I

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a

ÎNCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

DOMENIU: ELECTROMECANIC

NIVEL:2

CALIFICARE: ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE

DOMENIUL ELECTROMECANIC 1

MECI–CNDIPT / UIP

I

Martie 2009

AUTORI

Ing. CARMEN-MIHAELA VETROV – profesor , Colegiul Tehnic „TRAIAN”, GalaţiIng. CRINA-VIOLETA DRĂGAN – profesor , Colegiul Tehnic „TRAIAN”, Galaţi

DOMENIUL ELECTROMECANIC 2

I

Nr.crt. Titlul capitolului Pagina

1 Competenţe 42 Informaţii despre specificul agenţilor economoci 7

3 Modalitatea de organizare a practicii 9

4 Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii

25

5 Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii

26

6 Organizarea evaluării 557 Anexe 56

8 Bibliografia 65

DOMENIUL ELECTROMECANIC 3

CUPRINS

I

1.1 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ PENTRU ABILITĂŢI CHEIE

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea

obiectivelor

Îşi asumă rolurile care-i revin în echipă

Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

COMPETENŢE VIZATE

COMPETENŢA 1: Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Obiective informaţionale, organizatorice şi acţionale

Sarcini profesionale şi sociale

Resurse informaţionale, materiale şi umane

COMPETENŢA 2: Îşi asumă rolurile care-i revin în echipă

Rolurile în cadrul unei echipe:

Poziţia individuală:inclus, exclus , subordonat ,coordonator, iniţiator,

raportor

Atitudini :sprijin,implicare, interes, incurajare,motivare,solidarizare

Acţiuni :finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarcini în echipă,

DOMENIUL ELECTROMECANIC 4

1. COMPETENŢE

I

supravegherea finalizării unor operaţiuni, raportarea rezultatelor

COMPETENŢA 3: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini, grad de motivare,

interese

Explicaţii de sarcini, încadrare în timp, respectarea unui plan comun,

asigurarea echilibrului de sarcini în echipă, negocierea sarcinilor

Verificări ale calităţii sarcinilor, corecţii şi adaptări ale planului comun,

recunoaşterea meritelor

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la

locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

COMPETENŢE VIZATE

COMPETENŢA 1: Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la

locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

Instructaj periodic, echipament de protecţie

Însuşirea ,respectarea şi aplicarea normelor

Echipamente de protecţie specifice locului de muncă ( ecrane de protecţie,

cască, mască de gaz, şorţ, mănuşi)

COMPETENŢA 2: Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

Factori de risc: substanţe periculoase, viruşi,bacterii,curenţi de aer,

temperatură, umiditate, ventilaţie,zgomote, vibraţii, radiaţii

DOMENIUL ELECTROMECANIC 5

I

Remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie, respectarea

normelor de protecţie

1.2 COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE

ÎNCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor

industriale

Execută încercări caracteristice echipamentelor industriale

Înlătură defecţiunile apărute în cadrul încercărilor conform

standardelor respectand normele de protecţia muncii

COMPETENŢE VIZATECOMPETENŢA 1:Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor industriale

Pregătirea spaţiului de lucru pentru executarea lucrărilor mecanice si

electrice

Executarea lucrărilor de montaj a echipamentului industrial conform

schemelor

Executarea lucrărilor de conexiuni a echipamentelor industriale

Executarea lucrărilor de alimentare a echipamentului industrial

COMPETENŢA 2 :Execută încercări caracteristice echipamentelor industriale

Executarea montajului pentru incercarea echipamentului industrial conform

documentaţiei

Punerea in funcţiune a montajului

Măsurarea parametrilor caracteristici

COMPETENŢA 3 :Înlătură defecţiunile apărute în cadrul încercărilor conform standardelor respectand normele de protecţia muncii

Identificarea defecţiunilor apărute in cadrul incercărilor

DOMENIUL ELECTROMECANIC 6

I

Identificarea cauzelor ce au produs defectul

Remedierea defectelor aparute in cadrul incercărilor

2.1 Obiectul activităţii agentului economic :

Realizarea de lucrări de montaj pentru aparate electrocasnice şi

instalaţiile frigorifice şi de ventilarea aerului;

Realizarea de lucrări pregătitoare şi de remediere a defectelor la

piesele componente aparatelor electrocasnice;

Lucrări de întreţinere şi reglarea parametrilor de lucru la utilajele şi

instalaţiile frigorofice;

Execută lucrări pregătitoare în vederea încercării echipamentelor

industriale;

Montarea echipamentelor industriale de ventilaţie, de climatizare, de

încălzire;

Montarea tablourilor electrice pentru acţionări –automatizări instalaţii şi

echipamente industriale, comerciale şi casnice .

2.2 Responsabilităţile agentului economic: Informarea elevilor cu privire la oportunităţilor de angajare după

finalizarea stagiului de pregătire practică;

Să repartizeze elevii pe maiştri şi muncitori instructori în funcţie de

specificul lucrărilor;

Să efectueze instructajul cu privire la riscurile, pericolele şi regulile de

protecţia muncii specifice locului de muncă unde elevii vor desfăşura

stagiul de pregătire practică;

Să asigure condiţii ergonomice de lucru şi echipament de protecţie

adecvat pe toată durata desfăşurării programului de lucru;

Să asigure accesul elevilor la locurile de muncă corespunzătoare

calificării profesionale;

DOMENIUL ELECTROMECANIC 7

2.INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

I

Să stabilească programul de lucru de comun acord cu unitatea

şcolară, astfel încât elevii să fie motivaţi, dacă se poate şi prin

recompense financiare;

Să asigure un climat de siguranţă pe perioada stagiului de pregătire

practică.

2.3 Responsabilităţile elevului: Să se încadreze în programul stabilit de societatea comercială;

Să respecte dispoziţiile interne ale societăţii;

Să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă conform

locului de efectuare a stagiului de pregătire practică;

Să poarte echipamentul de protecţie pe toată durata lucrului;

Să cunoască şi să respecte organigrama societăţii;

Să manifeste interes şi disciplină la locul de muncă .

3.Modaliatatea de organizare a practiciiStagiul de pregătire practică se desfăşoară la mai mulţi agenţi economici

interesaţi, elevii fiind repartizaţi în echipe de maxim 5 elevi. Monitorizarea

activităţii elevilor va fi realizată de către un tutore ( mentor), desemnat de

agentul economic.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 8

I

MODULUL VIII :

INCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR ELECTROMECANICE INDUSTRIALE

In cadrul modulului sunt vizate :

- unitatea de competenţă tehnică specializată : Incercările echipamentelor industriale,

- unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie : Lucrul in echipă, Igiena şi securitatea muncii .

DOMENIUL ELECTROMECANIC 9

3.MODALITĂŢI DE ORGANIZAREA PRACTICII

CAIETUL DE PRACTICĂ

LISTA DE LUCRĂRI PROPUSE

Unitatea de competenţă

Competenţa Lucrarea practică Condiţii de aplicabilitate, funcţie de particularităţile locului de muncă

Număr de ore alocat

Unde Ce Cum

Incercările

echipamentelo

r industriale

Execută lucrări

pregătitoare în

vederea încercării

echipamentelor

industriale : motoare electrice de acţionare, aparate electrice, reductoare, cuplaje electromagnetice, compresoare, ventilatoare, pompe

1.Pregătirea spaţiului de

lucru pentru executarea

lucrărilor mecanice : trasări,

găuriri, filetări.

2. Pregătirea spaţiului de

lucru pentru executarea

lucrărilor electrice.

3. Executarea lucrărilor de

montaj a echipamentului

industrial, conform

schemelor de lucru : fixare

pe postamente, interpunere

DOMENIUL ELECTROMECANIC 10

mecanică a echipamentului

de acţionare.

4. Executarea lucrărilor de

conexiune electrice şi

mecanice a echipamentelor

industriale.

5. Executarea lucrărilor de

alimentare - conexiune la reţea a echipamentului industrial.

Incercările

echipamentelo

r industriale

Execută incercări

caracteristice ale

echipamentelor

industriale: motoare electrice de acţionare, aparate electrice, reductoare, cuplaje electromagnetice, compresoare, ventilatoare, pompe

1.Executarea montajului

pentru incercarea

echipamentului industrial : măsurarea parametrilor , probe de mers în gol, probe de scurtcircuit.2.Punerea in funcţiune a

montajului.

3. Măsurarea parametrilor

caracteristici : tensiune

electrică, intensitate

DOMENIUL ELECTROMECANIC 11

electrică, putere, defazaj,

forţă, densitate.

Incercările

echipamentelo

r industriale

Înlătură defecţiunile

apărute în cadrul

încercărilor conform

standardelor

respectând normele

de protecţia muncii

1.Identificarea defecţiunilor

apărute în cadrul

încercărilor : probe de mers

în gol, probe de scurtcircuit.

2.Identificarea cauzelor

care au produs defecţiunile:

condiţii de alimentare,

greşeli de conexiune.

3.Remedierea defectelor

apărute în cadrul

încercărilor, determinate de

anomalii ale sistemului de

alimentare.

Lucrul în

echipă

Identifică sarcinile şi

resursele necesare

pentru atingerea

obiectivelor

1.Stabilirea obiectivelor

informaţionale,

organizatorice şi acţionale.

2. Stabilirea sarcinilor şi a

resurselor necesare.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 12

Lucrul în

echipă.

Îşi asumă rolurile

care îi revin în

echipă

1.Stabilirea rolului în

echipă.

2..Distribuirea sarcinilor în

echipă, funcţie de abilităţi

3.Finalizarea sarcinilor şi

raportarea rezultatelor.

Lucrul în

echipă.

Colaborează cu

membrii echipei

pentru îndeplinirea

sarcinilor

1.Respectarea planului de

muncă comun, incadrare în

timp, negocierea sarcinilor.

2.Verificarea calităţii

sarcinii,corecţii şi adaptări

ale planului comun,

recunoaşterea meritelor.

Igiena şi

securitatea

muncii

Aplică legislaţia şi

reglementările

privind securitatea şi

sănătatea la locul de

muncă, prevenirea şi

stingerea incendiilor

1.Efectuarea instructajului

de protecţie : general

introductiv şi periodic.

2.Respectarea şi aplicarea

normelor.

3. Utilizarea echipamentului

de protecţie specific

lucrărilor şi locului de

DOMENIUL ELECTROMECANIC 13

muncă.

Igiena şi

securitatea

muncii

Ia măsuri pentru

reducerea factorilor

de risc de la locul de

muncă

1.Identificarea factorilor de

risc , specifici lucrărilor şi

locului de muncă:

substanţe periculoase,

bacterii, vibraţii, zgomote,

radiaţii.

2. Respectarea şi aplicarea

normelor de securitate şi

sănătate la locul de muncă,

prevenirea şi stingerea

incendiilor.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 14

LUCRAREA 1 MONTAREA POMPEI IN INSTALAŢIE

Precizări din documentaţia tehnică de execuţie : traseul

conductelor şi dimensiunile acestora.

Indicaţii privind aşezarea pe fundaţie : în funcţie de destinaţiile impuse de

funcţionare ( verificarea stării de centrare).

Indicaţii privind centrarea agregatelor de pompare : corespondenţa dintre

turaţia de funcţionare a pompei cu turaţia nominală a motorului electric

( alinierea celor doi arbori), verificarea centrării.

Indicaţii privind poziţia şi racordarea conductelor :racordarea axelor

flanşelor cu şuruburi şi prin îmbinări filetate.

Indicaţii privind maşina de antrenare : antrenarea pompei cu motor

electric , determinat de natura curentului electric utilizat.

Distribuirea sarcinilor în echipă, funcţie de abilităţi Respectarea şi aplicarea normelor de securitate şi sănătate la locul de

muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

LUCRAREA 2 ASAMBLAREA CONDUCTELOR PRIN FILET

Destinaţie: Conductele asamblate prin filet

asigură transportul apei, aburului şi aerului comprimat.

Indicaţii tehnologice: Conductele asamblate prin filet , sunt filetate

la extremităţi pe o anumită porţiune, pentru a permite înşurubarea mufei,

prevăzută cu filet stânga –dreapta .

Conductele asamblate prin filet sunt confecţionate din oţel sau fontă maleabilă,

mai rar utilizându-se conductele din PVC, filetate la capete.

Asamblările filetate se realizează în principal între elementele consecutive ale

conductelor, sau prin intermediul pieselor de legătură ca : nipluri, mufe etc. Astfel, în

cazul serpentinelor de încălzire sau răcire, amplasate în interiorul rezervoarelor de

depozitare, se utilizează asamblarea cu filet a ţevilor cu ajutorul mufelor filetate.

Pentru îmbinarea ţevilor cu acelaşi diametru sau diametre diferite sau la

ramificarea, schimbarea direcţiei sau închiderea unui capăt al unei conducte , se

utilizează piese fasonate : reducţii de legătură, racorduri olandeze, coturi,teuri, cruci.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 15

Asamblarea pieselor fasonate cu celelalte elemente ale conductei

se realizează prin filet, sau cu flanşe.

Instalaţiile conductelor tehnologice , pentru gaze şi abur, utilizează

compensatoare, care se asamblează la conductă prin îmbinări cu flanşe sau sudate.

Etanşeitate Pentru a asigura o etanşeitate cât mai bună a imbinării filetate, se infăşoară filetul cu

un material fibros, ca de exemplu, fuior de in îmbibat cu miniu de plumb sau alb de

plumb frecat cu ulei fiert.

La transportul aburului şi al fluidelor mai calde se utilizează azbestul.

Rezemarea şi sprijinirea conductelor:Trasarea conductelor se stabileşte ţinând cont de :

- traseul cel mai scurt, utilizând un număr minim de piese fasonate,

- legarea în unghi drept a porţiunilor drepte la schimbarea direcţiei,

- protejarea cu manşon de trecere, la trecerea printr-un perete,

- amplasarea conductelor în locuri uşor accesibile,

Sistemul de susţinere a conductelor îl reprezintă reazemele libere sau fixe,

suporturile suspendate şi consolele de susţinere.

Montarea conductelor :Montarea conductelor cuprinde următoarele etape :

- trasarea axelor conductelor,

- montarea sistemelor de rezemare şi susţinere,

- amplasarea elementelor de conducte în locurile indicate în proiecte,

- asamblarea elementelor de conductă.

Securitatea muncii :Conductele care lucrează în atmosferă explozivă vor fi bine etanşate în zonele de

îmbinare.

Se execută legarea la pământ, pentru a se evita accidentele produse de

descărcările electrice din atmosferă.

La repararea conductelor se vor lua măsuri de precauţie, pentru a se evita

exploziile, obturând bine conducta chiar în cazul unei avarii mici.

LUCRAREA 3

DOMENIUL ELECTROMECANIC 16

INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNEA A MASINILOR SI APARATELOR ELECTRICE:INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A MASINILOR ELECTRICE ROTATIVEMOTOARE ASINCRONE TRIFAZATE DE JOASA TENSIUNE, CU ROTOR IN SCURTCIRCUIT, DE UZ GENERALPregătirea şi punerea în funcţiuneDezambalare

- Motoarele care nu se montează imediat după livrare , se păstrează în

ambalajul original, în locuri ferite de îngheţ, umezeală , vapori oxidanţi sau

substante corozive.

- Dezambalarea şi deconservarea se efectuează într-o încăpere curată, cu

temperatura mediului ambiant de cel puţin +15C şi umiditate relativă de

maxim 70%.

- Se examinează integritatea suprafeţelor de montaj în instalaţie:

- capul de arbore

- pragul flanşei (dacă e cazul)

- talpile şi găurile de prindere din ele(dacă e cazul)

Dacă aceste suprafeţe prezintă urme de rugină , se vor curăţa cu o

lavetă imbibată în diluant si se acoperă cu un strat subţire de unsoare

anticorozivă

Verificări preliminare înainte de montaj Se examinează următoarele:

Dacă arborele se roteşte uşor la o antrenare manuală

Integritatea acoperirilor de protecţie(vopsire, galvanice)

Valoarea rezistenţei de izolaţie; la o valoare mai mică de 20 MΩ , se va proceda la

uscarea motorului. Uscarea motorului se poate face:

o introducînd motorul într-un cuptor la o temperatura a aerului de

max. 80C

o supunîndu-l unui curent de aer cald, la o temperatura a aerului

de max. 80C

o prin alimentarea motorului funcţionînd în gol timp

îndelungat(dacă conditiile permit)

Uscarea se consideră satisfăcătoare în momentul în care valoarea rezistenţei

de izolaţie rămîne constantă , dar nu mai mică de 20MΩ.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 17

Verificarea stării de ungere a rulmenţilor se efectuează cu motorul funcţionînd

în gol; dacă se constată zgomote anormale la rulment sau încălziri locale , sau

tendinţa de blocare a acestora, atunci rulmenţii se inlocuiesc.

Pregatirea pentru montare1.Locul de montare trebuie să respecte următoarele:

o Accesul la cutia de borne să fie uşor

o Să nu fie stînjenită ventilatia motorului

o Să nu fie lîngă surse de căldură

o Să permită accesul pentru supraveghere şi întreţinere

2.înainte de montare motorul va fi suflat cu aer comprimat uscat pentru

îndepărtarea impurităţilor

3.Se verifică dacă datele plăcuţei indicatoare corespund acţionării:

o Putere

o Turaţie

o Tensiune si frecvenţă

o Conexiune

Cuplarea cu mecanismul acţionatFuncţie de specificul instalaţiei şi condiţiile de exploatare , transmisia cuplului

motor se poate face in mai multe moduri.

Transmisie prin cuplă elastică1.Este cel mai utilizat mod de cuplare, dar care necesită o centrare corectă a

semicuplelor.

2.Centrarea necorespunzătoare dă naştere la vibraţii, solicitarea rulmenţilor,

funcţionare zgomotoasă si de cele mai multe ori griparea rulmenţilor şi

arderea bobinajului.

Transmisie prin curea 1.Este admisă numai dacă sunt folosite curele la care nu apar sarcini

electrostatice. Montarea motorului se face pe glisiere pentru a se putea

realiza o întindere corectă a curelei şi care să permită corecţii.

2Intinderea prea mare a curelei duce la solicitarea mare a arborelui şi

rulmenţilor, iar la întinderea insuficientă a curelei, apare „bătaia” curelei şi nu

este posibilă transmisia cuplului motor.

Transmisia prin roţi dinţate

DOMENIUL ELECTROMECANIC 18

In acest caz arborele motorului trebuie să fie paralel cu arborele mecanismului de

antrenare, iar pinioanele să funcţioneze ireproşabil pentru evitarea solicitării

suplimentare şi uzurii premature a rulmenţilor.

Inainte de montarea cuplei, a şaibei de curea sau a pinionului de pe capătul de

arbore al motorului,acesta se va unge cu un strat subţire de unsoare pentru uşurarea

montării elementelor transmisiei

Elementele transmisiei se montează cu presa pînă în treapta imediat următoare

a axului

Legarea la reţeaua de alimentare electrică1.Dacă motoarele sunt prevăzute cu 6 borne, ele pot fi pornite fie prin conectare

directă la reţea , fie prin intermediul unui comutator stea – triunghi sau alt mod de

pornire care să limiteze curentul de pornire

2.Pornirea stea-triunghi se poate efectua numai dacă motorul are conexiunea de

lucru triunghi.

3.Racordarea conductoarelor de alimentare se face astfel:

se demontează capacul cutiei de borne cu o cheie pentru

şuruburi cu cap hexagonal

se demontează presorul cu o cheie fixă, se scoate inelul

de presare, peretele, garnitura de etanşare si mansonul.

se trec peste cablu mansonul, inelul de presare, garnitura

de etanşare si presorul.

se introduce cablul de alimentare în cutia de borne

se introduc în locaşul lor presorul, garnitura de etanşare,

inelul de presare şi mansonul.Prin strîngere, mansonul

presează asupra garniturii de cauciuc iar aceasta se

deformează şi apasă asupra cablului, asigurîndu-se

fixarea cablului la cutia de borne.

se racordează conductoarele de alimentare la bornele

motorului; pentru aceasta bornele sunt prevăzute cu

şaibe si piulite de stringere pentru strîngerea şurubului.

se racordează conductorul de protecţie la borna de

împămîntare prevăzută în cutia de borne, curăţind

suprafeţele de contact pînă la luciu metalic, după care

acestea se ung cu un strat de vaselină conductoare

DOMENIUL ELECTROMECANIC 19

stringere corecta a elementelor de conexiune electrica,

conf. cuplurilor indicate in tabelul de la pct.4.8.3.1

montarea corecta a tuturor elementelor de la intrarea de

cabluri precum si a capacului cutiei de borne, pentru a nu

fi periclitat gradul de protectie al motorului

se montează capacul cutiei de borne

Stringerea corecta a suruburilor de prindere a capacului

cutiei de borne, conf. cuplurilor indicate in tabel

montarea corecta a tuturor elementelor de la intrarea de

cabluri si stringerea presorului conf. cuplu indicat in

tabelul

Legarea la borna de împămîntare1.Se face cu un cablu multifilar cu rezistivitate mică, conf.normativelor de protecţie a

muncii, în locurile marcate cu semnul convenţional de punere la pămînt unde sunt

plasate bornele de împămintare.2.Se desface şi îndepărtează şurubul de împămîntare împreună cu şaibele , se

curăţă locul de contact pînă la luciu metalic, se unge cu o vaselină bună conductoare

(ex.vaselină cuprică), se pun la loc şuruburile şi se procedează la racordarea

conductorului de împămîntare

Verificarea montajului Inainte de conectarea motorului la reţea , se recomandă următoarelor verificări:

o Toate piesele de fixare ale motorului sunt strînse

o Cuplajul cu mecanismul ce trebuie acţionat este corect

o Toate şuruburile şi piuliţele care asigură contacte electrice

sunt strînse cu cupluri prestabilite si toate suruburile

care asigura stringerea corecta a pieselor componente, iar

legarea la pămînt corect făcută.

Demontarea motoruluiDemontarea cutiei de borne

o se demontează capacul cutiei de borne(1) asigurîndu-se astfel accesul

la şuruburile care fixează conductoarele de alimentare la placa de

borne.Pentru demontare se foloseşte o cheie pentru şuruburi cu cap

hexagonal.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 20

o Se desface presorul(2) cu o cheie fixă şi se scoate cablul de

alimentare din cutia de borne.

o Se demontează cutia de borne(3)

Demontarea ventilatoruluio Se demontează capota ventilator, dupa ce in prealabil a fost demontat

ungatorul la maşinile dotate cu ungere in timpul funcţionării

o Se scoate inelul de siguranţă ventilator

o Se extrage cu un dispozitiv adecvat de depresare ventilatorul de pe

capătul de arbore şi pana ventilator.

Demontarea rotorului o Demontarea se face în ordinea arătată în

o Scuturile tracţiune şi ventilator se depreseaza din carcasă fie cu

ajutorul unor prese speciale cu tiranţi şi şurub central , fie manual.

Depresarea se face uşor , trăgîndu-se uniform de scut , evitîndu-se

astfel deteriorarea suprafeţelor de îmbinare sau griparea rulmenţilor.

Demontarea rulmenţilor cu bile Se extrag cu o presă cu ghiare din scuturi sau de pe arbore.

Montarea motorului Se face în ordine inversă demontării motorului

DOMENIUL ELECTROMECANIC 21

DOMENIUL ELECTROMECANIC

MOTOR ASINCRON TRIFAZAT DE JOASA TENSIUNE, CU ROTOR IN SCURTCIRCUIT, DE UZ GENERAL

22

ÎNCERCĂRILE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE1. COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE: EXECUTĂ LUCRĂRI

PREGĂTITOARE ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR

INDUSTRIALE

Pregatirea spatiului de lucru pentru executarea lucrarilor mecanice si electrice

Executarea lucrarilor de conexiuni a echipamentelor industriale

Executarea lucrarilor de alimentare a echipamentului industrial

Lucrări de pregătirea manevrelor pornire/ oprire, mersul în gol sau în sarcină.

2. COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI

CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Identificarea maşinilor şi aparatelor electrice de joasă tensiune;

Lucrări de măsurare a parametrilor în regimuri de lucru: mers în sarcină ,

mers în gol;

Executarea de probe şi încercări la maşini electrice,

Masurarea parametrilor caracteristici ,

Urmărirea semnelor de bună funcţionarea instalaţiei/ echipamentelor :pompe,

ventilatoare, compresoare, reductoare, cuplaje,

Realizează jurnalul de exploatare a echipamentelor de lucru .

3 COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE: ÎNLĂTURĂ

DEFECŢIUNILE APĂRUTE ÎN CADRUL ÎNCERCĂRILOR CONFORM

STANDARDELOR RESPECTAND NORMELE DE PROTECŢIA MUNCII

Detectarea defecţiunilor apărute in cadrul încercarilor;Identificarea cauzelor

ce au produs defectul ;Remedierea defectelor apărute in cadrul încercărilor .

Verificarea ungerii, a răcirii, a etanşeităţii echipamentelor tehnologice :

pompe, compresoare, reductoare, ventilatoare, cuplaje;

Respectarea Normelor de sănătate şi securitate a muncii.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

LUCRĂRI RECOMANDATE PENTRU PARCURGEREA PRACTICII

23

Elev:_____________________________________________________

Perioada: _________________________________________________Locaţie (Agent economic şi departament):______________________Modul:____________________________________________________Tema:_____________________________________________________Sarcina de lucru:____________________________________________

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

JURNAL DE PRACTICĂ

24

În vederea derulării în bune condiţii a activităţilor practice şi pentru a fi evitate

accidentele la locul de muncă şi apariţia bolilor profesionale este bine ca atât

elevul cât şi angajaţii să aibă în vedere respectarea următoarelor norme :

Se prevede ca după ce s-a executat o reparaţie să se monteze toate

dispozitivele de protecţie corespunzătoare;

Starea aparatelor defecte: de măsură, control, semnalizare, protecţie

automată trebuie marcată corespunzător pentru a nu da naştere la accidente;

Pentru bunul mers al instalaţiei personalul urmăreşte aparatele de măsură

şi control;

Materialele toxice să fie etichetare ,depozitate şi protejate în mod adecvat;

Izolarea faţă de instalaţie să se facă prin întrerupătoare cu strat durabil

izolator;

Existenţa echipamentului de protecţie (mănuşi, ochelari ) adecvat;

Este necesară protecţie prin punere la pământ a aparatelor electrice;

Să se cunoască normele de prim ajutor în caz de electrocutare;

Se interzice decongelarea conductelor în medii explozive. Se va face numai

cu apă caldă;

Se va evita răspândirea lubrifianţilor pe utilaje sau pardoseli;

La executarea operaţiilor de curăţare cu benzină,se va întrerupe curentul de

la reţeaua electrică;

Obligativitatea dotării cu materiale şi echipante PSI;

Evacuarea gazelor din atelier se va face printr-un sistem de ventilaţie.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

25

FIŞĂ DE DOCUMENTARE :FD1OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE

ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE ( LUCRĂRI

MECANICE)

Produsele din domeniul mecanic se obţin conform schemei de mai jos:

extracţie prelucrare prelucrare

asamblare

Fig. 1 Operaţii de lăcătuşerie

Semifabricatul este un produs cu un anumit grad de prelucrare ce poate fi prelucrat

în continuare în vederea obţinerii produsului finit.

Operaţiile de lăcătuşerie, sunt procedee de prelucrare mecanică realizate cu scule şi

dispozitive cu grad redus de mecanizare.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

Resurse naturale

Produs brut

semifabricat

Piesă finită

Asamblare

îndreptarea

curăţare

trasare

debitare

pilirepolizare

găurire

îndoire

filetare

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

26

Din această grupă fac parte :

1.OPERAŢII PREGĂTITOARE ( SCULE UTILIZATE):

CURĂŢARE: operaţia de îndepărtarea impurităţilor, oxizilor , grăsimilor de pe

suprafaţa materialelor. Se execută :

manual ( cu perii de sârmă , pânză abrazivă);

mecanic ( prin aşchiere, prin sablare- jet de nisip sub presiune);

termic (cu flacăra arzătorului de sudură);

chimic ( în băi cu soluţii acide);

hidraulic ( cu jet de apă sub presiune).

ÎNDREPTAREA: operaţie prin care

semifabricatele şi piesele sunt aduse la forma plană sau rectilinie ( ciocane,

placă de îndreptat, prese, nicovale)

TRASAREA operaţia de marcare a traseului ce urmează a

fi prelucrat şi de punctarea centrelor găurilor , în vederea găuririi materialului ( ac de

trasat, punctator, compase de trasat, şabloane, şubler de trasat).

2. OPERAŢII DE PRELUCRARE ( SCULE UTILIZATE): DEBITARE : operaţia de separare a unei bucăţi din material de forme şi dimensiuni bine

stabilite . Se execută :

mecanic : ferăstrău,dalta, freză, foarfeci, cleşti;

termic: cu flacără de gaze sau electric;

erodare: electroerodare sau hidroerodare

GĂURIRE: operaţia de realizare de alezaje ( găuri) într-un material executată cu

burghie de diferite diametre montate în axul maşinii de găurit(manuale sau mecanice) .

FILETAREA: operaţia de executare a filetelor interioare ( tarodul) sau

exterioare ( filiera).

PILIRE: operaţia de finisarea suprafeţelor prelucrate anterior printr-o altă

metodă ( pile).

POLIZARE: operaţia de finisarea suprafeţelor prelucrate anterior printr-o

altă metodă sau de ascuţirea sculelor tăioase ( pietre abrazive montate

în axul unui polizor).

3. OPERAŢII DE MODIFICARE A FORMEI FĂRĂ DETAŞARE DE MATERIAL: ÎNDOIREA operaţia de deformare plastică a semifabricatului , fără

DOMENIUL ELECTROMECANIC 27

îndepărtare de material. Se execută :

manual: prin lovire cu ciocanul pe nicovală, după un şablon;

mecanic: pe maşini de îndoit, prese.

FIŞA DE LUCRU : FL 1 EXECUTAREA PRODUSULUI „ SUPORT „COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE ÎN

VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE ( LUCRĂRI MACANICE)

COMPETENŢĂ PENTRU ABILITATE CHEIE :IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Se consideră un semifabricat sub forma unei foi de tablă de dimensiunile :

lungimea L=100mm,

lăţimea l=50mm.

Cerinţe :

a)Identificaţi şi ordonaţi

operaţiile tehnologice, din

tabelul de mai jos, in ordinea succesiunii logice, pentru obţinerea unei piese ca în

figura de mai sus;

Operaţii Tehnologice Succesiunea logică a operaţiilor

Pilire 1.

Polizare 2.

Debitare 3.

Trasare 4.

Indoire 5.

Găurire 6.

Marcarea centrelor găurilor

Îndreptarea tablei

DOMENIUL ELECTROMECANIC 28

b) Completaţi conform indicaţiilor din fişă, sculele, dispozitivele,

verificatoarele ,care se utilizează la realizarea piesei şi normele de securitate

muncii care trebuiesc respectate pe toată durata efectuării produsului.

Întreprinderea

FIŞĂ TEHNOLOGICĂNr. reper Fila nr.

Denumirea produsului SUPORT

Atelier Mate-

rial

Denumire piesă Placă de prindere OL37

STAS Calitate Secţiune U/M Buc. Necesar. Timp

Nr. Crt

Denumirea operaţiei( faza de lucru)

Scule Dispozitive

Verifi-catoare

Timp normatPreg. Prelucr

1

2

3

4

5

6

Norme de securitate şi sănătatea muncii

c) Realizaţi produsul, după fişa tehnologică corect completată.

Activitatea poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre lucrări pregătitoare ale

semifabricatelor în vederea prelucrării mecanice şi va fi realizată sub monitorizarea

tutorelui de practică. Evaluarea finală se va face pe baza fişei tehnologice corect

completate şi realizarea practică a lucrării.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 29

FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD2

MAŞINA ELECTRICĀ ASINCRONĀ

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI

CARACTERISTICE ALE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Definiţie: maşina asincronă este o maşină de curent alternativ care, la frecvenţa dată a

reţelei, funcţionează cu o turaţie variabilă cu sarcina. Poate funcţiona în regim de motor, în

regim de generator sau în regim de frână. În practică, cea mai largă utilizare o au motoarele

electrice ( anexa2).Părţile principale ale unei maşini asincrone sunt :

Statorul ;

Rotorul ;

Subansamblul portperii ( numai la maşinile cu inele);

Scuturile,lagărele, cutia cu borne;

Ventilatorul.

După modul de realizare a înfăşurării rotorice, există două tipuri principale de

maşini asincrone:

- maşini asincrone cu rotorul bobinat şi cu inele colectoare (pe scurt maşini

asincrone cu inele – figura 2);

fig. 2 Motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit

DOMENIUL ELECTROMECANIC

- maşini asincrone cu rotorul în scurtcircuit (sau cu rotorul în

colivie).

1- STATOR

2- ROTOR

3- SCUTURI

4- VENTILATOR INTERIOR

5- VENTILATOR EXTERIOR

6- CUTIE CU BORNE

30

Semne convenţionale pentru maşinile asincrone

a b c d

fig.3 Semne convenţionale pentru maşinile asincrone

fig. 4 Simbolizarea maşinilor asincrone

a – motorul asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit; b – motorul cu rotorul bobinat;

c – motor asincron monofazat; d – motor asincron monofazat cu fază auxiliară.

Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit se poate face:

- prin conectare directă la reţea;

- prin trecerea conexiunii statorice din stea în triunghi;

- prin reducerea tensiunii de alimentare;

Conectarea directă la reţea este utilizată frecvent acolo unde reţelele de

alimentare şi mecanismele antrenare permit acest lucru.

Curentul de pornire este de 4 – 7 ori mai mare decât curentul nominal deci

metoda este indicată pentru motoarele de puteri mici (la care şi curenţii nominali sunt

mici). Pentru pornirea motorului conectat direct la reţea se folosesc scheme de

pornire care includ aparate manuale sau contactoare.

fig. 5 Scheme de pornirea maşinii asincronea - pornirea directă cu ajutorul comutatorului manual b- pornirea directă cu ajutorul contactoarelor

DOMENIUL ELECTROMECANIC

F

Q

M3

M3

F

C C

b p

ba

C

31

FIŞĂ DE DOCUMENTARE:FD3SIMBOLIZAREA APARATELOR ELECTRICE

COMPETENŢA TEHNICĂ SPECIALIZATĂ:EXECUTĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE

ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Pentru întocmirea schemelor electrice, elementele componente sunt

reprezentate prin semne convenţionale standardizate.

În scopul descifrării schemelor electrice la montare, exploatarea şi întreţinerea

utilajelor, s-a adoptat simbolizarea literal-numerică unitară prin care se stabileşte un

sistem coerent şi flexibil de identificare a elementelor unei scheme.

Reperul de identificare este o codificare distinctă necesară regăsirii unui

element într-o schemă, diagramă sau echipament.

Reperul de identificare este format dintr-o combinaţie de litere şi cifre arabe

grupate în patru blocuri distincte.

Elementele din schemele electrice pot fi grupate în mai multe categorii şi

notate prin litere majuscule din alfabetul latin, litere care constituie codul categoriei.

Distincţia între elementele aceleiaşi categorii se face printr-un număr de ordine.

Standardul defineşte 23 de categorii în care pot fi grupate elementele

schemelor electrice şi, dintre acestea, cele mai importante sunt:

DOMENIUL ELECTROMECANIC

blocul 1 blocul 2 blocul 3 blocul 4

arată codul de marcare a bornei

arată categoria din care face parte, numărul de ordine în cadrul categoriei şi funcţia pe care o îndeplineşte aparatul în schemă

indică poziţia fizică a elementului în cadrul ansamblului sau subansamblului

oferă informaţii complete privind unitatea constructivă sau funcţională din care face parte aparatul

32

Nr. crt. Ansamble/subansamble funcţionale Litera Exemple

1 Dispozitive diverse E Dispozitive de iluminat, de încălzit

2 Dispozitive de protecţie F Siguranţe, relee de protecţie

3 Dispozitive de semnalizare H Lămpi de semnalizare, avertizoare

4 Contactoare şi relee (nu de protecţie) K Relee intermediare, de inducţie

5 Motoare M Motoare asincrone, sincrone etc.

6 Aparate de comutaţie mecanică pentru circuite electrice S Comutator, buton de

acţionare, limitator de cursă

DOMENIUL ELECTROMECANIC 33

FIŞA DE LUCRU : FL2 PORNIREA MOTORULUI ASINCRON COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE

ALE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

COMPETENŢĂ SOCIALĂ: LUCRUL ÎN ECHIPĂ

La motoarele asincrone , la pornire, trebuiesc asigurate următoarele condiţii:

cuplul de pornire să fie suficient de mare;

curentul de pornire să nu depăşeascăvaloarea admisibilă pentru reţeaua de

alimentare a motorului;

durata procesului să fie cât mai scurtă.

Cerinţe :pe baza condiţiilor specificate

a)Identificaţi care sunt factorii de care se ţine cont la alegerea variantei de pornire

b) Analizând schema de mai jos indicaţi modul în care se face pornirea motorului asincron şi

identificaţi elementele schemei prezentate ( anexa 4).

Denumire simbol rol funcţional

Figura 6 Schema de pornire a motorului asincron

c) Urmăriţi parametrii de funcţionare ai motorului asincron după pornire , prin

măsurare cu un multimetru :

Ip – curent de pornire;

In – curent nominal;

n – turaţia de regim;

Un – tensiune nominală.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 34

FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD3

TRANSFORMATORUL ELECTRIC

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI

CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Transformatorul electric este un aparat electromagnetic static, utilizat pentru

modificarea parametrilor energiei electromagnetice primite de la o reţea de curent

alternativ ( anexa2).

Parametrii care pot fi modificaţi sunt tensiunea,

intensitatea şi numărul de faze, păstrându-se constantă frecvenţa.

Transformatoarele sunt utilizate în practică în domeniul electromecanic

la asigurarea parametrilor normali de utilizare a echipamentelor: compresor,

motoare electrice, pompe, aparate de joasă tensiune, ventilatoare.

În funcţie de domeniul de utilizare transformatoarele se pot clasifica astfel :

transformatoare de putere, utilizate la transportul şi distribuţia energiei electrice;

autotransformatoare, utilizate pentru transformarea tensiunii în limite reduse,

pentru pornirea motoarelor de curent alternativ

etc.;

transformatoare de măsură, utilizate pentru conectarea indirectă a aparatelor

de măsură a tensiunilor şi curenţilor mari;

transformatoare de putere cu caracteristici speciale, cum sunt cele pentru

alimentarea cuptoarelor electrice, pentru

sudare electrică, pentru încercări etc.;

transformatoare de putere mică, cum sunt transformatoarele de siguranţă,

transformatoarele de izolare, de separare .

Clasificarea transformatoarelor electrice se mai poate face şi după numărul de

faze, în transformatoare monofazate şi transformatoare trifazate.

Indiferent de tipul de transformator, acesta poate fi răcit natural sau cu

ulei.Notarea capetelor înfăşurărilor se face cu majuscule pentru tensiunea mai mare

şi cu litere mici pentru tensiunea mai mică, utilizând litere de la începutul alfabetului

pentru începutul înfăşurărilor, respectiv de la sfârşitul alfabetului pentru sfârşitul

înfăşurărilor.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

35

Deci începuturile înfăşurărilor se notează, în ordine, cu A, B, C, sau a, b, c, iar

sfârşiturile se notează cu X, Y, Z, sau x, y, z (fig. 1).

Punctul neutru al înfăşurărilor transformatoarelor trifazate, dacă este scos la cutia

de borne, se notează cu N sau n.

Caracteristic transformatoarelor este raportul de transformare KT:

K T= ; KT = ; iar

; ,

I1 , I2 – intensitatea curentului din primar, respectiv din secundar

U1, U2 – tensiunea din primar, respectiv din secundar;

N1, N2 – numărul de spire din primar, respectiv din secundar;

Fig. 6

Notarea

capetelor înfăşurărilor transformatoarelor electrice.

Semne convenţionaleSemnele convenţionale pentru transformatoare sunt prezentate în figura 7:

a b c d

fig. 7 Semnele convenţionale pentru transformatoare a – transformator monofazat cu doua înfăşurări, b–transformator trifazat cu două înfăşurări,

c-transformator trifazat cu trei înfăşurări, d-autotransformator trifazat.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

36

FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD4

REGIMURI DE LUCRU PENTRU TRANSFORMATORCOMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE

ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

1. Regimul de mers în gol Se stabileşte atunci când secundarul rămâne deschis. În

această situaţie impedanţa din secundar este foarte mare, iar curentul

din secundar I2 =0.

Deoarece în secundar nu se transferă energie, întreaga energie absorbită de

primar de la reţea serveşte la crearea câmpului magnetic din miezul

transformatorului şi la acoperirea pierderilor prin efect Joule din primar.

Acest regim produce pierderi mari în fier ceea ce face ca miezul magnetic să

se încălzească puternic iar tensiunea la bornele înfăşurării secundare să crească

foarte mult devenind periculoasă pentru personal. Acest regim poate fi evitat prin:

montarea în secundar a aparatelor de măsură cu impedanţe mici, sau dacă

acestea lipsesc prin:

scurtcircuitarea bornelor înfăşurării secundare.

2.Regimul de mers în sarcinăÎn acest regim, ( figura 8)la bornele înfăşurării secundare se află conectată o

impedanţă Z de sarcină prin care va circula curentul secundar . Energia electrică

furnizată primarului de către reţeaua de alimentare este transmisă pe cale

electromagnetică secundarului.

Fig. 8 Schema

transformatorului la

mersul în sarcină

3.Funcţionarea în scurtcircuit

În acest regim , înfăşurarea secundară este scurtcircuitată, astfel că împedanţa

devine foarte mică, aproape nulă.Dacă s-ar alimenta primarul la tensiunea nominală,

DOMENIUL ELECTROMECANIC 37

curenţii prin cele 2 înfăşurări ar căpăta valori mari care ar duce la arderea

înfăşurărilor. De aceea , pentru a evita acest lucru se alimentează primarul de la o

sursă reglabilă de tensiune, treptat, până când curenţii din cele 2 înfăşurări ajung la

valori normale. Această tensiune se numeşte tensiune de scurtcircuit.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 38

FIŞĂ DE LUCRU : FL 3PROBA DE MERS ÎN GOL A UNUI TRANSFORMATOR MONOFAZAT

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE

ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

COMPETENŢE PENTRU ABILITĂŢI CHEIE:

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Se consideră Schema de lucru pentru proba de funcţionare în gol a transformatorului

monofazat :

Cerinţe:

a) Specificaţi în ce constă regimul de funcţionare în gol al

transformatorului;

b) Indicaţi elementele componente din montaj conform simbolurilor;

c) Realizaţi montajul pentru proba de mers în gol, alegând pentru

aparatele de măsurat domeniile corespunzătoare datelor nominale ale

transformatorului şi regimul studiat:

- pentru ampermetru A :0,1 I1n

- pentru voltmetrul V1 : 1,2 U1n

- pentru voltmetrul V2 : 1,2 U2n .

Observaţie

La realizarea montajului se respectă etapele de lucru indicate :

DOMENIUL ELECTROMECANIC 39

Se alimentează transformatorul de la sursa de tensiune variabilă. Pentru diverse

valori ale tensiunii primare (3…4 valori) se măsoară tensiunea secundară

corespunzătoare.

Se completează tabelele de mai jos cu valorile măsurate şi cu cele calculate:

Nr.

det.

U1

[V]

U2

[V]

KT

KT

1

2

DOMENIUL ELECTROMECANIC 40

FIŞĂ DE DOCUMENTARE : FD5

REGIMURI DE LUCRU LA MAŞINI ELECTRICE

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI CARACTERISTICE

ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Maşinile electrice sunt folosite pentru producerea energiei electrice, în care caz sunt denumite generatoare electrice.Pentru transformarea energiei electrice în energiei mecanică, în care caz sunt denumite motoare electrice. În regim de convertizor realizează modificarea parametrilor energiei electrice (tensiune, curent, frecvenţă etc.) prin intermediul energiei mecanice . În situaţia în care o maşină electrică primeşte simultan energie electrică şi energie mecanică şi le transformă în căldură, maşina funcţionează în regim de frână.

Fig.9 Conversia energiei cu ajutorul maşinilor electrice:Pm – putere mecanică; Pe – putere electrică; Pjf – pierderi electrice (efect Joule) şi prin

frecări.

Din punct de vedere funcţional, orice maşină electrică poate lucra fie în regim

de generator electric fie în regim de motor electric, fără vreo modificare constructivă,

deci maşinile electrice sunt reversibile.

Pornirea maşinilor electriceLa pornire o maşină electrică are în vedere reglarea curentului de pornire

astfel încât acesta să nu depăşească valorile admisibile. Metodele de pornire sunt

realizate:

direct, prin conectare la reţea:

indirect: cu comutator stea – triunghi,

cu rezistenţe înseriate în circuitul statoric,

cu bobine de reactanţă înseriate în circuitul statoric

cu autotransformator de pornire (reducerea tensiunii de alimentare).

Faptul că la acest tip de motoare sunt accesibile capetele înfăşurării trifazate

rotorice, are implicaţii asupra metodelor de pornire şi de reglare a vitezei. Astfel,

DOMENIUL ELECTROMECANIC

41

pentru pornire şi obţinerea unor turaţii variabile în regim de funcţionare normal, se

înseriază în circuitul rotoric un reostat trifazat.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 42

FIŞĂ DE LUCRU : FL 4

PORNIREA MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT PRIN CUPLARE DIRECTĂ LA REŢEA

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: ÎNLĂTURĂ DEFECŢIUNILE APĂRUTE ÎN

CADRUL ÎNCERCĂRILOR CONFORM STANDARDELOR RESPECTÂND NORMELE DE

SECURITATEA MUNCII

COMPETENŢE PENTRU ABILITĂŢI CHEIE:

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

1.Utilizând schema de mai jos ( figura 10),realizaţi practic circuitul de pornire al motorului

asincron cu rotorul în scurtcircuit, prin cuplare directă la reţea.

Fig.10 Schema de pornire a motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit

Indicaţii tehnologicea)Semnificaţia simbolurilor din schemă este

e1, e2, e3 siguranţe fuzibile Lfi 25/12 3 buc.

e5 siguranţă fuzibilă Lfi 25/10 1 buc.

1C contactor TCA 10 A/220V 1 buc.

e4 releu termic TSA 10A 1 buc.

bo buton de oprire 1 buc.

bp buton de pornire 1 buc.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

1

e 4

b p

b o1 C

1 C

1 C h

e 1 e 2 e 3

e 5

e 4

13

2 3 4

M

43

M motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit (P = 3kW)

şir de cleme, cordoane de legătură.

b)Realizarea montajului se face parcurgând următoarele faze tehnologice:

- alegerea aparatajului electric în funcţie de puterea motorului acţionat;

- verificarea funcţionării aparatajului electric;

- pozarea aparatajului electric;

- fixarea aparatajului electric;

- măsurarea lungimii conductoarelor;

- debitarea conductoarelor;

- dezizolarea conductoarelor la capete;

- îndreptare – îndoire – racord conductoare;

- realizarea ochiurilor;

- realizarea interconexiunilor;

- verificarea continuităţii circuitelor electrice.

2.Identificaţi posibilele defecţiuni ce pot apărea la motorul asincron (vezi anexa1).

3. Respectaţi normele de securitate şi sănătatea muncii, precum şi PSI.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 44

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE : FO 1

ÎNCERCAREA TRANSFORMATOARELOR PE STANDUL DE PROBE

COMPETENŢĂ TEHNICĂ GENERALĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI

CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Supuneţi atenţiei verificările pentru stabilirea defectelor şi probele de control după reparaţii care se pot executa pe standul de probe pentru transformatoare şi completaţi fişa de mai jos:

Verificări Rezultatul măsurării Posibilităţi de intervenţie1.Măsurarea rezistenţei ohmice, aferente înfăşurărilor în curent continuu;2. Măsurarea rezistenţei de izolaţie ale înfăşurăriloe faţă de masă şi între ele;3. Verificarea grupei de conexiuni şi a raportului de transformare ;4. Încercarea uleiului din cuvă şi din izolatoarele de trecere;5. Măsurarea rezistenţelor de izolaţie, a jugului , buloanelor, bolţurilor şi consolelor;6. Măsurarea rezistenţelor de izolaţie, a traductoarelor de temperatură, a nivelului , de presiune.7.Încercarea izolaţiei înfăşurărilor cu tensiune alternativă mărită;8. Încercări de mers în gol;9.Încercări de mers în scurtcircuit;

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________

DOMENIUL ELECTROMECANIC

FIŞE DE OBSERNAŢIE

45

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE: FO 2 ÎNCERCAREA MOTOARELOR ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV PE

STANDUL DE PROBE

COMPETENŢĂ TEHNICĂ GENERALĂ: : EXECUTĂ ÎNCERCĂRI

CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Probe Rezultatul măsurării Posibilităţi de intervenţie1.Măsurarea rezistenţei de izolaţie a bandajelor rotorice.2. Măsurarea rezistenţei de izolaţie ale înfăşurărilor .3. Încercarea izolaţiei înfăşurării rotorice cu tensiune alternativă mărită.4. Măsurarea rezistenţelor ohmice ale înfăşurărilor statorice şi rotorice.6. Măsurarea întrefierului dintre stator şi rotor.7.Încercarea izolaţiei înfăşurărilor statorice cu tensiune alternativă mărită.8. Încercări de mers în gol.

ObservaţieProbele standardizate pot fi însoţite şi de unelel probe intermediare, cum ar fi:

Măsurarea rezistenţei de izolaţie a infăşurărilor faţă de corpul maşinii şi între înfăşurări;

Măsurarea rezistenţei ohmice a fiecărei înfăşurări; Încercarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor faţă de masa maşinii şi

a izolaţiei între înfăşurări; Verificarea (determinarea) spirelor în scurtcircuit ( prin alimentare cu tensiune

redusă şi verificarea câmpului magnetic învârtitor); Determinarea începuturilor-sfârşiturilor( polarităţilor) înfăşurărilor.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________

DOMENIUL ELECTROMECANIC 46

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE : FO 3 IDENTIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE DIN

TABLOUL ELECTRIC DIN ATELIERULUI DE ASIGURARE SERVICE- ÎNTREŢINERE

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ : EXECUTĂ LUCRĂRI

PREGĂTITOARE ÎN VEDEREA ÎNCERCĂRII ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Aparatidentificat

Rolul în cadrul instalaţiei de alimentare

Simbol utilizat în schemele electrice

Posibile defecte ale aparatului

NOTĂPentru completarea corectă a tabelului consultaţi anexa 2

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________

DOMENIUL ELECTROMECANIC 47

STUDIU DE CAZ : SC1

COMPETENŢĂ CHEIE : IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII

Este prima zi de pregătire practică care se desfăşoară la agentul economic. Suntem un grup mixt de elevi, nerăbdători să vedem lucruri interesante la care vom participa efectiv. Am fost intâmpinaţi de tutorele de practică care :

ne-a prezentat specificul activităţilor din cadrul unităţii; ne-a repartizat la compartmentul responsabil de Protecţia şi Securitatea

muncii, unde am semnat instructajul general.Am fost echipaţi corespunzător cerinţelor unităţii pentru a intra la locurile de

muncă. În ultima clipă a ajuns o colegă, întârziată, care a semnat instructajul dar fără a participa la instruire.

Tot grupul am intrat sa vizităm locurile de muncă unde se desfăşurau diferite activităţi.

Ne-a captat atenţia o maşină de găurit în jurul căreia am urmărit activitatea muncitorului. Colega întârziată s-a apropiat prea mult de burghiul maşinii, astfel încât nici nu ne-am dat seama când părul i s-a înfăşurat pe burghiu. Fără vigilenţa muncitorului, atent atât la maşină cât şi la noi, colega noastră ar fi rămas fără păr.

ESTE BINE SĂ:1.CUNOAŞTEM ŞI SĂ RESPECTĂM SEMNELE DE AVERTIZARE DIN

UNITATE?

2. INTRĂM ECHIPAŢI CORESPUNZĂTOR LOCULUI DE MUNCĂ?

3. CUNOAŞTEM SPECIFICUL FUNCŢIONĂRII FIECĂRUI UTILAJ/ MAŞINĂ/

INSTALAŢIE?

ÎN ANEXA 3 SUNT CÂTEVA SEMNE DE AVERTIZATE, DE PROTECŢIA MUNCII., IAR ÎN ANEXA 5 SUNT CÂTEVA NORME DE PROTECŢIA MUNCII .

RECUNOAŞTEŢI SEMNIFICAŢIA SEMNELOR DIN ANEXA 3?DACĂ NU, INFORMEAZĂ-TE!

DOMENIUL ELECTROMECANIC

STUDII DE CAZ

48

STUDIU DE CAZ :SC2

MĂSURAREA REZISZENŢEI ELECTRICE CU AJUTORUL AMPERMETRULUI ŞI A VOLTMETRULUI

COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ: EXECUTĂ ÎNCERCĂRI

CARACTERISTICE ECHIPAMENTELOR INDUSTRIALE

Cerinţe Elaborarea şi realizarea schemelor de măsurare amonte şi aval;

Precizarea caracteristicilor tehnice şi a rolului aparatelor de măsură din

schema de măsurare;

Respectarea normelor de protecţia muncii în timpul efectuării lucrării.

Nomenclatorul aparatelor TCC- sursă de curent continuu

MAVO-35 – instrument de măsurare universal

A – ampermetru

V- voltmetru

Rx – rezistenţă electrică necunoscută

Etape de lucru:1. realizarea montajelor amonte/aval,

2. măsurarea curenţilor respectiv a tensiunilor cu ampermetrul şi voltmetrul,

3. pentru fiecare montaj vor fi introduse corecţii după cum urmează:

a)- la montajul amonte , folosit pentru măsurarea rezistenţelor mari şi mijlocii se

va face corecţia :

Rx=Ux / Ix = ( U- UA) / I = U / I – rA , unde rA este rezistenţa ampermetrului,

b) -la montajul aval , folosit pentru măsurarea reziszenţelor mici se introduce

corecţia:

Rx=Ux / Ix = U / I- IV = U / ( I- U / rV) , unde rAV este rezistenţa voltmetrului.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 49

Tabel cu rezultateMetoda amonte

Nr.crt

U [V]

I[A]

R A

[]RX

[] R=U/I

Tabel cu rezultateMetoda aval

Nr.crt

U [V]

I[A]

R A

[]RX

[] R=U/I

CONCLUZIE Analizând rezultatele măsurărilor stabiliţi legătura cu parametrii nominali ai regimului anormal de funcţionare la maşinile electrice.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 50

TEMA:

INCERCAREA POMPELOR DUPĂ REPARARE

MOD DE LUCRU

- INDIVIDUAL

- ÎN ECHIPĂ

SURSE DE INFORMARE

surse reale: întreţinerea şi

funcţionarea pompelor

surse virtuale: soft educaţional,

internet

surse: mass-media

literatura tehnică de specialitate

DOMENIUL ELECTROMECANIC 51

Pentru realizarea acestui proiect aveţi nevoie de cunoştinţe teoretice privind: Descriere , funcţionare, montare : Elemente constructive , Principii de

funcţionare, Montare in instalaţie, Punere in funcţiune.

Semnale de defect si cauze probabile : Exploatarea şi intreţinerea pompei in instalaţie.

Probleme practice soluţionate : Situaţii practice intâlnite in reparare, montaj şi

incercare.

DOMENIUL ELECTROMECANIC

LA CE VĂ AJUTĂ RELIZAREA UNUI

MINIPROIECT?

Să rezolvaţi diferite problemeSă comunicaţi cu cei din jurSă negociaţi şi să să planificaţi Să lucraţi mai bine în echipăSa fiţi creativi şi reponsabiliSă accesaţi adrese web pentru informare

SA FIŢI MAI BUNI!

INFORMAŢII TEORETICE

ÎNTREŢINEREA ŞI

FUNCŢIONAREA POMPELOR

PLANULDE LUCRU

52

Redactarea ( număr de pagini şi anexe) Structura : pagina de titlu (antet, temă, calificare, candidat, coordonator) Cuprins :

o Argument ( sintetizează aspectele teoretice şi practice in relaţiile directe cu calificarea)

o Conţinutul propriu-zis : Scop;Obiective Descriere , funcţionare, montare (aparat, instalaţie) Semnale de defect si cauze probabile Probleme practice soluţionate Perspectiva personală in abordarea temei Utilitatea practică aplicativă a soluţiilor găsite

Măsuri de sănătatea şi securitatea muncii , PSI şi protecţia mediului Bibliografie Anexe ( desene, schiţe, fotografii )

PLANIFICĂ ® ANALIZEAZĂ ® ACŢIONEAZĂ

Care este sarcina grupului? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)

Ce trebuie făcut? Alegerea materialelor, echipamentelor, instrumentelor

Ce vei face tu?

SUNT ÎNTREBĂRI LA CARE TREBUIE SĂ RĂSPUNZI !

Observarea = metoda nemijlocită de explorare a realităţii

DOMENIUL ELECTROMECANIC

EVALUAREA PRIN PROIECTE SAU MINIPROIECTE

53

Elevii sunt notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi pentru

produsul realizat.

Activitatea elevilor este evaluată pe cinci dimensiuni :

1. operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invaţare;

2. competenţele tehnice ;

3. calitatea muncii ( inovaţia, imaginaţia, judecata , tehnica şi execuţia);

4. reflecţia ( atingerea obiectivelor propuse, evaluarea progresului făcut,

efectuarea rectificărilor necesare, utilizarea bibliografiei);

5. produsul proiectului ( punerea in evidenţă a achiziţiilor in domeniul pregătirii).

Evaluarea activităţii elevului, se bazează pe :

Abilităţi şi cunoştinţe - elevii sunt capabili să utilizeze informaţiile primite,

să respecte cerinţele impuse, să realizeze sarcinile de lucru , să reflecteze

asupra modului in care invaţă, să investigheze, să înveţe de la colegi ;

Deprinderi tehnice – elevii sunt capabili să opereze pe calculator pentru

vizualizarea materialelor video prezentate ;

Feedback-ul realizat de la elevi şi maistru ( tutore de practică).

Teme propuse pentru miniproiect

COMANDA, REGLAJUL ŞI CONTROLUL IN SISTEMELE ELECTROMECANICE

MONITORIZARE, TESTARE SI DIAGNOZĂ IN SISTEME ELECTROMECANICE

CUPLAJE ELECTROMAGNETICE – pentru modelarea fluxului de energie mecanică de la motorul electric la o maşină de lucru .

DOMENIUL ELECTROMECANIC

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII

54

Evaluarea finală va consta în :

1. portofoliul de practică ( fişe se lucru, caietul de practică, fişe de observaţie,

studii de caz);

2. probe practice ( jurnal de practică);

3. realizarea şi susţinerea miniproiectului.

ANEXA 1: DEFECŢIUNI POSIBILE ALE MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

DOMENIUL ELECTROMECANIC

7. ANEXE

55

CAUZE; MOD DE REMEDIERE

Nr.crt.

DEFECŢIUNI CAUZE MOD DE REMEDIERE

O 1 2 3

1.

Motorul nu porneşte sau

porneşte foarte greu

-În stator nu circulă curent datorită fuzibilelor siguranţelor sau deconectării intreruptorului automat.

- Se vor înlocui siguranţele.

- Tensiunea de alimentare este insufucientă.

- Se va micşora sarcina motorului, iar dacă tensiunea scade foarte mult, se va opri motorul.

-Supraîncărcarea excesivă a motorului.

-Se va micşora sarcina de pornire.

-Lagărele motorului sunt gripate.

-Se vor înlocui lagărele, după ce a fost identificată cauza gripajului.

-Condensatorul la pornire este stăpuns.

-Se va înlocui condensatorul.

-Contacte , întreruptoare acoperite cu substanţe izolatoare.

- Se vor curăţa contactele întreruptoarelor şi releelor.

2.

Motorul se încălzeşte

-Tensiunea reţelei de alimentare este mai mare decât cea nominală, ceea ce conduce la încălzirea statorului.

-Se va micşora tensiunea;-Se va intensifica circulaţia aerului în motor cu ajutorul unui ventilator;-Se va înlocui motorul.

-Motorul este supraîncărcat sau ventilaţia nu se face normal.

-Se va verifica ventilatorul şi se vor curăţa canalele de aer , de praf şi scame ; se va micşora sarcina motorului.

-Tensiunea la bornele statorului este mai mică decât cea nominală, ca urmare motorul absoarbe un curent mai mare pentru a dezvolta sarcina nominală.

-Se va ridica tensiunea;-Se va micşora sarcina motorului, dacă este posibil, până când intensitatea ajunge la valoarea nominală.

-Bobinajul statorului este conectat în triunghi şi nu

- Se va face conexiunea corectă.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 56

Motorul se încălzeşte

în stea.-Întrefierul nu mai este uniform ca urmare a uzurii bucşelor, lagărelor, sau a îndoirii axului rotorului.

- Se verifică toleranţele dintre bucşe şi arbore şi eventual bucşele se vor înlocui;-Deformarea întrefierului se va corecta prin pilire;-Axul rotorului se va corecta prin strunjire sau slefuire.

- Între barele rotorului în scurtcircuit şi inelele de scurtcircuit este un contact slab cauzat de desprinderea unor borne de inelele de scurtcircuitare .

- se va depista locul rupturii şi se vor înlocui barele sparte ale rotorului.

- Curelele de transmisie prea întinse.

- Se vor slăbi curelele prin deplasarea motorului .

- Întrerupătorul de scoatere a înfăşurării de demaraj nu decuplează după atingerea vitezei de regim .

- Se va înlocui întrerupătorul defect .

3.

Motorul face zgomot

- Jocul dintre rotor şi lagăre este mare datorită uzurii avansate a acestora.

-Se vor schimba bucşele ( la motoarele cu lagăre de alunecare) sau rulmenţii ( la motoarele cu lagăre de rostogolire).

-Motorul este fixat sau aliniat necorespunzător; ventilatorul atinge carcasa.

-Se va elimina cauza, respectiv se va îndrepta carcasa motorului.

-Rotorul este deplasat spre lagăre ieşind parţial din câmpul magnetic.

-Se va fixa rotorul în poziţia corectă care să-i asigure coincidenţa axelor magnetice.

- Rotorul atinge într-o zonă statorul.

-Se vor controla lagărele şi se va verifica coaxialitatea rotor –stator.

-Statorul motoarelor asincrone trifazate este alimentat numai cu 2 faze.

-Se va înlocui fuzibilul siguranţei şi se vor curăţa contactele de pe a 3-a fază;-Se va regla corect releul termic.

-Fulia de pe axul motorului este deşurubată sau nefixată corespunzător.

-Se va fixa fulia de pa axul motorului asigurând-o impotriva desfacerilor ulterioare.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 57

ANEXA 2 TIPURI DE MAŞINI ELECTRICE

1. MAŞINI DE CURENT CONTINUU

2. MAŞINI ASINCRONE

3. TRANSFORMATOARE

DOMENIUL ELECTROMECANIC 58

4. APARATE DE JOASĂ TENSIUNE

Contactoare de joasă tensiune

ÎntreruptorContactor inversor de sens

Întreruptoare automate

Întreruptoare manuale

Relee statice monofazate

Contoare cu releu

DOMENIUL ELECTROMECANIC 59

ANEXA 3SEMNE DE AVERTIZARE DE PROTECŢIA MUNCII

DOMENIUL ELECTROMECANIC 60

ANEXA 4

SIMBOLURI PENTRU APARATE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Simbol Denumire Notaţii Simbol Denumire Notaţii

Întreruptor joasă tensiune (normal)

a

Contact normal

deschis (CND)c,d

Întreruptor joasă tensiune (automat)

a

Contact normal închis

(CNI)c, d

Separator a

Contact normal închis releu termic

e

Contactor electromagnetic

(bobina)c

Contact normal închis

cu temporizare la

închidere

dt

idemReleu

electromagnetic(bobina)

d

Contact normal închis

cu temporizare la

deschidere

dt

Releu termic e

Siguranţă

fuzibilăe

Releu de timp cu temporizare

la închidere

dt Siguranţă tip M.P.R.

e

Releu de timp cu temporizare la deschidere h

Buton de comandă

(CND)bp

Buton de comandă(CNI) bo

DOMENIUL ELECTROMECANIC 61

ANEXA 5

LISTA DE VERIFICARE A STRATEGIEI DE PROTECŢIE

UTILAJELE ŞI INSTALAŢIILE TEHNICE Se prevede ca după ce s-a executat o reparaţie să se monteze toate

dispozitivele de protecţie corespunzătoare;

Starea defectă a aparatelor de măsură, control, semnalizare, protecţie

automată,poate da naştere la accidente;

Procesul tehnologic se desfăşoară în aparate şi instalaţii închise. Personalul nu

poate urmări bunul mers al instalaţiei decât urmărind aparatele de măsură şi control;

Izolarea faţă de instalaţie prin întrerupătoare cu strat durabil izolator;

Purtarea echipamentului de protecţie (mănuşi, ochelari) individual;

Protecţie prin punere la pământ a aparatelor;

Evacuarea gazelor din atelier se va face printr-un sistem de ventilaţie;

Primul ajutor în caz de electrocutare;

La executarea operaţiilor de curăţare cu benzină,se va întrerupe curentul de la

reţeaua electrică.

MATERIALELE TOXICE Sunt zonele de depozitare protejate în mod

adecvat?

Sunt formulate, cunoscute şi testate procedeele de

control al pierderilor prin scurgere şi al evacuării?

Există instrucţiuni precise de etichetare?

MUNCA NU ESTE UN LOC UNDE VĂ PUTEŢI PURTA PROSTEŞTE SAU PUTEŢI FACE GLUME

GÂNDIŢI ÎNAINTE DE A ACŢIONA!

DOMENIUL ELECTROMECANIC 62

REZOLVAREA FIŞELOR DE LUCRU FIŞA DE LUCRU : FL 1

Întreprinderea

FIŞĂ TEHNOLOGICĂNr. reper Fila nr.

Denumirea produsului SUPORT

Atelier Mate-

rial

Denumire piesă Placă de prindere OL37

STAS Cali-tate

Secţiune U/M Buc. Necesar. Timp

Nr. Crt

Denumirea operaţiei( faza de lucru)

Scule Dispozitive Verifi-catoare

Timp normatPreg. Prelucr

1 Indreptare ciocan Placă de

îndreptat,

menghină

nivelă

2 Trasare Ac de

trasat

Trasatoare

paralele

şubler

3 Marcarea centrelor

găurilor

punctator Placă de bază şubler

4 Debitare Ferăstrău cu

acţionare

electrică

şubler

5 Găurire burghiu Maşină de

găurit

şubler

6 Pilirea marginilor pile polizor

Norme de securitate şi sănătate a muncii-Utilizarea echipamentului de protecţie:salopetă, mănuşi,ochelari;

-Verificarea echipamentului tehnologic înainte de începerea lucrului;

-Respectarea instrucţiunilor de utilizarea dispozitivelor;utilajelor

-Prezenţa materialelor necesare asigurării PSI

DOMENIUL ELECTROMECANIC 63

FIŞA DE LUCRU : FL 2a)

cuplul de pornire să fie suficient de mare;

curentul de pornire să nu depăşească valoarea admisibilă pentru reţeaua de

alimentare a motorului;

durata procesului să fie cât mai scurtă.

b)Prin conectarea directă la reţea care foloseşte scheme de pornire ce

includ aparate manuale sau contactoare.

1-siguranţă fuzibilă cu rol de protecţie înpotriva supracurenţilor ;

2-contactoare manuale , pentru închiderea circuitului electric;

3- relee termice cu rol de protecţie , fiind acţionate de o mărime termică, de regulă

temperatura;

4- motor electric asincron cu rotorul în scurtcircuit.

FIŞA DE LUCRU : FL 3a)

Regimul de mers în gol la transformator se stabileşte atunci când secundarul

rămâne deschis. În această situaţie impedanţa din secundar este foarte mare, iar

curentul din secundar I2 =0.

Deoarece în secundar nu se transferă energie, întreaga energie absorbită de

primar de la reţea serveşte la crearea câmpului magnetic din miezul

transformatorului şi la acoperirea pierderilor prin efect Joule din primar.

b)-sursă de curent alternativ;

- voltmetrele :V1 şi V2;

- amperpetrul, A;

- wattmetrul ,W

- transformator de tensiune.

DOMENIUL ELECTROMECANIC 64

1. ISAC, E.- MĂSURĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICE, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI , 1999

2. MAREŞ, F. şi DRUŢĂ, I. – MAŞINI ELECTRICE, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 2007

3. MAREŞ, F. şi POPA, I.- APARATE ELECTRICE, EDITURA PAX AURA MUNDI,

4. MIRA, N. Şi NEGUŞ. C.- INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1994

5. Mărginean V, - UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI LĂCĂTUŞ PENTRU CONSTRUCŢII MECANICE , ED DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI 1993

6. GANEA, N. – ALEGEREA, EXPLOATAREA, INTREŢINEREA ŞI REPARAREA POMPELOR, ED. TEHNICĂ, BUCUREŞTI, 1981

7. CIOC , I.– INSTALAŢII ELECTROMECANICE , ED. DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1981

8. HILOHI, S. – INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE, ED. DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1991

9. STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ , NIVEL 2, CALIFICAREA ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE, MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII,CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC ,UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 010801 ,2005

10.CURRICULUM , NIVEL 2, CALIFICAREA ELECTROMECANIC UTILAJE ŞI INSTALAŢII INDUSTRIALE, DOMENIUL DE PREGĂTIRE ELECTROMECANIC, MEC, CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC , PHARE TVET RO 0108.01 ŞI PHARE TVET RO 0108.03, 2005

www.whirlpool.ro

www.termo.ut.cluj.ro

www.inma.ro

www.instalatorul.ro

DOMENIUL ELECTROMECANIC

8. BIBLIOGRAFIE

65