang our children for a sustainableworld, San Francisco, Sierra Club Books.




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e • Este considerat faptul că viața de pe Pământ este susținută printr-un set de sisteme interdependente,

unde se contează pe relaționarea cu alte sisteme mai largi, și, în rezultat nal, ea depinde de planetă șiunivers?

• Necesită să e controlate interacțiunile din cadrul ecosistemelor de către ciclul de viață al apei și dealte nutrimente?

• Se consideră că viață depinde de fuxurile de energie care pornesc de la soare?

• Se consideră că toate mediile se aă într-o stare permanentă de dezvoltare?

• Se aă ecosistemele sănătoase (comunitățile biologice din mediile naturale disncve) într-o starebună de autoreglare și într-o stare dinamică de echilibru?

• Înțeleg copiii că echilibrul ecosistemelor poate întrerupt în așa mod ca acesta să nu mai e în capabilsă se autoregleze?

Atdinea față de alte viețitoae

• Examinează copiii senmentele proprii față de plantele, animalele și microbii ai lumii naturale?

• Examinează copiii atudinile proprii și ale altor oameni față de conservarea/ protecția animalelor șiplantelor?

• Înțeleg adulții și copiii modul prin care ei împart ecosistemele cu celelalte viețuitoare de pe Pământ?

• Învață copiii că ei sunt formați din aceleași câteva elemente ca și celelalte viețuitoare de pe Pământ?

• Consideră copiii faptul că ei au nevoie de alte specii mai mult decât aceste specii au nevoie de ei?

• Consideră copiii faptul că frumusețea și valoarea animalelor și plantelor poate să nu le placă, precumsunt păianjenii, melcii, viespile, șerpii, urzica și ciulinii?

Înțelegând biodivesitatea

• Studiază copiii diversitatea vietăților, inclusiv cea a animalelor, plantelor, ciupercilor, bacteriilor și aaltor organisme monocelulare?

• Invesghează copiii ideea precum că majoritatea viețuitoarelor sunt microorganisme unicelulare?

• Învață copiii că majoritatea covârșitoare a animalelor sunt insecte?

• Se consideră faptul, că biodiversitatea presupune un ecosistem cu o varietate de specii și variațiigenece în cadrul unei specii?

• Învață copiii despre varietatea ecosistemelor pe suprafața Pământului, în ape și pe fronera dintreacestea?

• Înțeleg copiii importanța existenței elementelor chimice, pietrelor, solului, adăpostului, hranei,oxigenului și apei în interiorul ecosistemelor?

• Învață copiii cum plantele, animalele, micro-organismele și mediul acestora interacționează pentru a

forma ecosisteme autofuncționale?• Sunt conșenți copiii de faptul că bunăstarea lor depinde de starea sănătoasă a altor specii, precum

ar ulitatea albinelor pentru polenizare, a bacteriilor pentru digese, importanța azotului pentruprocesul de descompunere?

• Studiază copiii cum diversitatea speciilor variază odată cu schimbarea climei, altudinii, atacului dinpartea inamicului și gradul de succes al unei specii anumite de a coloniza un ecosistem?

• Studiază copiii măsura în care speciile noi sunt descoperite sau pierdute înainte ca acestea să edescoperite?





î n t r e

b ă r i l e Înțelegând evolția

• Studiază copiii cum evidența de fosile ilustrează biodiversitate în perioade geologice diferite?

• Consideră copiii faptul, că fosilele contribuie la înțelegerea evoluției?

• Învață copiii despre natura speciilor și cum acestea au evoluat?

• Învață copiii cauzele de supraviețuire, răspândire și pierire a speciilor?

Clasicaea viețitoaelo și ecosistemelo

• Studiază copiii diferitele modalități de grupare a viețuitoarelor, de exemplu după felul cum arată saucum pot împerecheate pentru reproducere, ulizare în alimentație și în medicină sau după mărime?

• Studiază copiii diferitele modalități de divizare a viețuitoarelor în ordine ierarhică de la regn și până laspecii?

• Învață copiii cât de diferit pot grupate în biom ecosistemele în funcție de climă, altudine,latudine, bazine de apă dulce și mări și oceane?

Înțelegând sistemele de ssținee a vieții

• Studiază copiii sursele și rețelele de hrană?

• Consideră copiii faptul că rețelele de hrană necesită soare, culvare de plante, animale consumatoare,gunoieri, mucegai și bacterii pentru procesele de descompunere?

• Învață copiii despre importanța azotului și cum contribuția acestuia la echilibrul ecologic poate distrusă prin supradozarea ferlizatorilor și îngrășămintelor?

• Învață copiii despre importanța carbonului și cum contribuția acestuia la echilibrul ecologic poate distrusă prin dispariția pădurilor și ulizarea combusbilului în bază de carbon?

• Învață copiii despre importanța apei și cum disponibilitatea acesteia poate distrusă prin poluare șischimbarea cursului apei din râuri sau construcția de baraje pe ape?

Stcta viețitoaelo

• Învață copiii despre structura internă a plantelor și animalelor?

• Învață copiii despre varietatea celulelor diferite în structura plantelor și animalelor?

• Învață copiii cum toate celulele diferite la animale sunt formate din aceleași celule în fază de embrion?

• Învață copiii despre gene și cromozomi?

• Învață copiii despre genomul unic la ecare specie?

• Studiază copiii despre moștenirea comună descoperită în genomul diferitor plante și animale?

• Învață copiii cum genele pot modicate pe cale naturală și arcială?

• Învață copiii cum viețuitoarele sunt alcătuite din molecule?

• Învață copiii cum moleculele din care sunt alcătuite viețuitoarele sunt constuite doar dintr-un numărmic de elemente chimice (59% hidrogen, 24% oxigen, 11% carbon, 4% azot, 2% altele)?

• Învață copiii cum interacțiunea dintre moleculele viețuitoarelor este exploatată de biochimie?

• Studiază copiii structura scheletelor, scoicilor și coralilor?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Peicolele pent biodivesitate

• Învață copiii despre rata accelerată de dispariție a speciilor de animale și plante la nivel global?

• Consideră copiii cauzele de dispariție în masă a speciilor în trecut și pericolul din partea oamenilorpentru prezenta “dispariție în holocen”?

Ceșteea poplației mane și consml acesteia

• Consideră copiii efectele creșterii populației umane (de la 2.5 miliarde în 1950 până la 7 miliarde esmate

pentru 2012) asupra mediului ambiant al plantelor și animalelor?

• Consideră copiii faptul cât de încenit populația umană reacționează la reducerea nivelului de ferlitate

umană?

• Studiază copiii cum scade rata de creștere a populației odată cu reducerea sărăciei?

• Studiază copiii cum efectele creșterii populației umane depind de cantatea de resurse epuizabile

consumate?

Vânătoarea• Studiază copiii pericolul împotriva speciilor în urma vânătorii și pescuitului, e ele legale sau ilegale?

• Studiază copiii comerțul internațional cu speciile aate în pericol/ dispariție?

Pierderea habitatului

• Documentează copiii măsura în care pădurile dispar în țara lor și în alte țări și care sunt greutățilepentru acțiunile de protecție a speciilor de animale și plante?

• Consideră copiii problemaca existenței a unei jumătăți din diversitatea speciilor în zonele pădurilortropicale?

• Consideră copiii faptul că habitatul suferă de a dispărea din cauza creșterii nivelului de urbanizare și

exnderea rețelelor de drumuri?• Consideră copiii faptul că habitatul este fragmentat de drumuri și dezvoltarea agriculturii?

• Consideră copiii faptul că habitatul suferă de a dispărea din cauza drenajului mlașnilor?

Poluarea şi maladiile

• Învață copiii despre presiunile specice asupra habitatului apelor dulci din cauza poluării?

• Consideră copiii cum ulizarea erbicidelor și inseccidelor are impact asupra biodiversității?

• Studiază copiii cum cantatea deșeurilor industriale și a apelor menajere netratate și vărsate în râuri șimări crește?

• Consideră copiii care este pericolul asupra biodiversității din cauza maladiilor pantelor și animalelor?

Introducere şi pierderea speciilor

• Consideră copiii efectele potențial negave asupra plantelor existențe în localitate prin introducereaplantelor aduse din alte ecosisteme capabile mai bine să concureze pentru nutrimente, apă și lumină?

• Consideră copiii efectele introducerii animalelor din alte ecosisteme capabile mai bine să concurezepentru hrană și apă?

• Învață copiii despre faptul cum pierderea unui animal sau a unei plante dintr-un ecosistem poateafecta supraviețuirea celorlalte plante și animale?





î n t r e

b ă r i l eMetode agricole şi pescuit

• Consideră copiii care este pericolul asupra speciilor din cauza exploatării excesive a Pământului șimărilor?

• Studiază copiii reducerea dramacă a recoltelor de cereale din cauza metodelor de culvare în țaralor și în alte țări, dacă s-ar compara cu varietatea largă de cereale în țările unde se aplică metodemecanizate mult mai puține?

• Învață copiii cum metodele de pescuit și intensitatea acestora afectează speciile din mare?

• Învață copiii cum reducerea diversității genece (prin reproducerea selecvă) provoacă ovulnerabilitate pentru plante mai mare față de maladii?

• Consideră copiii pericolul asupra diversității genece din cauza introducerii culturilor genecmodicate?

Schimbările climace (Vezi C1.7 Copiii cercetează Pământul, sistemul solar și universul.)

• Studiază copiii efectele asupra biodiversității din cauza schimbărilor climace provocate de către om?

Ceșteea biodivesității

• Invesghează copiii efortul de conservare a animalelor și plantelor în țara lor și în alte țări?

• Elaborează școala vreun plan de creștere a biodiversității în împrejurimile școlii?

• Învață copiii și adulții despre modalitățile de încurajare a vietăților sălbace în același mp cudesfășurarea acvităților de culvare a Pământului pentru producerea alimentației?

• Studiază copiii modalitățile de recuperare a populațiilor de animale și pește prin restricționareapescuitului și vânătorii?

• Studiază copiii în ce măsură grădinile zoologice contribuie la conservarea speciilor?

• Studiază copiii măsura în care pierderea de habitat pentru animale și plante poate recuperată?

• Consideră copiii cum pot schimbate metodele de culvare asel încât să e posibil de micșorat

reducerea biodiversității?

• Învață copiii despre reintroducerea speciilor nave în habitatele anterior ocupate de ele?

• Învață copiii și adulții cum pot recuperate terenurile degradate, precum a fost platoul Loess dinChina?

Biodivesitatea și eca

• Consideră copiii cum sărăcia poate conduce la neglijența față de mediul înconjurător?

• Sunt încurajați copiii să aprecieze frumusețea derivată din diversitatea vietăților din habitatul lornatural?

• Consideră copiii argumentele pro și contra menținerii diversității plantelor și animalelor?

• Sunt copiii informați despre proprietățile medicinale ale plantelor și numărul mic de plante pentrucare s-au invesgat asemenea proprietăți?

• Studiază copiii modul în care variația de specii a plantelor și animalelor pot genera noi culturi pentrualimentație, atunci când cerealele devin tot mai vulnerabile față de insecte și maladii?

• Consideră copiii și adulții efectele asupra conservării biodiversității drept rezultat al Convențieiinternaționale cu privire la Diversitatea Biologică și Strategiilor Naționale de Biodiversitate, precum șiPlanurilor de Acțiune (din engleză – NBSAP/ Naonal Biodiversity Strategies and Acon Plans), carereies din aceste documente?

• Consideră copiii și adulții în ce măsură scopurile stabilite la nivelul internațional de a reduce disparițiaspeciilor până în 2010 au fost ratate?

• Consideră copiii și adulții modul prin care corporațiile internaționale se autoreglementează sau pot

reglementate, cu scopul de a reduce poluarea, exploatarea excesivă a habitatului?• Consideră școala însemnătatea de a se alătura la decada ONU cu privire la biodiversitate pe perioada

2011-2020?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e


• Consideră copiii cum se schimbă relieful din aria lor, de exemplu de la prezența arbușlor șicopacilor, aplicarea metodelor de culvare, construcția drumurilor și clădirilor, și efectul acestoraasupra plantelor și animalelor?

• Studiază copiii diferitele modalități prin care vietățile au fost istoric grupate în țara lor sau grupate

de diferiți oameni din alte țări ale lumii?• Consideră copiii cum s-au schimbat animalele și plantele în țara lor și în alte țări?

• Consideră copiii cum va în viitor, dacă viteza de dispariție a speciilor rămâne în prezent fărăatenție ?

• Consideră copiii cum va în viitor, dacă dispariția speciilor este încenită sau stopată, și cum pot obținute aceste efecte?





î n t r e

b ă r i l eC1.9 Copiii examinează ssele de enegie.

B1.12 Şcoala își reduce amprenta de carbon și consumul de apă; C1.7 Copiii cercetează Pământul,

sistemul solar și universul; C1.8 Copiii studiază formele de viață de pe Terra.

relația dinte local și global (Vezi B1.12 pentru acvitățile care indică ulizarea combusbilului de către școală și în localitate)

• Studiază copiii varietatea procedeelor prin care electricitatea este produsă în localitatea lor?

• Urmăresc copiii furnizarea electricității de la sectorul de producere și până la locurile de consum,cum ar școala și casele lor?

• Urmăresc copiii furnizarea gazului, petrolului, combusbilului și motorinei de la procesul deextracție și până la locul de consum de acasă și de la școală?

• Se contribuie la curriculum din partea furnizorilor locali de combusbil și ulizatorilor de bateriisolare, turbine eoliene, pompe de căldură termică?

• Învață copiii cum este ulizat combusbilul în diferite părți ale lumii?

• Învață copiii despre cantatea de combusbil ulizată de grupuri diferite de oameni din țara lor și în alte țări?

Înțelegeea enegiei

• Se întreprind discuții la tema “energia” în modul care ajută copiii să înțeleagă cum se schimbă lumeadin jur, în același mp evitând confundarea cu noțiunea de ulizare a energiei în zică?

• Se subînțelege energia drept o capacitate care pune în mișcare ceva, pentru a face un lucru?

• Sunt percepuți oamenii și animalele drept surse de energie, care pot pune în funcțiune mașini și căragreutăți?

• Consideră copiii de unde generează energia din corpul lor?• Studiază copiii cum sursele de energie sunt necesare pentru pregărea mâncării, încălzire, răcorire,

iluminare, pentru aparatele casnice și ulajul industrial, pentru transport?

• Consideră copiii măsura în care soarele prezintă sursa de energie pentru Pământ?

• Învață copiii cum energia generată de soare contribuie la crearea combusbilului bazat pe carbon,precum și alte surse de energie, cum ar vântul și valurile?

• Înțeleg copiii cum uzinele convertesc energia solară în produse alimentare și combusbil?

• Consideră copiii care este originea energiei provenite de la scoarța Pământului, de la mare și siuneanucleară?

• Consideră copiii cum energia de la soare își are originea în urma formării Universului prin colapsul

gravitațional al materiei și siunii nucleare?

• Reectează copiii asupra faptului că este zero suma totală a energiei și materiei din univers, unde esteconservată energia, dacă universul a început de la valoarea zero a materiei și energiei?

• Studiază copiii cum energia din interiorul Pământului a rezultat în desprinderea connentelor,formarea munților, erupțiilor vulcanice și cutremure de Pământ?

• Înțeleg copiii că energia are forme diferite (magnecă, cinecă, termală/încălzire, lumină/radiere,sunet, chimică, electrică, gravitațională, elască, nucleară)?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e Sse de enegie enovabile și neenovabile

• Învață copiii despre energia renovabilă provenită de la soare, vânt, râuri, plante sau biomasă, valuri,pompe termice și surse geotermale?

• Consideră copiii cum hidrogenul, în calitate de combusbil regenerabil, poate produs de la ulizareaaltor surse de energie, atât renovabile, cât și nerenovabile?

• Învață copiii cum pădurile servesc drept surse renovabile și nerenovabile de combusbil în diferite părți?• Studiază copiii cum vântul este ulizat în calitate de sursă directă de energie pentru morile de vânt?

• Învață copiii cum cărbunele, țițeiul, gazul și uraniul prezintă surse nerenovabile?

• Studiază copiii cum sursele nerenovabile de energie sunt extrase din Pământ și din mări?

• Învață copiii cum este prelucrat țițeiul pentru a ulizat la producerea petrolului, motorinei și motoarelor-

jet?

Podceea enegiei

• Învață copiii cum este produsă electricitatea prin converrea surselor renovabile și nerenovabile de

energie?• Învață copiii cum este produsă electricitatea prin ulizarea surselor renovabile prin hidrocentrale din

râuri, valuri și maree, turbinele eoliene, sursele geotermale, pompele termale, în bază de diferențe detemperatură și energie solară?

• Învață copiii cum poate produsă electricitatea din sursele nerenovabile de energie a cărbunelui, gazși stații de energie nucleară?

• Învață copiii despre ulizarea aburilor pentru generarea energiei?

• Învață copiii despre turbo-alternatoare și rolul magnesmului din ele?

• Învață copiii despre cât de recepvă este generarea energiei față de reducerea ulizării energiei încase și școală?

Fnizaea enegiei și stocaea ei

• Învață copiii cum este transportat combusbilul?

• Învață copiii cum este stocat combusbilul?

• Învață copiii cum pot stocate gazele în stare lichidă?

• Învață copiii cum este livrată electricitatea spre case, clădiri, în rețeaua națională?

• Învață copiii cum electricitatea produsă local contribuie la rezervele naționale?

• Învață copiii cum electricitatea poate stocată în baterii?

Afaceile c combsbil

• Învață copiii cine protă de la extragerea și distribuția combusbilului, generarea și furnizarea deelectricitate?

• Consideră copiii mărimea costurilor aferente producerii energiei de la ulizarea surselor renovabile șinerenovabile?

• Studiază copiii cum condițiile nanciare pot modicate pentru favorizarea producției energece dinsurse renovabile și nerenovabile?

• Consideră copiii în ce mărime producerea de energie este în interesul producătorilor, pentru a încurajaconsumul în raport cu conservarea energiei?





î n t r e

b ă r i l eredceea lizăii combsbilli în bază de cabon

• Consideră copiii volumul energiei generate de combusbilul pe bază de fosile nerenovabile (90%) șiconsecințele de emisie a gazelor cu efect de seră, și cum pot diminuate toate aceste acțiuni?

• Consideră copiii cum cererea pentru electricitate poate redusă prin ulizarea acesteia cu o eciențămai mare?

• Consideră copiii cum ulizarea combusbilului în bază de carbon poate redusă prin diminuarea

consumului de produse care depind de acesta?• Consideră copiii cum ei se pot opune presiunii de a consuma cât mai mult, care vine din partea

guvernelor, publicității, magazinelor și corporațiilor?

• Consideră copiii cum dorința de a consuma devine parte din identatea noastră, asel încâtconsumând mai mult ne pare că ne simțim mai bine?

• Studiază copiii măsura în care avem nevoie de o schimbare personală, dacă ne dorim să consumămmai puțin?

Combsbill și eca

• Învață copiii despre pericolele umane și de mediu la extragerea petrolului, gazului, cărbunelui și

uraniului sionabil din Pământ și mări?• Studiază copiii în ce măsură cetățenii unei țări producătoare de combusbil beneciază din extragerea

petrolului sau altor feluri de combusbil?

• Învață copiii despre disponibilitatea variabilă de păduri pentru combusbil și consecințele pentrumediul înconjurător, dacă se recurge la așa p de sursă?

• Consideră copiii argumentele pro și contra pentru proprietatea națională asupra extrageriicombusbilului și producerii de electricitate?

• Învață copiii despre riscurile vizavi de mediu impuse prin extragerea surselor de petrol mai puținaccesibile de la fundul mărilor sau de sub calotele glaciare?

• Consideră copiii cum țările intră în război pentru a-și păstra rezervele proprii de petrol și gaz?

• Învață copiii despre consecințele producerii în scară largă a combusbilului din biomasă (combusbiluldin plante) prin distrugerea habitatului pentru animale și plante și disponibilitatea redusă de terenpentru culvarea culturilor desnate pentru hrană oamenilor?

• Învață copiii despre efectele producerii combusbilului din biomasă asupra prețului la produsele alimentare?

• Compară copiii costul resurselor umane și pericolul creat de la diferitele forme de producere aenergiei?

• Consideră copiii consecințele de la felul cum sunt organizate societățile, dacă oamenii trebuie săasigure securitatea deșeurilor nucleare pentru sute de ani înainte?

• Învață copiii despre interdependența dintre combusbilul nuclear și industria militară?

• Învață copiii cum diferă furnizorii de energie prin angajamentul luat pentru ulizarea surselor

renovabile și cum acest fapt poate afecta preferințele făcute de către familii și școli?


• Învață copiii despre apogeul extragerii petrolului și cum se vor adapta oamenii în momentul cânddisponibilitatea de petrol intră în declin?

• Studiază copiii cum disponibilitatea de țiței a afectat dezvoltarea producerii petrolului, motorinei șimotoarelor-jet?

• Învață copiii cum oamenii și-au asigurat casele cu lumină și căldură, au pregăt mâncare în diferiteperioade de mp în trecut?

• Studiază copiii ulizarea variată a combusbilului provenit din lemne, turbă, cărbune, gaz și țiței?

• Învață copiii cum și de ce consumul de combusbil este diferit în diferite părți ale lumii?

• Consideră copiii cum oamenii își vor încălzi casele, vor călători și produce bunuri în viitor?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C1.10 Copiii învață despe comnicae și tehnologiile de comnicae.

A1.8 Şcoala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre oamenii din toată lumea; C1.11 Copiii

interacționează cu și creează literatură, artă și muzică.

relația dinte local și global• Se contribuie la curriculum din partea ziarișlor și a proprietarilor de redacții, designerilor web,

producătorilor de so și computere, autorilor de cărți șințice și operatorilor de telefonie?

• Studiază copiii cine în lume vorbește în aceeași limbă care se vorbește și la școala lor?

• Comunică copiii cu alții direct sau la distanță prin scrisori, on-line, inclusiv e-mail sau prin telefon?

• Învață copiii măsura în care oamenii comunică în mod similar sau diferit de modul care se comunicăprin lume, de exemplu oral, în scris sau cu ulizarea tehnologiilor?

• Este școala conectată la alte școli la nivel local, național sau internațional?

Mijloacele de comnicae• Studiază copiii modurile de comunicare, precum ar vorbirea directă, în scris, ziare și cărți, radio,

televiziune, internet, mijloace tehnologice, telefoane mobile, telefoane xe, e-mail și rețele desocializare?

• Studiază copiii rolul mass-media la inuențarea atudinilor, credinței și cunoșnțelor?

• Consideră copiii cum ei și alții sunt inuențați de publicitate?

• Învață copiii despre realizările internetului și cum este ulizat acesta?

• Învață copiii despre măsura în care computerele sunt aplicate în praccă pentru acumulareacunoșnțelor, rețelele de socializare și jocuri?

Limbile și dialectl

• Învață copiii despre limbile vorbite și limbajele de semne din lume, răspândirea geogracă a acestorași interconexiunea dintre ele?

• Studiază copiii movele de a învăța limbi străine pentru serviciu, plăcere în comunicarea cu oamenidin alte țări sau în scop de turism și explorare?

• Sunt încurajați toți copiii și adulții să studieze limbi străine sau limbaje de semne?

• Sunt ajutați copiii să vorbească uent, să citească și să scrie sau să cunoască bine limbajul semnelor înlimba lor maternă?

• Învață copiii cum este redusă diversitatea lingviscă din lume?

• Studiază copiii cum și de ce limba engleză a devenit o limbă internațională dominantă?

• Studiază copiii efectele limbii engleze în calitate de limbă mondială asupra educației copiilor din altețări?

• Studiază copiii efectele internetului asupra modului de comunicare a oamenilor din toată lumea?

Depășiea baieelo de comnicae

• Înțeleg oamenii cum comunicarea poate ascunsă prin ulizarea parolelor, trecerea la jargon pe înțelesul doar al celor ce fac parte dintr-o grupare specială?

• Consideră copiii cum dialogul depinde de stabilirea echilibrului de putere dintre vorbitor și ascultător?

• Sunt copiii învățați să asculte, citească, scrie, gândească cu atenție, pentru a facilita procesul decomunicare?





î n t r e

b ă r i l e• Sunt copiii învățați să dezvolte precizie în comunicarea verbală și scrisă?

• Studiază copiii ce poate împiedica sau ajuta comunicarea în diferitele comunități și culturi, în interiorulțării sau în lume?

• Studiază copiii ce poate împiedica sau ajuta comunicarea între generații?

• Învață copiii despre rolul diferit pe care îl au gesturile și expresia feței în procesul de comunicare?

Comnicaea și afaceile tehnologiilo de comnicații

• Studiază copiii despre telefon, televiziune, ziare, radio, publicitate, computer, programe so, website-uri, jocurile de computer, precum și despre afacerile legate de acestea și industria lor?

• Studiază copiii în ce măsura programele so au avansat interacțiunea în sectorul de afaceri, precumsunt băncile și clientela lor?

• Studiază copiii în ce măsura programele so pentru business au avantajat universitățile și școlile?

• Studiază copiii cum oamenii fac bani prin intermediul internetului?

• Consideră copiii cum s-au îmbogățit acei care au creat motoare de căutare sau au creat rețele desocializare?

• Studiază copiii munca profesorilor, translatorilor și interpreților?

Comnicaea, tehnologiile de comnicații și eca

• Învață copiii despre diferențele dintre casele lor în funcție de accesul la tehnologiile de comunicații?

• Învață copiii cum rezervele de minerale pentru telefoanele mobile pot genera conicte în țărilesărace?

• Studiază copiii despre beneciile și pericolele din partea internetului?

• Consideră copiii cum dialectele, accentul și preferințele de vocabular sunt apreciate sau neapreciate înAnglia, de exemplu, și pot asociate drept o poziție predeterminată de clasă?


• Învață copiii despre trecut din istoria vorbită sau scrisă?

• Învață copiii cum informația despre trecut este comunicată prin evidențe geologice și fosile, prinarhitectura clădirilor și alte artefacte, simboluri și documente?

• Învață copiii cum formele de comunicare au evoluat și connuă să se modice, de exemplu, odatăcu dispariția limbilor, s-a intensicat răspândirea și a crescut statutul limbii engleze, al telefonului șicomputerului?

• Consideră copiii cum alte limbi ar putea să devină mai dominante decât limba engleză, odată cucreșterea puterii economice a altor țări?

• Studiază copiii evoluția mijloacelor de comunicare, inclusiv mesageria prin călăreți, foc și fum,telegraf, telefon, telefon mobil și mulmedia?

• Învață copiii despre evoluția radioului și televiziunii drept mijloace de comunicare la distanță?

• Învață copiii cum schimbările din media comunicațiilor au afectat modul de petrecere a mpuluipentru oameni?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C1.11 Copiii inteacționează c și ceează liteată, ată și mzică.


• Încurajează școala arși, fotograi, compozitorii, muzicienii și alți oameni de artă, poeți și prozatoridin localitate să-și demonstreze capacitățile și să-și împărtășească experiențele cu copiii din școală?

• Organizează școala vreun fesval unde copiii și adulții de la școală și din localitate pot concerta?• Sunt copiii și familiile acestora încurajate să viziteze expozițiile de artă și meșteșuguri din localitate?

• Consideră copiii diferențele referitor la ce le place să privească, să citească și să asculte?

• Studiază copiii cum sunt produse cărțile lor preferate, programele TV, lmele?

• Consideră copiii care sunt diferențele referitor la modul cum se produc arta, muzica, spectacolele îndiferite părți ale lumii?

• Consideră copiii cum arta, muzica și drama dintr-o țară este împrumutată de către alta?

• Înțeleg copiii faptul că toate țările au scriitori, pictori, dansatori și muzicieni contemporani șică a considera doar formele tradiționale de artă ale țărilor Sudului Global poate conduce lastereopizare?

• Învață copiii că toate formele de artă prezintă o fuziune a inuențelor?

Dezvoltaea inteeselo

• Este considerat ecare capabil să-și asume rolul de prozator, poet, producător de lme, fotograf,cântăreț, dansator, muzician, actor, pictor, sculptor, ceramist, meșter de covoare?

• Sunt elevii încurajați să-și dezvolte interesele pentru arta creavă, prin organizarea acvităților în afarașcolii?

• Sunt oferite copiilor oportunități mulple de audiere a muzicii, lecturii, poeziei și de a vizionafotograi, dramă, dans și arte vizuale?

• Sunt copiii încurajați să descopere și să urmeze arta, drama, muzica și ceea ce se apreciază cel maimult?

Mzica

• Sunt copiii încurajați să facă muzică de mai multe genuri?

• Le sunt oferite copiilor oportunități de a învăța și performa la instrumentele cu strune, de fanfară, desuat din lemn, de percuție, care sunt făcute acasă/cumpărate?

• Învață copiii cum se produce compoziția și cum sunt transmise senmentele și sensul?

• Există oportunități de a merge la diferite cercuri corale?

• Își dezvoltă școala repertoriul de cântece așa ca să e cunoscut de ecare?

• Include repertoriul cântecele cunoscute și preferate de către copii?

• Există oportunități de a interpreta cântecele în diferite sluri?

• Include repertoriul cântecele copiilor, aduse din școlile precedente?

• Învață școala copiii despre slurile de cânt din alte țări, de exemplu, de a cânta la acordeon?

• Sunt luate măsuri de depășire a emoțiilor copiilor atunci când ei cred că “a cânta nu este mișto!” sauei se rușinează să cânte în fața auditoriului?

• Se discută la lecții că cântul și învățatul versurilor contribuie la ridicarea nivelului de cărturărie/erudiție?

• Învață copiii să scrie versuri?

• Învață copiii să scrie și să interpreteze cântece scrise de ei sau alții la evenimentele personale,naționale, locale sau la cele din incinta școlii?





î n t r e

b ă r i l eDansl

• Învață copiii despre varietatea slurilor de dans?

• Sunt copiii încurajați să-și găsească slul de dans preferat?

• Sunt încurajate școlile de dans și dansatorii să-și expună performanțele la școală, pentru a atragecopiii?

Lecta

• Sunt copiii încurajați să dezvolte capacități pentru lectura cu voce?

• Folosesc copiii cunoșnțele și capacitățile de a ci cu voce acasă și în comunitatea lor?

• Contribuie dezvoltarea capacității de a ci cu voce la aceea de a putea scrie?

Liteata

• Își împărtășesc adulții din școală aprecierea înaltă pentru poezie, cțiune și teatru?

• Învață copiii să aprecieze diferitele sluri de literatură și să-și dezvolte un sl propriu?

Poezia

• Sunt copiii încurajați să se exprime prin poezie în slul în care se simt confortabil?

• Sunt copiii făcuți cunoscuți cu variatele sluri de scriere a versurilor?

• Sunt copiii încurajați să scrie, să-și împartă experiență, să recite poeziile proprii drept răspuns la emoțiisau performanță la evenimente?

Damatgia

• Integrează curriculumul varietatea de capacități de dramă, de exemplu, teatrul de păpuși sau jocul derol?

• Învață copiii să inventeze, să scrie și să interpreteze creațiile proprii?

• Este drama folosită ca să încurajeze copiii să-și dezvolte o voce puternică și sigură?

• Învață ecare că magia teatrului - suspendarea neîncrederii – poate performată în cele mai simplecondiții?

• Învață copiii despre potențialul dramac prin aplicarea iluminatului, a muzicii și a altor mijloace pentruproducerea dramei?

Filmele și televizinea

• Privesc copiii lme în limba engleză și în alte limbi?

• Compară copiii cărțile și lmele în baza cărților?

• Folosesc copiii lmele și programele TV drept referință pentru istoriile proprii?

• Învață copiii să producă lme proprii, să scrie scenarii, să facă lmări, să le redacteze și să le asigure unfundal muzical?

Fotogaa

• Învață copiii să fotograeze?

• Discută copiii ce le place și ce nu le place în arta fotograei?

• Folosesc copiii fotograa pentru a ilustra istoriile, de exemplu relatările despre localitatea lor, sau

pentru a produce istorii foto imaginare?





Ata

• Studiază copiii cine își face un trai pe contul artei?

• Învață copiii cine face bani din contul organizării expozițiilor, cumpărare-vânzare de obiecte de artă?

Ata și eca• Consideră copiii faptul cum unele forme de artă sunt inaccesibile pentru mulți oameni din cauza

costului înalt?

• Înțeleg copiii care sunt limitele expunerii scenelor de violență și denigrare de relații?

• Consideră copiii faptul că posibilitatea de a expune relațiile exploatatoare implică relațiiexploatatoare?

• Înțeleg copiii însemnătatea de a face diferență dintre obiecte de artă și meșteșugărit?

• Consideră copiii măsura în care caracterul și acțiunile autorului determină valoarea obiectului de artăcreat?

• Înțeleg copiii relația dintre valoarea și costul obiectului de artă?


• Consideră copiii măsura în care cărțile și literatura au evoluat?

• Consideră copiii măsura în care a evoluat pograa?

• Consideră copiii măsura în care a evoluat muzica populară?

• Consideră copiii măsura în care a evoluat muzica clasică?

• Consideră copiii cum internetul și echipamentul electronic afectează implicarea oamenilor înliteratură, muzică, și cum acestea vor evolua în viitor?

• Studiază copiii evoluția variatelor forme de artă?• Consideră copiii cum formele de artă au evoluat diferit în diferite părți ale lumii?

Descopeim povesile copilăiei





î n t r e

b ă r i l eC1.12 Copiii învață despe mncă și o coelează c desfășaea popiilo inteese.

B1.9 Copiii sunt bine pregăți pentru a-și connua studiile în altă parte.


• Învață copiii despre genurile de acvități și lucru al oamenilor din localitate, din țară și din lumea întreagă în relație cu producerea alimentației, vesmentației, construcții, transport, energie,nanțe, droguri legale și ilegale, educație, grija copilului, mediul înconjurător, turism, recreație, artă,guvernare?

• Studiază copiii faptul cum serviciul/locul de muncă într-o parte a lumii depinde de cele din alte părțiale lumii?

• Studiază copiii faptul cum locurile de muncă pot deplasate dintr-o țară în alta?

• Se contribuie din partea localnicilor, de diferite ocupații și gen, la procesul de învățământ dinșcoală?

• Fac copiii evidența acvităților diferite cu care s-au ocupat în mpul săptămânii sau lunii?

Nata lcli și acvitățilo

• Învață copiii despre capacitățile necesare pentru diferite ocupații și cum aceste sunt formate?

• Învață copiii despre faptul că oamenii își schimbă locul de muncă de multe ori pe parcursul vieții?

• Învață copiii cum se poate schimba locul de muncă sau profesia, dacă acestea le displac?

• Învață copiii despre diferența dintre angajarea în sectorul public și cel privat?

• Învață copiii despre faptul că o muncă importantă, precum ar cea casnică sau grija de cineva, estedeseori rău plătă?

• Învață copiii despre varietatea muncii voluntare întreprinsă de oameni?

• Învață copiii despre faptul că lucrul devine drept sursă de identate pentru mulți oameni?

• Studiază copiii consecințele pensionării oamenilor care au lucrat din greu în munca de a avea grijă decineva, dar nu a fost plăt pentru aceasta?

• Înțeleg copiii însemnătatea pensionării pentru toți acei care s-au implicat în mai multe acvități înmpul liber în afara orelor de muncă ale locului x contractat?

Şomajl

• Fac copiii disncție între șomaj, inacvitate și neangajare cu plată în câmpul muncii?

• Înțeleg copiii de ce unii oameni sunt șomeri și cum evoluează acest fapt odată cu schimbările

potențialului economiei naționale?

Dezvoltaea inteeselo și acvitățilo

• Învață copiii cum lucrul unor oameni se bazează pe interesele lor proprii, în mp ce alții urmeazăinteresele proprii, în afară serviciului pentru care sunt plăți?

• Sunt ajutați copiii să dezvolte un șir de acvități în relație cu interesele proprii, cu care ei se ocupă înafara orelor de școală și vor putea să le connue chiar când vor termina școala?

Lcl, salaiile și nanțele

• Învață copiii despre bugetarea venitului și a cheltuielilor?

• Învață copiii cum și de ce se fac decontări din salarii pentru impozite și pensii?

• Consideră copiii avantajele și dezavantajele de a poseda un card bancar de debit sau de credit?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e • Învață copiii cum pot încasate protul și pierderile de la operațiunile de vânzare-cumpărare de

bunuri și mărfuri?

• Studiază copiii relația dintre cantatea de lucru necesară pentru crearea unui produs și prețulacestuia?

• Își formează copiii ideea despre producvitate?

• Învață copiii despre acvitatea băncilor și cum acestea fac bani din acvități de invesții, mai mult sau

mai puțin riscante?

• Învață copiii despre organismele publice, obligațiuni, acțiuni, hâri de valoare, dividende?

• Studiază copiii industria jocurilor, inclusiv loteria națională și cine câșgă sau pierde de la ele?

Lcl, eca și polica

• Studiază copiii varietatea perspecvelor de lucru, de salarizare și a câșgului de proturi?

• nvață copiii cum schimbul de loc de muncă și servicii, sau oferirea serviciilor contra plată, au loc prinocolirea economiei ociale?

• Cunosc copiii despre sistemul de salarizare la diferite posturi de muncă?

• Consideră copiii cum valoarea lucrului este raportată la mărimea salariului?

• Studiază copiii semnicația unui salariu decent pentru trai și ce înseamnă să trăieș în sărăcie saubunăstare sau să ai un standard “bun” de viață?

• Consideră copiii care este scopul și nivelul dorit al unui salariu minim?

• Consideră copiii că există o posibilitate a nivelului de salariu, când acesta încetează de a mai legimși devine un furt?

• Învață copiii despre egalitate, inegalitate, inmidare și discriminare la locul de muncă?

• Consideră copiii diferența de salarizare la bărbați și femei, pentru grupurile etnice, dacă aceastădiferență trebuie redusă și prin ce metode?

• Învață copiii despre drepturile la locul de muncă?• Învață copiii despre exploatare și cum poate prevenită aceasta?

• Învață copiii cum ilegalitățile de la locul de muncă pot redresate?

• Studiază copiii de ce unii oameni cred că câșgă bani pentru lucrul lor, iar alții cred că au primit unsalariu?


• Consideră copiii cum au evoluat profesiile în ulmii cincizeci de ani sau de-a lungul unei perioade șimai mari în țara lor și în alte țări?

• Învață copiii cum au evoluat inegalitățile referitor la venituri?• Învață copiii despre faptul cum campaniile din trecut au intenționat să îmbunătățească condițiile

de muncă, inclusiv obținerea de bonusuri pentru zilele de sărbătoare, concedii de boală plăte, îndemnizații pentru concediul de maternitate și paternitate, precum și salarizare egală pentrubărbați și femei, și ce s-a realizat datorită acestor campanii?

• Studiază copiii profesiile acasă, în familie, și se discută cu membrii vârstnici din familie despreocupațiile acestora din trecut?

• Consideră copiii faptul cum viața la locul de muncă s-a schimbat în raport cu durata vieții, vârstalegală pentru a munci și vârsta de pensionare?

• Consideră copiii cum acvitatea de muncă va evolua în viitor?





î n t r e

b ă r i l eC1.13 Copiii învață despe ecă, ptee și gvenae.

A1.7 Şcoala reprezintă un model de cetățenie democracă; A2.1 Şcoala dezvoltă valori incluzive

comune pentru toți; A2.2 Şcoala încurajează respectarea tuturor drepturilor omului; C1.12 Copiii

învață despre muncă și o corelează cu desfășurarea propriilor interese.


• Se contribuie la curriculum din partea losolor, policienilor, bancherilor, ocialilor sindicatelor,umanișlor, liderilor religioși?

• Învață copiii despre faptul cum formele de guvernare din alte părți sunt similare sau diferite de celecare există și sunt aplicate în țara lor proprie?

• Studiază copiii similaritățile și diferențele dintre sistemul legislav din țara lor proprie și cel din altețări?

• Studiază copiii semnicația corupției și măsura în care aceasta afectează guvernul și alte instuții destat din țara lor proprie sau din alte țări?

• Consideră copiii care ar forma de guvernare din toate câte le cunosc, ce ar descrie cel mai bineșcoala proprie, familia proprie, alte instuții?

Cine ae pteea?

• Consideră copiii cine are puterea de a pune în acțiune lucrurile care afectează viețile din familie,școală, vecinătate, la nivel local, național și global?

• Studiază copiii modalitățile prin care puterea și inuența pot distribuite între agențiile de guvern lanivel național și local, sistemele juridice, organizațiile militare, corporații, societăți pe acțiuni, sectorulde afaceri, instuții nanciare, media, sindicatele, clasele societății, comunități, familii și cetățeni?

• Învață copiii despre măsura în care corporațiile exercită o putere mai mare asupra vieților oamenilor

decât unele guverne?• Consideră copiii cât de relavă este puterea în diferite țări?

Naținile și hotaele

• Consideră copiii cum au apărut națiunile și cum au fost stabilite hotarele?

• Consideră copiii cum hotarele devin subiect de dispută?

• Învață copiii cum au fost și sunt colonizate și ocupate țările?

• Învață copiii cum oamenii au fost (și connuă să e) tratați în calitate de marfă, cumpărați și vânduțidrept robi?

• Consideră copiii ce este o mișcare pentru secesiune și independență?

• Studiază copiii specicul alianțelor dintre guverne, cum și de ce alte țări devin aliați sau inamici?

• Studiază copiii semnicația suveranității sau independenței de stat și cum aceasta este afectată de cătrelegislația europeană, Parlamentul European, circuitul banilor, suma datoriilor, proprietatea asupramass-mediei, securitatea alimentară, petrolieră și energecă, proprietatea asupra Pământului șiserviciilor comunale?

Democația și alte fome de gvenae

• Consideră copiii cum oamenii sunt guvernați în sistem de monarhie, dictatură și democrație?

• Studiază copiii care este acvitatea unui guvern local și național?

• Studiază copiii semnicația democrației?




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e • Se subînțelege faptul că democrația este în permanentă evoluție?

• Învață copiii despre varietatea sistemelor de vot?

• Învață copiii ce fac consilierii locali, membrii de parlament și membrii Parlamentului European?

• Învață copiii de ce oamenii merg la vot la alegerile locale, naționale și cele europene?

• Învață copiii cum pot exercitate și împiedicate drepturile democrace?

• Învață copiii despre relația dintre biserică, de exemplu Biserica Anglicană, alte religii și statul?• Consideră copiii cum priorizarea unei religii impune ideea că alte religii sau credințe nereligioase au o

valoare mai mică?

• Învață copiii despre pardele police și cine sunt membrii acestora?

• Învață copiii cine este proprietarul mass-mediei și cum interesele proprietarilor conduc la gesonareapolicii în direcțiile specice?

• Studiază copiii meritele formelor de proprietate privată și publică asupra varietății de servicii,precum ar fabricarea vesmentației, transportul, livrările, sectorul bancar, furnizarea apei, serviciitelefonice, furnizare gaz și electricitate?

• Învață copiii despre importanța pentru coeziunea națională și acțiunea colecvă a dezvoltării saureducerii sectorului public?

• Studiază copiii despre relația între bunăstare, sărăcie și parcipare în societate?

Sisteml de legislație

• Învață copiii cum le este afectată viața de legislația națională?

• Învață copiii despre funcționarea judecătoriilor?

• Învață copiii în ce măsură nerespectarea legilor este pedepsită?

• Î nvață copiii despre diferitele forme de pedeapsă reglementate prin sistemele de judecată, care sunt

scopurile și rezultatul acestora?

• Învață copiii cât de just este aplicată legea?

• Învață copiii cum sunt afectați de legislația internațională?

• Învață copiii despre puterea curților de jusție internațională, cine este examinat și cine nu în incinta

acestora?

Finanțele pblice și pivate

• Învață copiii cum guvernele obțin venituri?

• Consideră copiii cum guvernul decide emisia de bani necesară?

• Învață copiii despre distribuția veniturilor și bunăstării la nivel național și internațional?

• Învață copiii unde guvernul cheltuiește banii și cum se decide asupra acestui fapt?

• Studiază copiii de unde guvernul împrumută bani și când țara intră în datorie?

• Învață copiii despre Fondul Monetar Internațional și cum este nanțat acesta?

• Consideră copiii în ce măsură nanțele guvernului sunt afectate de către situațiile nanciareinternaționale?

• Consideră copiii cum decurg tranzacțiile cu alte țări (Balanța de Plăți) și care sunt implicațiile când seimportă mai mult decât se exportă sau se câșgă din alte țări?

• Înțeleg copiii cum se determină dobânda la creditele bancare?

• Studiază copiii cum oamenii și țările obțin un rang de credit?

• Învață copiii despre cauzele și consecințele inației, nivelul ei dorit și cum ea este determinată șicontrolată?






I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C2.1 Acvitățile de învățae snt planicate ținând-se cont de toți copiii.

C2.2 Acvitățile de învățare încurajează parciparea tuturor copiilor.

a) Sunt acvitățile planicate asel încât ele să susțină procesul de însușire și nu realizareacurriculumului?

b) Reectă materialele curriculumului statutul, experiența și interesele tuturor copiilor?

c) Reectă acvitățile de studiu varietatea intereselor copiilor?

d) Sunt prevăzute acvitățile de studiu să includă: prezentări orale și discuții, audiere, lectură, scris,desen, soluționare de probleme, dramă, ulizarea bibliotecii, materiale audio/video, exerciții pracce?

e) Oferă acvitățile de studiu oportunități pentru lucru în pereche sau în grup, precum și lucru individualsau cu toată clasa?

f) Includ acvitățile experiență în afara clasei, pe terenul sau în împrejurimile școlii sau vizitarea altorteritorii?

g) Sunt acvitățile determinate să obțină reușita însușirii de către toți copiii?

h) Dezvoltă acvitățile capacitățile copiilor de a gândi, vorbi, scrie și învăța?

i) Încurajează acvitățile abordarea unui proces connuu de studiere, și nu doar un exercițiu terminat cusarcini anumite?

j) Sunt planurile de studii exibile asel încât, de exemplu, este posibil pentru copii să opteze pentru uncurs de limbă străină sau de literatură?

k) Sunt disponibili traducătorii pentru copiii surdo-muți sau cu alte dizabilități, pentru care limba englezăeste limbă străină?

l) Se idencă și se minimizează prin acțiunile de planicare toate obstacolele din calea procesului destudii și parcipării unor copii specici?

m) Încurajează personalul școlii acvitățile care abordează varietatea de moduri prin intermediul cărora

copiii își conșenzează genderul/genul?

n) Se bazează personalul școlii pe oportunitățile generate de evenimentele din atenția mass-mediei,care ar putea să moveze anumite grupuri de copii, de exemplu pentru fotbalul sau rugby feminin saumasculin, dar să ofere alternave din considerente egale pentru ceilalți neinteresați de anumite teme?

o) Este posibil pentru copii să parcipe la lecții precum sunt șința și educația zică în vesmentația careeste permisă de religia lor?

p) Este curriculumul adaptat la copiii care nu frecventează, de exemplu, orele de artă, muzică dinconsiderente religioase?

q) Sunt lecțiile adaptate, dacă este necesar, pentru copiii cu dizabilități zice sau senzoriale pentru caaceșa să aibă oportunitatea să-și dezvolte capacitățile și cunoșnțele în domeniile educației zice,

cunoașterea sunetului și luminii sau să facă temele pracce?r) Recunoaște personalul școlii necesitatea de mp adăugător pentru copiii cu dizabilități la ulizarea

echipamentului în mpul orelor de praccă?

s) Se acordă atenție deosebită pentru încadrarea acelor copii care sunt neastâmpărați, neatenți și lipsițide interes?

t) ___________________________________________________________________________________

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eC2.2 Acvitățile de învățae încajează pacipaea tto copiilo.

C2.1 Acvitățile de învățare sunt planicate ținându-se cont de toți copiii.

a) Includ acvitățile de studiere schimb de experiență care poate dezvoltată de copii în diferitemodalități?

b) Evită profesorii specicarea așteptărilor pentru studierea materialului drept scop al lecției?

c) Sunt lecțiile organizare regulat în formă de chesonări cu întrebări deschise?

d) Limitează profesorii întrebările la care se așteaptă un singur răspuns corect?

e) Se edică lecțiile pe experiența, cunoșnțele și capacitățile copiilor, pe care ei le-au acumulat în afarașcolii?

f) Sunt implicați emoțional copiii în mpul lecțiilor?

g) Este obținut un senment de smulare și plăcere la lecții, în mpul procesului de studiere?

h) Își demonstrează profesorii dragostea proprie pentru studiere?

i) Este făcută disponibilă pentru toți copiii limba vorbită și scrisă ulizată drept limbă de predare înșcoală?

j) Este ulizat vocabularul tehnic doar atunci unde e necesar și este el explicat și praccat în mpullecțiilor?

k) Sunt încurajați copiii să spună atunci când ei nu înțeleg ceva?

l) Pot copiii să-și înregistreze lucrul în diferite moduri, ulizând desenul, fotograerea, înregistrareavideo și audio sau textul scris?

m) Se încurajează dialogul în mpul lecțiilor dintre personalul școlii și copii sau între copii?

n) Învață copiii cum să întrebe unul de altul pentru a obține și acorda susținere unul pentru altul înprocesul de studiere?

o) Sunt încurajați copiii la lecții să discute despre procesele de gândire și însușire?

p) Inițiază copiii lucru individual ulterior, dacă deja au nalizat sarcina indicată de profesor?

q) Își perfecționează adulții și copiii capacitățile de explorare a internetului pentru a ajutați în procesulde studiere la școală și acasă?

r) Există caiete bine întocmite pentru exerciții, care să ajute copiii la procesul de însușire?

s) Se oferă oportunități copiilor pentru care engleza este limbă străină să vorbească, să scrie și să seexprime în limba maternă în mpul lecțiilor și să ulizeze capacitățile personale de traducere?

t) Se fac ajustările necesare de către personalul școlii pentru parciparea copiilor cu dizabilități?

u) Se recunoaște de către personalul școlii efortul zic, depus de către unii copii cu dizabilități sau care

suferă de boli cronice, și oboseala în rezultatul acestui efort la îndeplinirea sarcinilor propuse?v) Se recunoaște de către personalul școlii efortul mental depus pentru citul după buze și ulizarea

mijloacelor vizuale?

w) Sunt exploatate mijloace tehnice, precum programele de recunoaștere a vorbirii, pentru a susținecopiii cu dicultăți severe la scris?

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________

z) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C2.3 Copiii snt încajați să gândească cic c încedee.

C2.4 Copiii parcipă acv la propriul lor proces de învățare.

a) Personalul școlii își oferă suport reciproc pentru a capabili să gândească cric cu încredere.

b) Există o înțelegere a faptului că dialogul funcționează cel mai bine între persoane când acestea lasă lao parte statutul de superioritate preconcepută și putere?

c) Demonstrează personalul că respectă și pune în valoare opinii alternave?

d) Sunt încurajați copiii și adulții să-și exprime punctul de vedere, chiar dacă la modul categoric, dar fărăagresiune?

e) Sunt încurajate dezbaterile în măsura prin care oamenii sunt capabili să audă și apoi să pracce laexprimare un alt punct de vedere decât al lor propriu?

f) Sunt încurajați copiii să dezvolte și să exprime opinii și emoții despre evenimentele importante locale,naționale și internaționale, precum ar starea de război declarată de țară sau s-a întâmplat vreocatastrofă în țara lor sau în alte țări din lume?

g) Sunt încurajați copiii să pună întrebări provocatoare?h) Se recunoaște importanța opiniilor altora de cei ce sunt pe de cealaltă parte a argumentelor, prin

claricare și obținerea unei soluții comune pe marginea problemelor discutate?

i) Învață copiii să depisteze contradicțiile din argumentele oferite de ei personal sau de alte persoane?

j) Învață copiii și adulții să cântărească puterea argumentelor, inclusiv pentru cele personale?

k) Învață copiii când dreptatea unei armații sau a unui argument necesită dovezi pentru juscare?

l) Învață copiii cum se ulizează exemplele pentru a jusca un argument?

m) Învață copiii cum exemplele cercetate cu atenție pot ilustra limitele pentru generalizări?

n) Învață copiii să pună întrebarea “în ce măsură.....?” sau “în care circumstanțe....?” atunci când oamenii

armă că este adevărat (de exemplu, despre diferențele dintre genuri)?o) Învață copiii cum se evaluează auditoriul pentru care va prezentată o lucrare scrisă intenționat

pentru a atacată?

p) Învață copiii cum oamenii pur și simplu consideră unele argumente corecte, chiar dacă acestea nu sunt,deoarece acestea prezintă vocea autorității?

q) Idencă copiii și adulții convingerile și valorile care stau la baza diferențelor de opinii?

r) Sunt ajutați copiii și adulții să-și mărească viteza de argumentare?

s) Învață copiii să înțeleagă cum se face presiune asupra lor pentru a gândi și acționa într-un modanumit?

t) Studiază copiii care sunt movele pentru opiniile pe care ei le exprimă?

u) Sunt susținuți toți cei care fac parte din dialog să-și păstreze demnitatea?

v) Evită persoanele triumfalismul atunci când simt că au biruit cu argumentul lor?

w) Ajută mentorii desemnați pentru copii și adulți și pe alții să contribuie cu opiniile lor?

x) Se acordă atenție deosebită pentru cei mizi, ca să poată vorbi cu încredere, pentru a contribui cuopinii și argumente?

y) ___________________________________________________________________________________

z) ___________________________________________________________________________________

aa) __________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eC2.4 Copiii pacipă acv la popil lo poces de învățae.

A1.11 Personalul face legătură dintre ceea ce se întâmplă la școală și viața de acasă a copiilor;

C2.3 Copiii sunt încurajați să gândească cric cu încredere.

a) Este evident că și adulții din școală sunt cointeresați să studieze acv și că au interese multe?b) Sunt încurajați copiii să creadă că își pot mări capacitatea de a studia independent?

c) Se recunoaște faptul că, dacă unii copii își măresc capacitatea de a studia și colabora independent,atunci profesorii devin mai liberi pentru a putea ajuta pe alți copii să devină și aceșa independenți?

d) Sunt încurajați copiii să idence tot ce își doresc să studieze și să-și asume responsabilitate pentru însușirea materiei?

e) Sunt încurajați copiii să dezvolte interesul pentru studiere, pe care să-l urmeze și în afara școlii?

f) Sunt numeroase ocaziile când copiii pot alege singuri ce își doresc să studieze?

g) Sunt ajutați copiii să scrie tlurile/temele și denumirile personale pentru a structura o lucrare?

h) Sunt încurajați copiii să pună întrebări provocatoare la care nici o persoană nu are un răspuns imediat?i) Sunt planurile de studii discutate cu copiii, asel încât ei să poată alege care teme și subiecte să e

studiate mai rezumav și care sa e studiate mai în detaliu?

j) Este oferit suport copiilor pentru a ajutați să avanseze cu studierea materialului în baza cunoșnțelorși capacităților pe care deja le posedă?

k) Sunt învățați copiii cum să întreprindă o cercetare și să alcătuiască tema lucrării?

l) Le este permis copiilor să ulizeze biblioteca și resursele tehnologiilor informaționale în modindependent?

m) Sunt învățați copiii cum să facă noțe la lecții, din manuale și internet?

n) Sunt ajutați copiii să invesgheze o temă prin întocmirea unei liste de întrebări exacte, la care se

încearcă a găsi răspuns?o) Învață copiii să se ajute reciproc la acvitățile de cercetare prin a-l asculta pe cel ce încearcă să

execute o asemenea lucrare și apoi punându-i întrebări, pentru a înțelege cum gândește persoana încauză?

p) Învață copiii să elaboreze sumare la lucrările proprii, pentru a oferi o idee imediată despre structuraacesteia?

q) Sunt evitate acvitățile de copiere mecanică?

r) Sunt învățați copiii cum se prezintă lucrarea proprie oral, în scris și în alte forme, individual și în grup?

s) Sunt ajutați copiii să planice și să îndeplinească recapitularea pentru testări și examene?

t) Sunt consultați copiii cu privire la suportul acordat în procesul de studiere pe care ei îl necesită?u) Oferă copiii comentarii construcve cum pot îmbunătățite acvitățile de studiere?

v) Contează reacția de răspuns și evaluările copiilor cu privire la organizarea acvităților de studiere?

w) Sunt încadrați copiii la idencarea unor soluții de depășire a problemelor proprii sau ale altora înprocesul de studiere?

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________

z) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C2.5 Copiii învață nl de la altl.

A1.3 Copiii se ajută reciproc.

a) Consideră copiii că este normal să se ajute reciproc?

b) Este ecare copil încurajat să-i asculte cu atenție pe alții fără să-l întrerupă pe cel ce vorbește?c) Învață copiii cum să caute claricări unul de la altul, pentru a înțelege mai bine despre ce vorbește la

lecții și pentru a-și dezvolta ideile?

d) Evită copiii să râdă de cineva sau față de contribuția cu opinii a cuiva, cu excepția situațiilor de glumă?

e) Își arată copiii dezacordul cu ideile altcuiva, fără a recurge la inmidare?

f) Recunosc copiii când schimbă tema de discuție, în loc să contribuie la dezvoltarea celei precedente?

g) Includ lecțiile în mod regulat oportunități pentru lucrul în grup?

h) Învață copiii cum să modereze discuțiile asel încât ecare să aibă ocazia să parcipe și să contribuiecu opinii?

i) Ulizează copiii aceleași semnale pentru a contribui în mpul sesiunilor de lucru în grup la fel ca și ladiscuțiile din mpul lecțiilor?

j) Consideră acvitățile de studiere în grup existența de diferențe în cunoșnțele și experiențele copiilor,cum ar cauzate de țara de unde provin, geograa locală și originea familiei?

k) Permit copiilor acvitățile de studiere în grup să împartă sarcinile și să îmbine tot ce au însușit?

l) Se aplică întocmirea rapoartelor comune pe baza contribuțiilor diferite adunate de la tot grupul decopii?

m) Sunt planicate acvitățile asel încât copiii de vârstă și reușită diferită să se ajute reciproc în procesulde însușire?

n) Învață copiii cum să vorbească și să-i învețe pe alții despre ceva ce ei cunosc sau au îndeplinit deja?

o) Se subînțelege oare că standardul de predare implică o capacitate de înalt nivel oferită pentrubeneciul unui copil sau este desnată pentru procesul de studiere al profesorului însuși?

p) Se subînțelege oare că ecare poate face o contribuție la predare și studiere indiferent de reușita saudeciența/dizabilitatea sa?

q) Reectă copiii asupra ideilor și soluțiilor oferite la problema discutată, fără a judeca contribuțiilefăcute de alții?

r) Apreciază copiii studierea în baza acvităților de grup?

s) Împart copiii responsabilitatea cu profesorul, pentru a ajuta alți copii să depășească barierele întâlnite în procesul de studiere?

t) Menționează copiii contribuțiile altora în lucrările lor?

u) Oferă copiii comentarii crice și construcve asupra reușitei proprii și a altora?

v) Își demonstrează copiii capacitățile de a vorbi o limbă străină, jonglare, șah, origami, cricket, în mpulpauzelor, repaosurilor și în mpul liber după lecții?

w) Ajută varietatea de limbi vorbite de către copii la dezvoltarea lingviscă a tuturor din clasă?

x) Își împart copiii experiența de depășire a problemelor legate de procesul de studiere și formare arelațiilor?

y) Includ proiectele copiilor cu temaca design și soluționare a problemelor soluții imaginare pentrubarierele din experiența proprie sau a altora, precum ar accesul la o clădire sau curricula?

z) ___________________________________________________________________________________

aa) __________________________________________________________________________________

ab) __________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eC2.6 Lecțiile îi ajtă pe copii să înțeleagă asemănăile și deosebiile dinte oameni.


a) Dezvoltă acvitățile de studiere perceperea diferențelor de statut social, cultură, etnie, gen,dizabilități, orientare sexuală, convingeri, religie și polică?

b) Sunt create oportunități pentru copii să conlucreze cu alții, care sunt diferiți prin statut social, etnie,dizabilități și gen?

c) Reprezintă materialele ulizate la lecții diversitatea umană?

d) Întreabă copiii de stereopizare dacă aceasta este întâlnită în materialele curriculumului sau îndiscuții?

e) Recunosc copiii similaritățile cu sine la cei pe care ei îi consideră foarte diferiți?

f) Recunosc copiii diferențele cu sine la cei pe care ei îi consideră foarte asemănători?

g) Recunosc copiii diferențele dintre oameni pe care ei îi consideră foarte asemănători?

h) Sunt încurajați copiii să facă paralele între prezent și trecut pentru țara lor cu acțiunile din altă parte,

considerate extrem de nepăsătoare, discriminatorii și an-democrace?

i) Sunt raportate acvitățile în mod regulat la evenimentele și viețile oamenilor din alte țări?

j) Învață copiii despre originea diferențelor la răspândire geogracă a religiilor și sistemelor police?

k) Formează școala o percepere a diferenței în nivelul de sărăcie, sănătate, durată a vieții, bunăstare șisecuritate a oamenilor din diferite părți ale țării și diferite părți ale lumii?

l) Studiază copiii moștenirea atudinilor negave și discriminarea persistentă a oamenilor, care istoric aufost înrobiți sau colonizați?

m) Învață copiii cât de ușor oamenii neagă și resping aspectele proprii, precum sunt situațiile cândbătrânii uită cum a fost atunci când erau și ei odată neri?

n) Se idencă copiii cu bătrânii, înțelegând că va veni și mpul lor să îmbătrânească?o) Se idencă copiii, care nu au nici o dizabilitate, cu acei care suferă, prin recunoașterea faptului că ar

putea să e posibil și pentru ei să obțină o dizabilitate?

p) Invesghează copiii cum nedreptățile din trecut pot contribui la inegalitățile din prezent?

q) Este recunoscută idencarea profundă cu un anumit loc pentru acei ale căror familii au trăit pe unteritoriu mp de multe generații?

r) Înțeleg adulții și copiii cum convingerea că există o singura cultură națională discriminează toțioamenii și limitează înțelegerea între oameni?

s) Sunt provocate generalizările despre gen cu armații precum ar „băieții sunt mai puternici saualeargă mai repede decât fetele”?

t) Copiilor le sunt oferite oportunități de a comunica cu copiii din țări cu economie slabă sau puternică,din diferite părți ale lumii?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C2.7 Evalăile încajează ealizăile tto copiilo.

C2.4 Copiii parcipă acv la propriul lor proces de învățare; C2.12 Tema de casă este concepută

asel încât să contribuie la învățarea ecărui copil.

a) Este oare evaluarea însușirii materiei de către copii întotdeauna însoțită de reecții asupra metodelorde predare?

b) Se bazează adulții pe experiența proprie de a evaluați pentru a îmbunătăți modul de evaluare acopiilor de către ei?

c) Sunt asistați copiii să reecteze asupra contribuțiilor proprii la lecții, în formă orală, scrisă, alte forme,asel încât ei să înțeleagă cum să se autoperfecționeze?

d) Sunt încadrați copiii în asistarea și oferirea de comentarii asupra reușitei de însușire a altor copii?

e) Include evaluarea copiilor idencarea barierelor în procesul de studiere?

f) Idencă evaluarea felul cum relațiile dintre adulți și copii pot împiedica sau asista procesul destudiere?

g) Evaluează personalul școlii gradul în care relația copilului cu adulții sau cu alți copii poate împiedicasau asista procesul de studiere?

h) Sunt comentariile asupra lucrărilor copiilor pline de încurajare și respect?

i) Include evaluarea copiilor încercarea de a înțelege procesul de studiere din punctul de vedere alcopiilor?

j) Încearcă profesorii și cadrele didacce de sprijin să înțeleagă procesul de studiere al copiilor prinacțiuni de a-i urmări cu atenție prin observații și descrieri?

k) Se ajută adulții unii pe alții pentru a înțelege implicațiile observațiilor proprii asupra procesului destudiere al copiilor?

l) Conduce evaluarea copiilor la introducerea modicărilor în acvitățile de studiere?

m) Este direcționată evaluarea pentru a asista copiii să reecteze asupra însușirii?

n) Este evaluarea ulizată pentru a crește capacitatea copiilor de a se autoevalua?

o) Evită personalul școlii evaluările care ar include judecarea abilităților sau a potențialului copiilor, ceeace ar conduce la reducerea așteptărilor sau ar limita oportunitățile pentru copii?

p) Sunt făcute ajustări pentru examinările publice în formă de acordare de mp necesar, ulizare demijloace de comunicare sau disponibilitate de traducători, asel încât aceste examene să devinăechitabile pentru copiii cu dizabilități?

q) Sunt părinții/îngrijitorii invitați să comenteze asupra procesului de studiere pentru copii?

r) Există o varietate de modalități de evaluare a procesului de studiere, care să țină cont de diferențelede caracter, interese și totalitatea de capacități pe care le au copiii?

s) Se evaluează în mod regulat de către adulți și copii lucrările produse în colaborare cu alții?

t) Înțeleg copiii de ce se organizează evaluări la nivel de clasă și de țară?

u) Sunt copiii informați în mod onest despre scopul evaluărilor naționale pentru a determinaperformanța școlii?

v) Sunt copiii informați despre consecințele de a acceptat pentru examinare pentru un anumit nivel șicum acest fapt este perceput de oameni, inclusiv de către angajator?

w) Sunt monitorizate reușitele diferitor grupuri de copii (băieți/fete/minorități etnice/copii cu dizabilități) în modul care ar permite descoperirea, invesgarea și eliminarea barierelor din procesul de studiere alcopiilor?

x) Se duce o evidență a reușitei copiilor în colaborare cu înșiși copiii, asel încât aceste înregistrări săreecte totalitatea de capacități, cunoșnțe și experiențe?

y) ___________________________________________________________________________________z) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eC2.8 Disciplina se bazează pe espect ecipoc.

A1.4 Personalul școlii și copiii se respectă unii pe alții; B2.7 Presiunea în favoarea exmatriculării ca

pedeapsă disciplinară este redusă.

a) Este modul în care copiii și adulții se comportă unii cu alții o reecție a culturii de respect din școală?b) Este încurajată autodisciplina de felul cum este abordată disciplina?

c) Sunt profesorii ajutați de copii la crearea unei atmosfere ce susține procesul de studiere?

d) Se ajută personalul școlii unii pe alții pentru a siguri pe sine fără ca să e supărați?

e) Se împarte responsabilitatea de către personalul școlii la depășirea dicultăților întâmpinate deoricare dintre colegi vizavi de disciplina în școală?

f) Combină personalul școlii cunoșnțele și capacitățile pentru a depăși absențele și lipsa de atașamentfață de școală din partea copiilor?

g) Este privită disciplina drept un rezultat al relației bune cu copiii?

h) Este considerată o bună atmosferă pentru studiere că depinde de evitarea senmentului precum căcopiii și adulții sunt situați pe părți diferite în situațiile de conict?

i) Evită personalul școlii să exprime opinii precum că copiii trebuie să respecte orbește indicațiileautorității?

j) Este consistent modul de comportament așteptat din partea copiilor cu cadrul de valori determinat cuajutorul comun din partea personalului școlii, părinților/îngrijitorilor, copiilor și nerilor?

k) Consideră copiii că în procesul de studiere e în clasă ori în afara claselor se solicită un comportamentsimilar?

l) Se simt confortabil copiii și personalul școlii în situațiile când se admite lipsa de cunoșnțe sau dacă secomite vreo oarecare greșeală?

m) Contribuie copiii cu idei de îmbunătățire în situațiile când nu sunt atenți la lecții?n) Se face disncție de către copiii și adulți între discuții destul de acve și tentave de întrerupere a

profesorului?

o) Își reduc copiii volumul vocii când sunt rugați, asel încât ecare să poată studia?

p) Recunosc copiii că ecare copil ar trebui să aibă ora sa de faimă/strălucire/succes?

q) Ajută copiii profesorilor să-i calmeze pe ceilalți, în loc să agite situația în cazurile când lecțiile suntderanjate?

r) Se împarte responsabilitatea pentru a obține o desfășurare normală a lecției în situațiile când suntdesemnați mai mulți adulți pentru un copil?

s) Există proceduri clare, pe înțelesul copiilor și profesorilor, cum se acționează în situațiile extreme de

comportament provocator?

t) Se simt copiii tratați echitabil indiferent de genderul/ genul lor, clasă sau etnie?

u) Este recunoscut faptul că nu este corect pentru un anumit gen să solicite mai multă atenție sau mpde la profesor pe parcursul lecțiilor sau discuțiilor în grup în comparație cu celălalt p de gen?

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________

x) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C2.9 Cadele didacce planică, peda și analizează ezltatele împenă.

A1.2 Angajații școlii colaborează între ei; C2.10 Cadrele didacce elaborează resurse comune pentru

a promova învățarea.

a) Se planică lecțiile și temele de acasă de către profesori și cadrele didacce de sprijin împreună?b) Sunt planicate acvitățile de predare asel încât să e implicați toți adulții prezenți în clasă la lecții?

c) Ajută la procesul de planicare cunoșnțele cadrelor didacce de sprijin despre experiențele copiilor,acumulate în mpul diferitor lecții?

d) Sunt planicate acvitățile de către profesori, asel încât ei să-și poată uliza reciproc cunoșnțele șicapacitățile?

e) Ulizează copiii predarea în colaborare în calitate de oportunitate de a învăța unul de la altul?

f) Se ajută reciproc profesorii la ulizarea tehnologiilor, precum sunt computerele și tablele interacve?

g) Reectă profesorii asupra praccilor instrucve din alte școli pentru a le revizui și adapta în praccaproprie?

h) Aplică profesorii idei de la alți colegi, inclusiv din alte instuții de învățământ?

i) Își revizuiesc profesorii și cadrele didacce de sprijin praccile proprii în raport cu cadrul de valoriformat în comun?

j) Sunt ulizate reecțiile în comun împreună cu observațiile făcute pentru a îmbunătăți metodele depredare și studiere?

k) Filmează profesorii lecțiile unuia altuia și le revizuiesc apoi împreună?

l) Apreciază profesorii comentariile colegilor, de exemplu cu privire la accesibilitatea limbii de predare șicalitatea parcipării copiilor în acvități?

m) Modică profesorii metodele de predare drept răspuns la opiniile colegiilor?

n) Se asistă reciproc profesorii ca să înțeleagă cum procesul de studiere este privit din perspecvacopiilor?

o) Obțin profesorii permisiunea de a ilustra experiența unor grupuri de copii sau anumiți neri , care aufost pregăți de alți profesori, ca să înțeleagă și să-și exndă experiența de studiere?

p) Sunt responsabili toți profesorii prezenți în clasă să asigure parciparea tuturor copiilor la acvitățilepropuse?

q) Se includ toți profesorii la procesul de soluționare a problemelor în comun cu colegii, în incinta sau în afară școlii, în situațiile când progresul unui copil sau a unui grup de copii prezintă un mov de îngrijorare?

r) Este personalul școlii determinat să facă provocare la faptul cum se crede de ecare dintre ei vizavi de

modul în care își fac apariția diferitele probleme?s) Se încurajează reciproc personalul școlii pentru tentavele de a aplica noi metode de predare și

acvități?

t) Își consideră profesorii emoțiile proprii cu privire la situația cum decurge procesul de studiere la unanumit copil și cum ele pot împiedica sau ajuta la înlăturarea barierelor întâmpinate de acest copil?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eC2.10 Cadele didacce elaboează esse comne pent a pomova învățaea.

C2.14 Resursele din localitatea școlii sunt cunoscute și exploatate.

a) Există vreun spațiu în biroul profesorilor, unde aceșa pot acumula informații despre resursele deliteratură și website-urile preferate?

b) Există vreun website al școlii, care conține informațiile despre interesele copiilor, personalului școlii șipărinților?

c) Oferă acest website al școlii legătură cu alte școli pe plan local/ național și cu alte țări?

d) Fac schimb de informații profesorii și elevii pentru ziarul evenimentelor și problemelor importantepentru ei, pentru ca ulterior acestea să e integrate în programul acvităților?

e) Sunt camerele claselor amenajate ca un mediu smulator pentru studiere, ca să reecte cunoșnțeleși interesele copiilor, ca apoi acestea să e ulizate de alte clase și să le smuleze procesul destudiere?

f) Ulizează profesorii plantele din clasă, insectele incubate etc.?

g) Sunt disponibile și ulizate echipamente și mijloace vizuale pentru a smula imaginația copiilor șinerilor?

h) Colaborează personalul școlii la crearea unei grădini a școlii, a unei livezi sau a unui teren amenajat?

i) Ulizează adulții și copiii o încăpere dedicată, un teren sau o construcție auxiliară?

j) Colaborează adulții și copiii asupra colectării obiectelor de artefacte, împreună cu istoria legată de ele,pentru un muzeu al școlii?

k) A organizat personalul școlii o bibliotecă deschisă pentru toți?

l) Este biblioteca organizată asel încât să ofere condiții pentru lucrul individual al copiilor?

m) Există o colecție de DVD/CD ușor accesibilă pentru toți?

n) Este implicat personalul bibliotecii în procesul planicării acvităților de studiere și predare?o) Există un sistem disponibil pentru înregistrarea, organizarea și vizionarea programelor TV?

p) Au copiii acces la cărți digitale și dispozive de cit cărți electronice?

q) Există disponibilitate de cărți beletrisce și șințice, sasfăcând diversitatea de preferințe a celor cestudiază?

r) Sunt cărțile disponibile în varietatea limbilor vorbite și studiate dă către copiii din școală?

s) Sunt disponibile materialele curriculumului adaptate la copiii cu dizabilități, de exemplu, în formatmare, versiune audio sau sistemul Braille?

t) Au acces clasele primare la teatrul de păpuși și la un set de jucării și jocuri?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C2.11 Pofesoii de spijin ssțin învățaea și pacipaea tto copiilo.

A1.2 Angajații școlii colaborează între ei; B1.4 Experiența personalului este cunoscută și ulizată.

a) Sunt cadrele didacce de sprijin desemnate pentru sălile de clasă sau capitole din curriculum și nupentru un grup anumit de copii?

b) Sunt cadrele didacce de sprijin preocupate de sporirea parcipării tuturor copiilor?

c) Demonstrează cadrele didacce de sprijin că și ele sunt movate să studieze și au un șir de interese?

d) Își pun scop cadrele didacce de sprijin să facă copiii independenți de suportul lor direct?

e) Încurajează cadrele didacce de sprijin suportul din partea semenilor pentru copiii care întâmpinăgreutăți în procesul de studiere?

f) Contribuie cadrele didacce de sprijin cu viziunea lor asupra perceperii barierelor în procesul de studiiși parcipare a copiilor și nerilor din școală?

g) Contribuie cadrele didacce de sprijin cu cunoșnțele proprii despre localitatea și comunitatea dincare face parte școala?

h) Sunt implicate cadrele didacce de sprijin la procesul de planicare și recapitulare a acvităților destudiere?

i) Evită cadrele didacce de sprijin să se implice în relațiile copiilor cu semenii lor sau cu alți membri aipersonalului școlii?

j) Este spațiul din încăperile claselor organizat asel încât profesorii și cadrele didacce de sprijin săpoată lucra atât în grup, cât și, cu o serie de copii, individual, aparte?

k) Sunt făcute încercări de a angaja cadre didacce de sprijin de gen feminin și masculin?

l) Sunt considerate opiniile cadrelor didacce de sprijin referitoare la specicul sarcinilor pe care suntobligate să le îndeplinească?

m) Negociază cadrele didacce de sprijin șa de descriere a postului de lucru?

n) Sunt familiarizați toți profesorii cu lista acvităților pentru care sunt angajate cadrele didacce desprijin ?

o) Sunt plăte cadrele didacce de sprijin pentru toate orele lucrate în școală, inclusiv parciparea laședințe, pregărea materialelor pentru profesor și orele de dezvoltare a personalului?

p) Se recunoaște faptul că unii copii cu dizabilități ar putea să necesite un asistent personal (mai multdecât un cadru didacc de sprijin)?

q) Sunt binevenite cadrele didacce de sprijin cu dizabilități pentru angajare în cadrul școlii?

r) Au aceleași preocupări asistenții personali ca și profesorii și cadrele didacce de sprijin pentru a-iacorda suport copilului, ca acesta să parcipe cu alți copii la acvitățile din interiorul sau exteriorulșcolii?

s) Sunt consultați copiii cu dizabilități în raport cu suportul de care ei ar putea să aibă nevoie și care suntcaracteriscile persoanei capabile să ofere acest suport?

t) Este recunoscut faptul că asistenții personali și cadrele didacce de sprijin pot solicitați să-și asumeun rol de advocacy pentru unii copii și neri?

u) ___________________________________________________________________________________

v) ___________________________________________________________________________________

w) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eC2.12 Tema de casă este conceptă asel încât să contibie la învățaea ecăi copil.

C2.7 Evaluările încurajează realizările tuturor copiilor; C2.1 Acvitățile de învățare sunt planicate

ținându-se cont de toți copiii.

a) Se consideră în care circumstanțe tema de acasă contribuie la sau sustrage de la procesul de studiere?b) Se consideră situațiile când există o limită de vârstă, sub nivelul căreia tema de acasă nu mai este

oportună?

c) Înțelege personalul școlii care sunt acele lucruri pe care le învață copiii acasă, atunci când temelepentru acasă nu se fac?

d) Este tema pentru acasă sugerată doar pentru a contribui la procesul de însușire, în loc de alte move,cum ar conformarea la rună?

e) Lucrează personalul școlii cu părinții și copiii pentru a revizui regulile școlii pentru tema de acasă?

f) Posedă profesorii o idee clară asupra necesarului de mp pentru a îndeplini tema de acasă?

g) Când tema de acasă este determinată, este ea destul de amplă ca să dezvolte capacitățile și

cunoșnțele tuturor copiilor?h) Consideră profesorii cum să-i încurajeze pe copii să se ocupe de ceea ce le este interesant, în loc de a

le da aceleași teme?

i) Se ajută profesorii reciproc la formularea unei teme ule de acasă?

j) Este integrată tema de acasă la planicarea curriculumului pentru ecare trimestru/an?

k) Verică profesorul dacă toți copiii au înțeles ce să facă pentru tema de acasă?

l) Li se oferă copiilor variante de teme pentru acasă, asel încât ei să aleagă în funcție de cunoșnțele șiinteresele lor?

m) Sunt modicate condițiile temei de acasă, dacă în procesul de discuții se determină că tema de acasă

nu prezintă însemnătate sau nu este adecvată pentru unii copii?n) Își pot copiii exnde studierea, determinând condiții și întrebări pentru tema de acasă de sine

stătător?

o) Îi încurajează tema de acasă pe copiii să-și asume responsabilitate pentru procesul propriu destudiere?

p) Cunoaște profesorul dacă copiii fac tema de acasă singuri sau cu ajutorul fraților și surorilor mai mari,al părinților sau al altor persoane ce le poartă de grijă?

q) Cunoaște profesorul dacă copiii fac tema de acasă cu ajutorul cărților și computerului?

r) li se oferă copiilor ajutor alternav în situațiile când aceșa nu au ajutor acasă la îndeplinirea temeipentru acasă?

s) Există oportunități de a face tema de acasă și primi ajutor în incinta școlii în mpul de după lecții?

t) Pot copiii uliza tema de acasă spre a susține interesele proprii pentru o perioadă de mp?

u) Îi încurajează îndeplinirea temei pentru acasă pe copii să colaboreze?

v) Există oportunități de a înregistra tema pentru acasă în diferite moduri?

w) __________________________________________________________________________________

x) ___________________________________________________________________________________

y) ___________________________________________________________________________________




I n d i c a t o r i i ș i î n t r e b ă r i l e C2.13 Acvitățile extaciclae îi incld pe toți copiii.

C2.14 Resursele din localitatea școlii sunt cunoscute și exploatate.

a) Li se oferă copiilor un șir de acvități disponibile înainte de ore, la pauza de masă și după lecții?

b) Reectă interesele copiilor jocurile oferite în mpul pauzelor?c) Învață copiii un repertoriu de jocuri de teren, asel încât nimeni să nu e exclus?

d) Sunt consultați copiii cu privire la acvitățile disponibile în mpul pauzelor, înainte de ore și dupălecții?

e) Există oportunități pentru adulți și copii de a învăța împreună, de exemplu, limbile străine,computerul, literatura?

f) Este transportul disponibil pentru copiii care trăiesc departe de școală, asel încât ei să poată parcipala acvitățile desfășurate înainte de ore și după lecții?

g) Sunt încurajați toți copiii să parcipe la lecțiile facultave de muzică, dramă, exerciții zice?

h) Se depune efort pentru a face acvitățile atracve pentru toți copii, în cazurile când un anumit gen

predomină?

i) E posibil ca băieții și fetele să parcipe în cercuri de interese, ind grupați în funcție de sex, în cazurilecând un anumit gen predomină, de exemplu, cursuri de studiere a computerului, șah sau cor?

j) Există oportunități de formare a grupurilor de copii de un singur sex, atunci când acvitățile mixte suntinterzise pe fundal cultural sau religios?

k) Sunt descurajați unii copiii sau neri de la acțiunile de monopolizare a terenului de joacă, de exemplu, în cazul fotbalului?

l) Includ zilele de sport acvități unde pot parcipa toți, indiferent de nivelul capacităților saudizabilități?

m) Reectă copiii selectați să reprezinte clasa sau școala lor la întrunirile de sport, performanța de dramă

sau alte evenimente diversitatea tuturor copiilor din întreaga școală?

n) Sunt cauzate vizitele peste hotare de diversitatea copiilor din școală?

o) Sunt făcute disponibile pentru toți copiii călătoriile, inclusiv vizitele peste hotare, indiferent de reușită,dizabilități și venitul părinților?

p) Sunt oferite oportunități pentru toți copiii de a lua parte la acvitățile extrașcolare?

q) Sunt oferite oportunități pentru toți copiii de a lua parte la acvitățile organizate pentru beneciulcomunității?

r) ___________________________________________________________________________________

s) ___________________________________________________________________________________

t) ___________________________________________________________________________________





î n t r e

b ă r i l eC2.14 ressele din localitatea școlii snt cnoscte și exploatate.

C1.1 – C1.13 și C2.1 – C2.13

a) Se contribuie la procesul de educație în școală din partea membrilor comunității din localitate?

b) Susțin părinții/îngrijitorii și alți membri ai comunității procesul de educație în școală?c) Este acordat suport din partea organizațiilor comunitare pentru organizarea procesului de studiere în

afara claselor și școlii?

d) Se oferă oamenii din vecinătate în calitate de mentori pentru copiii care întâmpină greutăți?

e) Este recunoscut faptul că unii adulți, cum ar cei cu dizabilități, familiile care călătoresc mult sau ceice vorbesc o limbă minoritară, pot juca un rol special în sprijinirea copiilor care ar putea să se simtăvulnerabil?

f) Sunt făcute disponibile în orice mp resursele din unele familii, cum ar cunoșnțe și capacitățideosebite, computere și materiale de referință, terenuri, pentru un grup lărgit de copii?

g) Există un registru actualizat cu privire la resursele disponibile din localitate, accesibile în orice mp

pentru personalul școlii, spre a-i susține la procesele de educație și predare?

ressele pot inclde:

terenuri

serviciul de urgenţă

galerii de artă

organizaţii de caritate şi promovare

maternităţi

cinema

birouri de informare pentru cetăţeni

ferme agricole urbane şi rurale,

fermieri

grupuri comunitare

autorităţi locale

cluburi de dans/trupe de dans

organizaţii ecologice

organizaţii şi lideri ai minorităţilor

etnice

evenimente şi sărbători naţionale

grădini botanice

asistenţă socială, asistenţă medicală

autorităţile de conservare a

moştenirii şi a clădirilor vechi

cluburi de hobby

case de bătrâni/centre de zi

organizaţii ale lesbienelor,

homosexualilor, bisexualilor şi

transsexualilor

biblioteci

autorităţi locale/agenţii pentru copii

expoziţii şi evenimente locale

Fondul Naţional/organizaţii pentru

persoane cu dizabilităţi

alte şcoli/instuţii de învăţământ

superior

părinţi/îngrijitorii şi membrii

comunităţii

consilii parohiale, orăşeneş,municipale şi raionale

parcuri, grădini

poliţia, serviciul de pompieri, spitale

policieni şi parde police

centre de reciclare

centre confesionale

ocii poştale

centre comerciale

grupuri de interpreţi

cluburi sporve şi centre de

animatori de stradă

centre de studiu

bazine de înot

companii de telefonie/comunicaţii

teatru/trupe teatrale

staţii de trenuri, autobuze,

aeroporturi, porturi marime

sindicate

servicii de furnizare a apei

centre de meditaţie şi yoga

centre pentru neret

etc., etc., etc.







Cadrul de planicare

și chesonarele5

Sasfacția de a pacipa la lecțiile de limba omână






C a

d r u

l d e p

l a n i f c a r e

ș i c

h e s o n a r e

l eCADruL DE PLANIFICArE

Vă rugăm să introduceți în foaie prioritățile pentru dezvoltare, exprimate în orice mod comod pentru Dvs. Va

trebui să luați în considerare modul în care schimbarea din cadrul unei secțiuni ar avea nevoie să e sprijinită de

schimbări în altă parte, dacă este să e susținută. Ați putea baza sugesile Dvs. pe un indicator, o întrebare sau

un grup de întrebări sau alte idei privind bariere în învățare și parcipare și ce resurse trebuie să e mobilizate

pentru a le depăși. Dacă această foaie este ulizată la un atelier de lucru, ați putea indica relația Dvs. cu școalaprin bifarea căsuței pentru oricare din următoarele variante aplicabile pentru Dvs.:

profesor cadru didacc de sprijin alt membru al personalului (vă rugăm să specicați) _______

funcționar părinte/îngrijitor copil sau năr altul (vă rugăm să specicați) ____________

CADRUL DE PLANIFICARE

Crearea culturilor incluzive

Consolidarea comunității Stabilirea valorilor incluzive

Elaborarea policilor incluzive

Dezvoltarea școlii pentru toți Coordonarea suportului

Dezvoltarea praccilor incluzive

Elaborarea unor curricula pentru toți Dirijarea învățăturii




C a d r u l d e p l a n i f c a r e

ș i c h e s o n a r e l e CHESTIONAr 1: INDICATOrI

Vă rugăm să bifați căsuțele pentru grupurile de mai jos care descriu implicarea la școală:

profesor cadru didacc de sprijin alt membru al personalului părinte îngrijitor

copil sau năr membru al administrației altul (vă rugăm să specicați)_______________

Vă rugăm să bifați căsuța care reectă cel mai exact opinia Dvs.

Dimensinea A - Ceaea cltilo inclzive

A 1 : C o n s o l i d a r e a c o m u n

i t ă ț i i

1 Fiecare se simte acceptat în școală.

2 Membrii personalului colaborează.

3 Elevii se ajută reciproc.

4 Personalul și elevii se respectă reciproc.5 Există un parteneriat între personal și părinți/îngrijitori.

6 Personalul și funcționarii lucrează bine împreună.

7 coala este un model de cetățenie democracă.

8coala încurajează o înțelegere a interconexiunilor dintre oamenii din întreagalume.

9Adulții și copiii conșenzează că idencarea cu un anumit gender se poaterealiza într-o varietate de moduri.

10 coala și comunitățile locale se dezvoltă reciproc.

11 Personalul face legătură între ce se înmplă în școală și viețile copiilor acasă.

A 2 : S t a b i l i r e a v a l o r i l o r i n c l u

z i v e 1 coala dezvoltă valori incluzive comune.

2 coala încurajează respectarea tuturor drepturilor omului.

3 coala încurajează respectul pentru integritatea planetei pămînt.

4 Incluziunea este văzută ca sporirea parcipării tuturor.

5 Așteptările sînt mari pentru toți copiii.

6 Copiii sînt apreciați în mod egal.

7 coala contracarează toate formele de discriminare.

8coala promovează interacțiunea nonviolentă și soluționarea pașnică aneînțelegerilor.

9 coala încurajează copiii și adulții să se simtă sasfăcuți de sine..

10 coala contribuie la starea de sănătate a copiilor și adulților.

Dimensinea B - Elaboaea policilo inclzive

B 1 : D e z v o l t a r e a p r a c c i l o r s p e c i f c s c o l i i

p e n t r u t o ț i

1 coala are un proces de dezvoltare parcipav.

2 coala are o abordare incluzivă a conducerii.3 Numirile și promovările sînt corecte.

4 Experiența personalului este cunoscută și ulizată.

5 Toți noii angajați sînt ajutați să se integreze în școală.

6 coala urmărește să admită toți copiii din circumscripția sa.

7 Toți copiii nou-veniți sînt ajutați să se încadreze în școală.

8Grupurile de predare și învățare sînt organizate corect, pentru a sprijini învățareatuturor copiilor.

9 Copiii sînt bine pregăți pentru a merge în alte direcții.

10 coala este zic accesibilă tuturor oamenilor.

11 Clădirile și curțile sînt dezvoltate pentru a sprijini parciparea tuturor.

12 coala reduce emisia de carbon și ulizarea apei.

13 coala contribuie la reducerea deșeurilor.

S î n t d e a c o r d

S î n t ş i n u s î n t

d e a c o r d

N u s î n t d e a c o r d

A m n

e v o i e d e m a i

m u l t ă i n f o r m a ţ i e




C a

d r u

l d e p

l a n i f c a r e

ș i c

h e s o n a r e

l e


B 2 : O r g a n i z a r e a s u p o r t u l u i

p e n t r u d i v e r s i t a t e

1 Toate formele de sprijin sînt coordonate.

2Acvitățile de perfecționare a personalului ajută cadrele didacce să răspundă la

diversitate.

3 Întreaga școală are acces la resursele de predare a englezei ca limba a doua.

4 coala sprijină connuitatea în educația copiilor în îngrijire publică/instuțională.

5coala asigură ca policile privind “cerințe educaționale speciale” să susțină

incluziunea.

6 Polica de comportament este legată de învățare și dezvoltarea curriculumului.

7 Presiunile pentru excluderea din move disciplinare sînt scăzute.

8 Barierele la frecventarea școlii sînt reduse.

9 Inmidarea este minimalizată.

Dimensinea C - Dezvoltaea paccilo inclzive

C 1 : E l a b o r a r e a d e c u r r i c u l a r p e n t r u t o ț i

1 Copiii explorează ciclurile de producție și de consum alimentar.



4 Copiii aă despre locuințe și amenajarea mediului.

5Copiii examinează în ce mod și din ce cauză oamenii se deplasează în cadrul

localității și prin lume.


7 Copiii cercetează pămîntul, sistemul solar și universul.

8 Copiii studiază viața pe Terra.

9 Copiii cercetează sursele de energie.

10 Copiii învață despre comunicare și tehnologii de comunicare.

11 Copiii interacționează cu și crează, literatură, artă și muzică.

12 Copiii învață despre munca și o corelează cu dezvoltarea intereselor lor.


C 2 D i r i j a r e a î n v ă ț ă r i i

1 Acvitățile de învățare sînt planicate ținînd cont de toți copiii.

2 Acvități de învățare încurajează parciparea tuturor copiilor.

3 Copiii sînt încurajați să e gînditori crici încrezători.

4 Copiii sînt implicați acv în propriul lor proces de învățare..

5 Copiii învăță unul de la altul.

6 Lecțiile dezvoltă o înțelegere a asemănărilor și diferențelor dintre oameni.

7 Evaluările încurajează realizările tuturor copiilor.

8 Disciplina se bazează pe respect reciproc.

9 Cadrele didacce planică, predau și evaluează împreună.10 Personalul elaborează resurse comune pentru a sprijini învățarea.

11 Cadrele didacce de sprijin susțin învățarea și parciparea tuturor copiilor.

12 Tema de acasă este stabilită asel încît să contribuie la învățarea ecărui copil.

13 Acvitățile din afara claselor implică toți copiii.

14 Resursele din localitatea/circumscripția școlii sînt cunoscute și ulizate.

Tei lci cae îmi plac cel mai mlt în această școală: Tei lci pe cae as vea cel mai mlt să le schimb:

1 _____________________________________ 1 _____________________________________

2 _____________________________________ 2 _____________________________________

3 _____________________________________ 3 _____________________________________



d e a c o r d


A m n

e v o i e d e m a i

m u l t ă i n f o r m a ţ i e





ș i c h e s o n a r e l e CHESTIONAr 2: ŞCOALA COPILuLuI MEu


1 Copilul meu, de obicei, așteaptă cu nerăbdare să meargă la școală.

2 Copilul meu are prieteni buni la școală.

3 Mă simt parte a comunității școlare.

4 coala mă ține bine informat cu privire la ceea ce se înmplă.

5 Am fost rugat să fac o contribuție la lecții.

6 Cred că aceasta este cea mai bună școală din zonă.

7 coala și locul de joacă sînt atracve.

8 Toaletele sînt curate și sigure.

9 Copiii se înțeleg bine între ei.

10 Profesorii se se înțeleg bine între ei.

11 Adulții și copiii se înțeleg bine între ei.

12 Cadrele didacce și părinție se înțeleg bine între ei.

13 Toate familiile sînt la fel de importante pentru profesorii de la școală.

14 Am prieteni printre ceilalți părinți.

15 Îmi plac profesorii.

16 Profesorii sînt interesați de ceea ce le spun despre copilul meu.

17 E bine să ai copii din medii diferite, la școală.

18 Doar aîndu-se la școală copilul meu învață cum să se înțeleagă cu oamenii.

19 Copilul meu învață ce înseamnă democrație doar prin a merge la școală.

20 Copilul meu învață importanța de a avea grijă de mediul înconjurător.

21 Copilul meu mănîncă sănătos după școală.

22 Am fost implicat în a face școala un loc mai bun.

23 Orice copil care locuiește în apropiere de această școală este binevenit să vină aici.

24Cînd copilul meu a început să frecventeze această școală, a fost necesar un efortpentru a face sa mă simt implicat.

25 Fiecare copil este tratat cu respect.

26 Copiii cu dizabilități sînt acceptați și respectați la școală.

27 Băieții și fetele se înțeleg bine împreună.

28 Să i homosexual, lesbiană sau transgender este văzută ca o parte obișnuită a vieții.

29 Eș respectat, indiferent de culoarea pielii.

30 Eș o parte egală a școlii, indiferent de religie sau dacă nu ai nici o religie.

31 Oamenii nu se uită cu dispreț la copii din cauza a ceea cu ce ei sînt îmbrăcați.

32 Eș respectat pentru efortul tău, nu pentru notele pe care le obții la evaluări.

33 Copiii ar trebui să evite să se numească unul pe altul cu nume jignitoare.



d e a c o r d








ș i c h e s o n a r e l e CHESTIONAR 3: COALA MEA

Vă găm să ețineți că, în acest chesonar, atunci cînd vom folosi cuvîntul”copilul” sau ”copiii” vrem să includă și ”copiii mai mari” și ”neri”.

Vă rugăm să bifați căsuța care reectă cel mai exact opinia Dvs.1 Aștept cu nerăbdare să vin la școală.

2 Mă simt parte a unei mari comunități.

3 coala și terenul de joacă arata atracv.

4 Toaletele sînt curate și sigure.

5 Copiii se înțeleg bine între ei.

6 Adulții se înțeleg bine între ei.

7 Adulții și copiii se înțeleg bine între ei.

8 Am prieteni buni.

9 Îmi plac profesorii mei.10 coala mă ajută să mă simt bine.

11 coala mă ajută să mă simt bine în ceea ce privește viitorul.

12 Sîntem încurajați să susținem ceea ce credem că este corect.

13 E bine sa e copii din medii diferite.

14 Doar prin frecventarea școlii înveți cum să te înțelegi cu oamenii.

15 Am învățat ce înseamnă democrația prin frecventarea școlii.

16 Am învățat cum acțiunile mele îi afectează pe alții în școală.

17 Am învățat cum acțiunile mele îi afectează pe alții în întreaga lume.

18 Am învățat cum valorile mele pot afecta modul în care acționez.

19 Mănînc sănătos la școală.

20 Familia mea se simte implicată în ceea ce se petrece la școală.

21 Cînd profesorii spun că vor face ceva, ei fac.

22 Persoanele recunosc atunci cînd au făcut o greșeală.

23 Există un loc confortabil în interiorul școlii, unde pot merge în mpul prînzului.

24 Am fost implicat în a face școala un loc mai bun.

25Orice copil care locuiește în apropiere de această școală este binevenit să o

frecventeze.

26 Cînd am venit prima dată la școală, am fost ajutat să mă integrez.

27 Eș respectat, indiferent de culoarea pielii.

28 Te simți parte egală a școlii, indiferent de religie sau dacă nu ai nici o religie.

29 Copiii nu se uită cu dispreț la alții, din cauza a ceea cu ce ei sînt îmbrăcați.

30 Băieții și fetele se înțeleg bine între ei.

31 Să i homosexual sau lesbiană este văzută ca o parte obișnuită a vieții.

32 Copiii cu dizabilități sînt respectați și acceptați.

33 Copiii evită să se numească unul pe celălalt cu nume jignitoare.

34 Dacă cineva mă inmidează pe mine sau pe altcineva, spun unui profesor.

35 Profesorii nu au favoriți printre copii.

S

î n t d e a c o r d

S

î n t ş i n u s î n t

d

e a c o r d

N

u s î n t d e a c o r d







Resurse

6

„Cnosc lmea împenă c mama”




R e s u r s e

Resurse

Abdi, A. and Shultz, L. (2008) Educang for human rights and global cizenship, Albany, State University of New York Press.

Aconaid (2008) Power down: save energy, be the soluon, Chard, Acon Aid.

Alexander, R. (2010) (ed.) Children, their world, their educaon: nal report and recommendaons of the CambridgePrimary Review, London, Routledge.

Andreo, V. and de Souza, L. M. (2008) Learning to read the world through other eyes, Derby, Global Educaon.

Baginsky, W. (2004) Peer mediaon in the UK, a guide for schools, London, NSPCC.

Balshaw, M. (1999) Help in the classroom (2nd edion), London, Fulton.

Barnes, J. (2011) Cross-curricular learning 3-14 (2nd edion), London, Sage.

Black, M. and King, J. (2009) The atlas of water: mapping the world’s most crical resource, Brighton, Earthscan.

Blair, M. and Bourne, J. with Con, C., Creese, A. and Kenner, C. (1999) Making the dierence:

teaching and learning strategies in successful mul-ethnic schools, London, HMSO.

Boaler, J. (2010) The Elephant in the Classroom: helping children learn and love maths, London,

Souvenir Press.Bohm, D. (1996) On Dialogue, London, Routledge.

Brighton and Hove City Council (2005) Biodiversity Acon Plan, Brighton, BHCC.

Buckingham, S. and Turner, M. (eds.) (2008) Understanding environmental issues, London, Sage.

Centre for Equity in Educaon (2007) Equity in Educaon: new direcons, second annual report on the state of equity inthe English educaon system, Manchester, The University of Manchester.

Centre for Studies on Inclusive Educaon (2010) Developing a single equality policy for your school: a CSIE guide, Bristol,CSIE.

Clark, A. and Moss, P. (2001) Listening to young children, London, Naonal Children’s Bureau.

Cluerbuck, P. (2008) Values: a programme of study for primary schools, Carmarthen, Crown House Publishing Ltd.

Collaborave Learning Project: www.collaboravelearning.org

Craig, D. (2009) The weather book: why it happens and where it comes from, London, Michael O’Mara Books.

Dahlberg, G., Moss, P. and Pence, A. (2007) Beyond quality in early childhood educaon and care, London, Routledge.

Denman-Sparks, L. and the A.B.C Task Force (1989) An- Bias Curriculum, tools for empowering young children,Washington, Naonal Associaon for the Educaon of Young Children.

Department for Children, Families, Lifelong Learning and Skills, (2008) Careers and the world of work: a framework for 11-19 year olds in Wales, Cardi, Welsh Assembly.

Department for Children, Schools and Families (2008) Top ps for developing the global dimension in schools, London,DCSF.

Department for Children, Schools and Families (2008) Top ps for sustainable purchasing in schools, London, DCSF.

Department for Children, Schools and Families (2008) Planning a sustainable school: driving school improvement throughsustainable development, London, DCSF.

Department for Children, Schools and Families (2009) S3: Sustainable school self-evaluaon, London, DCSF.

Department for Educaon and Employment (1999) ‘Inclusion: providing eecve learning

opportunies for all pupils’, in The naonal curriculum handbook for primary teachers in England, London, DfEE.

Department for Educaon and Employment (2000) Working with teaching assistants: a good pracce guide, London, DfEE.

Department for Educaon and Employment (2000) Guidance on the educaon of children and young people in care,London, DfEE.

Department for Educaon and Skills (2002) Accessible schools: planning to increase access to schools for disabled pupils[Guidance] London, DfES.

Department for Educaon and Skills (2006) Implemenng the Disability Discriminaon Act in schools and early yearssengs, London, DfES.

Department for Educaon and Skills (2006) Learning outside the classroom manifesto, London, DfES.

Department for Educaon and Skills (2007) Top ps to reduce energy and water use in school,

London, DfES.




R e s u r s eDow, K. and Downing, T. (2006) The atlas of climate change, mapping the world’s greatest challenge, Brighton, Earthscan.

Dressner, S. (2008) The principles of sustainability, London, Earthscan.

Drummond, M. J. (2003) Assessing children’s learning, London, David Fulton.

Durbin, G., Morris, S. and Wilkinson, S. (1990) A teacher’s guide to learning from objects, London,

English Heritage.

Egan, K. (1988) Teaching as Storytelling, an alternave approach to teaching and the curriculum, London, Routledge.

Farrer, F. (2000) A quiet revoluon, encouraging posive values in our children, London, Ebury Press.Fielding, M. and Moss, P. (2011) Radical educaon for the common school, London, Routledge.

Fisher, R. (2003) Teaching thinking, London, Connuum.

Flowers, N. (2000) Human rights educaon handbook: eecve pracces for learning, acon and change, Minneapolis,Human Rights Resource Centre, University of Minnesota.

Forest Schools: www.forestschools.com

George, S. (2010) Whose crisis, whose future? Towards a greener, fairer, richer world, Cambridge, Polity.

Hart, S. (1996) Beyond special needs: enhancing children’s learning through innovave thinking,

London, Paul Chapman Publishing.

Hart, S. (2000) Thinking through teaching: a framework for enhancing parcipaon and learning, London, David Fulton.

Hart, S., Dixon, A., Drummond, M.J. and McIntyre, D. (2006) Learning without limits, Buckingham, Open University Press.hp://learningwithoutlimits.educ.cam.ac.uk

Hatcher, R. (2006) ‘Social class and schooling: dierenaon or democracy?’ in Cole, M. (ed.)

Educaon, equality and human rights: issues of gender, race, sexual orientaon, disability and social class (2nd edion),London, Routledge.

Hawkes, N. (2003) How to inspire and develop posive values in your classroom, Cambridge, LDA.

Higgins, P. (2010) Eradicang ecocide, London, Shepheard-Walwyn.

Kohn, A. (2006) The homework myth: why our kids get too much of a bad thing, Cambridge MA,

Da Capo Press.

Language and Curriculum Access Service (LCAS) (1999) Enabling progress in mullingual

classrooms, London, London Borough of Eneld.Legge, J. (2005) Half gone: oil, gas, hot air and the global energy crisis, London, Portobello Books.

Lesbian, Gay, Bisexual and Transgender History Month (2009) Toolkit for schools, London, LGBT.

www.lgbthistorymonth.org.uk

Mackay, M. (2008) Sustainable energy without the hot air: www.withouthotair.com

McNamara, S. and Moreton, G. (1997) Understanding Dierenaon: A Teacher’s Guide, London, David Fulton.

Marlowe, B. A. and Page, M. L. (1998) Creang and sustaining the construcvist classroom, London, Corwin Press/Sage.

Marn, F. and Owens, P. (2008) Caring for our world: a praccal guide to educaon for sustainable development, Sheeld,Geographical associaon.

Millstone, E. and Lang, T. (2008) The atlas of food: who eats what, where and why? Brighton,

Earthscan.

Noddings, N. (2005) The challenge to care in schools, an alternave approach to educaon, New York, Teachers CollegePress.

Noddings, N. (2005) Crical lessons: what our schools should teach, New York, Cambridge University Press.

Norfolk County Council (2009) February is Lesbian, Gay, Bisexual and Transgender History Month, Ideas for primaryschools, Norwich, NCC.

Norfolk County Council (2009) February is Lesbian, Gay, Bisexual and Transgender History Month, Ideas for secondaryschools, Norwich, NCC.

Northern Ireland Curriculum (2009) Clothes conscious, learning for life and work, Belfast, CCEA.

Noyes, A. (2007) Rethinking school mathemacs, London, Paul Chapman Publishing.

Oce for Standards in Educaon (2008) Learning outside the classroom, London, Ofsted.

Oce for Standards in Educaon (2009) Educaon for sustainable development, London, Ofsted.Ollerton, M. and Watson, A. (2004) Inclusive mathemacs 11-18, London, Connuum.




R e s u r s e Open spaces for dialogue and enquiry, crical literacy in global cizenship educaon, Nongham, Centre for the study of

social and global jusce.

Orr, D. (2004) Earth in mind: on educaon, environment and the human prospect, Washington, Island Press.

Owen, J. (1991) The ecology of a garden, the rst een years, Cambridge, Cambridge University Press.

Pearl, A. (1997) ‘Democrac educaon as an alternave to decit thinking’, in Valencia, R. (ed.)

The evoluon of decit thinking: educaonal thought and pracce, London, Falmer Press.

Pos, P. (ed.) (2002) Inclusion in the city, London, Routledge.Qualicaons and Curriculum Authority (2007) The global dimension in acon: a curriculum planning guide for schools,London, QCA.

Rich, D., Casanova, D., Dixon, A., Drummond, M.J., Durrant, A. and Myer, C. (2004) First hand

experience, what maers to children, Clopton, Rich Learning Opportunies.

Rich, D., Drummond, M.J. and Myer, C. (2008) Learning: what maers to children, Clopton, Rich

Learning Opportunies.

Rustemier, S. and Booth, T. (2005) Learning about the Index in use, a study of the use of the Index in schools and LEAs inEngland, Bristol, CSIE.

Save the Children (2000) The school council: a children’s guide, London, Save the Children.

School councils UK: www.schoolcouncils.org

Schools out classroom: www.schools-out.org.uk/classroom

Scoam, S. (2010) (ed.) Primary Geography Handbook, Sheeld, Geographical Associaon.

Scoam, S., Bridge, C. and Jewson, T. (2006) Keystart World Atlas, London, Harper Collins.

Scosh Health Promong Schools Unit (2004) Being well, doing well, Dundee, Learning and

Teaching Scotland.

Steel, C. (2008) Hungry city: how food shapes our lives, London, Vintage Books.

Sbbe, A. (2009) The handbook of sustainability literacy: skills for a changing world, Darngton, Green Books.

Stone, M. (2009) Smart by Nature: schooling for sustainability, Healdsburg, Watershed Media.

Stone, M. and Barlow, Z. (2005) Ecological Literacy: educang our children for a sustainable world, San Francisco, SierraClub Books.

Sustain: the alliance for beer food and farming (2010) Every school a food growing school, London, Sustain.

Sustainability and environmental educaon: www.se-ed.co.uk

Sustainable Development Commission (2009) Prosperity without Growth? The transion to a

sustainable economy, London, Sustainable Development Commission.

Swann, M. and Peacock, A. (2012) Creang learning without limits, Buckingham, Open University Press.

UNICEF UK (2008) Rights respecng schools in England, London, Unicef.

UNICEF/UNESCO (2007) A human rights based approach to educaon for all, New York, Paris,

UNICEF/UNESCO.

Wallace, B. (2001) Teaching thinking skills in the early years/across primary years, London, David

Fulton.

Warwick, I. and Douglas, N. (2001) Safe for all: a best pracce guide to prevent homophobic bullying in secondary schools,London, Cizenship 21.

Watson, A. (2006) Raising achievement in secondary mathemacs, Maidenhead, Open University Press.

Winter, R. (1989) Learning from experience: principles and pracce in acon research, London, Falmer.

World of Inclusion: www.worldonclusion.com

Wrigley, T. (2006) Another school is possible, London, Bookmarks Publicaons.

Young, M. (2002) Global Cizenship, the handbook for primary teaching, Cambridge, Oxfam.




R e s u r s eDocmente pivind Deptile Omli, acate la nivel Intenațional

Din cauza gradului de separare a sistemelor juridice din Anglia, Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor, adoptarea acestorinstrumente variază în ecare ţară a Regatului Unit.

Documentele includ:

• Declarația Universală a Drepturilor Omului 1948 (votată la Adunarea Generală a ONU de către Regatul Unit în 1948)

• Convenția Internațională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială 1965 (racată de Regatul Unit în 1969)

• Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Police 1966 (racat de Regatul Unit în 1976)

• Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale 1966 (racat de Regatul Unit în 1976)

• Convenția ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor 1979 (racată de RegatulUnit 1986)

• Convenția cu privire la Drepturile Copilului 1989 (racată de Regatul Unit cu rezerve 1991, în totalitate în 2006)

• Convenția privind Drepturile persoanelor cu Dizabilități 2006 (racată de Regatul Unit 2009 cu rezerve referitoare laintegrarea incluziunii în educație)

• Convenția Europeană privind Drepturile Omului 1950 (inclusă în Legislația engleză în 1998)

Declarația Universală a Drepturilor Omului 1948

Aceasta este declarația fundamentală pentru toate celelalte documente privind drepturile omului. Acesta a fost elaborată în urma Războiului Mondial 1939-1945 și a dus la fondarea Curții Penale Internaționale. Ea a fost elaborată de un comitetcondus de Eleanor Roosevelt, soția președintelui american. Declarația a fost adoptat de Adunarea Generală a OrganizațieiNațiunilor Unite în 1948. A arma că ceva este un drept este a spune că este universal, dar nu toată lumea este de acordcă toate arcolele Declarației reprezintă drepturi. Deși dreptul la viață ar putea văzut că include cerința de protecție amediului, există puține trimiteri la mediu în declarație.

Extrase:

Arcolul 1:Toate ințele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conșință și trebuiesă se comporte unele față de celelalte în spiritul fraternității.

Arcolul 2:Fiecare se poate prevala de toate drepturile și de toate l ibertățile proclamate în prezenta Declarație, fără nici o deosebire,de exemplu de rasă, de culoare, de sex, de limbă, de religie, de opinie polică sau de orice altă opinie, de originenațională sau socială, de avere, de naștere sau decurgând din orice altă împrejurare. În afară de aceasta, nu se va facenici o deosebire bazată pe statutul polic, juridic sau internațional al țării sau al teritoriului de care aparțin o persoană, eaceastă țară sau teritoriu independente, sub tutelă, neautonome sau supuse unei limitări oarecare a suveranității.

Arcolul 3:Orice ință umană are dreptul la viață, la libertate și la securitatea sa.

Arcolul 17:1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociere cu alții.2. Nimeni nu poate lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Arcolul 26:Orice persoană are dreptul la educație. Educația trebuie să e gratuită, cel puțin în ce privește învățământul elementarși de bază. Învățământul elementar este obligatoriu. Învățământul tehnic și profesional trebuie să e accesibil tuturor;accesul la studii superioare trebuie să e deschis tuturor pe baza deplinei egalități în funcție de merit.

Educația trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului pentru drepturileomului și pentru libertățile fundamentale. Ea trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța și prietenia între toatepopoarele, grupurile rasiale sau religioase, precum și dezvoltarea acvității Organizației Națiunilor Unite pentrumenținerea păcii.

Părinții au dreptul prioritar să aleagă felul educației care urmează să e dată copiilor lor.




R e s u r s e Convenția cu privire la Drepturile Copilului

Regatul Unit a racat Convenția în decembrie 1991, dar a declarat că nu se va conforma cu cerințele referitoare latratamentul copiilor solicitanților de azil și cu vârsta de atragere la răspundere penală. În plus, Regatul Unit a fost cricatde către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului în 1995, pentru creșterea sărăciei și a inegalității în rândul copiilorși lipsa de oportunități pentru copii și neri în ceea ce privește exprimarea opiniilor. Raportul din 2002 al Comitetului asubliniat îngrijorarea cu privire la bunăstarea copiilor în custodie, precum și impactul negav al sărăciei asupra drepturilorcopilului.

A fost menționată connuarea pedepsei corporale în școli private din Irlanda de Nord, unde aceasta a fost, în cele dinurmă, abolită în 2003. Raportul din 2002 a descris opinia Regatului Unit precum că părinții ar trebui să e capabili săse angajeze în ”pedeapsă rezonabilă” aplicată copiilor ca ”o încălcare gravă a demnității copilului”. Acest lucru nu a fostacceptat de guvernul britanic. Deși guvernul a abrogat „recențele” sale în 2008, în 2011, rămânea permis, din punct devedere legal, pentru părinți să-și disciplineze copiii prin lovirea iar vârsta de atragere la răspundere penală era mai micădecât altundeva în Europa (10 ani în Anglia, Ţara Galilor și Irlanda de Nord, 12 ani în Scoția, până de la 8 ani în 2011).

Extras:

Acoll 29: Statele păți snt de acod că edcația copilli tebie să măească:

a) dezvoltarea plenară a personalității, a vocațiilor și a aptudinilor mentale și zice ale copilului;

b) culvarea respectului pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și pentru principiile consacrate înCarta Națiunilor Unite;

c) educarea copilului în spiritul respectului față de părinții săi, față de limba sa, de identatea și valorile sale culturale,față de valorile naționale ale țării în care acesta locuiește, ale țării de origine, precum și față de civilizații diferite de asa;

d) pregărea copilului să își asume responsabilitățile vieții într-o societate liberă, într-un spirit de înțelegere, de pace,de toleranță, de egalitate între sexe și prietenie între toate popoarele și grupurile etnice, naționale și religioase și cupersoanele de origine autohtonă;

e) educarea copilului în spiritul respectului față de mediul natural.




R e s u r s eExtase din Declaația univesală a Deptilo Mamei Tea43

Această declarație a fost adoptată de către Conferința Mondială din Bolivia privind Schimbarea Climei șiDrepturilor Mamei Terra la 22 aprilie 2010, și prezentată Organizației Națiunilor Unite pentru Examinare.

Acoll 2: Deptile ineente ale Mamei Tea

(1) Mama Terra și toate ințele care intră în componența sa au următoarele drepturi inerente:(a) dreptul să trăiască și să existe;(b) dreptul să e respectate;(c) dreptul la regenerarea biocapacităților sale și la connuarea ciclurilor și proceselor sale vitale fărăintervenția omului;(d) dreptul să își mențină identatea și integritatea ca ințe disncte, autoreglate și intercorelate; (e)dreptul la apă, ca o sursă de viață;(f) dreptul la aer curat;(g) dreptul la sănătate integrală;(h) dreptul să nu e contaminat, poluat și afectat de reziduuri toxice sau radioacve;(i) dreptul de a nu genec modicată și transformată structura sa, asel încât să îi e amenințatăintegritatea și funcțiunile vitale și sănătoase;(j) dreptul la o reparație promptă și completă în cazul încălcării drepturilor recunoscute în această declarațieprin acvitățile umane.

(2) Toate ințele au dreptul la un loc și să își îndeplinească rolul lor pe Mama Terră pentru funcționarea eiarmonioasă.

(3) Toate ințele au dreptul la bunăstare și să trăiască libere de tortură (tratamente inumane la care suntsupuse de către ințe umane).

Acoll 3: Obligațiile ințelo mane față de Mama Tea(1) Toate ințele umane au responsabilitatea de a respecta și de a trăi în armonie cu Mama Terra.

(2) Ființele umane, toate Statele și toate instuțiile publice și private trebuie:(a) să acționeze în conformitatea cu drepturile și obligațiile recunoscute în această Declarație;(b) să recunoască și să promoveze implementarea și aplicarea în întregime a drepturilor și obligațiilor

recunoscute în această Declarație;(c) să promoveze și să parcipe la învățare, analizare, interpretare și comunicare despre cum să trăieș în

armonie cu Mama Terra în concordanță cu această Declarație;(d) să asigure că preocuparea pentru bunăstarea oamenilor contribuie la bunăstarea Mamei Terra, acum și

în viitor;(e) să stabilească și să aplice norme și legi eciente pentru apărarea, protejarea și conservarea drepturilor

Mamei Terra;(f) să respecte, să protejeze, să conserve și, acolo unde este necesar, să refacă integritatea, ciclurilor,

proceselor și echilibrelor ecologice vitale Mamei Terra;(g) să garanteze că prejudiciile cauzate prin încălcarea de către oameni a drepturilor inerente recunoscute în această Declarație sunt reparate și că cei vinovați sunt trași la răspundere și vor restabili integritatea șisănătatea Mamei Terra;

(h) să împuternicească ințe umane și instuții să apere drepturile Mamei Terra și ale tuturor ințelor;(i) să stabilească măsuri de precauție și restricve pentru a preveni ca acvitățile umane să nu cauzeze

dispariția speciilor, distrugerea ecosistemelor sau întreruperea ciclurilor ecologice;(j) să garanteze pacea și să elimine armele nucleare, chimice și biologice;(k) să promoveze și să susțină pracci vizând respectul față de Mamei Terra și a tuturor ințelor în

concordanță cu tradițiile, culturile și obiceiurile lor;(l) să promoveze sistemele economice care sunt în armonie cu Mama Terra și în concordanță cu drepturile

recunoscute în această Declarație.

43 www.pwccc.wordpress.com



R e s u r s e

Indexul incluziunii:

dezvoltarea procesului de învățareși parcipare în școli

Cea de-a treia ediție a Indexului incluziunii a fost revizuită în mod substanțial prin prisma a zece ani de

experiență și ulizare a sa în Marea Britanie și în peste 40 de țări care l-au adaptat și tradus. Aceasta este

o ediție prietenoasă naturii, contribuind la deceniul ONU al biodiversității, 2011-2020. Indexul reunește

intervenții în domeniul educației făcute prin durabilitatea mediului, cetățenia globală, promovarea sănătății,

democrație, valori, drepturi și nonviolență. Incluziunea este văzută ca implicând dezvoltarea principială a

educației și societății Indexul se bazează pe un cadru detaliat de valori pentru a propune o structură și un

Documents

indexul incluziunii