Încercări mecanice distructive.ppt

7/17/2019 Încercări mecanice distructive.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/incercari-mecanice-distructiveppt 1/42

Încercări mecanice Încercări mecanice

distructivedistructive



De ce facem încercări mecanice ? Încercările mecanice se efectuează pentru determinarea caracteristicilor mecanice

ale materialelor de bază şi ale îmbinărilor sudate şi anume:

• caracteristici de rezistenţă (rezistenţa la rupere, limita de curgere, alungirea,gâtuirea, energia de rupere, duritatea, etc.).• caracteristici tenologice, de comportare a metalului în timpul unor procese

tenologice (ambutisarea, aplatizarea, răsfrângerea, etc.).

Când facem încercări mecanice? Încercările mecanice se impun în următoarele cazuri:

•la calificarea operatorilor sudori!•la calificarea procedurilor de sudare!

•la "erificarea prin sonda# a unor materiale sau îmbinări sudate în timpul fabricaţiei

pe probe martor sau simulate!•cu ocazia e$pertizelor de a"arii a diferitelor structuri, sau a e$pertizelor efectuate

pentru prelungirea duratei de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor,ecipamentelor, etc.



Încercări ale îmbinărilor cap la cap Încercări ale îmbinărilor cap la cap

%tât în cazul calificării sudorilor cât şi în cazul calificării %tât în cazul calificării sudorilor cât şi în cazul calificării

procedurilor de sudare, se efectuează probe sudate în condiţiileprocedurilor de sudare, se efectuează probe sudate în condiţiile

ddescrise de standardele &' *+, respecti" &' -&escrise de standardele &' *+, respecti" &' -&

/01/2. 3in aceste probe sudate se prele"ează epru"ete/01/2. 3in aceste probe sudate se prele"ează epru"etedestinate încercărilor mecanice. 4entru e$emplificare în figurile /5 2destinate încercărilor mecanice. 4entru e$emplificare în figurile /5 2

sunt prezentate planurile de prele"are a probelor şi epru"etelor lasunt prezentate planurile de prele"are a probelor şi epru"etelor la

calificarea tenologiilor de sudare cap la cap şi de colţ pentru table şicalificarea tenologiilor de sudare cap la cap şi de colţ pentru table şi

ţe"i.ţe"i.



6ig. /: 7ocalizarea epru"etelor pentru o sudură cap la cap la table



6ig. *: 7ocalizarea epru"etelor pentru o sudură cap la cap la ţe"i



6ig. 8: 7ocalizarea epru"etelor pentru o sudură în colţ la table



6ig. 2: 7ocalizarea epru"etelor pentru o sudură în colţ la ţe"i



//.. Încercarea la tracţiune a îmbinărilor Încercarea la tracţiune a îmbinărilorsudate cap la capsudate cap la cap

Încercarea la tracţiune transversalăÎncercarea la tracţiune transversală este reglementată deeste reglementată de&' +90:/99 şi se face în scopul determinării:&' +90:/99 şi se face în scopul determinării:

rezistenţei la rupere a îmbinării sudaterezistenţei la rupere a îmbinării sudate identificării imperfecţiunilor din secţiunea de rupereidentificării imperfecţiunilor din secţiunea de rupere amplasarea rupturii (la ni"elul materialului de bază, înamplasarea rupturii (la ni"elul materialului de bază, în

zona influenţată termic sau în metalul depus)zona influenţată termic sau în metalul depus)

4rele"area epru"etelor se poate face prin procedee4rele"area epru"etelor se poate face prin procedee

mecanice sau termice cu condiţia ca acestea să numecanice sau termice cu condiţia ca acestea să numodifice în nici un fel proprietăţile epru"etei.modifice în nici un fel proprietăţile epru"etei.

3imensiunile epru"etelor sunt prezentate în tabelul / şi3imensiunile epru"etelor sunt prezentate în tabelul / şifigura 0. &e utilizează toleranţele din &' /*;/:figura 0. &e utilizează toleranţele din &' /*;/:**.**.



<abelul /: 3imensiunile epru"etelor destinate încercării la<abelul /: 3imensiunile epru"etelor destinate încercării latracţiune trans"ersală, prele"ate din table sau ţe"i sudate captracţiune trans"ersală, prele"ate din table sau ţe"i sudate cap llaa

capcap

Denumire Simbol Dimensiuni

Lungimea totalăL

t conform tipului maşinii de încercare

Lungimea capătului de prindere b1 b+12

Lungimea porţiunii calibrate table

ţevi

b

b

12 pentru a<225 pentru a>2

6 pentru D<512 ptr! 5<D<16"#$25 pentru D>16"#$

Lungimea porţiunii calibrate1%2% Lc >L&+6

'a(a da racordare între porţiunea calibrată şi capătul de prinderer >25

1% pentru &udarea &ub pre&iune şi fa&cicul de energie )grupele de procedee 2# *# 51 şi 6 conform ,- 2*6$%. Lc/

2% pentru unele materiale metalice ) de e0emplu aluminiu# cupru şi aliaele lor% poate fi nece&ar ca Lc>L

&+1



6ig. 0: pru"ete pentru încercarea la tracţiune prele"ate din table şi ţe"i sudate



=aracteristici determinate (conform &' /*;/:**)=aracteristici determinate (conform &' /*;/:**):: • 'ezistenţa la rupere 'm a metalului depus se determină cu'ezistenţa la rupere 'm a metalului depus se determină cu

relaţia:relaţia:

unde 6ma$ reprezintă forţa ma$imă din timpul încercăriiunde 6ma$ reprezintă forţa ma$imă din timpul încercării • 7imita de curgere superioară (sau inferioară) 'e> (sau 'e7)7imita de curgere superioară (sau inferioară) 'e> (sau 'e7)

ssee

determină cu relaţia:determină cu relaţia:

,unde: 6e> respecti" 6e7,unde: 6e> respecti" 6e7

reprezintă forţareprezintă forţa ma$imă de la începutul curgerii aparente,ma$imă de la începutul curgerii aparente,

respecti" forţa minimărespecti" forţa minimă de la sfârşitul curgerii aparente ("ezide la sfârşitul curgerii aparente ("ezi

figurafigura 11))

ma0

S

F

Rm =

S

F R

eH

eH =

6ig. 1: 3efiniţiile limitelor de curgere pentru diferite tipuri de epru"ete



• 7imita de curgere con"enţională 'p se calculează cu relaţia:7imita de curgere con"enţională 'p se calculează cu relaţia:

unde forţa 6p rezultă din diagrama din figuraunde forţa 6p rezultă din diagrama din figura ..

7imita de curgere con"enţională se determină pe diagrama7imita de curgere con"enţională se determină pe diagrama

forţă?e$tensie trasând o dreaptă paralelă cu porţiunea rectilinie aforţă?e$tensie trasând o dreaptă paralelă cu porţiunea rectilinie acurbei, distanţată de aceasta cu o "aloare care corespundecurbei, distanţată de aceasta cu o "aloare care corespunde

procenta#ului neproporţional prescris, de e$, ,*@. 4unctul undeprocenta#ului neproporţional prescris, de e$, ,*@. 4unctul unde

această dreaptă intersectează curba reprezintă forţaaceastă dreaptă intersectează curba reprezintă forţa

corespunzătoare limitei de curgere con"enţional prescrise.corespunzătoare limitei de curgere con"enţional prescrise.

6ig. : 7imita de curgere con"enţională 'p

S

F R

p

p =



• %lungirea la rupere %0 se calculează cu relaţia: %0 %lungirea la rupere %0 se calculează cu relaţia: %0 [%][%] AA

undeunde 7 şi 7u reprezintă distanţa dintre repere înainte şi după7 şi 7u reprezintă distanţa dintre repere înainte şi după

încercare. încercare.

• Bâtuirea la rupere C se calculează cu relaţia: CBâtuirea la rupere C se calculează cu relaţia: C [%][%] AAunde &unde & şi &u reprezintă aria secţiunii epru"etei înainte şi dupăşi &u reprezintă aria secţiunii epru"etei înainte şi după

încercare. încercare.• $aminarea suprafeţelor de rupere$aminarea suprafeţelor de rupere

3upă ruperea epru"etei, se e$aminează suprafeţele de rupere şi3upă ruperea epru"etei, se e$aminează suprafeţele de rupere şi

se înregistrează e$istenţa oricăror imperfecţiuni care pot a"ease înregistrează e$istenţa oricăror imperfecţiuni care pot a"ea

influenţe negati"e, inclusi" tipul, dimensiunea şi tipul lor. 3acăinfluenţe negati"e, inclusi" tipul, dimensiunea şi tipul lor. 3acă

sunt detectaţi Doci de peşteE, aceştia trebuie să fie înregistraţi şisunt detectaţi Doci de peşteE, aceştia trebuie să fie înregistraţi şidoar regiunile lor centrale trebuie considerate ca defecte.doar regiunile lor centrale trebuie considerate ca defecte.

În final rezultatele obţinute se înregistrează într;un raport de În final rezultatele obţinute se înregistrează într;un raport de

încercare. încercare.

1

⋅

−

L

L Lu

1

⋅

−

S S S u



6ig.+: pru"ete plate încercate la ambiant

6ig.9: pru"ete cilindrice încercate la temperaturi înalte

6ig./: pru"etă cilindrică încercată la ambiant



6ig.// Faşină Gni"ersală tip C3 /?9 nr. +?0, clasa - de e$actitate



Fenomenul de fluajFenomenul de fluaj

6lua#ul reprezintă curgerea sau deformarea6lua#ul reprezintă curgerea sau deformarea plastică (H) în timp laplastică (H) în timp la

oo solicitare, respecti" lasolicitare, respecti" la temperatură constantă, I A constant, şitemperatură constantă, I A constant, şi<Aconstant, temperatura <, care pentru oţeluri<Aconstant, temperatura <, care pentru oţeluritrebuie să depăşască 2 J= .trebuie să depăşască 2 J= .

În fig./* se redă întreg graficul curbei caracteristice de flua# În fig./* se redă întreg graficul curbei caracteristice de flua#..

În perioada de început / are loc o micşorare a "itezei de flua# după o În perioada de început / are loc o micşorare a "itezei de flua# după ofuncţie parabolică.funcţie parabolică.

În perioada *, de ma$imă durată în timp, "iteza de flua# este absolut În perioada *, de ma$imă durată în timp, "iteza de flua# este absolutconstantă. Gltima perioadă 8, de e$tindere mai mică, descrisă de oconstantă. Gltima perioadă 8, de e$tindere mai mică, descrisă de o"ariaţie e$ponenţială a "itezei de flua#, este caracterizată de apariţia de"ariaţie e$ponenţială a "itezei de flua#, este caracterizată de apariţia de

aglomerări de goluri la limita cristalelor, de coagularea lor în microfisuriaglomerări de goluri la limita cristalelor, de coagularea lor în microfisurişi de propagarea lor ca macrofisuri până la rupere.şi de propagarea lor ca macrofisuri până la rupere.=racteristica de f =racteristica de f llua# este substanţial influenţată de "aloareaua# este substanţial influenţată de "aloareatemperaturii şi de cea a tensiunii aplicate în sensul că "iteza de flua# setemperaturii şi de cea a tensiunii aplicate în sensul că "iteza de flua# semăreşte odată cu mărirea temperaturii, respecti" a tensiunii demăreşte odată cu mărirea temperaturii, respecti" a tensiunii de

încercare şi in"ers. încercare şi in"ers.



6ig. /* =urba caracteristică de flua#



Încercarea se realizează în cuptoare care asigură menţinerea Încercarea se realizează în cuptoare care asigură menţinereatemperaturii pe durate mari în limitele ma$ime de K8=J dacătemperaturii pe durate mari în limitele ma$ime de K8=J dacătemperatura de încercare < L 1 =J respecti" detemperatura de încercare < L 1 =J respecti" deK2=J dacă temperatura de încercare 1 =J M < L + =J.K2=J dacă temperatura de încercare 1 =J M < L + =J.

<emperatura se măsoară cu a#utorul termocuplelor de contact de<emperatura se măsoară cu a#utorul termocuplelor de contact detip i N i =r sau 4t N 4t ', în câte trei puncte dispuse simetrictip i N i =r sau 4t N 4t ', în câte trei puncte dispuse simetricde;a lungul lungimii calibrate a epru"etei iar "ariaţia ma$imăde;a lungul lungimii calibrate a epru"etei iar "ariaţia ma$imăadmisă este de K0=J. pru"etele pot fi încercate indi"idual în cuptor admisă este de K0=J. pru"etele pot fi încercate indi"idual în cuptor sau în serie de câte două. Încercările se realizează la cel puţin patrusau în serie de câte două. Încercările se realizează la cel puţin patru

ni"ele de temperatură ptrecum şi precum la patru ni"ele de tensiune.ni"ele de temperatură ptrecum şi precum la patru ni"ele de tensiune.

<emperatura minimă de încercare se alege egală cu temperatura<emperatura minimă de încercare se alege egală cu temperaturaminimă a domeniului de funcţionare a produsului de referinţă, iar minimă a domeniului de funcţionare a produsului de referinţă, iar temperatura ma$imă de îmcercare se alege egală cu temperaturatemperatura ma$imă de îmcercare se alege egală cu temperaturama$imă de funcţionare aprodusului O8=J 3iferenţa dintre două treptema$imă de funcţionare aprodusului O8=J 3iferenţa dintre două treptesuccesi"e ale temperaturilor de încercare trebuie să fie de cel puţinsuccesi"e ale temperaturilor de încercare trebuie să fie de cel puţin*=J.*=J.<ensiunea de încercare se alege astfel incât încercarea să conducă la<ensiunea de încercare se alege astfel incât încercarea să conducă laruperea epru"etei după durate cuprinse între / şi / .ruperea epru"etei după durate cuprinse între / şi / .-nter"alul dintre două trepte succesi"e ale ni"elului tensiunilor de-nter"alul dintre două trepte succesi"e ale ni"elului tensiunilor de

încercare este de 0 ?mmP. încercare este de 0 ?mmP.



6ig. /8 Faşini de încercare la flua#

6ig. /0 7anţul de probe la flua#6ig. /2 Breutăţiile din interiorul maşinilor de flua#



Încercările la temperaturi ridicate, de flua# se Încercările la temperaturi ridicate, de flua# se efectuează subefectuează sub

tensiuni şi temperaturitensiuni şi temperaturi constante şi urmăresc determinarea laconstante şi urmăresc determinarea la

rupere la tracţiune după o durată de timprupere la tracţiune după o durată de timp prescrisă. &e au înprescrisă. &e au în

"edere de asemenea"edere de asemenea secţiunea de localizare a ruperii, precum şisecţiunea de localizare a ruperii, precum şiaspecte de diferenţiere macroscopică aaspecte de diferenţiere macroscopică a zonelor specifice dinzonelor specifice din

lungul epru"eteilungul epru"etei..



*.*. Încercarea la îndoire a Încercarea la îndoire a îmbinărilor sudate îmbinărilor sudate

Încercarea la îndoire a îmbinărilor sudate este reglementată de &' 9/:/99 şi se face în scopul determinării capacităţii de deformareplastică a îmbinării sudate pe baza: ungiului de îndoire, a alungirii la îndoire şi a tipului şi a dimensiunilor imperfecţiunilor obser"ate. Încercarea se poate face în mai multe "ariante, cele mai uzuale fiind:

• încercarea la îndoire trans"ersală frontală cu rădăcina comprimată şirădăcina întinsă ('QQ şi respecti" 6QQ)!• încercarea la îndoire trans"ersală laterală (&QQ) N se poate aplicaatunci când grosimea pereţilor este mai mare de /* mm!• încercarea la îndoire longitudinală cu rădăcina comprimată şi rădăcina întinsă N se poate utiliza în locul încercărilor la îndoire trans"ersală în

cazul îmbinărilor eterogene, când materialele de bază şi?sau materialulde adaos prezintă diferenţe semnificati"e între proprietăţile fizice şimecanice referitoare la îndoire!



6ig./1 3ispunerea epru"etelor la încercarea de îndoire:a) frontală! b) laterală! c) longitudinală



a N grosimea epru"etei (egală cu cea a materialului de bază dina N grosimea epru"etei (egală cu cea a materialului de bază din

apropierea sudurii, ma$im 8 mm. În cazul în care se încearcăapropierea sudurii, ma$im 8 mm. În cazul în care se încearcă

materiale cu grosimi mai mari se prele"ează mai multe epru"etemateriale cu grosimi mai mari se prele"ează mai multe epru"ete

pentru a acoperi toată grosimea îmbinării)pentru a acoperi toată grosimea îmbinării)!!

b N lăţimea epru"eteib N lăţimea epru"etei /. pentru table: din oţel: b ≥ /,0⋅ a (min. * mm) din aluminiu: b ≥ * ⋅ a (min. * mm)

*. pentru ţe"i: 3 ≤ 0 mm: b A t O,/⋅ 3 (min. + mm) 3 R 0 mm: b A t O 0 ⋅ 3 (min. + mm şi ma$. 2 mm)

unde: 3 este diametrul şi t grosimea peretelui ţe"ii

Obs.: 4entru 3 R *0 ⋅ t, se aplică relaţiile de la table.



Încercarea se efectuează cu a#utorul unui dispoziti" cu role ca

cel prezentat în figura /. &e respectă condiţia: d O *⋅a M l ≤ d O

8⋅a. Încercarea se efectuează cu a#utorul unui dispoziti" cu role

ca cel prezentat în figura /8. &e respectă condiţia: d O *⋅a M l ≤ d

O 8⋅a.

6ig. /: Fetoda de încercare la îndoire cu dorn



6ig./+ pru"etă supusă încercăriila îndoire

6ig. /9 pru"eta aşezată pe rolele de

spri#in ale dispoziti"ului este solicitată cua#utorul unui dorn şi îndoită.



8.8. Încercarea tenologică la rupere Încercarea tenologică la ruperea îmbinărilor în colţa îmbinărilor în colţ

Încercarea tenologică la rupere se foloseşte pentru "erificarea Încercarea tenologică la rupere se foloseşte pentru "erificareaorientati"e a calităţii sudurii, prin e$aminarea aspectului suprafeţei deorientati"e a calităţii sudurii, prin e$aminarea aspectului suprafeţei derupere. ste preferată datorită operati"ităţii şi simplităţii obţineriirupere. ste preferată datorită operati"ităţii şi simplităţii obţineriirezultatului, încercarea putându;se efectua în orice condiţii de şantier.rezultatului, încercarea putându;se efectua în orice condiţii de şantier.

Încercarea consta în desprinderea forţată a sudurii prin aplicarea de Încercarea consta în desprinderea forţată a sudurii prin aplicarea delo"ituri până la separarea completă a celor două părţi. 7o"iturile trebuielo"ituri până la separarea completă a celor două părţi. 7o"iturile trebuieastfel orientate încât momentul creat să fie ma$im la rădăcina cusăturii,astfel orientate încât momentul creat să fie ma$im la rădăcina cusăturii,iar ruperea să se aproprie de la rădăcină spre limita superioară aiar ruperea să se aproprie de la rădăcină spre limita superioară acusăturii.cusăturii.

În &' *+;/ sunt prezentate tipurile de epru"ete utilizate la În &' *+;/ sunt prezentate tipurile de epru"ete utilizate la

încercarea la rupere a îmbinărilor în colţ. încercarea la rupere a îmbinărilor în colţ. În cazul sudurii în colţ la table (figura În cazul sudurii în colţ la table (figura **), se prele"ează un număr par ), se prele"ează un număr par de epru"ete (de obicei 2 buc., egal repartizate pe lungimea dede epru"ete (de obicei 2 buc., egal repartizate pe lungimea dee$aminare: min. 2 mm). &udura poate fi crestată dacă este necesar.e$aminare: min. 2 mm). &udura poate fi crestată dacă este necesar.



6ig. *: 4regătirea şi încercarea la rupere a epru"etelor pentru sudura în colţ la table



În cazul sudurii în colţ la ţe"i (figura În cazul sudurii în colţ la ţe"i (figura */*/), proba se încearcă pe toată), proba se încearcă pe toată

lungimea sa prin tăierea în cel puţin 2 epru"ete egal repartizate pelungimea sa prin tăierea în cel puţin 2 epru"ete egal repartizate pe

circumferinţa ţe"ii. 3acă este necesar, pentru a fa"oriza ruperea încircumferinţa ţe"ii. 3acă este necesar, pentru a fa"oriza ruperea în

metalul depus, se crestează marginile sudurii la o adâncime demetalul depus, se crestează marginile sudurii la o adâncime de

apro$imati" 0 mm.apro$imati" 0 mm.

6ig. */: 4regătirea şi încercarea la rupere a epru"etelor pentru sudura în colţ la table



8.8. Încercarea la înco"oiere prin şoc Încercarea la înco"oiere prin şoc

%precierea tenacităţii zonelor îmbinărilor sudate se face prin %precierea tenacităţii zonelor îmbinărilor sudate se face prin încercarea la înco"oiere prin şoc, a cărei metodă de încercare încercarea la înco"oiere prin şoc, a cărei metodă de încercareeste reglementată de &' /20 /:/998.‑este reglementată de &' /20 /:/998.‑

4oziţia epru"etei, orientarea crestăturii şi e$aminarea4oziţia epru"etei, orientarea crestăturii şi e$aminarea

epru"etelor rupte se efectuează conform &' +0:/99epru"etelor rupte se efectuează conform &' +0:/99..4rin încercarea la înco"oiere prin şoc se determină:4rin încercarea la înco"oiere prin şoc se determină: energia de rupere ST, SGenergia de rupere ST, SG [[UU]], respecti" energia specifică, respecti" energia specifică

de rupere sau rezilienţa S=T , S=Gde rupere sau rezilienţa S=T , S=G [[U?cm*U?cm*]]!!

cristalinitatea =rcristalinitatea =r [%][%] sau fibrozitatea 6bsau fibrozitatea 6b [%][%]!! e$pansiunea laterală 7e$pansiunea laterală 7 [[mmmm]]!! imperfecţiunile din secţiunea de rupereimperfecţiunile din secţiunea de rupere



Încercarea la înco"oiere prin şoc se efectuează cu a#utorul un Încercarea la înco"oiere prin şoc se efectuează cu a#utorul unuuiiciocan pendul. >otărâtoareciocan pendul. >otărâtoare pentru rezultatul încercării estepentru rezultatul încercării esteasigurarea coincidenţei între planul de oscilaţie a ciocanului şiasigurarea coincidenţei între planul de oscilaţie a ciocanului şi

planului secţiunii minime (a epru"etei), prin centrarea acesteiaplanului secţiunii minime (a epru"etei), prin centrarea acesteiala aşezarea pe reazeme cu a#utorul unui şablon. nergiala aşezarea pe reazeme cu a#utorul unui şablon. nergiapotenţială ma$imă a instalaţiei este de 8U. Încercările alepotenţială ma$imă a instalaţiei este de 8U. Încercările alecăror rezultate se plasează sub /@ din "aloarea energieicăror rezultate se plasează sub /@ din "aloarea energiei

potenţiale ma$ime, se recomandă a se e$ecuta cu ciocanul depotenţiale ma$ime, se recomandă a se e$ecuta cu ciocanul de/0U, pentru a se asigura şi în acest domeniu o suficientă/0U, pentru a se asigura şi în acest domeniu o suficientăprecizie de măsurare a energiei de rupere.precizie de măsurare a energiei de rupere.

Încercarea se poate efectua practic la orice temperatură. Încercarea se poate efectua practic la orice temperatură.<emperatura de încercare trebuie corelată cu temperatura la<emperatura de încercare trebuie corelată cu temperatura lacare se determină caracteristicile de răcire a materialelor decare se determină caracteristicile de răcire a materialelor debază şi de adaos. Fediile refrigerente pentru încărcările labază şi de adaos. Fediile refrigerente pentru încărcările latemperaturi #oase sunt formate dintr;un agent frigorific detemperaturi #oase sunt formate dintr;un agent frigorific detemperatură dată şi un licid de moderaretemperatură dată şi un licid de moderare..



6ig. **: &cematizarea încercărilor la înco"oiere prin şoc



pru"eta standardizată trebuie să aibă lungimea de 00mm şi opru"eta standardizată trebuie să aibă lungimea de 00mm şi o

secţiune pătrată, cu latura de /mmsecţiune pătrată, cu latura de /mm..

3eterminarea cristalinităţii se face conform &<%&3eterminarea cristalinităţii se face conform &<%&

/*1;0 cu relaţi/*1;0 cu relaţiaa::

3eterminarea cristalinităţii3eterminarea cristalinităţii 213241 ab

ba

S

S C

f f f

r =⋅=

&fAafbf aria cu aspect fragil (cristalin)



$pansiunea laterală se determină pe fiecare fragment de$pansiunea laterală se determină pe fiecare fragment de

epru"etă ruptă, prin măsurări perpendiculare pe a$a crestăturii.epru"etă ruptă, prin măsurări perpendiculare pe a$a crestăturii.

Talorile 7/, 5, 72 măsurate pe fiecare faţă laterală seTalorile 7/, 5, 72 măsurate pe fiecare faţă laterală se

însumează, "aloarea acestei sume cu o precizie de ,/ mm însumează, "aloarea acestei sume cu o precizie de ,/ mm

reprezintă e$pansiunea laterală a epru"eteireprezintă e$pansiunea laterală a epru"etei..

6ig *8.3eterminarea e$pansiunii laterale



6ig. *2 pru"ete supuse incercării la înco"oiere prin şoc

6ig. *0 =iocan pendul =arpV, tip 4&W 8 nr. 28?/?18, clasa - de e$actitate



4.4. Examinarea vizualăExaminarea vizuală

-ndustria construcţiilor sudate are un limba# special şi,-ndustria construcţiilor sudate are un limba# special şi,

ca orice limba#, este utilizat pentru comunicare. steca orice limba#, este utilizat pentru comunicare. steimportant ca toţi cei care sunt implicaţi în sudură săimportant ca toţi cei care sunt implicaţi în sudură să

cunoască acest limba# pentru a putea interpreta corectcunoască acest limba# pentru a putea interpreta corect

şi pentru a înţelege cerinţele specifice diferitelor şi pentru a înţelege cerinţele specifice diferitelor

lucrări.lucrări.4.14.1.. TerminologieTerminologie

În cele ce urmează în figurile / şi 8 se prezintă diferite În cele ce urmează în figurile / şi 8 se prezintă diferite

tipuri de rosturi utilizate la îmbinările sudate cap latipuri de rosturi utilizate la îmbinările sudate cap lacap, respecti" îmbinări în colţ, iar în figurile * şi 0,cap, respecti" îmbinări în colţ, iar în figurile * şi 0,

principalele elemente ale unei îmbinări sudate cap laprincipalele elemente ale unei îmbinări sudate cap la

cap, respecti" îmbinări în colţ.cap, respecti" îmbinări în colţ.



a) Îmbinări cap la cap:

'ost îngust =u rost

'ost în T 'ost în X T

'ost în Y 'ost în S

6igura *1 N <ipuri de rosturi la îmbinările sudate cap la cap



/ N &upraînălţarea sudurii* N 4unct de racordare asudurii8 N 7inia de topire2 N Cona influenţată termic(C-<)0 N Brosimea probei1 N 7ăţimea probei N 7ungimea probei

+ N 7ăţimea sudurii9 N 6orma suprafeţei sudurii/ N 4rofilul sudurii

6igura. * N lementele caracteristice ale unei îmbinări sudate cap la cap



b) Îmbinări în colţ b) Îmbinări în colţ ::

6igura *+ N <ipuri de îmbinări în colţ

În figura *9, sunt prezentate tipurile de pofile ale sudurilor în colţ:

4lan; (profil ideal ; standard)

4rofil con"e$

4rofil conca"

6i ura *9 N <i uri de rofile ale sudurilor în col



5.5. Inspecia operaiei de sudareInspecia operaiei de sudare Înainte de a efectua inspecţia propriu;zisă, este important ca Înainte de a efectua inspecţia propriu;zisă, este important cainspectorul să se informeze în legătură cu:inspectorul să se informeze în legătură cu: atura produsului inspectatatura produsului inspectat =e condiţii de operare "or fi prezente=e condiţii de operare "or fi prezente =e ni"el de calitate se impune sudurii=e ni"el de calitate se impune sudurii $istă o normă sau standard conform căreia se efectuează$istă o normă sau standard conform căreia se efectuează

inspecţiainspecţia &e "erifică:&e "erifică:a.a. Înainte de sudare Înainte de sudare

;; 3ocumente:3ocumente:• 4rocedura de sudare4rocedura de sudare• %utorizaţia sudorilor %utorizaţia sudorilor

• 3esene, sciţe de identificare a sudurilor 3esene, sciţe de identificare a sudurilor • 4rocedura de inspecţie4rocedura de inspecţie• 4rocedura de control 3<4rocedura de control 3<• 4rocedurile de << înainte şi după sudare4rocedurile de << înainte şi după sudare



;; Fateriale:Fateriale:• =onsumabile (dacă corespund cu specificaţia, dacă sunt=onsumabile (dacă corespund cu specificaţia, dacă sunt

depozitate corespunzător, dacă sunt marcaţi în "edereadepozitate corespunzător, dacă sunt marcaţi în "edereaidentificării şi dacă au certificate de calitate)identificării şi dacă au certificate de calitate)

• Fateriale de bază (dacă corespund cu specificaţia, dacă auFateriale de bază (dacă corespund cu specificaţia, dacă au

certificate de calitate şi dacă sunt marcate corespunzător încertificate de calitate şi dacă sunt marcate corespunzător în"ederea identificării)"ederea identificării);; peraţii premergătoare sudării:peraţii premergătoare sudării:

• alegerea corespunzătoare a modului de prelucrare a rostuluialegerea corespunzătoare a modului de prelucrare a rostului(mecanic sau prin tăiere termică)(mecanic sau prin tăiere termică)

• dimensiunile rostului (toleranţe)dimensiunile rostului (toleranţe)

• teşirea (table subţiri)teşirea (table subţiri)• complectarea de formulare (conform procedurii)complectarea de formulare (conform procedurii);; 4regătirea pentru sudare:4regătirea pentru sudare:

• alinierea pieselor de sudatalinierea pieselor de sudat• sudurile de prindere pro"izorie (sunt încorporate sau nu însudurile de prindere pro"izorie (sunt încorporate sau nu în

sudură)sudură)

• preîncălzirea (dacă este necesar)preîncălzirea (dacă este necesar);; cipamentul de sudare:cipamentul de sudare:

• este "erificat?calibrat (documente de "erificare ? mentenanţă)este "erificat?calibrat (documente de "erificare ? mentenanţă)• consumabilele sunt corespunzătoare (flu$, gaz, sârmă)consumabilele sunt corespunzătoare (flu$, gaz, sârmă)• e$istă sistem de recirculare a flu$ului (la sudare sub start de flu$e$istă sistem de recirculare a flu$ului (la sudare sub start de flu$

ÎÎ



!.!. În timpul sudării În timpul sudării;; 4arametrii de sudare4arametrii de sudare;; $istă W4& la locul unde se efectuează sudarea$istă W4& la locul unde se efectuează sudarea;; =urăţarea între treceri=urăţarea între treceri;; =alitatea între treceri=alitatea între treceri;; <emperatura între treceri<emperatura între treceri;; =ontrolul consumabilelor =ontrolul consumabilelor ;; Terificarea temperaturii de preîncălzireTerificarea temperaturii de preîncălzire

;; înregistrările legate de sudare (arta sudurilor) înregistrările legate de sudare (arta sudurilor)c.c. "upă sudare"upă sudare;; =ontrolul "izual al sudurii (înregistrări)=ontrolul "izual al sudurii (înregistrări);; =ontrol nedistructi" (procedură de control, calibrarea=ontrol nedistructi" (procedură de control, calibrareaecipamentului, înregistrări)ecipamentului, înregistrări)

;; << post;sudare ; dacă e cazul (în cuptor sau << local,<< post;sudare ; dacă e cazul (în cuptor sau << local,corespondenţa cu norma, înregistrarea parametrilor decorespondenţa cu norma, înregistrarea parametrilor de<< (temperatură, timp, poziţia termocuplelor)<< (temperatură, timp, poziţia termocuplelor)

;; Terificare finală (procedura de încercare la presiune, test deTerificare finală (procedura de încercare la presiune, test deetanşeitate, procedura de testare a funcţionalităţii,etanşeitate, procedura de testare a funcţionalităţii,control 3< finalcontrol 3< final

;; =urăţirea, "opsirea, conser"area şi ambalarea=urăţirea, "opsirea, conser"area şi ambalarea



;; 4acetul de documente finale:4acetul de documente finale:• W4&, W4%'W4&, W4%' (Welding 4rocedure &pecification,(Welding 4rocedure &pecification,

Welding 4rocedure %ppro"al 'ecord:Welding 4rocedure %ppro"al 'ecord: rezultatelerezultatele

controlului 3< şi a încercărilor distructi"e)controlului 3< şi a încercărilor distructi"e)• WZ (=alificarea sudorilor N Înregistrări ale testăriiWZ (=alificarea sudorilor N Înregistrări ale testăriisudorilor)sudorilor)

• =ertificate de calitate pentru consumabile=ertificate de calitate pentru consumabile• =ertificate de calitate pentru materialele=ertificate de calitate pentru materialele• 'aportul de inspecţie'aportul de inspecţie• 'apoartele de control 3< ? încercări distructi"e'apoartele de control 3< ? încercări distructi"e• Înregistrările parametrilor de << Înregistrările parametrilor de <<•

Înregistrările parametrilor de sudare Înregistrările parametrilor de sudare

• =ertificat de conformitate semnat de persoanele=ertificat de conformitate semnat de persoaneleautorizateautorizate

Documents

Încercări mecanice distructive.ppt