of 43 /43
2.6. DIAGNOSTICUL In vederea realizării unei terapii de restaurare protetică fixă, pe prim plan se situează elaborarea unui diagnostic cât mai exact, care vizează atât statusul ţesuturilor dento— parodontale, cât şi toate formaţiunile conexe ale ADM. Pe baza informaţilor culese in cadrul etapelor de diagnostic, este posibilă ulterior elaborarea unui plan de tratament în conformitate cu statusul ' clinic şi doleanţele pacientului. Pentru obţinerea unui succes în terapia cu restauri protetice fixe (domeniu încărcat cu o tehnicitate şi precizie deosebite), trebuie acordată o atenţie deosebită fiecărei etape clinico-tehnice, începând cu anamneza şi stabilirea diagnosticului. 2.6.1. DATE ANAMNESTICE Este foarte importantă realizarea unei anamneze exacte înainte de începerea propriu-zisă a tratamentului. Există o serie de cazuri care reclamă măsuri speciale de precauţie. Astfel, unele procedee care se impun unui anumit caz trebuiesc eliminate sau amânate din considerente psihice, biologice sau emoţionale ale pacientului. De asemenea o serie de pacienţi necesită adeseori administrarea unei premedicaţii. Nu face obiectul acestei lucrări descrierea tuturor condiţiilor care pot influenţa planul terapeutic, înunele sunt frecvente in practică, astfel că merită să fie, cel puţin menţionate. 0 anamneză care descoperă o posibilă hepatită B sau un sindrom al imunodeficienţei umane dobândit poate avertiza cadrele medicale şi medii în legătură cu necesitatea unor măsuri de protecţie. Ne confruntăm în practica curentă cu numeroase stări patologice neinfecţioase care pot marca starea generală a pacientului. Dacă acesta relatează despre unele reacţii la anumite produse medicamentoase, trebuie determinat dacă respectivele episoade au fost de cauză alergică sau au fost datorate anxietăţii faţa de stomatolog. Dacă există

IMPORTANT Bratu Foaia de Observatie 46823362

Embed Size (px)

Text of IMPORTANT Bratu Foaia de Observatie 46823362

2.6. DIAGNOSTICUL

In vederea realizrii unei terapii de restaurare protetic fix, pe prim plan se situeaz elaborarea unui diagnostic ct mai exact, care vizeaz att statusul esuturilor dento parodontale, ct i toate formaiunile conexe ale ADM. Pe baza informailor culese in cadrul etapelor de diagnostic, este posibil ulterior elaborarea unui plan de tratament n conformitate cu statusul ' clinic i doleanele pacientului. Pentru obinerea unui succes n terapia cu restaurri protetice fixe (domeniu ncrcat cu o tehnicitate i precizie deosebite), trebuie acordat o atenie deosebit fiecrei etape clinicotehnice, ncepnd cu anamneza i stabilirea diagnosticului. 2.6.1. DATE ANAMNESTICE Este foarte important realizarea unei anamneze exacte nainte de nceperea propriu-zis a tratamentului. Exist o serie de cazuri care reclam msuri speciale de precauie. Astfel, unele procedee care se impun unui anumit caz trebuiesc eliminate sau amnate din considerente psihice, biologice sau emoionale ale pacientului. De asemenea o serie de pacieni necesit adeseori administrarea unei premedicaii. Nu face obiectul acestei lucrri descrierea tuturor condiiilor care pot influena planul terapeutic, ns unele sunt frecvente in practic, astfel c merit s fie, cel puin menionate. 0 anamnez care descoper o posibil hepatit B sau un sindrom al imunodeficienei umane dobndit poate avertiza cadrele medicale i medii n legtur cu necesitatea unor msuri de protecie. Ne confruntm n practica curent cu numeroase stri patologice neinfecioase care pot marca starea general a pacientului. Dac acesta relateaz despre unele reacii la anumite produse medicamentoase, trebuie determinat dac respectivele episoade au fost de cauz alergic sau au fost datorate anxietii faa de stomatolog. Dac exist posibilitatea unei reacii de natur alergic, aceasta trebuie consemnat n fia pacientului (cap. 2.6.8.). Anestezicele locale i antibioticele sunt medicamentele utilizate cabinetul de stomatologie, care dau cel mai frecvent reacii alergice. Pacientul poate relata apariia unor reacii alergice chiar la unele materiale dentare. In acest sens de menionat sunt materialele de amprent, unele aliaje dentare, dezinfectante, polimeri etc. De asemenea n cadrul anamnezei pacientul trebuie chestionat despre eventualele medicaii curente pe care le ia. Acestea se consemneaz n fie nainte de nceperea tratamentului pentru a evita o serie de accidente ulterioare. Pacienii care prezint in antecedente afeciuni cardiovasculare necesit un tratament special. Se indic amnarea tratamentului la pacienii cu hipertensiune arterial, pn cnd aceasta nu este controlat sau adus la valori normale. n general pacienii cu o tensiune sistolic de peste 160 mmHg i o tensiune diastolic de peste 95 mmHg trebuie s fie tratai dup un prealabil consult cu medicul internist. Pacienii hipertensivi sau cu afeciuni ale arterelor coronare nu trebuie s primeasc epinefrin (deoarece aceasta crete frecvena cardiac - efect tahicardic, i crete tensiunea arterial efect hipertensiv). Majoritii pacienilor cu proteze valvulare li se administreaz o terapie cu anticoagulante (ex. Coumadin). In aceast situaie medicii curani ai acestor pacieni trebuie

consultai pentru ntreruperea terapiei anticoagulante n vederea prevenirii apariiei hemoragiilor (2,3). Epilepsia este o alt afeciune de care medicul stomatolog trebuie s fie avertizat pentru a se putea lua msurile corespunztoare: evitarea edinelor lungi i solicitante, controlul anxietii etc. Pacienii diabetici sunt predispui la boli parodontale cu evoluie acut sau la formarea de abcese. Un diabetic aflat sub control poate s urmeze un tratament stomatologic. n cazul cnd boala nu este sub control poate apare, datorit edinelor de tratament lungi i solicitante, chiar posibilitatea comei diabetice (2,3). Hipoglicemia poate de asemenea creea probleme. La un diabetic aflat sub control (sub medicaie) care a omis o mas sau nu a mncat de cteva ore poate apare brusc paloarea i instalarea unei stri asemntoare cu cea ntlnit n intoxicaii. Pentru a preveni aceasta, edinele de tratament nu trebuie s interfere cu programul alimentar al pacientului. Acestor bolnavi trebuie s li se administreze rapid un aliment cu un coninut bogat n glucide (n lips de altceva o linguri de zahr dizolvat n puin ap). Exist o serie de afeciuni generale n care terapia protetic fix se contraindic: psihozele acute, maladii cardio-vasculare (infarct miocardic recent, bradicardie sau tahicardii severe, fibrilaie atrial, angin pectoral grav cu crize anginoase frecvente i greu controlabile etc), afeciuni infecto-contagioase curente, bolnavii cu astm bronic care nu au asupra lor o medicamentaie beta stimulant (gen aerosoli de tipul Berotec sau Asmoprent), bolnavii cu neoplazii n perioada terapiei de iradiere sau n cursul administrrii citostaticelor. Alte afeciuni generale sau sarcina necesit doar temporizarea terapiei protetice. Dintre acestea amintim: insuficen renal cronic cu valori crescute ale hipertensiunii arteriale sau bolnavi hemodializai cronic supui unei terapii anticoagulante (aceasta se ntrerupe cu cel puin 24 de ore naintea de edina de tratament, care nu se va efectua niciodat dup hemodializ). 0 meniune special pentru bolnavii confirmai cu HIV care nu trebuie refuzai: ei pot fi programai in afara celorlali pacieni cnd toate cadrele din cabinet i vor lua msurile de precauie cuvenite. Prezena pe o perioad mai lung a xerostomiei (datorit radioterapiei, sindrom Sjogren etc.), duce la susceptibilitatea crescut la carie. Xerostomia este un simptom de care trebuie inut cont m cursul terapiei de restaurare protetic. De asemenea s nu uitm c exist la ora actual aproximativ 375 de medicamente capabile s produc xerostomie (anticolinergice, anirectice, antihipertensive, antihistamine etc.). Pacientului i trebuie explicat detaliat planul de tratament n conformitate cu statusul clinic, pentru a preveni o supraevaluare din punct de vedere funcional i estetic a rezultatelor de ctre acesta. n primul rnd, i se va preciza scopul i necesitatea instituirii tratamentului, insistndu-se c celelalte metode de restaurare (directe, cu materiale de obturaie) nu mai prezint in cazul lui garanii de rezisten n timp. De mare ajutor pentru medic sunt metodele modeme ca i camera intraoral prin care pacientului i se ofer posibilitatea s urmreasc pe un ecran status-ul su clinic(dento-parodontal). Camerele intraorale au revoluionat dialogul medic-pacient influennd decisiv nelegerea diagnosticului i a planului de tratament de ctre pacient. Camera intraoral permite i pacientului s-i priveasc status-ul dento-parodontal, mai mult, el poate vedea o imagine mrit de 30-50 ori. Leziuni i detalii de finee (fisuri, carii secundare, fracturi etc.), greu de explicat devin o realitate pe care pacientul o percepe foarte clar. Majoritatea instalaiilor pot pstra o serie de imagini iniiale care se pot compara ulterior cu rezultatele finale ale reconstituirilor, ceea ce elimin discuii ulterioare n contradictoriu cu pacienii dificili. Medicul poate apela la o serie de modele cu diferite proteze fixe. explicnd i demonstrnd pacientului cum va arta viitoarea reconstituire protetic.

Fig. 2.3. Aspect din cursul dialogului medic - pacient cu ajutorul unei camere intraorale (Telicam) Una din problemele abordate frecvent n aceast etap este viitorul aspect al restaurrii protetice, n sensul c ea va fi confecionat dintr-un material care imit cromatica dinilor sau va fi realizat din metale i/sau aliaje placate cu materiale fizionomice. Dac piesa protetic trebuie s fie exclusiv metalic este important de explicat dac poate fi placat cu un material fizionomic sau dac din anumite considerente (gnatologice sau de alt natur) acest lucru este recomandabil. Alegerea materialului din care se confecioneaz restaurarea protetic este o alt problem important i mai ales costul acesteia, precum i costul final al restaurrii (ct din acesta va fi suportat de pacient i ct de casele de asigurri, care este costul laboratorului de tehnic dentar). Dac se apeleaz la procedee i tehnologii modeme sau sofisticate, este bine ca o serie de detalii i costuri ale aparaturii s fie descrise succint pentru ca pacienii s neleag de unde provin diferenele de pre ca i avantajele acestor grupuri de restaurri protetice. In final pacientului i se vor aduce la cunotin etapele pe care le va parcurge terapia protetic i durata acesteia, date asupra crora el trebuie s-i dea consimmntul.

2.6.2. EXAMENUL EXOBUCAL I AL ARTICULAIEI TEMPORO MANDIBULARE

Examenul exobucal va interesa, n general, extremitatea cefalic i n special faa i figura. Examinarea va ncepe in norm frontal (n care se va urmri cu precdere simetria etajelor) i, ulterior, in norm lateral, cnd vom remarca profilul (convex, plan sau concav). Ne intereseaz culoarea tegumentelor, ca i eventualele deformaii sau traiecte dureroase, evideniabile prin palpare. Hipertrofiile musculare uni sau bilaterale (de exemplu a maseterului, care everseaz gonionul), trdeaz existena unei parafuncii (de obicei bruxism). Buzele pot mbrca o serie de aspecte (egale, pronunate subiri, ondulate, desfcute, strnse etc.). 44

Examinarea buzelor este important, deoarece, n dinamic, ele dezvelesc mai mult sau mai puin arcadele dentare. Se poate aprecia hipo sau hipertonia orbicularului buzei. Dup palparea grupelor ganglionare, se trece la examinarea ATM. Se va urmri prin inspecie examinarea comparativ a regiunilor pretragiene, apoi prin palpare (introducerea indexelor n conductele auditive exteme), policele stng i drept fiind situate pretragian, bolnavul va executa cteva micri lente de deschidere - nchidere a cavitii bucale (5).

a

b

c

Fig. 2.4. Diferite linii importante n aprecierea esteticii i simetriei fetei i figurii: a. - linii de orientare, b. - liniile care delimiteaz cele trei etaje ale figurii; c. - linia intercomisural mparte etajul inferior n dou compartimente, cu o proportie de 2:1.

Se va urmri amplitudinea deschiderii gurii (normal - 4 cm; limitat - 2-3 cm; redus -1-2 cm), dup care vom decela excursia mentonului, care poate fi normal (n arc), n baionet sau sacadat. Auscultatoric, se pot percepe diferite zgomote, ce pot avea uneori semnificaie patologic: cracmentele (asemntoare pocnetelor) i crepitaiile (sunete asemntoare scrnetului zpezii"). Cracmentele pot fi reciproce i nereciproce, incipiente, medii i terminale (5). Examenul ATM trebuie corelat obligatoriu cu o serie de date culese la examenul endobucal: uzura coronar, gradul de supraacoperire frontal, bree edentate, contacte premature i interferene. Un examen radiologic poate completa investigaia clinic a ATM (5).

2.6.3. EVALUAREA OCLUZO - ARTICULAR SI A MUSCHILOR MOBILIZATORI AI MANDIBULEI

Vom verifica prezena sau absena contactelor simultane pe ambele pri ale arcadelor. Existena i amplitudinea ghidajelor este de asemenea important. Restaurrile dinilor anteriori trebuie s respecte ghidajul existent. Examenul ocluziei urmrete att aspectul morfologic, ct i pe cel funcional. Examenul funcional este un timp esenial n analiza funciei ocluzale, permind determinarea contactelor premature i a interferenelor ocluzale. Pentru marcarea contactelor ocluzale sunt utilizate materiale specifice (hrtie de articulaie, folie, spray, panglic de mtase) pentru a putea localiza cu precizie panta, fosa, creasta, vrful cuspidului care intr n contact cu antagonistul. n PIM, contactele ocluzale trebuie s fie punctiforme, simultane de intensitate egal. Un contact prematur in PIM poate fi descoperit prin: obiectivarea ocluziei n PIM, observarea alunecrii mandibulei dup stabilirea primului contact ocluzal pe un traseu mai lung de 1,5 mm; descoperirea i aprecierea mobilitii dentare, aprecierea zgomotolui ocluzal. Interferenele ocluzale pot apare n cursul micrilor mandibulare i pot fi dup Schilimburg(ll): - interferene nelucrtoare n propulsie - orice contact prezent la nivelul dinilor posteriori in cursul micrii de propulsie; - interferene lucrtoare n propulsie - dac micarea de propulsie se face prin ghidaj pe un singur dinte frontal sau dac contactul pe un dinte este mai puternic; - interferene nelucrtoare n lateralitate; - interferene lucrtoare n lateralitate; Trebuiesc examinate cu grij faetele de uzur, deoarece pe de o parte, ele dau indicaii privind bruxismul, iar pe de alt parte, acompaniaz prezena contactelor premature i interferenele. Faetele de uzur apar de cele mai multe ori in urmtoarele situaii: - n retropulsie pe panta mezial a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori; - n lateropulsie pe panta mezial a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori; - n mediotruzie pe panta distal a versantului intem al cuspizilor palatinali superiori; - n propulsie laterotruziv pe versantul intern al cuspizilor vestibulari ai dinilor laterali superiori i pe marginea incizal a incisivilor superiori; - n propulsie mediotruziv pe panta distal a cuspizilor palatinali superiori. Dac faetele de uzur acompaniaz un bruxism centric, ele se situeaz pe cuspizii de sprijin sau pe crestele marginale. Suprapunerea faetelor superioare i inferioare este util pentru a cunoate in ce moment i in care poziie apare uzura. . De cele mai multe ori, pacienii care solicit o protezare fix, prezint o serie de modificri n sfera stopurilor ocluzale, a modalitii de realizare a ariilor de contact, migrri dentare, egresii, extruzii, basculri dentare. Acestea, ca i leziunile coronare asociate, pot provoca instalarea unei disfuncii ocluzale sau pot ntreine o disfuncie preexistent. Pierderea ariei de contact determin migrarea dinilor spre leziune (fg.2.5.). Migrrile dentare pot fi verticale i orizontale. pot apare i basculri (fig. 2.5.), uneori greu de redresat doar prin preparaii cu instrumente rotative.

Fig. 2.5. Denivelarea planului de ocluzie datorit pierderii ariilor de contact i a migrrilor dentare, consecina unor leziuni coronare i a pierderii unor uniti dentare, pungi gingivale cu acumulri

de tartru i plac.

46 Reechilibrrile ocluzale constau n lefuiri selective (fig.2.6.), eliminarea contactelor premature, a interferenelor, care se fac conform regulilor cunoscute in ocluzologie. Adeseori, pentru crearea unui spaiu protetic suficient, se impune efectuarea unor coronoplastii, care uneori necesit devitalizarea dinilor, cu tratamente endodontice consecutive. Alteori apare necesitatea gingivo-alveolo-plastiei.

c bFig. 2.6. lefuiri selective: a i b - refacerea curbei lui von Spee, c - nivelarea planului de ocluzie n zona frontal.

naintea debutului oricrei terapii restaurative fixe, ocluzia pacientului trebuie s fie evaluat pentru a se verifica dac aceasta permite realizarea unor restaurri protetice de acest gen. Dac ocluzia se ncadreaz in limite normale, atunci planul de tratament trebuie s aib n vedere meninerea ei. Dac ocluzia este disfuncionalizat., se investigheaz eventualele posibiliti de corectare ale acesteia prin restaurri protetice fixe provizorii. La examenul ocluziei, se asociaz obligatoriu examenul muchilor mobilizatori ai mandibulei. Sufer pacientul frecvent dureri de cap, gt sau umr . Dac da, trebuie determinat originea acestor dureri. Referitor la caracterul durerii se apreciaz sediul, iradierea, intensitatea, frecvena, calitatea, parcursul, cine o declaneaz, de cine este modificat i n ce circumstane a debutat. Muli pacieni sufer de disfuncii temporo-mandibulare i/sau musculare nediagnosticate. Muli pacieni acuz dureri musculare ca rezultat al unei activiti mandibulare parafuncionale pe baz de stress sau determinate de prezena unor interferene ocluzale. Bruxismul diurn sau alte parafuncii pot avea drept rezultat oboseal i spasme musculare. De aceea trebuie observat fizionomia i activitatea pacienilor din acest grup. Adeseori aceti bolnavi pot avea un aspect caracteristic - tipului somatic muscular cu maseterii mrii de volum, fapt datorat hipereactivitii care duce la hipertrofie muscular. Aceti bolnavi pot face parafuncii chiar i n timpul discuiei cu clinicianul. Vom fi mai ateni cu aceste cazuri, m alegerea soluiilor terapeutice i a materialelor din care se confecioneaz restaurrile protetice fixe. Muchilor mobilizatori ai mandibulei li se va evalua structura, consistena i volumul, precum i puterea i ritmul de contracie. O palpare a maseterului, temporalului, pterigoidianului medial, pterigoidianului lateral, trapezului i stemocleidomastoidianului pot evidenia un anumit grad de sensibilitate. Palparea permite evaluarea hipertrofiilor musculare, a spasticitii, tonicitii, sensibilitii i a spasmelor musculare. Trebuie palpate in mod egal inseriile muchilor mobilizatori ai mandibulei i determinate punctele dureroase (dac e cazul). Pentru palparea muscular Travel i Simmous (1983) propun patru modaliti de examinare: palpare prin rulare, palpare plat, palpare prin ciupire, palpare declanatoare.

Pacientul poate s prezinte micri de deschidere limitate datorit spasmelor maseterului i/sau ale temporalului. Acest simptom se observ indicnd pacientului s efectueze o deschidere maxim a gurii. Dac deschiderea este limitat, se cere pacientului s indice zona dureroas. 47 Dac pacientul indic regiunea muscular de pe partea opus ATM, el prezint probabil i o disfuncie a sistemului neuromuscular. Existena durerilor sau a disfunciilor fie in articulaie fie la nivelul muchilor asociai capului i gtului constituie o indicaie pentru investigaii consecutive naintea nceperii oricrei proceduri terapeutice protetice fixe. Ori de cte ori suntem n faa unui caz care prezint o disfuncie temporo-mandibular, aceasta se poate aprecia i conform indicelui D, propus de Marti Helkimo, care se bazeaz pe analiza a cinci grupe de simptome: 1. diminuarea libertii de micare a mandibulei; 2. modificri ale funciei ATM; 3. durere n cursul efecturii micrilor mandibulei; 4. durere la palparea muchilor mobilizatori; 5. durere la palparea ATM. n funcie de gradul de interesare a celor cinci simtoame se pot da trei nivele de punctaj: 0 puncte - asimptomatic; 1 punct - simptome reduse; 5 puncte - simptome severe.

2.6.4. EXAMENUL ENDOBUCAL

Examenul endobucal ncepe cu observarea mucoaselor bucale (aspect normal sau nu, culoare, iritate, fisurate, umede, uscate etc.) i continu cu bolta palatin, vlul palatin, planeul bucal i limba (aspect, mrime, tonicitate, inserie). Urmeaz examenul arcadelor dentare, al restaurrilor protetice existente i statusul parodontal. Se verific existena ataamentului gingival de la nivelul tuturor dinilor, n special la nivelul celor ce urmeaz s fie restaurai cu ajutorul coroanelor. Frecvent, molarii trei mandibulari nu prezint ataament gingival n poriunea distal (30%-60%). Un dinte care nu prezint un minim necesar de esut gingival de ataare nu poate fi considerat un potenial stlp i pe el nu poate fi aplicat o restaurare protetic unidentar. Prezena sau absena inflamaiei trebuie notat mpreun cu aspectul i culoarea gingiei. Existena pungilor parodontale trebuie consemnate in fi, iar localizarea i adncimea trebuie nregistrate. Prezena i amploarea mobilitii dentare trebuie de asemenea nregistrate, acordnd o atenie special contactelor ocluzale premature i interferenelor prezente pe dinii mobili. Examenul clinic parodontal se va corela cu examenul radiologic parodontal. De asemenea, vom da o atenie deosebit indicelui de sngerare a papilelor i vom aprecia starea de igien bucal. Congestionarea festonului gingival este, de obicei, expresia existenei unei inflamaii gingivale, datorat unei igiene bio-dentare deficitare. Retraciile gingivale, ghirlandele McCall, fisurile Stillmann i pungile false sau adevrate vor fi consemnate n foaia de observaie.

48 2.6.5. EXAMENUL MODELELOR

Examenul modelelor este o etap obligatorie n majoritatea terapiilor de restaurare protetic fix. Orice practician, chiar i cel cu o experien ndelungat, observ mult mai multe detalii atunci cnd examineaz n linite modelele, fr s fie presat de timp ca i n decursul examenului endobucal. Multe elemente ale viitorului plan de tratament se desprind nc din cursul examenului de model. Modelele de studiu se pot confeciona nu doar la prezentarea pacientului, ci i pentru a evidenia diferite rezultate ale etapelor din cursul evoluiei tratamentului. Modelele de studiu reprezint totodat i importante documente medico-judiciare. Ele se confecioneaz n laborator (de obicei pe baza unor amprente luate cu alginate), din gipsuri dure care redau cu fidelitate detalii de finee. Este recomandabil ca soclurile modelelor (superior i inferior), s fie paralele cu planul de ocluzie. Soclurile nu se mai fazoneaz la piatra motoarelor, pentru confecionarea lor existnd conformatoare prefabricate din mase plastice care se prezint de obicei n trei mrimi, att pentru modelele maxilare, ct i pentru mandibul (vezi cap. 16). Pentru ca rezultatele examenului modelelor de studiu s fie optime, acestea vor fi montate n simulatoare parial programabile. Dup poziionarea cu ajutorul unui arc facial i programarea simulatorului folosind nregistrarea ocluziei i a micrilor de lateralitate, va fi posibil simularea satisfctoare a micrilor mandibulei. Valorile nregistrate pe articulator trebuie notate n fia pacientului, pentru a facilita posibile programri ulterioare ale articulatorului. Astfel, modelele de studiu montate n articulator, pot oferi, pe lng un set de informaii statice i o serie informaii n dinamic, utile att n elaborarea diagnosticului, ct i a planului de tratament. n general, pe un model de studiu se analizeaz att forma arcadelor dentare, ct i dinii restani (numr, poziie, faete de uzur, migrri, raporturi de angrenare etc.). Tot pe modele, vom analiza topografic breele edentate (form, grad de atrofie, profil pe seciune, nlime, lime, versani etc) Modelele vor fi privite dinspre ocluzal (pe mas), dinspre vestibular, se va aprecia overbite-ul i overjet-ul, n uoar dezangrenare, in angrenaj static i dinamic (dup ce au fost montate in simulatoare) 2.6.6. EXAMENUL RADIOLOGIC

Investigarea radiologic este indispensabil n cursul realizrii unei reconstituiri protetice fixe. Ea se execut de obicei nainte de nceperea tratamentului, dar adeseori se poate practica i n cursul desfurrii acestuia.

Practicianul poate solicita att radiografii endoorale, ct i extraorale de tipul ortopantomografei (OPT). Investigarea radiologic a pacientului ce urmeaz a fi protezat difer n funcie de prezena sau absena breelor edentate. n general se urmresc particularitile de structur a oaselor maxilare, aspectul trabeculizrii n zona breelor edentate, 49 implantarea stlpilor, direcia rdcinilor, prezena unor resturi radiculare, dini inclui i chiste reziduale n esutul osos corespunztor breelor edentate (fig. 2.7.)

Fig. 2,7. Radiografic panoramic ce evideniaz la mandibula doua bree edentate aparent: A 35 inclus (profund n transpoziie), 3.7. basculat, care a nchis brea. B. 4.5. inclus n poziie vertical, care nu permite migrarea lui 4.6.

Pe ortopantomogram se vor urmri atent particularitile ambelor arcade, de la o ATM la alta, prezena dinilor supranumerari, a dinilor inclui, topografia proceselor carioase, prezena unor chiste, rapoartele apexurilor cu formaiunile cavitare sau nervoase etc. Pe filme mici endoorale ne intereseaz dispoziia spaiului periodontal, lrgirea cruia trebuie corelat cu eventualele contacte premature, interferene i/sau prezena traumelor ocluzale. De asemenea este important de observat prezena procesului de halisterez marginal sau de resorbie radicular (fig. 2.7.). Att ortopantomograma, ct i filmele endoorale, vor fi depuse n folii transparente sau conformatoare speciale i se vor pstra n filmotec (pe litere alfabetice) sau se vor anexa fiei pacientului, n funcie de regulile interioare ale cabinetului sau clinicii.

.

51

2.6.8. FOAIE DE OBSERVATIE N PROTETICA FIXAceast pagin trebuie completat de ctre pacieni. Nume.......................................... Prenume................................................................... Vrsta.. Profesia.................................. Adresa .........................:........................... Tel................ Toate informaiile pe care ni le furnizai reprezint secrete profesionale I. Date anamnestice de medicin general: Da Nu

1. Ai avut vre-un accident de munc?... 2. Ai fost n ultimii ani internat n spital sau ai urmat tratamente medical... 3. Mediculde familie ....................................................................................................... 4. Sngerai mai mult timp cnd v rnii?... Ai avut vreodat: 5. o reacie neobinuit la vreo injecie sau medicament? (penicilin, iod, etc.)? 6. Astm, rinit alergic, sau alergii? 7. Boli de inim sau hipertensiune arterial? 8. Reumatism (forme acute sau cronice)? 9. Afeciuni articulare? 10.Boli ale ficatului(icter)? 11.Diabet? 12.Afeciunirespiratorii? 13. Boli infecioase(TBC, Hepatita, SIDA, boli dermato - venerice)? 14. Dac suntei nsrcinat (doar sexul feminin) II. Anamneza de specialitate: 1. Avei dureri de dini ? Unde?............................................. .. 2. Avei dureri gingivale?Unde?.................................... 3. Este masticaia d-voastr perturbat? 4. Consideraicexaminareadmilorsauprezenalastomatologesteoproblem? 5. Avei uneori dureri sau alt tip de senzaii la nivelul articulaiei temporo-mandibulare sau la nivelul feei? 6. Avei dureri cronice de cap, gt sau umeri? 7. Folosii n afara periei i pastei de dini si alte mijloace de igien dentar? Care sunt acestea?............................................................ 8. Ai fost n ultimul an n tratament stomatologic? 9. Care este numele stomatologului D-voastr? ........................................ 10. V-ai prezentat la noi pentru: - o consultaie, n general - urgen sau repararea protezei - asanare, igienizare ai fost ndrumat de alt coleg

52

III. Examen clinic exobucal simetrie facial ............................ Norm frontal proporia dintre etaje ............... anurile periorale...................... convex Norm lateral (profil) concav drept Culoare a tegumentelor...................................... Proeminene osoase (mai ales gonion - normal, eversat, inversat) Tonusul muscular.................................................................. Sistemul ganglionar limfatic .............................................

Fia anatomic a zmbetului1. Buzele n repaus: Se ncercuiete diagrama care corespundevertical

Groaseorizontal

Medii

Subiri

Medii

nguste

nguste

2. Gradul de vizibilitate al dinilor

Doar dinii Dinii maxilari i mandibulari

maxilari Dinii maxilari i gingia

3. Vizibilitatea limbii..da..nu4. Silueta incizal (vedere frontal)

Convex

Concav

Orizontal

53 IV.Examenul ATM Amplitudinea deschiderii gurii . normal limitat redus n arc sacadat n baionet (~4 cm) (2 - 3 cm) (1-2 cm)

Excursia mentonului cu devieri fr devieri Palpare (durere ; crepitaii ) Zgomote(Cracmente: la deschidere la nchidere intermediare n diducie ) Distana dintre marginile superioare i inferioare ale incisivilor centrali............ mm V. Analiza funcional a)0cluzie Tipul ocluziei: neutral distalizat mezializat Stopuri n ocluzia habitual Overbite Overjet Spaiul fiziologic de inocluzieGhidaj n RC imposibill.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

4.8 4.7

4.6

4.5 4.4 4.3 4.2 4.1

3.1

3.2 3.3 3.4

3.5 3.6 3.7

3.8

posibil

difcil

Alunecarea din ocluzia de RC n PIM

mm verical

mm anterior

mm dreapta

mm stnga

Ghidaje n cursul micrilor mandibulei(X=contacte ocluzale n timpul micrilor mandibulei)l.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

Protruzie

4.8 4.7

4.6

4.5 4.4 4.3 4.2 4.1

3.1

3.2 3.3 3.4

3.5 3.6 3.7

3.8

l.8 Laterodeviere dreapt

1.7

1.6

1.5

1.4

1.3 1.2 1.1

2.1 2.2

2.3 2.4 2.5

2.6 2.7 2.8

4.8 4.7

4.6

4.5 4.4 4.3 4.2 4.1

3.1

3.2 3.3 3.4

3.5 3.6 3.7

3.8

l.8 Laterodeviere stng

1.7

1.6

1.5

1.4

1.3 1.2 1.1

2.1 2.2

2.3 2.4 2.5

2.6 2.7 2.8

4.8 4.7

4.6

4.5 4.4 4.3 4.2 4.1

3.1

3.2 3.3 3.4

3.5 3.6 3.7

3.8

54

b) Masticaia-unilateral -bilateral - ritm, durat, eficien c) Deglutiie - de tip adult - deglutiie infantil d)Mimica -mobilitatenormal - imobil h) Funcia muscular: palparea muchilor (tonus)

e) Estetica- afectat neafectat

f) Fonaia- afectat neafectat

g) Respiraia- normal - cu gura deschis

A - m. maseter B - m. temporal C - m. cervicali D - m. stemocleidomastoidian E - m. pterigoidian medinal F - pntecele posterior al m. digastricG -pn. pterigoidian lateral

Este de dorit ca paparea s se realizeze bilateral, simultan, cerndu-i pacientului s precizeze diferenele ntre partea stng i partea dreaptA normotonie hipotonie hipertonie B C D E F G

VI. Examen endobucal Vestibul bucal (coloraie, frenuri. bride, formaiuni tumorale) Bolta palatin -medie adnc - ogival plat - torus Planeu normal eventuale formaiuni Vl palatin........................ Limb (aspect, mrime, tonicitate, inserie)

55 Examenul arcadelor dento-alveolare

Se va nota cu: 1. Carie simpl C 2. Carie dcntar complicat: pulpit = P; gangren= G 3. Obturaie cu amalgam: ? cu localizarca sa topografic 4. Obturalie fizionomic cu materiale: foto sau autopolimcrizabile: - foto = - auto = - vestibular la un dinte frontal = V; - vestibular la un dinte fronlal cu refacerea unghiului mezial sau distal = V