35
ÎNCERCĂRI DE HERMENEUTICĂ ANTROPOLOGICĂ ASUPRA RITUALURILOR RELIGIOS-CREŞTINE ARGUMENT. METODOLOGIE Această teză de doctorat concentrează preocupări de antropologie culturală creştină, preocupări care se originează în interpretarea dimensiunii participative a credinciosului la actul liturgic şi se finalizează drept o încercare hermeneutică asupra simbolisticii ritualurilor creştine. Antropologia creştină are în centrul studiului ei problema omului credincios din perspectiva dimensiunii participative a acestuia la viaţa vie a Bisericii în sensul integrării în ritualul liturgic şi în viaţa comunitară. Pentru Biserica Răsăriteană dimensiunea participativă este de maximă importanţă. Există chiar o expresie consacrată: „În afara Bisericii nu există salvare / mântuire”. Pentru a înţelege viaţa Bisericii trebuie să participi la ea, trebuie să te integrezi în comunitatea vie a credincioşilor, să le cunoşti nevoile, preocupările, bucuriile şi tristeţile, cu alte cuvinte modul integral în care ei se raportează la viaţa societăţii. Tocmai de accea, cunoaşterea din interior a Bisericii este o modalitate de cunoaştere antropologică creştină. Toţi cei care au fost crescuţi şi educaţi în creştinismul aproape clandestin înainte de 1989, generaţiile care în acel an de căpătâi pentru schimbarea sistemului politic din România, abia păşeau în amfiteatrele facultăţilor, într-o atmosferă de libertate, descopereau o dimensiune necunoscută până atunci, cea a unui creştinism de elită, creştinismul gânditorilor peste care trecuse teroarea istoriei, cum ar spune Mircea Eliade, împletit cu creştinismul arhaic, acela al mărturisirii asumate cu orice risc. Nu era vorba numai de preoţi, de teologi, în general. Era vorba şi de o seamă de personalităţi importante ale culturii române, de existenţialişti creştini, despre existenţa cărora generaţiile tinere şi lipsite de sursele adevărului aflau pentru prima dată. Creştinismul acelor personalităţi precum Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu, Daniel (Sandu) Tudor, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Ilarion V. Felea, 1

Încercări de Hermeneutică Antropologică

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ÎNCERCĂRI DE HERMENEUTICĂ ANTROPOLOGICĂ ASUPRA RITUALURILOR RELIGIOS-CREŞTINE

Citation preview

NCERCRI DE HERMENEUTIC ANTROPOLOGIC ASUPRA RITUALURILOR RELIGIOS-CRETINEARGUMENT. METODOLOGIEAceast tez de doctorat concentreaz preocupri de antropologie culturalcretin, preocupri care se origineaz n interpretarea dimensiunii participative acredinciosului la actul liturgic i se finalizeaz drept o ncercare hermeneutic asuprasimbolisticii ritualurilor cretine. Antropologia cretin are n centrul studiului ei problema omului credincios dinperspectiva dimensiunii participative a acestuia la viaa vie a Bisericii n sensulintegrrii n ritualul liturgic i n viaa comunitar. Pentru Biserica Rsriteandimensiunea participativ este de maim importan. !ist chiar o epresieconsacrat" #$nafaraBisericii nueistsalvare% m&ntuire'. PentruanelegeviaaBisericii trebuie s participi la ea, trebuie s te integrezi n comunitatea vie acredincioilor, s le cunoti nevoile, preocuprile, bucuriile i tristeile, cu alte cuvintemodul integral n care ei se raporteaz la viaa societii. (ocmai de accea, cunoatereadin interior a Bisericii este o modalitate de cunoatere antropologic cretin. (oi ceicareaufost crescui i educai ncretinismul aproapeclandestinnaintede)*+*,generaiile care n acel an de cpt&i pentru schimbarea sistemului politic din Rom&nia,abiapeaunamfiteatrelefacultilor, ntr,oatmosferdelibertate, descopereauodimensiune necunoscut p&n atunci, cea a unui cretinismde elit, cretinismulg&nditorilor peste care trecuse teroarea istoriei, cum ar spune -ircea !liade, mpletit cucretinismul arhaic, acela al mrturisirii asumate cu orice risc. .u era vorba numai depreoi, de teologi, n general. !ra vorba i de o seam de personaliti importante aleculturii rom&ne,de eistenialiti cretini,despre eistena crora generaiile tinere ilipsite de sursele adevrului aflau pentru prima dat. /retinismul acelor personalitiprecumPetre0uea, -ircea1ulcnescu, 2aniel 34andu5(udor,Radu67r, .ichifor/rainic, 2umitru4tniloae,8larion 1. 9elea, 4imion-ehedini, .ae8onescu,nu eranumai un cretinism popular, un cretinism al maselor, era i un cretinism academic, uncretinism alelitelorintelectuale aleuneiRom&niisugrumatei asfiiate deteroareaistoriei, dar deopotriv i un cretinism anga:ant.2up )*+* un important punct de plecare pentru nelegerea rolului imens pecaretehnicadiscursului academicl,a:ucat nargumentareafilosoficl,areprezentatdocumentarul cinematograficExerciii deadmiraie, realizat de6abriel ;iiceanu, undocumentar n care apar !mil /ioran i Petre 0uea, fiecare susin&nd punctul lor devedereasupradimensiunii rom&neti aeistenei.Astfel, pesimismul lui /ioranestedublat de optimismul cretin ortodo al lui Petre 0uea, tragismul protestului mpotrivaispitelor vieii, al lui /ioran, este contestat de eroismul :ertfei asumate i mrturisitoarea lui 0uea. $n acel contet documentaristic Petre 0uea fcea o afirmaie cu o greutateuria de semnificaie" #.umai n Biseric afli c eiti', adic numai cadrul specific alcomunitii socialeaBisericii poatefacilitadescoperireasensului eistenei omuluicuprins n caracteristica ontologic a sentimentului religios. 2esfurarearitualului liturgical Bisericii