Incluziunea romilor din mediul rural
CRPE Policy Memo 73, iulie 2018 Autori: Alexandra Toderi exandru Damian, Oana Ganea Contributor: Maria Balea
Fo to
: A so
ci at
ia “R
ea lit
y Ch
ec k”
Sumar executiv
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în România
În România, srcia în rural se suprapune de multe ori cu zonele în care comunitatea roma este puternic reprezentat numeric. Aproape dou treimi (63%) din numrul persoanelor care s-au declarat a fi de etnie rom la recesmântul din 2011 locuiesc în mediul rural, iar 50% din sectoarele rurale marginalizate sunt comuniti de romi. În aceste zone, romii triesc în locuine precare i supraaglomerate, izolate, fr acces la infrastructura public de utiliti (ap, canalizare, reele electrice), de sntate, de servicii, coli, locuri de munc.
Excluziunea social a romilor i a grupurilor vulnerabile la modul general a fost abordat de prea multe ori prin intervenii simpliste, fr o evaluare profund a contextului local, a nevoilor specifice i a potenialului comunitilor. Atât evalurile Uniunii Europene, cât i ale Consiliului Europei privind implementarea cadrelor de politici naionale sau regionale de incluziune a romilor (ex. Deceniul de incluziune a romilor) din ultimii 10-15 ani indic necesitatea unor intervenii integrate, bazate pe o participare real a romilor în creionarea i implementarea activitilor, care s combine o varietate de instrumente personalizate (de la facilitare comunitar la servicii de baz, formare profesional i integrare pe piaa muncii etc).
Fondurile europene pentru agricultur i dezvoltare rural 2014-2020 au potenialul de a schimba aceast paradigm, printr-o abordare de jos în sus, a dezvoltrii locale plasate sub responsabilitatea comunitii (DLRC). În centrul acestei abordri stau GAL-urile, parteneriate public – private între actori ai mai multor comune (autoriti publice locale, ageni economici, ONG-uri dintr-o microregiune) care identific nevoile de dezvoltare ale teritoriului lor, le grupeaz într-un mod coerent i formuleaz planuri de aciune pentru a le adresa – toate acestea sub forma unor strategii de dezvoltare local (SDL-uri).
Aceast posibilitate de a aciona conform realitilor concrete de la nivel local, rezultate în urma consultrii localitii reprezint un avantaj major fa de alte abordri de finanare, în special în ceea ce privete incluziunea socio-economic a persoanelor dezavantajate. Srcia are un caracter profund localizat, nevoile comunitilor afectate i ale populaiei fiind diverse, iar prin intervenii la nivel local, grupurile dezavantajate pot beneficia de programe gândite special pentru ele.
Prin strategia lor de dezvoltare local, GAL-urile pot optimiza utilizarea fondurilor în favoarea reducerii srciei i incluziunii socio-economic a grupurilor vulnerabile, ceea ce i-au i propus printre prioriti în actuala perioad de programare.
3
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în România
Concret, pentru a optimiza utilizarea fondurilor i a da “via” msurilor incluse în SDL-uri, GAL- urile trebuie s combine fondurile de pe axa Leader din PNDR cu cele din Programului Operaional Capital Uman (POCU). Aceste fonduri de pe axa LEADER din PNDR pot acoperi din proiectele pe social / grupuri vulnerabile doar partea de infrastructur ”hard” – construcii sau renovri de cldiri, pe când toate celelalte cheltuieli ”soft” – salariile celor care presteaz servicii sociale, cheltuielile de funcionare a centrelor comunitare etc. ar urma s fie acoperite fie prin surse proprii (ceea ce este foarte greu), fie prin accesarea Programului Operaional Capital Uman (POCU), msura 5.2 ”Implementarea strategiilor de dezvoltare local în comunitile marginalizate din zona rural i/sau în orae cu o populaie de pân la 20.000 locuitori”, gândit a fi complementar msurii de pe GAL.
Acest raport se bazeaz pe o serie de cercetri care i-au propus s analizeze (1) în primul rând dac i cum actualele fonduri pentru dezvoltare rural i-au propus promovarea incluziunii sociale i reducerea srciei în rândul grupurilor vulnerabile, apoi (2) în ce msur aceste obiective sunt în curs de a fi atinse dup ce s-a scurs aproape jumtate din perioada de programare, pentru ca în final (3) s pun în prim plan povetile, nevoile i propunerile actorilor implicai i s formuleze recomandri – atât pe partea de coninut al msurilor, cât i pe arhitectura fondurilor i mecanismele de implementare.
Concluziile nu sunt îns dintre cele mai pozitive: în timp ce la nivelul macro al programrii LEADER au existat i exist toate inteniile bune - din cele 239 GAL-uri existente în momentul de fa, 130 au inclus în SDL-uri msuri de infrastructur social, iar 106 au msur pe social combinat cu aciuni adresate grupurilor minoritare (în cele mai multe romi) - peste 49 milioane de Euro în total -, la mijlocul perioadei de programare nimic din aceast sum nu a fost efectiv cheltuit conform planului.
Principala cauz o reprezint lipsa de coeren i corelare între PNDR i msura din Programul Operaional Capital Uman care ar trebui s operaionalizeze pe partea de servicii ceea ce se realizeaz prin fondurile de dezvoltare rural. Cu alte cuvinte infrastructura construit sau reabilitat prin PNDR, în lipsa ”animrii” susinute prin POCU, risc s rmân nefolosit.
CRPE a dorit s îneleag ce se afl în spatele statisticilor prezentate mai sus, dar mai ales cum se vd lucrurile ”de la firul ierbii”, din perspectiva oamenilor reali, povestea proiectelor care încearc s schimbe situaia celor marginalizai din satele României.
Raportul analizeaz elementele tehnice care descriu acest blocaj, problemele actorilor relevani – lipsa de capacitate organizaional, financiar i uneori de viziune a ONG-urilor care lucreaz cu grupuri vulnerabile - i propune explorarea unei viziuni alternative de arhitectur a fondurilor pentru dezvoltare local integrat post -2020.
4
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în România
Astfel, abordarea integrat prin aciuni de dezvoltare local plasate sub responsabilitatea comunitii (CLLD) a nevoilor specifice romilor i ale altor grupuri vulnerabile i afectate de srcie din mediul rural trebuie s fie meninut i îmbuntit. Mai mult, pentru urmtoarea perioad de programare a fondurilor europene, ar trebui explorat posibilitatea finanrii multi-fond. Exist numeroase exemple europene de succes de parteneriatele CLLD de dezvoltare rural care gestioneaz programe importante de incluziune social, care primesc finanare atât din FEADER, cât i din FSE.
Aceast opiune de finanare pentru urmtoarea perioad de programare, dei poate fi un stimul important pentru actorii de la firul ierbii, trebuia s fie cuplat cu:
i) consolidarea capacitii organizaiilor societii civile – cu un focus special pe cele care furnizeaz servicii sociale, specializate pe educaie i facilitarea accesului grupurilor vulnerabile i a romilor în special pe piaa muncii.
Este cunoscut sub-dezvoltarea sectorului asociativ i a societii civile în mediul rural, mai cu seam a ONG-urilor specializate în servicii sociale i în sprijinirea grupurilor vulnerabile. Acestea sunt puine din punct de vedere numeric (conform radiografiei sectorului non-guvernamental realizat de Fundaia pentru Dezvoltarea Societii Civile în 2017, la nivelul anului 2015, doar 25% dintre ONG-uri erau înregistrate în mediul rural), se confrunt deseori cu lipsa personalului specializat, lipsa dotrilor i a cunotinelor tehnice de management de proiect. Accesul organizaiilor locale roma sau altor grupuri vulnerabile la cursuri dedicate accesrii fondurilor europene este deficitar, iar în lipsa unor msuri dedicate care s vizeze în mod direct aceast nevoie (chiar la nivelul GAL-ului sau ONG-urilor din regiune), situaia va continua.
ii) îmbuntirea perspectivei financiare a capacitii acestor entiti de a accesa fonduri
Organizaiile locale se afl deseori în imposibilitatea de a cofinana proiectele la care aplic. Actualul sistem de rambursare a cheltuielilor de pe proiecte este deseori o piedic pentru implementarea acestora de ctre organizaiile mici, care îi împiedic de multe ori s aplice pentru proiecte dei cunosc nevoile reale ale comunitii i soluiile pe care le pot adapta/implementa.
iii) Îmbuntirea politicilor publice de susinere / stimulare a integrrii grupurilor vulnerabile din rural pe piaa muncii
Sunt necesare politici publice care s favorizeze angajarea persoanelor din grupurile vulnerabile, dat fiind reticena angajatorilor de a angaja astfel de persoane – din cauza unor atitudini discriminatorii
5
Incluziunea romilor din mediul rural: dimensiunea social a fondurilor europene pentru dezvoltare rural 2014-2020 în România
uneori, alteori din motive obiective (ex. persoanele care se afl perioade lungi de timp în situaii materiale precare tind s nu fie stabile, s nu pstreze un loc de munc timp mediu/îndelungat.)