MECANISMELE DE BAZĂ ALE MECANISMELE DE BAZĂ ALE REZISTENREZISTENŢŢEI EI ŞŞI IMUNITĂI IMUNITĂŢŢII II

ORGANISMELORORGANISMELOR

Se deosebesc două categorii de mecanismeSe deosebesc două categorii de mecanisme::

1. 1. mecanisme constitutive sau naturalemecanisme constitutive sau naturale –– cu cu care se nasc tocare se nasc toţţi indivizii unei specii; definesc i indivizii unei specii; definesc imunitateaimunitatea naturală naturală ((îînnăscutănnăscută, c, constitutivăonstitutivă, , nespecificănespecifică) a organismelor.) a organismelor.

2. 2. mecanisme mecanisme inductibileinductibile sau câsau câşştigatetigate –– care care definesc definesc imunitatea câimunitatea câşştigatătigată ( (specificăspecifică).).

Aceste două tipuri de mecanisme nu acAceste două tipuri de mecanisme nu acţţionează ionează separat ci se completează separat ci se completează şşi se i se îîntrepătrundntrepătrund..

Ambele mecanisme funcAmbele mecanisme funcţţionează prin intervenionează prin intervenţţia a ia a diferidiferiţţi factori. i factori.

FFactorii actorii imunitimunităăţţii ii îînnăscutennăscute

La organismele superioare factorii La organismele superioare factorii imunitimunităăţţii ii îînnăscute nnăscute (naturale) pot fi clasifica(naturale) pot fi clasificaţţi după mai multe i după mai multe criterii:criterii:

a a –– localizare: localizare: factori externifactori externi şşii interniinterni

b b –– felul cum intervin felul cum intervin îîn determinarea stării de n determinarea stării de rezistenrezistenţţă a organismuluiă a organismului: : factori pasivifactori pasivi şşii activiactivi

c c –– nivelul de organizare biologică sau biochimică nivelul de organizare biologică sau biochimică: : factori umoralifactori umorali (compu(compuşşi chimici prezeni chimici prezenţţi i îîn umori n umori sau intracelular) sau intracelular) şşi i factori celularifactori celulari (diferite celule (diferite celule din organe din organe şşi i ţţesuturi).esuturi).

Factori nespecifici externi de apărare Factori nespecifici externi de apărare ai organismuluiai organismului

Bariere anatomice (mecanice)Bariere anatomice (mecanice)

Reprezintă prima linie de apărare a organismului Reprezintă prima linie de apărare a organismului îîmpotriva pătrunderii agenmpotriva pătrunderii agenţţilor patogeni.ilor patogeni.

Pielea Pielea şşi mucoaselei mucoasele fiziologic normale constituie fiziologic normale constituie cea mai importantă barieră naturală cea mai importantă barieră naturală -- o frontieră o frontieră îîntre mediul intern, steril ntre mediul intern, steril şşi mediul extern, populat i mediul extern, populat cu numeroase microorganisme. cu numeroase microorganisme.

Integritatea anatomică Integritatea anatomică şşi i funcfuncţţională a tegumentului ională a tegumentului prezintă o importanprezintă o importanţţă ă deosebitădeosebită. . Tegumentul intact reprezintă o Tegumentul intact reprezintă o barieră eficientăbarieră eficientă, , îîmpiedicând mpiedicând microorganismele microorganismele şşi toxinele i toxinele lor să pătrundă lor să pătrundă îîn celulele n celulele epiteliale vii. epiteliale vii. Dacă această integritate este Dacă această integritate este îîntreruptă ntreruptă (prin (prin arsuri, parsuri, plăgi lăgi traumatice sau chirurgicale) se traumatice sau chirurgicale) se creează condicreează condiţţii de pătrundere ii de pătrundere a microorganismelor a microorganismelor îîn n ţţesuturi esuturi şşi umori. i umori.

ŞŞii mucoaselemucoasele constituie o barieră mecanică constituie o barieră mecanică şşi i fiziologică fiziologică (mult (mult mai fragilămai fragilă) d) de apărare e apărare îîmpotriva mpotriva diverdiverşşilor agenilor agenţţi infeci infecţţioioşşi.i.

SuprafeSuprafeţţele mucoase ale organismului ele mucoase ale organismului îîn n totalitatea lor alcătuiesc o singură entitate totalitatea lor alcătuiesc o singură entitate defensivădefensivă. .

Unele mucoase dispun de un mecanism aparte Unele mucoase dispun de un mecanism aparte pentru pentru îîndepărtarea microorganismelor ce ajung ndepărtarea microorganismelor ce ajung pe suprafape suprafaţţa lor, eliminândua lor, eliminându--le prin mile prin mişşcarea carea ordonată a cililorordonată a cililor. .

Factori mecanici care protejează anumite Factori mecanici care protejează anumite suprafesuprafeţţe epitelialee epiteliale

Un astfel de mecanism care protejează ochii Un astfel de mecanism care protejează ochii este reprezentat de glandele lacrimare. este reprezentat de glandele lacrimare.

Produsul lor de secreProdusul lor de secreţţie (lie (lacrimile) spaacrimile) spală lă îîn n permanenpermanenţţă suprafaă suprafaţţa ocularăa oculară, , îîmpiedicând mpiedicând depunerea microorganismelor depunerea microorganismelor şşi stopând i stopând acacţţiunea substaniunea substanţţelor iritante.elor iritante.

glande lacrimale

conduct naso-lacrimal

pleoapăsuperioară

canal lacrimal

nas

Tot un rol protector Tot un rol protector îîl l exercită exercită şşi saliva,i saliva, produsă de glandele produsă de glandele salivare. salivare.

Principala sa funcPrincipala sa funcţţie ie este aceea de a este aceea de a îîndepărta agenndepărta agenţţii ii infecinfecţţioioşşi atât de pe i atât de pe suprafasuprafaţţa dina dinţţilor cât ilor cât şşi i de pe mucoasa cavităde pe mucoasa cavităţţii ii bucale, bucale, îîmpiedicând mpiedicând colonizarea acesteia cu colonizarea acesteia cu microorganisme. microorganisme.

Urina Urina şşi secrei secreţţiile vaginale contribuie iile vaginale contribuie îîn egală n egală măsură la prevenirea colonizării cu măsură la prevenirea colonizării cu microorganisme a microorganisme a tractuluitractului urouro--genital.genital.

Bariere fiziologiceBariere fiziologice

TemperaturaTemperatura normală a corpului normală a corpului, precum , precum şşi stările i stările febrile pot inhiba dezvoltarea unor agenfebrile pot inhiba dezvoltarea unor agenţţi patogeni.i patogeni.

ÎÎn afara rolului de barieră mecanică n afara rolului de barieră mecanică (pasi(pasivăvă) ) îîmpotriva microorganismelor, mpotriva microorganismelor, pielea pielea şşi mucoaselei mucoasele reprezintă reprezintă şşi o barieră activăi o barieră activă, c, cu proprietău proprietăţţi i autosterilizanteautosterilizante. .

SecreSecreţţiile glandelor sudoripare iile glandelor sudoripare şşi sebaceei sebacee care care conconţţin acizi grain acizi graşşi i şşi acidul lactic, precum i acidul lactic, precum şşi i prezenprezenţţa a lizozimuluilizozimului ((îîn salivăn salivă, lacrimi, secre, lacrimi, secreţţii ii nazale, lichinazale, lichide tisulare) de tisulare) exercită o acexercită o acţţiune iune bactericidă asupra agenbactericidă asupra agenţţilor patogeni. ilor patogeni.

La nivelul pielii, La nivelul pielii, glandele sebacee secretă glandele sebacee secretă sebum care determină rezistensebum care determină rezistenţţa pielii normale a pielii normale fafaţţă de infecă de infecţţiile bacteriene, formând un iile bacteriene, formând un îînvelinvelişşde protecde protecţţie cu o reacie cu o reacţţie acidă ie acidă (pH = 3 (pH = 3 -- 5).5).

ReacReacţţia acidă a pielii normaleia acidă a pielii normale, d, determinată de acizii eterminată de acizii gragraşşi cu lani cu lanţţ lung lung, e, este nocivă pentru multe bacterii ste nocivă pentru multe bacterii patogene patogene →→ pielea are o pielea are o putere putere autosterilizantăautosterilizantă marcantămarcantă. . Ajunse pe pielea normalăAjunse pe pielea normală, bacteriile patogene , bacteriile patogene dispar dispar îîn decurs de 1n decurs de 1--2 ore. 2 ore. Puterea bactericidă a Puterea bactericidă a pielii este direct pielii este direct proporproporţţională cu gradul ională cu gradul ei de curăei de curăţţenie, existând enie, existând diferendiferenţţe nete e nete îîntre ntre puterea puterea autosterilizantăautosterilizantăa pielii curate a pielii curate şşi a celei i a celei murdare. murdare.

AcAcţţiunea iunea autosterilizantăautosterilizantă a a pielii diferă de la o regiune la pielii diferă de la o regiune la alta, fiialta, fiind mult mai intensă nd mult mai intensă îîn n regiunea palmei regiunea palmei şşi cea i cea axilară axilară şşi mai pui mai puţţin intensă pe in intensă pe dosul mâinii.dosul mâinii.

AcAcţţiune bactericidă prezintă iune bactericidă prezintă doar pielea vie, funcdoar pielea vie, funcţţia ei ia ei îîncetând după aproximativ ncetând după aproximativ 15 15 min. de la moartea min. de la moartea organismului. organismului.

Ea se manifestă mai Ea se manifestă mai ales faales faţţă de speciile ă de speciile bacteriene care vin rar bacteriene care vin rar sau deloc sau deloc îîn contact cu n contact cu pielea. pielea.

FaFaţţă de bacteriile ă de bacteriile saprofite, care se saprofite, care se găsesc găsesc îîn mod obin mod obişşnuit nuit pe piele pe piele ((StaphylococcusStaphylococcusaureusaureus, , BacillusBacillus cutaecutaecomunaecomunae), ac), acţţiunea iunea autosterilizantăautosterilizantă este este neneîînsemnatănsemnată. .

La nivelul pielii acLa nivelul pielii acţţionează ionează şşi i transpiratranspiraţţiaia, p, produsă rodusă de glandele sudoripare. de glandele sudoripare.

Pe lângă rolul său Pe lângă rolul său îîn termoreglare, transpiran termoreglare, transpiraţţia are ia are şşi i o aco acţţiune bactericidă datorită iune bactericidă datorită lizozimuluilizozimului conconţţinut inut (enzi(enzimă ce distruge peretele celular al bacteriilor mă ce distruge peretele celular al bacteriilor Gram pozitive).Gram pozitive).

MucusulMucusul şşi secrei secreţţiile proprii unor mucoase prezintă iile proprii unor mucoase prezintă de asemenea proprietăde asemenea proprietăţţi bactericide. i bactericide.

Aciditatea ridicată a sucului gastricAciditatea ridicată a sucului gastric (pH 1,2(pH 1,2--3) 3) şşi i activitatea sa enzimatică distrug majoritatea activitatea sa enzimatică distrug majoritatea bacteriilor bacteriilor şşi a toxinelor (excepi a toxinelor (excepţţie făcând cele ie făcând cele produse de produse de ClostridiumClostridium botulinumbotulinum şşi i StaphylococcusStaphylococcusaureusaureus).).

ÎÎn intestin, den intestin, deşşi se găsesc numeroase bacteriii se găsesc numeroase bacterii, , pătrunderea lor prin mucoasă constituie o pătrunderea lor prin mucoasă constituie o excepexcepţţie, secreie, secreţţiile intestinale suplimentând iile intestinale suplimentând apărarea mecanică a acestuiaapărarea mecanică a acestuia. .

Mucoasa gastrică Mucoasa gastrică şşi cea intestinală opun i cea intestinală opun rezistenrezistenţţă numai când sunt normale din punct ă numai când sunt normale din punct de vedere fiziologic. de vedere fiziologic.

Tulburările Tulburările morfomorfo--funcfuncţţionaleionale ale mucoasei ale mucoasei gastrice permit traversarea ei de către diverse gastrice permit traversarea ei de către diverse microorganisme care ajung apoi microorganisme care ajung apoi îîn unele organe n unele organe interne.interne.

Bariere celulareBariere celulare

ÎÎn mucoase sunt prezente celule cu proprietăn mucoase sunt prezente celule cu proprietăţţi i fagocitarefagocitare. .

Acestea reprezintă cel mai important mecanism Acestea reprezintă cel mai important mecanism antiinfecantiinfecţţios al plămânuluiios al plămânului..

Epiteliul respirator este sediul unor fagocitoze Epiteliul respirator este sediul unor fagocitoze active, monocitele fixe active, monocitele fixe îînglobând toate nglobând toate particulele străine ajunse la acest nivelparticulele străine ajunse la acest nivel..

MicrobiotaMicrobiota normală a organismului normală a organismuluiPrintre factorii nespecifici externi un Printre factorii nespecifici externi un anumit rol anumit rol îîn apărare n apărare îîl joacă l joacă microflora microflora comensalăcomensală şşi saprofităi saprofită. .

ÎÎntre microorganismele care ntre microorganismele care colonizează colonizează îîn mod natural diverse n mod natural diverse regiuni (piele,regiuni (piele, mucoasă bucală mucoasă bucală, , respiratorie, intestinarespiratorie, intestinalălă, v, vaginală aginală etcetc) ) şşi ageni agenţţii patogeni se stabilesc ii patogeni se stabilesc adesea adesea interrelainterrelaţţiiii complexe complexe..

Cea mai prezentă relaCea mai prezentă relaţţie la acest ie la acest nivel este reprezentată de nivel este reprezentată de antagonismul bacterianantagonismul bacterian. .

ÎÎn cadrul acestei relan cadrul acestei relaţţii, ii, microbiotamicrobiota normală previne normală previne colonizarea cu agencolonizarea cu agenţţi i infecinfecţţioioşşi prin diverse i prin diverse mecanisme: mecanisme:

-- competicompetiţţie pentru ie pentru nutriennutrienţţii;;

-- producerea unor substanproducerea unor substanţţe e care care îîmpiedică dezvoltarea mpiedică dezvoltarea patogenilor: patogenilor: îîn intestin, n intestin, EscherichiaEscherichia coli coli produce produce bacteriocinebacteriocine care inhibă care inhibă dezvoltarea bacteriilor din dezvoltarea bacteriilor din genurilegenurile Salmonella Salmonella şşiiShigellaShigella;;

-- modificarea condimodificarea condiţţiilor mediului de viaiilor mediului de viaţţăă: la : la nivelul mucoasei vaginale, nivelul mucoasei vaginale, microbiotamicrobiota normală mennormală menţţine un pH caracteristic ce ine un pH caracteristic ce îîmpiedică dezvoltarea unei mpiedică dezvoltarea unei levurilevuri patogene patogene ––Candida Candida albicansalbicans responsabilă de vaginite responsabilă de vaginite..

Factori nespecifici interni de apărare Factori nespecifici interni de apărare ai organismuluiai organismului

Unele microorganisme pot străbate barierele de Unele microorganisme pot străbate barierele de suprafasuprafaţţă ă şşi pătrund i pătrund îîn n ţţesuturile esuturile şşi umorile i umorile organismului. organismului.

Aici intră Aici intră îîn contact cu factorii interni nespecifici n contact cu factorii interni nespecifici de apărarede apărare: : -- bariere mecanice bariere mecanice -- factori umoralifactori umorali-- factori celularifactori celulari

BariereBariere mecanicemecanice

Sunt reprezentaSunt reprezentatete de:de:

1. 1. ţţesutul conjunctiv densesutul conjunctiv dens, cimentat de o , cimentat de o substansubstanţţă gelatinoasăă gelatinoasă--elastică elastică şşi fibroasă i fibroasă îîn n alcătuirea căreia intră un alcătuirea căreia intră un mucopolizaharidmucopolizaharid vâscos, vâscos, acidul acidul hialuronichialuronic şşi colagenul. i colagenul.

2.2. presiunea sangvină presiunea sangvină şşi contraci contracţţia pereia pereţţilorilorelasticielastici ai vaselor ai vaselor îîmpiedicămpiedică, , îîntrntr--o oarecare o oarecare măsurămăsură, , pătrunderea microbilor pătrunderea microbilor îîn circulan circulaţţie ie îîn n cazul unor rupturi minore.cazul unor rupturi minore.

Factori umoraliFactori umorali

Sunt prezenSunt prezenţţi i îîn ser, secren ser, secreţţiile iile ţţesuturilor esuturilor şşi i îîn diferite n diferite umori (lichumori (lichide corporale) aide corporale) ale organismului.le organismului.

De foarte multă vreme sDe foarte multă vreme s--a observat că sângele are a observat că sângele are efect bactericid, proefect bactericid, proprietate dată de mai multe prietate dată de mai multe substansubstanţţe cu ace cu acţţiune iune antimicrobianăantimicrobiană pe care le pe care le conconţţine: ine:

-- complementulcomplementul-- sistemul sistemul properdinicproperdinic-- lizozimullizozimul-- betabeta--lizinelelizinele-- anticorpii naturalianticorpii naturali

ÎÎn n ţţesuturi se găsesc multe substanesuturi se găsesc multe substanţţe cu ace cu acţţiune iune antimicrobianăantimicrobiană incomplet cunoscute incomplet cunoscute şşi i caracterizate. caracterizate.

Mai bine studiate sunt: polipeptidele bazice Mai bine studiate sunt: polipeptidele bazice ((histonehistone şşi protamine), i protamine), sperminaspermina şşi i îîn special n special produsul ei de oxidare produsul ei de oxidare –– spermidinaspermidina, substan, substanţţe e lipidice etc. lipidice etc.

Factori mai importanFactori mai importanţţi izolai izolaţţi din celule: i din celule: leukineleleukineleşşi i fagocitinafagocitina (din leucocite), (din leucocite), ematinaematina şşi eritrina i eritrina (din hematii) (din hematii) şşi i plakineleplakinele (din trombocite).(din trombocite).

Factori celulariFactori celulari

ReprezentaReprezentaţţi de celule ale organismului i de celule ale organismului (fagocite), cu localizare (fagocite), cu localizare şşi morfologie diferităi morfologie diferită, , ce alcătuiesc ce alcătuiesc îîmpreună sistemul mpreună sistemul fagocitarfagocitar::

-- microfagemicrofage mobile mobile neutrofileneutrofile

-- macrofage mobilemacrofage mobile

-- macrofage fixemacrofage fixe