of 14/14
3 CECCAR BUSINESS REVIEW ISSN 2668-8921 ISSN-L 2668-8921 N 0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro Ilustrarea efectului contabilităţii de tip big bath în vremuri de pandemie Postdoctorand dr. Valenn BURCA, prof. univ. dr. Dorel MATEŞ, asist. cerc. dr. Oana BOGDAN Universitatea de Vest din Timişoara Abstract Currently, the economic environment is significantly affected by the COVID-19 pandemic. The effects are visible in the area of accounng and financial reporng policies and pracce as well. The aim of this arcle is to show how accounng esmates can be affected by the current macroeconomic context and the COVID-19 crisis. The discussion focuses especially on the area of accruals reported to cover the risk of uncollectable receivables, as addressed in IFRS 9 Financial Instruments. The example illustrates specific risks generated by the higher uncertainty in the economic environment caused by the COVID-19 crisis and by the customersissues with liquidity in these mes. The overall conclusion is that financial statements related to the pandemic period have to be carefully reviewed as they are subject to accounng measurement esmates that could be significantly affected by discreonary professional judgment or by the lack of suficient guidelines provided by enforcement authories. Key terms: financial reporng, big bath accounng, business models, COVID-19 Termeni-cheie: raportare financiară, contabilitate big bath, modele de afaceri, COVID-19 Clasificare JEL: M41, M49, G32, H12 Ü Introducere Criza actuală generată de pandemia de COVID-19 a obligat mediul economic să îşi testeze limitele privind flexibilizarea modelelor de afaceri şi alinierea la dinamica impusă de incertudinea economică. Modalităţile în care fiecare companie a operat în acest sens diferă, având în vedere valenţele cadrului instuţional naţional, specificul domeniului de acvitate şi caracteriscile modelului de afaceri. Totodată, strategiile de comunicare financiară şi modalităţile de sporire a transparenţei financiare a companiilor, cu precădere a celor listate la bursă, au avut de suferit. Teoriile finanţelor comportamentale, cum este cazul teoriei prospectului, dezvoltată de Kahneman & Tversky (1979), sau cel al ipotezei pieţelor de capital adapve, dezvoltată de Lo (2017), îşi regăsesc actualitatea în zilele noastre. Dacă cea de-a doua subliniază faptul că aşteptările investorilor se vor ajusta connuu raportat la schimbările survenite la nivelul pieţelor de capital, teoria semnalelor este cea care atrage atenţia managerilor că strategiile invesţionale sunt condiţionate de calitatea semnalelor transmise de aceşa la nivelul pieţelor de capital, prin intermediul mecanismelor şi instrumentelor de comunicare şi raportare financiară. În condiţiile de incertudine create de actuala criză generată de pandemie, rolul comunicării financiare devine fundamental în conturarea unei imagini rezonabile a poziţiei şi performanţelor financiare ale companiilor listate. În consecinţă, în cadrul acestui arcol ridicăm problema oportunităţii unor entăţi de a transmite semnale To cite this arcle: Valenn Burca, Dorel Mateş, Oana Bogdan, Ilustrarea efectului contabilităţii de p big bath în vremuri de pandemie, CECCAR Business Review, N o 2/2021, pp. 3-16, DOI: hp://dx.doi.org/10.37945/cbr.2021.02.01

Ilustrarea efectului contabilităţii de tip big bath în

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Ilustrarea efectului contabilităţii de tip big bath în

N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
Ilustrarea efectului contabilitii de tip big bath în vremuri de pandemie
Postdoctorand dr. Valentin BURCA, prof. univ. dr. Dorel MATE, asist. cerc. dr. Oana BOGDAN Universitatea de Vest din Timioara
Abstract
Currently, the economic environment is significantly affected by the COVID-19 pandemic. The effects are visible in the area of accounting and financial reporting policies and practice as well. The aim of this article is to show how accounting estimates can be affected by the current macroeconomic context and the COVID-19 crisis. The discussion focuses especially on the area of accruals reported to cover the risk of uncollectable receivables, as addressed in IFRS 9 Financial Instruments. The example illustrates specific risks generated by the higher uncertainty in the economic environment caused by the COVID-19 crisis and by the customers’ issues with liquidity in these times. The overall conclusion is that financial statements related to the pandemic period have to be carefully reviewed as they are subject to accounting measurement estimates that could be significantly affected by discretionary professional judgment or by the lack of suficient guidelines provided by enforcement authorities.
Key terms: financial reporting, big bath accounting, business models, COVID-19
Termeni-cheie: raportare financiar, contabilitate big bath, modele de afaceri, COVID-19
Clasificare JEL: M41, M49, G32, H12
Ü Introducere Criza actual generat de pandemia de COVID-19 a obligat mediul economic s îi testeze limitele privind
flexibilizarea modelelor de afaceri i alinierea la dinamica impus de incertitudinea economic. Modalitile în care fiecare companie a operat în acest sens difer, având în vedere valenele cadrului instituional naional, spe cificul domeniului de activitate i caracteristicile modelului de afaceri. Totodat, strategiile de comunicare fi nanciar i modalitile de sporire a transparenei financiare a companiilor, cu precdere a celor listate la burs, au avut de suferit.
Teoriile finanelor comportamentale, cum este cazul teoriei prospectului, dezvoltat de Kahneman & Tversky (1979), sau cel al ipotezei pieelor de capital adaptive, dezvoltat de Lo (2017), îi regsesc actualitatea în zilele noastre. Dac cea de-a doua subliniaz faptul c ateptrile investitorilor se vor ajusta continuu raportat la schim brile survenite la nivelul pieelor de capital, teoria semnalelor este cea care atrage atenia managerilor c strategiile investiionale sunt condiionate de calitatea semnalelor transmise de ace tia la nivelul pieelor de capital, prin intermediul mecanismelor i instrumentelor de comunicare i raportare financiar.
În condiiile de incertitudine create de actuala criz generat de pandemie, rolul comunicrii financiare devine fun damental în conturarea unei imagini rezonabile a poziiei i performanelor financiare ale companiilor listate. În consecin, în cadrul acestui articol ridicm problema oportunitii unor entiti de a transmite semnale
To cite this article: Valentin Burca, Dorel Mate, Oana Bogdan, Ilustrarea efectului contabilitii de tip big bath în vremuri de pandemie, CECCAR Business Review, No 2/2021, pp. 3-16, DOI: http://dx.doi.org/10.37945/cbr.2021.02.01
4
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
false privind sustenabilitatea modelului lor de afaceri, concretizate în comunicrile i ra portrile financiare trans- mise actorilor care activeaz pe pieele de capital. În aceste circumstane, rapoartele anuale pu blicate devin ve ritabile instrumente de comunicare financiar. Totui, calitatea rapoartelor anuale trebuie analizat cu atenie în contextul efectelor implicite generate de politicile discreionare de raportare finan ciar menite s cosmetizeze poziia i performanele financiare ale companiilor.
Cuvinte-cheie desprinse din literatura de specialitate privind premisele i consecinele pandemiei de COVID-19 asupra raportrii financiare
Sursa: Proiecia autorilor.
În figura de mai sus, cu ajutorul platformei VOSviewer, am realizat o reprezentare grafic a principalelor aspecte abordate în literatura de specialitate pân în acest moment în ce privete premisele i consecinele pan demiei actuale la nivelul deciziei de exploatare, al deciziei de investiii i al celei de finanare a companiilor. Cuvintele-cheie incluse în articolele analizate scot în eviden un interes sporit al cercettorilor pentru manage- mentul riscului, sustenabilitatea modelelor de afaceri, percepiile conturate de investitori i stakeholderi privind continuitatea i viabilitatea modelelor de afaceri, volatilitatea mediului economic etc.
Ü Literatura de specialitate
Dup cum semnala Dumitrescu (2014), contabilitatea de tip big bath (big bath accounting) reprezint o modalitate practic utilizat de manageri pentru a-i cura situaiile financiare de elementele de bilan care sunt scontate a aduce pierderi viitoare companiei. Având în vedere efectele nefaste ale pandemiei de COVID-19, care au condus inclusiv la o criz economic de moment, managerii se ateptau s înregistreze rezultate financiare negative. În consecin, acetia gsesc oportun cosmetizarea situaiilor financiare, prin scoaterea din eviden a unor elemente de activ sau a unor elemente de angajament privind datoriile înregistrate în prealabil.
Aceast tehnic de big bath accounting este consacrat în literatura de specialitate. În cadrul unui studiu întreprins în rândul specialitilor, realizat de Mulford & Comiskey (2002), autorii relev faptul c strategia de
5
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
big bath accounting reprezint a doua opiune pentru manageri în cadrul unei liste de tehnici de management al câtigurilor. Pe de alt parte, Jones (2011) stabilete c aceast metod este mai puin întâlnit în rândul teh ni cilor utilizate frecvent în cazul marilor scandaluri de fraudare a situaiilor financiare, managerii preferând tehnicile de capitalizare a cheltuielilor sau raportarea de provizioane contabile.
Indiferent de tehnicile de contabilitate creativ implicate în procesul de raportare financiar, în România se dovedete c exist o discrepan între percepia profesionitilor i cea a studenilor care au beneficiat de cursuri în aria contabilitii creative i a raportrii financiare (Cernuca et al., 2016). Aceste observaii nu fac decât s susin necesitatea promovrii i reglementrii unui cadru cultural propice la nivelul profesiei contabile care s asigure un comportament al profesionitilor în linie cu cerinele minime de etic profesional (Hope & Wang, 2018). În acest fel, experiena i competena profesionitilor, reprezentând elemente adiionale fa de cunotinele teoretice ale studenilor, trebuie s se subscrie Codului etic al profesionitilor contabili.
Grania care delimiteaz practicile de contabilitate creativ este extrem de sensibil. În literatura de specia- litate se ridic problema diferenierii elementelor de contabilitate creativ de cele de fraud, un element-cheie fiind conformitatea practicii contabile cu standardele profesionale de etic i politicile interne de conformitate. Alegerea discreionar a politicilor de raportare financiar poate fi cauzat de un cadru legislativ care nu definete suficient o anumit spe. Pe de alt parte, raionamentul profesional câtig teren în proiec tarea i implementarea politicilor de raportare financiar ale companiilor. De aceea, atâta timp cât tehnicile de contabilitate creativ sunt utilizate pentru a reflecta o imagine fidel a situaiei financiare a entitilor, acestea pot fi conside rate necesare.
Arens et al. (2012) atrgeau atenia c în cadrul triunghiului fraudei presiunea este ele men tul central în jus tificarea unor practici de raportare financiar frauduloas. Atât Mulford & Comiskey (2002), cât i Jones (2011) semnalau faptul c managerii procedeaz, de regul, la tehnica de big bath accounting fie în cazul achiziiilor de companii, cum este situaia deprecierii fondului comercial, fie în cazul în care directorul exe cutiv se schimb, noul manager dorind s porneasc de la un moment zero, asigurându-i premisele prielnice pentru performane viitoare pozitive. Ambele situaii plaseaz managerii în centrul ateniei. Cu toate acestea, se dovedete c abili- tile manageriale ale managerilor executivi sunt eseniale în an ga jarea în asemenea tran zacii, întrucât managerii cu performane mai slabe sunt cei care prefer o astfel de cale (Pierk, 2020).
Totui, dup cum remarca i Fedyk & Khimich (2018), exist o tendin în rândul entitilor de a proceda la tehnici de big bath accounting în momentul în care realizeaz c acestea pot fi justificate pe fondul unei prac tici similare comune în cadrul unui cluster de firme similare. Astfel, efectul de turm îndeamn aceste com panii s procedeze la cosmetizarea situaiilor financiare, fie prin raportarea unui nivel de negative discretionary accruals peste ateptri, fie prin ajustarea elementelor de activ prin diferite variante de derecunoatere (write-offs), prin care se dorete raportarea în avans a unor pierderi viitoare scontate privind aceste active, cum este cazul depre- cierii ac tivelor generate de schimbarea ipotezelor utilizate în evaluarea contabil.
Pandemia de COVID-19 genereaz presiune asupra managerilor, întrucât veniturile sunt profund afectate, iar costurile fixe se traduc în cel mai fericit caz prin rate extrem de reduse de rentabilitate economic. Aceste pre mise reflect condiii favorabile angajrii managerilor în utilizarea a diferite tehnici de contabilitate, printre care se numr i cosmetizarea situaiilor financiare prin metoda big bath accounting. În acest sens amintim stu diul lui Fiechter & Meyer (2010), care subliniau c bncile cu performane mai slabe se angajaser în cosmeti- zarea situaiilor financiare aferente perioadei recentei crize economice prin apel la tehnici de big bath accounting. Mai mult, Ozili & Arun (2020) atrag atenia asupra faptului c exist firme care beneficiaz de sub venii i care opteaz pentru cosmetizarea situaiilor financiare prin apel la tehnica de big bath accounting tocmai pentru a amâna efectul acestor granturi acordate la nivelul performanelor financiare ale exerciiilor vii toare.
Exist studii care atest c alegerea politicilor de raportare financiar este de regul justificat prin referire la cadrul conceptual de raportare financiar, mai ales în cazul politicilor privind evaluarea contabil a ele mentelor situaiilor financiare (Nobes & Stadler, 2015). Cu toate acestea, autorii atrag atenia asupra faptului c politicile
6
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
contabile de evaluare sunt cel mai des justificate în cadrul situaiilor financiare. Motivul este c aces te politici im plic un grad mai sporit de subiectivism, mai ales în cazul în care evaluarea unor elemente ale situaiilor finan ciare este realizat prin apel la modelele de tip mark-to-model, care presupun estimri con tabile interne, ra portare insuficient la informaii externe extrase de pe pieele de capital sau alte surse alter na tive de comu- nicare financiar. Efectul unor asemenea opiuni contabile discreionare este relevat i de studiul lui Cheng et al. (2019), care atest c dezastrele naturale reprezint un punct de referin prielnic pentru manageri în dorina lor de a-i îndeplini indicatorii de performan în perioada viitoare, tocmai pe fondul angajrii în ma nipularea si tuaiilor financiare prin utilizarea tehnicilor specifice de big bath accounting.
Totui, exist studii care confirm diferite tipare de comunicare utilizate de manageri în raportarea rezul- tatelor economice, inclusiv în condiii de criz. În aceste circumstane, nu mai este suficient evaluarea informaiei contabile din perspectiva caracteristicilor fundamentale prevzute de cadrul conceptual de raportare financiar, ci este nevoie i de aprecierea discursului adoptat de manageri, mai ales în seciunea notelor la situaiile finan- ciare de sintez. Studiul lui Hope & Wang (2018) relev faptul c managerii îi schimb opiunea pentru un grad de transparen financiar sporit din momentul în care se angajeaz în tehnici de big bath accounting. În aceste condiii, ei prefer utilizarea unui limbaj extrem de pozitiv, care urmrete conturarea unui discurs ge neralizat, evitând diseminarea în cadrul situaiilor financiare a unor aspecte factuale, bazate pe informaii fiabile i relevante.
În condiiile pandemiei de COVID-19, atât firmele Big4, cât i organisme de reglementare precum IASB sau ESMA la nivel european au subliniat importana unei transparene financiare coerente, concise i clare privind:
l ipotezele utilizate în raportarea financiar i schimbrile care au survenit în urma declanrii pandemiei; l impactul generat de aceste schimbri la nivelul estimrilor contabile; l raionamentul profesional utilizat în pregtirea situaiilor financiare; l analiza de senzitivitate asupra estimrilor contabile, condiionate de ipotezele folosite în raportarea
fi nanciar, prin care se ofer utilizatorilor informaiei contabile implicaiile managementului riscurilor i eficaci- tii sistemelor de control intern asupra poziiei i a performanelor financiare raportate.
Ü Rezultate i discuii
Asemenea dezastrelor naturale, pandemia de COVID-19 are efecte asupra activitii economice a compa- niilor. Incertitudinea mediului economic nu permite profesionitilor s realizeze estimri contabile fiabile. Efectele nefaste ale pandemiei se resimt i la nivelul practicilor de raportare financiar. Acestea reprezint premise soli- de pentru manageri s se angajeze în efectuarea de tehnici de big bath accounting, tocmai pentru c rezultatele negative sunt preconizate. Deteriorarea mai accentuat a performanelor financiare curente este de preferat având în vedere c impactul unor rezultate negative ulterioare crizei poate genera efecte economice mai importante.
n O imagine a universului strategiilor de big bath accounting
În Tabelul 1 amintim câteva astfel de operaiuni contabile, menite s recunoasc cheltuieli în avans i s amâne venituri, tocmai pentru a reduce rezultatul contabil al exerciiului curent i a crea premisele unui rezultat contabil maximizat aferent perioadei imediat urmtoare.
Tabelul 1. Exemple de operaiuni de tip big bath accounting
Operaiuni contabile Standard
ü Reduceri excesive (write-down) ale stocurilor, de principiu la nivelul valorii realizabile nete, pe fondul unei scderi a preurilor pieei pe termen scurt
IAS 2
ü Derecunoaterea (write-off) excesiv a stocurilor nevandabile (obsolence), în condiiile unei incertitudini sporite la nivelul pieei, care nu permite managerilor s estimeze în mod rezonabil gradul de valorificare
IAS 2
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
Operaiuni contabile Standard
ü Anularea (write-off) ponderii semnificative a creanelor comerciale incerte, tocmai pentru a elimina din bilan creanele cu probabilitate redus de colectare în viitor
IFRS 9
ü Accelerarea deprecierii imobilizrilor financiare, echipamentelor de producie, cldirilor, goodwillului, stocurilor etc., menite s suplimenteze semnificativ cheltuielile cu deprecierea
IAS 36
IAS 16
IAS 16
IAS 1
IAS 10
IAS 37
ü Reclasificarea activelor i datoriilor contingente, având în vedere noile condiii economice generate de pandemia de COVID-19
IAS 37
IFRS 7
Sursa: Proiecia autorilor.
Operaiunile de big bath accounting au ca obiectiv final manipularea indicatorilor de rentabilitate a aciu- nilor emise de o entitate economic (Stolowy & Breton, 2004). Aceste operaiuni se traduc în ajustri artificiale ale situaiilor financiare, fr a avea ca suport tranzacii economice reale. Totodat, Scott (2007) atrgea atenia asupra faptului c tehnicile contabilitii de tip big bath se preteaz la situaii excepionale, cum este cazul unor crize precum cea generat de pandemia de COVID-19. Pe de alt parte, tehnica de nivelare a câtigurilor trebuie utilizat în mod constant, de la un an la altul, pentru ca managerii s transmit semnale investitorilor privind o evoluie constant a câtigurilor i s contureze premisele unei dezvoltri sustenabile a com paniilor pe care le conduc. Totui, strategia de nivelare a câtigurilor contabile (income smoothing) este într-o relaie de substituie cu cea de big bath accounting. În cazul în care managerii dein infor maii favorabile unor performane viitoare po zitive, este potrivit utilizarea strategiei de nivelare a câtigurilor.
Cu toate acestea, tehnica de big bath accounting are limitele sale. O astfel de limit este dat de constrân- gerile impuse de instituiile de credit firmelor care au contractat în trecut un împrumut ale crui condiii de acor dare prevedeau i o limitare a unei serii de indicatori economici eseniali în decizia de finanare (Armstrong et al., 2010; Christensen & Nikolaev, 2012). O alt limitare o reprezint stimulentele fis cale de care companiile pot beneficia, având în vedere c baza fiscal este redus semnificativ ori c societile raporteaz un rezultat ne gativ neimpozabil.
În continuare vom ilustra efectele unei operaiuni care se încadreaz într-o strategie de big bath accounting adoptat de manageri pentru a spori câtigurile viitoare i pentru a ameliora indicatorii economici de care de- pinde costul de finanare pe care o companie îl poate obine.
8
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
n Implicaiile strategiei de big bath accounting asupra rezultatului contabil
Studiu de caz
O companie listat la burs procedeaz la înregistrarea unei deprecieri de valoare (write-down) a cre an- elor, având în vedere c, odat cu declanarea pandemiei de COVID-19, probabilitatea de necolectare în viitorul apropiat se estimeaz c se dubleaz, inând cont c managerii apreciaz c o asemenea strategie nu presupune cos turi adi ionale pentru societate fa de cele deja cunoscute generate de efectele negative ale pandemiei.
La determinarea provizioanelor aferente creanelor interne s-a luat în calcul urmtoarea distribuie de pro babiliti estimate de colectare a creanelor, în funcie de grupa de vechime, stabilit pe baza unor analize efec tuate conform datelor aferente exerciiului financiar 2018.
Tabelul 2. Distribuia creanelor comerciale aferente anului 2018
Întârziere la plat (zile) 1-30 31-60 61-120 121-270 > 270
Pondere (%) 85,00 64,75 36,90 24,00 15,65
Se neglijeaz efectul factorului timp, luând în considerare vechimea creanelor comerciale raportate la ni- velul situaiei poziiei financiare. Totodat, compania nu acord nicio reducere comercial sau financiar clienilor.
Soldul creanelor comerciale raportate la nivelul anului 2019 este de 2.435.000 lei. Acestea sunt clasificate în funcie de vechimea de la data scadenei facturii i sunt prezentate în tabelul urmtor:
Tabelul 3. Distribuia creanelor comerciale aferente anului 2019
Întârziere la plat (zile) Fr întârziere 1-30 31-60 61-90 91-120 > 120
Pondere (%) 45,75 19,95 14,62 10,88 5,03 3,77
Nivelul provizioanelor constituite privind deprecierea creanelor comerciale în anul 2018 este de 100.000 lei. Cifra de afaceri aferent exerciiului financiar 2019 este de 30.000.000 lei. Cheltuielile aferente cifrei de afa ceri cores punztoare exerciiului financiar 2019 însumeaz 28.000.000 lei.
Compania este afectat de restriciile impuse de autoritatea public pentru stoparea efectelor pandemiei generate de virusul SARS-CoV-2. În aceste condiii, la finele anului 2019, managementul reconsider informaiile privind estimarea ratei de colectare a creanelor comerciale. În acest sens, managementul decide o dimensionare a provizioanelor privind ajustrile pentru deprecierea creanelor comerciale luând în considerare urmtoarele scenarii:
Tabelul 4. Ajustri adiionale necesare în baza scenariilor macroeconomice analizate - % -
Scenariu Pesimist Realist Optimist
ans de apariie 50 35 15
Valoarea provizionului reflect, conform politicilor contabile ale companiei, valoarea ateptat a pierderilor din creane comerciale, luând în considerare scenariile menionate.
Analiza realizat dorete s scoat în eviden efectele tehnicii de big bath accounting, de cosmetizare a situaiilor financiare, comparativ cu:
l strategia de window dressing;
9
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
l strategia de real transaction, prin asigurarea creanelor comerciale, pentru care compania pltete o prim de asi gurare de 300.000 lei, contract semnat la începutul pandemiei, fr a avea informaii complete pri vind evo luia riscului de insolvabilitate a clienilor acesteia.
Stolowy & Breton (2004) realizau o clasificare a strategiilor de manipulare a situaiilor financiare, delimi- tând tehnicile de contabilitate creativ (accrual-based earnings management techniques) de cele care presupun efectuarea unor tranzacii economice cu scop intit de cosmetizare a situaiilor financiare (real activities manipulation techniques). Dac prima categorie de tehnici presupune elemente de interpretare diferit a prevederilor standar- delor contabile i opiunea pentru conturarea unor strategii contabile discreionare, angajarea entitilor econo- mice în diferite scheme de tranzacii economice cu scopul cosmetizrii câtigurilor contabile necesit o modificare a structurii bilaniere.
Pe de alt parte, Zang (2012) sublinia faptul c managementul alege tehnicile de manipulare a situaiilor financiare în funcie de beneficiul generat pentru companie, alternând între cele dou tipuri de strategii contabile în funcie de premisele economice în care societatea opereaz într-o perioad dat.
Managementul creditului comercial reprezint de asemenea o pârghie important la dispoziia manage- mentului entitilor, în special în cazul celor care opereaz în sectoare de activitate ce presupun o pondere ri dicat a creanelor comerciale în structura activelor curente, cum ar fi companiile industriale cu un ciclu al lan ului de aprovizionare-livrare mai lung. În contextul declanrii pandemiei de COVID-19, aceste societi au în re gistrat, pe de o parte, o reducere a creanelor comerciale pe fondul unei scderi substaniale a cifrei de afa ceri determinate de perioada de lockdown sau de diminuarea drastic a comenzilor. Pe de alt parte, creanele co merciale deja recunoscute în situaia poziiei financiare sunt reconsiderate din perspectiva probabilitii de în casare, având în vedere c imaginea actual a mediului economic relev un grad sporit de incertitudine, un numr crescut de companii care îi declar falimentul i, respectiv, un trend accentuat de reducere a cererii pe piaa concurenial a produselor comercializate.
Strategia contabil aleas de management pentru a manipula situaiile financiare depinde de contextul eco no mic în care opereaz compania. Decizia managerilor privind strategiile contabile este diferit în condiii de criz fa de cea aferent unei perioade de evoluie constant a entitii. Totodat, managerii vor adopta stra tegii contabile distincte în cazul unei emisiuni publice de aciuni. Astfel, în cazul:
l unei evoluii constante a companiei, managerii folosesc tehnici de income smoothing, cu scopul trans- miterii unor semnale pozitive privind situaia financiar bun a acesteia i perspectivele de cretere sustenabil;
l unei oferte publice de emisiune de aciuni, managerii au tendina de a îmbunti performanele fi nan- ciare curente ale companiei, motiv pentru care acetia prefer utilizarea unor tehnici de manipulare a si tua iilor financiare de tipul window dressing;
l schimbrii echipei de management sau al unor perioade de criz economic, neimputabil echipei ma nageriale, tendina este aceea de adoptare a unei strategii de tip big bath accounting.
Fiecare dintre aceste strategii poate fi transpus în realitate, fie prin utilizarea unor tehnici de contabilitate creativ, fie prin derularea unor tranzacii economice care conduc la cosmetizarea situaiilor financiare. În vre- muri de criz economic, inclusiv cea determinat de pandemia de COVID-19, la nivelul mediului economic, aceste tehnici revin în prim-planul analizei caracterului discreionar al politicilor i strategiilor contabile, inclusiv în ce privete contabilizarea creanelor comerciale.
Nobes & Stadler (2015) atrgeau atenia asupra efectelor determinate de inconsistena standardelor con tabile, tra dus prin existena tratamentelor contabile alternative, definirea insuficient a cadrului conceptual i, mai cu seam, utilizarea estimrilor contabile bazate pe un raionament profesional puternic condiionat de profilul pro fesionistului.
10
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
Aceste efecte se regsesc i la nivelul politicilor contabile privind creanele comerciale. Având în vedere con secinele crizei determinate de pandemie, probabilitatea de încasare a creanelor comerciale trebuie re- considerat. Mrimea ajustrilor pentru deprecierea creanelor comerciale depinde de un cumul de factori, al cror efect este integrat prin utilizarea modelului pierderilor din creditare preconizate (expected credit losses) definit de IFRS 9 Instrumente financiare. Un element fundamental al acestui model, în condiiile actualei crize generate de pandemia de COVID-19, este reprezentat de factorul macroeconomic i efectul su asupra gradului de depreciere a creanelor comerciale.
Conform IFRS 9, în scopul reflectrii unei imagini fidele a poziiei financiare a companiei, valoarea proba- bil încasat a unei creane comerciale trebuie raportat. În acest sens, în situaia poziiei financiare, creanele co mer ciale sunt prezentate la valoarea net, care se determin c diferen între valoarea nominal (brut) a cre an ei i ajustarea de valoare a acesteia. Ajustarea de valoare se înregistreaz drept cheltuial aferent exer ciiului în care se estimeaz c pentru acea crean nu exist certitudinea încasrii integrale a valorii recunos- cute iniial în situaiile financiare. Având în vedere c valoarea creanelor comerciale analizate nu con ine o component financiar semnificativ, valoarea iniial recunoscut în situaia poziiei financiare este valoarea fac turat a produselor livrate sau a serviciilor prestate, conform pct. 5.1.3 din standardul amintit.
Pct. 5.5.15-5.5.20 din acelai standard prevd în cazul creanelor comerciale o abordare simplificat a procedurii de contabilizare a deprecierii lor. Aceast abordare presupune evaluarea pierderilor ateptate din cre dite comerciale pentru întreaga perioad în care creanele respective sunt recunoscute în situaia poziiei fi nanciare (lifetime expected credit losses). Modelul specific dou elemente definitorii, respectiv un istoric al încasrii cre anelor i elemente previzionale (forward-looking information) deopotriv. În cazul creanelor co merciale, IFRS 9 nu prevede cerine de contabilizare a unei componente financiare. Totodat, standardul re comand rea lizarea unei analize a scenariilor privind probabilitile de recuperare a creanelor co merciale.
Cu toate acestea, standardul nu ofer informaii cu privire la modalitatea în care ar trebui calculat pro- babilitatea nerecuperrii creanelor comerciale (default rate). O definiie a unei matrici previzionale (provision matrix) este prevzut la pct. BC5.225. Totui, standardul conine doar observaii cu caracter general, fr a face re ferire la o perioad minim de analiz, cerine minime privind realizarea i raportarea modului de grupare a creanelor în funcie de diferite caracteristici ale riscurilor aferente etc. Nu în ultimul rând, organismul de normalizare contabil nu ofer recomandri cu privire la modul în care informaiile previzionale privind modelul de afaceri al companiei sau elementele de natur macroeconomic sunt integrate în modelul de estimare a ajus trilor pentru deprecierea creanelor comerciale.
Astfel c fiecare companie are libertatea de a-i stabili propria politic contabil privind deprecierea cre- anelor comerciale. Îns la nivelul practicii contabile s-au conturat deja câteva elemente comun agreate care stau la baza modelului de determinare a valorii ajustrilor pentru deprecierea creanelor comerciale. De regul, en ti tile procedeaz la analiza istoricului recuperrii creanelor comerciale pe un an, tocmai pentru a re flecta condiiile recente ale contextului economic. Totodat, creanele comerciale sunt de regul grupate în funcie de vechimea lor. Totui, exist modele de afaceri care presupun gruparea acestora dup zona geografic a ope- ra iunilor sau dup sectorul de activitate de care aparine un segment de operaiuni.
Modelul de evaluare a ajutrilor pentru deprecierea creanelor comerciale descris de IFRS 9 este în fond unul probabilistic, bazat pe valoarea preconizat a valorii încasate a creanelor comerciale. Construcia acestui mode l presupune parcurgerea a cinci pai, respectiv:
l determinarea modului de clasificare a creanelor comerciale care s prevad gruparea celor care au ca racteristici similare ale riscului de credit comercial, fie c este vorba despre diferene la nivel regional (la nive lul cadrului legal dintre ri sau regiuni autonome), diferene la nivel sectorial (date de specificul sectorului de
11
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
ac tivitate) sau în ce privete modelul de afaceri (date de riscurile care deriv din modelul de afaceri, estimate prin analiza de bonitate a companiilor) etc.;
l stabilirea perioadei istorice de analiz a ratelor de colectare a creanelor comerciale; l calcularea ratelor istorice de necolectare a creanelor comerciale (historical loss rate) pentru fiecare
gru p de creane; l integrarea în rata de necolectare a informaiilor previzionale de natur macroeconomic sau a informa-
ii lor care descriu riscuri identificate la nivelul unui model de afaceri ori al unei companii, obinând o rat ajus tat co respunztoare fiecrei grupe de creane comerciale, care reflect probabilitatea de neîncasare;
l stabilirea pierderii previzionate din deprecierea creanelor comerciale.
Pe baza istoricului de necolectare a creanelor comerciale prezentat anterior, stabilim probabi litatea ajus tat de necolectare a acestora, potrivit istoricului de încasare a creanelor aferent anului 2018, con form Ta belului 5. Observm c inclusiv facturile emise în perioada curent sunt expuse unui risc de necolectare de aproximativ 0,76%.
Tabelul 5. Calculul probabilitii de neîncasare - % -
Perioada de întârziere la plat
(zile) 1-30 31-60 61-90 91-120 > 120 Anulare
Probabi litate de neîncasare
1-30 64,75 36,90 24,00 15,65 100 0,90
31-60 36,90 24,00 15,65 100 1,39
61-90 24,00 15,65 100 3,76
91-120 15,65 100 15,65
> 120 100 100,00
Pe baza probabi litii de neîncasare determinate în Tabelul 5 obinem valoarea nivelului de depreciere a creanelor co merciale raportate aferente exerciiului financiar 2019.
Tabelul 6. Calculul deprecierii creanelor co merciale
Vechimea creanelor
Fr întârziere 45,75 1.114.000 0,76 8.466
1-30 19,95 485.700 0,90 4.371
31-60 14,62 356.000 1,39 4.948
61-90 10,88 265.005 3,76 9.964
91-120 5,03 122.445 15,65 19.163
> 120 3,77 91.850 100,00 91.850
Astfel, conform datelor din Tabelul 6, la un nivel de 2.435.000 lei al creanelor comerciale aferente exer- ciiului 2019, am determinat o valoare a deprecierii de 138.762 lei. Aceasta este înregistrat în contul de rezultate
12
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
afe rent exerciiului 2019, deducând din ea soldul iniial al provizionului deja constituit pentru creanele comer- ciale din 2018, în sum de 100.000 lei.
38.762 lei 6814 = 491 38.762 lei „Cheltuieli de exploatare „Ajustri pentru deprecierea privind ajustrile pentru creanelor – clieni” deprecierea activelor curente”
În continuare prezentm calculele aferente scenariilor analizate în condiiile declanrii pandemiei de COVID-19, reflectate în Tabelul 4. Astfel c, pe baza datelor la nivel macroeconomic, compania are informaii care solicit o sporire a probabi litii de neîncasare a creanelor comerciale cu ratele menionate în Tabelul 4.
În final obinem valoarea ateptat, determinat de media ponderat a valorii probabile neîncasate a fie crei grupe de creane comerciale analizate.
Tabelul 7. Analiza de senzitivitate a ajustrilor pentru deprecierea creanelor comerciale
Vechimea creanelor comerciale
(%)
Pesimist
Realist
Optimist
1-30 1,12 485.700 5.440
31-60 1,73 356.000 6.159
61-90 4,70 265.005 12.455
91-120 19,56 122.445 23.950
> 120 125,00 91.850 114.813
În acest caz, observm c nivelul deprecierii creanelor comerciale crete semnificativ, de la 138.762 lei la 237.620 lei (277.526 lei x 50% + 208.133 lei x 35% + 173.400 lei x 15%).
Astfel, în contul de rezultate se va vrsa o cheltuial cu deprecierea creanelor comerciale mai mare, res pectiv în sum de 98.858 lei. Cuantumul acestei cheltuieli este cu 60.096 lei (98.858 lei – 38.762 lei) mai mare în cazul scenariilor analizate pentru evaluarea impactului COVID-19 asupra valorii nete a creanelor comerciale înscrise în bilan.
13
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
Tabelul 8. Analiza de senzitivitate a ajustrii pentru deprecierea creanelor comerciale - lei -
Scenariu Pesimist Realist Optimist
Deprecierea creanelor comerciale 277.526 208.133 173.400
În Tabelul 8 observm efectul politicii contabile privind deprecierea creanelor comerciale. În acest fel, com paniile au opiunea de a deteriora rezultatul curent, pe fondul înregistrrii unor cheltuieli cu deprecierea cre anelor comerciale supraestimate. Aceast supraestimare provine din cel puin trei surse, respectiv:
l efectul de compensare generat de gruparea creanelor, care poate conduce, în funcie de criteriul de cla sificare, la asocierea unor creane de valoare mare i risc sczut cu creane de valoare mic i risc sporit. De aceea subliniem c gruparea creanelor comerciale este esenial în acest demers, iar raionamentul profesional utilizat trebuie descris cât mai clar, concis i coerent;
l perioada de referin pentru analiza ratei istorice de pierderi din necolectarea creanelor comerciale nu reflect tot timpul condiiile economice similare cu cele corespunztoare exerciiului financiar curent, astfel c, în perioade de criz, cum este cazul celei actuale, istoricul ratelor de colectare a creanelor nu re flect în mod rezonabil tiparul ratei de colectare a creanelor aferente exerciiului curent;
l ajustarea ratei istorice de pierderi din necolectarea creanelor comerciale nu este de cele mai multe ori bine documentat în notele la situaiile financiare, motiv pentru care considerm c managerii au tendina de a supraestima efectele factorului macroeconomic în cadrul modelului ECL (expected credit loss).
Tabelul 9. Efectul ajustrii pentru deprecierea creanelor la nivelul bilanului - lei -
Fr efectul COVID-19
Cu efectul COVID-19
Ajustri pentru deprecierea creanelor – clieni 138.762 237.620 137.620
Creane comerciale – valoare net 2.296.238 2.197.380 -137.620
Analizând comparativ strategiile contabile posibile, managerii pot opta pentru varianta mediei ponderate a pierderilor ateptate din deprecierea creanelor comerciale, ajungând la un sold al provizionului privind ajus- trile pentru deprecierea creanelor comerciale de 237.620 lei. Cu toate acestea, managerii pot opta i pentru va rianta scenariului pesimist, având în vedere paleta larg de informaii care pot fi folosite pentru a documenta creterea riscului creditului comercial acordat, conform pct. B5.5.17 din IFRS 9. În aceste condiii, în cadrul con- tului de rezul tate s-ar vrsa o cheltuial cu ajustrile pentru deprecierea creanelor comerciale de 177.526 lei (277.526 lei – 100.000 lei), reprezentând suma maxim calculat pentru o astfel de ajustare, preferat de mana- geri în cazul unei strategii de big bath accounting.
Aceast palet de informaii include modificri atât ale parametrilor macroeconomici, cât i ale riscului de credit aferent fiecrui model de afaceri. Totui, în general, standardele contabile nu stabilesc niveluri procen- tuale sau absolute de semnificaie (thresholds) care s ajute preparatorii conturilor anuale în aprecierea mate- rialitii informaiei i a efectelor sale asupra nivelului de depreciere a creanelor comerciale.
În cazul în care compania dorete o ameliorare a rezultatului curent, se va opta pentru scenariul optimist, care presupune un efect negativ asupra rezultatului curent de doar 73.400 lei (173.400 lei – 100.000 lei), com- parativ cu scenariul pesimist, care prevede pierderi din deprecierea creanelor de 177.526 lei.
14
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
Principalul factor subiectiv utilizat la determinarea ajustrilor pentru deprecierea creanelor co merciale în exemplul nostru este componenta previzional a modelului, care reflect efectele nefaste ale crizei generate de COVID-19. Aceste ajustri ale ratei istorice de colectare a creanelor comerciale pot fi justificate prin raportare la evoluia contextului economic sau la evoluia modelului de afaceri al companiei. Cu toate aces tea, complexita- tea modelului ofer managerilor posibilitatea de cosmetizare a situaiilor financiare prin su praestimarea dete- riorrii gradului de colectare a creanelor comerciale.
Dac estimarea efectului contextului macroeconomic are la baz estimri emise de agenii de rating cre- dibile, aprecierile managementului privind bonitatea individual a clienilor suscit discuii. În cazul în care en titile ape leaz în acest sens la servicii externalizate de determinare a ajustrilor pentru deprecierea crean- elor comerciale, o asemenea decizie este fundamentat rezonabil. Companiile specializate în analiza deprecierii creanelor co merciale utilizeaz modele avansate de scoring al clienilor entitii care a contractat aceste servicii, modele ce iau în considerare atât factori macroeconomici, cât i elemente care descriu gradul de solvabilitate i riscul de faliment ale clienilor (Altman & Hotchkiss, 2006).
Ceea ce ridic semne de întrebare este situaia în care preparatorii conturilor anuale realizeaz estimri proprii, fr a face referire la modele deja consacrate de analiz a bonitii clienilor lor. Îns o asemenea abor- dare implic costuri ridicate de raportare financiar. O soluie alternativ ar fi analiza bonitii portofoliilor de clieni în funcie de criteriul de clasificare ales în cadrul modelului ECL. Atâta timp cât managerii asigur un grad sporit de transparen financiar, oferind informaii relevante privind raionamentul contabil utilizat i sursele de informaii diseminate, se poate realiza o analiz a acurateei estimrilor contabile privind ajutrile pentru de precierea creanelor comerciale. În caz contrar, lipsa acestor informaii sau prezentarea lor general conduce la suspiciuni din partea utilizatorilor situaiilor financiare.
Totodat, companiile au libertatea de a decide politicile contabile privind deprecierea creanelor comer- ciale, inclusiv nivelul maxim de întârziere în încasarea unei creane care permite meninerea acesteia în bilan. Îns aceast libertate nu genereaz beneficii pariale pentru companie care decurg din caracterul deductibil al cheltuielilor cu anularea creanelor comerciale (write-off). Conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu mo dificrile i completrile ulterioare, aceste cheltuieli sunt deductibile integral doar în condiiile în care:
l nu sunt încasate în termen de 270 de zile de la data scadenei; l nu sunt garantate de alt persoan; l sunt datorate de o persoan care nu este afiliat contribuabilului.
Tabelul 10. Efectul asigurrii creanelor comerciale asupra rezultatului contabil - lei -
Elemente
Opiune privind
asigurarea creanelor
efectul COVID-19
Opiune privind
asigurarea creanelor
Cheltuieli aferente 28.000.000 28.000.000 28.000.000 28.000.000
Cheltuieli cu asigurarea - 300.000 - 300.000
Cheltuieli cu ajustrile pentru depreciere
138.762 - 237.620 -
-161.238 -62.380
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
Totui, o perioad de meninere a creanelor comerciale mai mare de nou luni ar putea comporta o com- po nent financiar semnificativ, ce presupune deducerea din valoarea acestora a veniturilor din dobânzi de- ter minate de actualizarea plilor agreate cu clientul iniial, conform pct. 5.1.3 din IFRS 9. Aceste venituri de na tur financiar nu sunt supuse testului de depreciere a valorii creanei comerciale, fiind înregistrate ca venituri în avans potrivit IFRS 15 Venituri din contractele cu clienii.
Cu toate acestea, nu doar tehnicile de contabilitate creativ ar trebui identificate la întocmirea situaiilor financiare, ci i tranzaciile economice care au ca scop cosmetizarea situaiilor financiare.
În Tabelul 10 am ilustrat efectul scenariului în care compania decide ca impactul pandemiei de COVID-19 asupra gradului de colectare a creanelor comerciale s fie asigurat contra sumei de 300.000 lei. Conform pct. 2.1 din IFRS 9, în cazul creanelor comerciale asigurate nu se pot constitui provizioane privind ajustarea pentru de preciere.
Observm în scenariul asigurrii creanelor comerciale faptul c rezultatul din exploatare este mai mic, ceea ce conduce la obiectivul specific contabilitii de tip big bath. Diferena care diminueaz rezultatul din ex ploa tare prin asigurarea unor creane comerciale este de 161.238 lei (138.762 lei – 300.000 lei) dac nu se ine cont de ajustarea probabilitii de neîncasare determinat de pandemie, în timp ce în cazul scenariului care ia în conside rare efectul acesteia, diferena care diminueaz re zul tatul exploatrii atinge valoarea de 62.380 lei (237.620 lei – 300.000 lei). Pe de alt parte, dac se dorete o ameliorare a rezultatului contabil prin intermediul strategiilor de tip window dressing, acestea ar fi oportune atâta timp cât prima de asigurare ar fi mai mic decât cuantumul cheltuielii cu ajustarea pentru deprecierea cre anelor comerciale.
De reinut este faptul c managerii pot opta i pentru o combinare a acestor tipuri de strategii contabile, pstrând obiectivul de diminuare pe termen scurt a rezultatului curent al exerciiului. De exemplu, compania poate stabili un set mai complex de criterii de clasificare a creanelor comerciale care poate conduce la decizia managerilor de a opta pentru asigurarea unor grupe de creane, în timp ce alte grupe sunt supuse testului de depreciere, în funcie de msura în care o asemenea strategie combinat conduce la un impact negativ cât mai mare asupra rezultatului exerciiului.
Aceast spe reprezint doar o opiune a managerilor de a cosmetiza situaiile financiare pe fondul efec telor negative generate de pandemia actual. Acetia pot opta i pentru o combinare a mai multor tehnici de contabilitate creativ, atâta timp cât costurile implicate de semnalele negative la nivelul pieelor de capital nu depesc beneficiile unei asemenea strategii contabile. În fond, conform teoriei prospectrii (prospect theory), un semnal negativ are efecte de o amplitudine mai mare i apare mai repede decât unul pozitiv (Pompian, 2012). În aceste condiii, dac rezultatele scontate sunt negative din cauza constrângerilor în procesele companiei de terminate de pandemia de COVID-19, managerii au interesul de a prezenta rezultatele negative o singur dat. În plus, este de notorietate teoria atribuirii (self-bias theory), conform creia managerii au ten din a de a justifica rezultatele negative pe cât posibil pe fondul efectelor mediului economic, comparativ cu situa ia unor re zultate pozitive, care sunt atribuite echipei de management (Jones, 2011).
Tocmai de aceea, auditorii, organele de monitorizare a conformitii politicilor contabile cu reglementrile contabile i fiscale în vigoare sau analitii financiari trebuie s identifice în timp util asemenea situaii, fie cu aju torul unor modele statistice, fie prin analize de trend sau de benchmark.
Subliniem faptul c tehnicile de contabilitate creativ nu reprezint neaprat elemente de fraud în rapor- tarea financiar, în msura în care imaginea fidel privind poziia i performanele financiare ale companiei este reflectat în mod rezonabil în situaiile financiare de sintez. De aceea, suspiciunile la adresa strategiilor i politicilor contabile pot fi evitate atâta timp cât entitatea d dovad de un nivel sporit de transparen fi nanciar.
16
N0 2/2021 www.ceccarbusinessreview.ro
Bibliografie
1. Altman, E.I., Hotchkiss, E. (2006), Corporate Financial Distress and Bankruptcy. Predict and Avoid Bankruptcy, Analyze and Invest in Distressed Debt, Wiley.
2. Arens, A.A., Elder, R.J., Beasley, M.S. (2012), Auditing and Assurance Services. An Integrated Approach, ediia a XIV-a, Pearson Learning Solutions.
3. Armstrong, C.S., Guay, W.R., Weber, J.P. (2010), The Role of Information and Financial Reporting in Corporate Governance and Debt Contracting, Journal of Accounting and Economics, vol. 50, nr. 2-3, pp. 179-234.
4. Cernuca, L., David, D., Nicolaescu, C., Gomoi, C.B. (2016), Empirical Study on the Creative Accounting Phenomenon, Studia Universitatis „Vasile Goldi” Arad, Economic Series, vol. 26, nr. 2, pp. 63-87.
5. Cheng, Y., Park, J., Pierce, S., Zhang, T. (2019), Big Bath Accounting Following Natural Disasters, Working paper, SSRN Paper 3305478.
6. Christensen, H.B., Nikolaev, V.V. (2012), Capital Versus Performance Covenants in Debt Contracts, Journal of Accounting Research, vol. 50, nr. 1, pp. 75-116.
7. Dumitrescu, A.S. (2014), Contabilitate creativ. De la idee la bani. Cu exemple practice, Editura Economic, Bucureti.
8. Fedyk, T., Khimich, N.V. (2018), Hidden in the Woodshed: Big Bath Herding, Working paper, SSRN Paper 3224962.
9. Fiechter, P., Meyer, C. (2010), Big Bath Accounting Using Fair Value Measurement Discretion During the Financial Crisis, Working paper, American Accounting Association Annual Meeting.
10. Hope, O.-K., Wang, J. (2018), Management Deception, Big-Bath Accounting, and Information Asymmetry: Evidence from Linguistic Analysis, Accounting, Organizations and Society, vol. 70, pp. 33-51.
11. Jones, M. (2011), Creative Accounting, Fraud and Internaional Accounting Scandals, Wiley.
12. Kirschenheiter, M., Melumad, N.D. (2002), Can “Big Bath” and Earnings Smoothing Co-exist as Equilibrium Financial Reporting Strategies?, Journal of Accounting Research, vol. 40, nr. 3, pp. 761-796.
13. Lo, A.W. (2017), Adaptive Markets. Financial Evolution at the Speed of Though, Princeton University Press.
14. Mulford, C.W., Comiskey, E.E. (2002), The Financial Numbers Game. Detecting Creative Accounting Practices, Wiley.
15. Nobes, C.W., Stadler, C. (2015), The Qualitative Characteristics of Financial Information, and Managers’ Accounting Decisions: Evidence from IFRS Policy Changes, Accounting and Business Research, vol. 45, nr. 5, pp. 572-601.
16. Ozili, P., Arun, T. (2020), Spillover of COVID-19: Impact on the Global Economy, Working paper, MPRA Paper 99317.
17. Pierk, J. (2020), Big Baths and CEO Overconfidence, Accounting and Business Research, https://www. tandfonline.com/doi/full/10.1080/00014788.2020.1783634.
18. Pompian, M.M. (2012), Behavioral Finance and Wealth Management. How to Build Optimal Portfolios that Account for Investor Biases, ediia a II-a, Wiley.
19. Scott, W.R. (2007), Financial Accounting Theory, ediia a VII-a, Pearson Education.
20. Stolowy, H., Breton, G. (2004), Accounts Manipulation: A Literature Review and Proposed Conceptual Framework, Review of Accounting and Finance, vol. 3, nr. 1, pp. 5-92.
21. Zang, A.Y. (2012), Evidence on the Trade-Off Between Real Activities Manipulation and Accrual-Based Earnings Management, The Accounting Review, vol. 87, nr. 2, pp. 675-703.
22. www.ifrs.org