INCERCARIDE

LITERATERA BISERICEASCA

STUDIIDE

GEL. INTRE I'REOTI MAI 1\4IC FRATE

ICONOM 1LIE TEODORESCUParo h. al Bisericii Amza din Capita la, Aparator preotesc i Membrit in Consistoriul

Superior Bisericesc. Post Proloiereu i Membro in Consistorinl Spiritual.

ALBERT BAERBUCUREVI, STRADA NUMA-POMPILIU, No. 7

1 9 1 1 .

www.digibuc.ro

750I-47--L it'-/

INCERCARIDE

LITERATURA BISERICEASCA

www.digibuc.ro

CUPRINSUL ACESTEI CARTIMtg.

Prefata VII

PARTEASTUDII REFERITOARE LA STAREA SOCIALA BISERICEASCA.

Din luptele i biruintele Bisericei 1Morale crestind si moralitatea noastr 21Influenta literaturei asupra moralittei 42Ascultarea de stpnire 64Pacea i rdzboiul 83Ziaristica 103Femeia 124In teligenta femei 134Fenn Pin in cAznicie 157Mama 204Feminizmul si revendicarile sale 238Biserica si Statul . 266

PARTEA II-aSTUDII REFERITOARE LA CINUL PREOTESC.

Vocatiunea 290Preotul taina sfintei inipkptAsiri 302Iadl preotului din aceasti lume 317Pdcatul preotului 339fudecata preotului 357Biruintele mortei i infrangerea sa . 377Preotul i bolnavul 396Preotul i sracul 400Preotul i copilul 412Duhovnicul 1 pctoii 425

PARTEASTUD!! REFERITOARE LA STAREA PUR BISERICEASCA.

Buna Vestire 443Nasterea Domnului 446Tot la Nasterea Domnului 449Aritarea Domnului 453Ziva Pastelui 457Greselile strecurate i neobservate 460

www.digibuc.ro

PREFATADin cele ce am invatat in coalei qi mai ales

din cele ce am veizut qi cunoscut in viafei, am a-juns la convingerea, c neocuparea e prieInic is-pitei si pcatului.

Acestea pe de o parte avndu-le in vedere, iarpe de alta fiind peitruns de indatoririle ce avemnoi preotii in sfeinta noastrei misiune, de a ne-guttori talantul Incredinfat nod de Domnul, m'amindernnat a scrie aceste incerceiri de literaturd bi-sericeascei.

Parte din ele s'a publicat mai inteliu in revis-tele : Biserica Ortodoxd Romna", Amvonul"Viitdrul" si .,Calea Vietei", din cari le-am extrasrevdzdndu-le $i parte se publicd acum pentru pri-ma oarei.

Dacei vor fi primite bine de frafii mei in preo-fie pentru cari le dau la luminei, mei voiu bucu-ra mai mull de cum m'am bucurat atunci cndm'am indeletnicit a le scrie ca un mijloc impo-triva ispitei qi .ca o slabei dovadei, c omul ocu-pndu-se i lucrnd, poate qi singur, Ord indem-nul i incurajarea celor in I Tept, ca sei J olosea-sat semenilor sdi.

12 Decembrie 1910 Iconom Hie Teodorescu

www.digibuc.ro

PARTEA I-ASTUDII REFERITOARE LA STAREA SOCIALO-

BISERICEASCA

Din luptele i biruintele BisericeiPe aceastd piatrd, vot d Biserica mea si por-

(ile iadului nu o vor birui pe ea"1) a zis Domnulcnd a auzit credinta mrturisit de Sf. ApostolPetru, In numele tuturor celorlalti Sf. Apostoli,cd el este Hristos lui Dumnezeu celui

Pe aceast credintd a Sf. Apostoli s'a zidit Bise-rica Cre$tind $i cu aceastd credintd intrarmatd ease sustine $i birue$te pe tot impotrivitorul 'Ana'la sfr$itul veacurilor.

In bisericA se gAsesc rezumate viata lui Iisus $ia Sf. sale Maice, a sfintilor celor bine plcuti Dom-nului $i a marilor Dasai, cum $i a prepozitilor bi-serice$ti din cele trei trepte ale ierarhiei.

De orice viatd activa, cum a fost viata artatd acl,se afld legat un caracter, care st in cazul nostruin luptii.

Viata in adevr este o mi$care $i este $tiut cdorke miscare intlne$te in lume piedici, prin ur-

1) Mat. XVI. 18.

www.digibuc.ro

- 2 -mare vrajma$i, pe cari ea.trebue sa-i Invinga, denu va vol sa fie Invinsa.

Daca aruncam privirea asupra vietei de pe p-mnt a Domnului nostru lisus Hristos vedem In-data, ea el s'a gsit In fata a trei protivnici serio$i,protivnici cari $i azi se ridic i ameninta Biserica$i pe slujba$ii si.

Primul, care pare ca a avut inrurire asupra lui;In cele trei zile ale patimei $i mortei $ale, a fostputerea lumeascd. Al doilea protivnic, care se crezinjosit $i insultat de el, a fost cugetarea orne-neascii. $i In fine al treilea pe care l'a combtutIn adevar, ori unde l'a intlnit au fost patirnile.laid deci cari au fost $i cari sunt cei trei protiv-nici mai de seamai ai Bisericei $i ai preotiei.

Puterile omene$ti tot mai mult se Indrjesc $icu nenumarate nedreptati $i persecutii se pornescIn contra Bisericei $i a conductorilor ei ; cuge-tarea nu Inceteazd a sf$i sufletul su prin totfelul de rtaciri $i patimile asemenea II producstrigate disperate de primejdii dureroase prin scan-dalele $i neornduelile propiilor si fii.

Sa privim putin la acest atlet nemuritor, luptndIn mijlocul acestui mare amfiteatru care se nu-me$te lume.

Martori tristi $i poate descurajati, de altminte-rea noi In$ine victime ale loviturilor pe cari Bise-rica le prime$te astazi, ne-am Intrebat oare ce vaie$1 din aceste Incercri?

S fim cu luare aminte la Invtmintele trecutu-lui $i victoriile din cele 19 secole $i mai bine nevor face de sigur ca s cunoa$tem mai dinainte re-zultatul luptelor ce i se da sub ochii nostri $i Incari suntem amestecati.

*

Domnul $i Mntuitorul nostru lisus Hristos dupaInaltarea sa la cer, urmator fagaduelei date sfin-

www.digibuc.ro

3 --

tilor ski Apostoli si ucenici, le-a trimis pe Min-gitorul, Duhul adevrului, carele dela Tatl pur-cede, spre a-i Insufleti si Intri. Indat dup po-gorirea Duhului Sfnt asupra lor, Apostolii s'aurspndit in lume, propovduind Crestinismul.

Niste oameni simpli, necunoscuti, ei vorbesc po-porului si aduc in snul Crestinismului mii, seadun In Sinod la Ierusalim, In care se dispune/litre altele si primirea gintilor in snul Bisericiisi fac minuni, vindecnd bolnavi si inviind morti.Strbat continentele si convertesc popoarele nu-mai cu arma cuvntului primit dela Domnul si In-vttorul lumii si feriti de scutul cel tare al cre-dintei si de platosa de neptruns a dragostei si asfinteniei.

La Ierusalim, dup pra fariseilor si a saduchei-lor Sf. Apostoli Petru si loan full prinsi, arun-cati la inchisoare si amenintati cu moartea. Acumrostird ei cuvintele repetate adesea de atunci siIn cari st o mare parte din tria Bisericei : Tre-bue a ascultd de Dumnezeu mai mull dead de oa-meni, noi nu putem sd nu vorbim".1)

Ce erau acestia deci ca sh' vie ei sl atace lumeaveche si s forteze ca sh abdice chiar Roma, a-ceast forthreat de neluat, a crei stpnire se in-tindeh pe un spatiu ash de mare ?

Istoria din fericire st de fat si ne spune totadevrul din cele ce a insemnat In analele ei.

S'o ascultm deci cu luare aminte.Puterea lumeasc se desteapt si pentru prima

oar se gseste In prezenta Bisericei. i cnd tegndesti ce potrivit moment ! Puterea se numeaNeron ; iar Biserica prin ctivh necunoscuti che-mati de Domnul, se numi Apostoli. Puterea st-pneh dela Dacia png la Etiopia, dela Ocean pnla Eufrat. Biserica ocup ctevA subterane, sau cel

1) Fapt. Apost, V. 29.

www.digibuc.ro

- 4 -mult o camer $i aceasta imprumutatd. Neron pu-te s dispue dup voe de mai mult de 120 mi-lioane de oameni, Biserica nu er ascultat dectde vre-o ctiv discipoli, in mare parte femei $isclavi. Nu $tii ce trebue s crezi, cnd prive$ti lalupta aceasta nepotrivit $i totusi puterea a fostinvins.

Sfintii Apostoli Petru $i Pavel sunt legati im-preund i aruncati in inchisoarea dela poalele Ca-pitoliului, al cAruia pdmnt muiat de lacrimile a-ttor nenorociti se deschide $i face s isvorascdapd cu indestulare in care Sf. Apostoli, in lanturifiind, botezau multimea.

De acl sunt condu$i la munci grozave i apoi u-ci$i. Unul, Apostolul neamurilor, fdiat de sabie $i

Petru, rstignit cu capul in jos, din zme-renie pentru Domnul i Stdpnul sdu.

Discipolii Apostolilor sunt prini, pu$i in fiare,striviti de lovituri, un$i cu rd$in $i smoald $i a-prin$i ca torte spre a lumin grdinile publice. A-ceste lumini stranii $i infrico$ate, destinate pentrufunerarii, aceea ce Tacit nume$te o superstitieinfamd" ne aratd Biserica rsrind din leagnulsdu, tnrd, puternicA, neinvinsd, cum este inc,cum va fi deapururea. Da, Biserica este de nebiruit,pentruc ea aduce in lupt elemente de biruintnecunoscute pn atunci. Forta in adevr fusesepn atunci singurul mijloc de a birul. Bisericaarat lumii ins i Ii probeazA Ca.' de acum inainteslbiciunea va inlocul forta. Pn atunci stdp-nirea sufletelor er in mna celor mari, de acuminainte va fi In mna celor mici. Pnd atunci drep-tul se numise foarte adesea clul, de acum Ina-inte se va numi martiriul. Cldi $i martiri iat-i tre-cnd, unii orbitori de lumin, alii prnd puter-nici un minut, dar asvrliti Indatd in intunericimistigeroase.

Si ce devin ei cu totii ? CAutati pe Neron in pa-

www.digibuc.ro

- 5 --latul ski poleit $i in grklinile lui feerice ; autatipe sfintii Apostoli in inchisorile lor. PuterniculNeron n'a lsat din viata lui dect un nume carerezumA cruzimea, incestul, paricidul $i toate cri-mele ; iar neputincio$ii Apostoli prin predica $iintreaga lor activitate apostolicd, au asigurat teal-nicia Bisericei pand la finele veacurilor. La mor-mintele Sf. Apostoli alearg lumea de pretutin-denea, pe cnd spectrul lui Neron respinge $i in-spimnt pe curio$ii care' yin s." viziteze sfrd-mturile fostei sale locuinte.

Sf. Apostoli tresc inch' in Biseria, unde sunt ve-nerati $i onorati, pe cnd .Neron este, spre a ziceastfel, sacrificat in fiecare zi de blestemele gene-rale, ve$tejit $i dezonorat cnd inceared sh retrd-iascd in persoana vreunui tiran pironit de stlpulinfamiei de ctre istorie, care-I arat.' popoarelorca o amenintare $i stpnitorilor ca o lectie fulge-rAtoare. El a voit s' se inalte $i a czut $i inch' inabiz. Ca Neron reprezentnd puterea au mai fost$i altii : Comod, Septimiu Sever, Caracala, Helio-gabal, Sapor, Diocletian, Maxentiu, lulian Parava-tul, $i altii multi ca ace$tia, cari au folosit fortaspre a nimicl Biserica. TO ace$tia $i toti aceia caris'au purtat ca dnsii cu Biserica, sunt adevratiiall, care o isbesc in fatal frd nici o remuscare,intocmai ca mkelarul care love$te mielul timid sislab.

Asemenea lor au mai fost $i sunt toti aceia careo lovesc pe sub ascuns. Ace$tia inainte d'a o pl-mul i$i inmAnu$eaLA minele lor necurate, inaintede a-i mnj1 fata ei divin, i$i apleac genunchiica Evreii de altdatl

Ace$tia dup ce au vndut-o, vin s.' o srute in-tocmai ca Iuda trAdAtortil $i sa-iimprteascA haina ;iar cnd ea este pe cruce, ei se ru$ineaz.' a spunecA sunt trimisi de Providentd $i c fac voia luiDumnezeu.

www.digibuc.ro

_Cum a rezistat i cum a, biruit Biserica In luptacu to:4i puternicii i i`wlItorii ace$tia ?

WA intrebarea la care urmeazAl a rspunde in-datA. Biserica In luptA cu toti acqtia a fAcut in-tocmai ca Sf. Apostoli. A opus o slbiciune i asfrit prin o completA biruinti.

Inimicii se reped cu totii, ei se unesc, se armeazl1se grbesc cu atacul. Ajuni inaintea Bisericei, eise mir cA o gsesc nedprat. Stau la indoiall unmoment, dar in curnd pierznd pn i sentimen-tul laittei lor, ei o calcA sub picioare, o covrescde lovituri i vznd atta lipsA de apArare, se bu-curA de triumful lor.

Frumoas izband, in adevr, cAci ei atacA i bi-ruesc nu pe ori i eine, ci pe Ins4i mama lor, i GmamA, cnd copiii si denaturati o zdrobesc, nu.tie dect sli acopere fata i sA cadA in genunchLFrumoas biruint, dar numai de scurt durat..In acest interval de timp, spiritele slabe ovesc,inimile fricoase tremurg, numrul credincioilor semrete i strigAtul sinistru circul In multime s'aisprvit cu Biserica".

Se publicA sfritul Bisericii i pentru ce ?PentrucA forta brutalA a inscris In istorie o pa-

ginA mai mult ; pentrucA lcomia i ambitia s'a des-lAnfuit cu furie ; pentrucA Biserica a afirmat Ina_odat dreptul *i adevArul in lume ; pentrucA van-tul persecutiunii patrunse spre a curAtI poate sane-tuarul ; pentrucA mucenia s'a dat drept cununAl lao bund seamA de cretini. Dar aceasta numai sfqi-tul Bisericei nu arat. Din potrivA prin ele se des-coperA mai mult gloria Bisericei, biruinta sa, i omai nemuritoare strAlucire.

Inteadevr, spaima abiA s'a nAscut in sufletutcredincioilor, Indoelile abiA au ptruns In spiritulcelorlalti, abiA s'a observat zmerenia ei i ea si arat tuturor privirilor uimite, senin, plcut,radioas i reluandu-0 activitatea i drumul sAu.

www.digibuc.ro

- 7 -ca dupA o recreatie care i-a dat noi forte $i puterinecunoscute.

Ce-au devenit aceia care-i cntau pogribania ?Unde sunt cei cari credeau cA au ingropat-o pevecie ?

Unii au murit de mnia pe care le-o pricinuao inviere declaratA imposibilA. Altii adu$i la ade-vAr i dreptate de timpul care na$te gndiri se-rioase sau de intoarcerea soartei, care indepr-teazd si mai bine orice iluzii, au Intins o mnA bi-nevoitoare Bisericei. $i ea numai dect, ca o mamAbunA, prime$te i imbrAti$eazA pe tap. Uitnd totrAul, ea dA curs dragostei sale, aduce la o noudviatd pe cei desgustati i deceptionati si se a$eazAin pazA ca o santinelA la cApAtiul, la care se pu-sese la cale desnodarea celui din urmA act al uneivieti, care se gAsise la strmtoare in lume. Ea seapleacA cu iubire asupra celui desnAdAjduit i sd-rutndu-1 cu drag 11 satue$te pAstrA sufletulsi a rAmne in snul sAu, spre a dobndl rAsplatavietii de veci.

In aceastA atitudine a ei, ea se aratA chiar du$ma-nilor puternicA $i de neinvins. Dela prima persecu--tiune pornit in contra sa i pnA astAzi, specta-colul nu s'a schimbat i nici omul 'nici Dumnezeunu obosesc.

Omul ridica arma asupra Bisericei $i o jert-fe$te, Dumnezeu o nalf indatA la locul sAu deonoare. Crucificarea abia s'a terminat $i omul seretrage multumit dela locul sAu, cnd Biserica in-sngeratA incA, si-a si dezlegat mAinele $i picioa-rele, si-a $i luat crucea pe umerii sAi $i a$teptndpe om i zice surznd : MA recunosti ? Astfel trd-e$te ea prigonit i cu toate acestea rAspandit pre-tutindeni, cinstitA i iubitA in toate locurile. Ciu-datd soart negre$it, dar, totu$i fdrA egal ca va-loare si ca glorie.

DacA ar trAl lini$titA i iubitA de toti ea n'ar mai

www.digibuc.ro

- 8 -contrari Invtmintele false ale lumii acestia, ciar intinde atunci mna acestui mare inimic al luiHristos.

Misiunea ei din contri este sd-I combat, slupte Impotriva lui nencetat.

lath" pentru ce, pace nu se poate Inchei Intre a-ceste dou puteri, cari vor ocup arena luptei pnla judecata cea din urrn si iatd pentru ce Bisericaeste la tot momentul irezistibila fzboinic.

Inarmatd cu slbiciunea sa, ea si a yteapt inimiculcare de altminterea nu intarziaz. Este adesea do-bort de el Intocmai ca o gazeld apucat In de-sert de o fiar slbaticd. Sngele su Ins Ii do tinerete noti si strAlucitoare, iar vestmintele cei se zmulg, se Inlocuiesc Indat cu o podoab si maifrumoas.

Inimicul Inspimntat de aceast strein vedere,se ascunde tot mai afund, tremur In pesteri i su-fer durerile mortii si groaza ia-dului, cci a zrit indat din neizbnda sa, mnialui Dumnezeu care vine ca furtuna.

Puterile pdmntesti stint mAturate ca pleava, oa-stea satanii e risipit, mormintele se populeazd ;iar pe pmntul curtit de miazme, se aud glasurisonore zicnd : Hristos ci Biserica sa domnesc,ei sunt biruitorii".

Puterile lumii ! Biserica intotdeauna are cuvntasupra lor cnd ele o persecut si ea birueste prinslbiciune. Dar ea Invinge si cugetarea, cnd a-ceasta vrea sl se rsvrteascA Impotriva ei.

Dumnezeu a dat lumii o sum de adevruri su-pranaturale, pe cari le-a Incredintat Bisericii cape un sfnt depozit.

Aceast sarciit impune Bisericii dou obliga-tiuni mai de seam. Prima este de a pstr nea-tins acest depozit ce i s'a dat In paz si a doua, de

www.digibuc.ro

- 9 --a-1 transmite neschimbat oamenilor. Adevrul elumina si lumina nu trebue sd fie push' sub obroc,ci in sfesnic, ca s lumineze tuturor. Lumina tre-bue s imprstie raze in jurul sAu, sd inunde to-tul cu strlucirea sa.

Aceste dou obligatinni, Biserica 'si le indepli-neste fat de toti, istoria e martor si atest a-ceasta. Sentinel desteapt, ea st in picioare zi sinoapte lng comoara ei si cnd dusmanul se a-propie, b. strig : Opreste-te, e a lui Dumnezeu,nu te atinge de ea".

Spiritul omenesc insd, cat s o spunem, e undusman periculos, care d trcoale in jurul ade-vrului pstrat cu sfintenie de Bisericd, cdutndmomentul in care ar pute s4-1 vatime.

Doritor de noutti, schimbcios de altfel dinfirea sa, Spiritul omenesc se irit din cauza stator-niciei Bisericei. El se adreseaz Bisericii cu mus-trri, numindu-i progresul care ia cu asalt tot ce-iese in cale si artndu-i imobilitatea in care stru-este ca o izolare benevold si periculoas. El ceredogmele pe cari Biserica le apr, aceste taine pecare ea 1e are in paz, spre a le despui de ideileinvechite, cari nu mai indestuleazd lumea si a leprezent apoi reintinerite.

Ash au vorbit Arie, Machedonie, Eutihie, Nesto-riu, Pelagiu, Papismul eretic si schismatic, Luter,Calvin si attia. al-0i.

Sf. Apostol Pavel intervine ins si zice Bise-ricei prin Timoteu : Pdzeste lucrul cel bun in-credintat tie, depeirtlindu-te de vorbirile desartecele spurcate si de cuvintele cele protivnice alestiintei celei cu name mincinoese, ca cari unii Mu-dandu-se in credintd au rdtdciti)". Da adaugmarele stt admirator si comentator, Sf. Ioan Gullde Aur,ciici lucrurile nu rdmdn eta, o noutate

1) I Tim. VI. 2.) www.digibuc.ro

10

produce alta si rtdcirea e fitr sfiirsit, cand incepisa" te relacesti". Norma de credintA, e nestrAmu-tatA i nu se schimbA nici odatA i de aceea Bise-rica, care face profesia ei, nu trebue s" Inv* dectceeace a primit.

Erezia din potrivA, daca a inceput sA inoveze,inoveazA mereu.

$i apoi, cum poate cineva ca sA schimbe, sau cuntindrAzne0e ca sA incerce ingAduiri de doctrine ?Oare acest cineva este stApAnul ? Oare adevArutacesta incredinfat Bisericei, este un produs orne-nesc ? Nu. AdevArul vine dela Dumnezeu i apar-fine lui Dumnezeu. Biserica nu face altcev, decAtsA-1 pAstreze i cum indrAznesc rAtAcifii ca sA-Idea pradA ? Cum 4i permit ca sA-I cearA spre a-Iacomod cu timpul, cu evolutiunile spiritului, ciimoravurile epocei i cu geniul unui popor ? $i cutoate acestea, spiritul omenesc se incearcA la toateacestea, vrea cu orice pref ca sA falsifice opera luiDumnezeu. Aceasta oare este 3 cu putintA ?

SA vedem.Unul cere concesiuni, pentru cA e preot elog-

vent i pentru cA se nume0e Arie. Altul va cerei el pentru a e patriarhul unei biserici mari ipentru a se nume0e Nestoriu i altul prea cunos-cut, fiindcA amening sA ducA in grqealA, in dis-cordie i snge regate intregi. Dar nu, Europai Asia vor fi rsturnate, dacd trebue, pmntul seva clAtin pe temelia sa, Imperecherile vor distrugelurnea, Biserica insA, o razA din lumina ei dumne-zeiascA nu va jertfi, cAci scris este : Cerut si pd-matul vor trece, dar cuvintele mete nu vor trece".1)

Totui, infelepciunea omeneascA cte cuvinte nixva spune ea. Cum pentru un cuvant, un singur cu-vnt, pe care vrea sA-I schimbe in simbol, Bisericasufere ca sA fie pArAsit de nafiuni intregi ? Ea va

1) Mat. XXIV, 35.www.digibuc.ro

11

simtl durerea la pierderea fiilor si, pe cari ea i-anscut $i crescut la piciorul crucii, dar nu va cedcu nimic.

Intervine totu$i Sf. Apost. Pavel $i zice : Cd sd.cade sd fie si erezuri 'hare voi, ca cei Idmuriti sdfie ardta(iintre voi"..1)

Aceasta, pentru c se cade" al Sf. Apostol va fispre gloria lui Dumnezeu, spre cinstea Bisericii

spre lauda fiilor si. Fr desbinri $i fr ere-zuri, incercarea, acest semn cu care Domnul nostruIisus Hristos inseamn sufletele ce i sunt supuse

pe cari vrea s le fac demne de el, lipse$te cuidesvr$ire. Un popor mare e desigur o frumoascoroan pentru BisericA i numai Dumnezeu poates spue ce se petrece In ea, cnd una din aceste co-roane cade de pe fruntea sa.

Biserica Roman, din pricina nAzuinteIor sate3ume$ti $i a inovatiunilor strecurate $i apoi so-lemn proclamate In doctrin, a fost dureros lovitprin niste astfel de incercri.

Secolul al XI-lea este in prima sa jumtate tur-burat de pretentiunile papalittii $i anul 1054.este martor al desbinrii bisericii papale de comu-mitatea cu Biserica cea una, sfnt, soborniceasc

apostoleascA, a al-6 doctrin voi s o moder-mizeze, prin ridicarea Episcopului Romei la demni-tatea de $ef al intregei Biserici, demnitate rezer-vat exclusiv de Biseric numai Domnului nostruIisus Hristos, cum $i prin alte adaosuri In doctrin.

Pedeapsa, care a urmat dup acest crud eveni-inent, pentru Biserica Romano-Catolic a fost ca orneritat rsplat pentru Biserica dela care ea s'adesbinat.

Sciziuni la fel cu cea provocat de ea se ivescaproape imediat In snul ei. Catarii numiti $i Al-bingensi, la 1209-1229 ; Valdenzii la 1170

1) I Corint. XL 19.

www.digibuc.ro

- 12 -1184. Wiclefitii la 1324-1384 $i Huzitii impar-titi in Calixtini $i Taboritii impartiti ei in-sisi apoi in frati Boemi si frati Moravi la 14121434, zdruncinara temeliile Bisericii Romane.

Lovitura pe care aceast biserica a primit-o insec. al XVI-lea prin desbinarea Germaniei si aAngliei si apoi a Danemarcei, Suediei $i Norvegieidela a sa comunitate, a dovedit cu prisosint cb:rtcitii se pedepsesc.

Martin Luther, Filip Melanchton, Ulric Zwin-gli loan Calvin $i intreag bisericalAngliei seridic, combat inovatiunile biserici Romane si cadei insisi in extreme tot asa de periculoase pentruunitatea Biserici ca $i cele in potriva carora sesculasera.

Ct de amarta trebue sa fi fost Biserica Ro-mana la pierderea Angliei, numai Dumnezeu o stie.Aceasta tail a fost giuvaerul cel mai frumos dindiadema Biserici.

.

In ea erau renumitele focare de lumina, izvoarede $tiint adevrata, vaste arsenaluri ale spirituluiomenesc. Acl credinta ridicase monastiri mar*,in cari se adaposteau multe virtuti sfinte ca : ne-Vinovatii feciorelnice, cainte penfru ispAsiri depAcate inspaimntatoare, caritati aprinse, zmereniide pus pe altar.

Toate aceasta s'au pierdut ca o pedeaps pentruPapism ; Biserica cea adevrata ins a biruit. Eaa ramas credinCioas.1 cuvntului Mntuitoruluinostru, 'si pastreazA Inca cu tarie doctrina $i tradi-tiunea sfnt, asa precum. i s'a predat de Domnul$i de sfintii sal Apostoli. Constiinta Biserici aramas curata, pentru ca onoarea ei era recunoscuta$i pentru ca adevarul nu s'a jertfit. Constiintaascultri de Domnul, onoarea cu care se pstreazadoctrina ce 'i s'a incredintat si adevrul marturisitsunt cele trei puncte dupa care se judeca biruinta

www.digibuc.ro

- 13

Biserici. Nimic In lume nu pretue$te ct adevrul,onoarea si con$tiinta.

Biserica inarmatd cu credinta $i ajutat de a-ceste trei mari bunuri a biruit $i va birul toatertcirile spiritului $i ale cugetrei omene$ti, dupdcum prin sfintenie invinge patimile, acest al trei-lea protivnic al ei.

Duvnanii cei mai de seam ai Bisericei nu suntaceia pe cari i-am vzut luptnd pn aci. $i totusila ce lupte n'am asistat ? Er negre$it foarte crudpentru BisericA sli vadd fiii decimati de per-secutie $i mai crud 'Ina, cnd s'au ridicat ereticii,cci ei au zmuls, retrgndu-se cu violentd, o partedin mruntaele sale. Totu$i ranele persecutorilorau onorat-o $i de $i mi$cat foarte mult la ridicareafurtunei rtdcitorilor, ei au ie$it din snul su cani$te sucuri viciate, cari o Impovdrau $i aceastaa consolat-o.

Dar fiii si, dar cei cari au continuat ca sd trd-iascd sub ocrotirea ei, s primeascd hrana sa, aceiaa at-or copilrie ea a pdzit-o ca pre o comoar,aceea pe cari In increderea sa, ea Ii consacrd pur-Mori ai cuvntului, ai doctrinei $i iubirei sale ?

Ace$tia supun Biserica la cea mai grozavd incer-care, pentru Ca' ei cautd s" o injoseasa $i sd o ne-cinsteascA prin patimile sale. De ce am ascundeaceast rand pe care Biserica o poartd In snul sdu ?

SA' luAm chestiunea mai pe Indelete. Biserica esteuna, sfnt, soborniceasc $i apostoleasc. In ea seafl credinta printilor no$tri, credinta noastrd $itot in ea va fi credinta generatiilor viitoare. Scan-dalele totu$i nu lipsesc din BisericA $i urmtoareaparabol din Sf. Evanghelie ne intre$te afirmatiu-nea cu prisosintd. Asemdnatu-s'a impdrtia ceru-rilor omului carele a semitnat sdininfd band infarina sa. lard dormind oamenii venit-au vrdjmasiilui, si-a semdnat neghind intre griiu, si s'a dus.

www.digibuc.ro

14

lar dacd a crescut iarba $i a tdcut rod, atunci s'aardtat $i neghinele. 5i venind slugile sMpnuluicari au zis lui: Doamne au n'ai seminal sdnainfdbund in farina ta? De unde dar are neghiad? larel a zis lor: omul vrdjma$ a peat aceasta. larslugile au zis lui:Vrei dar sd mergem sd le zmul-gem? lard el a zis lor: ba, ca nu cumva zmulgndneghinele) sd zmulgefi impreund cu ele $i grad.Liisafi sd creascd amndoud impreund pad la se-ceri$ $i la vremea secerii voiu zice secerdtorilor:strlingefi lilt& neghinele $i le legafi snopi ca sdle ardem, iar grul II strngefi in jitnifa mea"9.Nararea acestei parabole descrie intreg adevrul ideci cel ce are urechi de auzit s aud. SA nu ne maimirAm cl sunt in biseria slbiciuni, greeli i scan-daluri, ci s cutm a le combate i indrept. Dum-nezeu este un printe bun. El e deopotriv cel careface s plou peste cei buni i peste cei Ili, acelaa cArui rou nu deosibe0e cmpul dreptilor decmpul pdatoilor, al cruia soare n'are raze dife-rite de aldur i de productiune. Creatiunea esteo mask' intotdeauna incArcat de bucate gustoase itoti suntem primiti la ea. Unii oaspeti multumitide bunurile ce le sunt date din belpg, se supruneori contra acelora, cari nu gsesc un cuvnt derecuno0int pentru stpnul mesei. Ei se suprmai ales cnd ii aud blestemnd mna ce ii hr-nete. Acei unii sunt grul i acqti altii sunt neghi-nele. Se adevere0e deci cuvntul Sf. Evanghelii,eh' pn la ziva seceriului, iarba rea va crete cugrul in ogorul tatlui de familie. Tot astfel insnul Bisericei, care exprim acest cmp abundent,drepfii se vor amestec cu pctoii. 5i cine tiede nu va fi dat acestora ca s intreac pe ceilalti ?Cine tie dacA nu vor ven timpuri de dezertare a-proape general.

1) Mat. XIII. 24-31.

www.digibuc.ro

- 15 -0 atuncia, Doamne fere0e, lucruri grozave se

vor petrece. Altarele vor fi pangarite i fata Biseri-cei plina de intinAciuni.

Atunci castitatea preotului va fi calcata in pi-ciore i luat in batjocura, atunci glasurile sfintevor tAcea i cantecele profane le vor inlocui, atunciva rena0e vechiul paganism si popoarele 11 vorprim1 cu entuziasm.

Cu pAginismul coruptiunea i nelegiuirile vorinfra in orw, vor pAtrunde la sate, sub tavanelede aur ale palatelor ca i sub acoperiwrile bordei-lor ca un torent. Atunci la sigur abi se vor auzicateva glasuri cari sa apere drepturile, nenorocirilei supararile Bisericei.

Insa nici atunci, nici in aceste vremuri de plans,patimile nu vor birul Biserica, cAruia Dumnezeu illva da strlucite ,i mari compensatiuni. Preotimeava cumpAni bine lucrurile a0 ca dreptatea i adevA-rul sa biruiasca grealele poporului i Biserica vapriv1 cu mandrie la slujitorii sal In vrednicia apA-rArei ce'i fac.

In acest chip, cand torentul patimilor face erup-tiunea i cnd cu otrava sa acest torent se revarsapretutindeni, cnd in locul lui Hristos se va ridiclumea cu toate pacatele ei i cand crucea se vatransforma din nou in rug, atuncia se va arat iputerea lui Dumnezeu, care dupA cuvntul Sf. A-postol Pavel, va alege pe cei ai sai. Atunci se vaalege graul din neghine, cu el se va intarl BisericaDomnului, iar neghinele se vor arde.

Poate sA fie putini la numAr, vor zice unii, poatesa fie i numai unul, zicem noi i va fi de ajuns.Preotul ignorat de toti, traind linitit in obscuri-tatea in care e aruncat de puternici i pAtima0,tiind bine a este, dupa cuvntul Mntuitorului,sarea pamntului, va ti sa-i faca datoria cu toaticon#iinta. i dacA poporul nu mai este vrednic sA-Ivada i sA-1 asculte, ingeri vor fi trimii ca sa. con-

www.digibuc.ro

- 16 -temple pe preot fcndu-si datoria. Aceasta o zic,spre a vede ct este de indelungatd rAbdarea luiDumnezeu si ct de mult foloseste omului rAscum-pgrarea si inltarea la care poate sa ajungA el, cumsi ce influent hotartoare, si ascuns, ii e dat luica sA aib in lumea ce-1 impresoard.

Dumnezeu vizitndu-si opera minilor sale, vatrece indiferent pe dinaintea palatelor celor marisi pe dinaintea locuintei Infeleptilor si a celorbogati.

El nu se va oprl in fata productiunilor spirituluiomenesc care te pun in mirare. Inceredrile minu-nate ale geniului 11 vor lAs nepAsAtor si trecndpe lngA toate aceste minungii se va indreptspre casa sAracA a preotului, spre sAlasul slujitoru-lui sdu. lath.' de ce misiunea preofeascA impuneattea sarcine grele celor ce intr intrnsa.

Se va indrept apoi spre to-0 aceia, cari au rAmasgrul farinei sale si ii va contempl in simplitateasi in nevinovlia lor. lat de ce se limiteazd rds-plata si iatd pentru ce Biserica birueste totdeauna.

Un suflet simplu si drept ca adevArul, curat calumina, adesea il gAsim in omul zmerit si de aceiaDumnezeu 11 priveste cu atentiune si nu-1 las casd cad. Curgenia sufleteascd a acestor putini ddputinta ca Dumnezeu s se intrevad ca infro o-glindd intrnsele, intocmai cum cArdtorul se oglin-deste in limpezimea transparentd a unui lac dinvrful muntilor.

Dumnezeu se vede tronnd in sufletele acestorasi 'i place ca s mai ste cu ei. Isi face a uit derestul lumii, de neghine, de toti cei ce strig4 tie-buneste, de neornduelile lor cari trebuesc pedep-site si tot lucrul rAu si impotrivitor Bisericei sale.Privirea pe care o are inaintea ochilor il despgu-beste de tot restul. In fata unei nevinovgii as demari nu se mai gndeste la nelegiuirile ce secomit in prezenta unei att de culpabile nepsAri ;

www.digibuc.ro

- 17 -el uit lAcomiile $i egoizmul. Atta dreptate 11 mn-giie de attea nelciuni, atta zmerenie de atfeatrufii i fasturi ; atta iubire de atta indiferent.In timpul acesta lumea mereu nepAstoare desoarta ei, I$i continu drumul $i mai trziu, uneoridui-A secole, Domnul nostru Iisus Hristos, revr-sndu-$i din marea sa iubire asupra creaturilorsale, vezi lumea mntuit, gratie acestei iubiriDumnezee$ti, provocat de meritele vre unui cres-tin obscur i simplu, al cArui nume este uitat $i acdrui Or-And se odihne$te in lini$te la umbra vre-unei bisericute. Un Vat! Aceast producere gin-gase a virtutei omene$ti $i a virtutei dumnezee$ticombinate, n'a incetat niciodatd in Bi.eric $i prinea Biserica in totdeauna birue$te patimile. Am luatca pild pe un biet cre$tin nelAgat in seamg, dartrebue s tim cA sfintii se ridicd pretutindenea.Totul in lume are menirea de a fi sfnt, un copil,un om, fie el preot, lucrAtor, soldat, rege, 'Astor,o copil, o tnrd $i o bdtrn, totul am zis, unsuflet curat, sau un suflet criminal.

Biserica nunfrA multi sfinti In snul sAu, dreptpildd pentru viata noastrA, dar poate s aib numaiunul $i tot ar fi de ajuns. Nurnai un sfnt dac arave $i tot este o demonstrare complet $i nu maiputin frumoasA de bogtia invtturilor Bisericei.Este o ridicare mreatA contra pretinsei slbiciuniomene$ti, a$a dela modd $i de des invocatd deptima$i. Este o dovadA fr zdruncin c Bisericaproduce $i aceasta o face biruitoare $i o aratdsfnt, a$a precum ea a fost in totdeauna.

Cnd un popor, care trece de viteaz, de$i sunteroi toti fii si, vreA s apere sau s atace un teri-toriu, el nu trimite o mask* adunatA la intmplare

fdrA nici o alegere. El trimite o elit $i aceastelit biruind, se zice peste tot, Ca' acest popor ac$tigat o nou bAtAlie. Tot a$a $i "cu Biserica.

Sfntd pentru Ca' numai ea poate sA produc2www.digibuc.ro

- 18 -sfinti si pentru ca insusi Domnul a sfintit-o. Ea nuva trimite o armata ca s castige victorii, dar candva vol sa arate ca poate sa stapaneasca patimile,sa impiedice patimile si egoismul, sa apere cas-titatea, sa razbune credit* jurmintelor calcate inpicioare, ea va lua ori de unde pe un fiu al sau,il va mui in sangele care a mantuit neamul ome-nesc si-1 va d tot acestui neam omenesc ca preun biruitor, acesta va fi un sfant.

Acum sa facem pe acesti invingatori sublimi casa treac pe dinaintea noastra si vom vede ea uniimandri de gloria pamanteasca, au un nume cu-noscut de toti, iar altii modesti cu renumele lor,asa cum au fost in totdeauna si in viata lor, n'auobtinut onoruri si slavire decat In cer. Apostoli,mucenici, marturisitori, pustnici, ei sunt luceferiicei luminosi, cari lumineaza inteadevar lumea culumini strlucitoare.

Ei sunt cei ce au scapat lumea de invatatu-rile ratcite si de doctrinele mincinoase, cari vo-iau sa o cufunde in intuneric. Luceferi binefacatoriei revarsa asupra lumii balsamul cel intritor prinmultimea exemplelor ce ne-a dat in viata lor. Eipun forta in inima copilului, seninatate in sufle-tul omului, pacea si resemnarea in inima bated-nului. Viata lor ne serveste spre a indepart fur-tunile dela noi si ne indeamna a le urma faptelesi credit*.

Asa dar, aceasta este Biserica care a biruit pecei trei mari dusmani ai sai. Ce incurajare, si cetarie pentru preotime, mai mult angajata decatsimplul credincios, in aceste lupte eroice ! Cat demandru trebue sa fie preotul ca sufer impreunacu aceasta Mama nemuritoare si invincibila si catde mare trebue s fie silinfa lui pentru a producebucurie, mangaiere si Inltarea ei. Da, este po-doaba sa cea mai frumoasa", zice Sf. Grigore de

www.digibuc.ro

19

Nazianzl) este cinstea Bisericei, coroana Biseri-cei", zic alti Sf. PArinti2).

Ma fiind lucrul, preatimea de azi, ca i ceacare va urmk are Indatorirea de a se interesO deBiserica Domnului din toat inima, s cugete cuea, sA iubeascd cu ea i s trAiascA din viata sa.Are lndatorire de a continu aceastA mare i unicAmisiune cu tot devotamentul cuvenit.

In mintea preotului demn, modest i tare inslAbiciunea lui, puterea omeneased va depune ar-mele, fie ed ea persecutd pe fatA, fie c se dedd lahrtueli nedemne. Inaintea credintei sale i a tdrieicredintelor sale, mai mult ined deck naintea ti-intei, spiritele rAzvrAtite vor inciinO i preotulsimplu va ave la picioarele sale mai multi ne-credincioi convertiti decAt apologetii eloquenti.In sfArit, sfintenia vietei sale va fine con-ruptia la distantA, sau o va ImpedicA s creased'.Cu cumpAtarea sa, el va condamn sensualismul,cu smerenia sa, el va d lectie trufiei, cu caritateasa, va ardt a fericirea nu constA in plAcerile gro-solane. Si astfel va duce mai departe in snul Bise-ricei, aceste lupte, cari nu vor Incet niciodatA acipe pAmnt.

Pentru preot ca i pentru BisericA deci, a &Al vainsemn a lupt i a luptk insemneazd a Invingemai curnd sau mai tArziu. Preotul prin urmare nupoate sA fie liniOit, i nici sA aib o pace desAv-it, pentru cd viata lui intreagd este o luptd. Ini-micii Bisericei sunt i inimicii preotului. El suntchiar copiii Bisericei, sunt incA In bratele sale io mama niciodatd nu voe0e pierderea fiilor sAi,ori cAt de rdi ar fi ei.

Biserica cere dela preati ca sA fie demni sprea zmerl pe inimicii ei, tiut fiind cd zmerenia nu

1) Sf. Gr. Naz. Trat. 3. n. 27.2) Clem. Rom. Const. Apost, lib. 2. c, 28.

www.digibuc.ro

- 20 -este distrugere, ci este intoarcere, e remuFare, ecAintA, e viatA.

SA trAiascA protivnicii preotului i ai Bisericei,ca sA poatA cAdea in genunchi ca atatia altii, ca sdplanet rAtAcirile lor i ca sA obtind gratia pentrupAcatele lor.

Popoarele rAzvrAtite, guvernele fArA credintA,ereticii sau schizmaticii, rebelii, savantii pretini,rAtAcitii, apostatii, nelegiuitii sA se intoarcA totii pacea pierdutA, va reapare ca sA domneascAiar4i.

Preotul in fata tuturor acestora cautA sA lupte,in aceasta stA chemarea sa i dela implinirea acesteichemAri atarnA pacea pe vecie. Meritul izbAndeiva fi in parte, i al preotimei, cu toate cd BisericaziditA pe credinta c Hristos este fiul lui Dum-nezeu, biruete in totdeauna.

Victoria odatA atigatA, de indatA se va resta-bill mult dorita pace i va fi cu adevArat o turmdi un pAstor.

www.digibuc.ro

Nora la creOin5 i moralitatea noastr

Din cele ce vedem c se intmpl zilnic avemtot dreptul ca sd ne ingrijim de soarta ce ne a$-teapt ca natiune. De vreme Indelungat asistmnepstori la rzboiul indreptat in contra Cre$ti-nizmului, la rzboiul pornit cu scopul de a-1 dis-truge fr ca s lunn pozitie de aprare cel putincontra acestui curent nesocotit.

Noi oamenii biserici ne sprijinim pe cuvinteleMntuitorului nostru : voi zid Biserica mea ,siportile iadului nu o vor birul" i privim lucrul canepericulos.

Crtile, browrile, articolele de reviste, ziarele inmajoritatea lor, $coala pe alocurea, conversatia dinsaloane, totul ins conspir din ce in ce mai mult, cas rstoarne credinta, care a fcut pnd In timpulde fat tria $i gloria natiunilor.

Se d o lupt de idei, cea mai inverwnat, ceamai metodic $i cea mai generald din cte a avutloc vreodat.

$i aceast lupt nu este numai In teorie. De mults'a transformat din gndire In fapte si se infti-seazd in acea prefacere progresiv a intregii noas-tre organizatiuni sociale, cu tendinta vdit de alu Cre$tinizmului toate mijloacele sale de actiune.

Athenienii au exilat pe Anaxagora, pentru cd-1bnuiau de inovatiuni in materie religioas $i aucondamnat pe Socrate ca s bea otravd, pentru CA.

www.digibuc.ro

- 22 -indrznise sa se lege de zei. Imperatorii romani aupus sa se omoare mii de oameni si de femei ca sascape religia poporului.

Astzi aceasta intelepciune imbatranita a dispa-rut ; guvernantii popoarelor se pun alturi de ino-vatori si se InsarcineazA chiar, ca sa fac sa pa.-trund in real visurile unor sofisti.

Ei merg, ei taie, ei nimicesc WA respect si failmasura si nu se gandesc macar cu ce vor inlocuiaceea ce distrug.

Privilegiile cad unul dui-A altul, intocmai cafrunzele cnd bate vntul de toamn. Lucrul a-cesta mi se pare cal este o incalcare de drepturi sio abatere dela prescriptiunea legilor biologiei so-ciale. In chipul acesta nu se fac reforme, ci revolu-tiuni si se stie ca revolutiunile pot sa ucida un po-por, dar ca sa-1 scape niciodata.

Motivat de aceste adevruri prea adevrate, voiuincerca acl, ca s scot mai in afara, prin aceststudiu numai chestiunile cari privesc morala cres-Una in general si moralitatea noastr a Romnilorin particular.

*

In acest scop, fac declaratiune dela inceput eanu voiu cuta ca sa art cat pretueste crestinizmuldin punctul de privire al certitudinii rationale, lu-crul fiind prea constatat, ci numai daca putem noica sa traim cu alte principii in afara de cele alemoralei crestine, avnd in vedere mai ales chipulcum s'a format temperamentul nostru national.

Avem 19 secole incheiate de educatiune crestina.Crestinizmul a pus baza civilizatiunii cu care semndresc popoarele azi. $i CAVA putere nu i-atrebuit ca s scoata din noroiul imperiului Romansi din haosul hoardelor barbare ordinea aceastacu totul nou, prin care s'a produs un fenomen detranscreatiune, unic in analele istoriei. Crestiniz-

www.digibuc.ro

- 23 -mul a format lung firul strbunilor no$tri de undene-a venit apoi flacAra vietii. El singur a modelatdealungul vrstelor $i spiritul $i inima $i vointapoporului, el singur a frdmntat fiinta intreaga omului $i a sfr$it lsndu-i o urtn ne$tearsd.

$i tot el este care luereazA azi in noi ; el vorbe$tefArd noi $i f Ail' voia noastrd intocmai ca instinctul.

Il voie$ti sau nu, el a devenit sufletul sufletelornoastre $i temeiul firii noastre de Romni.

Iat pentru ce In cursul veacurilor scurse, ideiade religie $i de moralitate au mers imbinndu-seuna cu alta din ce In ce mai intim, a$a eft' In timpulde fat ele formeazA In con$tiinta proprie un ceindisolubil. $i iatd pentru ce in fapt pentru noi,nu mai e posibild in practicA, deck o singurdmoral $i anume aceea care se bazeazA pe Sf. Evan-ghelie.

In principiu dar, acela care atac credinta cre$-tin, atacd morala $i deci toate loviturile pe carile dd celei dinti, le d $i celei de al doilea.

$1 ce credeti, c murind morala cre$tin nu seva cAut sA se pue 'in locu-i alta ? Fail Indoial cda $i atuncea la sigur tot felul de teorii vor a-bund mai mult ca totdeauna.

Se vor scrie articole $i cArti voluminoase, se vortine congrese de filozofi, cari cam lipsesc la dreptvorbind, ca s: iasA din impas $i din incurckur.Ar fi insA prea naiv cineva ca sd creadd, cd specu-latia e suficient ca s determine purtarea, trebueceva mai mult $i mai de pret ca speculatia, trebueviatd $i omul nu poate s" o dea. In laboratoare sefac ou, dar niciodat din asemenea oud nu s'aputut scoate pui.

La fel cu aceste oud fabricate prin laboratoarestint $i sentimentele de moral inventate de a$apretin$ii cugetdtori. Sterile sunt oule, sterile $isistemele lor de moral:A. Simtul moral al unui po-por, nu se poate cu nimic inlocul ; s' ne inchipuimwww.digibuc.ro

- 24 -un doctor care ar spune unuia din bolnavii sai :)7D-fa ai un ochiu atins de anemie. Am sa' ti-1 scotspre a-ti pune in locul lui un altul fcut cu minelemele". O, nu, ar rdspunde mirat bolnavul, itipretuesc talentul tau, dar nu-ti recunosc darullui Dumnezeu. Te rog da-mi mai bine un tonic".Impresiunea este la fel cu aceea pe care ar incer-ca-o un orn cu judecatd, cnd ar afla cd lucrezi safaci o morald noud, in stare ca sa.' ne fac sal traim oviat mai prosperd i mai fericitd. El ar surade deincredualitate i ar avea dreptate. Simtul moralal unei societati este un lucru i mai delicat, infinitmai complex i mai intim dect aparatul minunatprin care se rdspandesc razele luminii in sufetulnostru.

El este fcut din attea sentimente ate vedericlare sunt, pentruca el presupune de odata Ina-rirea vointii, dezvoltarea dragosti care predomindbinele, cum i o intreaga retea de ob4nuinte pro-funde, care sfresc prin a mIddia sufletul. Esteo coordonare a ori carei fiinte, care are la activulsau un trecut cat mai indepartat.

Odata risipite aceste elemente, odata rupte a-ceste fire cu greu se mai poate insufleti .simtulmoral. Este ca i cum ai avea in fata un mort pecare incerci ca sa-1 inviezi. Daca legile acestea alepsichologiei nu ne pot convinge in deajuns, nuavem dect sa facem apel la istorie i cred cd ea neva lumina mai bine.

Grecii, timp indelungat, s'au distins ca poporputernic i cu o viata plind de virtute. Incetul cuincetul insa, in mijlocul lor se nate o armata desof4ti, cari cu o mna vrjmw apuc ideile marii dau din ele la o parte tot ce se refera la bine,

la drept, la datorie, la providenta i la viata vi-itoare. Morala traditionala cazir sub loviturile lori ruina puterii lor fu ireparabila. Socrate, Platon,AriQtotel i altii in 7adar s'au trudit apoi, caci

www.digibuc.ro

- 25 -peste putint le-a fost ca sh." mai restabileascd con-vingerile indeprtate in acest fel. La Romani, maitrziu, aceia$i grije se produce $i are un sfir$itidentic cu cel ardtat la Greci. La inceput nesupusiinfluentei vorbitorilor creduli veniti din Grecia,cad mai trziu in necredinta ; se indoesc de zei $ide puterea lor, ca $i poporul pe care-I invinsese $iau aceia$i soart cu a Grecilor. Zeii nostri nu maiexist", ziceau ei $i ca urmare virtutile civice sesting una cte una $i cu ele asfintesc dea binelegloria $i puterea cea mare $i neintrecutd a im-periului lor.

De altminteri cred, c nici nu este nevoe ca scdutAm consideratiunile pe cari ne intemeiem asu-pra acestui punct, inteun trecut a$a de indeprtat,cnd avem zilnic sub ochii nostri destule probe.

Crima oare nu se arat din zi in zi mai dessvrsit? Flptuitorii ei oare nu sunt mai nu-merosi, mai nevrstnici $i mai neru$inati ca oricnd ? Si apoi destrblarea nu domneste pretu-tindeni, la toate vrstele $i sub toate formele ?Oare aceste pdcate mari nu sunt spre perdereanoastrd? Nu se zgudue prin ele bazele ordiniinoastre sociale ? Faptul este de netgdduit. Cau-zele sunt felurite. Torusi nu cred ca s se gseascdun singur orn de bun credint, care s nege, cmotivul principal al acestui fenomen de temut, arfi altul in afar de acela cd se sapd IIT con$ffintecredinta, singura care face viata unui popor.

4,

Lupta protivnicilor in contra credintei s'ar inte-lege dacA mai intiu s'ar fi stabilit insuficientacre$tinizmului, cum $i dac s'ar fi gsit $i ni s'arardt deschis sistemul care s-1 inlocuiascd. Si apoichiar in acest caz extrem, urmeazA ca s se proce-deze cu toat prudenta $i cu un spirit cu totul deo-sebit de acela pe care cu pdrere de ru II. consta-

www.digibuc.ro

- 26

tm, pentrua schimbarea unui ideal de conduitIn totdeauna este pentru un popor o tranzitieextrem de periculoas.

De altfel este de mirat, Ca' se gAsesc oameni carisA afirme c4 morala evanghelicA nu mai satis-face cerintele mentalittii contimporane $i ace$tiase dau drept oameni de $tiint.

lat ceeace v.q condamnA, zic ei In numele $tiintii.Si ce intelege $tiinta prin aceasta ? Fapte $i legi,rAspund dn$ii, ca $i cum religia s'ar inspAimntde lucrul acesta.

Stiinta domne$te mai sus, sau mai jos, pentrucAmetafizica nu-$i are punctele cardinale bine defi-nite. Mai mult, $tiinta se sprijine$te pe ipoteze,pe cnd religia nici nu vrea ca sd auzsd de ele.WA de ce : ARA data' se afirmA cd nu toti oameniiau e$it din acela$i leagin, pe cnd azi s'a ajuns laextrema opusd $i anume, cA dintr'un germene unicau e$it toate vieatile. Se crede acum ctivA ani innecesitatea universal $i putin In urtn' se proclamdomnia posibilittei. Ce zgomot nu s'a fcut apoicu principiul faimos, dup care totdeauna in lumeva fi aceia$i cantitate de materie $i de mi$care. No-tiunea liberului arbitru, morala $i chiar ideia deDumnezeu trebuiau sd fie rsturnate de acest prin-cipiu, care este combtut astAzi de cei mai distin$isavanti.

Ipotezele $ffintifice dar, sunt mi$cAtoare intoc-mai ca nisipul cnd II calci. Ele se distrug una pealta, sau se reconstituesc spre a se sfrm dinnou. De ce ne-am teme deci de atacurile unor astfelde ipoteze ?

Si apoi nu $tiinta vat6mA cu adevArat cre$tiniz-mul, ci pretinsa $tiintd, acea infumurat $i curcitalur de savant, care se mi$c intre experientd $ipresupuneri.

La spatele savantului aproape In totdeauna seafl un ispititor cu aerul ifosos, care prin ochela-

www.digibuc.ro

- 27 -rii sag greoi i negri I! privqte pe deasupra urne-rilor cum lucreaza% Il urmarete In continuu In celemai mici micAri ale sale i de odata 1-1 vezi ea' lash'pe savant i se 1ntoarce catre public strigand :Am descoperit, am aflat ceva de data aceasta : numai este Dumnezeu, nu mai este providenta, numai este viatd viitoare. Religia nu mai este decato legend, bun cel mult pentru copii". Si el, ispi-titorul ifosos i nepriceput se duce prin lume,trambitandu-0 descoperirea de care savantul nutie nimic i de care fdra Indoiala ar rade daca ar

t1 cev. lath' adevaratul inimic al Religiunii, acestsoiu de arlatani de tiint care turbura totul. Dacaasemenea personagii ar pute ca s dispara pentruadevr, mantuirea ar urma dela sine. Dar nu, safim siguri, ei se Inmultesc, ii fac adepti i InRomania poate mai multi ca aiurea, a ca trebueneaparat ca s ne hotarim a combate tendinta lormereu i fr incetare.

*

Daca morala cretin nu se teme de tiinta', dacdmerge mana In man cu ea prin modestie i seni-ntate, atunci zic unii, de ce atata truda ca sA com-batem incercarile pretinilor oameni de tiint dea lovi In credinta i moral, and pentru ei ar fiprea de ajuns Incerarile de etica publicate In tim-pul nostru. Lucrul Insa nu este aa de uor precums'ar crede i eu am spus-o dej pentru ce.

Se spune, se scrie, se povestete in proz i Inversuri, ba chiar se canta uneori aceea ce ne placenoua, nu Insa i aceea ce ne folosqte.

Lumea voiete fericire i anume fericirea pe pa-mant i de aceea cauta bogatie, indestulare i pla-cere. Deosebire mare deci Intre ceeace vre i ceeace caut lumea i Intre ceeace vre i ceeace cauta.cretinul.

El lucreaza in lume tot atata ca i orice orn. de

www.digibuc.ro

- 28 -stiinta, numai ca el nu-si mrgineste sperantele peacest pArnnt, si asteapta o alta viat mai fericitd,aceasta fiind trecAtoare si neindestulAtoare.

Din toate partile se predica solidaritatea. Petoate tonurile ni se spune ca fiecare cetAtean esteca o celulA din organismul social care se bucurade binele pe care l'a facut intregului si sufera deraul pe care i l'a cauzat. lar urmarea care reiesedin aceastA lege de reversabilitate, este ca hide-plinirea functiunii ce o are fiecare individ estecel mai bun lucru pentru sine.

Aceasta insa e forma cea mai inferioara si ceamai egoista a caritAtii. Crestinizmul admite solida-ritatea si In totdeauna s'a servit de ea ca sa duck'pe om la bine. Numai cal eI nu se opreste aci, ci Iimai adaoga respectul ordinii sociale prin iubireapentru Dumnezeu, care este modelul etern si ga-rantul suveran al ordinii. El Ii adaoga devotamen-tul prin care se desAvarseste de odat omul si so-cietatea.

De la un timp Incoace, este drept, respectul pen-tru demnitatea persoanei omenesti a luat un mareavant.

De unde vine insa, acest sentiment de respect,cu care se laud atat de mult secolul nostru ? Deunde, daca nu dela Evanghelie. Crestinizmul Ina-inte de toate este apoteoza moralitatii si prin a-ceasta apoteoza personalittii. SA ne explicam. Seaspira la pacificarea universala a lumei si incerca-rile facute ne dovedesc aceasta. TO voesc ca sasuprime rasboiul In numele fraternitAtii omenesti.$i este drept, scopul fiind prea nobil. Dar ce tefaci cu lacomia, care te sileste ca sal impusti pe se-menul tau, pentruca locueste pe cealalta parte aapei ? Unde gasesti remediul contra ei ca si contratuturor acelor pacate cari ne fac ca sa lucram In o-punere cu solidaritatea si fraternitatea ? lath' pen-tru ce se cere dela noi, ca sa nu fim nerecunoscAtori

www.digibuc.ro

- 29 -Ong" la nedreptate i iat pentru ce datori suntemca s" dm fiecdruia ce este al su.

Cine deci a venit in lume spre a ne Invt, cgtoti oamenii, elini i barbari, sunt fiii lui Dum-nezeu i cine a rostit in lume cel dinti cuvnt depace ? Cine ne-a spus pace vouli" dacd nu Hris-tos ? Tot a putem adOog fArg nici o team cdsentimentul de fraternitate .universal care ne in-sufletete i care se silete ca sh" trdiascA Inca", nueste dect inflorirea istoric a cugetrii sale.

Prin urmare nu este nici o idee mare, nici aaspiratie generoas a sufletului modern, pe carecretinizmul s nu o intmpine i s nu o intretieprin credinta In nemurire in deosebi. Cgci dacd to-tul se terminA cu lopata de pgmnt atunci cele treisferturi de drepti ies din aceast viatd mai multsau mai putin slbiti, mai mult sau mai putin jert-fiti, pentrucd nu s'au purtat mai bine ca ceilalti.

Soarta lor ar fi inferioarg aceleia a necinstitilorindemnateci, cari miwn imprejurul nostru.

Dac totul se terming la marginea mormntului,atunci totul se reduce la nedreptate i cel din urmcuvnt al virtutii va fi nedreptatea.

Norocul este ins, c nu multi se entusiasmeazgpentru o atare moral, care duce la un desnod-mnt * de fatal i care, cu dreptul, se aseamdnAunei prjini lungi foarte netede i bine sOpunatdde vrful cgreia sunt agtate fel de fel de obiecte,pe cari le iau cei att de putini la numr, cari reu-esc s se urce png la ele.

In practicA, o spunem Mil inconjur, toat mo-rala aceasta este zadarnicA precum o arat faptelei ca sd devie folositoare urmeaz" a se desgvr1in cretinism.

Aceasta este o sistemd i ca dnsa mai suntinc o grmad de alte sisteme de moral contim-porang.

Vin filosofii cu morala lor, pe care o cred ap

www.digibuc.ro

30

de superioarA i cu care produc cea mai stranie icea mai dezolAtoare dintre turburArile produsepanA acum In lume.

Lucrul acesta ni l-a arAtat d-1 Alfred Fouillefoarte lamurit In lucrarea sa recentA : Moralis-mat lai Kant ci amoralismul contimporan". Inzilele noastre, zice el, mai mult ca acum 30 deani, morala InsAi este In cauzA, fie Intru cat esterealA, fie intru at este folositoare i necesarA.Am citit cu cea mai mare grije, ca sA mA luminezasupra acestor cestiuni, ceeace contimporanii meiau scris In chipurile cele mai felurite i mai con-tradictorii. Am Incercat sa-mi fac intr'un fel oare-care, o pArere despre toate pArerile. Trebue s'ospui ? Am gAsit In domeniul moral o astfel deneoranduialA de idei i de pasiuni, o astfel de lipsAde metoda cu adevArat tiintificA, chiar la aceeacare se pretind de tiintA, cA mi-a pArut indispen-sabil de a da la lumina' ceeace s'ar putea numl so-fistica contimporanA mai inainte de a au-t ele-mentele de adevar care imi par cA pot sA se uneascAInteo sintezA comprehenziva (care cuprinde multe).

In aceastA pAdure ce nu se poate descalci (silvaoscura) trebue sA lucrezi din greu ca sa descoperidrumul adevrat.

3, Moralizmul Kantienilor, negind toatA valoareaconsideratiunilor de perfectiune i de idealuri, numai lasA sA subsiste cleat o formA imperativ care10 a#eaptA continutul. In fata moralizmului Kan-tienilor se tidied amoralimul pozitivist, inimiculoricarei metafizici i al oricArei religiuni, sclavulfaptelor i al istoriei faptelor", unde tiinta mo-ravurilor se substitue teoriei binelui ideal"))

1) A se vedea Levy Bruhl, morala ei kanta moravurilor, Alcan,Paris 1904. Inspirat de o conceplie determinist a lumei, autorulidentific ceeace trebue at fie cu ceence este ; 0 cu aceiai lovi-turli, morala este suprimat, nu mai rmne decilt moravurile.

Asemenea skse vad Gabriel Sallies. Armand Colin, Paris 1892, Ia

www.digibuc.ro

31

SA presupunem, zice D-1 Balfour In afar deFouille, spre a dovedl acela$i lucru, c orice om$i orice femeie, sau mai bine orice bdiat $i oricefat (cci motivul ar fi lipsit de drepturile sale lapersoane de mai putin de 21 de ani ?) c oricefiintd inteligent In fine, are capacitatea $1 disci-plina cerut ca s se impotriveasc unor asemeneaprobleme. SA-1 armm cu metoadele critice cele mairecente $i s-1 dm indatorirea de a stim cu ceamai mare libertate de spirit titlurile pe care ca-ritatea, temperanta $i cinstea, omorul2 furtul $i a-dulterul le au in aprobarea sau desaprobarea uma-niatei. Care ar fi rezultatul unei astfel de expe-riente ? Ce haos de preri va ie$1 de acolo ? Darchiar s'ar pute intmpl ca inainte de a ajungetinerii no$tri critici s' ref ac cele 10 porunci, srmae inomoliti in chestia preliminar de a $ti dacjudecdtile care aduc aprobare sau desaprobare mo-ral, vim dela aceea despre care trebue s speri asunt fiinte cu judecat ; dac termenii bine $irdu" reprezint ceva mai durabil $i mai importantdeck unele predilectiuni $1 dect unele neplceridin bel$ug rspndite $i cari se gsesc din intam-plare supuse mai mult sau mai putin in mod ar-bitrar la sanctiuni sociale $i legale. Sunt aproapeincredintat a concluziunile la care vor ajunge aicivor ave un caracter pur negativ".1)aceasta carte &tallies prezinta credinta in cele 8 cercuri tai In empireu(partea 'Malta a cerului und3 durd inchipuirea celor vechi era lo-caaul zeilor i al celor fericiti) ca apartinand esentei catolicismu-lui. Trsiitura aceasta numai ne ajunge ca sli ne arate cu ce grijeautorul ai a dat sea tna de distinctiunea pe care trebue sA o facAintre dogma al traditie ; restul este in acela raport 1 de aceiaaivaloare. Din fericire procedAnd in chipul acesta, nu se distrugecleat opera sa. Imi permit si indic d-lui Sailles cprezentul i vii-torul catolicismului i religia i critics. de Albe de Broglie.

Asemenea moralismul lui Kant ai amoralismul contimporan. Al-fred Pouille, pag. 173.

1) Bazele credintei, p. 156, tradus din Englezete de G. Art.Montgredien, Paris.

www.digibuc.ro

32

Iat ceeace se afirm inainte de toate $i de multvreme. Lucrul.cel mai izbitor in numeroasele sfor-tri ce s'au fkut pentru a construi o mora15. nou,este tendinta cugetdrii individuale de a distrugetotul $i apoi de a se distruge pe ea insd$i. Dacdlucrul std astfel precum ni-1 arat ace$ti mari in-vdtati, atunci care-i motivul de a trat cre$tiniz-mul cu atta dispret ? Pentru ce sd-1 gone$ti dincas $i din societate ? Pentru ce s5.-1 urmre$ti pndin conduita privat $i con$tiinta indivizilor ? Pen-tru ce toate acestea cnd este $tiut Ca' nimic nu estemare $i de valoare, dect el $i deck prin el ?

Pentru ce ? Pentru mai miulte consideratiuni. Ne-pdsarea noastr, a celor cu indatorirea de a mora-liz, ca $i a celor d'a ne moraliz, inclinarea atreplcerile cerute de patimile firii noastre, care dinlicent in licentd a ajuns s nu se mai poat st-pni, deconsiderarea a tot ce este sfnt la noioameni prea pdcAto$i, cum $i mai ales faptul canu se gdse$te nimeni care 8A" incerce a modermi$carea, ce ne tr4te in acest abiz al pierzrei,numit pierderea credintii $i a moralittii care izvo-r4te dinteinsa.

In ce prive$te nepsarea noastr, unii interne-indu-se pe cuvntul rposatului Episcop al RomeiLeon al XIII, care zice : vetera novis augere etperficerel), sustin cd clerul este de vinA, pentrucdn'a Inteles la timp necesitatea d'a consolid doc-trina religioas. Aceste sustineri, ca $i deviza pecare se Intemeiazd sunt minunate, este drept, darnumai pentru biserica Romano-catolic, care, se$tie, a a aplicat-o In acele multe inovatiuni de caris'a fcut culpabil.1, fiind din cte se vede secre-tul lungilor $i pacificatoarelor sale victorii. Dacdinsd clerul nostru se poate invinul din acest punctde privire, ca unul ce este oprit d'a alter doctrina

1) A muri i. a desavari cele vechi prin cele noi.

www.digibuc.ro

33

predat de Mntuitorul lumii si propovkluit deSfintii si Apostoli, apoi clerul altor biserici, mise pare, cA. a prea depsit marginele ingdduinteiIn aceast privintl. De altfel nici un secol n'a des-coperit attea documente si n'a ridicat attea pro-bleme ca secolul trecut. Bibliotecele care au ascunspand acum cugetarea generatiunilor stinse, aproapenu mai au secrete. S'a spat cu deamnuntul necro-polelel) .Greciei si mormintele Egiptenilor, s'a rds-turnat pmntul Babiloniei si al Chaldeei unde zd-ce inteo lung nitare istoria vastelor si glorioa-selor imperii, s'au deschis cercettorilor stiinteipagodele2) Indiei si monastirile Tibetului si din-teinsele s'a luat cheia literaturii religioase si mo-rale din Extremul Orient.

Misterul vietii la lumina analizei pn la celulafiintei organice se pare mai putin greu de ptrunsca in trecut ; iar prin ptrunderea tot mai adncdin snul pmntului, omenirea inceara a descurcenigma formrii sale incete si anevoioas.

Cercetrile acestea de tot felul urmate cu sal--guint in diferitele tri, au produs o incoltire deidei noui pe care necredinta, Mil neincetare lapncl, s'a grbit a le intoarce in contra Crestinis-mului. Dup ce au sondat cu rbdare neptrunsulcerului, dup ce au cdutat s descopere revolutiu-nile prin care a trecut planeta noastrd si dup ces'au silit a pdtrunde legile care crmuesc desvol-tarea fiintelor organice si-au insusit dreptul d'a a-firm a Dumnezeu, creatorul globului terestru nueste deck un mit, sustinnd fatal c universul nus'a putut ridicA dela omogen la eterogen si dinchaos la ordine, dect in virtutea unui principiuinterior si fatal, care se desvolt dela el ca un em-brion, ignornd cu totul puterea lui Dumnezeu.

S'a crezut asemenea c4 se poate conchide din is-1) Cimitirele.2) Tem plele. 8

www.digibuc.ro

- 34 -torie, care este mai important, a religiunilesunt supuse legii evolutiunii, Ca cele mai insern-nate din ele au acelas fond de doctrind $i deliturghie $i CA in fine sunt incapabile d'a jus-tifica stiintificeste divinitatea originei lor.

lath' unde duce pretinsa $tiint cu progresele salesi WA ce vor dela noi aceia care ne acuzd de nepd-sare pentrucd nu voim sa." intinerim doctrina re-ligioas.

*

Acum intelegem mai bine tendinta acelora dintrenoi cari vor cu orice pret ca s rupd cu religia strd-mosilor lor. Ei cu incpdtnare pretind refacereadoctrinei, socotind a pot cu chipul acesta ca s-sijustifice abaterile lor dela legea morald, bazat peo doctrin religioas. La acestea este drept contri-bue in mare parte si caracterul nostru. Si pentrucdveni vorba despre caracterul nostru de Romani, sAvedem cum s'au condus in trecut printii nostri.

Era vorba inteo vreme ca s ne imbogAtim limba$i s'a introdus inteinsa o multime de cuvinte stre-ine, grecizme, latinizme, frantuzisme $i slavonizme,cari i-au schimbat cu totul forma sa cea att degratioasd. Asemenea s'au incercat o multime dereforme politice si sociale $i s'a volt chiar un sis-tern nou de viat. Noi suntem prea entusiasti, pen-trucd avem o fire care are inteinsa ceva vulcanic.

Aceasta e cauza intreprinderilor noastre grbitesi de acl porneste unul $i cel mai insemnat izvoral nenorocirilor noastre. Din acest fapt greu de pusla indoiald, se naste totu$i o incheiere practicd.

Ar fi bine, dupd attea greseli, ca sal alergm laistoria noastrd propie, ar fi potrivit pentru des-voltarea noastrd armonicA ca sd chiemdm In ajutortrecutul si, prezentul in interesul viitorului si infine cat mai regulat ar fi, ca s cdutdm a turma prin-cipiul de continuitate intocmai ca natura.

www.digibuc.ro

- 35 -Preocuparea de capetenie a acelora care guver-

neaz deci ar trebul s fie silinta de a modermi$carea care ne tra$te la o manifestare contrailprincipiului stabilit $i in nici un caz sa." nu o incu-rajeze. $i aceasta pentruca noi Romnii din fire,suntem porniti mai ales in ce prive$te unele idei,pe care voim a le raspandl pnd in cele mai laun-trice fire ale organizatiunei noastre sociale, $i, pen-trued, tocmai lucrul acesta compromite reformelecele mai legitime $i nu poate ave alt rezultat deckcre$terea raului general.

*

Nu este destul cu toate acestea ca sa rechiemampe adversarii nostri numai la intelepciunea poli-tic, in numele intereselor celor mai scumpe alepatriei noastre. Nu, pentruca ei vor tine prea pu-tind socoteala de lucrul acesta $i apoi nu dela eitrebue sa ne a$teptam rnntuirea, pe care noi in-si-ne trebue sa o cautm. Criza religioasa de careavem a ne plnge nu se margine$te numai la noi,ea se intinde In toat lumea. De multd vreme ban-tue In universitatile Frantei, Germaniei, Rusiei,Angliei $i Statelor-Unite, ea zgudue Italia $i oimparte in 2 tabere din ce in ce mai inver$unateuna contra celeilalte, ea s'a aratat in Franta$i Portugalia $i se simte pana $i in Spania,unde .progresele sale in toate directiunile au fostcu atk mai repezi cu cat a ramas mai fidel alipitpe lnga credinta cre$tin.

Din toate colturile globului pe unde necredintaa inceput s se arate, se tidied azi acela5i spirit delepdare $i de rdzboiu pentru trecut. Pretutindeneaauzi: Lutnea aceasta este cerut nostru, natura neeste indestul". Umanitatea dar, lucreaza cu pro-priile ei mni ca s sece izvorul nemuritoarei spe-rante. In ce ne prive$te pe noi, un lucru trebue$tebine lamurit. Dacd celelalte popoare se deosibesc

www.digibuc.ro

- 36 -de noi, aceasta nu insemneazA, cA sunt preservatede rAul care ne sapk, se deosibesc numai pentru cAIntrebuinteaz mai mult timp ca sA transforme cu-getArile lor in actiuni.

Noi suntem copiii teribili ai idealului la modk,dupd cum am fost in attea visAri periculoase, pen-trued ne aprindem repede si pentrucA ne luAm dupAcuvntul primului venit. Cum se explicd fenomenulacesta si care sA fie cauza cA naturalizmul s'a in-fipt din toate pArtile, in cugetele noastre, c lu-creazd cu atta indrjire si CA se prezint cu unaer ash de triumf Ator ? Aci, imi pare, Ca' se aflaaceea ce trebue srt stim, cauza capitald a defectelornoastre, cum si mijlocul d'a le indrept. Unii a-runcA tot rdul pe socoteala francmasoneriei, un felde sfinx pus la pAndd in umbrA, spre a prinde sia inghiti pe copiii lui Dumnezeu si in care s'a do-vedit ca fAcnd parte o multime si din bArbatiicArora noi le-am incredintat conducerea destinelorPatriei. In sprijinul acestei pAreri se aduc docu-mente de deosebitA valoare, din care se dovedesteCA multi din asemenea bArbati distinsi pe terenulpolitic si-au avut domiciliul in cavernele mareluiOrient. Totusi francmasoneria ca si politica con-damnabild a guvernantilor francmasoni, nu suntin sine deck efecte ale unei cauze, care trebue cu-noscutd in interesul moralitAtii.

SA nu se arunce vina pe cler si sd nu se pundnumai deck in discutiune conduita moralA putinrecomandabild a unor din servitorii altarului, caciaceasta este o scuzd a imoralilor pentru gravitateavinelor de cari se fac culpabili pe tot momentul.

Asemenea sA nu se caute refugiul in combatereaSfintei Scripturi din care actiune detestabilA nupoate iesi la urma urmei deck un amestec nedes-cris de greseli si de legende zadarnice i fArA niciun rost. Cu toate acestea trebue s tim, cA azi a-ceastA combatere s'a transformat in atac violent

www.digibuc.ro

- 37 -prin care se finde a se ruin bazele credintei crq-tine. Combaterea doctrinei creOine sustinutd de-unii din oamenii cu reputatie tiintifica i intaritprin oarecari lucrri de valoare, s'a intins pnd iin cele mai de jos straturi ale societatii. Si cumcredeti ch.' am ralspuns noi acestui atac de fond ?Printr'o metoda cu totul arhaical i cat se poate demediocr, al carui scop principal era defensivaprin inlaturarea contactului. Dar, tocmai in aceastasta marele nostru pacat, care tradeazd starea noas-tra de inferioritate.

Prin sustinerile mele sa nu se creada ins, COvoiesc a negi cu totul activitatea Bisericii cretinei ca n'ar fi avut ckiva aparatori zeloi, ci numai

ch.' aceOia au lucrat izolati i neitrtelqi, pe candrestul celorlalli li banuia in numele unei traditiunide multe ori i pentru multi neinteleasd.

*

La ce arme deci urmeaza ca sd recurgem spre a-el din impasul in care ne aflm ? De sigur ches-tiunea nu este a0 de ward, ba este cu atat maigrea, cu cat se pare ea printeinsa se incearc in-toarcerea poporului la un sistem de convingeri re-ligioase i morale pe cari le-a lepdat odatd. Cutoate acestea, voiu incerch rezolvarea ei.

Influenta unei doctrine nu depinde numai departea de adevar pe care o coprinde, ci mai cuseama de forta cu care o intelegi. Ca proba avemscrieri cari au exercitat o actiune a0 de profunda

au fermecat mai ales spiritele prin puterea decugetare care se manifesta in ele.

Sa ne inchipuim c Malebranche s'ar fi multumitnumai ca sa contraargumenteze pe Spinoza, a areifilosofie il ingroze, atunci de sigur cd succesulsalt n'ar fi fost deck foarte relativ. Dar el traiprea mull din propria sa cugetare ca sa consacre

www.digibuc.ro

38

sfortarea sa in a cut defectele cugetrii altuia"1El scrise Meditatiunile cre,stine ,si Intretinerile me-tafizice, doti cArti cari nu sunt dect traducerea,inteligentii sale $i cari din aceast pricind s'au im-pus atentiunei tuturor veacurilor.

Puterea viefii produce via:VA. Lucrul este adev-rat din punctul de vedere fizic, este adevrat dinpunctul de vedere moral ; iar ca demonstrare a a-cestui adevr n'avem dect s ludm pe Sfinfii Reli-giunii Cre$tine.

Si apoi cine ar pute sd susfin cA inteligentanu ascult In mare parte de aceast lege ?

Nu este in deajuns ca sd inveti cum s devii tare ;trebue incA $i mai cu seam ca s invefi a cugetprin tine instili. Vorbeam Inteo zi cu un profundcunoscator asupra unei pretinse lucrAri exegeticesi-mi spunea : Ceeace m mhne$te este c auto-rul n'a reflectat de loc" $i ave foarte mult drep-tate pentru mai multe consideratiuni.

lat fail relelor, acela care trebue distrus Ina-inte de toate, cAci numai virilitatea spiritului poates facd o operd eficace In practicA. Mai mult, tre-bue studiu serios asupra diferitelor manifestri alecugetrii contimporane, fiind unicul mijloc d'a in-felege bine $i d'a lds liber sufletul de invldturape care o ascunde. S'au chinuit $i se chinuesc inc .o mulfime de inteligente ca s precizeze proble-mele care domin existenta noastr. Nu poate innici un caz ca o asemenea muncA s fie nuld pen-trucd inainte de orice ea descoper o concepfie.Este totu$i o nechibzuint ca s la$i trecutul fru-mos in prsire $i s te ocupi de doctrine pe carenu le cuno$ti. Dar ce vom face ? Vom rspunde desigur $1 acestora.

Doar nu ne vom sfort ca s vorbim limba Si-1) Abbe' Jules Martin. Demonstratia filosofica pag. 262. Dac ci-

tez aceastA lucrare, evident cA nu inaprtAsesc toate teoriile dinWhist', dar o fac pentrucd pe alocurea este foarte sugestivA.

www.digibuc.ro

- 39 -liana, sau sa rdspundem, dacd trompeta cu care-vom fi chemati la judecata cea de pe 'mina', va fide aur sau de argint. Nu, acestea sunt lucruri carinu intereseaza. Noi trebue ca sa pstram credinta,sa ne patrundem de ea, s o transformam In pro-pria noastr substant $i s o prezentam in finesub forma care convine mai bine cugettorilor dintimpul nostru. Numai astfel s'ar pute domoll $iinvinge necredincio$ii cari ne atacd, dupa cum nu-mai astfel au invins Printii Bisericei pe rtacitii$i necredincio$ii din timpul lor. Tactica lui Bos-souet $i Fn ion in contra libertinilor din secolulal XVII este cea mai buna dovada ca eu amdreptate.

Cu chipul acesta s'ar pute forma In timp o sin-teza teologica mai atractiva unde multi cu placerevor cauta din nou adapost. $i printeo muncd defeltil acesta nu vom e$i din sfera credintei $i adatoriei religioase bazate pe ea, ci mai mult vompatrunde fondul ei.

A studia cu zel $i activitate nu este de ajuns insapentru implinirea acestei drepte obligatiuni. Tre-buesc focare de cultur intelectuala Malta, a-tatpentru a conduce spiritele, cat $i pentru a le ridicala nivel.

Asemenea focare de viat religioasa exist inalte tari $i si-au afirmat la timp cu mult mndrieexistenta lor. Afar de seria de lucrari insemnatecad au e$it din ele, influenta lor s'a tradus in in-vaTamntul mijlociu, sau secondar, cum ii zicemnoi, printr'o cre$tere continua de energie intelec-tuala.

Din nenorocire, lumea bisericeasca, ca $i ceadrept credincioasa turma, nu $i-a dat seama vre-odata de importanta unor astfel de institutiuni.

S'au gasit mijloace pentru orice, numai pentruInv4tmtintal superior liber, cel mai de folos pen-.tru disciplina caritatii, nu s'au putut gasl asemenea

www.digibuc.ro

- 40 -mijloace. Eu fac aceast propunere i am deplinlconvingere, eft' poporul Roman va sfar0 prin a in-telege importanta sa, cum i CA.' numai ad se afl."principiul dupd care urmnd se poate ajunge lamntuire.

Este adevrat, CA in timpul de fat, unii vorgs un nou pretext ca s indrepte inteun alt senscursul acestei propuneri. Vor vorbl de facultateade teologie, de chipul cum se recruteazd profesoriila aceastd inalt institutiune de culturd bisericeasc_si de alte scderi pe cari cu totii le observnt aci.Dar nu de aceast institutie se poate incnt susti-ntorii moralittii in popor si nici nu se poate vorblde dnsa in cazul de fatd. In Germania sunt semi-nare conduse de oameni competenti, in cari cleri-cii se exercit asupra chipului cum pot mai bineca s1 vie In atingere cu doctrinele timpului lor icum trebuie ca s." le judece. Mai mult, in fiecarezi vd tineri din generatia lor ; au prilejul de a-siface camarazi din toti acei cu cari vor ven in a-tingere in mijlocul greuttilor vietii i faptele deacolo. demonstreaz cu prisosint c rezultatele-sunt fericite.

Pentru ce deci nu s'ar priml i la noi un modus-vivendi analog, cnd mai mult dect orice, se simteaceast necesitate ? In acest caz fr indoial cle-rul va catig si cu el poporul isi va indrept pasiicAtre calea mntuirii, care impune o viat corectai morald. Trebue sarguintA i mai mult ingri-jire din partea pstorilor fat de turmd, dacA nu .voim ca biserica s rtnn numai in serviciul me-canic al cultului.

Dar ca s1 dm mai multd trie i ptrundereinvtmntului crqtin, singura pavz a morali-ttii, este absolut impus a se leg inteun chip maiintim scoalele superioare de cele mijlocii. In Parisse practic prin institutul catolic, concursuri regio-nale i se trimit profesori distinsi spre a inspecta.

www.digibuc.ro

- 41 -seminariile si a incuragia formarea de colegii liberein sensul celor propuse de mine cu aceast oca-

Acestea sunt msuri cari ar folos foartemult Bisericii i neamului romnesc, dacd s'ar luasi la noi. ne gndim mai intiu la formarea e-ducatorului i restul va ven dela sine si pe nea-teptate.

Acestea am vrut s zic si aceasta este mi se pareprima datorie care ni se impune.

Va trebul timp i rbdare, o recunosc. Totul seInvinge insd, numai oameni hotriti de lupa sd fie.Inceputul este greu, mai ales in fata progresuluiinspimnttor al teoriilor naturaliste, cari auschimbat sufletul trii, dar cu oarecare struint

cu mai mult ardoare, s fim 'siguri c vom in-toarce poporul dela ele, vom da sufletului trii fi-zionomia sa fireasc i vom ridic moralitatea laadevrata sa valoara.

La muncd dar pentru binele trii iubiti Romni,caci Dumnezeu este cu noi i nimenea In potrivamoastrd.

www.digibuc.ro

Influenfa literaturii asupra moralitlif

Lumea in nenumrate rnduri s'a intrebat dacaliteratura poate face moravuri $i dacd moravurilepot face literaturd.

$i s'au gsit persoane de spirit, cari s afirme,c literatura este cu totul inocentd de scAderea mo-ravurilor $i c" crtile cari apar fr s rdspunza laun ideal perfect de virtute, nu sunt de vind ctu$ide putin de acea stare de decddere moral, care seobserv pe alocurea. Acesta e un rspuns nejusti-ficat $i cu totul diferit de acela al autorilor culpa-bili, cari foarte precis $i adesea pi$ctor se ros-tesc : Scrisei o carte rea, dar spre a v multurni pevoi ; strng ocri, dar cari se resfrng mai multasupra voastr. Pentrucd,continu ace$ti autoriliteratura este produsul cerintelor multimei, careo cite$te dac-i place $i dac-i convine."

Ei vorbesc astfel $i se pare cd nu se indoiesc deloc de stima ce li se cuvine pentru opera lor, re-ducndu-se in acest chip la rolul celor ce nu-si dattseama de ei $i de ceiace fac. Mai mult, ei nu simtnici chiar ridicolul in care cad, cnd spun toate a-cestea a$ de lini$tit.

Intr'o prefat a uneia din crtile sale1) Tho-phile Gautier, se amuzeazd demonstrnddupa_modul au de a vedeac crtile urmeazd mora-

1) Mmoires d'un elphant blanc.

www.digibuc.ro

43

Nurile $i c moravurile nu urmeaz crtile ; cA ori-cine zice c literatura $i artele influenteaz mora-vurile, este fdrA Indoial un mare naiv, pentrucarborii poart fructe, dar fructele nu poart arbori.

Cu toate cd lui Gautier nu-i place $i cu toate cAfrumoaselor sale comparatiuni nu li se poate danici o importantd, eu cred $i cu mine mai cred $i_altii c literatura influenteazd moravurile, pen-trucd arborii poartA fructe $i fructele au inele smnta arborelui $i dupg cum produsele /NZ-mntului nutresc piimiintul, tot WI produsele spi-_ritului nutresc spiritul" zice Voltaire 1). Voltairecuno$tea cArtile rele In fapt $i de aceia scriind re-gelui Danemarcei In cestiunea ireligiozitAtii $i acoruptiei din ace epocA, nu se sfie$te a exagercnd afirmd ca" cartile au fitcut totul".

Intreg adevrul ins, dacA nu Ind in$el, e c cudreptul moravurile sunt de vin intiu ; ele in-spied scriitorul, il Incurajeaz $i-1 fac s tediasca,(tar scrisul In fine precipitA moravurile. Este lafel ca $i cum am ave friguri. Frigura face sete $i

,cine se supune setei va mrl de sigur frigura. A$Aeste $i cu literatura care se cite$te mai mult azi.Ea na$te dintr'o stare de spirit infrigurat, destr-balat $i tot deodat u$or. Aceast literatur nas-cuta din aceastA colectivitate a spiritului, face sdomneasc rAul $i se sile$te ca sd-I intrte mereu.

$i ce e mai trist, viata individuald ca $i ceasocial este plmdit in mare parte cu aluatuloferit cu indestulare de aceste cercuri vitioase.

lat pentru ce, la intrebarea : prin ce parte sAataci rul, eu rspund a prin amndou partile.Sa incercAm a calmA frigura ca doctorul, dar sd de-prtm $i paharul de ap ca supraveghetorul, lasatde doctor lng bolnav.

Doctorul este Dumnezeu $i religia sa cea sfnta ,1) Prcis du Sicle du Louis XV annot par M. Fallex. pag. 5.

www.digibuc.ro

44

e educatia pentru copil ; e sfortarea virtuoasd pen-tru omul mare ; iar p'zitorul sau supravegheto-rul bolnavului este prudental). $i fiindc'd prudentapresupune tiinf, sau mai bine reflectare, am cre-zut de bine ca s." reflectam impreund asupra su-biectului anuntat Influenta literaturii asupra mo-ralittii.

Inainte de a intr in tratarea acestui subiect, enevoe ca s." cunoa$tem un adevr $i anume, ca car-tea care a fost In totdeauna o putere, a devenit inzilele noastre a$ cum in nici o epoca n'a fost._

Nu e necesar ca s ma" urc p5.n la inventiuneatiparului, care a fost cu toate acestea unul din celemai mari evenimente din istorie, spre a demon-str acea vklit trebuinta de a citi mereu. Condi-tiunile noi de viat din timpul nostru, intindereainstructiunii, publicitatea peste ma'surd $i 20 dealte cauze evidente sau ascunse, au creat in zilelenoastre o nevoie general de a citi.

ARA data lectura era un lux aristocratic. Putinioameni vorbeau, un public de elit ascult $i ju-dec ; iar restul lumii primi foarte de departe a-ceia ce se vorbise. AstAzi toat lumea ascult, toatalumea judecd, toata lumea cite$te.

Portarul i$i are romanul in camera sa, cusato-reasa il are pe genunchi, lumea u$oara sub pernaca un sfat de lncezeald $i de visare lene$e.

Volumele de versuri sunt mai putin cautate, pen-truca reprezint o culturd mai inaltd. Publicul ins&este intins $i totdeauna cu grAbire $i ravna cite$tealt soiu de literatur. Cltorii, nuvele, impresiuni,.informatiuni de toate genurile, nu rAmne nimic,da, nimic nu-i scap necitit lat dar ce a motivat peVictor Hugo ca s." zicd inteuna din scrierile sale,

1) Dupuy Charles, Livrets d'Instruction et d'Education. Conf-rences pour les adultes. pag. 62.

www.digibuc.ro

- 45 -ca publicul este totdeauna gata spre a citi, numaiscriitori s. fie.

Aceast mult hirne ins, care scrie $i care seonoreaz singurd cu benemerenti, trebue s ne in-grijeascA.

Nu stiu cum va judec posteritatea cnd va fichemat ca s se pronunte fr interes $i fr pr-tinire asupra operilor literare din acest secol, dartare mi-e frick cA le va gsl splendide $i grandi-oase. Din punctul de privire al abondentei va gsiCa' sunt un ocean, din cel al diversittii Ca' sunt olume $i din cel al valorii, dac se considerd vr-furile $i dacd se citeaz numele mari, Ca' sunt caun munte inalt, care se impune prin majestateasa. Ce splendoare de poezie i ce strigAte de ad-miratie au esit deci din strduinta oamenilor a-cestui secol. Aceia ce exaltd, care mreste toatesentimentele, care strnge inima, sau provoac vre-oactiune, au gsit scriitori in acele voci aprinse.lubire, nenorocire, desndejde, mil, entusiasm,mnie, au tsnit sub aceast nou suflare, dupacum la suflarea vntului, valul mrei se umfl,se rostogoleste, cnd svrcolindu-se $i cnd li-nistit aruncnd snopul su In largile brazde alemri.

Da, dreptatea aceasta va fi ; $i mndria noastrde oameni ai zilei trebue s ne facd plcut a-ceast dreptate. Nici odat flaara imaginatiunii,niciodat adevrul $i puterea picturii, niciodatintensitatea emotiunei, niciodat sentimentul vietii,oricare ar fi viata individuald sau social, niciodattote aceste bunuri cu cari cartea trAieste, care-id asupra noastr acea putere de a captiva sufletulnostru, niciodat aceasta nu s'a intmplat In alttimp intr'un grad mai mare ca In timpul nostru.Putem fi mndri dar de acest timp, cu toate camndria aceasta nu ne foloseste la nimic.

Desfdsurardm, pentru a scoate mai in afar a-

www.digibuc.ro

- :4 6 -

ceast desertAciune o intreag apologie $i-i de-dicarAm acest discurs, intocmai ca doctorul, carein loc ca s1 pipe pulsul bolnavului, spre a-i facediagnosa, intrziazd admirndu-i organismul $i In-sirndu-i virtutile. Am fcut-o totusi din convin-gere ea' poate s ne foloseascd cu ceva la intele-gerea acestui studiu.

S trecem asupra acestora deci si s cAutni astabili 11111, ca hotrrea pe care o vom lua apoi,sd fie In cunostintd de cauz5.

Admirm acest secol $i-1 iubim ca $i pe noi,pentru eft' este al nostru. Aceasta ins, nu e unmotiv ca s nu-1 biciuim $i ca s nu ne biciuim

pe noi in el, dup mAsura cu care piimim influ-enta sa cea rea.

Nu negdm meritele noastre ,cAutArn numai ca sadesvelim slbiciunile moastre spre a ne indrepta.Facem o prob6 de iubire si nimic mai mult, ur-mnd proverbul : pe cine iubesti cu adevdrat 11si pedepsesti".

Patru stint $coalele mai importante cari au aduscontingentul lor de mizerie asupra fiteraturii dintimpul nostru.

Aceste $coale sunt : Romantismul care a facutdin lume o sclavA a eului. Naturalismul, care afacut din eul sAu $i din eul altora un sclav al rea-littii materiale. Diletantismul, care subordoneazrealitatea unor moduri de a simti $i de a zugrvlun fapt prin cadente de frazA $i prin valori decuvinte. In fine Mercantilismul, care frd ca sdaibd puterea de a se ridica la inAltimea unui genliterar, exploateaz4 materialiceste pe toat lumea.

Acestea sunt genurile In cari se scrie $i cari auimpartit secolul ; unele precum se vede gre$ite Inteoriele ce desfaspar, iar cea din urm chiarrusinoas.

Toate aceste patru scoale stau intre ele insd infoarte de aproape legtur. Urmresc acelasi scop :

www.digibuc.ro

- 47 -exaltarea tineretului $i prAbu$irea societtii prinindemnul cAtre viata imoralA $i-$i prezint pro-dusele mai totdeauna sub forma de roman.

Fiecare din ele au produs in genul lor capo-d'opere, nu tgAduesc, dar fiecare tot a$a a adus,pericule $i abuzuri, cari cu greu se pot intelege.

Voiu cAuta deci ca sA vorbesc de fiecare in parte,spre a ne face o mai bund ideie despre lectura,,care intretine publicul azi.

Romantizmul reprezintA un pericol de neinla-turat pentru moralitate. El 1$i stabili dominatiunea,mai intiu in lumea mare, impunnd apoi triumfulsAu, dupA oarecare luptA tuturor straturilor sociale.Zgomotul produs de acest triumf rAsunA incA inurechile acelor ctorva romancieri de seamA carimai trAesc. Gloria a fost mare, dar $i pericolul n'afost mic.

Partizanii $i apostolii romantizmului nu suntoameni de rand. Dotati cu un geniu social puternic,capabili d'a atrage, d'a entuziasma, de a pasiona,dac nu de a convinge, cei dintiu romantieri erauasigurati de succes $i acest succes fu mare, maimult chiar de ct s'ar crede, ajutnd curnda cre$-tere a literaturei romantice.

Se cuvine deci, ca s intrebAm pe ace$ti autoride asemenea loviturA de stat literar, ce vor $iunde tind sa meargA ? SA intrebAm pe ace$ti in-tunecati cu pasiuni aprinse, de ce scot din gura lornumai anateme la adresa omului societAtei, omulintelept $i cu principii salutare ? De ce n'au dectsarcazme si glume crude pentru tot ce este din do-meniul obiceiurilor noastre bAtrne$ti ? Si de ceatta nepAsare, fatA de autorii intelepti, cari judecacazul lor cu sinceritate $i numai din dragoste pen-tru poporul din care fac parte $i care are nevoiede educatie moralA ?

Dar sA-i privim mai de aproape $i sA vedem cese ascunde in urma pretentiunilor lor exagerate,

www.digibuc.ro

-, 48 -

cum si ce se petrece in fundul constiintelor lorliterare atat de bltate ? ha' ce descoperirn inurma examenului nostru .Romantierii sunt oameni,ale caror toate gndurile, toate dorurile, toate pa-siunile $i toate privirile sunt concentrate $i ca hip-notizate pe un singur punct, asupra lor insile. Eiinsisi, eul lor individual, exclusiv triumfnd, a-cesta este cultul lor. Ei apartin revolutiunii carea stricat cadrele vechei societti si care asteptndformatiunea uneia noui, a rdscolit pe fiecare omin el Insusi.

Eu, zic eu si este destul" e deviza romanticilor.Fac ei vre-o carte ? S sondrn bine chestiunea sivom gas1 numai un singur lucru : scriitorul. Su-biectul romanului sail, este el insusi. Istoria pentruel este un pretext, descrierea un pretex, recitareaun pretext. Din toate acestea trebue sa se vadapersoana scriitorului $i nimic mai mult. Nu suntlucruri pentru aceast arta, nu sunt dect impre-siuni in fata lucrurilor. Nu e vorba de obiect, delegi sau de cauzele obiectului, ci de sentirnentelecari se desteapt sub lovire si in fata variatiu-nilor acestui object. Inteun cuvnt, un singur lucrupretueste, treiducerea scriitorului la opera sa ; unsingur lucru exist, el. Prin urrnare, succesul a-cestei arte si regula sa, nu e nici adevarul, nicibinele, nici dreptul, nici chiar frurnosul, ci nurnaieel ce a &tilt. Raportul exact const dar in alipireastrns dintre expresia literara $i faptul in sine,care formeazd punctul de atractie $i de admiratie.

Rornanul descrie viata $i nu viata in larg, viataspatiului si viata lurnii, ci viata personald a au-torulai, care desfasur sufletul si suspind plan-gerea sa, sau zmbeste veselia sa inaintea pu-blicului, care-1 admir.

Iata tot ceeace voieste romanticul. Urrneaza Inmod natural si consecinta este gravd, pentru calmoralitatea este pusd pe un plan foarte scazut.

www.digibuc.ro

49

Tot ceeace se atinge de personalitatea sa estesfnt ; iat ce inceared rotnanticul a ne face ca sdcrdem. Independenta ealui este dogma sa. In-genuche inaintea pasiunei, numai ca ea sd fieviolentd si liric. Calc peste toate regulele cu ogratioasd intorsdturd, ori care ar fi moravurile lo-vite, si rcle de toti autorii moralisti $i de ope-rile for.

$i care sunt, md rog, consecintele ce se potscoate din acest sistern In morald, in religie $ichiar in politicd?

N'avem dect s combindm sistemul romantic,faptul cunoscut: cd orice otn are In inima sa unce, care doarme. S dArn rezultatul apoi in minileunui pasionat, unui capricios, sau unui orgolios,cum sunt unii poeti $i prozatori $i vorn descoperiindatd abuzul deschizndu-se si rAul fdandu-sel).Lucrul acesta s'a prea vAzut.

Dar, sd numArdm in operile romantice in mij-locul florilor de poezie $i de frutnoase descrip-tiuni, suciturile moravurilor, blasfemiele, apoteo-zele pasiunilor, amnistiele cu deprinderile rele sitot felul de excese $i vorn intelege mai bine lucrul.Iubirea e scuza cea dintiu ; iubirea justified totul,albeste totul $i acoperd totul.

Iubiti si faceti ce voiti e cuvntul fericituluiAugustin Intr'un mod nou. Numai observati, capasiunile voastre sd fie arzdtoare, urele voastre safie de-o egald ardoare $i atunci totul este sfnt.

Nici nu se poate astepta ceva mai bun dela oliteraturd asa de cdutatd ca cea romantied, in carese face attea sfortdri pentru a ne da monstrd delogica accentuatd acurn de noi .

Aceasta ins nu e totul. Dacd ornul este intreg inel insusi $i dacA'$i are reguld de cum trebue sA se

1) Piat (Abb Clodius). La morale chrtienne et la moralit enFrance. 0 brosur in 12 pag. 7. 4

www.digibuc.ro

- 50 -poarte in afar, zic partizanii romanticismului, dece ar cAuta s" se judece, s se corigeze $i s sesupue. N'are cleat sal lase creerul su i minteasa, ca sd se formeze in bun voe. Ceiace purcededin el Inbracd caracterul sfnt al personalitticare se poate atinge. Si cum estetica genului adop-tat este lipsa de msurd, cum neptrunsul $i rarulsunt chiar legea actiunei romantice, cum pasiuneaeste care domne$te i nebunia aproape sfnt, cemai trebue s ne indoim de rolul att de putinserios pe care-1 joac romancierul in operile sale.Ar fi destul ca s citez cteva romane $i sa analizezcteva opere de acest gen literar, ca sa se vadaindat tot ce este subversiv in sistem.

In vedere ns c romanticismul este aproapemort, prin npdirea celorlalte sisteme asupra sa,nu mai insist asupra lui $i trec la naturalism.

Naturalismul in punctul in care se afla ca sistemliterar este contrar romanticismului. Cu toate a-cestea, lucru ciudat la prima vedere, ambele duc laacela$ rezultat, de uncle iese confirmat mai bineadevrul, Ca' extremele se atrag. Romanticismul,precum vazurm, nu vede dect eul, pe cnd na-turalisrnul Il suprim. Romantismul ignora natura,nevznd-o dect prin prism, pe cnd naturalis-mul nu cunoa$te dect natura. Astfel in naturalismregula de urmat, nu va fi capriciul individului cain romanticism, dar nu va fi nici adevrul, dreptul,binele, frumosul cum ar trebui s fie, ci va finumai realul.

Sunt oameni, cari confund realul cu adevarulcu ajutorul acestei confusiuni sucesc spiritele

slabe. Nu vd, sau nu voesc sa vad, ca adevrulrealul sunt in mod precis dou contrarii. Da,

realul este contrar adevrului, cci realul este ceeace este $i adevrul este ceea ce trebue &A.' fie. Adeva-rul reprezint la orn principiile i in natur ten-dintele profunde ; realul reprezintd la orn uitareawww.digibuc.ro

51

.obicinuit a principiilor $i in natur accidentulcare diformeaz $i deviazd tendintele. Deci natura-lismul se leag $i se leag xclusiv de reali). Na-tura toat crezutd, societatea as cum este, iattotul lor. Nu e numai punctul lor de plecare, ceiace ar fi legitim, ci e scopul lor, este totul artei bor.Cnd naturalismul ridicd o chestiune de realitateinaintea cuiva, cere ca toti s primeascd doctrinaprofesat de el cu mulfumire. Si ca s afirme acestdrept al realului la admiratiunea noastr, ca saaccentueze libertfile, ce se d cititorului prin lec-tura acestui sistem, se tinde In mod precis ca subreal sa se Infaitiseze tot ce este mai mic, mai des-frnat, mai josnic.

Astfel principiul alegerei in real, care se ignoracu totul in romantism, aci se aplica cu prisosinta.

In loc de a alege frumosul se alege urtul $i seridic in slav diformul, ru$inosul, cinicul. Subpretex de a nu fugi de ralu, sfrse$te prin a nu-1vedea dect pe el $i acest naturalism pretins, totfortndu-se s gaseascd monstri printre mon$trii,sa inurtiascd urciunea, s ridice vitiul pe aceia$ilinie cu legea, acest naturalism sfar$este prin a ficontrar naturii. Totul se intoarce in minile sale inparadox rusinat, In caricatur de ocar $i fabri-ceaza o societate tot