MASURAREA SI

REPREZENTAREA SPATIULUI

TERESTRU

Elemente de cartografie

• Reprezentarea si masurarea spatiului terestru se realizeaza cu ajutorul hartilor si globurilor geografice

• Cartografia (chartis = harta ; graphein = a scrie/desena) –studiul si practica reprezentarii suprafetei pamantului pe o suprafata plana (harta) sau sferica (globul geographic)

• Produsele artografice: – reprezentari ale

suprafetei Pamantului pe o suprafata

– Sferica : Globul geografic plana: harta

• GLOBUL GEOGRAFIC

• Model sferic al Pamantului in 3D; nu respecta forma reala a Pamantului (geoidul).

1 Globul

geografic

2 Harta

• GLOBUL

GEOGRAFIC

• Model sferic al Pamantului in 3D

• nu respecta forma reala a Pamantului (geoidul).

• Este un instrument util in scoala, pentru studierea formei P, a meridianelor, paralelelor si a miscarilor P si consecintelor lor

• Globurile : g.generale; g. tematice

• GLOBUL GEOGRAFIC

• Pentru realizarea

hartilor si a

globurilor sunt

necesare:

• Stabilirea directiilor cardinale

• Stabilirea altitudinii punctelor

de pe suprafata terestra

• Stabilirea localizarii exacte a

punctelor pe suprafata

terestra cu ajutorul

coordonatelor geografice

• Transformarea suprafetei

curbe a Pamantului in

suprafata plana a hartii

(proiectiile cartografice)

• 1. Stabilirea directiilor

cardinale

• Roza vanturilor indica

directiile cardinale si

intercardinale

• Acul magnetic al

busolei indica

intotdeauna directia

Nord

2. Altitudinea

• inaltimea la care se afla un obiect in raport cu un nivel cunoscut.

• nivelul de la care se masoara altitudinea este nivelul marii (0m)

• Presiunea atmosferica scade odata cu cresterea altitudinii

• Acest principiu sta la baza functionarii altimetrului - un barometru aneriod calibrat sa indice direct altitudinea (si nu presiunea)

• Altitudinea absoluta se reda pe harti prin cote si curbe de nivel

Nivelul marii=0m

A

Altitudinea abso-

luta a pct A

B

Altitudinea relativa

a pct B in

raport cu pct.A

1000m

Altitudinea relativa-

dif. de nivel dintre

doua puncte apropriate

Altitudinea/adancimea absoluta se reda

pe harti prin

• Cote altimetrice/ batimetrice – Puncte,urmate de o

valoare, exprimata in metri,care reprezinta altitudinea/adancimea absoluta a punctului respectiv

• Curbe de nivel (izohipse)

• Trepte hipsometrice (prin culori / hasuri )

• Curbe de nivel: linii curbe inchise care unesc punctele cu aceeasi altitudine absoluta;

• Exemple de cote: • 8850m (Vf.Everest)

• 4810m (Vf. Mont

Blanc)

• 2544m (Vf.

Moldoveanu

• 2535m (Vf.Negoiu)

• 1849m (Vf Bihor)

EVEREST

8850m

• 3. Localizarea punctelor pe suprafata Pamantului

• In geografie, localizarea este pozitia pe care un obiect o ocupa pe suprafata Pamantului

• Pozitia poate fi:

– Relativa (in raport cu un alt obiect)

– Absoluta

• Pozitia absoluta se stabileste cu ajutorul coordonatelelor geografice: latitudinea si longitudinea

• In cartografie sistemul referinta utilizat pt localizarea ,cu precizie matematica, a oricarui punct pe supr. Pamantului, pe harti si pe globurile geografice este: RETEAUA CARTOGRAFICA (Canevasul): reteaua de linii imaginare numite paralele si medridiane

• PUNCTELE SI LINIILE DE REFERINTA ALE ALE ACESTUI SISTEM SUNT:

• -POLII

• -ECUATORUL

• -PRIMUL MERIDIAN

• POLII: N si S

• punctele extreme ale P., unde axa de rotatie intersecteaza suprafata P.

• ECUATORUL: linia perpendiculara pe axa polilor care inconjoara P.la jumatatea dist. dintre poli

• Latitudinea Ecuatorului = 00

• Imparte Pamantul in 2 emisfere: nordica si sudica

• TOATE LINIILE PARALELE CU ECUATORUL SE NUMESC PARALE

• Alte 4 paralele sunt foarte importante:

• Cercul Polar de Nord (Cercul Arctic) — 66° 33′ 39″ lat N

• Tropicul Cancerului (de Nord) — 23° 26′ 21″ lat. N

• Tropicul Capricornului (deSud) — 23° 26′ 21″lat. S

• Cercul Polar de Sud (Cercul Antarctic) — 66° 33′ 39″lat. S

ME

RID

IAN

UL

0 / P

RIM

UL

ME

RID

IAN

/ ME

RID

IAN

UL

GR

EE

NW

ICH

emisferele

• PRIMUL MERIDIAN:-

• o linie imaginara,conventionala care trece prin cei 2 poli.

• Dintre cele 360 meridiane s-a ales ca prim meridian cel care trece pe la Royal Observatory din Greenwich. (meridianul 0)

• TOATE LINIILE CARE TREC PRIN CEI 2 POLI SE NUMESC MERIDIANE

• ORICE PUNCT DE PE PAMANT. SE AFLA LA NTERSECTIA UNEI PARALELE CU UN MERIDIAN

• EL POATE FI LOCALIZAT CU PRECIZIE IN FUNCTIE DE POZITIA LUI FATA DE ECUATOR (latitudinea) SI FATA DE PRIMUL MERIDIAN (longitudinea)

• LATITUDINEA-dist.masurata in grd. min. si sec. de-a lungul unui meridian, intre un punct si ecuator.(poate fi nordica sau sudica) – Lat Ec=00 (cea mai lunga paralela)

– Lat polilor=900 N sau S

• LONGITUDINEA- dist. masurata in grd. min. si sec, de-a lungul unei paralele intre un punct si meridianul 0. (poate fi estica sau vestica) – Long. Merid 0 = 00

– Long. oricarui alt merid. este de 0 -1800 long E sau V

latitudine

longitudine

• Paralelele

• Liniile de latitudine

• Masoara distantele spre N

si S fata de Ecuator

• Intersecteaza axa polilor

si meridianele sub unghiuri

drepte

• Ecuatorul este cea mai

lunga paralela

• Lungimea paralelelor

scade spre cei doi poli; la

poli se reduc la doua

puncte

• Meridianele

• Masoara distantele spre E

si spre Vest fata de

Meridianul 0

• Intersecteaza Ecuatorul

sub unghiuri drepte

• Se intalnesc in punctele

care marcheaza polii

• Au lungimi egale

• HARTA • REPREZENTARE

GRAFICA IN PLAN

(2D), MICSORATA,

GENERALIZATA SI

CONVENTIONALA A

SUPRAFEI

TERESTRE SAU A

UNEI PARTI A

ACESTEIA

• CARACTERISTICILE HARTILOR

• 1 HARTA ESTE O REPREZENTARE MICSORATA A SUPR. PAMANTULUI

• Pentru a fi exacta trebuie ca distantele si suprafetele de pe harta sa fie riguros proportionale cu cele de pe teren.

• se utilizeaza scara hartii (scara de proportii)

• SCARA HARTII este raportul dintre o unitate de lungime de pe harta si echivalentul ei pe teren (in realitate)

• Toate scarile au:

• la numarator :cifra 1 (unitatea de masura folosita pt. desenarea hartii),

• la numitor: distanta echivalenta, pe teren

• Scara se exprima in 3 moduri: – Printr-o fractie: ex. scara 1: 25

000 ( se citeste “ 1 la 25 000” adica 1 unitate de lungime pe harta = 25 000 unitati pe teren: (ex 1 cm pe harta=25 000 cm pe teren sau 250 m)

– Prin cuvinte: ex: 1 cm pe harta este egal cu 5 000 cm pe teren

– Grafic: SCARA GRAFICA (reprezentarea grafica a scarii numerice) se scrie sub forma unui segment de dreapta divizat in parti egale. Fiecare segment indica lungimea reala, in km sau m, in baza scarii numerice • Permite determinarea

distantelor de pe teren doar prin masurare, nu prin calcule.

• Ex: scara

• 1 : 1 000 000

• 1cm pe harta = 1 000 000 cm pe teren = 10 000m = 10 km pe teren

• Ex: scara

• 1: 20 000

• 1 cm pe harta = 20 000 cm pe teren = 200 m pe teren

• Deci, cu cat numitorul este mai mic scara hartii este mai mare si invers.

• Cu cat raportul este mai mic, cu atat suprf. reprezentata e mai mare si invers.

Scara grafica

Exercitii cu scara hartii: masurarea distantelor si a

suprafetelor

• Alegeti o harta din atlas;

• Scrieti scara hartii sub forma de fractie;

• Cunoscand scara hartii si facand transformarile necesare, scrieti: 1cm pe harta = ? Km pe teren

• Construiti scara grafica pentru harta aleasa;

• Alegeti doua orase de pe harta si scrieti numele lor;

• Stiind cati km pe teren reprezinta 1 cm de pe harta, masurati distanta dintre cele 2 orase si scrieti rezultatul in km: distanta dintre orasul A si orasul B =………km

• Pe aceeasi harta trasati un patrat cu latura de 1 cm. Stiind cati km pe teren reprezinta 1 cm de pe harta si stiind cum se calculeaza aria patratului, scrieti cati km2 are in realitate suprafata de 1cm2 de pe harta: 1cm2 = …… km2 in realitate

Probleme

• Se dau 2 harti: una are scara 1: 50 000 si

cealalta 1: 400 000.

– Pe care dintre cele 2 harti se pot reprezenta

mai multe elemente geografice? Justificati

raspunsul considerat corect.

• Distanta, pe sosea intre Bucuresti si

Giurgiu este de 64 km

– Calculati scara numerica a hartii stiind ca sos.

Bucureti –Giurgiu masoara pe harta 40 cm

• 2. Harta este o

reprezentare

generalizata a

spatiului terestru

• Pe harta nu pot fi

reprezentate toate

amanuntele de pe

suprafata terestra,

• 3. Harta este o

reprezentare

conventionala a

spatiului terestru

• Pe harta, elementele de continut se reprezinta prin semne conventionale cu ajutorul carora citim harta, asa cum citim o carte cu ajutorul literelor.

• Smnele conventionale sunt explicate prin legenda hartii.

• Ele sunt puncte, linii, suprafete colorate, simboluri artistice.

• Clasificarea hartilor:

• 1 dupa scara de proportii

• harti la scara mare • ex:

– 1: 20 000 ;

– 1: 25 000;

– 1: 50 000;

– 1: 100 000, etc

• harti la scara mijlocie • ex :

– 1: 200 000;

– 1: 250 000;

– 1: 500 000;

– 1: 1 000 000, etc

• harti la scara mica • ex :

– 1: 10 000 000;

– 1: 20 000 000;

– 1: 40 000 000 etc

• 2. dupa continut: • a. Harti generale – reprezinta imaginea de ansamblu a unei regiuni, tari, continent, a intregului Pamant.

•

• Cele mai complexe harti generale sunt hartile topografice, care contin toate amanuntele naturale si artificiale ale unui spatiu

• b. Harti speciale/tematice

• hartile care au o anumita destinatie.

• Categoriile principale sunt

• hartile fizico-geografice – harta reliefului=harta geomorfologica;

– harta climatica;

– harta meteorologica;

– harta retelei hidrografice=harta hidrografica;

– harta biogeografica: • harta vegetatiei/harta faunei;

– harta solurilor=harta pedogeografica)

• hartile geodemografice (ale populatiei) – harta raspandirii geografice a populatiei;

– harta densitatii populatiei;

– harta sporului natural;

– harta migratiei populatiei

• hartile politice si politico admninistrative;

• harti economico-geografice – harta agriculturii;

– harta industriei;

– harta cailor de comunicatii si a transporturilor;

– harta turistica;

• harti istorice

• Harti geologice

• Harti de navigatie

• Harti pt GPS, ETC

• Hartile care reprezinta globul intreg pot fi:

• -mapamondurile- redau suprafata P. impartita in 2 emisfere (nordica/sudica; estica/vestica; continentala/oceanica)

• -planisferele – redau suprafata P desfasurata intr-un cadru dreptunghiular;

• -planigloburile- redau suprafata P desfasurata intr-un cadru in

PROIECTIILE

CARTOGRAFICE

• Problema principala in realizarea hartilor

este ca suprafata curba si tridimensionala

a pamantului trebuie reprezentata in 2

dimensiuni pe o suprafata plana.

• Pamantul nu este o sfera ci un geoid cu o

suprafata f. neregulata.

• Aceasta induce unele deformari care pot fi

micsorate prin procedee matematice

Transformarea unui glob intr-o harta, deci a unei suprf. curbe intr-o suprf. plana, se realizeaza printr-un procedeu mate- matic numit PROIECTIE CARTOGRAFICA

Mai multe tipuri de proiectii cartografice : P. cilindrica P. conica P. azimutala

1 Proiectia cilindrica

2 Proiectia conica

3 Proiectia azimutala

1 3 2

• Reprezentarea pe harti a detaliilor

• Planimetria

• Altimetria

(nivelmentul)

• doua metode de

reprezentare a

detaliilor

Reprezentarea pe harti a detaliilor

• a) PLANIMETRIA- • metoda cartografica prin care, pe harti, elementele din realitate se redau prin proiectia lor plana ( in 2 dimensiuni), fara a se reprezenta inaltimea lor si nici altitudinea absoluta la care se afla (ca si cand elementele din realitate ar avea doar lungime si latime si s-ar afla, toate la alt 0m)

b) NIVELMENTUL

( vezi Altitudinea/adancimea absoluta se reda pe harti prin cote si curbe de nivel )

• NIVELMENTUL

• Sistemul prin care relieful terestru se

reprezinta pe harta

2)Curbele de nivel

• Linii curbe inchise care unesc punctele cu aceeasi altitudine absoluta;

• departarea egala in plan vertical intre 2 curbe de nivel succesive se numeste echidistanta

500

540

530

520

510

-echidistanta: 10m

Curbe de nivel

normale

Curba de nivel

principala