Ilie Vlaicu - aquatim.ro · tratării apei în vederea potabilizării şi, respectiv, colectarea şi tratarea apei uzate, au fost dintotdeauna probleme de o importanţă strategică

Ilie Vlaicu Ioan Hațegan

Alim

enta

rea

cu a

pă a

Tim

ișoa

rei.

Isto

rie, p

reze

nt și

per

spec

tive

cope

rta

info

liata

luci

os


Alim

enta

rea

cu a

pă a

Tim

ișoa

rei.

Isto

rie, p

reze

nt și

per

spec

tive

supr

acop

erta

info

liata

mat

K C M Y BALK C M Y BAL 0K C M Y BAL M+YK CK C M Y BAL C+YK C M Y BAL 80% 040%K C M Y BAL C+MK C M Y BAL 80% 040% K5%4%3%2%

80% 40%S/D S/D S/D S/D K C M Y BALK C M Y BAL 0K C M Y BAL M+YK CK C M Y BAL C+YK C M Y BAL 80% 040%K C M Y BAL C+MK C M Y BAL 80% 040% K5%4%3%2%



80% 40%S/D S/D S/D S/D

Alimentarea cu apăa Timișoarei

Alimentarea cu apăa Timișoarei

istorie

Ilie VlaicuIoan Hațegan

prezent și

perspective

Autori: Ilie Vlaicu IoanHaţegan

Directoreditorial:RobertȘerbanMachetagrafică:LoredanaTîrzioruPaginare:AlinaGuţuleacTipar:BrumaR

Editura300050Timişoara,str.A.Popovici6tel./fax:+40256203934;293441e‑mail:[email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României AquAtIm (timişoara) Alimentarea cu apă a timişoarei : istorie, prezent şi perspective/Aquatim.‑Timişoara:Brumar,2012 Bibliogr. ISBN978‑973‑602‑813‑7

628.1(498Timișoara)

Referenţispecialitate:

CristinaBorcaOana HortopanLoredanaLeordean

Contribuţii:

KatalinBodorAlinaIvănescuDalilaMarşavinaElenaSăvescu

CuPRINS

Pagini din istoria alimentării cu apă a timişoarei TimişoaraînAntichitate 13TimişoaraînEvulMediucreştin 14Timişoaraînepocaotomană 17Timişoaraînsecolulal xVIII‑lea 20TimişoaraînsecolulalxIx‑lea 25Etapelecreăriinouluisistemdealimentarecuapă 28Concursulpentrualimentareacuapăşireţeauadecanalizare 31

Stan Vidrighin şi începutul secolulului XXCanalizareaoraşuluiTimişoara 39Primastaţiedeepuraredinţară 40Alimentareacuapă.Primaformădeorganizareaserviciilorpublicedinţară 42AscensiunealuiStanVidrighin,primulprimarromânaloraşuluiTimişoara 44

Perioada interbelică şi perioada socialistăACOT 49Uzinadeapănr.1 55Uzinadeapănr.2 56Reţeauadedistribuţieaapeipotabile 60Staţiadeepurare 61Sistemuldecanalizare 62EvoluţiaformelordeorganizareaserviciilorpubliceînTimişoara 64

Din 1990 până în prezentAspectecomunealesectoruluideapădinRomânia.MomentulînfiinţăriiAquatim69Proiectecheie 69Calitateaapei,calitateaserviciilor 88Reţeledeapăşidecanalizare 92Aquatimşioameniicare„fac”apa.Reformaadministrativăşidepersonal 96Planurideviitor.POSMediuII 97

EnglishSummary 101

Bibliografie 103

CuvântÎnainte

Timişoara a fost dintotdeauna un pod al Estului către Vest, şi al Vestului către Est. Unul peste care au trecut oameni din toată lumea, unul pe care astăzi stau atâtea şi atâtea naţionalităţi, fiindcă este un loc al prieteniei, al convieţuirii în pace şi în respect. Dar ca un pod să-şi merite cu adevărat numele, sub el trebuie să fie apă. Nu orice fel de apă, însă, ci una dătătoare de viaţă, bună de băut. Sănătoasă.

Încă de la începuturile existenţei sale, Timişoara şi-a căutat sursele de apă. A fost o activitate continuă, în care s-au angrenat personalităţi şi anonimi, entuziasme şi suspiciuni, bani şi voluntariat, exactităţi şi intuiţii. Transformările, prin care a trecut de-a lungul timpului capitala Banatului ca să ajungă la sistemele performante de alimentare cu apă şi de canalizare, pe care le are astăzi, sunt prezentate în această carte. Autorii au îmbinat cu talent informaţiile istorice cu cele tehnice, au aşezat lângă evenimente concludente pentru devenirea acestui spaţiu datele esenţiale din secvenţa pe care au cercetat-o, au mers, cum s-ar spune, pe firul apei. Şi au ajuns până astăzi, când Aquatim, societatea care administrează alimentarea şi canalizarea Timişoarei şi aproape a întregului judeţ, este una dintre cele mai prestigioase, de acest profil, din România. În plus, perspectivele sunt şi ele îmbucurătoare datorită profesionalismului angajaţilor, managementului de calitate şi fondurilor atrase din surse locale, naţionale şi internaţionale.

Timişorenii de dinaintea noastră, care au ocupat poziţii mai mult sau mai puţin importante în conducerea cetăţii, s-au îngrijit să asigure comunităţii un confort cât mai mare şi să-i furnizeze apă, unul dintre elementele principale ale vieţii. Acum este de datoria noastră să continuăm efortul pe care generaţiile anterioare l-au depus pentru ca existenţa să ne fie mai uşoară şi în siguranţă. Municipalitatea Timişoarei este şi va fi întotdeauna alături de cei care au ca ţintă principală interesul cetăţeanului şi dezvoltarea oraşului în care trăim.

Prof.univ.NicolaeRobu

PrimarulTimişoarei

Introducere

Timişoara a fost şi este cel mai mare oraş din zona de vest a ţării. Viaţa socială şi economică a oraşului a cunoscut, în decursul timpului, o dinamică importantă. Într-un astfel de centru urban, problema tratării apei în vederea potabilizării şi, respectiv, colectarea şi tratarea apei uzate, au fost dintotdeauna probleme de o importanţă strategică pentru comunitate.

Istoria apei, în Timişoara, se întinde departe în trecut, fiind consemnate sisteme de alimentare ale vechii cetăţi pe la 1600. Despre sistemele moderne de alimentare cu apă şi de canalizare putem vorbi însă doar de la începuturile secolului XX, prima staţie de tratare a apei uzate de pe teritoriul României fiind pusă în funcţiune la Timişoara, în 26 octombrie 1912, iar prima uzină de apă a oraşului, în data de 1 iunie 1914. Tot în 1914 s-a înfiinţat Întreprinderea de apă-canal a oraşului Timişoara, denumită pe scurt ACOT, prima formă de organizare a serviciilor publice din ţară.

De toate aceste realizări se leagă numele unui tânăr inginer talentat, Stan Vidrighin, care a devenit apoi o personalitate influentă a vremii. Putem spune, aşadar, că Timişoara a păşit de atunci cu dreptul pe drumul modernizării. De-a lungul timpului, compania care a fost responsabilă de asigurarea serviciilor de utilitate publică a purtat mai multe nume: ACOT, ITAS, IGOT, ICAS, GIGCL. Aquatim a apărut ca regie autonomă în anul 1991 şi în prezent este o societate comercială având ca acţionari instituţii publice. Indiferent de formele de organizare, toate aceste societăţi au pus pe primul loc, în mod firesc, calitatea serviciilor oferite timişorenilor.

M-am alăturat echipei de conducere a societăţii Aquatim în anul 1999. În acea vreme, problemele locale erau similare cu cele ale sectorului de apă din România, rămas în urmă din punct de vedere tehnologic, dar şi economic, faţă de vestul Europei. Oportunităţile de dezvoltare după perioada comunistă au fost, însă, pe măsura neajunsurilor. Am înţeles atunci că necesităţile de investiţii depăşeau cu mult posibilităţile companiei, iar dezvoltarea bazată doar pe creşterea tarifelor era de neconceput, ţinând seama de puterea redusă de cumpărare a consumatorilor noştri. Acesta a fost momentul în care ne-am îndreptat atenţia şi eforturile înspre atragerea fondurilor nerambursabile pe bază de proiecte competitive, depuse şi accesate la nivelul Uniunii Europene. Stoparea risipei de apă, folosirea tehnologiilor moderne, restructurarea şi eficientizarea ne-au adus în situaţia unei companii capabile să se autosusţină financiar şi care prestează servicii de calitate.

În toţi aceşti ani, de când mă aflu la conducerea societăţii Aquatim, am fost conştient de valoarea moştenirii lăsate de Stan Vidrighin. Prin toate realizările notabile ale societăţii – contorizarea oraşului, o staţie nouă de epurare, cu tehnologie modernă, procese automatizate la staţiile de tratare – am încercat să păstrăm spiritul inovaţiei tehnice şi de pionierat care a caracterizat începuturile sistemelor moderne de apă şi canalizare din Timişoara. Istoria ne-a arătat că acum un veac, Stan Vidrighin a găsit calea potrivită pentru dezvoltarea durabilă a oraşului, care a răspuns nevoilor prezentului, fără a compromite şansele viitorului. Investiţiile care se apropie de două sute de milioane de Euro, unele deja realizate de Aquatim, altele în curs de derulare, toate făcute pentru timişenii de azi, dar şi pentru generaţiile viitoare, mă îndreptăţesc să cred că Aquatim a reuşit să se menţină la standardele ridicate de înaintaşi.

Se spune că fără rădăcini nu mai suntem noi înşine. Se ştie că fără apă nu putem exista. Ca şi custozi ai apei, dar şi ai unui trecut care ne onorează, vă invităm, aşadar, să răsfoiţi, aceste pagini de istorie a apei Timişoarei.

Prof.univ.IlieVlaicu

DirectorgeneralAquatimSA

alimentării Pa

gini

din

isto

ria a Timișoarei cu apă

Pagini din istoria alimentării cu apă a Timișoarei • 15

Prezenţa apei potabile a constituit întotdeauna criteriul esenţial al formării unei așezări omenești. De aceea, satele, târgurile și orașele s-au format pe malul unor râuri sau lacuri ce puteau asigura apa necesară vieţii și activităţii acestor așezări. Au fost cazuri în care o așezare, aflată la distanţă de un râu sau lac, nu a putut supravieţui.

Primele încercări de alimentare cu apă a orașelor datează de acum 5.000 de ani, la Mohenjo Daro, în Pakistan. Mai apoi, romanii au perfecţionat sistemul de aducţiune a apei prin canale cu diferenţă de nivel între punctul de captare a apei și desfacerea acesteia până în mijlocul orașelor. Pe teritoriul României au fost cercetate asemenea sisteme la Grădiștea Muncelului (Sarmizegetusa dacică) și în municipiul roman Tibiscum (satul Jupa de lângă Caransebeș).

TabulaPeutengeriană

Așezarearurală,cesevanumimaiapoiTimișoara,și‑aavut începuturilepeosuprafaţăde terenmai înaltădecât malurile râului Timișul Mic – azi numit Bega.Acestrâu,cecurgeașicurgeprintr‑ocâmpiejoasă,cuodiferenţădenivel foarte redusă–0,40m/km–, aavutmaimultebraţesecundarecesearcuiauînjurulsuprafeţelordeterenmaiînalte.

Înafaraacesteisuprafeţececonstituieazicentrulorașului, aumai existat locuiri umane în teritoriulde azi al municipiului, în preajma unor afluenţiai Timișului Mic sau a unor lacuri. Descopeririarheologice confirmă locuirea umană în perioadaneoliticului în cartierele Cetate, Mehala, Freidorf,

Timişoara în AntichitateÎn cazul unor orașe aflate la câmpie, acolo undeterenul era plat, s‑a pus problema unor instalaţiimecanice care să ridice apa în turnuri de unde eraapoi trimisă, prin canale subterane, spre locuitori.Aceste cazuri au fost rare pentru că necesitaufonduri importantepentruconstruireși întreţinere.Au existat instalaţii speciale ce au fost folositepentrualtescopuriși,deșiaufostcitateînliteratură,elenuputeauasiguraalimentareacuapăaunuioraș:bazine,fântânicudebitmare,turnurietc.

Zona Timișoarei dispune de o reţea hidrograficăbogată,formatădinrâurișilacuri,darșidepânzedeapăsubteraneextinse,unelechiardemareproductivitate.

Alimentarea cu apă a Timișoarei. Istorie, prezent și perspective

16

FrateliașiPădureaVerde.Dinperioadade trecere spre epoca bronzului – eneolitic – datează locuirea și încartierele Iosefin și Elisabetin. EpocabronzuluiafostreprezentatădeașezăriînFabric,FrateliașiMehala.Dinepocafierului (Hallstatt și Latene) dateazălocuirile din Fabric, Cetate, PădureaVerde. Locuirea umană stabilă peteritoriul Timișoarei în epoca romanăeste certificată de descoperirile dinMehala și Iosefin. Continuitatealocuirii umane, după retragereaadministraţiei romane, este certificatădedescopeririledinFreidorf,CiorenișichiarDumbrăviţa.

PersistenţaacestorașezăridepevatraactualăamunicipiuluiTimișoaraestemărturiahabitatuluidetipruralîncădinAntichitate,habitatcareacontinuatșiînadouajumătateaprimuluimileniudupă

Hristos. În timp, s‑a presupus și existenţaunui castru roman care până acum nu apututfiidentificat.

Concentrarealocuiriiînaceaspinădeterenneinundabil,aşezată întrebraţeleTimişuluiMic, în zona actualului cartier Cetate, s‑afăcutdatorităcondiţiilornaturaleextremdefavorabile şi din raţiuni strategice. Terenuleraînconjuratpetreipărţidebraţelerâului,careasigura locuitoriloratât indispensabilaapă– luatădirectdinrâu–,câtşiapărareafaţădemigratoriicareautrecutpeaicitimpdeunmileniu. Încăunelement înfavoarealocuirii în zonă l‑a reprezentat drumulcomercial Nord‑Sud, ce venea dinsprePolonia şi mergea, prin Belgrad, spreConstantinopol.

Timişoara în Evul Mediu creştinAparâuluiservealabăut,lapreparareahraneișierafolosităîndiversemeserii,fiecamaterieprimă,fie la curăţareaanumitorproduse.Număruldestulde redusalpopulaţiei rurale și cvasiinexistenţapoluării–datorităscurgeriinaturalearâului–aupermissecolede‑arândulfolosireaapeidinacestrâu.

Cândva,înjurulsfârșituluidemileniuIcreștin,înperimetrulCetateseridicăofortificaţiedinpământcustâlpidelemn,așa‑numitapalisadă.Așezatăînparteasudicăacartierului,erasprijinităpeunbraţalTimișuluiMic,înzonaPieţeiHuniade,lavestdebraţuldinzonastrăziiTelbisz,laestdeunaltbraţ–aproximativînzonastrăziiAlbaIulia.Înparteanordică,aceastăprimăfortificaţieafostapăratădeuncanalsăpat,careseuneacubraţeledejaexistente.

Castrulroman(dupăHeinrichKematmüller)

ApariţiaTimișoareimedievale(dupăMihaiOpriș)


Primele menţiuni scrise despre existenţa TimișoareidateazădinsecolulalXII‑leașiisedatoreazăcălătoruluiarabSharifal Idrisi,celcare, la 1154,vorbeștedespreTNSBR, așezat lanorddeDunăre, cadespreunorașfrumosșiînfloritor,darșiunuidocumentdin1172,apoiaaltuiadin1177,careamintesccomitatulTimiș.ExistenţaunuicomitatșicomitedeTimișpresupuneșiexistenţauneicetăţicasediu.AceastăcetateafostTimișoara.

Transformarea așezării dintr‑una de tip semiruralîntr‑unorașșicetates‑aproduslaînceputulsecoluluialXIV‑leaîntimpulluiCarolRobertdeAnjou,proaspătrege al Ungariei, care observă poziţia strategicăexcepţională a locului și ordonă construirea unuicastel(CastelulHuniazilordeazi)șiauneifortificaţiidepiatră,ceoîncorporașipeceadepământ.Lucrăriledureazăîntreanii1308și1315,iarregele,cufamiliașicurtea,semutăaicișilocuiesctimpdeoptani,pânăînprimăvaraanului1323.

Palatulregal(castelul)eradeformădreptunghiulară,înjuruluneicurţiinterioareceaveaofântână.Lucrărilede

refacereaCasteluluiHuniade,înultimiiani,auconduslaredescoperireaacesteifântâni.Existenţaacesteiaducelaconcluziacăși înalte locuridinperimetrulcetăţiiauexistatasemeneaobiective,dindorinţadeadispuneșidealtăsursădeapăpotabilăînafarădeaparâuluiTimișulMic.StratulacviferdemicăadâncimedinTimișoaranuaveaapăpotabilă,așa încâtdoarfântânilesăpate laoadâncimemaimareputeauoferiapapotabilă.

Prezenţa curţii regale aduce, la Timișoara, nobili,meseriași din diverse părţi ale Europei, negustori șimulţidiplomaţi.Timișoaradevineunimportantpunctmilitar,diplomaticșicomercial.Chiarșidupăplecareacurţii regale, orașul și cetatea vor prospera. Aparacumnucleelecelordouăcartieremedievale:PalancaMică,lasuddecastel,șiPalancaMare,ceseîntindea

de lavest,prinnord,șipână înestulcetăţii.FiecareeraînconjuratădebraţedeapăaleTimișuluiMic,iarPalanca Mare era împărţită în mai multe insule debraţeledeapăceostrăbăteau.

O nouă epocă de strălucire cunoaște Timișoara învremeacomiteluideTimișFilippoScolari(1404–1426),

Fortificaţiadepământ(dupăBorovszkySamu)

Zonaistoricătimișoreană,cusuprapunereacetăţilorpesteplanulactual(dupăVictorFizeșan)

Cetateașicastelulînepocaangevină


18

cel ce aduce Renașterea și umanismulitalianpânăaici,darmaialesîntreanii1441și 1456, atunci când comite de Timiș esteIoan (Iancu)deHunedoara.Acesta refacecastelulșicetatea,inclusivmaimulteclădiri,dupăcutremuruldinanul1444,îșistabileșteaici reședinţași familia,șideaicipleacă înmarilesalecampaniimilitareantiotomane.

AcumvacunoaşteTimişoaraepocasademaximă înflorire economică şi culturală,fiind, în acelaşi timp, una dintre cheileDunării înfaţaofensiveiturcilorotomani.Rutacomercialăinternaţionalăfavorabilă,prezenţa tot mai multor meşteşugarişi negustori, au transformat micul târg

(oppidum)deodinioarăîntr‑unoraş(civitas)cetindeasărivalizezecuoraşeleEuropeiCentrale.Construcţia de clădiri şi palate nobiliare, de spaţii pentru ateliere şi magazii, este dublată decreştereanevoilorpopulaţieişiaarmatei.DacăTimişulMicasiguraîncămajoritateacantităţii de apă, numărul fântânilordin curţile interioare ale unor palate,în special, dar şi al altor clădiri, creşte.Descoperiri arheologice întâmplătoarevinsăprobezeaceastărealitate.Cumînsăpeste aşezarea medievală s‑a suprapusşi cea modernă, depistarea fântânilorse poate face doar prin demolarea unorclădiriexistenteazişiprindescărcareadesarciniarheologiceaterenului.

Turnul Apei, Turnul de Apă, Turnul din ApăUnuldintrecelemaifascinantepunctealefortificaţiei timișorene a fost acest turn,pe care cronicarii creștini și otomani l‑aupreaslăvit.IatăuntextalluiNicolaeIstvanffy:Are două cetăţi, cea de la răsărit se numește insulă, iar cea de la nord se obișnuiește a i se spune cetatea Timișului. Aceste cetăţi sunt de fapt înconjurate cu un zid de apărare și totodată cu un șanţ adânc, plin cu apă. (...) Între cetate și oraș se află un turn acvatic foarte puternic întărit.(citatdupăAlexandruZănescu)

Șialţicronicariauvorbitlafeldespreacestturn.Înfapt,eraunturndeapărare,solidconstruit,careasiguralegăturadintreCetateșiCastelprindouăpodurimobile.TurnuleraașezatpebraţulprincipalalTimișuluiMiccecurgeaprinzonaPieţeiHuniadedeazi.Poziţiasadeosebităapermisapărătorilor să treacă dintr‑o parte într‑alta a fortificaţiilor, spre a le apăramai bine. Iar dupăcădereacetăţii,apărătoriis‑aubaricadatînTurnșiauasigurat,câtevazileînplus,protecţiacelorrefugiaţi în castel. Pe 25 iulie 1552, turnul este cucerit de otomani, și apoi apărătorii castelului sepredau.

Derutaţidedenumiresaudoritorisăfacăastfelunprimpasînaflareaunuisistemdealimentarecuapă,mulţiauopinatcăacestaeradestinatpăstrăriiapeișialimentării cuapăacetăţii.Din

TimișoaraînsecolulalXV‑lea(reproduceredupăuntabloudeFranzFerch)

FântânaluiCarolRobertdeAnjou


Ioan(Iancu)deHunedoara

păcate, niciuna dintre denumirile cunoscute nuspunecăacestturneracuapă,ciînapă,înmijloculrâului. Ca atare, această ipoteză nu poate fi luatăîn considerare. Turnul este reparat și folosit deotomani care îl integrează în zidul cetăţii și varămâne așa până la sfârșitul secolului al XVII‑lea,apoidispare.

Timişoara în epoca otomanăGlobetrotterul otoman Evlyia Celebi vizitează șicerceteazăcetateaTimișoaradedouăori,înanii1660și 1666, și lasă o amplă descriere a acesteia. DintrezeciledepagininereferimlaPoartadinspreapă(SuKapusu, în turca osmană, n.n.), care este o poartăsimplășiisezicePoartaMalului.Șitotaici,cronicarulnotează faptul că prin interiorul cetăţii trece, prin canale, prin două locuri, râul Timiș și toată populaţia de acolo ia apă și-și potolește setea; cișmele nu sunt deloc.Mai sunt amintite trei hanuri și patru băi frumoase.Acest faptpresupune și existenţaunor fântâni caresădeserveascăacestestabilimente.ApaTimișuluinuputeafidusăpânăînfiecarestabilimentșinicicăratădesacagii–oamenicarecărauapacusacauasau înburdufurișiovindeaupopulaţiei.

Diplomatul habsburgic Henrik Ottendorf stă laTimișoarașaseluni,înanul1663,șilasăodescriereremarcabilă, ce confirmă întrutotul afirmaţiilelui Evlyia Celebi. Iată fragmentul care se referă laalimentareacuapăapopulaţiei:Cealaltă poartă se numește Soukapi și este un puternic turn pătrat iar, deoarece Timișul se adună aici dinspre Cetate, șanţul dintre oraș și insulă are apa limpede și proaspătă, bună de băut, din care pricină notabilităţile orașului pun să li se aducă apă de aici de către mataraschilar sau purtătorul de sticle. Ceilalţi locuitori, care stau în alte părţi ale orașului și în suburbii, își iau apa din șanţul orașului care este însă îndeobște destul de murdară pentru că se spală și se aruncă în ea tot felul de murdării, astfel încât unul își spală picioarele sau cârpe vechi ori aruncă în ea intestinele oilor tăiate, iar altul, alături, își umple cana pentru băut.

Există și fântâni pe la case și chiar o fântână deosebit de bună, la derviși, dar majoritatea sunt cu salpetru și fiindcă turcii preferă să bea apă curgătoare în locul celei mai bune ape din fântâni, în general își iau apa din Timiș.


20

Filtrele-grătareInginerul timișorean Victor Fizeșan,pasionat cercetător al trecutului, propuneo variantă extrem de atrăgătoare, pe careoșiargumentează,privitoarelasistemuldealimentarecuapăînTimișoaraotomană.

Nemulţumit de traducerea româneascăa textului lui Evlyia Celebi, dl. Fizeșana apelat la traducerea maghiară, carespune clar că: (...) în interiorul cetăţii în două locuri râul Timiș trece prin grătare și toţi locuitorii își iau apă de băut de acolo.Argumentelesuplimentarealeautoruluisereferălamenţinereaaceluiașicursalrâuluice înconjura cetatea și la existenţa cotuluirâuluiînparteaestică,acoloundeseaflașimoaradeapă,locundedebitulapeierasporit,printr‑ocădere,pentrurespectivamoară.Înaceazonă,apaveneacudebitmareșipeunbraţcesedesprindeadincursulprincipal,depedirecţiaestspredirecţiavest,seaflașiinstalaţiadefiltrareprimarăaapeiceserveapentrubăut.Dinacea

Turnulapeiintegratfortificaţieiotomane

CentrulTimișoarei(reconstituiredeRaduOlteanu)


zonă se aprovizionau și oficialii orașului, așa cum scrieOttendorf.

Iată formularea care argumentează locaţia acestorfiltre‑grătare: Din punct de vedere hidrotehnic,instalareafiltreloreracondiţionată,sprefuncţionare,deoseriedeelementerestrictive:

� Existenţauneipanteafunduluialbieilaoanumităînclinaţie care să nu permită îngheţarea apei întimpul iernii. Această restricţie se putea depășinumaiprinsăpareauneialbii,câtmaiscurte,pecelmai favorabil loc, corelat cu natura solului și aluracurbelor de nivel.Or, locul în cauză – unic în zonacetăţilor de odinioară – corespundea cu actualultraseualstrăziiAlbaIulia.

� Posibilitateadedeversareaapelorîncazdedebitemari și evitarea inundării incintei construite, atât acetăţii, cât și a orașului. Un asemenea deversor afuncţionatpeamplasamentulclădiriiTeatrelor.

� Principala restricţie în funcţionarea alimentăriicu apă potabilă a Timișoarei o constituia fluctuaţiasezonierăadebitelorceajungeaupealbie.Ladebitescăzute,nufuncţionaîntreagainstalaţie.

Prezenţa filtrelor‑grătare la colţul actualelor străziAlba Iulia și Victor Vlad Delamarina a determinat șiamplasarea în zonă a Bazarului (pe locul actualeiclădiri aDiviziei saugeneralatulnou), locundeeraupermanent sute de persoane, dar și distanţareaactualeiclădirifaţădefrontulstrăziiAlbaIulia.

În anul 1996, este descoperit, întâmplător, exactîn colţul străzilor citate anterior, un buștean de1,80 m lungime și 0,50 m grosime, ce proveneadin perimetrul fostelor filtre. Pe aceeași stradăa mai fost descoperită o bucată de lemn care afostdatăspretestarebiologicășigranulometrică.Rezultatelecertificăfaptulcăacestlemn,deesenţătare, a stat în apă activă care adepuspeel nisip,argilă și unmucegai de culoare albă, înainte de afiacoperitcupământ.Microorganismeleaflatepebucatadelemnsuntcelebanale,întâlniteînapeledincuvetenaturalecudebitredusșicuocirculaţiesemistagnantă,cualtecuvinte,apedecategoriaatreiadecalitate.

Filtrele‑grătare au funcţionat până spre mijloculsecolului al XVIII‑lea, probabil concomitent cuinstalaţia hidraulică, construită în cartierul Fabric înanul 1732, și au fost demontate cândva, la mijloculaceluiașisecol.

În privinţa fântânilor existente în Evul Mediu,dl. Victor Fizeșan a asistat la săparea fundaţiilorpentrusediulcentralC.E.C., înperioadaanilor '70,și aobservat vecheaalbiea râului TimișulMic, iarlângă urmele unei fântâni, ce era protejată de uncheson de lemn carbonizat, era un schelet uman.În curtea IPROTIM, cu prilejul unor lucrări, a fostdescoperită,lafel,ofântânăprotejatădeunchesondelemn,fântânăcercetatădespecialiștiiMuzeuluiBanatului.

Filtrele‑grătare


22

Timişoara în secolul al xviii-leaDupă un asediu de 44 dezile și o capitulare onorabilăa garnizoanei otomane,trupele habsburgice, subcomanda prinţului Eugeniude Savoya, intră în Timișoarape 18 octombrie 1716. PentruTimișoarașiBanat începeacumonouăepocă,ceaareintegrăriiînlumeaeuropeană.

Principalagrijă a fost reparareafortificaţiei,darșireluareavieţiieconomice și comerciale cuEuropa.Problemaapeipotabileîn interiorul cetăţii a fost unadintre primele probleme pecareClaudeFlorimonddeMercy– guvernatorul habsburgic alBanatuluitimișan–afostnevoitsă le rezolve. În anul 1722, elordonă săparea a șase fântâniînzonanordicăacetăţii, înfaţacartieruluiPalancaMare.Totatunciseîncearcășisăpareaaltorfântâniîninteriorulcetăţii,caresănuaibăapăcusalitră,darîncercărileeșuează.Înanul1729,încercareadeaaduceapapotabilădelaGiarmata,printr‑unapeduct,eșueazășiea.

O altă preocupare a administraţiei, înlegăturădirectăcuproblemaapeipotabile,a fost cea a regularizării numeroaselorbraţealeTimișuluiMicdinzona localităţii.Hidrotehnicianul francez A. La Casseîncepe, în anul 1727, despotmolirea râului,atât în amonte, spre Făget – pentruaducerealemnelordeconstrucţie–,șispreBecicherecu Mare (azi, Zrenjanin), pânăla Dunăre, pentru construcţia unui canalnavigabil.Canaluldeplutăritesteterminatînanul 1728, iarprimavariantăa canaluluinavigabil pe Bega (noua denumire ce seîncetăţenește acum) permite primei navesăajungă,înnoiembrie1732,delaPancevolaTimișoara.

Instalaţia mecanicăOdată ce apele de suprafaţă (ale râului șiale bălţilor) sunt evacuate, calitatea apeidin râul Bega se îmbunătăţește simţitor,faptcare‑ldeterminăpeacelașiguvernator

Timișoarala1716(dupăM.Seuter)

ClaudeFlorimonddeMercy


Mercy să ordone folosirea lor pentru alimentareacu apă a Timișoarei. În anul 1732 se foloseșteprimainstalaţiemecanicăpentrupompareaapei, alcătuitădintr‑un sistem de roţi hidraulice elevatoare, careridicăapadinrâu,ocurăţășiotransmit,princonductesubterane,pânăîninteriorulcetăţii.

EsteprimaastfeldeinstalaţietehnicădepeteritoriulRomâniei și se compuneadintr‑un turn cu rezervor,oconductădublădedistribuţiedin lemnșidinșasecișmele. Turnul sau castelul de apă cu rezervor eraașezat pe un braţ al Begăi din cartierul Fabric, înpreajmapiaţeteidelângăFabricadeBere.Conductastrăbătea un teren mlăștinos, traversa pârâulSuboleasa și apoi se ramifica. O ramificaţie duceapânălavecheabisericăSfântaEcaterinașilacazărmiledecavalerieexistenteacolo(zonaliceelorPedagogicșiLogadeazi).Cealaltăconductăs‑a îndreptatsprenordșiatingeaPoartaTransilvaniei(zonabancă‑hotelContinental de azi), unde se ramifica din nou. Oconductă mergea spre nord, până la BastionulproviziilorsauMariaTerezia,șialtasprevestși sud,pânăînPiaţaLibertăţiideazișilaCastelulHuniazilor.

Creșterea rapidă a numărului populaţiei în cartierulCetate impune construireade noi cișmele, pe lângăcele existente din 1732. Astfel că, în anul 1739, seconstruiesc încă două cișmele: una în faţa BisericiiSf. Gheorghe din piaţa omonimă, și cealaltă în faţaBastionului Maria Terezia. Despre prima cișmeadocumentelevremiispuncăeraoaglomeraţieașademare, încâtderanjaserviciuldivindinbiserică;astfelîncât,înanul1752sepropuneridicareaunuizidîntreaceastașibiserică.

Lucrăriledeconstrucţie,deextindereșideîntreţinereale instalaţiei, conductelor și cișmelelor au fostexecutate de meșteri locali, iar costurile au fostsuportateatâtdecătreoraș,câtșideAdministraţiaCamerală Provincială. Conductele duble din lemntrebuiau schimbate destul de des, astfel încâtAdministraţia solicită districtelor să execute șisă trimită la Timișoara conducte din lemn de pin,scobite lamijloc, iarmeșterulfântânaralorașuluisedeplaseazăpersonal înpăduriledinzonaVârșeţului,pentruaalegeesenţelepotrivite. Înacelași timp,secere, de la Orșova, confecţionarea amulte sute detrunchiuridecopaciscobiţi,dinmolid,aninșipin.

Lipsa unei surse proprii de apă și a unei instalaţii îninteriorulfortificaţieiesteremarcatăderegentulIosifalII‑lea,carenoteazăînjurnalulsăudezi:singura apă bună curge prin conducte duble din Fabric în oraș; dacă

aceasta va fi, cum este și foarte natural, tăiată, atunci garnizoana și locuitorii nu mai pot exista și vor fi siliţi de boli să capituleze fără asediu. Iosif al II‑lea cere caneajunsulsăfieremediatfieprinsăpareaunorfântâni,fieprinconstruireaunorcisternecaresăaduneapadeploaie. Au existat planuri anterioare care prevedeauconstruirea unor asemenea captatoare de apă peacoperișurileclădirilor,darnuexistăprobecăs‑arfișiexecutat.Gravitateasituaţieii‑afăcutpeuniiistoricisaumilitari să sugereze chiar dărâmarea zidurilor cetăţiiși declararea Timișoarei ca oraș liber. Până la urmă,cetateaa rezistat chiar și asediuluide 144deziledinanul 1849, deși problema apei potabile din interiorulfortificaţieinuafostrezolvatăcorespunzător.

Ceade‑adouasursădealimentarecuapăafostrâulBega, al cărui curs aducea cu sine multe impurităţice cugreuputeaufi îndepărtate.Pentrua amelioracalitateaapeidin râu, inginerulMaximilianFremaut,venit aici prin anul 1758, concepe o nouă lucrare șianume sistemul hidrotehnic Timiș‑Bega. Potrivitconcepţiei sale se ridică stăvilarul de la Coștei, carepermite ca apadin celedouă râuri –uniteprintr‑uncanal – să fie deversată, în caz de debite mari, încelălalt râu. Construirea canalului secundar de laTopolovăţuMareasigurăundebitconstantalapeipeBegașiînlăturăposibilitateainundăriiorașului.

Maşina hidraulicăInginerul timișorean Alexander Steinlein, elev al luiFremaut, este cel care construiește, în anul 1774, onouăinstalaţiemecanicăpentruaducţiuneaapeispreCetate.MașinahidraulicăafostridicatătotîncartierulFabric, în apropierea vechii instalaţii din anul 1732.Dedataaceastaapaerascoasădintr‑ofântânăceafost săpată în apropierea malurilor Begăi. Aceastăroată transmiteaenergia ladouăperechidepompe

Schema reconstituită a primei alimentări cu apă, în anul1734(dupăAlexandruZănescu)


24

cupiston ce erau amplasate în castelul deapă. Castelul era așezat chiar deasuprafântânii,aveaoformăcilindricășiînparteasa superioară era un bazin cu apă. Acestapermitea atât crearea unei rezerve, cât șipresiunea necesară distribuţiei apei princonducte, prin căderea din bazin spreacestea. Un rezervormaimic, de la etajulîntâialcasteluluideapă,permiteceleide‑adoua serii de pompe să adune aici apa șisă o trimită apoi în rezervorul principal.Casteluldeapăaveaocircumferinţăde8mșioînălţimede16mșiunacoperișînformăde cupolă, din lemn îmbibat cu păcură.Deasupra ușii de intrare se afla o placă ceconţineaanulconstrucţieișiunscurttextîncareAlexanderSteinleinspuneacăa făcutapaorașuluimaibună.

Construcţia acestui castel de apă a fostprecedatădeocercetarestratigraficăfăcutăde preotul Neumann von Buchbold. A fostprimade acest fel de pe teritoriul Banatuluiși, probabil, prima de pe teritoriul de azi alRomâniei. La adâncimea de circa 5 metri afost găsit nisip silicios, iar la circa 8 metri,nisip argilos negru‑violet. Aflăm, așadar, șiadâncimea la care a fost săpată fântânadincaremașinahidraulicăextrăgeaapapotabilă.

Sistemuldedistribuţieaapeis‑aschimbatșielfaţădecelvechi.Astfel,cursulBegăiafostmodificatprinmutareaalbieidinzonastr.Telbisz–PiaţaHuniade–Bd.Republicii,petraseuldinspateleactualeiCatedraleOrtodoxe.BisericaSfântaEcaterinașicazărmiledecavaleriedinzonaBd.C.D.Logadeaziaufostdărâmatecaurmareaîncheieriilucrărilordefortificare.ConductaprincipalăadistribuţieaapeiaavutundrummaiscurtsprePoartaTransilvaniei.CosturilecanaleloraufostsuportatedeAdministraţiaCamerală.

Timişoara – oraş liber regalÎndecembrie1781,ÎmpăratulIosifalII‑leapromulgădecretulprincareTimișoaradevineorașliberregal.Localitateabeneficiazădeoseriededrepturi,darșideobligaţii.Printreacesteasenumărauîntreţinerea tuturor clădirilor, a podurilor și a fântânilor publice. Cu acest prilej, AdministraţiaCameralăpredăprimăriei timișoreneși staţiadepompareaapei,darși reţeauadedistribuţieaacesteia.ActelesuntsemnatedeinginerulJohannTheodorKostkașioferăodescriereamănunţităaacesteistaţiișireţele.

Reţeauadealimentarecuapăeraformatădindouășiruriparaleledeconductedinlemn,subterane,cemergeaupânăîninteriorulcartieruluiCetate.Eleplecauchiardecasteluldeapă.Lângăseaflaoprimăcișmeaceaveașiunbazinpentruapă,construitdinlemnșicucercuridinfier.ConducteleurmautraseuldelaPiaţaVârfulcuDor,pelângăstr.Pestalozzi–peaicicurgeaBegapânăînanul1910–,șiajungeauîndreptulpasareleidintreParculCopiilorșiparculdinFabric.Aici,conducteletraversaucanalulBegapeunpodeţspecialconstruit,dinbârne,închiscuscândurișiacoperitcu

MașinahidraulicăconstruitădeAlexanderSteinlein


șindrilă, loc încareseaflaușidouăgurideaerisire.Apoi, aceste conducte duble ajungeau la douăcăminedevizitare,cuoparteîngropatășizidităcucărămidă,șiopartedesuprafaţăacoperităcuţiglă.În interiorul celor două cămine se aflau vanele dedirijareaapeisprediferitedirecţii,darpermiteaușiacţiunedecurăţireperiodicăaconductelor.

Din acest cămin sedespărţeau trei conducte.Primaducea laocișmea ţâșnitoare,amplasată în imediataapropiere a căminelor. A doua, cea sudică, treceape subpavajul orașului în zonamagazinului Bega șiajungealaCastelulHuniazilor.Dineasedespărţeaoconductă ce intra în curtea interioară a seminaruluiromano‑catolicșioaltaîncurteabisericiivechiSfântulGheorghe,dinpiaţacuacelașinume,locundeseaflașioficiulparohial.Cevamaiîncoloseaflaunaltcăminde vizitare, de unde conducta ajungea la cișmeauamaredinactualaPiaţăaLibertăţii.

Pestradaundeseaflabisericacatolică(PiaţaLibertăţii–str.Brediceanu)eraunaltcămindevizitaredeundeplecautreiconducteșiajungeaulacișmele:una,unde

se afla comenduirea pieţei și sectorul medicului destat major, a doua, în curtea generalatului nou, și atreia, în curtea cazărmii de la Poarta Petrovaradinului(zonaHoteluluiTimișoaradeazi).Oaltăramificaţiedepe actuala stradă Telbisz, în zona fostei Școli – sediulFacultăţiideChimie–,alimentaocișmeaaflatăîncurteaMânăstirii Franciscanilor de Jos, adică încurteaBisericiiparohiale romano‑catolice Sfânta Ecaterina, depe str.Bolyai de azi. Această conductă se termina în curteaCasteluluiHuniade,printr‑ocișmeaceeraînmijloculunuibazinmaredinlemn,strânsîncercuridefier.

Cea de‑a doua ramificaţie a conductelor de lemnpleca din zona Porţii Transilvaniei și intra în curtea

Bastionului Maria Terezia, unde alimenta o cișmea. De acolo se îndrepta spre vest și intra în curteainterioară a Palatului guvernatorilor, azi Muzeul deArtă,undeseafla, la fel,ocișmea.Oultimăcișmea,publică,seaflaînperimetrulPieţeiUniriideazișiaveașiunbazinmarecuapă.

Mașinahidraulicăalimenta14cișmele,uneleprivatesau semipublice, altele publice. Ultimele aveauîmprejurulfântâniișiunbazincuapă,maimaresaumai mic. Construcţia acestor bazine era absolutnecesară întrucâtpompele trimiteauprinconducteo cantitate mare de apă, relativ constantă. Cumconsumul de apă varia în funcţie de ore, apa în

StemaorașuluiliberregalTimișoara

Reconstituireatraseelordealimentarecuapădinanul1782(dupăAlexandruZănescu)

CișmeauadinPiaţaLibertăţii(dupăAlexandruZănescu)


26

plus,ajunsălacișmea,eradepozitatăînbazinșiputeafiluatăoricând.Astfel,pierdereadeapăainstalaţieieramultmicșorată.

Întreţinereauneiasemenea instalaţii,cuconductedubleceaveau lungimeade3km,putearidicaprobleme.De aceea, J. T. Kostka recomandă câteva lucruri. În primul rând,mecanismelemașiniihidraulicereclamămuncăcalificatădefierar,iarconducteledinlemnreclamăundulgher.Lucrărilecevorfinecesarevortrebuifăcuteîntimputil,așaîncâtalimentareacuapăpotabilăaCetăţiisănufieniciodată întreruptă.Mainoteazăcă, încazurileexcepţionale, încareroatamotoarenupoatefiacţionatăde forţaapei,eava trebuiacţionatămanual. În timpul iernii,așa‑numitul„maistrudefântână” va trebui să spargă gheaţa, pentru ca roata să nu fie înţepenită. În plus, conductele șicămineledevizitarevortrebuiacoperiteiarnacupaie,casăfieferitedeîngheţ.

Utilitateaconductelordublesevavedea încazul încareunaeraspartăsaudeteriorată:seopreaimediatcurgereaapeicevafiredirijată,dincăminuldevizitare,princeade‑adouaconductă,iarprimaeraimediatreparată.OaltărecomandarealuiKostkapriveacurăţireaperiodicădemâlaprimelortronsoanealeconductelorceplecaudelaturnspreoraș.Întimpuliernii,conducteletrebuiaucurăţateodatăladouăsăptămâni,petimpdeiarnă,șiodatăpesăptămână,petimpdevară.Vara,procedeulconstaîntragereaunuilanţdefierîntredouăcăminedevizitare.Frecvenţacucaresefolosealanţulindică clar faptul că impurităţile din apa conductelor era urmare a celor ce existau în râu. Iarna,cantitateaimpurităţiloreramaimică,șimultmaimarevara.Înacelașitimp,prezenţasuspensiilorînconductearatăcăvitezașipantadescurgereaacestoraeraudestuldereduseșidepunereaacestoraobligalacurăţirealorsăptămânală.

Pentrucaapa,pompatăprinconducte,sănuprindămiros,eranevoieca,periodic,staţiadepomparesăfiedemontatăpiesăcupiesă,iaracesteaspălatemanual.Camăsurăsuplimentarădepăstrareapurităţiiapeiîntimpulverii,secufundaînfântânăopiatrădesaresfărâmatăînbucăţișiastfelaparămâneaproaspătă.

Unfragmentinteresantvinesălămureascăcondiţiilepredării‑primiriimașiniihidrauliceșiacanaleloraferenteîntreAdministraţiaCameralășimagistratullocal:Noi subsemnaţii am preluat de la onorata Administraţie Camerală regală mașina fântânii și reţeaua de conducte de apă, însă numai cu obligaţia de a întreţine instalaţiile cișmelelor publice liber accesibile oricând publicului, în care se includ și cișmelele

de la noua și vechea aprovizionare, din castel și din clădirea comitatului, ultimele patru însă numai atâta timp cât accesul publicului la ele va rămâne liber, astfel ca binele obștesc să permită întreţinerea lor din fondurile publice ale orașului. Toate celelalte folosind comodităţii unor beneficiari singulari și care dau loc la risipirea apei (...) Întreţinerea lor din cheltuielile publice nu poate fi asumată de noi.Încâţivaani,acestecișmeleprivatedinincintaunorinstituţiivorfidesfiinţate.

Această instalaţiemecanicăde alimentarecuapăpotabilădinTimişoaraafostprimade asemenea anvergură construită peteritoriul României. A fost apreciată denumeroşiicălătoristrăiniceauvizitatoraşul,ca polihistorul italian Franceso Griselini,germanii Johann Lehmann, contele vonHoffmannsegg,KarlWindischşialţii.CișmeauadinPiaţaUnirii(dupăAlexandruZănescu)


Majoritateasurselorsusţincă,laTimișoara,apadinrâueranunumaitransportată,cișipurificată.Înrealitate,sepoatevorbinumaidespreoreţinereaimpurităţilorgrosiereprinintermediulunorfiltre‑grătare,așacumaufostelefolositeșiînperioadastăpâniriiotomane.

Admiraţia locuitorilor faţă de ingenioasa mașinăhidraulică face ca ea să figureze pe prima stemăa orașului, cea din 1781. În câmpul din dreapta‑susesteprezentatturnul‑casteldeapă.Întoatestemeleulterioareacestturnfigureazăcucinste.

Timişoara în secolul al xix-leaLaînceputulsecoluluialXIX‑leaseextindereţeauadeapășicreșteșinumărulcișmelelorpublicela16,deșiaparșigreutăţileînexploatareanormalăainstalaţieișiareţelei.Disparcișmeleleparticulareșiaparcișmelepublice: înincintaspitaluluimilitarși,alta, înGrădina de convalescenţă,dinspreactualaPiaţă700,dar șioaltaînzonașcoliideînot,aflatăîninteriorulparculuidinFabric.

Reţeauadedistribuţieaapei suferăatâtdeuzuramorală a părţilor sale componente, cât și dincauza zgârceniei cu care administraţia orașuluigestionează fondurile necesare reparaţiilor.Semnificativesteun raportalmeșterului fântânarorășenesc,din3iunie1806,reprodusdeAlexandruZănescu,dupăBelaSchiff.

Onorat magistrat regal al orașului liber. De câţiva ani asupra cererilor mele, înaintate a treia dată, până în prezent nerezolvate, mă văd constrâns acum, ajuns pe treapta cea mai de sus a îngăduinţei, nevoii și răbdării, de a mai repeta încă o dată prezentarea cererii și totodată a plângerii mele în alternativa:

� Solicit o majorare de salariu corespunzătoare cu schimbarea generală care durează de mai multă vreme, sau orice fel de alte îmbunătăţiri de subzistenţă și ușurare a sorţii mai cu seamă atât mie cât și sărmanei și numeroasei mele familii, (...) care nu stă în nici un raport cu serviciul meu de zi și noapte într-adevăr obositor, solda mea mică nu poate asigura traiul vieţii.

� Vă rog încă o dată ca deficienţele arătate de atâtea ori ca lipsuri, cusururi și stricăciuni ale conductei de apă subterane, cu privire mai ales la durata timpului, conductele subterane se distrug din ce în ce mai mult,

pentru a cerceta de o comisie în mod provizoriu și a acorda odată o remediere.

� Nu mai puţin, rog încă o dată cu revenire ca pe mine ca pe un om în vârstă cu mulţi ani de serviciu de a mă proteja împotriva calomniilor aproape zilnice și insuportabile, a insultelor ba chiar a ameninţărilor cu bătaia de 50 ori 100 de bâte, ca să fiu scutit pe viitor de asemenea insulte necuviincioase și maltratări nemeritate. Dacă pot în sfârșit totuși să sper

� Ca prin cele 3 arătate mai sus sau chiar cu unul dintre ele de a fi adresat o cerere greșită, atunci sunt silit să cer concedierea mea definitivă din obligaţiile mele de serviciu ca maestru fântânar al orașului.

Memoriul Heinrich HentzlAtâtAdministraţiacivilă,câtșiceamilitarăeraumaipreocupatedeposibilitateadeagăsiapăpotabilăîn interiorul cetăţii. Așa încât maiorul HeinrichHentzlcerceteazăsituaţiaexistentășiodescrie înMemoriul despre actuala stare a cetăţii Timișoara,atât în privinţa capacităţii ei de apărare, cât și asituaţiei cetăţii în timp de pace, și îl înainteazăforurilorcompetenteînanul1831.Potrivitacestuia,fântânile livrează o apă atât de proastă, încât ea nu este consumată nici măcar de animale. În Cetateexistă 127 de fântâni, dintre care doar 27 sunt aleprimăriei și restul de 106 aparţin cetăţenilor. Dintotalulfântânilor,doar23auoapăcare,denevoie,sepoatebea,alte77suntdoarpentruadăpatulcailor,iarcelelalte17auapăpecarenicimăcaranimalelenuopotbea. Toate aceste fântâni ajungeaudoarpână la prima pânză freatică de sub oraș, pânză

Fântânădepiatrăcubazin


28

carenuconţineaapăpotabilă,cidoarapăcudiverșicompușiminerali.

În anul 1832, doi cetăţeni se decid săforeze prima fântână de adâncime cusperanţacăvordapesteopânzădeapăarteziană.Nuauînsănorocșirenunţăînceledinurmă.Înanul1835,subcomandadirectă a aceluiași maior HeinrichHentzl, ajuns director al corpului degeniști militari, se forează din nou,în Piaţa Unirii, până la adâncimea de54,99metri,darniciacumnuseobţineapăpotabilăarteziană.Stadiultehnicalforajuluiera încăînepocadepionieratșiabiadupămijloculsecoluluialXIX‑leasevorobţineprimelerezultatenotabilepeplanmondial.

Între timp,mașinahidraulică,conducteledublesubteraneși cișmelele începsădeasemnedeoboseală.Ocomisiespecialăconstată, înanul1836,călaMagaziadeaprovizionare(BastionulMariaTereziaerafolositșicamagaziedeproviziipentrugarnizoană),dincauzadefecţiuniiuneivane,apaafostînchisăperamuranordicăaconductelor.Maimult,risipadeapăafostatâtdemare,încâtpăsăriledecurtesebălăceauînapascursăacolo,iarpubliculdoritornuputeaaveaacceslacișmea.Caurmare,vechileconductedinlemnvorîncepeafiînlocuite,laînceputdoarpeanumiteporţiuni,maiapoipedistanţemaimari,deconductedinfontă.

UnuldintrenumeroșiicălătoriprinTimișoaraacelorvremuri,I.G.Kohl,descrieînjurnalulsău situaţia apei potabile și a fântânilor:fântâni cu apă bună nici astăzi nu există în oraș, deși s-au făcut încercări zadarnice cu fântâni arteziene (...) Vara, îndeosebi, această apă este călduţă (...) Câteodată se înfundă ţevile sau se întâmplă alte defecţiuni cu ele. Atunci întreaga Timișoară ajunge la strâmtoare mare pentru că suferă de două lipsuri contradictorii. Ea are prea multă apă și prea puţină. În astfel de cazuri se apelează la apa din râul Bega.

Asediul de 144 de zile

AdevărataprobăarezistenţeilocuitorilorTimișoareifaţădeproblemaapeișiaalimentăriicuapăs‑apetrecutînperioadaaprilie‑august1849,înzileleasediuluipecaretrupelerevoluţionaremaghiarel‑aususţinut,subcomandageneraluluiIosefBem.Pe25aprilie1849,comandantulgarnizoaneiaustriece,baronul Rukavina, ordonă închiderea porţilor cetăţii în faţa atacurilor trupelor revoluţionare. Pe27aprilie,generalulBemocupăIosefinul,șipe3maiceregarnizoaneisăsepredea.Răspunsulasediaţilor se produce pe 12 mai, printr‑un contraatac care‑i respinge din Iosefin. În schimb,revoluţionariiocupăFreidorfulșiMehala.

Conductădelemncucercuridefier

Conductedelemn


Pe14mai,trupelemaghiareocupăcartierulFabricșitaieconductadeapăcarealimentacartierulCetate.Apava fi folositădoardin fântânileexistenteaici.Dacă ne amintim proasta calitate a acesteia șifaptul cădinpesteo sutăde fântâni/cișmeledoar17aveauoapăaproapebăubilă,nedămseamacesuferinţeauînduratlocuitorii,soldaţiigarnizoanei,darșianimalele.

Cudoarcâtevazileînaintedeinstituireaasediului,maiprecispe12și13aprilie,ConsiliuldeRăzboiaordonatgarnizoaneisăîntreţinăînbunăstaretoatefântâniledinoraș.Semaidecidesăfieinstalatemorimanualeșicucaicaresăpompezeapaîncetate,darestedejapreatârziucasădevinăfuncţionale.

Se produce însă un fenomen extrem de interesant. Pemăsurăcesescoteaapădinfântânișiseconsuma,calitatea apei se îmbunătăţea. Nimic neobișnuitpentrucunoscători.Pemăsurăceapaestepompatăîn exterior, se produce fenomenul de spălare asedimentelorfineșidediverseconcreţiunidizolvabilecaresegăsescînrazaimediatădecaptareafântânii.În jurul fântânii secreează, în timp,unfiltrunaturalcarepermitefiltrareași,deci,ocalitatesporităaapeidebăut.Înplus,semaiadaugășifaptulcălaofântânăundeapaseextragepermanent–așacumafostcazullaTimișoaraîntimpulasediului–,risculdeînnisipareafântâniiscade,cașicelacorpurilorstrăineaflateînstratulacvifer.

Garnizoanaasediatăconstatăcusurprinderefaptulcă apa era suficientă și de o calitate acceptabilă.Subimperiulnevoiisesapămereufântânișiuneledaudeizvoarebogatedeapăbună.Problemaapei,în Cetate, este de acum rezolvată. Asediatorii,care nu știau ce se întâmplă, prelungesc în zadarîmpresurarea Cetăţii, în speranţa că apărătoriiacesteiasevorpredadinlipsădeapă.Pe9august,atunci când generalul Haynau intră în Cetate, iasfârșit atât asediul, cât și istoria primei alimentăricuapăaorașuluiTimișoara.

Inginerul hidrotehnician Constantin Rădulescu,„inginer al orașului” și participant ca asediat lacele 144 de zile, semnează scriptic actul de decesal acestei instalaţii, notând faptul că mașinăria instalaţiei orășenești de alimentare cu apă este complet deteriorată. Pentru a fi repusă în funcţie, orașul arfi cheltuit sume uriașe. Ca urmare, instalaţia estedezafectată.

PrimarulorașuluiTimișoara,JohannNepomukPreyer,descrie astfel situaţia, în monografia sa tipărită la1853: Prin folosirea ca forţă majoră a fântânilor, apa se îmbunătăţi în cele mai multe fântâni în așa măsură, încât populaţia nu trebui să sufere de lipsă de apă. Din această cauză conducta de alimentare cu apă nu a mai fost refăcută după eliberarea orașului de asediu, instalaţiile de apă pricinuind magistratului o cheltuială considerabilă. Actualmente apa de băut este atât de bună încât nu prezintă nici un fel de probleme, mai mult chiar se crede că apa (din fântâni, n.n.) a contribuit nu în mică măsură la starea îmbunătăţită a sănătăţii intervenită de atunci încoace...

Așaîncâtpărereaoficialăconteazășioriceideedeaconstruiunnousistemdealimentarecuapăaorașuluiafostabandonată,pentrucâtevadecenii.

Cărătordeapălondonez


30

Etapele creării noului sistem de alimentare cu apăAlimentarea cuapăaorașului Timișoaraa continuat să se facăprin fântâni,de tip rural, timpdeaproximativ40deani.Iartatonărileși încercăriledeagăsiatâtapapotabilănecesarălocuitorilor,câtșisistemuldecaptare,aducţiuneșidistribuţie,auînceputabiaînanul1888șiauduratpânăîn1912‑1914,atuncicânds‑acreatuzinadeapășisistemuldecanalizare.Vomprezentaaceastăetapăpefiecaredintreaceștiani.

1888IosefBrand,profesordefizicălaunliceutimișorean,descoperăstraturiacvifere,cuadâncimicuprinseîntre30și60demetri,careauapăpotabilădebunăcalitate.Însăaceastăapănuţâșneștesingurăpânălasuprafaţășiseopreștelacca2madâncime.Deciaceastăapăartrebuipompată.Evoluţiapompelorlavremearespectivăpermiteaaducereaapeicumijloacemecanicepânălasuprafaţă.Dinpăcateapadeveneaopalescentă,dinpricinaconţinutuluimaredefierșimangan.Prinsedimentareînbazinespeciale,apaputeafiapoifolosită.

PrimafântânăadâncăafostforatăînacestanîncurteaParohieiromano‑catoliceșiaavutoapăbună.Exemplulafosturmatdelocuitoricare–pânăla1900–ausăpat300defântâni.

1890Înbazaunuicontractîncheiatcuprimăriaorașului,meșterulfântânarIuliusSeidldinVârșeţîncepeforareauneifântâniînPiaţaUnirii.Lucrareas‑aîncheiatînanul1894,atuncicândforajulaajunsla406madâncime,iarapa,slabtermalizată,s‑aridicatpânăla1mdeasuprasolului.Pe8octombrie,acelașian,seemitebuletinuldeanalizăalapeicareconsiderăcăaceastaestenepotabilădincauzaalcalinităţii și conţinutului bogat în fier. Raportul a fost întocmit de Ioan Gaspar, medicul șef alorașului.Apafântâniivaputeafifolositădoarcaapăminerală(medicinală).

1891InginerulMarkovitsdinBudapestapropuneprimărieitimișorenefolosireafiltrelordinazbest,sistemBreyer,pentruîmbunătăţireacalităţiiapeideaici.Elsolicitălivrareaapeilaunpreţde15coroaneșiconcesiuneadistribuiriiacesteiapentrumaimulteoraședinregat.Primăriatimișoreanăacceptă,darcerecaproiectulsă‑ifieprezentatpânălasfârșitulanului,lucrupecarepetentulnu‑lpoateîndeplini.Șiastfeldispareșiposibilitateafiltrăriiapeicufiltredeazbest.

Totînacestan,primăriaTimișoaradecidecăproblemaalimentăriicuapăaorașuluitrebuiesădevinăoprioritateabsolutăamunicipalităţii,pentruaîmbunătăţicalitateaapeișiarezolvaalteproblemesanitare.Dr.AlexandruStefanovits,mediculșefalorașului,esteînsărcinatcualcătuireaunuidetaliatmemoriuasupraacestuiproiect,memoriubazatpeproiecteși realizări.Memoriulvafiprezentatcomisieideexperţicarevacântăriasupraconţinutuluișiasupradificultăţilordacăarfipusinexecuţie.Apoideciziavafisupusămunicipalităţiicareovaaproba,odatăcumăsurilenecesareșisurseledefinanţare.

Înacestan,Timișoaraafostdeclaratăorașdeschisșia începutdemolareafortificaţiilorexistente. Caurmareprincipalaproblemăaprimărieiaconstatînproiecteledesistematizareatrameistradale,în care trebuia să se ţină seama și de alimentarea cu apă, respectiv canalizarea acestui oraș. Dr.Stefanovitss‑aîmbolnăvitșiraportulsăuafostpreluatdecontabilulorașului,HenrikKratochwill.

1894Acestaprezintăraportulfinalînfaţaconsiliuluilocalînanul1894.Totînacestan,treiantreprenoridinBudapesta,Bumpel,NiklasșiZellerin,oferăprimărieisăexecuteatâtalimentareacuapă,câtși


geologic Covaci‑Urseni‑Pădureni nu se găsește apăpotabilăcorespunzătoarecalitativ.Mai spunecă lasondaIII,dinhotarulGirocchiarlângăBega,s‑agăsitun strat de prundiș de 6om grosime, iar la sondaV,dinhotarulMoșniţei, lângășoseauaspreBuziaș,seaflăunstratla30madâncimecuunstratacviferde1omgrosime,dincareînsănus‑auluatprobedeapă.Distanţadintreceledouăforajeestede3kmșipropunecontinuareaforajelorlângăMoșniţapânălaadâncimeade30m.

Astfel, forajele continuă în pădurea Moșniţa, întrerâulBegașiafluentulsău,Suboleasa.Înprimulstrat,la13m,apagăsităestedecalitatenecorespunzătoaredeoarece, în câteva ore, are depuneri gălbui‑brune.Celde‑aldoileastrat, între20și26m,cuogrosimede 30 m, pare fi foarte bogat în apă, la fel și celde‑al treilea aflat la 29‑37 m, ce are o grosime de 5m.Concluzioneazăcăaceastăapăpoatefifolositădoar în scopuri industriale. Dintr‑o nouă sondă deforaj, în aceeași pădure, s‑au găsit straturi acviferecorespunzătoare.

1898Ceade‑apatradirecţiedecercetare,propusătotde I. Orban, a fost realizată între anii 1898 și 1899, înhotarulMehalei,lanord‑vestdeoraș.

Toateacestecercetăris‑aubazatpeantecedenteleforajelaadâncimemedie,făcuteînPiaţaUniriiși încurteaParohieiromano‑catolicedinCetate,darșipeceleexecutatedeautorităţilemilitarelocale.Acesteaaudemonstrat faptul că în subsolul orașului existăstraturiacvifereladiferiteadâncimi,iarceamaibunăapă este în stratul cuprins între 50 și 60m.Nu aupututfi identificate legăturiledintreacestestraturișinicidirecţiadecurgereaacestorapesubterane.

1899S‑aconstatatcădirecţiadecurgereaapeisubteraneeste paralelă cu Calea Torontalului, așa că, în acestan, s‑au făcut patru foraje de‑a lungul acesteia. Înurmaanalizeidatelorobţinute,s‑aapreciatcălăţimeaacestuiprofilestede2kmșiareînstructură3straturiacvifere. Primul strat, aflat la adâncimea de 10 m,areîntre1,9și2,3mgrosime,aldoileastratseaflălaadâncimeade20‑26mșiareogrosimede1,5m, iarceldealtreileaseaflăîntre20și40mșiareogrosimede4,5m.Concluzia:acestarealarputeaasiguraapapotabilă pentru un timp îndelungat și are o apă de

canalizarea înTimișoara. Înședinţadin15noiembrieauneicomisiidespecialiști,sediscutăproblematicaalimentăriicuapășicanalizării,discutatăseparatdeceaadefortificării.Aufostanalizaţișipașiicaretrebuieurmaţi pentru finanţarea lucrărilor pregătitoarea acestei vaste operaţiuni. Pădurea Cioca a fostdefrișată, iardinvânzarea lemnelor s‑a creat fondulnecesarpentrudemararealucrărilorpregătitoare.

Conducerea lucrărilor a fost acordată ingineruluiSalbach din Oradea, specialist în cunoaștereastraturilor acvifere. Lucrările încep în anul 1894,darmoarteaconducătoruluideproiect facecafiul,inginerul FranciscSalbach, să le continue.Acestaapropus executarea de foraje de cercetare în ValeaTimișuluișiaBegăi,pedirecţianord‑sud,cusperanţacăvaobţineprofilulgeologicalsubsolului.Elafirmăcă, de obicei, cursurile de apă subterane urmeazăpe cele de suprafaţă, iar forajele vor arăta situaţiadepunerilor din aceste văi. Adâncimea forajelora fost de 50‑60 m. Profilul forărilor s‑a întins pe2 km, de la Covaci până la Urseni. Fiul lui Salbacha concluzionat că aceste prundișuri nu pot asigurabaza unei alimentări cu apă pentru că apa acestorstraturi acvifere fie este de proastă calitate, fieeste insuficientă.Lipsaderezultateduce laoprireaacestora,înanulurmător.

1895ÎnacestanauînceputforajelepeValeaMăgherușului.Înstratuldenisipde2‑3macoperitcuunuldelutdeaceeașigrosimeseaflăapăpotabilă.S‑amaiconstatatfaptulcăstratulacviferareolăţimede1kmșipoatefiurmăritînamontecu40‑50km,înavalînsăsepierde.Cumînsăacoloseaflaocarieră,stratulacoperitorafostdecopertatșiarfifostnevoiedeonouăprotecţie,iarunaltstratacvifer,maiadânc,estesărac înapă.Concluziaafost:existăapăbună,însăestenevoiedeoprotecţieextinsă.Costuriledeexpropriereaacesteizoneîntinsedeterenșideaducţiunepânăînorașarfifostfoartemari.S‑arenunţatlaaceastăvariantă.

1897Inginerul șef al Timișoarei, Ignaz Orban, este celînsărcinatsăcautesoluţiinoișimaipuţincostisitoare.Activitateasaseîntindepeanii1897și1898asupraunor zone acvifere despre care se credea că arconţine cantităţile de apă necesare Timișoarei. Elafirmă căpe teritoriul orașului se aflăapăpotabilăbunălaadâncimide40‑60m, întimpcepeprofilul


32

calitateireproșabilă.Încontinuares‑aumaiexecutatîncă10forajeșiaînceputșipompareadeprobăspreadeterminadebituldeapăalacestortreistraturiacvifere.Sepotextragezilnic5.000mcdeapădinfiecarestrat,întotal15.000mcapăpezi.RezultăcăaprovizionareacuapăaTimișoareisepoatefacedinaceastăzonăMehala‑CaleaTorontalului.

O comparaţie, făcută între sursele de apă cercetate, arată că apa este de calitate deosebită, încantitatesuficientădeși limitată, cuo temperaturăconstantăși cuoduritateaapeibunăpentruconsum,darneindicatăpentruscopuriindustriale.CeledinzonaMoșniţaauaceleașicalităţi,doarcăausurplusdefiercareartrebuieliminat.

AparâuluiBegaesteîncantităţinelimitateși,pentrucăareoduritatemaimică,esterecomandatăpentru industrie.Temperaturaeieste însăvariabilă, ceeaceva însemna răcireaeipe timpdevarășiîncălzireapetimpdeiarnă.Încazulploilor,aparâuluiantreneazăimpurităţi,așaîncâtvatrebuifiltrată.Alimentareacuapăderâufiltratănaturalprinfântânide‑alungulBegăinupoatefiosoluţie,pentrucănuexistăstraturilefiltrantecorespunzătoare.Seestimeazăcăcosturileunorinstalaţiidefiltrarevorfiîninvestiţii,înexploatareșiîntreţinereșivorficumultmaimaridecâtîncazulcaptăriiapeideadâncime.

IgnazOrbanconstatăîncheiereatuturorforajelorșialucrărilorpregătitoarepentruaaflacalitateașicantitateacorespunzătoareasurselordeapăpotabilăpentruTimișoarașiajungelaconcluziacăacesterezultatenusuntsatisfăcătoare.TrecelaprezentareadebitelornecesarepentruapapotabilănecesarălocuitorilorșiactivităţilordinTimișoara.Consumulspecificpecapdelocuitorpezi,inclusivactivităţiindustrialeșidealtănatură,esteestimatla100litri.La46.000delocuitori,câtaveapeatunciorașul,rezultăunnecesarzilnicde4.600mc.Proiectareauzineideapăsevafacepentru60.000delocuitori,decipentruocapacitatede60.000mc,darșipentruposibilitateauneidezvoltăriulterioare.Pentru a evita consumul excesiv și neraţional, Orban indică contorizarea apei prin contoare. În

Ambarcaţiuniperâu


plus,reţeauadealimentarecuapăvatrebuiextinsăpe tot cuprinsul orașului, iar proprietarii de clădirisă fie obligaţi să aducă conducta până în imobil șisă fie obligaţi a monta atâtea robinete câte suntnecesarepentrucafiecarelocuitorsăbeneficiezedeapă.Principiul introducerii forţateaapeipotabile înimobileexcludeparţialnevoiadefântânipublice,cuexcepţiacelorcevorfimontateînpieţeșicartierecuclădiriprovizorii.

1900Înacestan,inginerulIgnazOrbanprezintăConsiliuluiLocal un alt raport informativ. Potrivit acestuia,pentru a rezolva definitiv problema alimentăriicu apă și a canalizării în Timișoara, sunt necesareurmătoarele măsuri: încheierea cercetărilor deteren și laborator pentru cunoașterea surselor deapă și a calităţii acesteia, asigurarea proiectelorde execuţie pentru alimentarea cu apă și pentrucanalizare și organizarea execuţiei acestora. Pânăînanul1900,niciunuldintreacestedezideratenuafostrezolvatînîntregime.Deșiaufostgăsiteresursede apă, analiza lor cantitativă nu s‑a realizat dincauzemateriale,iarconcursulpentruproiectareașirealizarea canalizării nu a dus la rezultate care săpoatăfipuseînpractică.

Concursul pentru alimentarea cu apă şi reţeaua de canalizareLaconcursulcriticatdeinginerul‑șefalTimișoareis‑auprezentatpatrufirme,fiecarecupropriulproiect.

� Întreprinderea ing. Hugoos și Lancaster, Londra,propuneexecutareacanalizăriidupăsistemulSchoneși al instalaţiilor de apă în contul și pe răspundereaîntreprinderii, inclusiv întreţinerea acestora. Înschimb, orașul Timișoara va trebui să se oblige caîntreprinderea londonezăsăpoatepercepeanumitetaxepentruapăde la locuitori și taxade canalizaredelaproprietariideimobile.Totorașulvaîncasabani,încontulaceleiașiîntreprinderilondoneze,subformaunuiimpozitpevenituldinchiriabrutăacaselor6%pean.Întreprindereaseobligăsălivrezeapalaunpreţde0,15florini/mc.Înconcret,sedăexemplu:dacăvenitulbrutdinchiriialuneicasevafide1.000florini,sevaplătiotaxădecanalizareșiapăde110florini,dincare6o florini pentru apă și 50 florini pentru canalizare.În acest caz, locuitorii orașului vor beneficia de un

consumdeapăgratuitde334mc. Încazuldepășiriiacestuiconsum,locuitoriivorplătisuplimentarotaxăde0,15fl/mc.

� Inginerii F. Salbach, din Dresda, și E. Berggman,dinArad, seoferă să facădoarexecuţia instalaţiilordeapă.Ceidoi solicităun termendedoianipentruaflareauneisursepotrivitepentruapă,iarcolectareaacesteias‑arfacedoar încazul încarerezultatelearfisatisfăcătoare.Uzina,cevafirealizată,vatrebuisălivreze4.000mcdeapăpezi.Ceidoicondiţioneazăcontractarea proiectului de garantarea – în cazulextinderii reţelei pe tot cuprinsul orașului – unuiconsumzilnicde1.000mc/zi,iarîncazulalimentăriidoarazoneicentrale,deunconsumzilnicde7.000mc/zi. Pentruapăintegralăs‑arplăti0,12‑0,15fl/mc,înfuncţiede consumul zilnic anual, iar pentru apă parţială,0,20‑0,25 fl/mc, în funcţie de consumul zilnic total.În plus, fiecare casă va plăti, după fiecare camerălocuibilă,1,50fl,respectiv2fl,otaxădebazăde3fl,taxăcareîndreptăţeștelaunconsumanualgratuitdeapăde10mc.

� FabricadepompeșimașiniBudapestaS.A.propunesă execute în termen de 10 luni, pe cont propriu,cercetărilepentruprobelededebitșisăprezinteapoiorașuluiproiectuldealimentarecuapăși canalizarepentru concesiunea definitivă. Toate aceste lucrăris‑ar executa din fondurile societăţii, în schimbulunortaxecevorfistabilite.ConsiliulLocalarasiguraacestei societăţi dreptul de a accepta eventualelecondiţiimaifavorabilealeuneioferteprezentatedealte societăţi prezente la concurs și de a‑l adjudecaîn alte condiţii. Orașul va avea însă dreptul de arăscumpăracu50.000coroanedreptuldeprioritateacordatsocietăţiibudapestane.

� Societatea generală de salubrizare a orașelorWiesbanden‑Viena consideră că este necesarăelaborarea detaliată a proiectului pe baza studiilorfăcute de I. Orban, iar apoi lucrările de execuţie săfiefăcutefiedinbaniisocietăţii,fiedinbaniiorașului.Societateaestedispusăsăasigureelaborareaacestuiproiect pentru 4,5% din valoarea devizului. În cazulîncareaceastăsocietatevaprimiexecuţialucrărilor,costulproiectăriivafiscăzutdinvaloareadevizului.

Concluziileșipropunerileinginerului‑șefalTimișoarei,IgnazOrban,prezentateConsiliuluilocalTimișoara:

� În situaţia financiară nefavorabilă în acest timpnu sepoatevorbidespreexecutarea instalaţiilordealimentare cu apă și canalizare în centrul orașului,


34

terminareacercetăriiprivindcantitateașicalitateaapeidindiferitelestraturiacvifereșielaborareadeproiecteșiexecuţialucrărilor.Aceastăsituaţiepresupuneacordareauneiconcesiuniexclusive.

� Pentrureţeauadealimentarecuapătrebuiesăfiegăsităaceasursăcaresăcorespundăintegralnecesităţilorde igienășisursasăfie laodistanţăde2kmdeoraș,spreafiferitădeposibilitateainfestăriișisăaibăundebitdecelpuţin5.000cm/zi.

� Încheiereacercetărilorvaficonsideratădoardupăcesevorcunoaștelegăturilestraturiloracviferepânălaodistanţăde10kmînamontedeTimișoara,dupăpompareaapeicelpuţintimpde2lunilaundebitdecelpuţin2.000mc/zi.Dupăcedateleprivitoarelasondaje,pompareșialtemăsurătorivorpermiteconstatareacăsepotlivrazilnic5.000mcapă.

� Orașulnucondiţioneazădemarareaunuianumitsistempentrucanalizareșicerecadinproiecteleprezentatesărezulteclarrezolvareatehnicășifinanţarealucrărilor.

� Tratareaapeloruzate, înopiniaorașului, trebuiesăfiefăcutăprindeversareadirectă înBega,atâtatimpcâtraportul întrecantitateașicalitateaapeiuzateșiceaaapeidinBegavapermite.Încazulunor împrejurărideosebite,epidemiietc.,dezinfecţiaapeloruzatesăpoatefifăcutăcuușurinţășirapiditate.

� Proiectelecevizeazăalimentareacuapășicanalizareasăfieextinsepetotteritoriulorașului,atâtaceluiexistentșiclădit,câtșipentrucelcevaficlăditînviitor,pânălaaliniamentuldecaleferatăspreOrșova,cuposibilitateabranșamentelordecompletareaspaţiilordintrecartiere.

� Oferteledeexecuţie vor trebui să conţinăalternativepentruexecuţia și exploatarea lucrărilorpentru: întreg teritoriul orașului, zona centrală și cartierul Iosefin de pe malul drept al Begăi,contractul,proiectele,devizeleșicaieteledesarcinisăfieelaborateînașafelîncâtsăpoatăfipuseînoperăpeteritoriulorașului,iarConsiliullocalvacerefirmeilondonezesă‑șiprezinteofertaanterioarăîntermende6luni.

TimișoaralasfârșitulsecoluluialXIX‑lea


CumînsăConsiliul localnuareușitsădecidăasupraacestor variante prezentate de inginerul‑șef alorașului,problemaafostîncontinuareamânată.

Studiul KajlingerÎnanul1904,orașulîlînsărcineazăpeMathiasKajlinger–directoradjunctalUzinelordeapădinBudapesta– să conducă continuu lucrările de cercetare și deproiectarea alimentării cuapăaorașului Timișoara.Acesta studiază cu mare atenţie materialele pusela dispoziţie și opinează că valoarea rezultatelorobţinutepânăacumestebună,daracesteatrebuiepuse în concordanţă atât cu cantitatea de apănecesarăpezi,câtșicunumărulpopulaţieidintrecut,actualeșidinviitor.Întreanii1850și1900,populaţiaa crescut de la 17.689, la 49.624 de locuitori, plus3.409demilitari,decicuomediede2,08%.Dacăsecalculeazăsporulînviitoralpopulaţieicuomediede2,45/an, în1908sevaajungela60.000delocuitori,iar în anul 1922, la 80.000 de locuitori. Consumulzilnicde100l/pecapdelocuitor,apreciatdestudiileanterioare, poate fi considerat ca valabil pentrudeceniileurmătoare.Calculul făcutcuaceastăcifrăla populaţia anului 1908, de 60.000 de locuitori și3.500demilitari,arfide6.350mcpeziși8.255mcîn zilele caniculare de vară, deci consumul în viitorva crește faţă de cel actual de 1,3 ori. Pentru anul1922, la 80.000de locuitori și tot 3.500demilitari,consumulzilnicdeapăvafiapreciatla8.350mcapă,iarvara la10.855mc.Acestecifrevorservicabazădecalculdoardacădebitulpânzelordeapă,cevorfigăsite,vaputeasaunusăfieluatînconsiderare.

Expertul Kajlinger apreciază apele subterane cafiind celemai potrivitepentru alimentarea cu apă aTimișoareișirecomandă,pecâtposibil,renunţarealaaltesurse.

TotKajlingerestecelcarepropune–pentruprimadată– alimentarea cu apă a orașului din două surse: apasubteranăpentruconsumulcasniclentșiapabrutăderâupentruscopuri industriale,pentrustropitstrăzile,pentruWC‑urietc.Cumseștiecălocuitoriibeauapădelaceamaiapropiatăsursă,punechestiuneadacăesteigienicsăselivrezedouăfelurideapă.Dinexperienţaaltororașe,s‑astabilitcăexistenţaunorreţeledublede distribuţie a apei nu înrăutăţește starea sanitarăa locuitorilor.Maispunecăacoloundeestesuficientun singur sistem de distribuţie, să nu se dublezereţeauașiastfelsăseevitecosturiridicatedeinvestiţii.Reţeauadublădedistribuţieareavantajuldeareduce

considerabilcrizadeapă,iarîncondiţiileîncaresurselede apă sunt insuficiente, se impunedublarea reţelei.Kajlingersusţinetrecerealareţeledublededistribuţiea apei doar în cazul în care nu se va putea asigura cantitatea necesară de apă ireproșabilă pe un timpîndelungat. Avantajele ar consta în faptul că aceacantitatede5.500mc/zivafisuficientăpentruceicirca80.000 de locuitori ai anului 1922, iar cantitatea de10.855mc/zi,suficientăpentru80.000delocuitori,vaputeasatisfaceșinevoilecelor100.000delocuitoripecareTimișoarai‑araveaînanul1956.

Kajlinger analizează temeinic toate rezultateleobţinute prin foraje în ultimii ani. Concluzioneazăcă acviferele de pe Valea Măgherușului nu suntcorespunzătoare pentru alimentarea cu apă aTimișoarei. Analiza studiilor făcute de I. Orban înzona urbană și periurbană timișoreană îl ajută săconcluzionezecăsubplatoulTimișoara,peuncareude400kmp, careu formatpe zonaCarani –Urseni,de 27kmp, și perpendicular pe aceasta, în zonaBecicherecuMic–Cerneteaz,de 16kmp, seaflăunimens bazin de apă subterană. Expertul apreciazăfaptulcă,laundebitdenumai0,25l/kmp,cuuntimpdeexploatarede27deani,stratularscădeacunumai3m. Straturile acvifere de aici se compun din 3‑4‑5etaje și sunt din nisipuri fine sau dure. Apa acestorstraturi conţine fier și mangan, iar cum deferizareaeste posibilă, nu vor fi probleme. În concluzie, elopinează că aceste straturi de apă vor fi luate înconsiderarepentrualimentareacuapăaTimișoarei.

Ideea inginerului Emil Szilard, de a aduce apa dincursul Mureșului, este posibilă, sigură și destul desimplă.Potrivitacestuia,instalaţiadecolectareaapeiși staţiadepompare–ambelepemalul râului–vortrimiteapalaunbazincolectorsituatpeînălţimiledindealurile Lipovei și, de aici, printr‑o conductă de 50

PodpesteBega


36

km,pânălaTimișoara.Distanţamareridicăcostulinvestiţieiiniţiale,darșicosturilepentruîntreţinere,exploatareșisupraveghere.Sevorcontinuacercetăriledinaceastăzonă.

Nusepoatespunecaredintreceledouăzone–platoulTimișoarașiValeaMureșului–suntmaiavantajoase,șidoarterminareacercetărilorvaputeaspunecupreciziecesoluţiesevaadopta.Abiadupăcesevacădeadeacordasuprauneisoluţii,sevorputeaîncepeproiecteledeansamblușidedetaliu.

Pentrufinalizareaacestorcercetări,noul inginer‑șefalorașului,StanVidrighin,estenominalizatșiintrăînfuncţie.Elvarealizaatâtsistemuldealimentarecuapă,câtșicanalizareașiepurareaapelor.

Aspecte din istoria canalizăriiÎn timpul EvuluiMediu nu au existat preamulte posibilităţi de a asigura canalizarea uneimarilocalităţi.ÎncazulTimișoareiotomaneauexistatplanurideareducevolumullacurilor,bălţilorșimlaștinilordinjurulCetăţiiprintr‑oalimentarecentralizatăcuapășiprintr‑unsistemdecanalizarecaresăevacuezeapeleuzate.Înjurulanului1670,otomaniiauprinsunarhitectitalian,Cornaro,șil‑auaduslaTimișoara,casăregularizezecursulTimișuluiMic(azi,Bega).Nusecunosccuprecizielucrărileexecutatedecătreacesta,darestecertăprezenţasaaicișifaptulcăalucratcâţivaani laTimișoara.

CreareasistemuluihidrotehnicTimiș‑Bega,iniţiatdeMaximilienFremautșicontinuatdeAl.Steinlein,aanulatdefinitivposibilitateaunorinundaţiicatastrofalelaTimișoarașiascăzutsemnificativnivelulapelorstătătoaredinpreajmaorașului.

Acumîncepeșisăpareaunorcanaledeschisecareduceauapauzatăpânălacanaluldecenturăceocoleapelasudorașul.Înanul1765,cursulBegăiafostîndepărtatdezidurilefortificaţieișis‑asăpatșiacelcanaldelegătură.Cumînsăacestecanale,deschisefiind,produceaumirosurineplăcute,eleauînceputsăfieacoperite,fiedeadministraţiaorașului,fiedeparticulari.

Înanul1827,lainiţiativacomandantuluicetăţii,vonGretz,seformeazăocomisiemixtă,militarășicivilă,carepropunedirijareaapelordincanaluldelegăturăîntr‑unbraţmortalBegăi,peolungimede4kmșicuopantădescurgerede0,74%.Acestaafostrenumitulcanalsanitar.Înelsescurgeauapeledela25decaseparticulare.Specialiștiimilitaridinconstrucţiipropuncanalizareaîntreguluioraș,iarcheltuielilesăfiesuportatepejumătate,deorașșidemilitari.Primăriadispuneefectuareaunuirecensământșitrecereatuturorcosturilorlaparticulari,lucrucucareAdministraţiaMilitarănuestedeacord.

MaiorulWalterdemonstrează,înanul1836,faptulcă,înTimișoara,potficonstruitecanalepentruapeleuzate;maimult,elindicăpantelerealedescurgereșideseneazăsecţiunileacestora,sistemuldespălareșievacuaredirectăînBegasauprinmijlocireabraţuluimixt.Primăriaaprobăacestplan,urmândcaplatasăsefacăîndecursde4ani.Cumînsăproiectuleradoarînliniigenerale,forurilesuperioareîlresping.Pânălaurmă,proiectulesteavizat,darizbucnireaRevoluţieidin1848‑1849îlamână.

Dininiţiativaprimăriei,discuţiilesereiaudupă10ani,totîncomisiimixte,darnusepunînaplicaremăsurileluate.Cetăţeniiacuzăcreștereabolilorinfecţioasedincauzaresturilordincanaleleexistente,primăria cere comandantului cetăţii curăţirea canalului sanitar, iar acesta solicită canalizareaîntreguluioraș,cusuportareaparţialăacosturilor.Șanţulsanitarnuaveaoscurgerebunăînavaldeoraș,ceeaceîngreuneazăcurgereași,înplus,apeleuzatedinșanţeraumaijosdecâtalbiamajorăaBegăi;șanţuriledeapărareacetăţiisuntșielemaijoasedecâtșanţulsanitar.

Înanul1876,sepropuneextindereaunortrasee,înaintedeafiracordatelașanţulsanitar,cuscopuldeareţinedepunerilemirositoareșideanucolmatarespectivulșanţ.


Concursul internaţional pentru canalizareÎn anul 1894, Primăria Timișoara publică un concursinternaţional pentru canalizarea unitară a orașului.Cei care doreau să participe au avut la dispoziţieurmătoarele date: suprafaţa totală a orașului, cutot cu cartiere, este de 751 hectare, la o populaţiede 46.104 locuitori; hărţile orașului au fost puse ladispoziţiaconcurenţilor; le‑aufostpuse ladispoziţieși datele despre dezvoltarea prognozată de viitor:centru,cu123hași20‑25.000delocuitori;Fabric,cu264ha și 24‑25.000de locuitori; Iosefin și Elisabetin–509ha,cu21‑25.000delocuitori.Totalulsuprafeţeierade896hașialpopulaţieide65‑75.000delocuitori.Consumulzilnicde150l,încentru,și100l,încartiere.Au mai fost indicate: nivelul hidrostatic al stratuluifreaticdincentru,între85,69și86,69mpestenivelulMăriiAdriaticeșinivelulBegăiregularizatela88,70m.

Aufostprimite10lucrări,ceaufostexaminatedeocomisie specială în cursul anului 1895. Șapte lucrăriaufostînapoiateșitreiaufostpremiate:cupremiulI,inginerulPaulWicherdinSofia;premiulII,inginerulHerbert Berger din Köln; premiul III, inspectorulconstructorK.StenernageldinKöln.Celetreiproiectepremiate au remarcat condiţiile deosebit de grelede canalizare din cauza așezării localităţii, inclusivcosturileridicatedeexecuţieșiîntreţinere.Panteledescurgerealecanaleloreraufoartemici:1:500pentrucanalele secundare și 1:2.500pentru celeprincipale.Spălarea acestora urma să fie realizată prin căminespeciale, ce aveau stăvilare, și cu apă din Bega, iarpentruFabric,cuapădinBehela.

Niciunuldintreacesteproiectenuafostpusînpractică.

și începutul

Stan Vidrighin

secolului XX

Stan Vidrighin şi începutul secolulului XX • 41

Canalizarea oraşului TimişoaraÎn1907,iseîncredinţeazăluiStanVidrighin,inginerîn cadrul serviciului tehnic al primăriei, ca sarcinăde lucru, găsirea unei soluţii eficiente pentrucanalizareaşialimentareacuapăaoraşului.Pentrudocumentare, StanVidrighin a fost trimis, pe baniiprimăriei, înmulte oraşe din Europa, pentru a găsisoluţiipecaresălepoatăaplicacondiţiilorspecificedinTimişoara.Întorsînţară,elaproiectatsistemelede alimentare cu apă şi de canalizare ale oraşuluiTimişoara, pe care le‑a pus în execuţie, de dataaceasta,cusucces.

Costurile execuţiei canalizării s‑au ridicat la peste4milioanede coroane, la care se adăugau anual 30de mii de coroane pentru întreţinere. În anul 1913,primăria a făcut rost de bani printr‑un împrumutde la o bancă din Elveţia. Primăria din acea vreme,numităConsiliul comunal,aachitat trei ratepână înanul 1915. După anul 1919, datoria a fost transmisăcătre administraţia românească a Timişoarei, odatăcuinstaurareanoiiguvernări.Caurmareadobânzilormari, datoria ajunsese, în anul 1924, la suma de3 milioane de franci elveţieni, datorie care a fost

convertită la 61milioane de lei aur, sumă ce a fostulteriorachitatăînratesemestriale.

LucrăriledecanalizareauînceputcuconstrucţiacelordouăcolectoaredepemalulstângşidreptalBegăi,în 13mai 1909.Pentruexecuţiea fostcontractatăofirmădinBudapesta,Grünwald Testvérek. PeparteadreaptăaBegăi,adâncimeacolectoruluiprincipaleradepatrumetri,iarpeparteastângă,decincimetri.Înprimazidelucru,peparteadreaptăarâuluiBegaaufost 227demuncitori, iarpepartea stângă, 209.Peparcursulînaintăriilucrărilor,număruldemuncitoriavariat foartemult, în funcţiede condiţiilemeteo. Înluniledevară,numărulmuncitorilorcreşteaaproapede 1.400, iar iarna, numărul scădea la circa 100 demuncitori. Majoritatea muncitorilor provenea dinsateledinjurulTimişoarei,iarsearaseretrăgeaucătrecaselelor.Existauşimuncitoristrăini,careeraucazaţicâtedoi,înoraş.

Jurnalul de construcţie cuprinde consemnarealucrărilor de canalizare realizate în perioada 15 mai1909–21aprilie1911,însoţitedeobservaţiileconduceriiconstrucţiei, reprezentate de Stan Vidrighin şide reprezentantul firmei care a luat în antrepriză

Construcţiacanalizării,1910


42

lucrarea.Aceastadebuteazăcuînsemnareadin13maiaantreprenoruluilucrării,adresatăconduceriiconstrucţieicanalizăriigeneraleaoraşuluiliberregalTimişoara,princareanunţăînceperealucrărilor,conform înţelegerii prealabile, încă înainte de semnarea contractului, în baza planurilor puse ladispoziţiepentruceledouăconductecolectoareprincipale.

Lucrărilesedesfăşurau,conformjurnalului,petronsoane–distanţestabilite.Îndecursulanului1909selucreazălaceledouăcanalecolectoareprincipaledepemalulstâng,respectivdepemaluldreptalBegăi,şilacolectoarelesecundaredincartierulIosefin,(străzile:dreapta–Gyáru.(Nufărul),BegaJobsor(Spl.NicolaeTitulescu),ZöldPázsitu.(GheorgheBariţiu),Eötvösu.(PopdeBăseşti),Goroveu.(D.Bolintineanu),Úriu. (Bd.GeneralDragalina),stânga–Mezösor (CăpitanDamşescu),Rózsau.(Crizantemelor),Temetőu.(BudaiDeleanu),Csilagu.(AlexandruMocioni),Árpádu.(VasileLupu),Attillau.(GheorgheŞincai)etc.În1910secontinuălucrărilelaceledouăcanalecolectoareprincipale,lacolectoarelesecundaredinIosefinşiseextindlucrărileîncartierulCetateşiînElisabetin.Întoamnaaceluiaşian, începşi lucrările încartierulFabric,deasemeneaşiampla lucraredesubtraversareacanaluluiBega,înzonapoduluidecaleferatăModoș.

În data de 2 iunie, la atelierele din Fabric a început realizarea conductelor confecţionate dupăşabloane.Înlunaaugust1909auînceputlucrărilelacolectoarelesecundare,atâtpeparteadreaptă,câtşipeparteastângăamalurilorcanaluluiBega.

SoluţiatehnicăgăsitădeVidrighin,vizavidevitezaredusădecurgereaapeloruzateîncanalizare,dincauzapanteinaturalereduseaoraşului,afostamplasarea,înanumitezone,aunorbazinecuapăpentruspălareaperiodicăacanalelor.BazinelesealimentaucuapădinrâulBega,princădereliberăsauprinpompare.Uneleeraualimentatecuapăadusădinforaje,prinpompare.

Condiţiilede lucru la canalizareerau foartegrele. Spălarea reţelei de canale subterane se făcea cuajutorulunordiscuridirijatedeunlucrător,cuprăjinidelemn,careerauprelungiteprinîmbinare,pemăsurăcedisculînainta.Unaltlucrătorcoboraîntr‑uncămindinavalşicolectadepunerile,cuajutoruluneilopeţi,într‑ogăleată,careeraridicatălasuprafaţăcuunscripetesimplu.Depunerileerauîncărcateînmijloacedetransportspecialeşierautransportateladepoziteledegunoidinafaraoraşului.

StanVidrighin,îndatade30aprilie1911,închidejurnaluldeconstrucţiealcanalizăriipentruadeschideunaltul:jurnaluldeconstrucţiealStaţieideepurare.Înacelmoment,reţeauadecanalizareeradepeste30dekilometri.

Prima staţie de epurare din ţarăIstoria canalizării, în Timişoara,continuă cu construcţia primeistaţii de epurare din ţară.Realizarea staţiei de epurare afost încredinţată unei antreprizedin Budapesta şi a început înaprilie 1911, staţia fiind pusăoficial în funcţiune la datade 26octombrie1912.

Etapele cele mai importante dinperioadadeconstruireaStaţieideepurare, consemnate în jurnaluldeconstrucţie,sunt: Lucrărilacanalizareaorașului(fotografiedinanul1912)


Lucrărilacanalizareaorașului(fotografiedinanul1912)

� aprilie 1911, predarea amplasamentului pentrulucrăriledeconstrucţieastaţiei;

� decembrie 1911, sosirea primului grup de pompeWorthington;

� ianuarie1912,montareautilajelorînsalacazanelorșisosireaceluide‑aldoileagrupdepompe;

� februarie 1912, după terminarea bazinelor deaspiraţie, montarea agregatelor de pompare aapeloruzate;

�martie 1912, încercări de funcţionare a cazanelordeaburi;

� iulie 1912, pornirea pompelor Worthington,efectuareaprobelordefuncţionareîngolaacestora;

� septembrie 1912, începerea probelor tehnologicealeîntregiiinstalaţii;

� 26octombrie1912,punereaînfuncţiuneaStaţieideepurare.

Înjurnaluldeconstrucţiesuntconsemnaterealizărilezilnice şi observaţiile făcute de coordonatoriilucrărilor de construcţii, un dialog permanent întrereprezentanţii Primăriei Oraşului Liber CrăiescTimişoaraşireprezentanţiifirmeiConstrucţii Generale Budapesta.

Jurnalul începeastfel:La 18 Aprilie 1911 a fost predat executantului amplasamentul de lucru, cu măsurătorile expuse în figura de mai jos. Lucrările de excavaţie au fost executate de către primăria oraşului până la cotele notate. Semnat Stan Vidrighin.Frazeledefinalale jurnalului sunt: Nici până în ziua de azi peretele de sticlă din sala maşinilor nu a fost montat. Prin urmare, dacă până în data de 24 decembrie nu se va

lua nicio măsură pentru montarea acestui perete, veţi suporta cheltuielile ce comportă această lucrare, care va fi executată de către primărie. 16 decembrie 1912, Timişoara, semnat Stan Vidrighin.(Scrisoareadresatăfirmeiconstructoare)

Zilnic,laconstrucţiastaţieiautruditînmedie200deoameni,majoritateazilieri.Petimpdeiarnă,numărulacestoraascăzutfoartemult,astfelcă,din14pânăîn 21 ianuarie 1912, numărul efectiv de muncitoriconsemnat în jurnal a fost de opt. Din cauza ierniifoartegeroase, înaceastăperioadăs‑aufăcutdoarlucrări de montaj în aşa‑numitele săli a maşinilorşi a cazanelor. Muncitorii se încălzeau cu patrusobe,caremergeauîncontinuu.Pentrucăseînseradevreme,din24ianuarie,primăriaapusladispoziţiamuncitorilor şase lămpi electrice tip lumânări, careeraupuseînfuncţiuneîncepândcuora16.

Capacitateanominalăastaţieideepurareerade570l/sşi era prevăzută doar cu treaptă mecanică. Pentruevacuarea nămolului din bazinele de decantare erafolosituncompresorcaredirijanămolulsprepaturiledeuscare.Dupădeshidratare,acestnămolerafolosit

Staţiadeepurare


44

înagriculturăşiviticultură.Apelerezidualeepurateeraupompatedirect înBega,cudouăpompecupistoncuplatecumaşinideaburiorizontale. Încazulploilor torenţiale, ladepăşireaunuipragdeversor, apelepluviale erauevacuate înBega,prin intermediul a trei pompe centrifuge cuplatecumaşini de aburi verticale. În curtea staţiei au fost plantaţi pomi fructiferi şi ornamentali, caredădeauunaspectdeparcstaţiei,aleileşidrumuriledeaccesîninteriorulstaţieierauacoperitecuzgurăşifrumosîntreţinute.Încadrulstaţieieracurăţenie,personalulfiindatentselectatşicuobunăpregătireprofesională.

Alimentarea cu apă. Prima formă de organizare a serviciilor publice din ţarăAlimentareacuapăaoraşului însistemcentralizata fost realizată înanul 1914,odatăcupunereaînfuncţiuneastaţieidetratare,numităUzinanr.1,şiauneireţelededistribuţieaapeipotabilede87,4km.Uzina1afostamplasată înextremitateadesud‑estaoraşului.Staţiadetratareaavutotreaptădeaerareprinpulverizare,otreaptădeprefiltrareşiotreaptădefiltrare.Seeliminau,astfel,săruriledefierşidemangandinapă.

Pentruidentificareasurselorsubteranedeapăpotabilăs‑aufăcutstudiihidrograficeînvecinătateaoraşului.Înperioada1894și1895,firmaBaurothSalbachdinDresda,desemnatădecătreprimărie,arealizat18forajelamareadâncimeînzonaTimişoaraNord‑Sânandrei.Întreanii1897și1899,firmaOrbàniI.arealizat10forajeînzonaMehala.SubcoordonarealuiStanVidrighin,angajatîn1904cainginer‑şefalserviciuluitehnicalPrimărieioraşuluiTimişoara,secontinuăforajeledecercetareatâtînnorduloraşului,câtşilasud‑est,întrelocalităţileMoşniţa,UrsenişiGiroc,întotal139desondedecercetare.Înurmaacestorstudii,Vidrighinaconcluzionatcăresurseledeapăgăsitecorespunddin

Clădireceadăposteșteungrupdeforaje,1914


Castelele sau turnurile de apăReţeauadedistribuţiepusăînfuncţiuneîn1914afostramificată, conductele principale nu erau închise încircuit.Pentrucompensareaconsumuluimaximzilnicaufostconstruite,lacapeteledereţea,douăcasteledeapă.Casteleleerausupravegheatepermanentdeangajaţicareaveaulocuinţachiarînincintaacestora.

TurnuldeapădinIosefinafostconstruitîn1914,iarceldincartierulFabricafostridicatdoianimaidevreme.Apa este obţinută prin pompare din trei colonii mari de fântâni – de la Urseni şi Giroc –, din fântânile forate la mare adâncime, şi împinsă în centrala aflată la Ciarda Roşie; după eliminarea particulelor de fier şi mangan, filtrate prin straturi de cărbune, este condusă, sub presiune, prin ţevi subterane în părţile locuite ale oraşului şi împinsă până la cele mai înalte etaje ale caselor. Cele două rezervoare turn din Fabric şi din Iosefin sunt în permanenţă umplute, căci ele au rolul de a menţine presiunea egală peste tot şi de a aproviziona cu apă casele timp de 3-4 ore în caz de reparaţii sau alte evenimente neaşteptate, când fântânile nu funcţionează.(citatdincontractuldeexecuţie)

Turnul de apă din Fabric a fost prevăzut cu unrezervor care săpoată înmagazina500mcdeapă.CeldinIosefinaveadouărezervoare:unulsuperior,cu o capacitate de 500 mc, pentru înmagazinareaapeipotabiledinsubteran,şicelălaltinferior,de250mc,pentruînmagazinareaapeidinBega,folosităînscopindustrial.

Balustradele scărilor şi galeriilor să fie din fier forjat, elegant executate şi prevăzute cu mânere din lemn de esenţă tare. Realizarea exterioară a turnului să fie simplă dar de bun gust. Efectul estetic să fie obţinut mai

punctdevederecalitativşicăpotasiguracantitateadeapănecesarădezvoltăriioraşuluiînviitor.Debitultotal,estimatafidisponibil,erade15.000mc/zi.

La proiectarea uzinei de apă, Vidrighin a luat înconsiderare următoarele aspecte: consumul de apăpentru cei 46.000 de locuitori era de 4.600 mc/zi, debitul maxim preconizat pentru dezvoltareaulterioarăaoraşuluierade6.000mc/zi.Oimportanţădeosebită s‑a acordat contorizării viitorilorconsumatori,darşiamplasăriicişmelelordeapă.

Avândînvederecerinţeleuneiapepotabilepecareapadin râulBeganu le îndeplinea, s‑a recomandatfolosirea apei de suprafaţă pentru acoperireanecesităţilor industriale. Pusă în funcţiune în 1916,Uzina de apă industrială, împreună cu o reţea dedistribuţie de 15,8 km şi un castel de echilibru de250 mc, au avut drept scop asigurarea unei apede o calitate mai puţin pretenţioasă, necesarăconsumatorilorindustriali.

Întreprinderea de apă‑canal a oraşului Timişoara,denumităpescurtACOT,afostînfiinţatăînanul1914,odată cu finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă.Afostprimaîntreprinderedeacestfeldinţară.StanVidrighin, primul director al întreprinderii, coordonapeatunci21deangajaţi,dintrecaredoimaiştripentrulucrări de apă‑canalizare, un contabil, un casier, doiinginerişișasetehnicieni.Volumulproducţieideapăpotabilă şi industrială a crescut gradual cu trecereaanilor,ducând şi la creştereanumăruluideangajaţi.Astfel,înanul1937suntconsemnaţidocumentar363demuncitorişi59defuncţionari,avândcaactivităţidistribuţia apei potabile, canalizarea şi salubritatea.Reţeauadeapăpotabilăajunsesela134km,reţeauadeapăindustrialăla22km,iarsistemuldecanalizareavea95km.

Lucrăripentruexecuţiareţeleideapă,1914

Uzinadeapăindustrială


46

degrabă prin alegerea artistică a proporţiilor şi prin soliditatea execuţiei, decât prin excesul decorativ al secţiunilor. Toate lucrările să fie executate din cele mai bune materiale, execuţia să fie solidă şi de primă calitate doar acestea putând să fie recepţionate.(citatdincontractuldeexecuţie)

Ascensiunea lui Stan Vidrighin, primul primar român al oraşului TimişoaraÎn 1919, Vidrighin a fost ales primaral Timişoarei, primul primar român aloraşului. El activase pentru înfăptuireaUnirii Transilvaniei şi Banatului cuRomânia,fiind ales deputat pentru Marea AdunareNaţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie1918,iarulterior,membrualMareluiConsiliuNaţional.Caedil, a trecut subadministraţieproprie activităţile de apă‑canalizare, gaz,electricitate şi tramvaie, cu denumirea deregie autonomă,iniţiativăcares‑adoveditafidesucces,fiindadoptatăşidealteoraşedinţară.Activitatealui,caedilaloraşului,alăsatoamprentăpozitivăpestetimpşiamarcatoseriedepremierelocaleşinaţionale,acăroristoriesemaipovesteşteşiastăzi.

Laînceputuluilui1920,StanVidrighinșiTraianLalescuaupornitdemersurilepentruînfiinţareaunei şcoli politehnice în Timişoara. Vidrighinse adresa printr‑un memoriu MinisteruluiInstrucţiunii şi Cultelor: A argumenta necesitatea unei Politecnici în România este lucrul cel mai uşor. Fosta Ungarie, care avea o Politecnică de prim rang, simţea nevoia unei a doua politecnice (…) Timişoara este centru industrial. Are astăzi pest 60 de fabrici. În această privinţă nici un oraş din România mare nu i se poate asemăna. Timişoara deci, luată în sine, are un caracter per eminenţiam de oraş industrial, are o viaţă economică dezvoltată şi superioară altor oraşe. Acestui fapt important i se adaugă şi acea calitate a Timişoarei, că este aşezată într-un mediu în care e concentrat un număr remarcabil de esploatări şi uzine, cari toate gravitează spre acest oraş şi îşi varsă produsele în braţele acestuia. Mai mult decâtVedereșischiţaturnuluideapădincartierulFabric


înaintarea acestuimemoriu cu rol decisiv, Vidrighin,încalitateasadeprimar,aatribuitpentruconstrucţiaşcolii,dinparteaprimăriei,unterende8,5haşisumade3milioanedelei.

În 11 Noiembrie 1920, Regele Ferdinand semneazăDecretul regal nr. 4822, privind înfiinţarea ŞcoliiPolitehnice din Timişoara. Articolul 2 din acestdecret prevede: Se aprobă înfiinţarea pe ziua de 15 Noiembrie 1920 a unei Şcoli Politehnice la Timişoara care va funcţiona în conformitate cu dispoziţiunile în vigoare.Unanmaitârziu,opropoziţierostitădeFerdinand, cu ocazia vizitei de inaugurare a şcoliişi anume Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul care domneşte într-însa, i‑amarcatpeceiprezenţi,astfelîncâtaceastăafirmaţieafosttransmisăcaunsloganalinstituţieipânăînzilelenoastre.

Prima expoziţie filatelică din România, după MareaUnire de la 1 Decembrie 1918, a fost organizată laTimişoara, în zilele 23 şi 24 mai 1920. Din catalogulexpoziţieireiesecăaceastaafostpatronatădeStanVidrighin,peatunciprimaraloraşuluiTimişoara,şideHenrik Baader, senator şi preşedinte al Camerei deComerţşiIndustrieTimişoara.

Evenimentul s‑a desfăşurat în impunătoarea SalăaBurselor dinPalatul Lloyd, înprezent SalaMare aSenatului din cadrul clădirii rectoratuluiUniversităţiiPolitehnicaTimişoara.Auparticipat32deexpozanţidinTimişoaraşiîmprejurimi,careauprezentatselecţiidincolecţiileproprii.Expoziţiacomemora80deanidelaapariţiaprimuluitimbrupoştaldinlume,aşa‑numitulOne Penny Black, emis înMarea Britanie, dar şi 70deanidecândtimbrulfusesefolosit înBanat.ZiarulTemeswarer Zeitung consemna, la acea vreme: În vitrine lungi şi mari au fost expuse nenumărate colecţii precum şi exemplare deosebite din colecţii. Pe pereţi erau tablouri mari cu cele mai interesante timbre, în aşa fel realizate că erau foarte estetice. În colţurile sălii au fost expuse opere de artă, tablouri, vase, antichităţi.

Cunoștinţele lui Stan Vidrighin în domeniul alimen‑tărilor cu apă și canalizărilor, precum și calităţile luimanageriale au fost folosite și la București, unde aplecat,în1923,pentruaorganizașiadministraserviciiledeapădincapitală.AscensiuneaprofesionalăaluiStanVidrighinacontinuatîncapitală:în1929,afostnumitdirector general al Poștelor și Telecomunicaţiilor,și apoi alRegieiAutonomeaCăilor FerateRomâne. În1934,afostcooptatînconsiliuldeadministraţiealSocietăţiiMalaxacadirector,ocupândaceastăfuncţiepânăînanulnaţionalizăriifabricii.

StanVidrighin(1876‑1956)

și

Perioada interbelică

socialistăperioada

Perioada interbelică și perioada socialistă • 51

ACOTÎn perioada interbelică, de alimentarea cu apă șicanalizarea Timișoarei s‑a ocupat regia publicăcomercialăAlimentarea cu apă și canalizarea orașului, Întreprindere Comunală Timișoara,prescurtatACOT.

Întrucât lucrările principale de alimentare cu apă șicanalizareeraudejafăcutedupăplanurileingineruluiStan Vidrighin, regia avea ca sarcină exploatareaacestoraînbunecondiţii.AfostelaboratunstatutșiunregulamentdefuncţionarealACOT,cecuprindeau,pelângăalimentareacuapășicanalizare,șiserviciuldehornărit.

ExtindereaUzineideapănr.1s‑afăcut înmaimulteetape, în funcţie și de dezvoltarea impetuoasă aTimișoareiînperioadainterbelică,atuncicândnumărulconstrucţiilor noi de clădiri de locuit și stabilimenteindustriales‑adublatfaţădeperioadaanterioară.

Prima extindere de capacitate la 9,8 mc/zi s‑arealizat în anii 1925‑1926, prin executarea a 6 forajela grupurile de fântâni 1 și 4, și a 3 foraje la grupul3 de fântâni. Tot acum se adaugă două filtre ladeferuginatorul1,ajungândlauntotalde10.Pentrucăseconstatăoforţareadeferuginatoruluiexistent,înperioada1932‑1934seridicășisepuneînfuncţiuneși deferuginatorul nr. 2. Acesta era format din 6cameredepulverizare,cuosuprafaţăde210mp,dindecantoareși8filtrerapide,identicecuceleexistente.

Rezervorul suplimentar necesar a avut capacitateade2.700mc,în2compartimente,întimpcestaţiadepompareîntreaptaadouaarămasneschimbată.

În anul 1938 s‑a executat şi pus în funcţiune sondanr.5,cufiltretipRandlich,dinalamă,cudiametrulde300mm,laadâncimeade81m,şicufiltreînlungimede50m.Sondaafostechipatăcuosondădinimportcuaxvertical, cuundebit instalatde 1.700mc/zi, şiastfel capacitatea sursei a crescut la 21.500 mc/zi.Odatăcuaceastas‑arealizatșioadouaaducţiunecuolungimede3,5km.

În anul 1946 s‑a realizat şi grupul 6 de fântâni,în apropierea râului Timiş, la marginea pădurii,format din 3 sonde, la o adâncime de 81‑86 m, cucoloană filtrantă de 125 mm diametru. Capacitateasuplimentară a acestui grup de fântâni a fost de1.000mc/zişicapacitateatotalăasurseis‑aridicatla12.500mc/zi.

Oaltărealizareafostuzinadeapăindustrială,pusăînfuncţiuneînanul1916. Întimp,aceastaasuferitmaimulteetapedetransformarepentruadeservicuapăindustrialămarilefabricitimişorene.

Reţeaua de distribuţie era întreţinută şi reparată,aceste reţele au funcţionat corespunzător timp decâtevadecenii,nuauexistatproblememari.

Un lucru deosebit pentru reţeaua de alimentare cuapă a oraşului Timişoara l‑au constituit apometrele,aparatecareciteaucantitateadeapă livratăfiecăruiabonat.AcesteaaufostprimeleintroduseînRomânia.Erau de tip Meinecke şi Pluvius şi au fost montatela majoritatea celor 3.500 de abonaţi. În anul 1937,numărulabonaţiloraajunsla5.226,iaralapometrelorla5.000.Înanul1944,abonaţiiauajunslaunnumărde5.547,iarapometrelela5.200.

Înesenţă,acesteaaufostoperaţiiledeîmbunătăţireasistemuluidealimentarecuapăaoraşuluiTimişoara,în perioadadintre cele două războaiemondiale.Unsistemfoartebinegândit,proiectatșiexecutat,careafuncţionatireproșabilînacestedecenii.


52

În arhiva Aquatim se păstrează undocument interesant pentru perioadainterbelică: Statutul ACOT. Extrem deminuţioselaborat,aceststatutoferădetaliipractice care nu mai sunt cunoscute azi.În 98 de pagini și având 184 de articole,Statutul ACOT este extrem de interesantșinepermitemsăextragemcâtevareguli,prezentateînceleceurmează.

PatrimoniulregieipublicecomercialeACOTîl formează: stabilimentele și instalaţiuniledealimentarecuapășicanalizare,cutoatecaptările, conductele de apă, electricitatesau de altă natură, cu rezervoarele, cutoatecanalele,stabilimenteledespălareși

transbordare,cumagaziile,teritoriileșioricealteobiecte, inclusivinventarulviușimort,afectatealimentăriicuapășiscurgeriiapelor,șiexploatate.

ACOTdeserveștepopulaţiaorașuluicuapădesubsolșiapădinBega.Dacăapadesubsolslujeștelaacoperireatrebuinţelorcasniceșiareocalitateireproșabilă,apadeBegaserveștedoarlaudareaterenurilorpubliceșidoarînmodexcepţionallaudareagrădinilorparticulareșiafântânilorarteziene.Totodată,asigurănevoiadeapăindustrială.

ACOT este condusă de un Consiliu de Administraţie al cărui președinte este primarul Timișoarei.Directorul este obligatoriumembru al acestui consiliu. Articole extrem de precise arată statutulangajaţilorcaresuntasimilaţifuncţionarilorpublici.

Clădireadeferuginatorului–Uzinadeapănr.1

Camerădepulverizare–Uzinadeapănr.1


Fondurileinstituţieisecompundinfondulderezervă,destinat acoperirii pierderilor – rezultat al forţeimajore, și a cheltuielilor necesare pentru înlocuireainstalaţiilor tehnice, și fondul de reînnoire, destinatexploatăriicurente.

ObligaţiaACOTdeafurnizaapăcontinuuestedublatăde obligaţia proprietarului de imobil de a consumaapa,fărăaaveaposibilitateasăîntrerupănejustificatalimentareaimobilului.OprireafurnizăriiapeidecătreACOTsprebeneficiaripoatefifăcutăprintr‑unanunţprealabil,cutreiluniînainte,cuexcepţiacazurilorderăuplatnici.

Proprietariituturorloturilorclăditedinrazainternăaorașului,situatepelângăoconductăpublicădeapă,respectiv canal, sunt obligaţi să‑și introducă în caseapa apeductului ACOT, pentru satisfacerea nevoilorcasnice,respectivsă‑șiscurgăapeledepeimobilprincanalizareaACOT.Delaaceastăobligativitatenusuntscutiteniciinstituţiilepublice,oricarearfiacestea.

Pentrucaselenoiceseconstruiesc,autorizaţiaACOTnusedădecâtdupăceproprietarulcertifică înscriscă a introdus conductele de apă și acestea sunt înperfectă stare de funcţionare; la fel și scurgereaîn canale. Toţi proprietarii clădirilor existentetrebuiau să‑și facă instalaţiile interioaredeapă și săle racordeze laapeductulACOT,darsă‑și canalizezeintegral imobilele. Poate părea desuet azi, dar lavremearespectivăexistaumulte imobilefărăracordde apă și canalizare, iar regia, având monopolul,obliga proprietarii să‑și facă racordurile. În cazulîn care aceștia ar fi neglijat obligativitatea, regia leacordauntermendegraţiede30dezile,dupăcareexecutaracordullaapășicanalizare,iarproprietarul

urmaafiobligatsăplăteascăcheltuielileregiei.Toateinstalaţiilevechidecanalizarevorfitrebuitscoasedinfuncţiuneșiîndepărtate,iarloculurmaafiumplutcupământ.Încazul încareproprietarul intenţionasă‑șidemolezeimobilul,eraobligatsăanunţeînprealabilregia,pentruaoprialimentareacuapă.

Detalii extrem de interesante sunt oferite pentrucasele încareurmeazăafi instalatapeductul.Astfelfiecare etaj va avea cel puţin un robinet pentru folosul tuturor locatarilor etajului, dar și cu guri de apă pentru spălarea WC-urilor și a chiuvetelor. Chiriașii care plătesc o chirie anuală de 36.000 lei pot pretinde să li se instaleze un robinet chiar în interiorul locuinţei.

Acei locuitori care nu au la îndemână o conductă publică de apă se vor aproviziona cu aceasta de la fântânile publice. Această apă poate fi dusă în case doar cu vase de mână și este interzis cu desăvârșire să fie folosite vehicule pe roţi, cu tractare animală sau mecanică.Numărulmaredefântânipublice,existenteînTimișoarainterbelică–azidispăruteîncondiţiileîncarefiecareapartamentareapălarobinet–,certificăorealitateaacelorvremuri.

FiltreînchisetipBollman–Uzinadeapănr.1

Reţeaua de alimentare cu apă, construită în 1914, a fostextinsăulterior


54

Toate instalaţiile de alimentare cu apă șicanalizare existente înainte de reţeauaactualăsuntautorizatesaunudedirecţiuneaACOT. Toate instalaţiile existente sunt sub controlul regiei, care le poate vizita – cu excepţia cazurilor de forţă majoră –, doar între orele 9 și 17. Proiectele de autorizare a introducerii alimentării cu apă și a canalizării vor trebui să respecte obligatoriu cerinţele regiei spre a fi aprobate. Proprietarul este obligat să anunţe regia înainte de acoperirea conductelor de apă și canalizare, iar inspecţia din partea regiei acordă sau nu autorizaţia de funcţionare. În cazul nerespectării prevederilor tehnice, ACOT refuză autorizarea și acordă

proprietarului un termen de 30 de zile pentru aducerea lucrării la standardele prevăzute, iar dacă nici atunci acestea nu sunt corespunzătoare, regia le va executa în regie proprie, iar proprietarul va fi obligat ca în 15 zile să deconteze costurile la casieria ACOT. Regia nu își asumă nici o răspundere în privinţa materialului folosit de particulari pentru instalaţie, iar dacă meseriașul instalator se abate de la dispoziţiile autorizaţiei va fi amendat cu până la 3.000 lei, iar dacă nu plătește amenda va face închisoare,maiscrieînstatut.

Oprevedereextremde importantăpriveşteracordurileconductelorprivate laconductelepublicecare sunt situate pe teritoriul public şi sunt executate de ACOT, iar proprietarul plăteşte sumaaferentă lucrării.Acestepărţi ale instalaţiilor trec înproprietatea regieiACOT, care le întreţine înstaredefuncţionare.Proprietarulesteobligatsăţinăînstaredefuncţionarecelelaltepărţidinimobilşisălerepare.Dacănufaceacestlucru,vafiamendat,iarlucrărileobligatoriilevaexecutaregia,pecheltuialaproprietarului.Vechileinstalaţiideapăşicanalizarecarecorespundnormeloractualepotfifolositecuacordulregiei,iardacănucorespund,vorfidesfiinţate.

Salamașinilor–Staţiadeepurare

Liniaveche–Staţiadeepurare


Oatenţiedeosebităseacordăfuncţionăriicorecteaapometrelor.Proprietariicarenurespectăobligaţiilede a păstra apometrul funcţional, fie din greşeală,fiedin nepăsare şi cauzeazădefecţiuni, vor suportaamenzile corespunzătoare stabilite de regie. Toateconducteleşiinstalaţiiledeapăşicanalprivate,depeteritoriuloraşului,suntsubsupraveghereaşicontrolulregieiACOT.

Instalaţiile de apă şi canal ale imobilelor pe toatăîntindereaşiîntoatedetaliilevorfisupravegheatederegiecareconstatăbunasauproastalorfuncţionare.Controlorul regiei semnalează proprietarului oricedefecţiune spre a fi reparată şi repusă în stare defuncţionare. Apa trebuie să fie folosită doar pentruscopurile prevăzute în contractul cu regia. La fel şiconductele de canalizare. Controlorii de apeduct şicanalsuntangajaţispecialpentruacesteoperaţiuni.

Extrem de interesante sunt capitolele destinatemodului de folosire a apei. Ea va fi folosită doarpentru scopurile autorizate, făcându‑se economiiraţionale.Proprietarulvafiobligatsăţinădeschiseînpermanenţă,pentrufolosirealocatarilor,conductelede apă private şi le poate închide – după anunţullocatarilor – doar în cazuri de forţă majoră. Dacăaceste conducte sunt închise 24 de ore sau maimult, proprietarul are obligaţia să se îngrijească deapanecesară locatarilor.Apa se foloseştenumai cuapometru şi taxele pentru folosirea acesteia suntdetaliateexactîncuprinsulstatutului.

Toţi proprietarii caselor de pe teritoriul oraşuluisunt obligaţi să plătească o taxă fundamentală

pe trimestru pentru fiecare încăpere, cu excepţiaspălătoriilor,aclosetelorşipisoarelor,camerelordebaieşialocurilordebaie.Pentruacesteaseplăteşteoaltăsumădebanidrepttaxăfundamentală,maimaredecâtprecedenta.Aceastătaxăsestabileşteanual,lapropunereaConsiliuluimunicipal.

Iată care sunt încăperile dintr‑o casă care stau lastabilirea taxei fundamentale: camera, camera debaie, localul de baie, camera de mansardă, cameradepivniţă, anticamera, cabinadedormit, bucătăria,closetul, pisoarul cu clătire de apă, cel de‑al doileaspălător din camera de baie, sala, biroul, camerade locuit folosită ca prăvălie, atelier etc., localulce serveşte ca locuinţă sau care e utilizabil pentrulocuinţă, chiar dacă stă gol, localurile deschise şianume:măcelăriile,prăvăliile,cafenelele,cârciumile,hanurile,hotelurilecucamerelelordeoaspeţi,înfine,grajdul. Localurile care au o suprafaţă de 50 metripătraţiconteazăcadouăîncăperi.

Prinplatataxei fundamentaledeapă,trimestrial,sepot consuma fără altă plată 3,5 mc de apă. Pentru


56

depăşireaacesteicote,vizibilăpeapometru,proprietarulvaplăti10leiînplus.VerificareaapometrelorsevafacedespecialiştiaiOficiuluidemăsurişigreutăţi.Preţurileplătitepentrumontareadiferitelortipurideapometresuntclarspecificate. Încazul încareseceremontareaunuiapometruseparatpentruanumiţiutilizatoridinimobil,acestasemontează,iarplatasefaceseparat.PentrumontareaapometruluinecesarcontorizăriiapeidinBegaseplăteşteseparatoaltătaxă.Taxafundamentalădeapă, taxapentru surplus, chiria şi taxadeexaminareaapometrului suntdatorii personalealeproprietarului,lafelcaşicheltuielilelucrărilorexecutatedecătreregieînimobilulacestuia,acestetaxesuntîmpărţitelafiecarelocatar,iarproprietaruladunăsumeleşiledepunelacasieriaregiei.

Uncapitolseparatesteconsacratpentrufolosireacanalelorşiataxeloraferentefolosiriiacestora.Canalizareaoraşuluiseîntreţine,seexploateazăşisedezvoltăpecheltuialaregieiACOT,printaxelepecareproprietariileplătescpentrufolosinţă.Taxadecanalizareestede4,7%dinveniturilebruterealizateşisestabileşteanualdecătreConsiliulmunicipal.Bisericilesuntscutitedeaceastătaxă.

Unaltcapitolsereferălacontravenţii.Contravenienţisuntaceicarenuseconformeazădispoziţiilorstatutului,ceicarefolosescapaşicanalizareafărăaplătitaxele,ceicareîmpiedicăsupraveghereaşicontrolulACOTasuprainstalaţiilor,ceicarelasădeschisrobinetulsauventiluldeapăalclosetuluipeste timpul necesar folosirii raţionale, fie că o fac intenţionat, fie din neglijenţă, cei care seracordează ilegal la conducta publică, cei care deschid arbitrar un robinet închis de ACOT, carecauzeazăstricăciuniconductelorregiei.Şi,întrucâtfaptasauneglijenţanuintrăînalteprevederimaiagravante,potfipedepsiţicuoamendădepânăla3.000delei.Încazulîncareaceastanus‑arputeaîncasa,amendasecomutăînînchisoare.

Fiecare imobil trebuie alimentat separat cu apă, fără întrebuinţarea imobilelor vecine. Cererilede autorizare din partea Consiliului de administraţie ACOT se acordă pentru: înfiinţarea oricărei

instalaţii private de alimentare cu apă;pentru modificarea conductelor privateexistente; pentru racordarea la conductapublică, respectiv pentru luare înfolosinţă a conductelor vechi care suntcorespunzătoare.Înbazaunuiproiect,ACOTautorizează lucrarea respectivă. Termenuldevalabilitateaautorizaţieiestedeunan.

Toatecomponenteleconductelorvortrebuisă corespundă mostrelor aflate la sediulACOT. Fiecare conductă va fi prevăzutăcu un robinet principal de închidere, careva fi aşezat în conducta principală a casei,în apropiere de conducta publică, într‑opivniţă ferită de îngheţ sau într‑un locspecialamenajat,cearecapacdublucontraîngheţului. Lângă el se aşază şi robinetulprincipaldeevacuareaapei.Suntdetaliatetoate piesele ce compun instalaţia, cudimensiuni, cu locuri pentru fixarea şifuncţionarea fiecăruia. În curţi şi în afaraclădirilornupotfiinstalatedecâtfântânicudispozitiv automat de evacuare. WC‑urilevor avea obligatoriu un mic rezervor decolectare a apei. Iar pentru alimentareacazanelorsemonteazăunrezervorseparat.


Dispoziţiitehniceextremdeprecisesuntşiînlegăturăcuinstalaţiiledecanalizareprivate.Ceeaceestepermisaseintroduceîncanaleleprivatesuntapelemurdareşifecalelecaresuntdiluateşipotfipurtate,şiapelepluviale,respectivcelemeteorice.Nupotfiintroduseîn canale materiile inflamabile, lichide mai calde de38 grade Celsius, sau cele care conţin săruri, acizisaumaterii alcaline. Pentruproiectarea canalizărilorprivate, ACOT pune la dispoziţia proprietarilorurmătoareledate:detaliiasupraniveluluideînălţime,locul şi înălţimea racordărilor necesare. Suntprevăzute dimensiunile burlanelor pentru aducereaapeipluvialeşimurdareîncanale,darşidimensiunileacestora. Se prevede şi posibilitatea unor conductespeciale de aerisire a canalelor, dar şi a gurilor decurăţire.Indicaţiiexpresesuntdatepentrureţinereaunsorilor,abenzinei.Toateacesteasuntprevăzuteîncelemaimicidetalii, înaşafel încâtatâtregia,câtşiproprietariisăcunoascăobligaţiilereciproce.

Aceststatutesteunulexemplarşidetaliileprezentateaicioferăoimagineasupracorectitudiniicucareafostîntocmit, pe baza realităţii orăşeneşti, dar şi a grijiideosebitepentrucalitateamaterialelor,ainstalaţiilorpe care regia le foloseşte în spaţiul public şi privat.Niciundetaliunuscapăprevederilorstatutului.Bunafuncţionare a regiei în perioada interbelică certificăspiritulcorectalacestuistatut.

Uzina de apă nr. 1Pentru dezvoltarea alimentării cu apă potabilădin sursa de adâncime, în anul 1957 au mai fostconstruiteîncădouăgrupuridefântâni,grupulnr.7,cuoadâncimede forarede63mşiocapacitatede

1.500mc/zi,şigrupuldefântâninr.9,avândoadâncimede forare de 57 m şi o capacitate de 900 mc/zi. Încontinuare,dupăacestan,nuaumaifostexecutatealtestaţiidecaptareaapei.Înschimb,s‑auexecutatlucrări de întreţinere şi reparaţii prin înlocuireacoloaneifiltranteşi reforareadenoisonde încadrulgrupurilordefântâniexistente.

Odată cu trecerea la frecvenţa de 50 Hz în cadruluzinei,douădintreelectromotoareleexistenteaufostrebobinate,obţinându‑seastfelocapacitatemaimaredepompare.Oaltăcompletareînprocesultehnologic,survenită după punerea în funcţiune a Uzinei nr. 2,estemontareainstalaţiilordepostclorinare,realizateînvedereaasigurăriiunuiclorrezidualde0,3mg/l.

Ca urmare a exploatării îndelungate şi a lucrărilorde reparaţii capitale executate până în anul 1985,capacitateasurseideapădeadâncimeascăzutdela18.000la16.000mc/zi.

Între 1985 și 1990, Uzina de apă nr. 1 îşi continuădezvoltareaprinexecutareaunuinoufrontdecaptarecu40deforaje,realizândundebittotalproiectatde600l/sşiprinpunereaînfuncţiuneauneinoistaţiidetratareîn1992.Salapompelor–Uzinadeapănr.1


58

Uzina de apă nr. 2Prima etapă de dezvoltarePreocupările privind extinderea surselordeapăamunicipiuluiTimișoaraauînceputprin 1950, eliminându‑se, însă, posibili-tăţile de captaredin surse subteranedincauzarisculuidezechilibrăriihidrologiceastraturilor acvifere. Studiile și cercetărileau inclus ca sursă râul Bega, luându‑seîn considerare faptul că, în afara unorperioade de turbiditate cauzate de ploi torenţiale,nus‑asemnalatprezenţaunorimpurificatori chimici, în special a feno-lilor.Capacitateaproiectatăasurseiafoststabilităla10.000mc/zi.

Prima fază a procesului tehnologic a constat din separarea apei de corpurile plutitoare, prinintermediul unei site rotative. Aceasta era curăţată încontinuu printr‑un jet puternic de apă încontracurent.Următoareafazăafosttratareachimicăaapeicusoluţiedesulfatdealuminiuşilaptedevar.Tratareaculaptedevars‑afăcutpentruasigurareapH‑uluioptimdecoagulare.Preclorinareaafosturmătoareafazăaprocesuluitehnologic,adoptatăiniţial,probabil,caomăsurădesiguranţă,darcare,ulterior,şi‑ademonstratutilitatea.Primeleaparatedeclorinare,dinimport,nuaudatrezultate,fiinddistrusedeclorulumed,livratîntuburi.Acesteaaufostînlocuite,maitârziu,cuaparateproprii,conceputeşiconstruitedepersonaluluzinei.Eleau funcţionatpânăcând,dincauzacapacităţilorinsuficiente,aufostînlocuitecuaparatetipSolvay.

Amesteculreactivilors‑arealizatîntr‑ocamerădeamesteccuşicane,dupăcare,etapadeflocularesefăceaîntr‑ocamerădereacţiedetiporizontal.Apatraetapăaprocesuluitehnologic,decantarea,serealizaînpatrubazineorizontale,undesedepuneaucirca90‑95%dinsuspensiilecoagulate.Maideparte,apaeradirijatăspretreaptadeaerare.Deaici,apaaerată intra înetapaurmătoare,ceadefiltrare.Filtrareasefăceaîn14filtrerapide,închise,subpresiune,tipBollman.Încontinuare,înconductadeapăfiltratăs‑aprevăzutoperaţiuneadepostclorinare,curoluldeaasiguraconcentraţiaminimădeclor liber înapă, în conformitatecunormele sanitarede laaceavreme.Ultimaetapă,pompareaapeiînreţeauadedistribuţie,serealizaprintr‑ostaţiedepompareechipatăcudouăpompe

centrifugale.Uzinanr.2eraprevăzutăşicuun rezervor de înmagazinare a apei, careasiguracantitateanecesarădeapăîntimpulorelordeconsummaxim.

Calitatea apei era controlată într‑unlaborator chimic şi bacteriologic, situatîn cadrul uzinei, având, iniţial, o dotaremodestăcuaparatură.Cutoateacestea,în1961, personalul laboratorului a obţinut orealizareimportantă,şianumeprimacurbădedozareasulfatuluidealuminiu,ceeaceaînsemnatunpasdeosebitînperfecţionareaprocesuluidetratarechimicăaapei.În1962,caurmareaapariţiei fenolilor înrâulBega,în special înperioadade iarnă, s‑adovedit

Pompededistribuţie–Uzinadeapănr.2

FiltreînchisetipBollman–Uzinadeapănr.2


a fi necesară completarea procesului tehnologiccu încăo fazăde tratare: tratarea cu cărbuneactivpraf.Tehnologianuarezolvatîntotalitateproblemafenolilor, însă a adus o îmbunătăţire procesuluitehnologicdetratareaapei.

A doua etapă de dezvoltareAdouaetapădedezvoltareaUzineideapănr.2s‑arealizatîn1965,prinextindereacapacităţiinominalecu 300 l/s, capacitatea totală a uzinei crescând la420 l/s.Tehnologiade tratarea fostaceeaşicaşi laetapa I de dezvoltare, fiind adoptate doar uneleîmbunătăţiri, ca urmare a experienţei dobânditeîn prima perioadă de funcţionare. Printre cele maiimportanterealizăriamintim:creareauneinoicamerede reacţie, construirea a încă şase decantoare,similarecuceledintreaptaI,şiauneihalenoi,cu12filtrerapidedeschise.

O nouă etapă de dezvoltarea a Uzinei nr. 2 are locîn 1968, capacitatea totală ajungând la 900 l/s. Înaceastăetapă,număruldecantoarelorajungela20,semăreştecapacitateadepompare,semaiconstruieşteohalăcuoptfiltre rapide,precumşioclădirenouăpentrufazadeaerare,prevăzutăcudouăaeratoaremecaniceorizontale,cupalate,careasiguraaceleaşifuncţiicaşiaerarea iniţialăprinpulverizare,cares‑adesfiinţat.

A treia etapă de dezvoltareÎn 1976, Uzina nr. 2 trece din nou printr‑o etapă,capacitateanominalămărindu‑sepânăla1.380l/s.Se

realizeazăonouăprizădecaptaredemal,prevăzutăcugrătarcucurăţaremanuală.Lacapătulconducteideaducţiunesemonteazăovanădereglareadebitului,o cameră de amestec şi deversorul de măsurare aapei. Se mai construiesc 14 decantoare orizontale,numărullorajungândla34.Sedesfiinţeazăinstalaţiiledeaerarefortaţăprinaeratoaremecanicedincauzaeficienţei reduse. Se construieşte încă un rezervorde înmagazinare,cuocapacitatede7.000mc, şi semăreştenumărulpompelordedistribuţieînvedereasporirii capacităţii de pompare a apei în reţeaua dedistribuţie.Astfel,celeoptpompealeuzineipompauapa potabilă înspre oraş prin două conducte cudiametrulde1.000mm.

Dorinţa de îmbunătăţire a procesului tehnologicdin Uzina nr. 2 a dus în perioada următoare la

realizarea unor studii şi cercetări privindintroducerea de metode noi şi originaleînprocesuldetratare.Astfel,înanul1977,aufostpuseînfuncţiunedozatoarenoidesulfatdealuminiuşilaptedevardemarecapacitate, acest lucru constituind, lavremearespectivă,opremierănaţională.De asemenea, în perioada 1979‑1980,a fost pusă în funcţiune o staţie pilot auzinei,modelată pe schema tehnologicăexistentă. Aceasta oferea posibilitateaefectuăriidestudiidepotabilizareînoricecondiţiidecalitateasursei.

Cuajutorulstaţieipilots‑aufăcutîncercăride modificare a metodelor de tratare aapeiprinînlocuireasulfatuluidealuminiucu sulfatul feros şi clorura ferică. Totdatorită studiilor efectuate pe staţia

Staţiadesilicatdesodiu–Uzinadeapănr.2‑4

Bazinededecantare–Uzinadeapănr.2


60

pilot,în1980,s‑aobţinutoaltăîmbunătăţireimportantăatehnologieiprinpunereaînfuncţiuneainstalaţiilordetratareaapeicusiliceactivată.Tehnologiaeraaplicată, înspecial, înperioadelecutemperaturiscăzute,cândvitezadecoagularescade.

Totînaceastăperioadă,s‑arealizatunatelierdereparareacontoarelormarideapăşiunstanddeverificareaapometrelorcudiametrulde100‑300mm,prevăzutcusistemderecirculareaapei.

Uzina de apă nr. 2-4Următoareaetapădedezvoltare,devenitănecesară,nus‑amaipututrealizaîncadrulUzineinr.2,ciseimpunearealizareauneistaţiidetratarecaresăfuncţionezeînparalelcuinstalaţiileexistente.Astfel,înanul1982,afostpusăînfuncţiuneUzinadeapănr.4,cuocapacitatede900l/s,ansamblulcăpătândnumeledeUzinanr.2‑4.

SchematehnologicăafostsimilarăcuceadinUzinanr.2,lacares‑auaplicatîmbunătăţirileexperimentateanterior.Captareas‑arealizatcaocaptaredemal,cuaducţiunescurtă,cudiametrulde1.000mmşi

vană de reglaj. În continuare,urmau deversorul de măsurarea debitului captat şi camera deamestec, unde erau introdusesulfatuldealuminiu,varul,siliceaactivă,clorulşicărbuneleactiv.

În cadrul gospodăriei desulfat de aluminiu şi var s‑auintrodus toate îmbunătăţirileaplicatelaUzinanr.2,respectivdepozitarealichidăasulfatuluişidozatoareledetipnoudesulfatşi var. Amestecul de reactivi serealizaîntreicamereorizontale,care funcţionau paralel, dupăcare apa era dirijată în 27 dedecantoaresimilarecuceledelaUzinanr.2.Dindecantoareapaera pompată în staţia de filtrerapide,compusădin12filtre. Încontinuare, apa filtrată treceaîn cele două rezervoare deînmagazinare, fiecare având ocapacitatede 10.000mc.Etapade postclorinare se realiza prin introducerea clorului lichid la intrareaapeiînrezervor.

Staţia de pompare a apei înreţeauadealimentareaoraşuluieralipsităderezervorşieradotatăcuşaseagregatedepomparedetip 12 NDSa. Distribuţia apei înreţeaua de alimentare se făceaprindouăconductecudiametrulde1.000mm.

Dezvoltarea reţelelor de apă potabilă și canalizare, în perioada 1910‑1965(dinarhivaAquatim)


Conductădeaducţiunedinfontășibetonarmat


62

Reţeaua de distribuţie a apei potabileOdatăcupunereaînfuncţiuneaUzineideapănr.2, învedereaasigurăriinecesaruluideapăpeîntreagavatrăaoraşuluiaflat într‑ocontinuădezvoltare,s‑arealizatprimaconductămagistralăîncircuitcudiametrulde600mm.AceastaporneadelaUzina2şiacontinuat,treptat,sprezonacentrală,zonadevest,sud‑vestşisud,unindu‑se,apoi,cuceledouămagistralecudiametrulde400mm de la Uzina nr. 1, realizându‑se, astfel, o uniformizare a presiunilor pe vatra oraşului.Execuţiaacesteiconducteinelareaînceputînjurulanului1964şis‑afinalizatprin1970,cuetapeintermediaredepunereînfuncţiune.

ConstruireazoneiindustrialedinCaleaBuziaşuluianecesitatextindereareţeleidealimentarecuapăînaceastăparteaoraşului.Astfel,înperioada1965‑1966,s‑amairealizatoconductămagistralăcudiametrulde600mm,carefăcealegăturaîntreUzina2șiCaleaBuziaşului.

Dezvoltareanoilorcartieredelocuinţeînzoneledenordşisudalemunicipiului,dupăanul1965,aduslanecesitatearealizăriiunornoiconductemagistraledeapă.Aşaauapărutceledouămagistralealeoraşului:MagistralaNordşiMagistralaSud.AmbeleporneaudindreptulUzineinr.2‑4,traversaustrăzileprincipalealeoraşuluidelanordşisud,unindu‑selacapătcauninel.Lucrăriledeconstrucţielaceledouămagistraleaudemaratîn1973şis‑auîncheiatzeceanimaitârziu.Realizarealoraaduso îmbunătăţireprivind repartizareadebitelor şipresiunilor. Înparalel, începândcu 1976, s‑aumairealizatşialteconductemagistrale,maimici,carealimentaucartiereledelocuinţenou‑construite.Înperioada1965‑1985,lungimeareţeleideapăacrescutdela206,8kmla484,2km.


Tot în sarcina Secţiei reţele intra şi executareabranşamentelor şi a legăturilor de conductenoi, executate de diferiţi constructori. Revizia şirepararea celor 20.000 de apometre existentela vremea respectivă se făceau în două ateliere,unulaflat încadrulUzineinr.2,pentruapometrelemari, şi unul în cadrul atelierelor centrale, pentruapometrelemici.

Pentrurealizareaacestuivolumimportantdelucrări,secţiaafostdotatăcuoseriedeutilaje,precumtreimotopompe,strunguri,maşinidegăurit,generatoarede sudură, excavatoare, tractoare cu remorcă şiautoutilitare.

Staţia de epurareDupă o funcţionare neîntreruptă de peste 20 deani,staţiadeepurareaintratînreparaţiigeneraledin cauza creşterii debitului de apă uzată careintra în staţie, capacitatea instalaţiilor existentefiinddepăşită.

În 1960, ca urmare a dezvoltării accentuate aindustriei, care a dus la creşterea ponderii apelorindustriale şi a micropoluanţilor în apele uzate, încadrul staţiei de epurare s‑a înfiinţat un laboratordeanalizefizico‑chimice.Aiciseurmăreapermanentatâtcalitateaapeidelaintrareaînstaţie,câtşiaapeideversateînemisar.Deasemenea,înacestlaboratorse testa calitatea apelor uzate provenite de la principaleleunităţiindustrialedinTimişoara.

Un nou pas important în dezvoltarea staţieide epurare a avut loc în jurul anului 1968, cândcapacitatea staţiei s‑a mărit la 1.200 l/s, iar parteavecheafostextinsăşimodernizată.Înacelmoment,

Dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă a dus,evident,şilacreştereaconsumuluispecificdeapă.Astfel, dacă la începuturile alimentării cu apă însistemcentralizat,în1914,consumulzilnicdeapăal consumatorilor casnici era de 50 l/om, în anul1930 a crescut la 80 l/om, iar în 1985 ajunsese la240l/om.

DeîntreţinereareţeleidealimentarecuapăpotabilăşiaceleideapăindustrialăseocupaSecţiareţele,care,în jurulanului1988,avea187deangajaţi,organizaţiînpatruechipedeîntreţinereşireparaţiicarelucrauînschimburi, fără întrerupere.Activitateaprincipalăa secţiei consta în repararea şi întreţinerea celor484kmdereţeadeapăpotabilăşi36kmdereţeadeapăindustrială.Înacestsens,existaunprogramprin care se ţinea o evidenţă a reviziilor planificateasupra conductelor şi a hidranţilor de incendiu.O evidenţă foarte strictă se ţinea şi la lucrările dereparareadefectelordeconductă,dearmăturisaude branşament, care erau frecvent semnalate. Deasemenea, cu ajutorul unor detectoare speciale severificau traseele conductelor în vederea depistăriidefectelorascunse.

Detectorpierderideapă


64

staţia de epurare era dotată cu grătarerare şi dese, desnisipatoare, separatoarede grăsimi, două decantoare radialeşi o staţie de pompare a apelor uzate.Pompelevechi,cupistonacţionatcuabur,aufostînlocuitecupompeelectriceavândunrandamentcrescut.

Nămolul reţinut în bazinele de decantareera supus unui proces de fermentareanaerobă în patru metantancuri şi, maiapoi,unuiprocesdedeshidratare,dincarerezulta un produs valorificabil, cu buneproprietăţi fertilizante. În urmaprocesuluide fermentare rezulta biogazul care

eraacumulat într‑ungazometru. StaţiadeepuraredinTimişoaraa fostunadinprimele staţii dinţară,dacănuchiarprima,careaprodusşiutilizatbiogazulcaşicombustibil încentralatermicăastaţiei.Ulterior,biogazulînexcesseutilizalaproducereaenergieielectrice,sudurăelectrică,tăiereoxibiomecanică, acţionarea unui tractor cu greifer pentru încărcarea nămolului în basculante. Lavremeaaceea,producţiadebiogazatingea1000mc/zi.

Creşterea continuăadebitelordeapeuzate,datoratădezvoltării edilitare şi industriale accentuateamunicipiului, a dus la necesitatea extinderii şi îmbunătăţirii procesului tehnologic de epurare, înperioada 1981‑1985.Astfel,pe lângă treaptamecanicădeepurare s‑a înfiinţatăonouă treaptă, ceabiologică, care asigura o calitatemai bunăa efluentului. În plus, la treapta mecanicăexistentă se mai adaugă una nouă, cucapacitatea de 800 l/s. Noua linie eraconectată lanoul canal colector Sud şi eracompusă din două linii paralele de grătarerare, cu curăţare manuală, grătare dese,cucurăţaremecanică,staţiedepompareaapeloruzate,desnisipatoareşiseparatoaredegrăsimi.Dupătrecereaprinceledouăliniiale trepteimecanice, apa era dirijată cătrepatrudecantoareradialeşi,apoi,labazineledeaerarealetrepteibiologice.Lasfârşit,apaepuratăeradeversatăînrâulBega.

În paralel cu instalaţiile de epurare, s‑arealizatşiostaţiedepomparepentruapelepluviale,prevăzutăcuundeversordeapemarişi treiagregatedepomparedemarecapacitate,carepompauapaînemisar.

Sistemul de canalizareÎncă de la început, sistemul de canalizareal municipiului Timişoara a fost proiectatsă funcţioneze în sistem unitar, adică,acelaşi sistem de canalizare să preia atât

Metantancuri,Staţiadeepurare


În perioada 1916‑1930, dezvoltarea sistemului decanalizare a stagnat din cauza Primului RăzboiMondial şi a crizei economice mondiale. Nici înperioada următoare, marcată de cel de‑al DoileaRăzboi Mondial, nu s‑au înregistrat realizărideosebitelasistemuldecanalizare.

Dezvoltarea reţelei de canalizare se face simţităîn anii socialismului, şi, în special, după începerearealizăriiprimelormaricvartaledelocuinţeînzoneleTipografilor, Circumvalaţiunii, Calea Șagului, ZonaStadion,CaleaGiroculuietc. Înperioada 1968‑1973,datorită extinderii cvartalelor de locuinţe din zonadenordaoraşului,afostnecesarăconstruireaunuinou canal colector principal, care a fost conectatla canalul colector nord existent. Acelaşi lucru s‑aîntâmplat şi înparteade sud,unde, în 1983, a fostpus în funcţiune al doilea canal colector principalSud,cuolungimetotalăde5,1km.Acestaafost,deasemenea,conectatlacolectorulprincipalexistent,învedereaechilibrăriidebitelor.

apeleuzate,cât şipecelepluviale.DeoareceoraşulerastrăbătutdecanalulBegadelavestlaest,avândo pantă naturală orientată în acelaşi sens, au fostconstruitedouăcanalecolectoareprincipale,unulpemaluldreptalcanaluluiBega,şialtulpemalulstâng.Cu timpul, pe lângă acestea s‑au mai realizat altecolectoaresecundareşideserviciu.


66

Deşi sistemuldecanalizareeraunitar, înunelezonedinoraş,precumzonaVasilePârvanşi zonaindustrială din Calea Buziaşului, s‑au realizat canalizări în sistem separativ, apele pluviale fiinddescărcatedirectînrâulBega.

Deasemenea,de‑alungulreţeleidecanalizare,înspecialînzoneledelaperiferiaTimişoarei,undepantanu este suficientdemarepentru a asigura curgereagravitaţională, s‑au construit staţii derepompareaapeiuzate.

Întreţinereasistemuluidecanalizareeraasiguratădeoechipăformatădin47demuncitori,împărţiţiîndouăformaţiidelucru,formaţiaNordşiformaţiaSud.Sarcinaprincipalăaacestoraeraspălarea,desfundareaşiîntreţinereareţeleidecanalizareşiareceptorilorpluviali.După1970,acesteactivităţis‑audesfăşuratînmodmecanizat,cuajutorulautospecialelordetipwomăşividanjă.

Evoluţia formelor de organizare a serviciilor publice în TimişoaraÎn data de 14 mai 1949, ITAS‑ul se desfiinţează, înfiinţându‑se, în schimb, ÎntreprindereaComunală Oraş Timişoara (ICOT). Din activităţile ICOT făceau parte alimentarea cu apă,canalizarea,salubritatea,băilepublice,hornăritulşitransportulîncomun.TotînaceaperioadăsepunînaplicareprimeleplanurieconomicedestatcareaupermisodezvoltaresemnificativăatuturorsectoarelordeactivitatecuprinsedeICOTAstfel,înperioada1949‑1950s‑aînregistratodezvoltareaccentuatăacapacităţiiîntreprinderii,caurmareamăsurilordeorganizarepeplantehnico‑economic.Înaceastăperioadăs‑auexecutatimportantelucrărideinvestiţii,învaloaredepeste24milioanelei,axateînspecialpealimentareacuapăşipecanalizare:realizareaunornoiforajelagrupuriledefântâni,construireaunuicanalcolectorsecundar,extindereareţeleideapăpotabilălaperiferiaoraşului.

În perioada următoare, prin aplicarea unor măsuri inovatoare de îmbunătăţire a procesului deproducţie, capacitatea întreprinderii se dezvoltă. Între 1951‑1955, au fost executate lucrări deinvestiţii,dintrecare, celemai importante, se referă laextinderea reţeleidealimentarecuapăşiforareaa14fântânideapăpotabilă.

În1963areloconouăorganizareşiICOT‑ulesteîmpărţitîndouăstructuridistincte:ÎntreprindereadeGospodărieComunalăOraşTimişoara(IGOT)şiÎntreprindereadeTransportTimişoara(ITT).IGOT‑ulavea în subordine secţiaapăcuuzineledeapă şi reţeauadedistribuţie, secţia canal cu staţiadeepurareşireţeauadecanalizareşisecţiasalubritate.Încontinuare,celemaiimportanteinvestiţiisefactotpentrudezvoltareaşiîmbunătăţireasistemuluidealimentarecuapăşidecanalizare,pentrucare se alocă suma de 16 milioane lei. Caurmareaacestorinvestiţii,consumuldeapăpecapdelocuitorcreştedela98,7l/zi,câts‑aînregistratînanul1944,la171l/zi,lasfârşitulanului1964.

Între 1964 și 1972, caurmare adezvoltăriiedilitare,sociale,economiceşiindustrialeaoraşului,creşteşivolumuldeapăpotabilădistribuită,ajungând,în1970,laaproximativ22milioanemc, iar apa industrială la circa4milioanemc.Înaceastăperioadăarelocşi extinderea reţelei de distribuţie a apeipotabile,careavealungimeade242km,şiareţeleidecanalizare,caremăsura145km. SediulIGOT


Această structură va avea însă viaţă scurtăpentru că, odată cu apariţia legii de organizarea societăţilor de stat în regii autonome, la datade 1martie 1991, I.C.A.S. se scindează în trei regiipubliceautonome:ApășiCanalAquatimTimișoara,SalubritateTimișoarașiHorticulturaTimișoara.

În 1968, o nouă organizare teritorial‑administrativăimpuneînfiinţareaDirecţieideGospodărieComunalăşi Locativăa judeţului Timiş, careva funcţionapânăîn 1973, când ia fiinţă Grupul Întreprinderilor deGospodărie Comunală şi Locativă Timiş (G.I.G.C.L.),subordonat Consiliului Popular al judeţului Timiş,careseocupadecoordonareamaimultoractivităţi:transportul în comun, transportul de mărfuri,construcţii, reparaţii, producerea şi distribuţiaenergiei termice, coşerit, salubrizare, alimentarecu apă, canalizare etc. La acelmoment, reţeaua dealimentare cu apă măsura 266 km, efectuându‑seşi extinderea magistralei de apă Nord în vedereapregătiriimăririicapacităţiiuzineideapădesuprafaţă,iarceadecanalizare165km.

După Revoluţia din decembrie 1989 s‑au petrecutmodificăriadministrativemajorelanivelulstructurilordestat.EuforiaschimbăriloracuprinsșiG.I.G.C.L.‑ulcare, în luna martie 1990, s‑a divizat în unităţiadministrativelocale.Înlunaseptembrieaaceluiașian, s‑a înfiinţat Întreprinderea de Canalizare,AlimentarecuapășiSalubritateI.C.A.S–Timișoara.

SediulGIGCL

1990

Din 1990 până în prezent • 71

Aspecte comune ale sectorului de apă din România. Momentul înfiinţării AquatimCădereacomunismuluiaadusoreaşezarealucrurilorînmaitoatezonelevieţiisocialeşieconomice.Firmeleexistente au fost nevoite să se reorganizeze dupăprincipiideeficienţăeconomică,casăsupravieţuiască.Pentru sectorul utilităţilor publice, în speţă alcompaniilordeapă,oportunităţileaufostpoatemaivizibile şi mai uşor de fructificat decât pentru altezone. Problemele sectorului puteau fi identificatecuuşurinţă,modelele societăţilordeprofildepestehotareputeaufiluatecareferinţă,şi,foarteimportantîncontext,exista,încontinuare,opiaţăpentruacesteservicii.

Problemelemajorealeserviciilordeapăşicanalizaredin Timişoara, la începutul anilor ’90, erau celegeneralealesectoruluideapădinRomânia,şianumeinfrastructură insuficientă sau în stare proastă înmediul urban, aproape inexistentă în mediul rural,serviciiinadecvatedeîntreţinereşiexploatare,volummaredeapănefacturată,provocatdescurgeriledinreţea,gradmicdeîncasareafacturilor,lipsafondurilorpentru investiţii de reabilitare a infrastructurii, lipsapersonalului experimentat pentru promovarea,managementul şi implementarea investiţiilormari şiuncadruinstituţionalinadecvat.

Aceastaafost„zodia”subcares‑anăscutAquatim,într‑oprimă formăca regieautonomă. ICAS,pentruscurt timp, şi, mai apoi, proaspăta regie autonomăAquatim, la felcaşialteserviciimunicipaledinţară,a trebuit să se plieze rapid pe noile schimbări şi săse„reinventeze”dinmers.Eşeculnueraoopţiune,dată fiind natura serviciilor. Schimbarea formei deorganizare juridică, accesarea unor surse externede finanţare pentru investiţiile de anvergură şiextinderea operării la nivel regional au fost puncteesenţiale de sprijin, pe care toate serviciile de apădinRomâniaautrebuitsă îşiconstruiascăstrategiilede dezvoltare, practic etape obligatorii de parcurspentruaceleorganizaţii care vroiau sa sedesprindădin grupurile de gospodărie locală şi să se dezvolteca societăţi autonome, durabile şi capabile să seautosusţinăfinanciar.

Îndatade1martie1991afostcreatăRegiaautonomăapă şi canal Aquatim, cu sediul în Timişoara, avândpersonalitate juridică şi ca obiect de activitatecaptarea, tratarea şi distribuirea apei potabile şiindustriale, exploatarea, întreţinerea şi dezvoltareareţelelor de distribuţie a apei potabile şi industrialeşi a reţelelor de canalizare, colectarea şi epurareaapelorrezidualeşimeteoriceşialteprestărideserviciiîndomeniuldeactivitatespecific.

Regia autonomă a funcţionat în conformitate culegislaţia învigoare,pebazădegestiuneeconomicăşi autonomie financiară, fiind subordonată admini‑straţieiteritorialelocale.

Conducerea colectivă era realizată de Consiliul deAdministraţie,formatdinşaptemembri,cuunmandatdepatruani.DinConsiliufăceaupartereprezentantulMinisterului de Finanţe, reprezentanţi ai ConsiliuluiLocalalMunicipiuluiTimişoaraşispecialişti.Directorulregiei Aquatim era preşedintele Consiliului deAdministraţie.AtribuţiileConsiliuluierau,înprincipal,legate de aprobarea regulamentelor de funcţionareşi a organigramei, a nivelurilor de salarizare, aoperaţiunilordecumpărareşivânzaredeactiveşiastrategiilorşipoliticilordedezvoltarealeorganizaţiei.

Înceleceurmează,vomaducedetaliidespreetapeleurmate de Aquatim, cum ar fi schimbarea cadruluiinstituţional, accesarea unor fonduri externeşi prezentarea investiţiilor astfel finanţate şi abeneficiiloradusedeacesteatimişenilor.Nevomoprişi asupraprogramelorde investiţiidin surseproprii,în care contorizarea Timişoarei şi tehnologiile deoptimizareaproceselordelastaţiiledetratareaapeiau jucatunrolstrategicpentruevoluţiaulterioarăasocietăţiiAquatim,întermenideperformanţătehnicăşifinanciară.

Proiecte cheieAnii ’90 sau începutul. Municipal Utilities Development ProgrammePrincipalele îmbunătăţirialeserviciilordealimentarecu apă și de canalizare din Timișoara și din judeţ,realizateîncepândcuanii’90,aufostposibilepentrucă Aquatim s‑a orientat, la momentul potrivit, spre


72

atragereaunorsursedefinanţareexterne.Contorizarea,modernizareauzinelordeapășinouastaţiedeepurare aorașului, finalizată în 2011, sunt exemplede astfel de investiţii, de carebeneficiază,astăzitoţitimișoreniișicareaufostfăcutecufondurieuropeneșibaniîmprumutaţideAquatimdelabănciinternaţionale.StrategiadedezvoltareaAquatimafostvalidatăîntimpși,maimult,afostaplicatăcusuccesșidealtecompaniideapădinţară.

Este cunoscut faptul căUniunea Europeană sprijină statelemembre sau în curs de aderare, prinprogramedefinanţare.AceastașipentrucăintrareaînUEatragedupăsineanumiteconstrângeri.Politicileeuropenedemediu,spreexemplu,auridicatștachetapentruparametriidecalitateaiapeipotabileșiapeiuzate.Aquatimaprofitatdecontextuladerării,accesândprogramelepotrivitedefinanţare,pentruaplătiinvestiţiiîninfrastructură,tehnologiișiutilajemaibune,investiţiideutilitatepublică,decareabeneficiatșivabeneficiaîntreagacomunitate.Unlucrutrebuieștiut:fărăacestesursedefinanţare,investiţiideoasemeneaanvergurănuarfifostposibile.CompaniiledeapăsauautorităţilepublicenuaucumsărecuperezezecisausutedemilioanedeEurodintarifemenţinutelaunnivelsuportabilpentrumajoritateapopulaţiei.

Oprimăiniţiativămajorădeameliorareaniveluluiserviciiloraapărutînanul1995,cândafostdemaratprogramuldedezvoltareaserviciilororășeneștideutilitatepublică–Municipal Utilities Development Programme (MUDP),careadispusdeunbuget totalde 11.910.000USD,dincare jumătatea fostcontractat ca împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare. ProgramulMUDPafostîncheiatînTimișoara,îndecembrie2000,șis‑aconcretizatînreabilitareaa14,7kmdeconductemagistraledeapă,construireauneistaţiinoidepomparelaStaţiadetratareaapeiBegașireabilitareatehnologieitrepteimecanicelastaţiadeepurare.

Treptat,calitateaserviciiloraînceputsăsefacăsimţităprinpresiuneaconstantăaapeilaconsumator,parametridecalitatefizico‑chimiciaiapeimaibuni,graduldeconectaremaimarelareţelelepublicedeapășicanalizare.Celmaiputernicimpactsociall‑aavut,însă,contorizarea.

Prin programul MUDP, Aquatim a reușit să implementeze contorizarea tuturor branșamentelorînTimișoara.Efectelepozitives‑auresimţit imediat înscădereaulterioarăaconsumuluideapăși,implicit,înscădereacheltuielilorpentrufacturadeapă.Graficuldemaijosestesugestivînacestsens.

ContorizareaastopatrisipadeapăînTimișoara

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

1.000

6.000

11.000

16.000

21.000

26.000

31.000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

milioane mccontoare apafacturată

An


Înlunadecembrieaanului2002,TimişoaraeraprimuloraşdinRomâniacareaveacontoaredeapăinstalatepe toate branşamentele. La sfârşitul anului 2004,consumul casnic s‑a înjumătăţit faţă de momentulconsideratdereferinţă–lunaianuarieaanului2000,aşacumsepoateobservapegraficuldelapag.70.Lasfârşitulanului2011,untimişoreanconsumaînmedie115ldeapăpezi.Esteocifrăcomparabilăcunivelulde consum al oraşelor europene şi mult mai micădecâtmediaconsumuluidinRomânia,caredepăşeşte 200l/om/zi.

După încheierea programului masiv de contorizare,realizatprinMUDP,societateaacontinuatdezvoltărilepe această linie. Începând cu anul 2008, Aquatim ademarat un program de înlocuire a contoarelor deapădebranşament,cudispozitivecu telecitire,printransmisie radio, unul din avantajele principale fiindreducereacosturilordeexploatare.

În perioada 2008‑2011, au fost instalate circa 4.500de contoare cu telecitire, iar din 2012 a mai urmato tranşă de 4.850 de contoare. Acest program deînlocuireesteconsideratdesocietatecafiind„adouaetapă de contorizare”. Contoarele „tradiţionale”,disponibilizate prin acest program, şi‑au găsit, deasemenea, o utilitate practică. După verificare,acesteaaufostmontateînaltelocalităţidinjudeţ,cuprioritate acolo unde apa potabilă nu este folosită,înmodraţional,pentruconsumulcasnic,cimaialespentruudatulgrădinilor.

Înprezent,untimișoreanconsumăcirca115ldeapăzilnic,pentruuzcasnic

PoliticaAquatimînprivinţaconsumurilorestefoarteclară–soluţiapetermenlungestecontorizarea,princarefiecareconsumatorvaplătiexactcâtconsumă

14

RapoRt anual 2011 | annual RepoRt 2011

Recertificarea laboratorului metrologicÎn Timişoara, toate branşamentele de apă sunt contorizate, iar facturarea se face pe baza consumului înregistrat. Legislaţia impune verifi-carea şi înlocuirea contoarelor de branşament o dată la 5 ani, în programul de scadenţă metrologică. Anul trecut au fost înlocuite la scadenţă peste 3.700 de contoare.

Aquatim face verificări metrologice ale con toare lor şi la solicitarea clienţilor, pentru a stabili corecti-tudinea funcționării, în prezența reprezentanţilor direcţiei regionale de metrologie. Laboratorul Aquatim de verificări metrologice ale contoarelor a fost recertificat, conform standardului ISO 17025, în luna octombrie a anului 2011. Certificatul de acreditare este valabil până în anul 2013.

Detecția pierderilor de apăDetecția eficientă a pierderilor de apă din rețelele de distribuție joacă un rol important în reducerea cheltuielilor de exploatare. La Aquatim, detecția pier-derilor se face planificat, cu echipamente specializate și personal competent. Compartimentul specializat al societății este implicat activ în acțiuni de schimb de experiență la nivel național și internațional.

Recertification of the metrology laboratoryIn Timisoara, all water connections are metered and the invoicing is based on the registered water usage. Meter inspection is performed to check accuracy and the devices are replaced every 5 years, according to the regulations. 3,700 meters were replaced last year in due time, as required by the metrology procedures.

The company can also perform water meter inspection, upon customers’ request, to check whether the device operates properly. In this case, the representatives of the legal metrology authority are present, too. The Aquatim’s laboratory for meter metrology inspection was recertified in October 2011, according to the ISO 17025 standard. The accreditation certificate is valid until 2013.

Water leak detectionAn efficient detection of the leaks in the water supply systems plays a key role in cutting down the operation costs. Aquatim has a planned approach on water leak detection, appropriate equipment and trained professionals. The company’s dedicated department is actively involved in transfer of know-how, at national and international level.

SERVICII SUPORT / SUPPORT SERVICES

269

244

182

142135 132 1301 30 128 125 122 119

115

100

120

140

160

180

200

220

240

260

280

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

An

Consum mediu zilnic, l/om


74

Revenind la contextul anilor ’90,putemspunecăprogrameleMUDPau fostprimeleproiecte cuinvestiţiimajore însectoruldeapă înRomâniaşiprimele investiţii încareoperatoriiautrebuitsăgestionezerelaţiicufinanţatori internaţionali.Timişoaras‑aalăturatMUDPdintranşaîntâi,alăturideIaşi,Craiova,Târgu‑MureşşiBraşov,ulteriorurmândsăintreînprogramîncă10oraşe.Nudoarcalitatea serviciilor s‑a îmbunătăţit în urma acestui program, ci şi performanţele financiare aleoperatorilorcareaufostpuşi însituaţiadeagestionafonduri importanteşideagândistrategic.Pentru Aquatim,MUDP a fost prima lecţie serioasă în implementarea proiectelor de anvergură,carei‑aoferitbazelenecesarepentruatrecelaurmătoareaetapă–programulISPA,depeste45demilioanedeEuro.

Automatizarea staţiilor de tratare. Cercetare aplicativăModernizărilefăcutelastaţiiledetrataresepotrezumalacâtevaideidebază:controlautomatalproceselor,costurimaimici,siguranţămaimare.

În continuare vom prezenta detalii despre soluţiile găsite de Aquatim pentru eficientizareaconsumurilorenergeticealepompelordedistribuţie(2002),optimizareaprocesuluideclorinarelaStaţiadetratareBega(2003),monitorizareadispecerasistemuluidetratareaapeipentrumunicipiulTimişoara(2004),monitorizareasistemuluiderecuperareanămoluluidinapeledespălare,laStaţiadeTratareUrseni(2004),reabilitareainstalaţiilordespălareafiltrelordelaSTUrseni(2005),optimizareaconsumului energetic la distribuţia apei din STUrseni (2006‑2007),modernizarea gospodăriei dereactividelaSTBega(2008‑2009)şievacuareaşirecuperareaapelordespălare(2011).

Scădereaconsumuluideapăpotabilă,caurmareacontorizăriituturorconsumatorilor,şinecesitateacreşteriifiabilităţiisistemelordealimentarecuapăauimpusutilizareaunorechipamentespecializatede supraveghere a distribuţiei, protecţie şi comandă a staţiilor de pompare, descrise în cele ceurmează.

ÎnTimişoara,presiuneaapeiînreţeauadedistribuţieesterealizatăşimenţinutăcuajutorulstaţiilordepompareexistente lastaţiledetratare.Nuaufostprevăzuteşinus‑aurealizat rezervoarede

compensareînreţeauadedistribuţie,variaţiilede consum fiind rezolvate prin pornirea sauoprireaunorpompeînstaţiiledepomparesau,în trecut,prin închidereaparţialăavanelorderefulare. Acest mod de funcţionare a conduslavariaţiimarialepresiuniiînsistem,generândconsumuri energetice mari. Toate acestedeficienţe s‑au accentuat odată cu scădereacerinţei de apă şi au fost contracarate prinechiparea pompelor cu convertizoare staticedefrecvenţă.

În anul 2002 s‑a pus în funcţiune sistemul demonitorizare‑automatizare a distribuţiei dinUzinadeapănr. 2‑4, actualaStaţiede tratarea apei Bega, care asigură oraşului circa 70%din necesarul de apă, prin echiparea staţieide pompare cu un convertizor static defrecvenţă. Prin intermediul acestui sistem s‑a

La pompele Worthington de la staţia de tratareBega, debitul este reglat automat, în funcţie denecesarulorașului


asiguratmenţinereaconstantăapresiunii înreţeauade distribuţie, având posibilitatea modificării atât apresiunii,câtşiadebitelor,înfuncţiedenecesitate.

Principalele avantaje au fost reducerea consumuluispecificdeenergieelectricăînuzinăcu40%,reducereaşocurilor în sistem, generate de pornirea şi oprirearepetatăapompelor, reducereanumăruluideavariipeconductelemagistraleşireducereapierderilordeapăprinmenţinereauneipresiuniconstantelanivelulunuiminimprestabilit.

În anul 2003 a fost construită şi pusă în funcţiuneo nouă staţie de clorinare a apei, care asigurămonitorizarea, conducerea şi controlul procesului

de dezinfecţie. Cele patru bucle de automatizare‑monitorizare funcţionează după legea reglării dupăabatere şi permit alegerea gradului de realizare adezinfecţiei. Mărimile de comandă sunt clorul liberrezidual,determinatdupă30deminutedecontact,şidebituldeapă.Avantajeleprocesuluiautomatizatsunt siguranţa sporită în exploatare, protecţiamediului înconjurător, prin sistemul de neutralizarea scăpărilor de clor, protecţia consumatorilor, prinsiguranţa dezinfecţiei realizate, şi posibilitateamonitorizăriiparametrilormăsuraţi.

Ca urmare a folosirii acestui sistem performant, s‑aconstatat o reducere a consumului de clor de circa33%faţădesistemeleclasiceutilizateanterior.

CapturădeecrandinaplicaţiaSCADA

Controlautomatalproceselor,lastaţiadetratareBega


76

Încadrulproiectului,demaimareanvergură,Monitorizarea dispecer a sistemului de tratare a apei pentru municipiul Timişoara,s‑aurealizat,înanul2004,următoarelelucrărideinvestiţii:

� automatizareastaţieideclorinareșiastaţieidepomparetreaptaaII‑adelaStaţiadetratareUrseni(UzinadeApănr.1);

� automatizareacaptării,tratăriișigospodărieidereactividelaStaţiadetratareBega(Uzinadeapănr.2‑4);

� automatizareastaţiilordefiltrareșiastaţieidepomparetreaptaI,delaStaţiadetratareBega.

Sistemuldemonitorizare‑automatizareastaţieideclorinareşiastaţieidepomparetreaptaa II‑adelaStaţiadetratareUrseniasigurăreglareaşicontrolulprocesuluidedezinfecţieprindouăbucledeautomatizare‑monitorizare,flexibilitateînfuncţionare,siguranţăsporităînexploatare,protecţiamediuluiînconjurătorprinsistemuldeneutralizareascăpărilordeclor,protecţiaconsumatorilorşimonitorizareaparametrilormăsuraţi.Pedealtăparte,seasigurăreglareaşicontrolulprocesuluidedistribuţieaapeipotabileînreţeauamunicipiului.

Prinrealizareaacesteiautomatizăris‑aredusconsumuldeenergieodatăcufuncţionareapompelordedistribuţieînregimoptim,câtşicurandamenteridicate,şiafostasiguratăovaloareconstantăacloruluiliberrezidualînapadistribuită.

Sistemuldemonitorizare‑automatizarealcaptării,tratăriişigospodărieidereactividelaStaţiadetratareBegaasigurăcaptareaunuidebitdeapăbrutăconstant,lanivelulfixatdeoperator,reglareaautomată a debitului captat în funcţie de posibilităţile de tratare în aval, stabilirea automată anecesaruluidesulfatdealuminiuînfuncţiedecalitateaapeibruteşiaregimuluidelucru,cusulfatdealuminiusaucusulfatdealuminiu,şialuminatdesodiu,înfuncţiedecalitateaapeibrute,pentruobţinereaunuipHoptimdecoagulare.Reactiviisuntdozaţitotautomat,iarparametriimăsuraţisuntmonitorizaţi.Avantajulutilizării sistemului constă în îmbunătăţireaparametrilordecalitateaapeilivrate,prinstabilitateaprocesuluidetratare,şieliminareafactoruluiuman.

Sistemuldemonitorizare‑automatizarealstaţiilordefiltrareşialstaţieidepomparetreaptaI,delaSTBega,permitereglareaşicontrolulpompăriiapeidecantatecătrestaţiiledefiltrareînfuncţiededebitulapeiînbaşadeaspiraţieapompelor,reglareaşicontrolulniveluluideapăfixatdeoperatorînfiecaredinceletreistaţiidefiltrare,precumşimonitorizareaparametrilormăsuraţi.Avantajulutilizăriiacestuisistemconstăînasigurareacondiţiiloroptimededecantareşifiltrare,respectivoptimizareastaţieidepompareprinfuncţionareînregimoptim.

Monitorizarea sistemului derecuperare a nămolului dinapele de spălare, la ST Urseni,pusă în funcţiune tot în anul2004,asigură,prinautomatizarecompletă,alimentareauniformăcuapădespălareadecantoarelorprintr‑un sistem cu peretedeflector cu efect Coandă,colectarea nămolului la nivelulradierului cu poduri racloare submersibile, evacuarea prinaspiraţie a nămolului colectat,evacuarea supernatantului printr‑un extractor oscilant cudebit variabil şi monitorizareaparametrilormăsuraţi.StaţiadepomparedelaStaţiadetratareUrseni,modernizatăînanul2007


Principalul beneficiu adus de această investiţie esteîncadrarea calităţii apelor de spălare deversate însistemul de canalizare în prevederile normativuluiNTPA002/2002privindcondiţiiledeevacuareaapeloruzateînreţeleledecanalizarealelocalităţilorşidirectînstaţiiledeepurare.

Înanul 2005, laStaţiade tratarea apeiUrseni, s‑aufinalizat lucrările de investiţii pentru reabilitareainstalaţiilor de spălare a filtrelor. În cadrul acesteiinvestiţiis‑aurmăritoptimizareaprocesuluidespălarea filtrelor prin creşterea intensităţilor de spălarecu apă/aer, precum şi automatizarea procesului.Avantajeleobţinute,înurmaimplementăriiinvestiţiei,au fost scăderea frecvenţei de spălare a filtrelorde la treapta I deferizare, la jumătate, reducereaconsumului tehnologic cu aproximativ 2% şi aconsumuluienergeticspecificcuaproximativ7%.

Înanii2006‑2007aucontinuatlucrăriledereabilitareînSTUrseni,pentruprotecţiamediului şi reducereaconsumuluienergetic.Aufostreabilitatedepozituldeclorşisistemuldeneutralizareaeventualelorscăpărideclor.

Lucrările pentru optimizarea consumului energeticladistribuţiaapeidinStaţiadeTratareaapeiUrsenis‑auconcretizatînînlocuireaechipamentelorvechişiautomatizarea sistemului de pompare. Principalelelucrări realizate au fost: înlocuirea pompelor detip 12‑18 NDS cu unele echipate cu convertizor defrecvenţă, alese în aşa fel încât să asigure toatăplajadedebitecuprinsă între200‑800 l/s, înlocuireaarmăturilorşiconductelor,reabilitareaalimentăriicuenergieelectrică,montareaadouătransformatoareuscate,dezvoltareauneiaplicaţii informaticeSCADApentru automatizarea şi monitorizarea sistemuluide distribuţie a apei potabile. Prin implementareaacesteiinvestiţiis‑aobţinutoreducereaconsumuluispecific de energie de la 0,1929 kWh/mc, înainte deimplementare,la0,0906kWh/mc,dupăimplementare.

Înanii2008‑2009aucontinuatlucrăriledeoptimizarea procesului tehnologic de tratare a apei râuluiBega în vederea potabilizării. Pentru modernizareagospodăriei de reactivi de la ST Bega s‑au efectuatlucrări care au îmbunătăţit stocarea, prepararea,transportul şi dozarea reactivilor de coagulare‑floculare.Afostintrodusunnoureactivdecoagulare‑floculare, sulfatul de aluminiu prehidrolizat, afost dezvoltată şi actualizată aplicaţia SCADA deautomatizareexistentă. RecuperareaapelordespălaredelastaţiadetratareBega,

oinvestiţieecologică


78

Flexibilitateaprocesuluitehnologicdetratareacrescut, înspecialdincauzaintroduceriisulfatuluidealuminiuprehidrolizat,carepermiteobţinereauneiapepotabiledecalitatesuperioarăşiatuncicând temperatura apei râului Bega este sub 100C şi turbiditatea sub 10NTU.Alegerea reactivilorde coagulare‑floculare se face în mod automat prin sistemul SCADA implementat, în funcţie detemperatura,pH‑ulşiturbiditateaapeirâuluiBega.

Olucrarede investiţiicu impactmajorasupramediului înconjurătors‑afinalizat înanul2011, laSTBega.Estevorbadeevacuareaşirecuperareaapelordespălare.Prinimplementareaacesteiinvestiţiis‑arezolvatproblematratăriiapelorrezultatedelaspălareadecantoarelorşiafiltrelor.

Apa provenită din spălarea decantoarelor este îngroşată, nămolul este centrifugat, iar apa esteseparatăprindecantarenaturală,iarsupernatantulsereintroduceînsistemlacaptaresausepoatedeversaînsistemuldecanalizareamunicipiuluiTimişoara.Beneficiulmajoralacesteiinvestiţiiconstăînstopareapoluăriiapelorcurgătoaredinvecinătate,ţinândcontdefaptulcă,înaintederealizareainvestiţiei,sedeversauaproximativ8.000kgnămol/an.

Înprezent,staţiiledetratareaapeiBegaşiUrsenidinTimişoarasuntautomatizateînproporţiede80%.ToateinvestiţiileaufostrealizatedesocietateaAquatimdinsurseproprii,înmaimulteetape.Aquatimainvestitînmodernizareastaţiilorlamomentulpotrivit,adicădupăces‑afăcutcontorizareaşi consumurile de apă,mult scăzute, s‑au stabilizat. Investiţiile în echipamente şi sisteme noi decontrolaufost,astfel,dimensionatecorect.

La reuşita acestor proiecte de îmbunătăţiri tehnologice şi de eficientizare au contribuit, înmaremăsură,rezultateleprogramelordecercetareaplicativăderulatedeAquatim,princompartimentulCercetare‑tehnologiinoidincadrulsocietăţii,carepropuneşiaplicătemedecercetareaplicativădindomeniu.

Activităţiledecercetareaplicativădincadrulstaţiilor de tratare se concentrează peîmbunătăţirea calităţii apei potabile, pro‑tecţia mediului înconjurător şi optimizareaproceselor tehnologice. La acestea se potadăuga stabilirea şi consolidarea legăturilorştiinţifice cu universităţi şi institute decercetaredinţarăşidinstrăinătate,precumşi valorificarea rezultatelor cercetării princomunicări ştiinţifice, articole, transfertehnologic şi lucrări în colectiv de autori,publicateînrevistedespecialitatedinţarăşistrăinătate.

Colectivul de cercetare al Aquatimlucrează, în general, pe două mari direcţii,şi anume: cercetare aplicativă, răspunzândsolicitărilor societăţii, pe de o parte, şistudii şi cercetări în cadrul programelornaţionale de cercetare ştiinţifică legate desferade activitate, pede altăparte.Astfel,în perioada 2005‑2011, Aquatim a participatla patru proiecte naţionale de cercetare deexcelenţă: ProAqua, Biochem, ZEONANO‑SPP şi NANO ZEOREZID, în colaborare cuInstitutulNaţionaldeCercetareşiDezvoltarepentru ElectrochimieşiMaterieCondensatăECOIND.


Staţie de epurare nouă, prin programul ISPA. Tehnologie avansataă de protecţie a mediuluiProtejareamediuluieste,prinlege,oresponsabili‑tateacompaniilor,darşiaîntregiisocietăţi,responsabilitatelegată de viitorul copiilor noştri. Costul investiţiilorpentrumediunutrebuiesăexercite„presiuni”mariasupra tarifelor. Din acestmotiv, strategia Aquatimafostşiestedeaatragefondurinerambursabile,cutoatecădemersurilenecesarenuaufostîntotdeaunauşoare.Aquatimaîncercat,astfel,săapereintereseleclienţilor,darşisăasigurepremiselenecesarepentruprotecţiamediuluişiconservarearesurselordeapă.

Timişoaraare,dinanul2011,ostaţiedeepurarenouăşi reţele noi de canalizare, înmaimulte cartiere aleoraşului,pentrucăAquatima reuşit să susţină,prinmăsuraISPA,investiţiiînvaloaredepeste45milioanedeEuro,dincarepeste32demilioanenerambursabili.

Suntinvestiţiidecarebeneficiemastăzişidecarevorbeneficiaşigeneraţiileviitoare.

ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre‑Aderare) este unul dintre cele trei instrumente definanţare nerambursabilă (împreună cu PHARE şiSAPARD) care sprijină ţările candidate în pregătirealor pentru aderarea la Uniunea Europeană. ISPA afinanţat,înperioada2000‑2006,proiecteîndomeniulinfrastructuriidetransportşidemediu.

ObiectivulgeneralalMăsuriiISPA,înTimişoara,afostsăîmbunătăţeascăinfrastructuradealimentarecuapăşidecanalizareamunicipiului,cuscopuldeaîndepliniobligaţiileprivindprotecţiamediului,asumatecastatmembrualUniuniiEuropene.

Proiectul, având denumirea oficială de Reabilitarea tehnologiei de epurare a apei reziduale şi îmbunătăţirea canalizării pentru populaţia oraşului Timişoara situat în judeţul Timiş din România, a avut cinci componente:unapentrureabilitareaStaţieideepurareTimişoara,două pentru reabilitarea şi extinderea reţeleide canalizare în Timişoara şi două componentede asistenţă tehnică. Prezentăm în continuarecâteva cifre şi informaţii cheie privitoare la fiecarecomponentăînparte.

� Reabilitarea staţiei de epurare a avut ca obiectivasigurarea unei calităţi corespunzătoare a apelordeversateînrâulBega,înconformitatecustandardelede calitate ale Directivei 91/271/CEE transpusă înlegislaţiaromânească.

Realizărilefiziceauinclusreabilitarealinieiexistentea treptei mecanice, construirea unei linii de tratarebiologică,construireauneiliniidetratareanămoluluişi aunui laboratorpentruanalizedeapăpotabilă şiuzată.

Valoare:32,2milioanedeEuroAntreprenor: PWT Wasser‑ und AbwassertechnikGmbHGermania

21

fost de a îmbunătăţi infrastructura de alimentare cu apă şi de canalizare a municipiului, cu scopul de a îndeplini obligaţiile privind protecţia mediului, asumate prin tratatul de aderare. Proiectul a avut valoarea totală de peste 45 de milioane de Euro

europene nerambursabile. Defalcarea bugetului pe

to improve the water supply and waste water

ensuring compliance with the environmental requirements, included in the Treaty of Accession. The total budget of the programme amounted to

a European Union grant. The budget breakdown

eforturi mari, perseverenţă, resurse umane şi

tuturor factorilor implicaţi dar şi asumarea unorriscuri.

A trebuit să învăţăm să lucrăm mai bine în

prenori, consultanţi şi factori de decizie, cum ar

resort. Lucrurile nu au evoluat întotdeauna cum

situaţii în care punctele de vedere ale părţilor erau divergente.

Am devenit însă mai puternici şi am acumulat

anvergură.

all actors involved, but also assuming a certain amount of risks.

the company and with the Contractors, Consultants

to Bucharest and of the relevant ministries and

evolve as planned and we had to learn how to

opinions.

We nevertheless became stronger and gained experience in managing large scale investment projects.

/

Fonduri UE nerambursabile

Împrumut BERD

Fonduri proprii

2.265.311 Euro

10.889.362 Euro

32.207.739 Euro

BugetulmăsuriiISPA,defalcatpesursedefinanţare


80

� Reabilitarea(7km)șiextinderea(10km)reţeleidecanalizareaurmăritmodernizareasistemului de canalizare al orașului șicreștereagraduluideconfortallocuitorilordin zonele cuprinse în proiect: Mehala‑Bucovina, UMT, Iosefin, Stadion, Freidorf,PiaţaCrucii,șiConstantinBrâncoveanu.

Lucrările pe un segment din zona PiaţaCruciiaucuprinsşiunelementdenoutate,folosit în premieră în Timişoara, şi anumeprocedura de cămăşuire. Cămăşuirea nuderanjează atât de mult ca şi un şantiernormal pentru că nu necesită săpăturăpe întreaga lungime a conductei. Astfel,costurileşitimpuldeexecuţiesuntmaimici.

Valoare:10,9milioanedeEuroAntreprenori: Ludwig Pfeiffer Hoch‑ undTiefbauGmbH,ConfortSA

� Cele două componente de asistenţătehnică,pentrumanagementșisupervizarelucrări și, respectiv, pentru întărireinstituţională și regionalizarea serviciilorde alimentare cu apă și de canalizare, auurmărit, îngeneral,asigurareaexpertizeiși

suportului necesare pentru buna derulare a contractelor de lucrări, a publicităţii proiectului șiconsolidareaprocesuluide înfiinţarea companiei regionalede serviciidealimentarecuapă șidecanalizare.

Peparcursul derulării proiectului, a avut loc un transfer de cunoştinţe către personalulAquatim,atât în cadrul instruirilor specialprevăzute,dar şiprinmuncadezi cuzi. Sepoate spunecăunuldinbeneficiileAquatim, în urmaasistenţei tehnice, a fost întărirea instituţională şi îmbunătăţireacapacităţiidegestionareaproiectelordeacestfel.Încadrulacestorcomponentes‑apregătitşicerereadefinanţarepentruobţinereaa 118,87milioanedeEurodinFonduldeCoeziune, sumădestinată

dezvoltării infrastructurii de alimentare cuapăşicanalizareînjudeţulTimiş.

Valoare:3,6milioanedeEuroPrestatori: MWH, Consorţiul EPTISA‑WSAtkins, Consorţiul Eptisa Romania SRL –EptisaServiciosdeIngineriaSL

La sfârşitul implementării măsurii ISPA înTimişoara, putem spune că au fost atâtaspectepozitive,câtşinegative.Amînvăţatcă implementarea unui astfel de proiectpresupune eforturi mari, perseverenţă,resurse umane şi financiare, cooperare şideschidere din partea tuturor factorilorimplicaţi, dar şi asumarea unor riscuri. Atrebuit să învăţăm să lucrăm mai bine în

20

RapoRt anual 2011 | annual RepoRt 2011

Reabilitarea şi exti nderea sistemului de canalizare Peste 6.000 de locuitori din zonele Mehala – Bucovina, UMT, Iosefi n, Stadion, Freidorf, Piaţa Crucii şi Constanti n Brâncoveanu din Timişoara au acces la reţele noi de canalizare, prin acest program de investi ţii. Lucrările au costat 10,92 milioane de Euro şi au inclus reabilitarea a 7 km şi exti nderea cu 10 km a reţelei de canalizare.

Asistenţă tehnicăAceastă componentă a asigurat sprijinul necesar pentru managementul şi supervizarea lucrărilor şi întărirea capacităţii insti tuţionale. Asistenţa tehnică a inclus şi pregăti rea cererii pentru obţinerea fi nanţării proiectului regional de investi ţii din Fondul de Coeziune. Valoarea compo-nentei a fost de circa 5 milioane de Euro.

Rehabilitati on and extension of the waste water collecti on system Over 6,000 people from the Mehala – Bucovina, UMT, Iosefi n, Stadion, Freidorf, Piaţa Crucii and Constanti n Brâncoveanu residenti al areas in Timisoara benefi t from new sewers, due to this programme. The investment value was of 10.92 million Euros and the project included 7 km of pipe rehabilitati on works and 10 km of pipe extension works.

Technical assistanceThis component aimed to provide adequate support for the management and supervision of works and to strengthen the insti tuti onal capacity. The preparati on of the fi nancing applicati on from the Cohesion Fund for the company’s regional investment programme was also included. The value was around 5 million Euros.

Înpremieră,laTimișoara,reabilitareaconductelordecanalizareprincămășuire


echipă,atâtîncadrulAquatim,câtşicuantreprenori,consultanţişifactoridedecizie.Lucrurilenuauevoluatîntotdeaunacumamdoritşiatrebuitsă învăţămsăgestionămşiastfeldesituaţiiîncareeraupreamulţifactori de decizie, ce nu aveau întotdeauna acelaşipunctdevedere.Amdevenit însămaiputernici,amacumulatexperienţăîndezvoltareaproiectelormari,ceeacenevaajutasăatragemşialtefondurieuropenenerambursabile,pecarevomştisălegestionămmaieficient.

Inaugurarea oficială a staţiei de epurare a avut locîndatade 12 iulie 2011, înprezenţa reprezentanţiloradministraţiei locale şi a partenerilor implicaţi înrealizareaproiectului.Prezentlaeveniment,domnulGheorgheCiuhandu,primarulTimişoarei,şi‑aexprimatapreciereavizaviderealizărileAquatim,precizândcăaceastaesteceamaibunăsocietateamunicipalităţii.Dealtfel, în3august2011,cuocaziaZileiTimişoarei,societateaAquatimaprimitodiplomădeexcelenţăpentru performanţele deosebite în modernizareainfrastructurii de apă şi canalizare prin atragereafonduriloreuropene.

Lucrările prevăzute pentru retehnologizareacompletăa staţiei,finalizate înanul2011,aucondusla realizarea unui flux modern de tratare mecano‑biologică,echipatcuutilajeperformante.Tehnologiilefolosite asigură respectarea normelor naţionale şieuropene de calitate a efluentului. S‑au creat astfelpremiseleuneidezvoltări,atâtcafluxtehnologic, înce priveşte tratarea avansată, cât şi ca extindere acapacităţiidetratare.

Noua stație de epurare este proiectată să funcționeze la următorii parametri:

� 440.000locuitoriechivalenţi

� debitzilnicmediu=2.400l/s

� debitzilnicmaxim=3.000l/s

� CBO5=22.000kg/zi

� suspensiisolide=28.000kg/zi

� amoniu=5.400kg/zi

� fosfaţi=1.600kg/zi

Încontinuare,descriem,pescurt,tehnologiaactuală.

Apa preluată din sistemul de canalizare al oraşului,prin cele patru colectoare principale, intră în staţiade epurare şi parcurge, înainte de deversarea înrâulBega,o treaptămecanicăşio treaptăbiologicăavansatădeepurare.Treaptamecanicăestecompusădinpatrugrătarerareşidese,prevăzutecudispozitivede spălare, compactare şi depozitare a deşeurilor.Staţia de pompare a apei menajere este formatădinpatrupompe submersibile Flygt, cuundebit de1.000l/s(regim3A+1R),careasigurătransportulapeilapatruliniidedeznisipare,cuplatecuseparatoarelede grăsimi. Nisipurile sunt spălate şi depozitate încontainere speciale, iar grăsimile sunt depozitate într‑unconcentrator.

Când debitele influente depăşesc capacitateaproiectată, excesul de apă uzată este preluat depatrubazinedestocaredeprimăploaie.Cândşiacestdebitestedepăşit,surplusultreceprintr‑ungrătarcucurăţareautomatăşiapoiestepompatdirectînrâulBega,cuajutorulaşaptepompeFlygt(regim6A+1R),avândfiecareundebitde3.500l/s.

12iulie2011,inaugurareastaţieideepuraredinTimișoara


82

Treaptabiologicăincludeprocesuldenitrificare‑denitrificareşitratareachimicăafosforului.Bazinulbiologicareunvolumde106.600mc,divizatînpatrulinii.Fiecarelinieasigurărealizareadenitrificăriişi a nitrificării, fiind prevăzută cu recirculare externă şi internă. Sistemul de aerare, de tip FlygtSanitaire,esteprevăzutcuaproximativ12.800dedifuzoriporoşi.SuflantelecareasigurănecesaruldeoxigensuntdetipAerzen.Îndepărtareafosforuluisefacepecalechimică,prinutilizareasulfatuluiferoscaagentdecoagulare,cuajutoruluneiinstalaţiidedozareşiinjectare.Injectareaesteposibilăîntreipunctediferitealefluxuluitehnologic.Separareabiomaseisefaceînoptdecantoaresecundarecirculare,cudiametrede40şi48m.Efluentulestedescărcatprintr‑uncanal,directînBega.

Nămolulbiologicînexcesestestocatînbazine,îngroşatşideshidratatcuajutorulpolielectrolitului.Staţiaesteprevăzutăcuoinstalaţiededozareapolielectrolitului.NămolulesteîngroşatşideshidratatcuajutorulatreifiltrebandăBellmer,pânălaaproximativ20‑22%substanţăuscată.

ModernizareastaţieideepuraredinTimişoaraaconduslareducereapoluăriimediuluiînconjurător(apă, aer, sol) şi la protejareamai bună a sănătăţii populaţiei din vecinătate şi a personalului deexploatare.Astfel,s‑arealizatunpasimportantsprealinierealanormeletotmaiseverealeUniuniiEuropenedindomeniulprotecţieimediului,darşiunpasnoudeasimilare,înschemaclasicăastaţiilordeepuraredinRomânia,aunortehnologiiperformantecueficienţăridicată, impactredusasuprafactorilordemediuşieliminareacompuşiloreutrofizanţi.


VedereaerianăastaţieideepuraredinTimișoara


84De la regie autonomă, la operare regionalăContractuldegaranţie și asistenţăaproiectului ISPA, încheiat întremunicipiulTimișoarașiBancaEuropeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare, stipula ca obligaţie separată și independentă agarantului(municipiulTimișoara),înplusfaţădeoricealteobligaţiidincadrulcontractuluidegaranţie,depunereatuturoreforturilorpentruîntreprindereaoricăroracţiunipentruaîncheiaprocesuluidetransformareaîmprumutatuluidinregieautonomăînsocietatecomercială,spredeplinasatisfacţieaBăncii,pânăîn2007.

Reorganizarea regiei Aquatim într‑o societate comercială pe acţiuni și constituirea ca operatorregional se impunea deci, ca o necesitate. În data de 03.07.2007 s‑a semnat actul constitutiv alsocietăţiiAquatimSA,societaterezultatăînurmareorganizăriiRegieiAutonomeApășiCanalAquatimTimișoaraînsocietatecomercialăpeacţiuni,prinasociereaMunicipiuluiTimișoaracuJudeţulTimiș,OrașulDetașiOrașulJimbolia,învedereaînfiinţăriioperatoruluiregionalpentruserviciilepublicedealimentarecuapășidecanalizare.

Transformarea regieiautonome însocietatecomercialăs‑aefectuatavând învederestrategiadedezvoltaredurabilăaserviciilorpublicedealimentarecuapășicanalizareRomânia 2025,adoptatădeGuvernulRomânieiînanul2003șinecesitatearestructurăriioperăriișiadministrăriiserviciilordealimentarecuapășiastimulăriicooperării întreautorităţilelocaleînrezolvareanevoilorprioritareîn sectorul serviciilor publice. Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană(PNAR)prevedeacaobiectivprioritardezvoltareamanagementuluiserviciilorpublicelocale,iarprin

19 ianuarie2010,ConsiliulJudeţeanTimiş.Semnareacontractuluidedelegareagestiuniiserviciilordeapăşicanalizare


La03.07.2007,Aquatimdevinesocietatecomercială

realizareaacestuiobiectivseurmăreaîmbunătăţireastandardelorserviciilorpublicelocale,înspecialacelorcareprivescactivităţiledealimentarecuapășicanalizare.

Nouasocietatecomercialăși‑afixat, înscurttimp,caobiectiv,extindereaarieideoperare,unaltdezideratimpusdeschemeledefinanţarenecesarerealizăriiinvestiţiilormajore.Experienţaademonstratcăînsectoruldeapăestenevoiedeoabordareintegratăpentrucoordonareainvestiţiilor,respectivutilizarearaţionalăaresurselordeapă,planificarearesurselorșistabilireaunortariferealiste,caresăcompensezecheltuielilede


86

exploatarealefirmei,darsăfietotușisuportabiledecătreplătitori.GuvernulRomânieiaintrodusdiverse măsuri în cadrul Legii Apelor, pentru îmbunătăţirea serviciilor, una dintre acestea fiindregionalizareacompaniilordeprofil.

Practic,reorganizarearegieiAquatims‑aefectuatconcomitentcuînfiinţareaoperatoruluiregional,princoncesionareaserviciuluidealimentarecuapășidecanalizare înTimișoara,DetașiJimbolia,cătresocietateaAquatim,înconformitateculegislaţiaaplicabilă.

Ţinândcontde competenţaoperaţională,doveditădeAquatim îngestionarea serviciilor încădin1991,Consiliul JudeteanTimiş a încurajat autorităţile locale să seorganizeze într‑oAsociaţie şi sădesemnezeAquatimcaoperatorregionalalserviciilordealimentarecuapăşidecanalizare,însărcinatcumanagementulactivelorrespectivelorlocalităţi,carevorrămâneînproprietateaadministraţiilorlocale.

Înanul2009,numărulacţionarilorAquatimacrescut,SânnicolauMare,BuziașșiGhirodaparticipând,deasemenea,lacapitalulsocialalsocietăţiicomerciale.Înianuarie2010,înurmaacestormodificări,anume asocierea localităţilor din aria de operare și schimbarea acţionariatului operatorului, s‑asemnat contractul de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare întreAquatimșiAsociaţiadeDezvoltare IntercomunitarăApă‑CanalTimiș(ADI), înnumeleșipeseamamembrilorAsociaţiei.Aquatimaînceputoperarearegionalăîn40delocalităţidinjudeţ,membrealeasociaţiei,prinpreluareaserviciilordindatade1februarie2010.

Proiectulderegionalizareaacestorserviciilaniveluljudeţuluiaduceoseriedeavantajepopulaţiei,legatedeîmbunătăţireaaccesuluilaserviciiledeapăşicanalizareşidecreştereacalităţiiacestora.ExistenţaADI,aoperatoruluiregionalşiacontractuluidedelegareagestiuniiserviciilorestestrânslegatăde respectarea angajamentelordemediu asumatedeRomâniaprin tratatul de aderare laUniuneaEuropeană.Aquatimarăspunsaşteptărilorcelorimplicaţiînacestproiect,dinoraşeşicomune,privind îmbunătăţirea standardelor serviciilor, prin obţinerea finanţării pentru investiţii pe scarălargăînjudeţ,dinFonduldeCoeziune,prinProgramulOperaţionalSectorialdeMediu(POSMediu).


Fondurile de Coeziune şi Programul Operaţional Sectorial de MediuUnul dintre obiectivele specifice ale POS Mediueste îmbunătăţirea calităţii şi accesului la apă şiinfrastructură de canalizare, în conformitate cupracticileşipoliticileUE,înmajoritateaariilorurbanepână în anul 2015, şi dezvoltarea unei structuri demanagementregionaldeapăşicanalizare.

Axa Prioritară 1 din POS Mediu, Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată,stabileştecaobiectivefurnizareaserviciilor respective latarifeacceptabile, furnizarea apei potabile de calitateadecvată în toate zonele urbane; îmbunătăţireacalităţiicursurilordeapă,agestiuniinămoluluipentrustaţiiledeepurare.Procesuldedezvoltareurmăreştecreareaunuicadrulegalşiinstituţionalsolidşidurabil,care să facă posibilă implementarea investiţiilorplanificateprinPOSMediuşiasigurareacapacităţiidegestiunepentruoperarea infrastructurii existente şiviitoare.

Eforturile Aquatim de a atrage finanţări din FonduldeCoeziune,pentruasusţinedezvoltareasistemelordeapăşidecanalizaredin judeţ, s‑auconcretizat laînceputulanului 2011.UniuneaEuropeanăaaprobatcererea de finanţare a proiectului de investiţii din

17

DEZVOLTARE / DEVELOPMENT

Lansarea programului de investiții din Fondul de Coeziune Eforturile Aquatim de a atrage fonduri europene pentru a susține dezvoltarea sistemelor de apă şi de canalizare din judeţ s-au concretizat la începutul anului 2011. Uniunea Europeană a aprobat cererea de finanţare a proiectului de investiții din Fondul de Coeziune în luna ianuarie. În luna februarie, la Bucureşti, directorul societății, reprezentantul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiș şi Ministrul Mediului şi Pădurilor au semnat contractul de finanţare.

Start-up of the investment programme from the Cohesion Fund Aquatim’s efforts to benefit from European funding opportunities in order to support the regional development of the water and waste water infrastructure paid off in 2011. The European Union approved the financing application of the investment programme from the Cohesion Fund in January. In February, the company’s general director, the representative of the Intercommunity Development Association for Water and Sewerage Timis and the Minister of Environment and Forests signed the financing agreement in Bucharest.

119 milioane de Euro pentru județul TimișÎn 10 localităţi din judeţul Timiş, acoperirea servi-ciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va fi de 99%, până în anul 2013.

119 milioane de Euro, 300 km de reţele de apă și de canalizare, 3 staţii noi de tratare a apei potabile, 7 staţii noi de epurare a apei uzate şi 390.000 de consumatori care vor beneficia de servicii îmbunătăţite – acesta este sumarul investiţiilor pe care Aquatim le va realiza în regiune.

119 million Euros for the Timis CountyBy 2013 10 localities from the Timis County will have a coverage rate of the water supply and sewerage services of 99%.

119 million Euros, 300 km of water supply and sewerage pipes, 3 new water treatment plants, 7 new waste water treatment plants and 390,000 customers who will benefit from improved services – this is the summary of the investments planned by Aquatim for the region.

Semnarea contractului de finanţare pentru programul de investiţii din Fondul de Coeziune / Signing the Financing Agreement for the investment programme from the Cohesion Fund: Ilie Vlaicu, Laszlo Borbely, Gabor Kaba

București,februarie2011–semnareacontractuluidefinanţarepentruprogramuldeinvestiţiiPOSMediu

FonduldeCoeziuneînlunaianuarie.Înlunafebruarie,la Bucureşti, reprezentanţii societăţii Aquatim, aiAsociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă‑CanalTimişşiaiMinisteruluiMediuluişiPădurilorausemnatcontractuldefinanţare.

UniuneaEuropeanăasigură,dinFonduldeCoeziune,74% din valoarea totală a proiectului, aceasta fiindo finanţare nerambursabilă. Aquatim şi autorităţilelocale participă la cofinanţarea investiţiilor, astfel:Aquatim contribuie cu 13,04%, bugetul de stat cu11,3%şiautorităţilelocale(ConsiliulJudeţeanTimişşiConsiliulLocalTimişoara)cu1,73%.

Pentrucofinanţarea investiţiilor, societateaAquatimaobţinutunîmprumutde15,5milioanedeEurodelaBancaEuropeanăpentruReconstrucţieşiDezvoltare,împrumut acordat fărăgaranţii bancare, bazatdoarpeindicatoriifinanciari.

Sumarul investiţiilor, pe care Aquatim le va realizaînregiune,esteurmătorul:119milioanedeEuro,100kmdereţeledeapă,200kmdereţeledecanalizare,3 staţiinoide tratareaapeipotabile,7 staţiinoideepurareaapeiuzateşi390.000deconsumatoricare


88

vor beneficia de servicii îmbunătăţite. În urmainvestiţiilor, gradul de acoperire a serviciilor dealimentarecuapăşidecanalizare în localităţileincluse în proiect va creşte la 99%, iar calitateaserviciilorprestatesevaconformacerinţelorUE.Acestebeneficiivoraveaunimpactconsiderabilîn dezvoltarea economică a comunităţilor dincadrulproiectului.

În continuare prezentăm, pe scurt, investițiile planificate prin acest program, pentru fiecare localitate.

Timişoara � Extindereareţeleidealimentarecuapă‑5km � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑5km � Extindereasistemuluidecanalizare‑16km � Înlocuireareţeleidecanalizare‑12km �Modernizareastaţieidepompareaapeiuzate � Sistemdedeshidratareanămolului � Costrucţia unor staţii noi de pompare a apeiuzate

Sânnicolau Mare � Testareaşireechipareaa7foraje � Înlocuireaa2foraje � Aducţiuneîntreforaje‑2km � Staţiedetratareaapei

� Reabilitarea rezervorului de înmagazinare de2.000mc

� Reabilitareastaţieidepompare � Extindereareţeleidealimentarecuapă‑6km � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑19km � Extindereareţeleidecanalizare‑21km � Înlocuireareţeleidecanalizare‑4km � Înlocuireaconducteiderefulareîncanalizare‑2km

� Reabilitareaa3staţiidepompareaapeiuzate � Staţiedeepurareavansată

Jimbolia � Testareașireechipareaa6foraje � Înlocuireaa3foraje � Aducţiuneîntreforaje‑4km � Extindereareţeleidealimentarecuapă‑2km � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑5km � Extindereasistemuluidecanalizare‑37km � 4staţiidepompareaapeiuzate � Conductăderefulare‑2km � Staţiedeepurareavansată

Ciacova � Extindereasistemuluidecanalizare‑11km � Conductăderefulareaapeiuzate‑2km � 3staţiinoidepompareaapeiuzate � Staţiedeepurare


Deta � Testareaşireechipareaa2foraje � Unforajnou � Înlocuireaaducţiunii‑11km � Rezervornou,de100mc � Staţiedepompare � Reabilitareastaţieidetratare � Reabilitareastaţieidepompare � Extinderereţeleidealimentarecuapă‑5km � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑4km � Extindereasistemuluidecanalizare‑6km � Înlocuireareţeleidecanalizare‑1km � Înlocuirea conductei de refulare la canalizare ‑ 0,3km

� Staţiedeepurareavansată

Buziaş � Testareașireechipareaa9foraje � Înlocuireaaducţiuniiîntreforaje‑2km � ReechipareastaţieidepompareHitiaș � ReabilitareastaţieidetratareHitiaș � Reabilitareașireechipareastaţieideclorare � Reabilitarea a 2 rezervoare de înmagazinare de1.000mc

� Extindereareţeleidealimentarecuapă‑1,5km � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑11,5km � Extindereasistemuluidecanalizare‑7km � Înlocuireareţeleidecanalizare‑1km � Conductederefularepentrucanalizare‑0,2km � Staţienouădepompareapăuzată � Staţiedeepurare

Recaş � Testareașireechipareaa4foraje � Aducţiuneîntreforaje‑0,6km � Staţiedetratare � Reabilitareaadouărezervoaredeînmagazinare,acâte300mc

� Reabilitareacasteluluideapă,de300mc � Reabilitareașireechipareastaţieidepompare � Extinderea reţelei de alimentare cu apă ‑ 0,7km

� Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑2,3km � Sistemnoudecanalizare‑22km � Conductederefularelacanalizare‑1km

� 2staţiinoidepompareaapeiuzate � Staţiedeepurare

Făget � Testareașireechipareaa4foraje � Înlocuireaunuiforaj � Aducţiuneîntreforaje‑3km � Staţiepompare � Staţiedeclorinare � Reabilitarearezervoruluideînmagazinarede 500mc

� Reabilitareaturnuluideapăde300mc � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑9km � Extindereasistemuluidecanalizare‑3km � Înlocuireareţeleidecanalizare‑5km � Staţiedeepurare

Sânmihaiu Român � AducţiuneTimișoara–SânmihaiuRomân‑5km � Extindereareţeleidealimentarecuapă‑17km � Reabilitareareţeleidealimentarecuapă‑0,3km � Rezervordeînmagazinare,de500mc � Staţiedepompare � Staţiedeclorinare � Extindereasistemuluidecanalizare‑24km � Conductederefularelacanalizare‑8km � 6staţiinoidepompareapăuzată

Săcălaz � AducţiuneTimișoara–Săcălaz–6km � Rezervordeînmagazinarede1.000mc � Staţiedepompare � Staţiedeclorinare � Extindereareţeleidealimentarecuapă–3,5km � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑0,5km � Extindereasistemuluidecanalizare‑15km � Conductederefularelacanalizare‑5km � 8staţiinoidepompareaapeiuzate


90

Calitatea apei, calitatea serviciilorSursă sigură de apă pentru TimişoaraTimişoaraestealimentatăcuapădindouăsurse,circa25‑30%provinedinforajeşi70‑75%dinsursadeapădesuprafaţă,iardebitulcaptatdinambelesurseajungelapeste4.260.000litripeoră.ApadesuprafaţăestecaptatădinrâulBega,tratatăşidistribuitădeStaţiadeTratareaapeiBega,iarapasubteranăestecaptatăprinforajedemareadâncime,situateînparteadeest,sud‑estşivestaoraşuluiTimişoara, tratarea şidistribuţiafiindasigurate de Staţia de tratare a apei Urseni şiStaţiadetratareaapeiRonaţ.

Bega este, aşadar, principala sursă de apă aoraşului.Totuşi,procentuldeapădesubterandinapadestinatătratăriiacrescut,dela18%,înanul1999,lapeste28%,înanul2011.Defapt,creştereaa fostmai accentuată până în anul 2004, dupăcare raportul a rămas relativ constant, până înprezent.

Aquatimnuaurmăritsădezvoltecaptareaapeisubterane, înciudaproprietăţilororganoleptice(gust, miros) mai bune date apei potabile deaceasta. Iată care este raţiunea pentru careoperatorul de apă a optat pentru alimentareaTimişoareicuapăpreponderentdinBega.

La stabilirea strategiei de alimentare cu apăpotabilăaunuioraşseţinecont,înprimulrând,desiguranţaalimentăriicuapă.Cualtecuvinte,sursadeapătrebuiesăfiesigură,adicăsuficientădin punct de vedere cantitativ şi de calitatecorespunzătoare.

În Timişoara, resursele de apă subterană nupot asigura alimentarea, nici măcar pe termenmediu, fiind reduse. Acestea trebuie protejate.Supraexploatarea necontrolată a unui acviferpoate avea efecte negative imediate. În aniianteriori s‑au înregistrat scăderi drastice alenivelelor hidrostatice în zona Timişoarei, dincauza secetei prelungite. Totuşi, începând cu

Gătaia � Testareașireechipareaa4foraje � Înlocuireaunuiforaj � 2forajenoi � Aducţiuneîntreforaje‑1km � Staţiedetratare � Reabilitarea a 2 rezervoare de înmagazinare,de200mc

� Rezervornoudeînmagazinare,de500mc � Reabilitareastaţieidepompare � Extindereareţeleidealimentarecuapă‑1,5km � Înlocuireareţeleidealimentarecuapă‑4km � Extindereasistemuluidecanalizare‑7km � Conductederefularelacanalizare‑0,5km � Staţienouădepompareaapeiuzate



92

anul2004,sepoateobservaouşoarătendinţădestabilizareafronturilordecaptare.Prinfrontuldecaptareexistent,înTimişoarasepoateasiguraundebitdecaptarede450‑500l/s,careacoperăprocentulamintit,decirca25%,încondiţiilemenţineriiacviferului.

Maimult,dezvoltareafronturilorexistentedecaptaresauaunoranoi implică investiţiicucosturiiniţialeimense,nejustificateînraportcualtepriorităţiinvestiţionale,iarexploatarealorviitoarevafiîntotdeaunalimitatădecontrolulresurselor.

Pedealtăparte,dacăapadeadâncimesecaracterizeazăprintr‑ocalitaterelativconstantăîntimp,apadinBegaareavantajulasigurăriiuneicantităţiconstante,nodulhidrotehnicTimiş‑Begafiindunfactordesiguranţăşidinpunctdevederealasigurăriinecesaruluideapă.Înplus,lanevoie,apadinlaculSurducpoatefitransferatăînrâulBega.

Un altaspectimportantestecăutilizareaadouăsurse,pentrualimentareacuapăaunuioraşprecumTimişoara,oferămaimultăsiguranţăşiflexibilitate,prinfaptulcăacesteapotfiutilizatealternativ,încazdenevoie.

Începriveşteinvestiţiilepentrucalitateaapei,Aquatimaalessăinvesteascăîntehnologiimodernede tratareaapei, carepermitmonitorizareaautomatăaprocesului, adicămaimultă siguranţă înexploatareşi,implicit,uncontrol maibunalcalităţii.

Apa potabilă este sigură. Laboratorul de calitate al Aquatim este certificat RENARAquatimmonitorizeazăcontinuucalitateaapeipotabile,începândcuprocesuldetratareşipânălarobineteleconsumatorilor.Existătreiniveluridecontrol:monitorizareautomatăîntimpulprocesului,verificareaînlaborator,prinanalizedecalitateşimonitorizareareţeleidedistribuţie.

Pe fluxul tehnologic sunt reglaţi automat parametrii de proces, cum ar fi turbiditatea, pH‑ul şiconcentraţia de clor. În laborator se testează zilnic peste 20deparametri de calitate, înaintedepomparea în reţeaua oraşului. Și în reţeaua de distribuţie se verifică săptămânal probe de apăpotabilă,prelevatedin32depunctedecontroldinoraş,stabilitedecomunacordcuInspectoratul deSănătatePublică.Existăşiunsistemonlinedemonitorizarea reţelei, carepermitemăsurareaconţinutuluideclor,încâtevapunctecheie.

LaboratoruldecalitatealAquatimafostînfiinţat,castructurăseparată,subdenumireaBirouControlUnităţi, în anul 1993. Din ianuarie 1998, activitatea laboratorului s‑a extins la determinări fizico‑chimice de calitate pentru apa din reţeaua publică a Timişoarei şi s‑a diversificat prin efectuareadeterminărilorspectraleşiacromatografieidegaz.

Apapotabilăestesigură. ÎnlaboratoareleAquatimsefaczilnic,peste200deanalizedecalitate


Din decembrie 2009, laboratorul s‑a mutat într‑oclădirenouă,prevăzutăcumaimulteîncăperipentrulaboratoare, cameră balanţe, absorbţie atomicăAAS,cromatografiedegaz,magaziipentrureactivişisticlărie,camerepentruechipamente,recepţiepentruprobele de apă, cameră de decontaminare, camerăpentrupreparareaculturilorsterilizate,salădemeseşivestiare.ConstrucţianoiiclădiriafostfinanţatăprinmăsuraISPAnr.2000/RO/16/P/PE/004,princareafostreabilitatăşiStaţiadeepuraredinTimişoara.

Laboratorul Aquatim de control al calităţii apeiparticipăanuallaschemedeîncercăridecompetenţă,prin comparări între laboratoare, unde reuşeşte săobţinăpunctajefoartebune,pentrufiecarerundăşipentrufiecareindicator,ceeaceprobeazăacurateţeaanalizelor efectuate aici. În anul 2010, acesta a fostrecunoscutdeMinisterulSănătăţii ca laboratorcarerealizeazăprelevareaprobelordeapăşimonitorizareadecontrolaapeipotabile, iar înanul2011aobţinutacreditarea după standardul ISO 17025/2005, de laRENAR,AsociaţiadeAcreditaredinRomânia.

ÎncadrullaboratoruluisemonitorizeazăcalitateaapeipotabiledelaieşirilestaţiilordetrataredinTimişoara‑ Bega,Urseni şi Ronaţ, precum şi a apei netratate,dinBegaşidin foraje.Sefacdeterminăridecalitatea apei potabile şi pentru sucursalele din judeţ. Deasemenea, laboratorul face verificări de calitate în

cazul reclamaţiilor şi diverse analize, contra cost, lacerereaclienţilor.

tipuri de analize făcute în laboratorul Aquatim: � pentru apă potabilă: turbiditate, pH, indice depermanganat, Clostridium perfrigens, clor rezidualliber și total, alcalinitate/ aciditate, duritate,conductivitate,temperatură,amoniu,azotaţi,azotiţi,fosfaţi,fosfortotal,sulfaţi,cloruri,metalegrele(Pb,Cd, Cr,Mn, Ni, Zn, Fe, As), metale alcaline/alcalino‑pământoase(Na,K,CaMg),pesticideorganoclorurate,trihalometani,reziduufix,reziduutotal,materiitotaleînsuspensie,numărtotaldecoloniila22ºC,respectiv37 ºC, coliformi totali – număr probabil de bacteriicoliforme,streptococifecali,Escherichiacoli;

� pentru apă uzată: pH, CCOCr – consum chimic deoxigen,CBO5–consumbiochimicdeoxigen,agenţide suprafaţă anionici prin măsurarea indicelui dealbastru de metilen MBAS, substanţe extractibile,amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total, sulfaţi, cloruri,clorrezidualliber,metalegrele(Pb,Cd,Cr,Mn,Ni,Zn,Fe,As),materiitotaleînsuspensie.

Combaterea deversărilor poluante în canalizareÎn Timişoara şi la sucursalele Aquatim esteimplementat, din anul 2003, un program decombatereapoluăriidinreţeauadecanalizare,fiindmonitorizateperiodicdeversăriledeapăuzatăde la

- Bega

- foraje / drills

100,0 %80,0 %60,0 %40,0 %20,0 %

0%

Alimentare cu apă în Timişoara

Surse de apă potabilă

RâulBegaasigurăcircadouătreimidinapaTimișoarei.


94

maimultesocietăţi comerciale,potenţialipoluatori. Încazulunorpoluăriaccidentale, laboratorulexecutăprelevareaşideterminareacalităţiiapeloruzate,delaintrareaînstaţiadeepurare,pânăladepistareapoluatorului.Personalullaboratoruluiseocupădeprelevarea,transportul,eşantionarea,codificarea şi analizarea probelor de apă. Dacă parametrii de calitate urmăriţi depăşesc limiteleadmise,prevăzuteînnormativulNTPA002/2005,sunttransmisenotificărişiseaplicăpenalităţi,dupăcaz.

În fiecare an suntmonitorizate în jur de 100 de societăţi comerciale care deversează ape uzateindustrialeîncanalizareaoraşului.Aquatimaimplementatacestprogram,împreunăcuautorităţilelocaleresponsabiledemediu,caocerinţăamăsuriiISPA,princareafostconstruităstaţiadeepurare dinTimişoara.

Licenţă de operare şi sistem de management integratAquatim deţine, din anul 2003, licenţa de operare clasa 1, acordată de Autoritatea Naţională deReglementarepentruServiciileComunitaredeUtilităţiPublice(ANRSC).Aceastaesteorecunoaştereoficialăacapacităţiioptimeaprestăriiserviciilorpentruoariemaredeoperare,darşiauneidotăritehnicedevârf.

Dinanul2005,societateaaimplementatunsistemdemanagementintegratcalitate,mediu,sănătateşisecuritateocupaţională,certificatdecătreSocietateaRomânăpentruAsigurareaCalităţii.

Implementareasistemuluidemanagementintegrats‑aconstituitîntr‑omodalitatenouădeaînţelegeproceseleşiactivităţilecareau loc înorganizaţie.Unroldeosebit în implementareasistemului l‑ajucat comunicarea, influenţarea mentalităţii fiecărui angajat, ca parte esenţială în desfăşurareaproceselorşiconştientizareafaptuluicăestenecesarăasumarearesponsabilităţilorpentruatingereaobiectivelor.

Toateacestecertificăriconfirmăpână laurmăangajamentulsocietăţiideamenţineşi îmbunătăţicalitatea serviciilor prestate.

Reţele de apă şi de canalizareMonitorizarea presiunii în reţeaua de distribuţie a apei potabileApa care ajungelarobineteletimişorenilorstrăbatesutedekilometrideconducte.Delastaţiiledetratareaapei,înfiecarezisuntpompaţiînreţeazecidemilioanedelitrideapă.ProcesuldedistribuţieaapeiestemonitorizatînTimişoaraîncepândcuanul1999,cândafostimplementat,pentruprimadată, un sistem de urmărire a presiunii în 8 noduri principale ale reţelei. Valorilemăsurate erautransmise la dispecerat, unde datele erau vizualizate pe calculator, printr‑o aplicaţie informaticăspecializată.

În anul 2008a fostdemaratăo investiţiepentrudezvoltareaacestui sistem într‑unulmaifiabil şimaicomplex.Funcţiileprincipaledemăsurare, transmitereşimonitorizares‑aupăstrat. Investiţiaafostfinalizatăînlunaiulieaanului2009şicuprindeacum32depunctefixedemăsurăşi6puncteitinerantedecontrol,pentruurmărireaparametrilortehnicişidefuncţionareaireţeleidealimentarecuapă.

Aceastanuesteînsăsinguraîmbunătăţireadusă.Sistemulfaceposibilăşimonitorizareaa10staţiidepompareaapeloruzate,dinreţeauadecanalizare.Vechilestaţiidepomparedin„punctelefierbinţi”alereţeleiaufostînlocuitecuechipamenteperformante.Funcţionareapompelorestemonitorizată,iaravariilepotfisemnalate imediat.Sunturmăriţiparametriielectrici (tensiuni şi curenţide fază,putereactivăşienergie),eventualainundareacăminuluisaupătrundereaprinefracţie.


Practic, parametrii monitorizaţi sunt măsuraţi deinstrumenteleinstalatepeconducte,informaţiilesunttransmise apoi, prin reţeaua GSM, către un servercentral, înregistrateîntr‑obazădedateşiprelucrateîn diverse rapoarte. Rapoartele sunt accesate şiurmărite, în orice moment, la dispeceratul centralAquatim,pemonitorulunuicalculator.

Ultimulsistemdemonitorizareimplementatpermitemaimultcontrolasupra funcţionării reţelei, ceeaceînseamnă şi mai multă operativitate în intervenţii.Urmărirea automată a concentraţiei de clor în apadinreţeauadedistribuţieaduceunplusdesiguranţăconsumatorilor. Cu acest sistem,Aquatima începutşi transpunerea în practică a unei abordări diferite

La dispeceratul Aquatim, parametrii de funcţionare ai reţelei sunt urmăriţidirect pe calculator

350

400

450

500

550

600

650

Evoluţialungimiireţelelordeapășicanalizareîntimp

1990

199 1

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Km

Re

Re


96

în strategia dementenanţă a reţelelor – sectorizarea oraşului, pe zone de consum. Amplasareapunctelordemăsurareaparametrilors‑afăcutastfelîncâtsăofereindiciidespreceeaceseîntâmplăînreţea,defalcat,pezoneledenordşisudaleoraşului.

Pe lângă roluldemonitorizareşi control imediat, sistemulajutăşi înproiectelededezvoltarealecompaniei.BazasadedatepoatefiinterconectatălaSistemulInformaticGeografic(GIS),careesteîncursdeimplementare.Deasemenea,poatefiinterconectatcuprogramedemodelareareţelelordeapăşicanalizare,prinexportdefişieresauacceslabazadedate.

Toateacestetrăsăturifacdinsistemuldemonitorizarealreţeleideapăşialstaţiilordepompareaapeiuzateoinvestiţieinteligentă,cuefectepetermenlung.

Reabilitare sistematică şi continuă a reţelelor ÎnTimişoara,peste20%dinconducteledeapăauvechimicaredepăşesc50deani.Pelângăuzurafizică,maiapareşioaltfeldeîmbătrânire.Materiale,caresefoloseaupescarălargăîntrecut,audevenit,cu timpul, totmaipuţinutilizate,fiind înlocuitecuunelenoi.Deaceea, reabilitareasistematicăşicontinuăa reţelelorde apăesteo componentănelipsită înprogramelede investiţii ale societăţiiAquatim.

Odatăcudezvoltareaoraşului,conducteledinfontăcenuşie,executateîncădin1914,nuaumaipututasiguradebitulnecesarpentruconsumatoriinoi.Laacesteconducte,cudiametrul între50și 150mm,auapărutşialteprobleme,cumarfiforfecareaşirupereamaterialuluiconductelor,caurmareaschimbărilordetemperatură.Avariile,astfelgenerate,suntsemnificative,avândînvedereponderea,decirca30%aacestora,înreţeauaoraşului.

Îninteriorulacestorconducteseproducdepunericaremodificăcoeficientulderugozitate,influenţândnegativparametriihidraulicidecurgere,debitulşipresiunea.Opririleşipornirilesuccesive,precumşioricemodificarearegimuluidecurgereducladislocareadepunerilorşicolorareaapei.Dupăfiecareoprireestenecesarăspălareaconductelorpentrueliminareaapeicususpensii.Prezenţasuspensiilorareunimpactnegativşiasuprapercepţieiconsumatorilor,ridicânddubiiasupracalităţiiapei.

Şiconducteledinoţelcreeazăproblemedeosebiteînexploatareasistemuluidealimentarecuapăpotabilă.Peinteriorulacestorasedepuncantităţimarideoxizidefier,careduclacorodare,dislocând


fieruldinpereţi.Coroziuneaagresivă,dininteriorspreexterior, provoacă, în timp, străpungerea peretelui.Laconductelemetalice,coroziuneasemanifestăşidinexterior spre interior, apărând acolo unde, datorităcompoziţieineuniformeamaterialelor, se formeazăpileelectrice.

Materialelemodernedincareseexecutăconducteleauurmăriteliminareadezavantajelormenţionatemaisus, având ca scop principal prelungirea duratei deviaţă, reducereamanoperei demontare, eliminareagreşelilor de execuţie, din cauza factorului uman,şi menţinerea calităţii apei transportate prin acesteconducte. Astfel, au apărut fonta ductilă, protejatăpeinteriorcumortarspecialdeciment,polietilenadedensitatemare(HDPE),poliesterularmatcufibrădesticlăşialtele.Toateacesteconductedinmaterialenoiauoduratăminimădeviaţă,garantată,de50deani,numodificăcalităţilefizico‑chimicealeapeişieliminăriscul apariţiei defecţiunilor. Folosirea conductelordinmateriale noi trebuie corelată corespunzător cuarmăturile.

Investiţiile realizate de Aquatim pe sistemul dedistribuţie a apei potabile au urmărit Masterplanul, strategia de dezvoltare pe termen lung,scopul fiind înlocuirea conductelor din materialeneperformante, cum ar fi oţelul, fonta cenuşie,azbocimentul,cuceledinmaterialefiabile,polietilenăşi fontă ductilă. Obiectivul principal al investiţiilorpentru îmbunătăţirea infrastructurii este creştereaconfortului cetăţenilor, reducerea cheltuielilor de

exploatare,apierderilordeapăşi,nuînultimulrând,protejarearesurselorşiamediului.

Pentruextindereaşireabilitareareţeleidecanalizare,importante investiţii s‑aufăcutprinprogramul ISPA,prezentatîndetaliulacapitolulProiecte cheie.Pentrumodernizarea sistemelor de canalizare în judeţ,Aquatim are în derulare lucrări mari, care se vorfinalizacucirca200kmnoideconductedecanalizare,lucrări finanţate din fonduri europene. Evoluţialungimiireţelelordeapăşicanalizareesteprezentatăînfiguraurmătoare

PentruîntreţinereareţeleidecanalizareaTimișoareise folosesc autoutilitare combinate womă‑vidanjă.Dinanul2010,companiaareîndotareoautoutilitarăpentru inspecţia video a canalizării, echipată cucamerăvideocucircuitînchis,monitorșiuncalculatorcu software specializat. Inspecţia video permiteaccesul în canalele de diametre mici și localizareacu preciziemare a defectelor. Autoutilitara poate fifolositășipentruverificareareparaţiilorsaurecepţiacanalelornoi.

Servicii suport. Detecţia pierderilor de apă şi GISDetecţia eficientă a pierderilor de apă din reţelelede distribuţie joacă un rol important în reducereacheltuielilor de exploatare. În cadrul Aquatim,detecţiapierderilorsefaceplanificat,cuechipamentespecializate șipersonal competent.Compartimentul


98

specializat al societăţii este implicat activ în acţiuni de schimb de experienţă la nivel naţional șiinternaţional.Dintreacestea suntdemenţionatconcursulanualdedetecţieapierderilordeapă,organizatdeAsociaţiaRomânăaApei,forumulonlinedediscuţiiwww.pierderiapa.forumactual.comșirevistaDetectivii apei pierdute,editatădeAquatim.

RealizareaunorhărţidigitalepentrureţeleledeapășicanalizaredinTimișoaraeste,deasemenea,demareajutorpentrueficientizareaexploatăriișiîntreţineriireţelelor.ProiectuldeimplementareasistemuluiGIS(GeographicInformationSystem)pentrustocareașiprelucrareadatelorgeograficeafostdemaratînanul2008.Aceastapresupuneculegereadatelordepeteren,cuaparaturătopograficăspecializatășisalvareaulterioarăînformatdigital.OdatăcuimplementareasistemuluiGIS,resurselenecesareîntreţineriiactivelorsevorreducesemnificativ.

Aquatim şi oamenii care „fac” apa. Reforma administrativă şi de personalSuccesuloricăreistrategiidefuncţionareșirelansaresebazeazăînmaremăsurăperesurseleumane.Cunoștinţeleșienergiacreatoareapersonaluluisuntresursaceamaiimportantăauneiorganizaţii,careantreneazășimobilizeazășicelelalteresurse.Întrecut,Aquatimaveapersonalpreanumerosfaţăderesponsabilităţilesale.Modernizărilesurveniteînuzineledeapăauconduslaunsurplusdepersonal,aspecteconstateşiînaltesectoareundeachiziţiileunorutilajeperformanteauredusmultmuncamanuală.Pedealtăparte,aapărutonevoiedepersonal,odatăcuextindereaarieideoperarelanivel regional, începândcu anul 2007, şi pregătirea şi implementareaproiectelor cufinanţareaeuropeană.

Restructurările schemei de personal s‑au realizat de‑a lungul timpului, fie prin disponibilizare, fieprintr‑oredistribuire,înfuncţiedenecesităţilecerutedenouaconjunctură.Scădereanumăruluidepersonal,carela31.10.1991afostde1090,ajungândlanumărdeangajaţiladatade31.12.2011,s‑adatoratatâtplecărilorprinpensionări,demisiietc.,darşiastrategieiabordatededepartamentulderesurseumanealorganizaţiei.

Deciziamanagementului, de a introduce, în anul 2000, conducerea pe baza centrelor de bugeteşi costuri pentru principalele activităţi şi extinderea utilizării tehnologiilor noi de informaţii şitelecomunicaţii,aduslaoredistribuireapersonaluluişi,totodată,oscădereacosturilorgeneratedeexploatare.Structuraorganizatoricăafostîmbunătăţităcutimpul,pentruafacefaţănoilorrealităţi,darşinoilorprovocări.Atunci,cânds‑aconstatatcăexistăunelesuprapunerideactivitateşizoneunderesponsabilităţilenusuntfoartebinedefinite,s‑aufăcutcorecţiilenecesare.Demareajutor,înacestsens,afostparteadeasistenţătehnicădinprogramulISPA,careainclusşiocomponentădeîntărireacapacităţiiinstituţionale.Aquatimabeneficiatastfeldeserviciileunorexperţiinternaţionalicucompetenţăîndomeniu,care,înurmauneianalizeiaprofundate,aufăcutpropunericoncretedeschimbareaorganigramei,caresăpermităunmanagementperformant.

Formuladeconducerecucarefuncţioneazăsocietatea,începânddinanul2006,esteorganizatăpepatrudirecţii,coordonatedecâteundirectorexecutiv,curesponsabilităţiîndomeniiletehnicşialrelaţiilorcuclienţii,producţie,dezvoltareşifinanciar‑economic.Directoriiexecutivisesubordoneazăunuidirectorgeneral,caremaiareînsubordinedirectăîncăcâtevacompartimente,cumarficeleresponsabiledeauditintern,problemejuridice,relaţiipubliceşiimagineetc.

În ce privește pregătirea profesională, societatea Aquatim a încurajat și încurajează educaţia șiperfecţionareacontinuă,fieîncadrulinstituţiilordeeducaţiesaualorganizaţiilordeprofil,fieprinreţeleledesuportîntrespecialiștidindomeniisimilaresauapropiate.Printresalariaţiisocietăţii, lasfârșitulanului2011,senumărau12doctori,8doctoranziși59deabsolvenţiaiprogramelordemaster.


OcolaboraredecâţivaaniîntreprimăriadinMünchen,municipalitateatimişoreanăşiAquatims‑afinalizat,înanul 2009, cu înfiinţareaFundaţiei româno‑germaneAquademica.Aquatimesteunuldintreceidoimembrifondatori, iar partea germană este reprezentată deDepartamentuldeapeuzatedelaPrimăriaMünchen.

Fundaţia organizează, periodic, cursuri şi seminarii,având între 200 și 400 de participanţi în fiecare an.Interesul specialiştilor pentru programele sale depregătireprofesională, cuaccentpe laturapractică,estetotmaimare.

Activităţileabordatedefundaţiepentrudezvoltareaprofesionalănuseopresclaorganizareadecursurişiseminarii.Sunturmăritetransferuldeknow‑howîntrespecialişti,îndomeniulgestionăriimediului,înspecialal apei potabile şi uzate, parteneriatele naţionale şiinternaţionaleîntreorganizaţiideprofil,colaborăricuorganisme guvernamentale, universităţi şi operatoriregionali, consultanţă de specialitate şi altele. Odirecţie specifică este promovarea în România anormelorgermanedindomeniu.

Fundaţia s‑a aliat cu organizaţii puternice dinGermania, pentru a învăţa din experienţa acestora.În anul 2011 a fost semnat un memorandum decolaborareşipromovarereciprocăîntreAquademicaşi DWA – asociaţia germană a apei, apei uzate şideşeurilor,iarînanul2012afostparafatăoînţelegeresimilară cu organizaţia German Water Partnership.Obiectivul principal al acestor colaborări este de aaduceîmpreunăspecialişticarelucreazăîndomeniileapei, apei uzate şi deşeurilor, pentru a elaborastandardedelucru,manualedespecialitate,programede dezvoltare profesională şi pentru schimb deexperienţă.Preocupărilepărţilornusevoraxadoarpeaspectetehnice,cişilegaleşieconomicelegatedemanagementulapeişideprotecţiamediului.

Planuri de viitor. POS Mediu IIAvând în vedere strategia viitoare de dezvoltare aUniunii Europene, Comisia Europeană va adoptaCadrulStrategicComun,documentcarevatranspuneobiectiveleUEînacţiunicheiedeutilizareafondurilorcomunitare şi va orienta strategic procesul deprogramare la nivelul statelor membre, facilitândcoordonarea cu celelalte politici şi instrumenterelevantealeUE. Înacest context,România trebuiesă elaboreze documentele de programare, care

fundamentează şi stabilesc obiectivele tematicede dezvoltare şi alocarea indicativă a fonduriloreuropeneînperioada2014‑2020.

Aquatim a început deja procesul de planificare ainvestiţiilor în infrastructura de apă‑canal, necesareîn judeţul Timiş, investiţii aferente perioadei deprogramare 2014‑2020, din fonduri europenenerambursabile, având în vedere coordonareateritorialăaintervenţiilor.

MasterPlanuljudeţuluiTimişpentruinfrastructuradeapă‑canal a fost elaborat în anul 2008, documentulfiind aprobat de către Autoritatea deManagementPOS Mediu în luna februarie 2009. Master Planulreprezintă strategia de dezvoltare a judeţului, peo perioadă de 30 de ani. Acesta a fost revizuit deAquatim la nivelul anului 2012, luând în calcul, capremise ale procesului de programare, dezvoltareadurabilă,uncadruunicdeplanificareainvestiţiilorînjudeţ,cuposibilitateautilizăriidiferitelorinstrumentestructuralesauaaltorsursedefinanţaredisponibile,abordarea teritorială a planificării având la bazăconceptul de aglomerare, punerea accentului peperformanţa şimonitorizarea rezultatelor și unmaibunmanagementalfondurilor.


100

master Planul cuprinde: � revizuireasituaţieiactuale,înconformitatecuobligaţiilesectoruluideapășicanalizaredinTrata‑tuldeAderare,șideficienţelecaretrebuiesăfiesoluţionatepentruarezolvasituaţiaexistentăînconformitatecuobligaţiileasumate;

� previziuni ale tendinţelor socio‑economice importante pentru strategia asumată, incluzândpopulaţia,nevoiadeapășivolumeledeapăuzatăestimate;

� obiectivelenaţionaleșiţintelejudeţene,relevante;

� evaluareadiferiteloropţiunitehnicecarearputearemediadeficienţelesituaţieiexistentepentruastabilicelemaibunesoluţiitehniceîncontextulspecificjudeţuluiTimiș;

� sumarulstrategieijudeţenededezvoltareasectoruluiserviciilordeapășicanalizare;

� programuldeinvestiţiipentruoperioadade30deani;

� evaluareaaspecteloreconomiceșifinanciarealeprogramuluideinvestiţii,îmbinatăcuoapreciereasuportabilităţiilaniveljudeţean;

� programuldeinvestiţiiprioritarepentruperioada2014‑2020.

Programul de investiţii prioritare 2014-2020. Identificarea şi selectarea proiectului Identificareaproiectuluiafostprimulpasînalcătuireaprogramuluideinvestiţiiprioritare.Criteriulcareastatlabazaanalizeiafostevaluareanecesităţii investiţieipentruperioada2014‑2020,astfelîncâtsăfierespectatecerinţeleTratatuluideAderarelaniveluljudeţuluiTimiş.Dacăînurmaanalizeirezultă o lipsă de conformare, atunci investiţia trebuie să fie realizată, indiferent de sursele definanţareşideoriceconsideraţiiinstituţionale.

Pentruderulareaetapeideidentificareaproiectelors‑aluatlegăturacuautorităţilelocaleînvedereacolectăriiinformaţiilornecesarepentruevaluareasituaţieiexistenteprivindsistemeledealimentarecuapășicanalizare,modul lordefuncţionareșipentrustabilireaunorsoluţii tehniceadecvate înlocalităţilerespective.

Selectarea proiectului a fost cea de‑a doua etapă în realizarea planului de investiţii prioritare,fiinddefiniteproiectelecarepotfifinanţateșirealizateînperioada2014‑2020,prinPOSMediu,curespectarearegulilorimpusedeacestprogramdefinanţare,regulispecificateînGhidulsolicitantuluipentruAxaprioritară1,Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată.

Valoarea totală a programului de investiţii prioritare, pentru etapa 2014‑2020, este de 264.545milioanedeEuro,dincare83.775demilioaneEurosuntpentrualimentarecuapăși180.770milioanedeEurosuntpentrucolectareașiepurareaapeiuzate.

Aquatimesteosocietateputernică,dinamică,atentălaconfortulșisiguranţaconsumatorilor.TradiţiadesutedeaniaalimentăriicuapășiacanalizăriidinTimișoaraobligăsocietateasăfieconectatălaunviitorce înseamnădezvoltarepermanentă,modernizareșiserviciideceamaibunăcalitate. Înfond,istoria,prezentulșiviitorulAquatimsuntindisolubillegatedeceeaceafost,esteșivafiorașulTimișoara.



102


English Summary

Thepresenceofdrinkingwaterresourcesisofcrucialimportancefortheformationofhumansettlements.The first attempts of urban water supply occurredabout5,000yearsago,atMohenjoDaro,inPakistan.Later, theRomans improved the supply systemsbyusing channels to transport water from its sourceto the centres of the cities through gravity. Suchsystems were found in present day Romania atGrădiștea Muncelului (the Dacian Sarmisegetusa)andintheRomancityofTibiscum(Jupavillage,nearCaransebeș).

The settlement later to be known as Timișoarawasestablishedonahilly areaon thebanksof theRiverTimișulMic ‑currentlynamedBega.Thisriver,flowingthroughagentlyslopedmeadowhadseveralsecondarybranchesembracingthehigherareas.ThehumansettlementestablishedintheRomantimesontheplacewheretodayTimișoaraliesiscertifiedbythefindingsfromMehalaandIosefin.

The life of the settlement was not interruptedfollowing the Roman administration’s withdrawalfrom the territory, as archeological findings fromFreidorf, Cioreni and even Dumbrăviţa confirmed.The existence and long‑lasting duration of thesesettlements on the actual place of the city aretestimonies of the ancient rural habitat whichcontinuedinthesecondhalfofthefirstmillenium.

Thefirstwrittenreferencesofthecitydatefromthe12thcenturyandweremadebytheArabiantravellerSharif al Idrisi, who spoke in 1154 about TNSBR, abeautifulandflourishingestablishmentnorthtotheDanube. Later, in 1172 and 1177 other documentsmentionedtheTimișcounty(comitat).Theexistenceof a county and a governor (comite) required afortress,asheadquarters.ThisfortresswasTimișoara.

Thetransformationfromasemiruraltypesettlementinto a town and a fortress took place in the early

14th century and was related to Charles Robert ofAnjou.Theinhabitantsusedwaterfromfountains,asdocumentedbyarcheologicalfindings.

Later,inDecember1781,EmperorJosephIIissuedthedecreebywhichTimisoarabecamearoyalfreecity.Hencethetownwasgivencertainrightsandduties,suchastheobligationtomaintainthebuildings,bridgesand fountains. The municipality took responsibilityfortheadministrationofthewaterpumpingstationandthedistributionsystem,consistingoftwoparallelunderground wooden conduits conveying water tothecentreofthe„Cetate”district.

ThiswatersupplymechanicaldevicewasthefirstofsuchsizeerectedinRomania.Historiansclaimthattheriverwaterwasnotonlyconveyed,butalsotreated.In fact, only the large impurities were retained onscreensandfilters.Theinhabitantswereneverthelessproudofthismachinerywhichwasthereforeincludedinthefirstcitycoatofarms,in1781.

In the 19th century, the administration put furthereffortsindevelopingthewatersupplyandthewastewatercollectionsystems.

In 1907, Stan Vidrighin, an engineer working in thetechnical department of the Timisoara Municipalitywas assigned the task to identify a proper solutionfor the sewerage andwater supply of the city. Forthispurpose,hetravelledtoseveralEuropeancitiesto studydesigns thatcouldbeadapted to the localconditions.Afterhavingreturnedtothecountry,hesuccessfullydesignedandcommissionedthesewageandthewatersupplysystems.

OnOctober26,1912thewastewatertreatmentplantwas commissioned and in 1914 the water supplysystemwasalsocompleted.Subsequently,ACOT,thefirst water and sewerage company of the city wasestablished.StanVidrighinwasappointedmanager.

In1937,thewatersupplynetworkwas134kmlong,theindustrialwaternetworkwas22kmlongandthe


104

wastewatercollectionsystemwas95kmlong.Throughtheentireinterwarperiodthewaterandseweragesystemsoperatedefficiently,provingthattheywereplanned,designedandbuiltproperly.

Theexistingwatertreatmentfacilitiesweredevelopedafter1945andnewfaciliteswereestablishedas well. The supply and collection systems were extended, as the industry developed. Newtechnologiesandequipmentreplacedtheoldones.

AquatimWaterandSewerageAutonomousRegiawasestablishedaftertheRevolutionofDecember1989,namelyonMarch1,1991.In2007theorganisationwastransformedfroma„regia”intoapublicutility company. Aquatim focused on identifying financing opportunities from external sources.Installationofmetersonthedomesticconnections,upgradingofthetreatmentfacilitiesandthenewwastewatertreatmentplant,completedin2011areexamplesofsuchinvestmentscarriedoutwithEuropeanaidfinancingprogrammesthatalsoinvolvedloansfrominternationalbanks.Intime,thisstrategyprovedtoworkwellanditwasalsosuccessfullyappliedbyotherwatercompaniesfromthecountry.

On January 19, 2010 Aquatim and the Intercommunity Development Association Timiș signedthedelegationcontract for themanagementof thewaterandsewerageservices.Consequently,Aquatimbecamearegionalcompany,operatinginmorethan40localitiesthroughoutthecounty.119millionEuros,300kmofwatersupplyandseweragepipes,3newwatertreatmentplants,7newwastewatertreatmentplantsand390,000customerswhowillbenefitfrom improvedservices–thisisthesummaryoftheinvestmentsplannedbyAquatimfortheregion.Thecoveragerateofthewatersupplyandsewerageservicesinthelocalitiesincludedintheprojectwillraiseto99%andthequalityoftheserviceswillbeinaccordancewiththeEuropeanUnionrequirements.


Bibliografie

� Zănescu,Alexandru,Pagini din istoria alimentării cu apă a orașului Timișoara,Timișoara,Tibiscus,1974

� Alexandrescu‑DerscaBulgaru,M.M.,Mehmet,MustafaAli,StoicescuN.,Călători străini despre Ţările Române,vol. VI,EdituraȘtiinţificășienciclopedică,București,1976

� Haţegan,Ioan,Vilayetul de Timișoara,EdituraBanatul,Timișoara,2005

� Fizeșan,Victor,Pagini de istorie bănăţeană,Timișoara,2007

� Geml,Josef,Alt-Temesvar im letzten Halbjahrhundert 1870-1920,EdituraHelicon,Timișoara

� Contractul încheiat între primăria orașului Timișoara și firma J. Lenarduzzi din Budapesta pentru execuţia turnurilor de apă,Timișoara,arhivaAquatim

� Jurnalul de construcţie al canalizării orașului Timișoara,Timișoara,arhivaAquatim

� Jurnalul de construcţie al staţiei de epurare Timișoara, Timișoara,arhivaAquatim

� Volumcolectiv,Grupul Întreprinderilor de Gospodărie Comunală și Locativă Timiș,IPBT,Timișoara,1988

� Volumcolectiv,Monografia activităţilor de gospodărie comunală și locativă din judeţ,editoriConsilulPopularaljudeţuluiTimiș,GrupulÎntreprinderilordeGospodărieComunalășilocativăaljudeţuluiTimiș,Timișoara

� Volumcolectiv,Manualul naţional al operatorilor de apă și canalizare,editoriRoyalHaskoning,LouisBerger,BDOContiAudit,București,2008

� www.fin‑apa.bdo.ro

� Ilieșiu,Nicolae,Timișoara Monografie istorică,ediţiaaII‑a,EdituraPlanetarium,Timișoara,2003

� Program Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013,GuvernulRomâniei,MinisterulMediuluișiDezvoltăriiDurabile,București,2007


Alim

enta

rea

cu a

pă a

Tim

ișoa

rei.

Isto

rie, p

reze

nt și

per

spec

tive

cope

rta

info

liata

luci

os


Alim

enta

rea

cu a

pă a

Tim

ișoa

rei.

Isto

rie, p

reze

nt și

per

spec

tive

supr

acop

erta

info

liata

mat

K C M Y BALK C M Y BAL 0K C M Y BAL M+YK CK C M Y BAL C+YK C M Y BAL 80% 040%K C M Y BAL C+MK C M Y BAL 80% 040% K5%4%3%2%




80% 40%S/D S/D S/D S/D

Documents

Ilie Vlaicu - aquatim.ro · tratării apei în vederea potabilizării şi, respectiv, colectarea şi tratarea apei uzate, au fost dintotdeauna probleme de o importanţă strategică