O Prima lupt3

pentru independen13

a avut loc in Mexic

unde majoritatea

popula1iei neprivile-

giate, format3 din

indieni, negri ~i

meti~i, s-a revoltat.

Radicalismul marii

arm ate rebele a alar-

mat clasa creolilor

inst3ri1i (criollos)

care a sprijinit

autorit31ile spaniole

~i revolta a fost

in3bu~it3. P3rintele

Hidalgo y Castilla

(din imaginea

aI3turat3), unul

dintre conduc3torii

revolu1iei, a fost

executat in 1811.

lndrumati de mari

conducdtori, ca San Martin

~i Bolivar, popoarele din

America Latind ~i-au cd~tigat

independenta dupd lupte lungi

~i crdncene. Doar Brazilia a

~eu~it o separare pa~nicd de

Portugalia.

O Simon Bolivar i-a

determinat pe

spanioli sa

paraseasca Noua

Granada (Columbia)

~i provincia sa

natala, Venezuela, in

1816-1821, luptand

apoi in Ecuador.

Rezultatul a fost

noua na,iune inde-

pendenta a Marii

Columbii, Bolivar

devenind primul

pre~edinte al

destramarea Marii

Columbii, in 1830,

Bolivar a parasit

via,a publica. A

murit in acela~i an.

~

Antinz:1ndu-se de la fluviul Mississippi p:1na

I la Tierra del Fuego, imperiul Spaniol

: American era vast ~i, p:1na in 1800, era mai

~prosper ~i mai populat chiar dec:1t Statele

~Unite nou-inftintate, care au devenit primele

~colonji scapate de dominatia europeana.

,Totu~i, America Latina era controlata mai

lindeaproape dec:1t fusesera vreodata cele 13

, colonti. Era impartita in mai multe viceregate

;mari, f iecare condus de un vicerege ~i un con-

;siliu numit de catre regele Spaniei. Spania

~monopoliza, de asemenea, comertul cu

[colontile sale, ~i doar peninsularii, a minori-

tate spaniola, beneficiau de autoritate ~i pres-

riU social in aceste colonti.

Nemul1umirile se intensific3

Aceasta situatie ii nemultumea in special pe

~coloni~tti de origine spaniola -creolti (criol-

.llos). Ftind categoria cea mai instarita a soci-

tetatti coloniale, concentrata in ora~e, aceasta

ireprezenta a posibila amenintare pentru con-

,ducerea spaniola, pe care insa au acceptat-o

.mult timp, de teama nemultumirilor in

randurile majoritatti mai putin privilegiate a

populatiei -mestizos -meti~ti (descendenti

proveniti din amestecul de spanioli ~i indi-

eni), indieni ~i negri.

Dupa aproape 300 de ani de la Cucerirea

Spaniola, multe comunitati indiene erau for- ~

mate din iobagi care lucrau pam:1ntul, iar in ~

anti 1780 nemultumirile indienilor au luat for-

ma unor revolte puternice in Peru ~i Brazilia.

Una dintre primele mi~cari pentru dob:1ndirea

,independentei a avut lac in Mexic (1810-

t1815), caracterul sau fiind at:1t de radical ~i

!J>reponderent indian, inc:1t cei mai multi criol-

Ros s-au opus ~i au contribuit la suprimarea

~ cesteia. In momentul dob:1ndirii indepen-

entei, aceasta avea sa fie obtinuta aproape in

xclusivitate de (~i pentru) criollos.

[

! Idei despre independen\3

~ine educati ~i umblati, criollos erau influ-

, ntati de noile idei despre libertate ~i natiune

ciate cu Revolutiile Americana ~i Franceza.

a mi~carea de independenta a fast de fapt

eclan~ata de evenimentele din Spania, unde

paratul francez Napoleon l-a detronat pe

egele Ferdinand al VlI-Iea, inlocuindu-l cu

ratele sau Joseph Bonaparte (1808). Aseme-

ea spaniolilor din Spania, spaniolti americani

au respins pe uzurpatorul strain, iar in 1810,

juntele pro-Ferdinand (comitete de guver-

nare) au fost lnfiintate pe lntreg continentul.

ins~, cu toate c~ juntele au exercitat puterea

in numele regelui Ferdinand, experienta pro-

priei guvem~ri i-a reorientat spre indepen-

den~ total~.

Spania, e~ind de sub ocupatie francez~, a

lncercat din r~sputeri s~-~i mentin~ influenta

asupra coloniilor sale. Rio de la Plata

(Argentina modem~) ~i Paraguay nu au fost

niciodata recuperate, dar autoritatea regal~ a

fost restabilit~ rapid in provincia prosper:l

Peru. Chile a fost recucerit. in regiunea nor-

dic~, o lung~ serie de campanii ~i lntorsilturi

de situatii s-au sfar~it in 1815 cu victoriile

obtinute de soldatii veterani spanioli, care au

eliberat Noua Granad~ (Columbia de azi) ~i

Venezuela. Jar pan~ in 1815, mi~carea revo-

lutionar:l din Mexic a fost zdrobita.

in timpul luptelor din Noua Granad:l ~i

Venezuela, s-a remarcat Simon Bolivar. Consi-

181

 

INDEPENDENTA AMERICII LATINE

O Victoria lui

Bolivar de la

Carabobo din iunie

1821 a deschis

port,ile Caracasului,

capitala Venezuelei.

C San Martin in

batalia de la

Chacabuco. San

Martin a servit

armata spaniola

timp de 22 de ani

dar s-a intors in

America in 181 2.

Aptitudinile sale

militare au

contribuit la

ob,inerea indepen-

den,ei Americii de

Sud. S-a exilat de

bunavoie in 1822.

O Dom Pedro, la sarbatorirea independen,ei

Braziliei. El a rupt rela,iile cu Portugalia in

1822 ~i a fost incoronat imparat.

derat "Liberatorul", Bolivar era o persoana ex-

centrica ~i nelini~tita. Acesta s-a Intors din

Jamaica, unde statuse In exil, In 1816, pentru

a conduce Inca o lupta Impotriva spaniolilor;

a fost ajutat de comerciantil b'ritanici, dornici

sa deSchida piata sud-americana ~i de aseme-

nea de mil de aventurieri britanici, multi din-

tre ei fiind soldati batrini, care nu mai Iup-

tasera dupa razboaiele lui Napoleon.

A Eroi ai revolu~iei

Incepind cu interiorul, armatele lui Bolivar au

luptat Intr-o serie de campanil militare In

urma carora au fost eliberate Noua Granada

(1819), Venezuela (1821) ~i Ecuador (1822),

care au fost proclamate Republica Marea

Columbie.

Peru, obiectivul urmator al lui Bolivar, era

ultimul, dar cel mai valoros ~i puternic bastion

al conducerii spaniole. Armatele sale ~i-au

facut aparitia putin mai tirziu decit cele ale

celuilalt erou al eliberaril latino-americane,

Jose de San Martin. Detinind comanda unei

regiuni din Argentina, San Martin crease o

armata care, In 1817, a trecut Anzii, i-a luat pe

spanioli prin surprindere ~i a eliberat Chile.

Apoi, confruntandu-se cu distantele foarte

lungi ~i tereriul dificil, construise o mica flota,

comandata de un ofiter britanic, Lord

Cochrane, ~i I~i transportase armata In Peru.

In iulie 1821, San Martin a triurnfat,

patrunzind In capitala Perului, Lima. D;lr o

Intalnire e~uata cu Bolivar ~i intrigile politice

din Lima l-au deceptionat .5i a plecat voluntar

In exil. De vreme ce spaniolii reprezentau o

forta majora In Peru, ceea ce li ram:1nea lui

Bolivar era sa completeze eliberarea, prin vic-

toria sa de la Ayacucho (1824).

Mexicul l.5i dob:1ndise deja independenta

In 1821, In mod paradoxal datorita unei revo-

lutii a conservatorilor ce se opuneau revolu-

tiei liberale spaniole din 1820. Atjadar, In

1825, din fostul imperiu latino-american mai

ramasesera doar Cuba .5i Puerto Rico.

Un continent divizat

Totu.5i, Statele Unite ale Americii de Sud nu

aveau sa mai existe. in schimb, continentul a

fost lmpartit In mai multe republici separate,

suspicioase unele fata de altele. Chiar .5i

Marea Columbie a lui Bolivar s-a lmpartit In

trei, iar eliberatorul, asemenea lui San Martin,

s-a retras .5i a murit deceptionat.

in Brazilia, situatia a fost cu totul diferita.

Familia regala portugheza s-a refugiat aici din

cauza lui Napoleon, iar c:1nd regele Joilo s-a

lntors In sf:1r.5it a Lisabona, l-a lasat pe fiul

sau Dom Pedro ca regent. C:1nd s-au ivit difi-

cultati politice, Joilo .5i-a lndemnat fiul s:1

declare Brazilia independenta .5i sa se

proclame el lnsu.5i lmparat sub numele de

Pedro I. Datorita acestui fapt, independenta

Braziliei a fost dob:1ndita In mod pa.5nic .5i

timp de 60 de ani tara a fost scutita de dicta-

turi .5i lovituri de stat, care au devenit rapid

trasaturi ale istoriei Americii Latine.

Istorie Universal:! 32'- CMLIZA11ILE AMERICII CENTRALE SI DE SUD82

.

1807

Familia regala portugheza se refugiaza

in Brazilia

1808

Detronarea 'ui Ferdinand al VI'-Iea al

spaniei intare~te rezistenta latino-

americana

1816

Bolivar se intoarce din exil din jamaica

1817

San Martin elibereaza Chile

1819

Bolivar iese victorios in Noua Granada

1821

Bolivar elibereaza Venezuela. Revolutia

mexicana este desavar~ita de Agustin

de Iturbide. San Martin intra in lima

1822

locotenentul lui Bolivar, Sucre,

cucereste Ecuadorul. Brazilia se

proclama independenta

1824

Bolivar pune capat conducerii spaniole

in Peru

1830

Prabu~irea Mar;; Columbii