26
Universitatea crestina “Dimitrie Cantemir” Facultatea de Management Turistic si Comercial Impactul calitatii produselor si serviciilor asupra mediului inconjurator Indrumator:Emilia Pascu Studenti: Nr.matricol: 13573 13580 1

Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Pentru cei de la turism si comert!

Citation preview

Page 1: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

Universitatea crestina “Dimitrie Cantemir”Facultatea de Management Turistic si Comercial

Impactul calitatii produselor si serviciilor asupra mediului inconjurator

Indrumator:Emilia Pascu Studenti: Nr.matricol: 13573  13580 14210 Grupa: 101,seria A

Bucuresti 2007-2008

1

Page 2: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

Cuprins

Capitolul INotiuni teoretice cu privire la calitatea produselor si seviciilor

Capitolul IIImpactul dezvoltarii economice asupra mediului inconjurator

Capitolul IIISurse de poluare si influenta lor asupra calitatii mediului

Capitolul IVPreocupari nationale si internationale privind protectia mediului inconjurator

Capitolul VInfluenta calitatii produselor si serviciilor asupra calitatii mediului inconjurator

2

Page 3: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

Introducere

Importanţa deosebită a ridicării calităţii produselor a fost  sintetizată ţn perioada 1986-1990, desprinzându-se ideea de bază - ca ar fi necesar să se asigure “creşterea substanţială a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, îmbunătăţirea structurii producţiei şi valorificarea tot mai eficientă a resurselor economice, sporirea gradului de competitivitate a produselor”.

În analiza calităţii serviciilor trebuie să avem în vedere, că între producţia materială şi serviciile propriu-zise există diferenţe intrinseci, date de natura inerentă a acestora, de caracteristicile proceselor de producţie şi distribnţie, de forma consumului.

Noul concept de calitate a serviciilor a provocat în ultimii ani modificări substanţiale în cadrul orgnizaţional al întreprinderilor prestatoare de servicii, concretizate prin reproiectarea piramidei organizaţionale, caracterizată prin sintagma "turning the pyramid upside down" . Conform acestui principiu,la nivelul superior al piramidei (care, în structurile organizaţionale tradiţionale, era nivelul de bază a piramidei) se situează clienţii, în contact direct şi permanent cu personalul operativ ce prestează serviciile solicitate de clienţi. La baza piramidei, respectiv la vârful piramidei inversate. se situează managerii firmelor, a căror funcţie nu mai constă în transmiterea comenzilor către personalul operativ, ci în sprijinirea acestui personal pentru performarea serviciilor, orientate către nevoile şi preferinţele de consum ale clienţilor.

Activităţile economice antrenează diferite tipuri de presiune asupra mediului dintre care enumerăm:

Cererea (materii prime, enegie, bunuri intermediare etc) Fluxul poluanţiilor şi al deşeurilor Ocuparea spaţiilor naturale de şosele, depozite etc

Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă măsura economică a eforturilor pe care societatea le reprezintă pentru a răspunde problemelor generate de starea mediului, într-o anumită etapă, ele referindu-se la următoarele activităţi:

Protecţia calităţii aerului şi a climei Protecţia calităţii apelor Managementul deşeurilor Protecţia solului şi a apelor subterane Reducerea zgomotului şi vibraţiilor Protecţia surselor naturale şi conservarea biodiversităţii Protecţia împotriva radiaţiilor Cercetare-dezvoltare Administrarea generală a mediului Instruire Informare Alte activităţi specifice

2

Page 4: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

Capitolul INotiuni teoretice cu privire la calitatea produselor si serviciilor.

Din punct de vedere filosofic, calitatea inseamna insusirile esentiale ale unui obiect care fac sa se distinga de toate celelalte produse similare sau cu aceeasi destinatie, respectiv utilitate. In acest sens, calitatea este strans legata de cantitate, iar legatura dintre ele se exprima prin notiunea de masura (limita cantitativa dincolo de care se schimba calitatea produsului). p4h21hcCalitatea produselor si serviciilor este conferita de sinteza principalelor proprietati (caracteristici) care exprima gradul de utilitate in satisfacerea unei nevoi. Caracteristicile de calitate se grupeaza astfel:1.caracteristici tehnico-functionale determinate prin partea tehnica de proprietatile fizice, chimice si mecanice, iar prin partea functionala de disponibilitatea produsului respectiv pentru folosinta2.caracteristici economice-costul utilizarii la beneficiar (mentenanta)3.caracteristici sociale (ergonomice si ecologice)4.caracteristici psihosenzoriale (estetice si organoleptice)Intre aceste caracteristici exista relatii de interdependenta si de aceea evaluarea calitatii se face printr-o sinteza a principalelor caracteristici din fiecare grupa sau numai a unora dintre ele, in functie de destinatia produsului.Calitatea este o notiune dinamica, caracter care deriva din caracterul dinamic al necesitatilor si al utilitatilor. Caracterul dinamic este influentat de progresul tehnic, exigentele crescande ale consumatorilor si competitivitatea tehnica. Calitatea se poate modifica:-pe cale extensiva, caracterizata in timp prin cresterea numarului de caracteristici utile ale produsului;-pe cale intensiva-imbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate.

Conceptul de calitate are o istorie egală cu cea a existenţei umane, iar în timp aufost exprimate mai multe păreri, existând peste o sută de definiţii, din toate rezultând căeste vorba de un fenomen complex şi multidimensional din punct de vedere spiritual şimaterial. Astfel, se poate demonstra faptul că noţiunea de calitate poate fi definită şiinterpretată sub următoarele aspecte (I. Ruxandra, 1997):a) calitatea este o categorie filozofică în sensul că exprimă ceva inseparabil deobiectul dat, ceva ce se contopeşte cu el în mod direct şi total. În acest fel, calitateadefineşte unicitatea produsului şi îl distinge de celelalte integrându-l într-o clasă şidetaşându-l, singularizându-l. Unicitatea materială a lumii nu înseamnă singularitate,

3

Page 5: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

dimpotrivă, diversitate. Calitatea operează, filozofie, în toate sferele cum sunt: arta,cultura, muzica, sportul, etc., nu numai în sfera producţiei materiale.b) calitatea este o categorie economică, în sensul că reprezintă o expresie amăsurii în care produsele şi serviciile satisfac cerinţele economice, au utilitate pentruexistenta.c) Calitatea este o categorie tehnică în sensul larg şi apoi pentru majoritateaproduselor şi serviciilor mai îngust, deoarece totul se realizează prin mijloace tehniceavansate sau mai puţin avansate, după domeniu şi specific. Tehnica modernă sporeşteevident competitivitatea nu numai prin prisma costurilor, ci şi prin cea a calităţii.d) Calitatea este o categorie socială ce derivă din accentuarea caracterului demasă al consumului. Consumul defineşte, de mai multe ori, nu numai nivelul economic cişi cel social, educativ, istoric, naţional, etc.Combinarea acestor categorii ale conceptului de calitate conduce la un sensmodern, anume faptul că oamenii de astăzi nu au nevoie pur şi simplu de valori deîntrebuinţare, indiferent de gradul de utilizare şi economicitatea lor, ci au nevoie de valoride întrebuinţare cu un nivel tehnic deosebit, grad înalt de valorificare a resurselor umaneşi materiale.

IPOSTAZELE CALITATII

In activitatea practica legata de productia si circulatia marfurilor, au aparut notiuni concrete uzual aplicative, care deriva din notiunea teoretica a calitatii.1.Calitatea proiectata a unei marfi reprezinta valorile individuale ale proprietatilor la un nivel ales in urma compararii mai multor variante, in scopul satisfacerii intr-o anumita masura a nevoilor consumatorilor.2.Calitatea omologata exprima valorile individuale ale proprietatilor avizate de o comisie de specialisti, formata din reprezentanti ai producatorilor si comerciantilor, in vederea realizarii seriei 0 si are caracteristica de a fi etalon de referinta.3.Calitatea prescrisa arata nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor inscrise in standarde, norme, specificatii sau caiete de sarcini. Pe baza ei se face receptia calitativa a loturilor de produse.4.Calitatea contractata exprima valorile individuale ale proprietatilor, asupra carora s-a convenit intre partile contractate.

4

Page 6: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

5.Calitatea reala a unei marfi exprima nivelul determinant la un momentdat, pe circuitul tehnic.6.Calitatea tehnica exprima gradul de conformitate a valorilor individuale ale proprietatilor, fata de prescriptiile standardelor sau normelor in vigoare.7.Calitatea comerciala exprima nivelul caracteristicilor psihosenzoriale, varietatea gamei sortimentale, marimea termenului de garantie, activitatea de servis, modul de prezentare si ambalare, volumul cheltuielilor de intretinere si functionare.

Atestarea calitatii produselor s-a realizat pana in 1980 aproape exclusiv de catre producator prin documente emise de catre acestia (certificate de calitate, buletine de analize sau certificate de garantie).Deoarece simpla afirmatie a producatorului nu mai oferea garantia necesara privind calitatea produselor, intr-o serie de tari s-a introdus sistemul certificarii calitatii. Aceasta se face de catre organisme neutre, independente de producator si beneficiar. Prin certificare se intelege procedura si activitatea desfasurata de catre un organism autorizat pentru determinarea, verificarea si atestarea calitatii in scris , conform cu cerintele stabilite. Aceste organisme autorizate, in tara noastra, au personalitate juridica, sunt atestate profesional si pot emite: certificate de conformitate si/sau certificat de capabilitate.Certificatul de conformitate este documentul eliberat conform regurilor unui sistem de certificare, indicand un nivel suficient de incredere ca un produs sau un serviciu, complet identificabil, este conform unui standard sau alt act normativ specificat. Certificatul de conformitate este eliberat de mecanismul imputernicit in acest scop, pe baza rezultatelor verificarii efectuate de laboratoarele acreditate si recunoscute ca fiind competente sa realizeze incercari sau tipuri de incercari de determinare.

Certificatul de capabilitate este documentul care atesta ca regulile, aplicate la proiectarea si fabricarea produsului, declarate de furnizori sunt capabile sa asigure realizarea produselor a caror calitate sa indeplineasca cerintele specifice.Pentru produsele si serviciile care au fost realizate timp de minim un an, cu respectarea permanenta a tuturor conditiilor care au stat la baza eliberarii certificatului de conformitate, producatorii sau prestatorii de servicii, pot solicita Comisiei Nationale pentru Standarde Metrologie si Calitate, acordarea marcii de calitate. Aceasta este un semn grafic aplicat pe produs sau ambalaj, pentru a oferi consumatorilor garantia ca produsul respectiv indeplineste integral parametrii calitativi prevazuti. Garantarea produselor se face prin:

Termenul de garantie=intervalul de timp prevazut in standarde sau contracte economice, in cadrul caruia remedierea sau inlocuirea produsului sau a serviciilor se face pe seama si cheltuiala producatorilor. Termenul de garantie incepe de la data preluarii produsului de catre utilizatorul final. Se aplica indeosebi produselor industriale de uz curent si uz indelungat.

Termenul de valabilitate este intervalul de timp in care produsele alimentare, medicamentele, produsele chimice si conservele, depozitate si transportate in conditiile stabilite prin documente tehnico-economice isi pastreaza nemodificate caracteristicile

5

Page 7: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

initiale de calitate. Termenul de valabilitate curge de la data fabricarii produsului respectiv.

Durata de utilizare normala=intervalul de timp in cadrul caruia produsul in conditii de exploatare, depozitare si transport stabilite prin standarde, isi mentin mentin nemodificate toate caracteristicile functionale. Aceasta durata incepe de la data preluarii produsului de catre utilizatorul final si se mentioneaza in documentatia tehnica a produsului.

Factorii calitatii sunt de 2 feluri:

1.Factori care determina calitatea produsului:-cercetarea si proiectarea pentru realizarea unor produse;-materiile prime si materialele isi transfera in mare masura proprietatile in valorile caracteristice de calitate;-procesul tehnologic este influentat de calitatea utilajelor si organizarea fluxurilor tehnologice in fabrica respectiva;-calificarea profesionala a lucratorilor.

2.Factori care influenteaza calitatea produselor:

-ambalajul;-transportul;-pastrarea.

Functiile calitatii:

1.Functia tehnica este conferita de caracteristicile tehnico-functionale (date de proprietatile fizice, chimice si mecanice) si exprima gradul de utilitate si de satisfacere a unor nevoi.2.Functia economica face ca produsele sa fie apreciate prin prisma serviciului adus beneficiarului, raportat lacostul global. Functia economica are 2 nivele de influenta din punct de vedere al calitatii: a. o influenta asupra costurilor de productie datorita nivelului prescris al caracteristicilor fizico-chimice. b. o influenta asupra veniturilor consumatorilor datorita modului de satisfacere a nevoii pe durata de folosinta a produsului exprimata prin fiabilitate.3.Functia sociala deriva din influenta pe care o are calitatea produselor si serviciilor asupra conditiilor de munca si de trai si asupra mediului inconjurator (importante sunt caracteristicile psihosenzoriale, ergonomice si ecologice.

Capitolul IIImpactul dezvoltarii economice asupra mediului inconjurator

   Civilizatia industriala – al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim a neglijat costurile sociale ale dezvoltarii, ajungându-se la o contradictie puternica intre

6

Page 8: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

civilizatia industriala si sistemul ecologic al planetei noastre. Atât timp cât civilizatia ca intreg, cu puterea ei tehnologica de care dispune, continua sa urmeze un tipar in gândire ce incurajeaza exploatarea irationala a resurselor naturale (si a mediului, in general) pentru câstiguri pe termen scurt, indiferent de ceea ce am face noi ca indivizi, dezastrul nu va putea fi evitat. De aceea este necesar ca omenirea sa realizeze faptul ca salvarea mediului trebuie considerata un principiu central de organizare al civilizatiei noastre.     Intensitatea si complexitatea procedeelor economice in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce atât la agravarea dezechilibrelor ecologice existente, cât si la aparitia altora noi. Mediul inconjurator si dezvoltare economica sunt indisolubil legate, primul reprezentând locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului.     In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume cât mai multe resurse naturale, materii prime si energie, fara a se gândi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru multe dintre dificultatile noastre. Aceasta deoarece:

nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate in procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa, atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului si a pânzei freatice;

consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de resurse;

agricultura – datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a pesticidelor si ingrasamintelor chimice – a devenit, pe lânga consumatoare de resurse neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de poluare a apelor de suprafata. In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii;

industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de agenti poluanti.

    Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte:

biologic – infestarea cu substante nocive s.a.; estetic – degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.; functional – afectarea factorilor de mediu.

    In aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator, poluarea sa si aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si

7

Page 9: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

asupra calitatii vietii.     Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva si irationala a resurselor neregenerabile si regenerabile nu poate continua la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gândirii, renuntarea la vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamânt. Totodata, trebuie realizata o dezvoltare economica aflata in acord cu necesitatile si constrângerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii dintre politica economica si cea ecologica la toate nivelurile statului si in toate ramurile economiei. Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului inconjurator cere recunoasterea faptului ca dezvoltarea economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa cum ecosistemele sanatoase implica beneficii economice.     Dezvoltarea economica ridica nivelul aspiratiilor societatii si genereaza cerinte de imbunatatire ecologica. Sporirea veniturilor si ridicarea nivelului de trai aduc dupa sine satisfacerea nevoilor materiale fundamentale si in felul acesta, când prezentul este sigur, oamenii, isi pot concentra atentia asupra viitorului, acordând problemelor de mediu importanta cuvenita.     Desi corelatia dintre cresterea venitului si preocuparile ecologice este aceeasi pe plan international, totusi exista diferente in ceea ce priveste tarile puternic industrializate, tarile Lumii a III-a si tarile foste comuniste. In tarile puternic industrializate, tari cu economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte, tarile subdezvoltate – care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme sociale – nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea naturii. Consecintele acestor probleme sunt deosebit de grave: mediul nu este sanatos, factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare, iar calitatea vietii populatiei lasa de dorit.     Expertii apreciaza ca si in tarile subdezvoltate, progresul economic poate realiza o conciliere intre mediul natural si presiunile la care acesta este supus prin reducerea saraciei si limitarea cresterii populatiei. Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii au incercat sa-si asigure existenta prin:

defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana);

utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte mai bogate;

activitati industriale puternic poluante s.a.

    Rezultatele au fost din ce in ce mai triste, ducând atât la masiva poluare a factorilor de mediu, cât si la disparitia unor specii de plante si animale.     Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate – progres atât din partea de cerere cât si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin beneficiile pe care le aduce – cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila.

8

Page 10: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

    In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra mediului inconjurator este necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare economica care sa fie in acord cu mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea rationala a resurselor naturale (indiferent ca sunt regenerabile sau neregenerabile) si adoptarea unor decizii intelepte când este necesara extinderea in industrie si agricultura (trebuie evitate atât industriile puternic poluante, cât si agricultura extensiva in care sunt utilizate fara discernamânt diferite substante toxice – pesticide, erbicide, fungicide si ingrasaminte chimice – pentru obtinerea de recolte bogate). Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens cu natura, genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca, stabilitate economica, progres social si economic.

Capitolul IIISurse de poluare si influenta lor asupra calitatii mediului.

Agricultura, zootehnia, vânătoarea, silvicultura şi mineritul sunt activităţi care au o presiune semnificativă asupra florei şi faunei. Acestea pot afecta anumite specii de animale, pot reduce sau îmbunătăţi calitatea pământurilor, pot contribui la eroziune sau pot avea alte consecinţe.Industria, aşezările umane şi transporturile pot avea un impact negativ indirect asupra acestor componente ca rezultat al emisiilor în aer şi deversărilor în apă.În cazul atmosferei, se poate face distincţie între poluare la nivel global şi calitatea aerului urban la nivel local. Dacă este urmată această cale, calitatea aerului urban poate fi inclusă ca o componentă a aşezărilor umane din cauza impactului local. Atmosfera, ca şi componentă, poate fi lărgită pentru a cuprinde calitatea aerului şi clima.Poluarea atmosferei generează ca efect acidifierea4 lacurilor, solurilor şi pădurilor. Poluarea atmosferei va afecta, eventual, calitatea apei de pe uscat, solurilor, biosferei şi a ecosistemelor.Problema acidifierii poate fi considerată ca fiind una de nivel local, naţional şi transnaţional. Alte probleme ale atmosferei, cum ar fi emisiile de CFC5, efectul lor asupra stratului de ozon şi răspândirea radiaţiilor provocate de acţiunea omului în cazul accidentelor nucleare şi a testărilor de arme au, cu siguranţă, semnificaţie internaţională.Calitatea apei este o problemă mai complexă decât calitatea aerului din moment ce multe alte lucruri depind de folosirea apei. De exemplu, apa bogată în săruri minerale poate fi benefică pentru anumite tipuri de faună şi vegetaţie, dar neutilizabilă pentru consumul zilnic al oamenilor. Din această cauză se face distincţie între apa dulce şi cea sărată, iar problemele variază în funcţie de acest lucru.

Coastele sunt locuri propice pentru industrii cu un înalt grad de poluare pentru că mărilereprezintă o soluţie simplă pentru eliminarea resturilor industriale. Cei mai periculoşi contaminatori sunt toxinele (de exemplu, metalele grele şi pesticidele), materialele organice, resturile de fertilizatori, depunerile din ploile acide şi agenţii patogeni (de exemplu, coliformul)6. Această listă se prelungeşte în fiecare an odată cu noi descoperiri de contaminatori şi efectele lor nocive asupra sănătăţii omului şi ecosistemelor acvatice. Doar o mică parte din aceşti contaminatori sunt studiaţi sistematic.

9

Page 11: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

Dacă este urmărită calitatea pământului în mod distinct, în funcţie de problemele solului şi subsolului, relaţiile dintre fiecare componentă şi activităţile, evenimentele şi reacţiile corespunzăto are fiecăreia sunt de obicei mai uşor de identificat. O gamă largă de activităţi pot afecta solul. În ceea ce priveşte subsolul, mineritul şi extracţia de petrol şi gaze au cel mai mare impact. Deşeurile pot afecta atât solul cât şi subsolul.

Aşezările umane afectează mediul în diferite moduri. Aglomerările urbane contribuie deseori la poluarea resurselor de apă şi pământ. Lipsa serviciilor primare (de exemplu colectarea deşeurilor menajere, sistemele de epurare a apei etc.) este o problemă serioasă. Creşterea rapidă a populaţiei, migraţia şi urbanizarea accentuează aceste probleme. Poluarea locală a aerului cauzată de numărul mare de autovehicule reprezintă încă un aspect al acestei componente. Un alt aspect al calităţii aşezărilor umane este dat de existenţa locuinţelor sub standardele minime de viaţă.

Se vorbeşte despre poluare a mediului, atunci când una sau mai multe substanţe sau amestecuri de substanţe străine sunt prezente în mediu, în cantităţi sau pe o perioadă care le face periculoase pentru oameni, animale sau plante şi contribuie la punerea în pericol sau vătamarea, activităţii sau bunăstării persoanelor. ( definiţie dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - O.M.S.)

Poluarea poate fi:

-naturală (polenul plantelor şi florilor, care provoaca alergii, emisii vulcanice naturale, etc.) -artificială (ca urmare a intervenţiei umane - materii chimice reziduale, deşeuri industriale, gaze de eşapament, deversări accidentale, etc.), aceasta din urmă producându-se datorită depăşirii capacitatii de autoepurare.

În prezent, majoritatea produselor sunt obţinute prin prelucrarea unor materiale brute şi au ca rezultat, în afară de produsul finit, numeroase deşeuri mai mult sau mai puţin toxice, care afectează la diferite niveluri învelişul terestru. Efectele poluării sunt resimţite până pe întinderile, până ieri imaculate, ale Antarcticii. S-a calculat că în ultimul deceniu al mileniului II, excesele civilizaţiei noastre au provocat mediului natural pagube mai mari decât într-un mileniu. Milioane de hectare de teren, ce până ieri erau socotite inerte pe vecie, în paralel cu alte milioane de hectare dintre cele aflate în producţie, devin improprii cultivării datorită tot acţiunii omului. De când omul a început să lupte împotriva naturii, suprafaţa deşerturilor a crescut cu un miliard de hectare şi procesul avansează într-un ritm accelerat.

Capitolul IV Preocupari nationale si internationale privind protectia mediului inconjurator.

Mult timp, calitatea mediului Inconjurator a fost perceputa ca o grija nefondata a unor indivizi bogati, dar acum, In anul 2006, aceasta constituie una din cele mai stringente

10

Page 12: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul Intrebarii Insasi supravietuirea speciei umane.

Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisti care erau confundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri, astazi militantii ecologi au devenit o forta politica In peisajul politic mondial.Explozia unui reactor nuclear In mijlocul unei regiuni fertile si populate a determinat constientizarea pericolului tehnologic, iar numarul crescând al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactului uman asupra naturii.

Dezechilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie si mediu Indeamna la regândirea relatiilor dintre activitatea economica si mediul Inconjurator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei economia mediului si modificarea atitudinii fata de natura.Din prezentarile anterioare s-a retinut necesitatea elaborarii unei Strategii de Protectia Mediului, ca o componenta a “Dezvoltarii Durabile”.Initial, notiunea de strategie a fost utilizata în domeniul militar. Prin strategie se întelegea arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice, economice, morale implicate în conducerea unui razboi sau în pregatirea de aparare a unei natiuni.În timp notiunea s-a extins, fiind utilizata în prezent si în alte domenii: economie, sport, finante si, mai recent, în protectia mediului.

Este deja acceptat faptul ca prin protectia mediului se întelege totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protej area calitatii componentelor mediului înconjurator.Corelând cele doua notiuni, rezulta ca prin strategii de protectia mediului putem întelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protej area calitatii tuturor componentelor mediului înconjurator, precum si a mediului, în ansamblu.

Serviciul Comisiei Uniunii Europene responsabil de mediu, de securitate nucleara si de protectie civila se numeste DG 11 si Isi are sediul In Belgia, cu principala sucursala la Luxembourg.Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi bine perceput prin prezentarea experientei Comunitatii Europene pe aceasta directie.Cu ocazia primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul Inconjurator, de la Stockholm, din iunie 1972, Comunitatea Europeana a adoptat primul sau Program de Actiuni pentru Protectia Mediului pe o perioada de 5 ani (1973-1977).Atât primul cât si al doilea Program de Actiune (1978-1982) au stabilit liste detaliate de masuri ce trebuie Intreprinse pentru controlul poluarii.

Dupa 1990, în România, politica de mediu a devenit o componenta a politicii de ansamblu, recunoscându-se importanta acesteia pentru dezvoltarea armonioasa a societatii.Evolutia acestei politici, chiar daca a cunoscut perioade de cautari, de incoerenta, s-a îndreptat spre coordonatele imprimate de UE si astazi putem afirma ca, cel putin din punct de vedere legislativ, suntem aproape de atingerea acestui obiectiv. Desigur problemele de implementare a prevederilor legislative si de îmbunatatire continua a lor ramâne înca un deziderat pentru care trebuie facute eforturi deosebite.

11

Page 13: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

Se poate exemplifica efortul pe linie legislativa prin prezentarea unui extras din Planul Strategic de Actiune pentru Protectia Mediului, preluat din Hotarârea de Guvern 3 2/2002 privind aprobarea Planului de Actiune pe anii 2002 – 2003 al Programului de Guvernare.

Capitolul VInfluenta calitatii produselor si serviciilor asupra calitatii mediului inconjurator.

Mondializarea pieţei şi concurenţa acerbă de pe piaţa internaţională, determină ca rolul calitaţii la acest început de secol să reprezinte o condiţie esenţială în asigurarea liberei circulaţii a produselor şi serviciilor româneşti.

Ţările Comunităţii Economice Europene, ale căror produse sunt de multe ori superioare calitativ sau mai ieftine decât produsele româneşti, consideră că din acest motiv  România este o piaţă bună de desfacere a produselor lor.

Iată de ce trebuie înţeles că pentru a putea pătrunde cât mai repede şi mai convenabil pe piaţa internaţională, dar şi pentru a determina ca produsele româneşti să fie mai solicitate pe piaţa internă şi externă faţă de cele din import, este absolut necesar să se ia toate măsurile pentru creşterea calităţii produselor şi serviciilor româneşti.

Calitatea produselor asigură:

- supravieţuirea întreprinderilor pe o durată mai mare de timp

- obţinerea unui profit suficient de mare

- adaptarea permanentă a produselor întreprinderii, la evoluţia pieţei şi la dezvoltarea ei

Dintre măsurile practice care trebuie luate pentru a se ajunge la îmbunătăţirea calităţii şi la creşterea profitului, se remarcă implementarea managementului total al calităţii şi obţinerea excelenţei.

Pentru aplicarea acestor măsuri însă, există mai mulţi factori de care trebuie să se ţină cont, printre care unul deosebit de important este “cultura organizaţională”.

Cultura organizaţională se referă la strategia şi structura organizaţiei, la personalitatea managerilor, la cultura indivizilor structurată pe cunoştinţe, principii morale şi de drept, pe criterii estetice, pe tradiţii şi pe alte valori spirituale individuale.

Elementele mai importante ale culturii organizaţionale sunt:

-   valorile organizaţionale, care descriu ce cred membrii organizaţiei că este important şi ele reprezintă “sufletul” culturii organizaţionale

- modelele cu rol cultural, care includ angajaţii de la orice nivel, care dau viaţă valorilor organizaţiei şi servesc ca exemple atâta timp cât sunt în activitate

- deprinderile organizaţionale care exprimă relaţiile dintre membrii organizaţiei, dar şi modul de abordare a mediului de lucru

12

Page 14: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

-transmit în timp cultura organizaţională, generaţiilor  succesive de angajaţi

Dacă nu se au în vedere aceste elemente, organizaţiile vor întâmpina greutăţi în efortul de implementare al Managementului Calităţii Totale (TQM), din cauza, în principal, a inerţiei angajaţilor de la toate nivelele, de a păstra obişnuinţele anterioare.

Aplicarea unui sistem al TQM nu se poate impune în orice condiţii. Incercarea de a implementa o calitate totală fără a crea în prealabil o cultură a calităţii nu va duce la rezultatele scontate, aşa cum pe un teren agricol nepregătit (nearat, netratat cu îngrăşăminte etc), nu se pot obţine recoltele scontate.

 TQM trebuie introdus pe un teren pregătit, în care să existe un mediu cultural al organizaţiei, respectiv o cultură a calităţii.

Cultura calităţii este un sistem de valori organizaţionale care rezultă dintr-un mediu orientat către menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii.

Organizaţiile cu o cultură a calităţii, indiferent de produsele sau serviciile furnizate, se caracterizează în general prin:

-mesajele sunt preluate activ de la clienţi în scopul îmbunătăţirii  continue a calităţii

-managerii angajaţi sunt în egală măsură implicaţi în îmbunătăţirea continuă a calităţii

-munca se desfăşoară în echipă

-educaţia şi instruirea se fac pentru a se asigura la toate nivelele oameni

 cu aptitudini şi cunoştinţe corespunzătoare

-recompensele şi promovarea se bazează pe contribuţia fiecăruia la

 îmbunătăţirea calităţii

-colegii angajaţi sunt priviţi ca şi clienţi interni

-furnizorii sunt trataţi ca parteneri

  Referitor la caracteristicile arătate, Kaoru Ishikawa, considerat “părintele calităţii” în Japonia, a subliniat ca aşa-numitul “miracol japonez” se datorează în principal menţinerii sub control a calităţii în industria şi afacerile japoneze, dar şi participării   la îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor a întregului personal al organizaţiei.

O organizaţie cu o cultură puternică a calităţii prezintă următoarele caracteristici principale:

-          management acceptat şi aplicat la toate nivelele

-          accent pe resursele umane ale organizaţiei

-          recunoaştere şi recompensare pentru rezultate bune în privinţacalităţii

-          sistem puternic de valori

-          standarde de performanţă pentru obţinerea produselor

Îmbunătăţirea continuă a culturii calităţii aduce însă şi conflicte între cei care acceptă schimbarea şi cei care se opun schimbării, ceea ce poate duce la împărţirea organizaţiei în tabere care irosesc energie şi timp, în loc să uşureze schimbarea.

13

Page 15: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

De aceea, bazele culturii calităţii trebuie puse prin paşi mici, prin teste pilot, prin experiment, prin exemplul personal al managerului, iar pe de altă parte prin recompensarea şi recunoaşterea meritelor angajaţilor.

Daca TQM este impus de manageri, fără a ţine cont de angajaţii de la toate nivelele organizaţiei, nu se va ajunge la rezultatele dorite. De aceasta va trebui să se ţină cont cu atât mai mult cu cât adeseori problemele calităţii produselor şi serviciilor impuse de manageri nu sunt întotdeauna cele mai bune. Angajaţii implicaţi direct în obţinerea unor produse de calitate pot veni deseori cu sugestii concrete mult mai viabile decât cele care li s-ar impune. Ideile provenite din mijlocul angajaţilor şi adaptarea lor la nivelul întregii organizaţii sunt de fapt o recunoaştere a meritului celor care contribuie la îmbunătăţirea calităţii şi vor trebui recompensate corespunzător.

Cultura calităţii facilitează munca în echipă, care este mult mai eficace în obţinerea unor produse de calitate, deoarece fiecare individ este interesat direct  în a se verifica singur în privinţa calităţii muncii pe care o desfaşoara. Orice angajat trebuie tratat cu respect şi cu demnitate, pentru că resursa umană este cea mai valoroasă resursă a organizaţiei, este cea care poate duce efectiv la îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor.

Pe de altă parte, modul în care angajaţii înţeleg şi utilizează termenii fundamentali ai TQM permite o conştientizare a fenomenului calităţii, o îmbunătăţire a ei.

O cultură a calităţii implică o viziune largă asupra competenţei întreprinderii. Aceasta înseamnă că o persoană nu se preocupă numai de responsabilităţile ei, ci şi de modul în care se desfăşoară activitatea tuturor angajaţilor pentru a se realiza produse competitive pe plan intern şi internaţional.

Cultura calităţii nu trebuie privită ca ceva misterios şi greu de definit. Deşi ea este intangibilă, ea se bazează pe valori şi pe aşteptări.

Valorile ghidează politica şi procesele organizaţiei şi se concretizeaza în:

-          profitabilitate

-          servirea clienţilor

-          crearea unor locuri de muncă favorabile etc

Aşteptările se referă la ceea ce urmăresc să realizeze angajaţii prin acţiunile lor. Cultura calităţii îl face pe lucrător să aştepte rezultatele unor metode noi pe care le introduce în vederea obţinerii unor produse superioare calitativ, dar concomitent el aşteaptă recunoaşterea sau eventual recompensa pentru efortul depus în obţinerea unei calităţi imbunătăţite.

Managerii au un rol important în obţinerea valorilor şi a aşteptărilor dorite, dar ei nu le pot impune, ci trebuie să creeze condiţiile necesare şi să ia masurile corespunzătoare pentru a se ajunge la o calitate cât mai bună a produselor, în vederea asigurării pe piaţă a competitivităţii organizaţiei.

Un bun manager trebuie să acorde o importanţă mare gestiunii resurselor umane. Dezvoltarea spiritualităţii lumii moderne, a valorilor morale ale tinerei generaţii,

14

Page 16: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

constituie parametrii prin care se poate aspira cu siguranţă la îmbunatăţirea calităţii vieţii, la o dezvoltare durabilă şi la integrarea în Uniunea Europeană.

 

 

Bibliografie

Brown R.L.-“Probleme globale ale omenirii “

15

Page 17: Impactul Calitatii Produselor Si Serviciilor Asupra Mediului Inconjurator

- “Managementul calitatii si protectia consumatorilor”-editura ASE Bucuresti 1997

Lect.univ.dr. Giani Ggradinaru - „Bazele statisticii mediului” Editura ASE – Bucuresti 2005

Stanciu I. -“Bazele merceologiei” -“Fundamentele stiintei marfurilor”

16