Impozitul Pe Dividende

CUPRINS

1. Impozitul pe dividende – consideraţii generale___________________________________2

1.1. Definirea noţiunii de dividend______________________________________________________2

1.2. Particularităţile impozitului pe dividende________________________________________3

1.3. Impozitul pe dividende în dreptul fiscal european________________________________5

2. Impozitul pe dividende în contextul evitării dublei impuneri___________________7

2.1. Convenţii internaţionale privind evitarea dublei impuneri_________________________7

2.2. Formele convenţiilor internaţionale_____________________________________________7

2.3. Repartizarea dreptului de impunere_____________________________________________8

3. Studii de caz – mod de calcul a impozitului pe dividende______________________9

BIBLIOGRAFIE_______________________________________________________________19

IMPOZITUL PE DIVIDENDE ÎN DREPTUL FISCAL ROMÂN ŞI INTERNAŢIONAL

1. Impozitul pe dividende – consideraţii generale

1.1. Definirea noţiunii de dividend

Atât în doctrina fiscală internă, cât şi în doctrina fiscală internaţională se manifestă un interes deosebit pentru a se formula o definiţie cât mai cuprinzătoare noţiunii de dividende.

În accepţiunea generală, dividendele sunt considerate ca fiind partea din profitul net al unei societăţi comerciale care se distribuie titularului unei acţiuni, în funcţie de valoarea nominal a acesteia. Concret, pe surse legislative, dividendele sunt definite astfel:

Conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale1, dividendele reprezintă cota-parte din profitul obţinut de societăţile comerciale ce se plăteşte fiecărui acţionar sau asociat, proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal2 defineşte dividendul ca fiind o distribuire de bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică.

În Convenţia Model OCDE3, noţiunea de dividend este definită ca fiind veniturile provenite din acţiuni, drepturi sau titluri de folosinţă, părţi miniere, părţi de fondator, alte drepturi – exceptând creanţele cu participare la beneficiu, precum şi veniturile din alte părţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de către legislaţia fiscal a statului contractant în care este rezidentă societatea distribuitoare de dividende.

În Convenţiile fiscale încheiate cu România, definirea noţiunii de dividend nu este identică, astfel încât pentru o corectă aplicare a fiecărei convenţii este necesar a se face o analiză a textului concret cuprins în acea convenţie. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât în definirea noţiunii de dividend se face trimitere la dreptul intern, care va completa definiţia din convenţie. Spre exemplu, iată definiţiile din cadrul convenţiilor fiscale încheiate de România cu Germania şi Canada:

Germania4 – dividendele sunt definite ca fiind veniturile provenind din acţiuni, drepturi de folosinţă sau titluri de creanţă, din acţiuni miniere, părţi de fondator sau alte venituri care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni de către

1 Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, art.67 alin.(1)-(6), republicată cu modificările şi completările ulterioare2 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art.7 pct.12, cu modificările şi completările ulterioare3 Convenţia Model OCDE, art.10 pragraful 3.4 Convenţia încheiată cu Germania – Decretul nr. 625/1973 şi Legea 29/2002

2


legislaţia statului în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor şi veniturilor generate de certificatele aparţinând unui fond de investiţii.

Canada5 – dividendele înseamnă veniturile provenind din acţiuni, din drepturi de folosinţă, din părţi miniere, din părţi de fondator sau din alte drepturi care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni de către legislaţia statului în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor.

1.2. Particularităţile impozitului pe dividende

Impozitul pe dividende prezintă anumite particularităţi, astfel:

Subiectul impunerii

În cazul impozitului pe dividende (conform art. 36 din Codul fiscal), subiect al impunerii nu poate fi decât o persoană juridică română. Dar venituri din dividende obţin atât persoanele fizice rezidente (acţionarii sau asociaţii), cât şi persoanele nerezidente. Pentru aceste două categorii există prevederi special în Codul fiscal, şi anume:

Pentru persoanele fizice rezidente se aplică prevederile Titlului III (art.65 alin.(1) lit.a), conform căruia dividendele reprezintă venituri din investiţii);

Pentru nerezidenţi se aplică prevederile Titlului V (art.115 alin.(1) lit.a), conform căruia în categoria veniturilor impozabile obţinute din România de nerezidenţi sunt cuprinse şi dividendele primite de la o persoană juridică română).

Baza impozabilă şi modul de calcul

Impozitul se calculează în raport de suma totală pe care o reprezintă dividendele cuvenite fiecărui subiect al impunerii. Mărimea dividendelor este dependent de volumul profitului net total şi de cota de participare al capitalul social al subiectului impunerii.

Cota de impunere

Ca regulă general, cota de impunere se aplică asupra bazei impozabile. În prezent, cota de impunere este de 10% asupra dividendelor brute plătite către o persoană fizică juridică, dar există şi excepţii.

Sintetizat, baza impozabilă şi cotele de impunere conform legislaţii, se prezentată astfel:

Baza impozabilă Cota de impunere

5 Convenţia încheiată cu Canada – Decretul nr. 418/1973 şi Legea 450/2004

3


Suma dividendelor brute plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română.Codul fiscal, Titlul II, art.36 alin.(1)

10%Codul fiscal, art.36 alin.(2)

Dividendele plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minim 15% (după data aderării României la Uniunea Europeană), respectiv 10% începând cu anul 2009 din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora.Codul fiscal, Titlul III, art.36 alin.(4)


Veniturile sub formă de dividende plătite către acţionari sau asociaţi persoane fizice.Codul fiscal, Titlul III, art.67 alin.(1)


Veniturile obţinute din România de nerezidenţi sub formă de dividend de la o persoană juridică română.Codul fiscal, Titlul V, art.115 alin.(1) lit.a)


lit.c)Dividendele plătite de o întreprindere care este persoană juridică română unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un alt stat membru, situate într-alt stat membru, sunt scutite de impozit dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 10% din titlurile de participare la întreprinderea persoană juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendelor.Codul fiscal, Titlul V, art.117 lit.h)

0%Codul fiscal, art.117 lit.h)

Dividendele reinvestite începând cu 2009, în scopul păstrării şi creşterii de noi locuri de muncă pentru dezvoltarea activităţii persoanelor juridice române distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora înscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende. Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende şi dividendele investite în capitalul social al altei persoane juridice române, în scopul creării de noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea activităţii acesteia, conform obiectului de activitate înscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.OUG nr. 200/2008, art.II alin.(1) şi (2)

0%OUG nr. 200/2008, art.II

alin.(1) şi (2)

În ceea ce priveşte regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene, acesta este reglementat de Codul fiscal, Titlul II art. 20.

4


Plătitorul impozitului

În cazul impozitelor pe dividende, plătitorul impozitului nu este subiectul impunerii, ci persoana juridică română distribuitoare a dividendelor. În fapt, subiectul impunerii reprezintă persoana care suportă plata impozitului. Dividendele fiind supuse impozitării prin procedeul reţinerii la sursă, obligaţia calculării, declarării, reţinerii de la subiectul impozabil şi virării impozitului pe dividende la bugetul de stat revine persoanei juridice române distribuitoare a dividendelor. Această obligaţie legală atrage după sine răspunderea persoanei juridice române distribuitoare a dividendelor, şi nu a subiectului impunerii în cazul unui calcul greşit, al declarării, reţinerii şi virării unei sume inferioare de impozit sau al plăţii cu întârziere a acestuia.

Termenul de plată

Persoana juridică română care plăteşte dividende are obligaţia ca impozitul reţinut să-l vireze la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătesc dividendele. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul aferent pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

1.3. Impozitul pe dividende în dreptul fiscal european

În cadrul Uniunii Europene nu există o armonizare fiscală din punct de vedere al cotei de impunere asupra veniturilor din dividende. Însă toate statele membre au aprobat măsuri destinate să evite dubla impunere. În acest sens, câteva exemple privind modul cum este reglementat şi perceput impozitul pe dividende:

Belgia:

Impozitul pe dividende este cuprins în categoria veniturilor de natură imobiliară; Cotele de impunere pentru veniturile de natură imobiliară sunt în funcţie de tranşa de venit şi sunt cuprinse între 15% şi 25%; Impozitul pe dividende este cu regim de reţinere la sursă.

Cehia: Potrivit regulilor fiscale, dividendele sunt impozitate cu o cotă de 15%, prin procedeul reţinerii la sursă;

5


Dividendele plătite de filială societăţilor-mamă suportă o reţinere la sursă de maxim 10%; Pentru a evita dubla impozitare a dividendelor, societăţile îşi pot deduce din baza impozabilă 50% din reţinerile la sursă asupra dividendelor şi a celorlalte distribuiri de beneficii.

Danemarca:

Cota de impozitare a dividendelor este de 28% dacă aceste venituri nu depăşesc anual 42.400 DKK. Pentru veniturile care exced acest prag, se percep un impozit suplimentar de 15%; Impozitul de 28% se percepe prin reţinere la sursă, iar impozitul suplimentar, pe baza declaraţiei de impunere depuse de contribuabil. Declaraţia de impunere trebuie depusă de contribuabil până la data de 2 mai a anului fiscal următor, iar eventualele diferenţe de plată trebuie achitate de contribuabil în trei rate: septembrie, octombrie şi noiembrie.

Finlanda Dividendele sunt cuprinse în categoria veniturilor din investiţii; Cota de impunere este de 28%.

Italia: Dividendele sunt cuprinse în categoria veniturilor din capital; Cota de impunere este de 12,5%, prin reţinere la sursă. Pentru distribuţiile de dividende făcute unei societăţi de persoane sau unei persoane fizice care deţine acţiuni pentru un anumit prag (5% din acţiunile unei societăţi cotate la bursă şi 25% din acţiunile unei societăţi nelistate), se impozitează doar 40% din valoarea distribuţiei făcute.

Lituania: Dividendele sunt impozitate cu o cotă de 15%, prin reţinere la sursă.

Polonia:

Dividendele sunt impozitate cu 19%, prin reţinere la sursă. Însă impozitul astfel plătit de societatea care distribuie dividende poate fi dedus din cuantumul impozitului pe profit datorat.

2. Impozitul pe dividende în contextul evitării dublei impuneri

6


2.1. Convenţii internaţionale privind evitarea dublei impuneri

Eliminarea dublei impozitări internaţionale reprezintă o condiţie sine qua non în situaţia actuală a economiei contemporane. În condiţiile mondializării economiei şi a raporturilor de interdependenţă în care este implicată economia românească, extinderea relaţiilor comerciale, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale internaţionale depinde în mare măsură de încheierea convenţiilor internaţionale.

Din cauza existenţei unor reglementări fiscale naţionale numeroase şi variate, a unor tehnici fiscale diferenţiate de la un stat la altul, precum şi a intereselor proprii ale statelor, s-a confirmat că evitarea dublei impuneri prin măsuri unilaterale nu poate soluţiona problemele complexe ce se ivesc în materie fiscală. În acelaşi timp, aceste măsuri unilaterale nu au corespondent de reciprocitate în legislaţia tuturor statelor cu care România întreţine relaţii comerciale, cooperare economică, tehnico-ştiinţifică, financiară, culturală etc., deoarece reglementările legale diferă de la un stat la altul. Există astfel pericolul ca legislaţia română să evite dubla impunere internaţională, în timp ce legislaţia ţărilor partenere să nu conţină măsuri legale identice ori asemănătoare sau ca acestea să nu fie echivalente.

De reţinut în cazul convenţiilor internaţionale sunt următoarele aspecte: Convenţiile fiscale nu stabilesc impozite şi taxe şi nu înlocuiesc legea fiscală înternă. Ele au ca scop numai partajarea dreptului de impunere între statul de rezidenţă şi cel de sursă.

2.2. Formele convenţiilor internaţionale

În funcţie de modul în care pot fi încheiate convenţiile fiscale, acestea se pot clasifica în două categorii:

convenţii fiscale bilaterale; convenţii fiscale multilaterale.

În această privinţă, România a optat pentru încheierea de convenţii bilaterale. Există însă încheiate şi două convenţii multilaterale. Forma bilaterală este cea mai indicată, deoarece prin acest procedeu pot fi negociate mult mai uşor interesele reciproce dintre cele două state decât dacă s-ar fi negociat între trei sau mai multe state. Datorită diversităţii sistemelor fiscale naţionale şi intereselor fiscale, consensul este mult mai uşor de obţinut între două state decât între mai multe state.

La încheierea convenţiilor bilaterale, România a utilizat în general regulile, soluţiile şi metodele de evitare a dublei impuneri din Convenţia model OCDE, deoarece şi-a

7


concentrat atenţia pentru încheierea de convenţii mai ales cu membrii OCDE şi cu statele apropiate acestora.

Cele două convenţii multilaterale încheiate de România sunt: Convenţia cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor şi bunurilor persoanelor fizice încheiate la Miskolc (Ungaria) la 27 mai 19776; Convenţia cu privirea la evitarea dublei impuneri a veniturilor şi bunurilor persoanelor juridice încheiate la Ulan Bator (Mongolia) la data de 19 mai 19787.

2.3. Repartizarea dreptului de impunere

În majoritatea convenţiilor încheiate de România, ca regulă generală se instituie următoarele prevederi: dreptul de impunere al statului contractant al cărui rezident este beneficiarul dividendelor distribuite de o societate rezidentă a celuilalt stat contractant. Altfel spus, dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant. Această soluţie nu înseamnă că dividendele se impun exclusiv de către statul contractant al cărui rezident este beneficiarul acestora, ci are natura unor declaraţii că dreptul de impunere aparţine acelui stat. dreptul de impunere rezervat statului de sursă a dividendelor, respectiv statului contractant în care este rezidentă societatea distribuitoare de dividende. Dacă beneficiarul dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, dreptul de impunere este limitat, în sensul că statul de sursă a dividendelor are dreptul de a reţine un impozit echivalent cu o cotă procentuală din suma dividendelor distribuite. Această cotă este stabilită în mod concret în fiecare convenţie fiscală.

Cotele de impunere care se regăsesc în convenţiile încheiate de România sunt următoarele:

10% în convenţiile fiscale încheiate cu SUA, Franţa, China, Suedia, Italia, Belgia, Japonia, Finlanda, Norvegia, Malaysia, Egipt, Zambia, Uzbekistan, Armenia, Moldova, Cipru etc.;

10% dacă plătitorul este o societate care deţine direct cel puţin 25% din capitalul societăţii plătitoare şi 15% în celelalte cazuri, în convenţiile încheiate cu Danemarca, Spania, Regatul Unit, Filipine, Ukraina, Olanda;

15% în convenţiile încheiate cu Canada, Rusia, Israel, Turcia, Iordania, Maroc, Ecuador, Vietnam, Algeria, Africa de Sud;

6 Ratificată de România prin Decretul nr. 60/1978, publicată în Buletinul Oficial nr. 16/06.03.19787 Ratificată de România prin Decretul nr. 432/1978, publicată în Buletinul Oficial nr. 104/16.11.1978

8


0% din suma bruta a dividendelor dacă beneficiarul efectiv este o societate care deţine în mod direct cel puţin 25% din capitalul societăţii distribuitoare de dividende şi 5% în toate celelalte cazuri, spre exemplu, în convenţia încheiată cu Austria;

5% din suma brută a dividendelor dacă beneficiarul este o societate (alta decât un parteneriat) care deţine în mod direct cel puţin 10% din capitalul societăţii plătitoare de dividende şi 15% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri, spre exemplu, în convenţia încheiată cu Germania.

3. Studii de caz – mod de calcul a impozitului pe dividende

Pentru a avea o imagine cât mai completă asupra impozitului pe dividend este necesară o exemplificare a modului de calcul a acestora.

Aplicarea impozitului pe dividend conform Titlurilor II, III şi V din Codul fiscal, precum şi coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri vor face obiectul studiilor de caz prezentate în cadrul acestui capitol.

Studiu de caz 1

Societatea distribuitoare de dividend – persoană juridică românăProfit net de distribuit sub formă de dividend …………………………….. 30.000 leiCapital social depus ………………………………………………………… 10.000 leidin care: Persoană juridică română ……………………………………….. 500 lei Persoană fizică rezidentă română ……………………………… 9.500 lei

Obiectiv propus: Distribuirea dividendelor conform cotei de participare la capitalul social depus.

Metodologie de calcul

Determinarea ponderii valorii acţiunilor în total capital social:

Persoană juridică română 500 lei/10.000 lei = 5%Persoană fizică rezidentă română 9.500 lei/10.000 lei = 95%

9


TOTAL 10.000 lei 100%

Regimul fiscal aplicabil:

Beneficiarul dividendelor Reglementarea fiscală Cota de impunerePersoană juridică română Codul fiscal, Titlul II, art.36 alin.(2) 10%Persoană fizică rezidentă română Codul fiscal, Titlul III, art.67 alin.(1) 16%

Distribuirea profitului net sub formă de dividend brute celor doi asociaţi:

Persoană juridică română 30.000 lei x 5% = 1.500 leiPersoană fizică rezidentă română 30.000 lei x 95% = 28.500 leiTOTAL 30.000 lei x 100% = 30.000 lei

Calculul impozitului pe dividend datorat:

Persoană juridică română 1.500 lei x 10% = 150 leiPersoană fizică rezidentă română 28.500 lei x 16% = 4.560 leiTOTAL 30.000 lei = 4.710 lei

Suma dividendelor nete cuvenite fiecărui asociat:

Persoană juridică română 1.500 lei – 150 lei = 1.350 leiPersoană fizică rezidentă română 28.500 lei – 4.560 lei = 23.940 leiTOTAL 30.000 lei – 4.710 lei = 25.290 lei

Studiu de caz 2

Societatea distribuitoare de dividend – persoană juridică românăProfit net de distribuit sub formă de dividend …………………………….. 30.000 leiCapital social depus ………………………………………………………… 10.000 leidin care: Persoană juridică română ……………………………………….. 8.500 lei Persoană juridică rezidentă în alt stat membru al UE ………... 1.500 lei

Notă: Atât persoana juridică română, cât şi persoana juridică rezidentă într-un alt stat membru al Uniunii Europene deţin minimum 15% din titlurile de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin doi ani, care se încheie la data plăţii dividendelor. Condiţia minimă de deţinere este de 10%, începând cu anul 2009.


10




Persoană juridică română 8.500 lei/10.000 lei = 85%Persoană juridică rezidentă în alt stat membru al UE 1.500 lei/10.000 lei = 15%TOTAL 10.000 lei 100%


Beneficiarul dividendelor Reglementarea fiscală Cota de impunerePersoană juridică română Codul fiscal, Titlul II, art.36 alin.(4) 0%Persoană juridică rezidentă în alt stat membru al UE

Codul fiscal, Titlul V, art.117 lit.h) 0%


Persoană juridică română 30.000 lei x 85% = 25.500 leiPersoană juridică rezidentă în alt stat membru al UE 30.000 lei x 15% = 4.500 leiTOTAL 30.000 lei x 100% = 30.000 lei


Persoană juridică română 25.500 lei x 0% = 0 leiPersoană juridică rezidentă în alt stat membru al UE 4.500 lei x 0% = 0 leiTOTAL 30.000 lei = 0 lei


Persoană juridică română 25.500 lei – 0 lei = 25.500 leiPersoană juridică rezidentă în alt stat membru al UE 4.500 lei – 0 lei = 4.500 leiTOTAL 30.000 lei – 0 lei = 30.000 lei

Studiu de caz 3

Societatea distribuitoare de dividend – persoană juridică românăProfit net de distribuit sub formă de dividend …………………………….. 30.000 leiCapital social depus ………………………………………………………… 10.000 leidin care: Persoană fizică rezidentă română …………………………….. 8.500 lei Persoană fizică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată o convenţie privind evitarea dublei impuneri ….…... 1.500 lei

11





Persoană fizică rezidentă română 8.500 lei/10.000 lei = 85%Persoană fizică nerezidentă 1.500 lei/10.000 lei = 15%TOTAL 10.000 lei 100%


Beneficiarul dividendelor Reglementarea fiscală Cota de impunerePersoană fizică rezidentă română Codul fiscal, Titlul III, art.67 alin.(1) 16%Persoană fizică nerezidentă Codul fiscal, Titlul V, art.116 alin.

(2) lit.c)16%


Persoană fizică rezidentă română 30.000 lei x 85% = 25.500 leiPersoană fizică nerezidentă 30.000 lei x 15% = 4.500 leiTOTAL 30.000 lei x 100% = 30.000 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei x 16% = 4.080 leiPersoană fizică nerezidentă 4.500 lei x 16% = 720 leiTOTAL 30.000 lei x 16% = 4.800 lei


Persoană fizică rezidentă română

25.500 lei – 4.080 lei = 21.420 lei

Persoană fizică nerezidentă 4.500 lei – 720 lei = 3.780 leiTOTAL 30.000 lei – 4.800 lei = 25.200 lei

Studiile de caz 4 şi 5 prezintă aplicaţii ale coroborării prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiei dublei impuneri încheiate de România cu Canada.

12


În stabilirea cotei de impunere, s-au avut în vedere:

Prevedreile convenţiei, art.1o alin.2 lit.a) şi b):

“a) 5% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate care controlează direct sau indirect cel puţin 10% din puterea de vot a societăţii plătitoare de dividend, cu excepţia dividendelor plătite de o corporaţie de investiţii deţinută de un nerezidend şi care este rezidendă în Canada;b) 15% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.”

Prevederile Codului fiscal, art.118 alin.(1) şi (2).

Studiu de caz 4

Societatea distribuitoare de dividend – persoană juridică românăProfit net de distribuit sub formă de dividend …………………………….. 30.000 leiCapital social depus ………………………………………………………… 10.000 leidin care: Persoană fizică rezidentă română …………………………….. 8.500 lei Persoană fizică rezidentă în Canada, ţară cu care România a încheiat o convenţie privind evitarea dublei impuneri ….…... 1.500 lei




Persoană fizică rezidentă română 8.500 lei/10.000 lei = 85%Persoană fizică rezidentă în Canada 1.500 lei/10.000 lei = 15%TOTAL 10.000 lei 100%


Beneficiarul dividendelor Reglementarea fiscală Cota de impunerePersoană fizică rezidentă română Codul fiscal, Titlul III, art.67 alin.(1) 16%Persoană fizică rezidentă în Canada

Prevederile convenţiei corroborate cu legislaţia internă

16%

Notă: Nerezidentul nu a prezentat plătitorului de venit, persoană juridică română, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscal eliberat de autoritatea

13


competenta din statul său de rezidenţă, caz în care se aplică prevederile Titlului V, art.116 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal.


Persoană fizică rezidentă română 30.000 lei x 85% = 25.500 leiPersoană fizică rezidentă în Canada 30.000 lei x 15% = 4.500 leiTOTAL 30.000 lei x 100% = 30.000 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei x 16% = 4.080 leiPersoană fizică rezidentă în Canada 4.500 lei x 16% = 720 leiTOTAL 30.000 lei x 16% = 4.800 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei – 4.080 lei = 21.420 leiPersoană fizică rezidentă în Canada 4.500 lei – 720 lei = 3.780 leiTOTAL 30.000 lei – 4.800 lei = 25.200 lei

Studiu de caz 5

Societatea distribuitoare de dividend – persoană juridică românăProfit net de distribuit sub formă de dividend …………………………….. 30.000 leiCapital social depus ………………………………………………………… 10.000 leidin care: Persoană fizică rezidentă română …………………….……….. 8.500 lei Persoană fizică rezidentă în Canada …………………..….…... 1.500 lei




Persoană fizică rezidentă română 8.500 lei/10.000 lei = 85%Persoană fizică rezidentă în Canada 1.500 lei/10.000 lei = 15%TOTAL 10.000 lei 100%

14



Beneficiarul dividendelor Reglementarea fiscală Cota de impunerePersoană fizică rezidentă română Codul fiscal, Titlul III, art.67 alin.(1) 16%Persoană fizică rezidentă în Canada


15%

Notă: Nerezidentul a prezentat plătitorului de venit, persoană juridică română, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscal eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, caz în care se aplică prevederile convenţiei corroborate cu legislaţia internă, adică se aplică cotele de impozitare mai favorabile, respective 15%.


Persoană fizică rezidentă română 30.000 lei x 85% = 25.500 leiPersoană fizică rezidentă în Canada 30.000 lei x 15% = 4.500 leiTOTAL 30.000 lei x 100% = 30.000 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei x 16% = 4.080 leiPersoană fizică rezidentă în Canada 4.500 lei x 15% = 675 leiTOTAL 30.000 lei = 4.755 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei – 4.080 lei = 21.420 leiPersoană fizică rezidentă în Canada 4.500 lei – 675 lei = 3.825 leiTOTAL 30.000 lei – 4.755 lei = 25.245 lei

Studiile de caz 6 şi 7 prezintă aplicaţii ale coroborării prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu Germania.

În stabilirea cotei de impunere sa-u avut în vedere:

Prevederile Convenţiei, art.10 alin 2 lit.a) şi b):

15


“a) 5% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât un prteneriat) care deţine în mod direct cel puţin 10% din capitalul societăţii plătitoare de dividende;b) 15% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.”

Prevederile Codului fiscal, art.118 alin.(1) şi (2).

Studiu de caz 6

Societatea distribuitoare de dividend – persoană juridică românăProfit net de distribuit sub formă de dividend …………………………….. 30.000 leiCapital social depus ………………………………………………………… 10.000 leidin care: Persoană fizică rezidentă română …………………………….... 8.500 lei Persoană fizică rezidentă în Germania ………………..………. 1.500 lei




Persoană fizică rezidentă română 8.500 lei/10.000 lei = 85%Persoană fizică rezidentă în Germania 1.500 lei/10.000 lei = 15%TOTAL 10.000 lei 100%


Beneficiarul dividendelor Reglementarea fiscală Cota de impunerePersoană fizică rezidentă română Codul fiscal, Titlul III, art.67 alin.(1) 16%Persoană fizică rezidentă în Germania

Prevederile convenţiei coroborate cu legislaţia internă

16%

Notă: Nerezidentul nu a prezentat plătitorului de venit, persoană juridică română, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscal eliberat de autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, caz în care se aplică prevederile Titlului V, art.116 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal.


Persoană fizică rezidentă română 30.000 lei x 85% = 25.500 leiPersoană fizică rezidentă în Germania 30.000 lei x 15% = 4.500 leiTOTAL 30.000 lei x 100% = 30.000 lei

16



Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei x 16% = 4.080 leiPersoană fizică rezidentă în Germania 4.500 lei x 16% = 720 leiTOTAL 30.000 lei x 16% = 4.800 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei – 4.080 lei = 21.420 leiPersoană fizică rezidentă în Germania 4.500 lei – 720 lei = 3.780 leiTOTAL 30.000 lei – 4.800 lei = 25.200 lei

Studiu de caz 7

Societatea distribuitoare de dividend – persoană juridică românăProfit net de distribuit sub formă de dividend …………………………….. 30.000 leiCapital social depus ………………………………………………………… 10.000 leidin care: Persoană fizică rezidentă română …………………….……….. 8.500 lei Persoană fizică rezidentă în Germania ………………..….…... 1.500 lei




Persoană fizică rezidentă română 8.500 lei/10.000 lei = 85%Persoană fizică rezidentă în Germania 1.500 lei/10.000 lei = 15%TOTAL 10.000 lei 100%


Beneficiarul dividendelor Reglementarea fiscală Cota de impunerePersoană fizică rezidentă română Codul fiscal, Titlul III, art.67 alin.(1) 16%Persoană fizică rezidentă în Germania


15%

Notă: Nerezidentul a prezentat plătitorului de venit, persoană juridică română, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscal eliberat de autoritatea

17


competentă din statul său de rezidenţă, caz în care se aplică prevederile convenţiei corroborate cu legislaţia internă, adică se aplică cotele de impozitare mai favorabile, ceea ce înseamnă 15%.


Persoană fizică rezidentă română 30.000 lei x 85% = 25.500 leiPersoană fizică rezidentă în Germania 30.000 lei x 15% = 4.500 leiTOTAL 30.000 lei x 100% = 30.000 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei x 16% = 4.080 leiPersoană fizică rezidentă în Germania 4.500 lei x 15% = 675 leiTOTAL 30.000 lei = 4.755 lei


Persoană fizică rezidentă română 25.500 lei – 4.080 lei = 21.420 leiPersoană fizică rezidentă în Germania 4.500 lei – 675 lei = 3.825 leiTOTAL 30.000 lei – 4.755 lei = 25.245 lei

BIBLIOGRAFIE

1. Tulai C., Şerbu S., Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2005

18


2. Minea M.S., Costaş C.F., Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III, Editura Rosetti, Bucureşti, 2006

3. Condor I., Fiscalitatea în context comunitar, curs masterat, Bucureşti, 2008

4. Condor I., Evitarea dublei impozitări internaţionale, RA Monitorul Oficial, Bucureşti, 1999

5. Bufan R., Fiscalitatea operaţiunilor cu elemente de extraneitate (1), RDC nr. 1, 2005

6. ***, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

7. ***, Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, revistă CECCAR, nr. 1-4, 2009

8. www.europa.eu

9. www.mfinante.ro

19

http://www.mfinante.ro/

http://www.europa.eu/

Documents

Impozitul Pe Dividende