8
[imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate cu Prograrna gcolard de limba romdnd pentru gimnaziu qi liceu edfife revlwltifr gt addugttd pe bazn nqrmelat prevdzute de DCMW

[imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

  • Upload
    others

  • View
    156

  • Download
    3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

[imba romfrndr gramatica r

Ptof. MARIANA BADFA

Prof. MARIANA I{EGRU

Lucrare realizatd'tn conformitatecu Prograrna gcolard de limba romdnd

pentru gimnaziu qi liceu

edfife revlwltifr gt addugttdpe bazn nqrmelat

prevdzute de DCMW

Page 2: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

DTP he-Press.' Cristian STOICA

C operta : Ionut B AITBIERU

ISBN-l3: 97 8-97 3 -17 22-25-2Copyright A Editura BADEA & Professional Consulting SRL

Penlru informafii privind oferta editorialX, cornultali:

www.editurlhedouro

f,drrurr: ftDGt rlt ?R0ttSSl0Xtt G0llSUtTlll0Bd. N. Grlrolescu 63, stctot'3, Bucureqtl

Comenrl lr trl./l-r: (021)222.1183

www. editurabodea.ro

I n fttrma yii, con s u ltu1ii,comentarii gi dezbsteri pe blogul

www.maftana-hadea.ru

euPRn{s

1. VOCABULARAL Qnclusiv nornelz DOO lll )2. FONETIC A (nclusiv normele DooM)

3. PUNCTUAIIA Tixausiv normelz Dootrh)

4. MORFOLOGIAI Verbul (nclusiv normele DooM)

I Substantivul Qnclusit normele Dootr4\)

I Articolul (nclusiv nwmele DooM)

I Pronumele $nchtsiv nurute- DOOM')

I Numeralul (nclusiv normele DOOtuf)

I Adjectilul (nclasiv normele DooI.F)

I Adverbul (nchxiv normele DOOI{')

I Prepozifia findusiv norruleDooW)I Conjunclia (nclasiv norrcle Doon'f)

I Interjec{ia (nclusiv normele Dooll:)

5.SINTAXAI Sintaxa propozilieiI PredicatulI SubiectulI AtributulI Complementul

Comnlemente necircumstantiale

5

42

55

74

tj113

131

136

178

195

287

2t8225

23$

233

235

240

253

259

266

El Complementul directEl Complementul indirectEl Complementul de agent

267

269

273

3

Page 3: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

Comphmente circumstantialeEl Complementul circumstanfial de toc

E Complementul circumstanfial de timpfl Complementul circumstan{ial de mod

El Complementul cirrcumstan{ial de cauzlEl Complementul circumstan{ial de scop

6.SINTAXA FRAZEII Propozifia subordonatl predicativlI Propozilia subordonatl subiectivlI Propozilia subordonatd atributivlt Propozitia completivl directiiI Propozi{ia completivl indirectlI Propozilia circumstan{ialii de loct Propozifia circumstan{iall de timpI Propozi{ia circumstanfialii de modt Propozitia circumstanliatii de cauziiI Propozi{ia circumstan{ialI de scop

I Propozilia circumstan{ialii condi{ionaliiI Propozilia circumstantiall concesiviiI Propozifia circumstanlialI consecutivl

7. NORME LING\,IISTICE PRIVAZUTE DE DOOIT,T

8. Expresiil loculiuni care au ca suport.un cuviint

g.Cuvinte/ expresii celebre din atte limbi

10. Mic dicdionar de sinonime neologice

ll. Teste aplicative

275

277

279

282

284

286

296

300

305

308

312

315

319

323

325

329

332

334338

34t

368

4

381

VOCABULARUL(LEXTCUT)

Totalitatea ,cuvintelor unei limbivocabularul sau lexicul. timba romene are

120.000 de cuvinte.

formeazdaproximativ

Sf,f,tTf,II RTHCII,ITIM:.f,

I "Limba romdnd modernd se scrie culatin (pdni in 1860, limba romdn[ s-a scris, de regul

cu alfabetul chirilic qi, in ultima perioadd;.cu un al

detranzilie). Alfabetul actual al limbii romane are 3l dlitere. Toate literele sunt perechi: litera mare (numiti gi

maiusculd sau, mai rar, capitald) qi literd micd (numi

Si minusculd sau, in domeniul tipografic, de rdnd."I "Cinci litere reiau cdte o literi de bazd, de care

deosebesc prin prezenla, deasupra sau dedesubt, a treisemne diacritice: cdciula aSezatd deasupra lui a: i;circumflexul pus deasupra lui a gi i: fl gi i; virgalila, sub

s qi t: $ $i t Semnele diacritice se noteuzd in limbaromdni Si la literele mnri,insd punctul suprapus nunoteazd la I gi J mari, iar in scrierea de mdn[, fnici la j mic."

5

Page 4: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

s\IiFsI*E\GIrt

FsF*$E

N*EsF*FsI*FsF*ss!ti

Fd!

I Denumire a/ cifirea literei (selectiv) :

-d-idina:

-1-tdlnl- b - be/bi- d - deldi- f - eflfelfr- g - ge/ghelg- h - haq/hi (denumirea ha este rar folositi)- j - jetji- k - calcapa- l - ellle/li- m - em/me/mi- n - en/ne/ni- p - pe/pi- q . kii (pronunlarea chiu. indicatd in DOOM-1, este

nerecomandabil[)- r - er/re/ri- s - es/se/si- 9 - qe/qi

-t-te/6- ! - [e/ti- v - velvi- w - dublu veldublu vi- z - zelzetlA (se poate citi qi zed\- Literele u $i I sunt inci percepute ca str[ine, de

, in pozilie final[ de cuvdnt, articolul se leagi prinratimd,.

- Unele litere din anumite abrevieri se citesc dup[ul limbii din care au fost imprumutate abrevierile,

de exemplu: CV se pronun!6 siud.

o0tPol{xNTf,Lf, wn/lllltatuHn

I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (F'ONDULPRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 decuvinte cunoscute qi utilizate de toli vorbitorii de limb[romdnl qi este format din:

a) cuvinte foarte vechi (mogtenite sau imprumutatedin alte limbi);

b) cuvinte folosite frecvent in vorbire;c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice);d) cuvinte care intrd in componenla unor loculiuni sau

expresii specifice limbii romdne.

Cuvintele care compun vocabularul fundamental al

limbii rom6ne denumesc:- p54i ale corpului omenesc: cap, ochi, gurd, picior,

brap etc.;

- alimente: apd, lapte, pdine, brdnzd, carne etc.;

. - obiecte de strictd necesitate qi act'uni frecvente:casd, masd, a mdnca, q merge, a face, a respira, asta, a locui etc.

- pdsdri gi animale (in special domestice): pui, gdind,

cdine, pisicd, porc, vacd, oaie, cgl etc.;- arbori qi fructe: cdstan, plop, steiar, mdr, pdr - pere,

nuc - nucd, cais - caisd etc;- grade de rudenie: mamd, tatd, fiu, fiicd, bunic etc.:

- zilele slptbmdnii: luni, ioi, duminicd etc.;- momente ale zilei, anotimpuri, luni dimineala,

iarna, iunie etc.;- culori folosite des: alb, negru, roSu, verde etc.;

- conjunclii, prepozilri, numerale: dar, qi, peste, trei,mie etc.

7

Page 5: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restulcuvintelor (aproximativ 90Yo din totalul cuvintelor) gi este

compusl din:- urhaisme;- regionalisme;- elemente de iurgon Si de argou;- neologisme;- termeni tehnici Ei gtiinlifici.

1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme,forme gramaticale qi construclii sintactice aare au dispirutdin limba comunb qi sunt de mai multe feluri:

o arhaisme lexicale - cuvinte vechi, iegite din uz ftedin cauzd cd obiectul sau profesia nu mai existd, fie cd au

fost inlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic,logoftt, bejanie, opaif, colib[ etc.

o arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de

pronunlare, ieqite din uzul actual: pre, a imbla, mezul etc.;o arhaisme gramnticale - forme gramaticale vechi gi

structuri sintactice invechite:* morfologice'. aripe, inime, iernei, palaturi etc.;* sintactice: Gazeta de Transilvania;

2. Regionalismele sunt cuvintele qi formele de limb6specifice vorbirii dintr-o anumit[ regiune: barabuld(cartofl, curechi (varzd), dadrt ftord mai mare), sdmdddu(porcar), sabdu (croitor), cucuruz (porumb);

o regionalisme fonetice - forme cu circulalierestrdnsd a unor cuvinte de tz general: barbat (bdrbat),deEte (degete), gios (ios), frace (frate) etc.;

3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii dinalte limbi, intrebuinlate de anumite persoane cu inten,tia de

a impresiona gi a-gi evidenlia o pretinsd superioritateculturali: boniour, madam', O.K., week-end, Iook.

8

Elementele de jargon au fost adesea satirtzate de

Alecsandri qi Caragiale pentru ilustrarea snobismuluipersonajelor.

4. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii,folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restr6nse, cu

scopul de a nu fi inpleqi: bistari (bani), curcan (poliyist), aciordi (a fura), pdnmie, mititica (inchisoare), miqto (frumossau batlocurd), naspa (urdt) etc.

5. Neologismele sunt cuvinte imprumutate recent dinalte limbi:

o limba latin6 savantl'. colocviu. biblic, litefi, fabuld,picturd eIc:;

a din limba francez6'. monument, poezie, recamieretc.;

o din limba italianl capodoperd, spaghete, pizmetc.;

o din limba germand: sortiment, Stachetd, tact eto.;

o din limba engIezi,: star, derbi, penalti etc.tmprumuturile neologice au prilejuit formarea unor

dublete sinonimice: cutrervur - seism; amdnunt - detaliu;ceresc - celest; (a) bdnui - (a) suspecta; moarte - deces;prdpastie - abis etc.

6. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte qi expresiispecifice unui domeniu al tehnicii bield, bard de direcyie,

cheie francezd',7. Limbajul qtiin(ific cuprinde cuvinte qi expresii

folosite in diferite domenii ale qtiinlei: bisturiu, cqtgut,ctdi e ctiV foto s inte zd, e le ctron, polinom etc.

9

Page 6: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

E$Vf;NruL $NNSIII. GWIilTNH}Eh oonrnxr

Unitatea debazda vocabularului este cuvflntul care are:

- o formd - totalitatea sunetelor sau literelordin care este alcbtuit;- unul sau mai multe sensuri.

Sensul unui cuvdnt este dat de context, deoarece,considerat izolal, cuvdntul poate avea mai multe sensuri,dar intr.un context anumit acesta are o singurisemnificalie.

I. Dupi numirul de sensuri, cuvintele sunt:O monosemantice - cuvinte care au un singur inteles:

natriu, antibiotic, infarct, neuron;o polisemantice - cuvinte cu doui sau mai multe

sensuri:

a resr

- a rdsdri'.A ieSit un ghiocel.

a se imprima'.Am scris apisat gi mi-a ieSit Si pe parteacealalth.

a se desfdsura:Spectacolul a ieqit bine.

a realiza:lnnei i-a ieSit o compunere frumoasd.

a scdpa:Mi-a ieSit un pantof din picior.

a pdrdsi:El a ieEit din cas6.

a pleca:

_ Maria a ieSit in oraq.

10 1l

7 obiect de mobild:

_ I Y-u- cumpdrat o masd ovald.masa I mqncqre'.

- | Am luat masa in orag.l-I ospa!, petrecere'.

L De ziua lui a dat o masd mare.

7 camera de baie'.

I Eu a fhcut curllenie tn baie

baie I cadn:

-l I Apa din baie e fierbinte.

I mbainre, spdlare:L Copiii fac baie in lac.

caD

- parle a corpului'.

$i-a pus o c[ciuli pe cap.extremitqte'.

Cerqeqte la capul podului.minte, inreligenyd:

Cine n-are cap, vai de picioare.

conducdtor:Tudor Vladimirescu a fost capulrevoluliei din 1821.

II. DupI legltura dintre sensul lor qi no{iunile pecare Ie denumesc, cuvintele pot avea:

7a) debazd*sens: l. propriu: I

- Lb) secundar2. figurat

Page 7: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

1. Sensul propriu:a) Sensul propriu de bazi este inlelesul obignuit al

unui cuvdnt:El gi:a rupt un picior. (parte a corpuluiomenesc)Irina a bdgat o bomboand in gurd.(cavitate bucal6)

b) Sensul propriu secundar rezritd, dintr-oasemlnare gi depinde strict de context:

Maqina s-a lovit de piciorul podului.El a cilzutintr-o gurd de canal.

2. Sensul figurat este sensul neobiqnuit al unuicuvdnt, folosit pentru a forma o imagine artisticl:

"Pe-un picior de plai,Pe-o gurd de rai"

ETSIFIGAIf,A GIIYINTnIO:Forntr il $H{s

Relafii semantice (de sens) intre cuvinte1. SINONIMELE sunt cuvintele cu formi diferiti ti

in(eles identic sau foarte aseminitor.Un cuv6nt poate avea mai multe sinonime,

formOndu-se astfel o serie sinoniniici:adevlrat - real - veritabil - autenticSursa principald a sinonimiei o constituie

imprumuturile Si de aceea multe sinonime sunt neologice:

limpede/clar; amdnunt/detaliu; moarte/deces;

adinc/abis; cinstit/onest; (a) tngddui(a) permite ;(a) cere /(a) solicita etc.

t2 t8

Exist[ mai multe tipuri de sinonime:

a) Sinonimele totale - sunt puline la numir gi se

stabilesc intre cuvinte vechi, regionale gi cuvinte literare sau

intre denumirile populare gi termenii tehnico-qtiinfifi ci :

inimd-cord; cupru:alamd; dalac-antrax;timp-vreme; repede:iute; varzd-curechi;porumb :cucuruz, pdpusoi etc.

b) Sinonimele parliale - sunt cele mai frecvente qi se

realizeazd", de obicei, intre cuvinte vechi qi cuvinte mai noi:

bun:prelios, valoros, bldnd, gustos;' cuvdnt:discurs, cuvdntare, vorbd etc.

in cazul acestcir sinonime nu se realizeazd oidentitate a termenilor seriei sinonimice qi se opteaz[

pentru unul dintre ele, in funcfie de particulaitdlilecontextului.

Se poate stabili o relafie de sinonimie qi intre oexpresie gi un cuvint sau intre doui expresii:

a bdga de seamd : a observa;

a o lua la sdndtoasa - a fugt;a se ds de-a dura - a se rostogoli,

a se da de-a rostogolul;a-Si lua nasul Ia purtare : a s.e obrdznici,

a i se urca la cap.

Notd'.*Sinonimul qi cuvdntul inlocuit trebuie sd fie aceeagi

parte de vorbire:substantive : noroc : Sansd ;yqfbe: a reuSi-a izbuti;adi e ctive : pri e tene sc : am i cal ;

Page 8: [imba romfrnd r gramatica - cdn4.libris.ro romana. Gramatica. Gimnaziu. Liceu.pdf · [imba romfrnd r gramatica r Ptof. MARIANA BADFA Prof. MARIANA I{EGRU Lucrare realizatd'tn conformitate

plonuue: el:ddnsul;numerale : intdiul- pr imul ;adverbe : mereu :totdeauna ;prepozilie : cdl re - sore

Un cuvdnt cu mai multe sensuri are sinonime pentrufiecare sens:

;copac: Bradul e un copac.arbore I

ILpg4q: Mdrul e un pom.

Mic dic{ionar de sinonime

abilitate (subst.) - destoinicie, dexteritate, dibdcie, ingeniozitate,iscusinla, istefime, indemdnare. pncepere, gtiinF. alen!ugurinti" (pop.) megtegug,meqterie, (reg.) apucdturq (inv.)maravet, practicd:

absolut (adj, adv) - ad6nc, complet, deplin, desdvArgit, perfect,profund, total, integral, suprem;

(a) afirma (vb.) - a declara, a mirturisi, arelata, a spune, a zice,a se evidenti4 a se remarca, (pop.) a cuvAnta.

(a) anula (vb) - a abroga, a desfiin!4 a inftma, a invalid4a suprima, a rezilia, a revoca, a desfiinfa;

bravuri (subst.)- birbdlie, curaj, eroism, neinfricare, vitejie,cutezan!.d", indrdzneald, neinfricare, temeritate, (pop.)voinicie;

capriciu (subst.) - chef, fandoseald, fantezie, fason, fi1d,maimuldreali, moft, naz, pofti, sclifosealS, toand, (pop.)scdl6mbdial5, (reg.) ndbidaie;

citit (adj.) - cult, cultivat, educat, instrui! inv6!at, erudit, (pop.)pricopsit, gtiutor;

cuviincios (adj.) - decent, politicos, respectuos, reverenfos,deslvirgire (subst.) - perfecfonare, plenitudine, perfecfune;distins (adj ) - ales, deosebit, rar, superior, remarcabil, eminent,

14 t5

ilustru, select, stilat, manierat, politicos, aristocrat, elegant,(fam.) qic;

dur (adj.) - rezistent, solid, tare, tenace, agresiv, bitiios, brutal,nestdp6nit, violent;

efemer (adj ) - temporar, schimbdtor, pieritor, trecdtor,vremelnic,

(a) emo{iona (vb ) - a impresiona, a induioga, a migc4 a tulbur4a sensibiliza;

falsitate (subst.) - inexactitate, neadevdr, duplicitate, fdg}rmicie,ipocrizie, minciuni, perfi die, preficdtorie, viclenie ;

(a) gnzdui (vb.) - a adiposti, a primi, (pop.) a pripqi, a s6ld6lui;(a) guverna (vb.) - a cArmui, a conduce, a dirigui, a domni, a

stipdni. (pop ) a obladui, (arh.) a ocdrmui,harnic (adj ) - activ, muncitor, neobosit, neostenit, silitor,

s6rguincios, vrednic, zelos, (livr.) laborios.imaginare (subst.) - concepere, ereare, elaborare, inventare,

niscocire, pldsmuire, scomire;joc (subst.) - joacd, zbenguiald, zbdnluialS, zburddlnicie, (sport)

disput4 intrecere, meci, partidd;limbaj (subst.) - limbd, vorbire, grai, exprimare, stil;mediocru (adj ) - comun, mijlociu, potrivit, obscur, rnodest,

redus. scdzut;motiva{ie (subst.) - indreptSfire, justificare, motivare, rafiune,

temei, argument, (pop.) noimS;nociv (adj.) - ddunator, negativ, pdgubitor, periculos,

prejudiciabil, primejdios, stricdtor, vdtdmdtor,contraindicat, (livr.) pemicios;

obriiznicie (subst.) - insolen{d, impertinenld, necuviinti,neobrdzare, neruqinare, aroganfS, sfruntare, trufi e, tupeu;

ozonat (adj ) - oxigenat, proaspd! purificat, salubru, bun, curat,neaher at, ne stricat, nevdtdmdtor;

patetic (adj ) - duios, emofionant, impresionant, induioqdtoEmigcitor, rdscolitoq tulburdtor, vibrant, (arh.) simlitor;

petifie (subst.) - cerere, memoriu (arh.) jalb5;precept (subst.) - invnJaturi, norm5, principiu, reguld, povald;