II Caiet de Sarcini - Slanic

Embed Size (px)

DESCRIPTION

caiet de sarcini

Citation preview

  • 22

    SECIUNEA II

    CAIETE DE SARCINI

    Antreprenorului i se va cere s semneze un Contract cu Autoritatea contractant, din cadrul Ministerului Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri, aa cum este specificat n anunul procedurii.

    Toate lucrrile vor fi efectuate n conformitate cu detaliile prezentului Caiet de sarcini care include Specificaiile tehnice, Specificaiile tehnice particulare, Anexele, Metoda de msurare, Listele cu cantiti de lucrri, planurile, planele i condiiile contractuale, completate cu prevederile din legislaia romn i legislaia european din domeniu, aflate n vigoare.

    Ratele din ofert, vor fi ntocmite n conformitate cu prevederile FIDIC, transpuse n legislaia romn prin Ordinul Ministrului Economiei i Comerului (OMEC) nr. 172/2003, i vor conine n mod obligatoriu att operaiile solicitate prin metoda de msurare ct i cele considerate necesare de ctre ofertant pentru realizarea lucrrilor, aa cum vor fi ele prezentate prin oferta tehnic i programul calitii, dar cu respectarea clauzelor prezentului Caiet de sarcini. Ofertantul are obligaia de a cuprinde n rat i toate costurile generate de tehnologia proprie, aleas pentru a fi aplicat la realizarea lucrrilor.

    A. ELEMENTE GENERALE

    1.1 DATE DE RECUNOASTERE

    Topografia zonei Unitatea: Salina Slanic Prahova: apartinand de SOCIETATEA NAIONAL A SRII S.A.

    Bucureti sucursala SALINA Slanic Prahova, cu adresa: Slanic, str. Cuza Voda nr. 22, jud. Prahova. Tel: 0244/240994; Fax: 0244/240997.

    Denumirea perimetrului de exploatare: Slanic, suprafaa 75,8928 ha; limita n adncime 100m; Numrul i data eliberrii licenei de exploatare: 32 / 14.01.1999; Cod ANRM; 34014

    Localizare administrativ-teritorial, accesul (ci de comunicaie) Salina Slanic Prahova (sucursala a Societatii Nationale a Sarii Bucuresti) este amplasata in

    zona de intravilan a orasului cu acelas nume, in partea de NE a orasului pe strada Cuza Voda nr. 20 si are urmatoarele vecinatati:

    - Paraul Slanic la NV (la distanta ce variaza intre 20-50 m); - Locuinte si proprietati particulare la cca.15 m Sud; - Gradini particulare si livezi la Est; - Locuinte particulare si gradini (la 15 m NE); - Piata Slanic la 50 m Nord. Cele mai apropiate localitati in zona de studiu sunt urmatoarele: - Comuna Schiulesti, la cca. 5 km. Nord; - Comuna Bertea , la cca. 7 km. Est; - Comuna Teisani, la cca. 7 km Est; - Comuna Varbilau, la cca. 8 km. Sud; si urmatoarele orase mai departate: - Municipiul Ploiesti, la cca. 45 km. Sud; - Municipiul Campina, la SE; - Orasul Valenii de Munte, la SE ; Cele mai apropiate cursuri de apa sunt : - Paraul. Slanic ce srabate zona de al Nord la Sud; - Valea Tulburea , afluent al raului Slanic; - Paraul. Varbilau (afluent dreapta al Pr. Slanic); - Raul Teleajen (situa la o distanta de cca. 20 km. E de orasul Slanic).

  • 23

    1.2 PREZENTAREA GENERALA A SALINEI SLANIC PRAHOVA

    Nu se cunosc inceputurile exploatarii sarii la Slanic Prahova. Se stie ca incepand din sec.XVIII sarea se exploateaza prin ocne. Perimetrul minier a fost deschis prin Ocna din Deal si Ocna din Vale(cu inaltimea finala medie de 70 m).

    In continuare, lasand un pilier central in jurul acestor ocne, au fost deschisa minele Principatele Unite(camere cu sectiune ogivala inalte de 100 m) si 23 August(camere cu sectiunea trapezoidala inalte de 65 m).

    Dupa epuizarea rezervelor din aceaste mine, pe aceeasi verticala, adancind puturile existente, sub un planseu de 30 m, a fost deschisa mina Unirea cu camere trapezoidale. Inaltimea camerelor de la mina Unirea a ajuns la 55 m.

    Mina Unirea a fost abandonata din considerente economice. La abandonare, zona nu a prezentat fenomene de instabilitate cu exceptia blocului Moldova si zona ocnelor din pilierul central.

    Mina Victoria, situata la nord de minele vechi, a fost deschisa in perioada 1967-1970 printr-o galerie de coasta(respectiv plan inclinat) si doua puturi de aeraj.

    Mina avea preconizate sa se dezvolte pe 25 de etaje, dar aparitia fenomenelor grave de instabilitate au oprit exploatarea ei la nivelul etajului XI (29.10.1992-s-a sistat activitatea). Exploatarea s-a facut prin metoda cu camere mici si pilieri petrati.

    In cadrul minei Victoria camerele au avut initial dimensiunea de: (16 m-latime ; 8 m-inltime) iar pilierii aveau 14x14 m2 sectiunea si inaltimea de 8 m; planseul avea grosimea de 8 m (intre etajele in exploatare).

    Deschiderea minei s-a facut printr-un plan inclinat ce traversa zona ocnelor de la Baia Verde, trecea pe langa mina Principatele Unite si deasupra mine Unirea si care ajunge in zona minei Victoria la nivelul etajului 4(+384) unde a fost amplasat depozitul de exploziv si instalatia de aeraj.

    Deschiderea etajelor superioare si inferioare s-a facut prin plane inclinate in spirala, amplasate central pentru etajele superioare si lateral pentru etajele inferioare; dar in ambele cazuri planele se afla in perimetrul exploatat, amplasament cu implicatii nefavorabile asupra fiabilitatii deschiderii si a exploatarii etajelor.

    In urma evolutiei rapide a fenomenelor de instabilitate ce s-au declansat in cadrul minei Victoria, pe 29.10.1992 s-a sistat activitatea de exploatare (exploatatrea se desfasura la nivelul etajului XI).

    Manifestarile de instabilitate s-au evidentiat prin: fisuri si carapaturi in plansee, deformari in tavan si vatra, exfolieri in colturile si partile laterale ale palierilor, desprideri mici si mari de placi de sare din tavanele camerelor, ridicari sub forma de placi de sare din vatra camerelor mai ales la etajele superioare.

    De mentionat ca in limitele zacamantului se gasesc exploatari vechi in locul denumit Baia Bacilui(Grota Miresei) si la Baia Verde unde pot exista cel putin 7 ocne vechi dispuse pe o linie orizontala VNV-ESE. In afara acestor limite se cunosc Ocnele Sistematice si Baia Rosie unde de asemenea au existat ocne vechi. Aceste ocne in majoritate sunt surpate (Baia Verde,Baia Rosie) sau inundate (Grota Miresei) si nu mai pot fi controlate.

    Activitatea de extragere din subteran a sarii geme se desfasoara in prezent intr-o singura mina respectiv in mina Cantacuzino.Zacamantul de sare a fost cercetat prin foraje si a fost deschis printr-o galerie de coasta sapata la zi si folosita anterior pentru accesul in galeria Victoria (in prezent inchisa). Din aceasta galerie s-a sapat un plan pentru transportul auto (traseu in spirala) pan ala primul etaj al minei Cantacuzino (etajul v). S-a exploatat etajat, planseele fiind fiind sustinuti pe stalpi patrati de sustinere si dispusi unul sub altul. Metoda de exploatare aplicata este: exploatarea in camere mici si pilieri patrati, cu planseu de siguranta de 8 m intre etaje. Geometria lucrarilor miniere la nivelul etajelor VIII si X este: -dimensiunea camerei de abataj=13x17 m; -inaltimea camerei de abataj=8m;

  • 24

    -dimensiunile pilierilor intercamerali=17x17 m. Trebuie mentionat ca intre minele Victoria (cu activitate sistata) si Cantacuzino (mina

    activa) exista legaturi la nivelul galeriei auto si a traseului principal de evacuarea aerului viciat. Practic, Putul de aeraj nr. 2, care gazduieste statia de ventilatie VOKD-3, face parte din reteaua de lucrari a minei Victoria dar asigura aerajul general al minei Cantacuzino.

    In situatia inchiderii minei Victoria, circuitul statiei principale de aeraj va trebui mentinut in activitate.

    1.3 GEOLOGIA 1.3.1 Geologia regiunii Regiunea valea Buzului-valea Dmbovitei include formatiunile cu sare miocen situate att

    pe unitatea medio-marginal ct si pe cea pericarpatic (zona cutelor diapire). In cele dou unitti tectonice distingem mai multe aliniamente cu acumulri de sare, dup cum urmeaz:

    Pe unitatea medio-marginal se dezvolt trei sinclinale paralele, cu umplutur miopliocen. Aceste sinclinale, separate ntre ele de pintenii paleogeni Homorciu si Vleni, sunt mai bine reliefate n partea estic (Slnic, Drajna si Predeal Srari). In sinclinalul Slnic, faciesul evaporitic al Acvitanianului este reprezentat numai prin gipsuri, iar cel al Tortonianului este prezent att prin gipsuri, ct si prin sare. In sinclinalul Drajna, formatiunea cu sare inferioar si cea superioar au o slab dezvoltare. In cuveta Melicesti-Poiana Cmpina, sarea tortonian formeaz acumulrile de la Podul Vadului, Vrjitoarea-Broaste, Doftana-Telega si Cmpina, iar sarea acvitanian formeaz acumularea de la Slobozia-Cmpina. Pe rama de sud a pnzei de Tarcu se dispun, de la est la vest, trei sinclinale: Aricesti-Zeletin, Predeal Srari si Trestioara, n care se dezvolt ctre exterior, ambele formatiuni cu sare. In cuveta Aricesti-Zeletin ntlnim acumularea de sare acvitanian Crbunesti-Zeletin, n cuveta Predeal Srari se afl masivul srii tortoniene de la Muchea Ocnei, iar n cuveta Trestioara se cunosc acumulrile Poiana Vrbilu si Vlcnesti. Acumularea de la Vlcnesti cuprinde un grup de cinci corpuri de sare: Vlcnesti vest, Doftnetul, Vlcnesti est, Trestioara si Muchea Radului.

    Unitatea pericarpatic (zona cutelor diapire) este n bun parte acoperit de depozite pliocene si pleistocene, astfel c structurile de sare din aceast zon sunt mai putin cunoscute. Sarea acvitanian are o dezvoltare larg n cadrul acestei unitti, fiind factorul determinant n formarea stilului tectonic al zonei cutelor diapire. In partea cea mai intern a unittii pericarpatice se dezvolt un aliniament de cute falii, n a cror zone axiale se cunosc acumulrile: Surani Bracacea (n tortonianul cuvetei Soimari-Calvini), Surani vest (acvitanianul periclinului vestic al sinclinalului Soimari-Calvini), Slavu (un diapir de sare tortonian), Gornet Cuib (constituit din patru corpuri de sare tortonian, n form de strate si lame de rabotaj), Colibasi si Ocnita-Malul Rosu-Valea Sbigleaza (sare acvitanian). In partea sud-vestic al sinclinalului Soimari Calvini apar trei cute falii, cu acumulri de sare tortonian: Matita est, nord si sud Valea Dulce. In extremitatea sud-vestic a sinclinalului Rusavt se afl acumulrile de sare acvitanian de la Mrlogea si Rudari (Salcia). In partea central a zonei cutelor diapire se dezvolt un aliniament pe care se nsir, ntre valea Buzului si valea Ialomitei numeroase diapire cu sare acvitanian (aliniamentul cutelor diapire exagerate): Pietraru, Rusavt, Valea Unghiului, Dobrota, Bicoi, Floresti, Filipestii de Pdure, Moreni si Ochiuri. In partea extern a unittii pericarpatice se dispun trei aliniamente cu sare acvitanian sau tortonian (aliniamentele cutelor diapire atenuate). 1 - cel nordic: Aricesti si Bucsani (sare tortonian) si Brtesti Mrgineni (sare acvitanian); 2 - cel median: acumulrile de la Ploiesti (Tortonian) si

    Mnesti (Acvitanian); 3 - cel sudic cu sarea acvitanian de la Tinosu si Finta Mare. Dintre cele 31 de acumulri de sare ntre valea Buzului si valea Dmbovitei, important major, att ca mrime ct si calitate, prezint zcmntul de la Slnic Prahova. Acest zcmnt este situat n raza orasului Slnic si se extinde n zona central a cuvetei de Slnic, pe o suprafat de cca 10 km2 . Masivul de sare este nclecat de-a lungul faliei Tncava, din partea sa nordic de un solz de roci miocene n care se ntlnesc numai gipsuri. Sinclinalul Slnic

  • 25

    apare ca o cut ntre formatiunile cretacice-oligocene si pintenul de Homorciu, a crei umplutur cuprinde depozite neogene. Aceste depozite repauzeaz discordant pe contactul tectonic dintre depozitele oligocene n facies de Slon si cele n facies de Pucioasa-Fusaru. In succesiunea depozitelor neogene din sinclinalul Slnic se disting urmtoarele subdiviziuni stratigrafice: Burdigalian inf. (Stratele de Cornu s.str.), Burdigalian sup. (Helvetian) cu trei complexe litologice si Badenian (Tortonian s.1.) cu patru orizonturi: orizontul tufurilor zeolitifere si al marnelor cu globigerine, orizontul cu gips si sare, orizontul cu brecii si orizontul marnos (sisturi cu Radiolari si marne cu Spirialis). In masa srii se gsesc reziduri organice alctuite din fragmente de lemne silicifiate, crbuni si chihlimbar. Nanoplanctonul este alctuit din asociatia: Cocolithus pelagicus, Reticulofenestra pseudo-oblica, Syracosphaera hystrica.

    1.3.2 Scurt prezentarea geologic a zcmintelor din perimetrul Slanic Depozitele sedimentare din cuveta Slanic apartin Miocenului, fiind reprezentate prin

    helvetian superior, inferior si tortonianul inferior este reprezentat prin marne tufacee alb-galbui in alternanta cu tufuri fine, partial silicifiate, de culoare verzui. Grosimea acestui complex este cuprinsa intre 60-150 m. Tortonianl superior incepe cu masivul de sare, acoperit de brecia sarii, urmata de sisturile de Radiolari si se termina cu marnele cu Spiralis.

    Masivul de sare se afunda sub invelisul format din brecia sarii; bazinl are dezvoltare in lungul Vaii Slanic pe o lungime de cca. 800-900 m, avand o forma oval-alungita orientata N-S. Grosimea masivului a fost determinata pe baza de foraje de exploatare, care au interceptat diferite grosimi cuprinse intre 45-500 m.

    Din cauza eroziunii ulterioare, in partea de vest a perimetrului, apar la zi aflorimente de sare dintre care cel mai important este cel de la Baia Baciului. Sarea de la Slanic cuprinde uneori in masa ei incluziuni de hidrocarburi lichide si gazoase care ii confera un miros caracteristic. Ca efect al miscarilor epirogenetice s-a format cuveta de Slanic in care s-au depus formatiunile safilifere.

    Elementele de tectonica majora au fost urmare de aparitia unor zone tensionale, care au favorizat miscarea sari in matricea ei. Influenta miscarilor tectonice ulterioare se observa si in corpul masivului de sare care prezinta o cutare stransa.

    Lentila de sare este construita din depuneri de sare alba, cu cristale bine individualizate, in alternanta cu sarea de culoare cenusie si chiar negricioasa.

    1.4 HIDROGEOLOGIA Teritoriul zacamantului apartine bazinului Ialomitei, fiind drenat de raul Slanic, tributar al

    raului Telejan. Dupa datele postului pluviometric Slanic, valoarea medie multianuala a precipitatiilor atmosferice cazute in zona este de cca. 812 mm.

    Apele de suprafata cu regim temporar sunt constituite din cursurile de apa ce se formeaza pe versanti in timpul si dupa precipitatiile atmosferice mai abundente, precum si din aparitia si alimentarea izvoarelor legate de aceleasi fenomene atmosferice.

    In categoria apelor de suprafata cu regim temporar sunt incluse cursurile de apa, iar variatiile de debite ale cursurilor amintite mai sus se datoreaza viiturilor generate de scurgerile de pe versanti a apelor meteorice. Izvoarele cu regim permanent sunt putine la numar in bazinul paraului Tulburea si mai numeroase la baza varsantului in apropierea raului Slanic.

    Lacurile saline Baia Verde create in ocne prabusite prezinta variatii atat ca volum de apa cat si concentratie de saruri.

    Prezenta apelor a fost semnalata in mai multe foraje hidrogeologice si la lucrarile de deschidere a minei Cantacuzino, la putul nr 2. Circulatia acestor ape pe spinarea sarii si in masivul de sare a fost pusa in evidenta in zona paraului Baia Verde si La Noroaie prin intermediul fluoresceinei.

    Un pericol pentru lucrarile miniere subterane il reprezinta fracturile transversale care strabat si albia paraului Slanic cat si acumularile de apa din ocnele vechi de la Baia Verde.

    1.5 SITUATIA RESURSELOR/REZERVELOR GEOLOGICE, PE ZACAMINTE, CORPURI DE MINEREU

  • 26

    Campul de exploatare al minei Victoria a fost deschis in perioada 1968-1970, iar exploatarea s-a desfasurat pana in anul 1992, cand mina a fost abandonata datorita unor surpari de proportii aparute in orizonturile superioare si in planul de acces la etajele inferioare (IV-VII).

    Situatia rezervelor aferente acestei mine sunt cuprinse in Anexa nr.1 Memoriu geologic privind situaia resurselor /rezervelor aferente Minei Victoria din cadrul Salinei Slanic Prahova, intocmit de S.C. WESTCONSTRUCT COMPANY S.R.L. Baia Mare. (Fascicol anexat documentatiei)

    In cazul Ocnelor vechi, (Ocna din Deal si Ocna din Vale) nu au fost consemnate rezerve.

    1.6 AERAJUL MINEI Circuitul bazei de tratament.

    In incinta minei Unirea a fost sapata o galerie de coasta, care printr-o retea de lucrari orizontale a facut legatura cu Putul Principatele Unite. Din galeria orizontala au fost sapati doi suitori de aeraj care au facut legatura cu minele vechi si baza de tratament. Din reteaua de lucrari orizontale exista o galerie de legatura la partea superioara a Ocnei din Deal.

    Circuitul de la putul nr. 2 ( mina Victoria ) Circuitul principal de aeraj al minei Cantacuzino se face prin Putul nr. 2, respectiv statia de

    ventilatie VOKD-3, situata la baza putului. Galeria auto si circuitul de aeraj sunt in legatura cu lucrarile principale de acces la etajele minei Victoria prin;

    Galeria auto, dupa intersectia cu legatura la putul 2, (etajele 1-4) Galeria auto, dupa intersectia cu galeria de aeraj, (etajele 5-11) Plan inclinat banda 7, (etajele 7-11)

    1.7. SITUATIA TERENURILOR AFLATE IN FOLOSINTA 1.7.1. Terenuri ocupate in prezent (cariere, halde, incinte, drumuri, altele) Suprafata totala ocupata de Salina Slanic Prahova este de 199.036 mp. din care - In proprietate; 59.477 mp. - In concesiune; 139.559 mp. Actele legale de detinere, suprafetele pe amplasamente si notele de observatii sunt cuprinse in

    tabelul anexat la acest capitol.

    Categoria de folosinta - actuala Terenurile utilizate in prezent sunt ocupate conform destinatiilor solicitate pentru procesul

    tehnologic de exploatare conform tabelului anexat la acest capitol. Terenurile au un grad de ocupare de 100 %.

    In cadrul documentatiei de fata, lucrarile propuse au caracter de protectie a suprafetei si a zacamantului.

    Toate lucrarile propuse se situeaza in zonele de risc iar prin realizarea lor se urmareste stabilizarea suprafetelor si eliminarea infiltratiilor.

    Pentru aceste zone se prevad lucrari de monitorizare si interventie/ intretinere a acestora pe perioada de executie si de garantie, in acest interval de timp nu se prevad predari de suprafete catre comunitate.

    Dupa aceasta perioada se va intocmi un proiect de monitorizare postgarantie. Data fiind zona de risc in care se gasesc terenurile nu se propune predarea acestora catre

    comunitate.

    1.7.2. Terenuri neocupate, pe categorii de folosinta (arabil, silvic etc.) Nu exista asemenea terenuri.

    B. DESCRIEREA LUCRRILOR INCHIDEREA LUCRARILOR MINIERE SUBTERANE Pentru mentinerea in functiune a instalatiilor si cailor de aeraj se disting doua situatii: -izolarea circuitului de aeraj al bazei de tratament fata de Ocna din deal; -izolarea circuitului de aeraj al minei Cantacuzino fata de mina Victoria.

  • 27

    Lucrarile de izolare consta in realizarea unor diguri in apropierea intersectiilor cu circuitul de aeraj, pe urmatoarele lucrari:

    - Dig izolare plan banda nr.7 - Dig izolare galerie acces etajele 5-11 mina Victoria; - Dig izolare galerie transport auto - Dig de izolare galerie de coasta Ocnele din deal.

    Dig izolare plan banda nr.7 Planul banda nr.7, a facut legatura cu galeria transport auto si mina Victoria spre etajele 7-

    11 si a avut drept scop, transportul productiei din mina Victoria pana in galeria transport auto, de unde era preluata si adusa la suprafata.

    Pentru inchiderea circuitului de aeraj spre mina Victoria se va realiza un dig de izolare pe planul banda si intersectia cu galeria de aeraj.

    Detalii de executie vezi plansa M06. Inainte de inceperea executarii digului se vor realiza urmatoarele: -Se vor demonta si evacua toate materialele depuse pe vatra lucrarilor; -Se va asigura sursa de energie elecrica;. -Se vor asigura materialele necesare executarii digului;. In acest sens constructorul isi va asigura prin organizarea de santier materialele, utilajele si

    aparatura necesara Executarea digului Pentru executarea digului, in peretele lucrarii se va sapa un slit cu adancimea de 500 mm,

    iar latimea digului la tavanul lucrarii va fi de 600 mm, iar la baza 1000 mm (conform plansei M O6)

    Digul de izolare se va executa din beton rezistent la mediu coroziv (B 300). Prepararea betonului se face la suprafata si va fi transportat auto in subteran. Betonul va fi turnat in cofragul care se va construi dupa saparea slitului din peretele lucrarii Prin dig, pentru drenarea eventualelor acumulari de gaze, se va monta o conducta de 2,

    pentru drenare gaze.

    Dig izolare galerie acces etajele 5-11 mina Victoria Galeria de acces spre etajele 7-11 din mina Victoria, face legatura cu galeria transport auto

    si galeria de aeraj a minei Cantacuzino si a avut drept scop aerajul minei Victoria la etajele inferioare 7-11.

    Pentru inchiderea circuitului de aeraj spre mina Victoria se va executa un dig de izolare la intersectia cu galeria de aeraj

    Detalii de executie vezi plansa M07 Inainte de inceperea executarii diguluise vor realiza urmatoarele: -Se vor demonta si evacua toate materialele depuse pe vatra lucrarilor; -Se va asigura sursa de energie elecrica;. -Se vor asigura materialele necesare executarii digului;. In acest sens constructorul isi va asigura prin organizarea de santier materialele, utilajele si

    aparatura necesara Pentru executarea digului, in peretele lucrarii se va sapa un slit cu adancimea de 500 mm,

    iar latimea digului la tavanul lucrarii va fi de 600 mm, iar la baza 1650 mm (conform plansei M O7)

    Digul de izolare se va executa din beton rezistent la mediu coroziv (B 300). Prepararea betonului se face la suprafata si va fi transportat auto in subteran. Betonul va fi turnat in cofragul care se va construi dupa saparea slitului din peretele lucrarii Prin dig, pentru drenarea eventualelor acumulari de gaze, se va monta o conducta de 2,

    pentru drenare gaze,conform plansei

    Dig izolare galerie transport auto

  • 28

    Galeria transport auto este o lucrare care a servit la aerajul minei si la transport materiale si productie. Transportul se face cu mijloace auto.

    Pentru izolarea aerajului spre mina Victoria, dupa postul de transformare din subteran, se va executa un dig de izolare incastrat in profilul lucrarii.

    Detalii de executie vezi plansa M08 Inainte de inceperea executarii diguluise vor realiza urmatoarele: -Se vor demonta si evacua toate materialele depuse pe vatra lucrarilor; -Se va asigura sursa de energie elecrica;. -Se vor asigura materialele necesare executarii digului;. In acest sens constructorul isi va asigura prin organizarea de santier materialele, utilajele si

    aparatura necesara Pentru executarea digului, in peretele lucrarii se va sapa un slit care la tavanul lucrarii va fi

    de 600 mm, iar la baza 1650 mm (conform plansei M O8) Digul de izolare se v executa din beton rezistent la mediu coroziv (B 300). Prepararea betonului se face la suprafata si va fi transportat auto in subteran. Betonul va fi turnat in cofragul care se va construi dupa saparea slitului din peretele lucrarii Prin dig, pentru drenarea eventualelor acumulari de gaze, se va monta o conducta de 2,

    pentru drenare gaze.

    Dig de izolare galerie de coasta Ocnele din deal Galeria de coasta din incinta minei Unirea care face legatura cu minele vechi si baza de

    tratament care intersecteaza cei doi suitori de aeraj se prezinta in bune conditii, Se va executa un dig de izolare din beton amplasat pe galeria de acces la Ocna din Deal la cca. 5 m de intersectia spre suitori de aeraj. conform plansei nr. M04, in profilul galeriei.Se va incastra in roca compacta si va fi prevazut cu conducta pentru a putea determina calitatea aerului de mina din zona inchisa.

    Inainte de inceperea executarii diguluise vor realiza urmatoarele: -Se vor demonta si evacua toate materialele depuse pe vatra lucrarilor; -Se va asigura sursa de energie elecrica;. -Se vor asigura materialele necesare executarii digului;. In acest sens constructorul isi va asigura prin organizarea de santier materialele, utilajele si

    aparatura necesara Pentru executarea digului, in peretele lucrarii se va sapa un slit care la tavanul lucrarii va fi

    de 500 mm, iar la baza 1000 mm (conform plansei M O9) Digul de izolare se v executa din beton rezistent la mediu coroziv (B 300). Prepararea betonului se face la suprafata si va fi transportat auto in subteran. Betonul va fi turnat in cofragul care se va construi dupa saparea slitului din peretele lucrarii Prin dig, pentru drenarea eventualelor acumulari de gaze, se va monta o conducta de 2,

    pentru drenare gaze. Conditii tehnice de executie a digurilor Conditii tehnice pentru zidire cu mortar de ciment

    Calitatea materialelor si nivelul de executie vor fi in conformitate cu : -Indicativ tehnic P-2/1985

    -STAS - 10109/I-82. Materiale pentru mortar Cimenturi

    Sortimentele uzuale de ciment in functie de domeniul si de conditiile de utilizare, sunt prevazute in C140/86 - Anexa IV.1.

    Folosirea cimenturilor se va face dupa cum urmeaza : -conditiile de livrare, transport, depozitare si control al calitatii cimentului sunt

    prevazute in C140/86 la art. 4.2. - 4.12.Anexa X.1.-art. A1 si B1 ca si in STAS 227/86. -sortimentele de cimenturi, caracterizarea acestora, domeniul si conditiile de utilizare ale acestora sunt precizate in C.140/86 - Anexa IV.1.

    Agregate Se va folosi nisip 0-7 mm, provenind din sedimente naturale sau din concasarea rocilor. Apa - folosita la prepararea mortarului trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84.

  • 29

    INCHIDEREA LUCRARILOR MINIERE DE LEGATURA CU SUPRAFATA

    Lucrarile miniere de legatura cu suprafata din cadrul Salinei Slanic care fac obiectul inchiderii sunt urmatoarele:

    rambleerea si inchiderea putului nr. 1 Victoria; rambleerea si inchiderea Ocnelor din deal si Ocnelor din vale;

    Inchiderea lucrarilor miniere de legatura cu suprafata se face prin rambleere si inchidere cu placi de beton la suprafata prevazute cu o conducta de evacuare gaze ce vor permite controlul asupra nivelului acumularilor de gaze. Modul de inchidere al acestor lucrari si detalii sunt redate in caietele de sarcini cuprinse in acest capitol si in plansele care guverneaza fiecare lucrare miniera inchisa.

    INCHIDEREA PUTULUI nr.1 VICTORIA DESCRIEREA LUCRARII SI AMPLASAMENTUL Putul nr. 1 Victoria este o constructie tipizata PB-4, cu o adancime de 65 m care la baza face

    legatura cu nivelul IV printr-o galerie de aeraj ce a servit pentru aerajul minei Victoria. Datorita surparilor produse in mina Victoria , nu mai este acces la baza putului. Inchiderea putului se poate face decat prin rambleere necontrolata de la suprafata. Pentru rambleerea putului se va folosi material rezultat in urma demolarii constructiilor din

    incinta minei Slanic, material care va fi procesat si adus la dimensiuni de 0-250 mm. Cantitatea de material de rambleu necesara este de 860 m3. Inainte de inceperea rambleerii putului se vor realiza urmatoarele: -Se va construi la gura putului gratarul de siguranta conform detaliilor din plansa MR2. -Se va construi in jurul putului pe o raza de 20 m un gard de protectie din plasa metalica cu

    inaltimea de 2 m pentru a impiedica patrunderea in zona a persoanelor neavizate. -Se va monta la gura putului conducta de 2cu lungimea de 4,5 m pentru drenarea gazelor

    conducta al carui capat de preluare va fi sub nivelul placii de inchidere. -Se va controla prezenta gazului metan in profilul putului prin masurare directa. In acest sens constructorul isi va asigura prin organizarea de santier materialele, utilajele si

    aparatura necesara Rambleerea putului se va face prin deversarea materialului de rambleu pe gura putului cu

    granulatia si sortul 0-250 mm. Materialul de rambleu va fi transportat cu mijloace auto si va fi depozitat in apropierea gurii

    putului, dupa care va fi impins pe put cu ajutorul unui utilaj de tip Wolla sau Ifron Dupa rambleerea completa a putului acesta va fi inchis la gura cu placa de beton armat

    conform caietului de sarcini 1.7. Prin placa de beton armat va fi trecuta conducta de 2 pentru drenarea gazelor, conducta

    prelungita in elevatie cu 3 m de la nivelul placii de beton. Pe placa de beton armat de la gura putului vor fi inscriptionate datele care sa permita identificarea lucrarii si

    data executarii acesteia.

    INCHIDEREA OCNELOR DIN DEAL SI OCNELOR DIN VALE Ocnele din deal si Ocnele din Vale, sunt situate in zona superioara a complexului touristic si

    reprezinta doua excavatii de tip clopot( cu inaltimea finala medie de 70 m) deschise de la zi prin cate 4 puturi fiecare. Puturile sunt sustinute cu cadre de lemn in desis cu un profil dreptunghiular cu sectiunea de 12 mp (4x3 m).

    Pana in present cele doua ocne sunt rambleeate in proportie de 80%. Accesul la gura puturilor se face prin incinta minei Unirea.

    Pentru rambleerea putului se va folosi material sortat clasa 4A cu dimensiunea bulgarilor < 250mm .Cantitatea de material va fi asigurata din urmatoarele surse: - material din demolare; - material (sare pamantoasa) si sol degradat rezultat din curatirea platformei puturilor ocnelor vechi;

  • 30

    - material acceptabil rezultat din sapaturile pentru canalul de deviere a apelor; - material rezultat din decolmatarea albiei raului Slanic. Materialul folosit din decolmatarea albiei raului Slanic va fi material uscat, pentru a putea permite scurgerea pe gura puturilor.

    Inainte de inceperea rambleerii ocnelor vechi se vor realiza urmatoarele: -Se vor asigura caile de acces la gura puturilor, pentru transportul materialului de rambleu; -Curatirea gurilor de put,prin inlaturarea cu ajutorul ciocanului pneumatic a materialului

    depus pe peretii puturilor; -Se va construi la gura puturilor un gratar de siguranta prin care se va introduce materialul

    de rambleu; -Se va construi in jurul putului pe o raza de 20 m un gard de protectie din plasa metalica cu

    inaltimea de 2 m pentru a impiedica patrunderea in zona a persoanelor neavizate. -Se va monta la gura putului conducta de 2cu lungimede 4,5 m pentru drenarea gazelor

    conducta al carui capat de preluare va fi sub nivelul placii de inchidere. -Se va controla prezenta gazului metan in profilul putului prin masurare directa. In acest sens constructorul isi va asigura prin organizarea de santier materialele, utilajele si

    aparatura necesara Rambleerea ocnelor se va face prin deversarea materialului de rambleu pe gura puturilor cu

    granulatia si sortul de 0-250 mm. Materialul de rambleu va fi ransportat cu mijloace auto si va fi deversat in apropierea gurii

    puturilor, dupa care va fi impins pe put cu ajutorul unui utilaj de tip Wolla sau Ifron Dupa rambleerea completa a ocnelor, puturile vor fi inchise la gura cu placa de beton armat

    conform caietului de sarcini 1.8. Prin placa de beton armat la unul din puturi va fi trecuta conducta de 2 pentru drenarea

    gazelor, conducta prelungita in elevatie cu 3 m de la nivelul placii de beton. Pe placa de beton armat de la gura putului vor fi inscriptionate datele care sa permita identificarea lucrarii si

    data executarii acesteia.

    INCHIDEREA LA GURA A LUCRARILOR MINIERE VERTICALE Inchiderile lucrarilor miniere verticale s-au proiectat conform:

    - reglementarilor tehnice in vigoare; - recomandarile reprezentantilor institutului INSEMEX Petrosani

    si se refera la urmatoarele obiecte: - putul nr.1 Victoria (plansa M 10) - puturile de deschidere Ocnele din deal si Ocnele din vale (plansa M04) Inchiderea la suprafata a putului nr.1 Victoriacu pereti realizati din beton armat, se va realiza

    prin turnarea unor placi betonate la gura acestuia. Inchiderea la suprafata a puturilor de deschidere Ocnele din deal si Ocnele din vale. Puturile au o adancime medie de 14-15, sustinute cu cadre de lemn in desis. Pentru montarea placilor de inchidere care se va proceda astfel: -dupa demolarea eventualelor cladiri sau a fundatiilor din jur (daca este cazul) si eliberarea

    amplasamentului de molozul rezultat, se executa mai inti umplerea puturilor cu material de rambleu (conform documentatiei tehnice specifice) pna la cota necesara pentru a se putea monta cofrajul pentru turnarea placii;

    -se executa sapatura necesara pentru fundatia continua, la cota minima indicata in planse, pana la un teren sanatos confirmat de un specialist geotehnician (vezi indicatiile din plansa MR1 si MR 2).

    -se toarna betonul de egalizare C8/10(B150) in zonele indicate in planse; -se armeaza centura de la partea inferioara a fundatiei dupa care se va turna betonul conform indicatiilor din planse, pana sub centura de la partea superioara a placii; -se cofreaza, armeaza si toarna betonul Bc18/22,5 in placa si in centura de la partea superioara a fundatiei, nu inainte de montarea tevii de drenaj a gazelor si a pieselor inglobate in beton; -se umple cu material de rambleu pna la cota din planurile anexate; -se monteaza la pozitie capacul din tabla striata, se vopseste cu doua straturi de miniu de plumb si doua de vopsea alchidica si se asigura cu lacat. In timpul executiei, constructorul va respecta conditiile de calitate cerute de:

  • 31

    N.E.012 / 99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat; C 28 / 83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton; C150 / 81 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.

    Orice neconcordanta aparuta la santier fata de proiect va fi anuntata proiectantului, care este singurul in masura sa decida. Deasemenea orice modificare de material se va face numai cu acordul scris al proiectantului. Dupa fiecare lucrare ascunsa se vor incheia procese-verbale, care sa ateste executia conform proiectului. Lucrarile executate conform proiectului de fata vor ramne aparente ( nu vor fi acoperite cu pamnt). Calculul planseelor de inchidere, a fost facut la o sarcina utila de 32KN/ mp, conform STAS 10107/0 90 si STAS 10108/0 78.

    AERAJUL LUCRARILOR Pentru saparea lucrarii se va folosi aerajul aspirant. Calculul debitului de aer necesar aerisirii lucrarii : -a)Debitul de aer necesar numarului maxim de oameni planificanti in front ; Qfp = n1x q1

    q1=4 m3/min Qfp=4 x4 = 16 m3/min

    -b) Debitul de aer necesar asigurarii vitezei minime de circulatie a aerului in lucrarea miniera ; Qfp = 60kSvmin

    Qfp =60x 0,64 x 20 x 0.2 =153,6 m3/min

    -c ) Debitul de aer necesar in frontul de lucru pentru diluarea gazelor emanate din zacamant(CH4) Qfp=

    Qfp= =53.3 m3/min.

    Debitul necesar de aer la front Qfp = 153,6 m3/min

    Diametrul coloanei de aeraj d =

    d = =0,565 m

    dSTAS =600 mm.

    Alegera tipului si numarului de ventilatoare Pentru aerisirea lucrarii se alege doua ventilatoare VE- 11Kw.

    DEMONTARE A SI DEMOLARE A STRUCTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI UTILITATILOR DE LA SUPRAFATA

    CENTRALA TERMICA

  • 32

    Este o cladire parter cu plan dreptunghiular, avand dimensiunile exterioare de 15,5x 5m. Inaltimea maxima este de 5,5m. Structura de rezistenta este compusa din caramida, cu planseu din beton armat monolit. Pardoseala este din beton simplu.Cladirea este acoperita cu carton bituminos.

    Lucrarile de demolare se vor face in urmatoarea ordine: - a) se executa lucrarile de organizare de santier la punctul de lucru (imprejmuire de siguranta, paza

    etc.) conform prevederilor paragrafului B2 Organizare de santier din cap. B Elemente generale ale caietului de sarcini; -b) separarea materialului bituminos al invelitorilor si a termoizolatiei care se va face conform fisei tehnologice C3 Desfacerea invelitorilor bituminoase pe suport rigid;

    -c) se demoleaza cu ciocanul pneumatic sau hidrauluic platforma din beton precum si infrastructura si fundatiile cladirii, pe toata adancimea lor, precum si placa de pardoseala. Materialul rezultat se scoate din gropile de fundatie .

    -d) se indeparteaza toate materialele si resturile ramase in perimetrul constructiei impreuna cu stratul de pamant de suprafata in grosime de 10 15cm, care este contaminat cu moloz .

    -e) gropile de fundatii se vor umple cu pamant viu, iar suprafata se amenajeaza conform planului general de amenajare al zonei.

    Materialul rezultat in urma demolarii constructiei va fi procesat si transportat pentru a fi folosit pentru rambleerea putului nr. 1 Victoria si Ocnelor din deal si Ocnele din vale.

    Se va recupera confectiile metalice, care vor fi valorificate la centrele de colectare. La receptia lucrarilor se vor respecta conditiile prescrise la paragraful B3 din cap.B Elemente

    generale al caietului de sarcini.

    SILOZ NR.6 Este o constructie circulara care la partea exterioara are urmatoarele dimensiuni 10 x 19m, iar la

    interior sub forma a trei figuri geometrice, si anume:trunchi de con cu r=3,85 si h=2,85 m, trunchi de piramida cu R =4,3, r =4,3 m si h = 6 m si trunchi de piramida cu R= 4,3m, r = 1,5 m si h = 5 m. Structura de rezistenta era compusa din beton armat, cu planseu din beton armat monolit.

    Lucrarile de demolare se vor face in urmatoarea ordine: - a) se executa lucrarile de organizare de santier la punctul de lucru (imprejmuire de siguranta, paza

    etc.) conform prevederilor paragrafului B2 Organizare de santier din cap. B Elemente generale ale caietului de sarcini;

    -c) se demoleaza cu ciocanul pneumatic sau hidrauluic platforma din beton precum si infrastructura si fundatiile cladirii, pe toata adancimea lor, precum si placa de pardoseala. Materialul rezultat se scoate din gropile de fundatie si se transporta la depozitul de deseuri;

    -d) se indeparteaza toate materialele si resturile ramase in perimetrul constructiei impreuna cu stratul de pamant de suprafata in grosime de 10 15cm, care este contaminat cu moloz .

    -e) gropile de fundatii se vor umple cu pamant viu, iar suprafata se amenajeaza conform planului general de amenajare al zonei.

    Materialul rezultat in urma demolarii constructiei va fi procesat si transportat pentru a fi folosit pentru rambleerea putului nr. 1 Victoria si Ocnelor din deal si Ocnele din vale.

    Nu se recupereaza materiale. La receptia lucrarilor se vor respecta conditiile prescrise la paragraful B3 din cap.B Elemente

    generale al caietului de sarcini.

    Se vor respecta prevederile paragrafelor B4, B5 si B6 din cap. B al caietului de sarcini.

    La executia lucrarilor de demolare se vor consulta: -plansa de releveu

    -caietele de sarcini, inclusiv cap.B Elemente generale in totalitate precum si fisele din cap. C Conditii specifice, la care se fac trimiteri in cuprinsul acestui memoriu.

  • 33

    SILOZURI (resturi) Aceste constructii au deservit pentru depozitarea materiei prime (sare). Din aceste

    silozuri a mai ramas decat partea inferioara , care au forma unor cilindrii cu urmatoarele dimensiuni 10 m x 5 m.

    Sunt un numar de 3 aceste resturi de silozuri care urmeaza a fi demolate. Lucrarile de demolare se vor face in urmatoarea ordine:

    - a) se executa lucrarile de organizare de santier la punctul de lucru (imprejmuire de siguranta, paza etc.) conform prevederilor paragrafului B2 Organizare de santier din cap. B Elemente generale ale caietului de sarcini; -b) se demoleaza cu ciocanul pneumatic sau hidrauluic infrastructura si fundatiile constructiilor ramase pe toata adancimea lor, precum si placa de pardoseala. Materialul rezultat se scoate din gropile de fundatie . -c) se indeparteaza toate materialele si resturile ramase in perimetrul constructiei impreuna cu stratul de pamant de suprafata in grosime de 10 15cm, care este contaminat cu moloz.

    -d) gropile de fundatii se vor umple cu pamant viu, iar suprafata se amenajeaza conform planului general de amenajare al zonei.

    Materialul rezultat in urma demolarii constructiei va fi procesat si transportat pentru a fi folosit pentru rambleerea putului nr. 1 Victoria si Ocnelor din deal si Ocnele din vale.

    Nu se recupereaza materiale. La receptia lucrarilor se vor respecta conditiile prescrise la paragraful B3 din cap.B Elemente

    generale al caietului de sarcini. Se vor respecta prevederile paragrafelor B4, B5 si B6 din cap. B al caietului de sarcini. La executia lucrarilor de demolare se vor consulta: -plansa de releveu

    -caietele de sarcini, inclusiv cap.B Elemente generale in totalitate precum si fisele din cap. C Conditii specifice, la care se fac trimiteri in cuprinsul acestui memoriu.

  • 34

    SPECIFICAII TEHNICE

    100 Cerine Generale 101 Faciliti privind amenajarea, dotarea i echiparea spaiilor de lucru pentru diriginte 1 Antreprenorul va furniza, ntreine, repara i, n afar de cazul n care se specific altfel n

    Anexa 1/1, va evacua la eliberarea procesului verbal de recepie la termen a lucrrilor, sau n conformitate cu cele specificate altfel n Anexa 1/1, spaiile, inclusiv dotrile acestora, drumurile de acces i structurile aflate la dispoziia dirigintelui.

    2 Echipamentele, mobilierul, accesoriile i stocurile descrise n Anexa 1/1 vor fi amplasate n birouri. Daca nu este specificat altfel n Anexa 1/1, toate facilitile privind amenajarea, dotarea i echiparea spaiilor de lucru pentru diriginte vor fi pregtite pentru ocupare la data nceperii lucrrilor.

    3 Acolo unde este specificat n Anexa 1/1, antreprenorul va mobila i ntreine cldirile puse la dispoziie de beneficiar.

    4 Liniile telefonice ale dirigintelui vor fi conectate la o companie furnizoare de servicii de telefonie.

    5 Toate birourile i laboratorul de testare vor fi curate cu regularitate pe durata folosirii lor i se vor fi asigurate aranjamente corespunztoare pentru evacuarea deeurilor rezultate din activitatea birourilor i a laboratorului de testare.

    6 Toate echipamentele ce urmeaz a fi furnizate conform descrierii din Anexa 1/2, Anexa 1/4 i Anexa 1/5 trebuie sa aib calitatea i precizia corespunztoare utilizrii prevzute. Acestea vor fi furnizate dirigintelui in stare de funcionare. Antreprenorul va menine toate aceste echipamente n bun stare de funcionare i va repara sau nlocui, la solicitarea dirigintelui, orice echipament care nu mai funcioneaz. Antreprenorul se va asigura c orice echipament care necesit calibrare periodic va fi calibrat la livrare, anual i la alte intervale de timp conform recomandrii fabricantului sau la solicitarea dirigintelui.

    102 Vehicule pentru diriginte 1 Antreprenorul va asigura mijloace de transport conform descrierii din Anexa 1/3 pentru

    folosina exclusiv a dirigintelui, n orice scop legat de lucrri. Vehiculele vor fi livrate i ntreinute n bun stare de funcionare. Ele vor fi nmatriculate i asigurate pentru utilizarea pe drumurile publice i vor avea asigurare extins ce va acoperi toi oferii calificai, precum i pentru toi pasagerii autorizai de diriginte i ncrcturile cuprinznd bunuri sau probe. Antreprenorul va asigura combustibil, lubrifiant i ntreinere n conformitate cu recomandrile productorului vehiculului, i va cura interiorul i exteriorul vehiculelor, dup necesiti, pe toata perioada contractului. Se va asigura un vehicul corespunztor care sa nlocuiasc orice vehicul care este nefuncional o perioada mai mare de 24 ore.

    103 Materiale, furnizori i transmiterea probelor 1 n cazul n care la data licitaiei este n vigoare i este aplicabil o specificaie emis de un

    institut roman de standardizare, bunurile i materialele utilizate la execuia acestui contract vor fi n conformitate cu acea specificaie. Alte standarde de reglementare care asigur o performan egal sau mai bun dect standardele i codurile specificate vor fi acceptate cu condiia analizrii n prealabil a acestora de ctre diriginte i cu aprobarea scris a acestuia. Diferenele dintre standardele specificate i standardele alternative propuse trebuie descrise n ntregime de ctre antreprenor, n scris, i transmise dirigintelui cu cel puin 28 zile nainte de data la care antreprenorul dorete aprobarea acestuia. n cazul n care dirigintele concluzioneaz c modificrile astfel propuse nu asigur o performan egal sau mai bun, antreprenorul se va conforma standardelor specificate n documentaie.

    2 Antreprenorul va transmite dirigintelui o list a furnizorilor de la care el propune cumprarea materialelor necesare execuiei lucrrilor. Antreprenorul va asigura acceptul din partea fiecrui furnizor al accesului dirigintelui sau a reprezentantului acestuia pe amplasamentele sale, n timpul programului de lucru, cu scopul inspectrii, asistrii la testare i eantionare sau al obinerii de eantioane ale materialelor. Alternativ, dac dirigintele solicit astfel, antreprenorul va livra eantioane de materiale la biroul dirigintelui sau la un laborator desemnat de diriginte. Dup caz, eantioanele vor fi prelevate n conformitate cu Standardele Romne n domeniu sau

  • 35

    conform prevederilor contractului. Materialele folosite la lucrri vor fi de aceeai calitate cu materialele testate i aprobate de diriginte.

    3 Antreprenorul se va asigura c eantioanele sunt remise dirigintelui n timp util pentru a putea fi analizate corespunztor.

    4 Informaiile referitoare la numele furnizorilor pot fi transmise la diverse momente, dup cum este convenabil, dar nici un furnizor nu va putea fi schimbat fr aprobarea prealabila a dirigintelui.

    5 La solicitarea dirigintelui, antreprenorul va remite acestuia buletine de analiz eliberate de furnizorul sau de productorul materialului, certificate care sa indice conformitatea materialului cu Standardele Romane n domeniu sau cu alte cerine ale specificaiei.

    6 Acolo unde este permis utilizarea unor materiale alternative specificate, antreprenorul va comunica dirigintelui alegerea sa i ii va remite eantioane cu cel puin patru sptmni nainte de momentul planificat pentru utilizarea materialului, sau cu mai mult de patru sptmni nainte dac o asemenea perioad este necesar pentru testarea materialului de ctre diriginte. Apoi, materialul nu va putea fi schimbat fr aprobarea dirigintelui.

    104 Diriginte rezident 1 Datorita naturii complexe a lucrrilor, activitile de pe antier vor fi supravegheate de un

    diriginte rezident. 105 Reprezentantul antreprenorului i supravegherea contractual 1 Antreprenorul va furniza mpreun cu oferta sa o list a personalului cheie pe care dorete s l

    angajeze, mpreun cu un curriculum vitae cuprinznd experiena i calificrile acestor persoane.

    2 Antreprenorul va nominaliza un agent sau reprezentant competent autorizat, aprobat n scris de ctre diriginte. Agentul antreprenorului va fi angajat permanent n lucrri i se va dedica supravegherii acestora, inclusiv atta timp ct dirigintele consider necesar dup finalizarea lucrrilor. Agentul sau reprezentant autorizat va avea responsabilitatea lucrrilor i va primi n numele antreprenorului indicaii i instruciuni din partea dirigintelui sau a reprezentantului acestuia. Antreprenorul sau un astfel de agent sau reprezentant autorizat va fi responsabil pentru desfurarea n siguran a tuturor operaiunilor.

    3 Supravegherea contractual va fi efectuat de persoane avnd cunotine adecvate asupra operaiunilor ce vor fi efectuate (incluznd metodele i tehnicile cerute, riscurile probabil a fi ntlnite i metodele de prevenire a accidentelor) pentru executarea i finalizarea corespunztoare a lucrrilor.

    4 Suplimentar fa de cele menionate, antreprenorul va nominaliza un inginer de mine, un topograf, un inginer de construcii civile i un specialist de mediu, competeni i autorizai, pentru fiecare contract.

    5 Nu se poate efectua nici o schimbare a personalului cheie fr acceptul i permisiunea beneficiarului, i orice schimbare a personalului trebuie s se fac cu un alt personal cu cel puin aceleai calificri i experien.

    106 Facilitile antierului 1 antierul nu va putea fi folosit pentru nici un alt scop dect execuia lucrrilor din prezentul

    contract. 2 Toate cldirile, atelierele i alte structuri temporare pe care antreprenorul le ridic pentru

    folosina sa sau a dirigintelui trebuie ca n ceea ce privete amplasarea, proiectul i facilitile sanitare s corespund aprobrii date de diriginte.

    3 Reamplasarea oricror structuri de acest fel n timpul lucrrilor va necesita aprobarea beneficiarului i a dirigintelui.

    107 Personal calificat pentru diriginte 1 Antreprenorul va pune la dispoziia dirigintelui i va asigura permanena personalului calificat

    la nivelul sarcinilor i capabil s ndeplineasc ndatoririle prevzute n Anexa 1/6. 2 Personalul calificat de supraveghere va avea experien n activitatea de asistare a diriginilor n

    munca de supraveghere.

  • 36

    3 Laboranii calificai vor fi capabili s asiste personalul din laboratorului dirigintelui n sarcinile obinuite.

    108 Panouri Informative 1 n termen de patru sptmni de la data nceperii lucrrilor, antreprenorul va furniza i ridica

    panouri informative conform descrierii din contract, n condiiile legii. Antreprenorul le va cura i ntreine, iar la finalizarea Contractului, le va demonta i nltura.

    109 Paza antierului 1 Antreprenorul este responsabil pentru ntreaga paz a antierului i pentru acoperirea tuturor

    costurilor asociate prevenirii accesului persoanelor neautorizate, pe toat durata contractului. 110 Alimentarea cu energie electric a antierului 1 Antreprenorului i se va cere s furnizeze i s ntrein alimentarea cu energie electric potrivit

    cu nevoile sale. 111 Alimentarea cu apa a antierului 1 Antreprenorul va fi responsabil cu localizarea unei surse de ap corespunztoare i va rspunde

    de conectarea temporar a antierului la sursa de ap, de furnizarea acesteia i de toate instalaiile necesare. Acolo unde n zon nu este disponibil o surs corespunztoare de alimentare cu ap, antreprenorul va face aranjamentele pentru transportul i stocarea apei n cantitile necesare pentru lucrri. Costurile generate de aceasta vor fi suportate de antreprenor. Antreprenorul este responsabil cu folosirea raional a apei i cu ngrijirea i ntreinerea reelelor, precum i a instalaiilor aferente ncepnd de la punctul de alimentare.

    112 Structuri i servicii existente 1 Antreprenorul va lua toate msurile de precauie necesare, prin intermediul unor solicitri n

    scris adresate autoritilor competente, pentru a se asigura c amplasamentul tuturor lucrrilor este liber de orice fel de structuri subterane, ci ferate, canalizri, conducte de ap i gaz, cabluri etc. cunoscute a se afla acolo, i va despgubi beneficiarul pentru orice fel de pagube generate de neglijena sa n aceast privin. Copii ale tuturor rspunsurilor scrise, referitoare la cele de mai sus, din partea autoritilor competente, vor fi remise dirigintelui nainte de nceperea lucrrilor pe antier. Furnizarea acestor informaii dirigintelui nu exonereaz antreprenorul de rspunderile sale prevzute n prezenta clauz. Pentru informaii suplimentare privitoare la serviciile disponibile pe antier, Antreprenorul va contacta reprezentantul companiei miniere i specialistul n domeniu al proiectantului de lucrri. Orice deversri de ape vor necesita aprobri din partea Ageniei Apele Romne i Ageniei de Protecia Mediului, iar obinerea acestor aprobri va fi responsabilitatea antreprenorului. Antreprenorul va fi de asemenea responsabil cu conformarea la standardele aplicabile apelor deversate.

    113 Controlul zgomotului 1 Antreprenorul va adopta cele mai bune metode practice pentru minimizarea zgomotului i

    vibraiilor produse de activitile sale. El trebuie s se conformeze recomandrilor Standardului Romn STAS 10009/1988, i se va conforma n particular urmtoarelor cerine:

    a) toate vehiculele i aparatele mecanice folosite n scopul efecturii lucrrilor vor avea montate tobe de eapament eficiente, care vor fi ntreinute n stare bun de funcionare,

    b) toate compresoarele utilizate vor fi modele cu zgomot redus, echipate cu nvelitori antifonante montate i etanate corespunztor, care vor fi meninute nchise atunci cnd mainile sunt folosite, i toate echipamentele pneumatice percutante auxiliare vor avea montate amortizoare de zgomot sau tobe de eapament de tipul recomandat de productor,

    c) mainile utilizate intermitent vor fi oprite n perioadele inactive sau lsate la relanti, d) toate componentele instalaiilor fixe, de exemplu generatoare, pompe etc., vor fi

    adpostite n incinte acustice n momentul funcionrii, e) zgomotul emis de orice instalaie utilizat pentru Lucrri va avea un nivel maxim

    msurat la 1 metru distan de faada cldirilor adiacente mai mic dect:

    Luni Duminica 07.30 - 19.00 nivel echivalent 75dB(A)

  • 37

    115 Refacerea zonelor afectate 1 Este rspunderea antreprenorului s refac zonele afectate i s repare orice neregul sau

    pagub generat de lucrri, corespunztor cerinelor dirigintelui i la momentele prescrise de acesta pe durata contractului. Orice cost asociat cu refacerea oselelor, zonelor nierbate etc., afectate n mod inevitabil de lucrri, este considerat a fi inclus n tarifele i preurile din devizul de cantiti. n cazul acesta, refacerea poate nsemna nlocuirea, n cazul n care dirigintele consider c aceasta este singura cale prin care paguba poate fi refcut n mod satisfctor.

    2 La finalizarea lucrrilor pe antier i nainte de prsirea antierului, antreprenorul trebuie sa refac zona n care a fost amplasat antierul, cu satisfacerea cerinelor beneficiarului i dirigintelui.

    116 Protecia antierului 1 Antreprenorul va amplasa semne de atenionare pe toate drumurile i n toate locurile n care

    publicul are acces. Cu aprobarea dirigintelui, se vor lua msuri de restricionare a parcrii n vecintate i de oprire i/sau deviere a traficului n cazul unor blocaje. Zona antierului trebuie protejat i trebuie amplasate semne clare indicnd faptul c zona respectiv este un antier de construcii.

    2 Antreprenorului care ctig licitaia i se va cere ca, nainte de a ncepe activitile pe antier, s pun la punct i s supun aprobrii dirigintelui sau a reprezentantului acestuia un Plan de Protecie a Muncii i a Sntii complet i n ntregime operaional, n conformitate cu normele departamentale n vigoare.

    3 Antreprenorul va introduce n oferta sa prevederi corespunztoare pentru asigurarea de timp i resurse suficiente pentru conformarea cu toate aspectele referitoare la protecia muncii i a sntii, i n particular pentru urmtoarele:

    a) dezvoltarea i implementarea planului de protecie a muncii i a sntii pe care l-a pus la punct;

    b) asigurarea pentru efectuarea lucrrilor, n situaiile n care acestea sunt subcontractate, subantreprenori competeni i cu resurse suficiente;

    c) asigurarea coordonrii i cooperrii tuturor subantreprenorilor; d) obinerea de la subantreprenori a constatrilor principale privind evaluarea riscului i

    a detaliilor privitoare la modul cum intenioneaz s efectueze activitile cu risc ridicat;

    e) asigurarea de faptul c subantreprenorii au cunotin de riscurile de pe antier; f) asigurarea de faptul c lucrtorii de pe antier au fost instruii corespunztor i c au

    luat parte la un seminar privind protecia muncii i a sntii organizat de antreprenor nainte de nceperea lucrrilor pe antier;

    g) asigurarea de faptul c subantreprenorii i lucrtorii se conformeaz tuturor regulilor de antier care au fost stabilite n planul de protecie a muncii i a sntii;

    h) asumarea responsabilitii pentru conformarea tuturor subantreprenorilor si i a tuturor celor ce viziteaz antierul la regulile de protecia muncii;

    i) monitorizarea activitilor din domeniul proteciei muncii i a sntii; j) asigurarea faptului toi lucrtorii sunt informai i consultai corespunztor; k) asigurarea de faptul c n antier au acces numai persoanele autorizate.

    117 Substane toxice 1 Substanele toxice necesare a fi utilizate la lucrri nu vor fi nmagazinate pe antier. Aceste

    substane vor fi aduse pe antier numai atunci cnd sunt necesare i vor fi ndeprtate imediat dup folosire. Atunci cnd sunt folosite astfel de substane, antreprenorul va lua msurile corespunztoare pentru a asigura protecia publicului precum i a lucrtorilor ce efectueaz activitatea respectiv. Substanele chimice de uz curent vor fi netoxice pentru oameni, psri i animale.

    2 Antreprenorul va fi n ntregime responsabil pentru nmagazinarea, combinarea, aplicarea i folosirea substanelor chimice, inclusiv pentru evacuarea corespunztoare a containerelor produselor.

    118 Depozitarea materialelor periculoase

  • 38

    1 Antreprenorul va face toate aranjamentele pentru depozitarea materialelor periculoase, altele dect substanele toxice, i pentru distribuirea lor pe antier cu satisfacerea cerinelor dirigintelui. Motorina i containerele sau alte materiale duntoare nu trebuie amplasate n zonele ce urmeaz a fi plantate. Antreprenorul se va asigura c n aceste zone nu apare nici o scurgere de motorin sau lubrifiani.

    2 n cazul n care oricare din zonele ce urmeaz a fi plantate este afectat de produse petroliere sau alte materiale duntoare, tot solul contaminat trebuie decopertat i transportat ntr-o zon aprobat pentru depozitarea deeurilor, pe cheltuiala antreprenorului, cu satisfacerea cerinelor dirigintelui. Materialul contaminat va fi nlocuit cu sol vegetal sau subsol, conform instruciunilor i cu aprobarea dirigintelui.

    3 Carburanii i lubrifianii se vor alimenta de la un punct central de alimentare din cadrul antierului, aprobat de ctre diriginte. Antreprenorul va asigura faciliti de depozitare corespunztoare pentru celelalte provizii, cum ar fi ngrmintele i seminele, exceptnd substanele toxice.

    119 Pstrarea cureniei pe antier 1 Antreprenorul va remedia pe propria sa cheltuial orice deteriorare i va lsa antierul curat la

    sfritul fiecrei zile de lucru. 120 Examinarea cotelor antierului 1 naintea nceperii oricrei excavaii, antreprenorul se va convinge de acurateea oricror

    contururi i cote indicate n desene. Orice inexactitate trebuie comunicat n scris dirigintelui i orice corectur trebuie acceptat naintea continurii lucrrii. n lipsa unei astfel de comunicri, se va considera c antreprenorul a acceptat contururile i cotele artate n desene.

    121 Raportri lunare 1 Antreprenorul se va conforma cerinelor specificate n Anexa 1/8. 122 Ape curgtoare i stttoare 1 Antreprenorul va lua toate msurile i va efectua orice operaie necesar pentru rezolvarea

    problemelor legate de apele curgtoare sau stttoare. 123 Fotografii document 1 Antreprenorul, dup cum este specificat n Anexa 1/7, va dispune realizarea unor fotografii

    document ale lucrrilor de ctre un fotograf profesionist aprobat de diriginte. Aceste fotografii se vor face pentru acele lucrri pe care le va indica dirigintele.

    2 Pe spatele tuturor fotografiilor trebuie s se menioneze data la care au fost fcute, numele i adresele fotografilor, numrul unic de identificare i s se fac o scurt descriere a lucrrii incluznd localizarea i direcia de fotografiere.

    3 Drepturile de autor asupra tuturor fotografiilor vor aparine beneficiarului, iar negativele i fotografiile vor fi remise dirigintelui ntr-o perioad de maxim 4 sptmni de la expunere. Fr permisiunea dirigintelui, fotografiile nu vor fi utilizate pentru nici un scop, indiferent care ar fi acesta.

    200 Curirea antierului 201 Curirea general a antierului 1 Antreprenorul va cura fiecare parte a antierului la momentul i la amploarea specificate n

    desene. Antreprenorul se va asigura c acei copaci, arbuti sau alte elemente i zone care, conform specificaiilor din desene, trebuie conservate, sunt identificate i protejate n mod corespunztor.

    2 n cazul n care linia unui gard, gard viu sau zid existent este intersectat de limita antierului, aceast intersectare va fi remediat conform indicaiilor dirigintelui, dac nu exist alte indicaii.

    3 Drenurile, canalizrile, cablurile, cablurile electrice i evile nefolosite mpreun cu orice postament sau mprejmuire aflate la mai puin de 1 metru de nivelurile finisate vor fi ndeprtate, n afar de cazul n care este stipulat altfel prin contract. Capetele drenurilor i canalizrilor existente, care din cauza modificrii planului general de drenare nu mai sunt necesare, vor fi etanate cu beton. Toate canalele de scurgere vor fi rambleiate n conformitate cu clauza 505.

  • 39

    4 Antreprenorul, sub rezerva oricror instruciuni sau indicaii contrare existente n Contract, va lua toate msurile solicitate de companiile de servicii, pentru deconectarea i etanarea corespunztoare a tuturor drenurilor, alimentrilor redundante i a altor utiliti.

    5 Tufiurile, arboreturile tinere i copacii vor fi ndeprtai pn la o adncime de un metru sub nivelul existent al solului sau sub nivelul terenului nivelat, n funcie de care dintre acestea este mai jos.

    6 Toate acele materiale care rezult din prsirea antierului i care nu sunt necesare sau acceptate pentru a fi folosite n lucrrile permanente vor fi nlturate de ctre antreprenor.

    202 Demolarea cldirilor 1 Dei planuri i descrieri ale cldirilor i structurilor au fost naintate antreprenorului, acesta

    trebuie s se asigure c are toate datele necesare privind tipul construciei i al materialelor folosite n construcie. Toate utilitile din cldirile care urmeaz a fi demolate trebuie deconectate, n afar de cazul n care dirigintele nu d alte indicaii n acest sens. Fiecare cldire trebuie demolat complet, iar toate fundaiile i toate materialele inacceptabile trebuie ndeprtate de pe antier. Golurile rezultate n urma ndeprtrii fundaiilor trebuie rambleiate cu materiale acceptabile i compactate pn la nivelul existent al solului. Acele materiale rezultate din demolare care nu conin nici un fel de substane nocive, inclusiv azbestul, materialele care putrezesc uor, lemnul, sticla sau oelul i care ndeplinesc cerinele privind prelucrarea materialelor cu structur granular pot fi folosite, conform alegerii dirigintelui, la rambleierea galeriilor sau a altor lucrri ale minei. Trebuie depuse toate eforturile posibile pentru recuperarea a ct mai multor obiecte de oel sau a altor articole refolosibile. Materialele recuperate vor deveni proprietatea beneficiarului, fiind depozitate n siguran i la adpost, ntr-o zon a antierului specificat de diriginte.

    203 Vegetaia existent 1 Antreprenorul va lua toate msurile rezonabile i necesare pentru a proteja vegetaia existent

    care trebuie pstrat n zon sau n jurul lucrrilor, conform cerinelor dirigintelui. De asemenea, dac i se va solicita acest lucru, antreprenorul va remedia pe propria cheltuial i cu satisfacerea cerinelor dirigintelui, orice daun adus copacilor, arbutilor, gardurilor vii, suprafeelor nierbate i altor elemente naturale existente. Antreprenorul nu va ndeprta, deteriora sau modifica nici unul dintre copaci, garduri vii, tufiuri sau arbuti fr acordul prealabil al dirigintelui. Dac antreprenorul va nclca dispoziiile acestei clauze, dirigintele este ndreptit s aprobe i beneficiarul este ndreptit s deduc din orice sum cuvenit antreprenorului orice sum astfel certificat ca reprezentnd valoarea nlocuirii unor astfel de elemente.

    300 mprejmuiri 302 mprejmuiri permanente 1 Zona care urmeaz a fi mprejmuit i poziia mprejmuirii vor fi n conformitate cu cele

    specificate n planul corespunztor. Linia de mprejmuire va fi stabilit de comun acord cu dirigintele. mprejmuirea va consta din stlpi i gard din plas de srm sau va fi n conformitate cu alte specificaii din desenul corespunztor sau conform indicaiilor dirigintelui.

    2 Stlpii vor avea doi metri nlime deasupra nivelului existent al terenului i vor fi construii din beton sau din oel, conform indicaiilor din desen.

    3 Stlpii de oel trebuie s respecte cerinele Standardului Romn STAS 404/1/1987. 4 Plasa de srm va fi din srm de zinc conform Standardului Romn STAS 2543/1976. 5 Stlpii vor fi ngropai i bine fixai ntr-un teren corespunztor, la o adncime de minimum 0,5

    metri. n cazul n care terenul nu ndeplinete condiiile corespunztoare sau dac dirigintele d indicaii n acest sens stlpii vor fi montai n beton.

    6 Stlpii vor fi montai la intervale de 3 metri i plasa va fi bine fixat de stlpi. 304 Cleionaje mpotriva eroziunii 1 Zonele care urmeaz a fi protejate prin cleionaje mpotriva eroziunii vor fi specificate pe

    desenele corespunztoare. Specificaiile acestor cleionaje vor cele menionate pe desene. n cazul n care planul mprejmuirilor nu este specificat pe desen, trebuie respectate urmtoarele criterii de construcie:

  • 40

    2 Cleionajul de eroziune trebuie construit din rui de lemn, procurai din zon, cu nlimea de 1 metru, cu diametrul de 60-80 mm, aezai la o distan de 0,6 m unul de altul i fixai n pmnt la o adncime de 0,6 m.

    3 ruii vor fi legai prin plas de ramuri obinute din zon pentru a crea un cleionaj mpotriva eroziunii cu o nlime de 0,4m.

    4 Cleionajele mpotriva eroziunii vor fi poziionate conform uneia dintre indicaiile urmtoare sau dup cum indic desenul corespunztor:

    a) Cleionaje continue aezate pe conturul suprafeei. Acest tip de cleionaj trebuie folosit ntotdeauna atunci cnd aceasta reprezint rndul superior de cleionaj. b) Cleionaje intermitente cu o lungime de 5 - 10m n rnduri n eichier. Lungimea spaiului dintre cleionaje va fi cu 0,5 m mai mic dect lungimea mprejmuirii folosite. ntre rndurile de cleionaje trebuie s existe o distan de 3m.

    5 Zona care ncepe imediat n spatele cleionajelor de eroziune trebuie rambleiat cu material de suprafa pn la nivelul plasei de ramuri.

    305 Stabilizare cu piloi forai 1 Zonele i poziiile de stabilizat vor fi cele indicate pe plane. Linia de instalare va fi stabilit

    mpreun cu dirigintele. 2 Forajele vor fi executate vertical. Dac nclinarea forajelor are o abatere mai mare de 5 grade

    fat de vertical pe o lungime mai mare de 500 milimetri, atunci forajul va fi umplut cu material acceptabil n straturi care s nu depeasc 300 de milimetri n grosime i compactate pentru a atinge o densitate de cel puin 95% din densitatea maxim uscat n conformitate cu STAS 13021-91, dup care forajul va fi executat.

    3 Toate forajele vor fi complet curate de materiale i reziduuri nainte de turnarea betonului sau cimentului.

    4 Piloii vor fi confecionai din material similar cu cel al prjinilor de foraj. Piloii pot avea semne vizibile de uzur sau defecte, dar nu vor avea deviaii semnificative. Piloii vor fi fixai nainte de umplerea forajului. Umplerea se va executa cu grij, pentru a nu se acumula goluri de aer.

    5 Betonul va fi lsat 7 zile nainte de instalarea cablurilor. Bridele pentru sprijinirea cablurilor vor fi solide, confecionate din oel. Acestea vor fi ataate de piloi prin sudur pe toat lungimea acestora.

    6 Cablurile nu vor avea ndoituri i fire rupte i vor fi bine curite ninte de sau imediat dup instalare. Nu se vor permite nndiri.

    7 O sarcin de pretensionare va fi aplicat pe fiecare cablu indicat pe plane. Un sistem de blocare care va fi aprobat de diriginte se va instala pentru a menine pretensionarea n cablu.

    400 Conducte i drenaj 402 Conducta de drenaj al apei 1 Acolo unde este specificat n desene, o conduct din oel galvanizat (sau din alt material

    indicat), cu diametrul specificat n desen, urmeaz a fi amplasat prin digul de beton masiv i prin zidul de susinere pentru a ptrunde n vechile lucrri. Conducta va fi montata la o nlime de maxim 0,5 metri fata de vatra galeriei la trecerea prin diguri sau dopuri i va fi aezata pe vatra galeriei indicate. Captul de drenare al conductei va fi prevzut cu un sifon n aa fel nct conducta s fie astupat cu ap n orice moment chiar dac curgerea apei s-a oprit. Orice mbinri ale conductei vor fi rigide, etane i ermetice i nu vor reduce diametrul intern al conductei. mbinrile vor fi testate pentru a se garanta integritatea lor n conformitate cu Standardul Roman STAS 7656. Toate conductele din oel care ies la suprafa i care sunt expuse vor fi vopsite cu dou straturi de grund pe baz de plumb i cu dou straturi de vopsea neagr pe baz alcaloizi (alchidic).

    403 Starea i depozitarea conductelor 1 Antreprenorul are responsabilitatea de a examina toate conductele pentru a garanta c nu exist

    nici o deteriorare a acestora la momentul livrrii. Antreprenorul va asigura depozitarea i paza corespunztoare pentru conductele de pe antier. Toate conductele vor fi aezate n lungime i acoperite.

  • 41

    2 Conductele nu vor fi scoase din magazie pn n momentul n care acestea trebuie sudate sau instalate. Un mod de depozitare inadecvat poate duce la deformri neacceptabile ale conductelor, ceea ce va genera probleme n timpul sudrii. Se solicit o grij special pentru protejarea suprafeei capetelor de conduct mpotriva deteriorrii.

    3 Antreprenorul nu poate instala nici un fel de conduct n cazul n care peretele acesteia a fost zgriat, crestat sau deteriorat astfel nct aceste deteriorri ptrund n peretele conductei pe o adncime mai mare de 10% din grosimea peretelui.

    4 Orice conduct cu deteriorri care afecteaz mai mult de 10% din grosimea peretelui va fi refuzat, iar Antreprenorul va fi rspunztor pentru toate costurile rezultate din nlocuirea i re-sudarea unei astfel de conducte.

    500 Lucrri de Rambleu 501 Definirea, clasificarea i utilizrile materialelor pentru rambleu 1 Materialele pentru rambleu menionate n contract vor fi ncadrate ntr-una din categoriile

    urmtoarelor clasificri generale: i) materiale acceptabile, reprezentnd materiale excavate n interiorul antierului sau

    aduse pe antier i care ndeplinesc cerinele Anexei 2/1 privind caracteristicile n vederea folosirii n lucrrile permanente;

    ii) materiale inacceptabile clasa U1, reprezentnd materiale care nu pot fi folosite n lucrrile permanente, n afara cazului n care sunt considerate drept materiale acceptabile clasa 3, n conformitate cu cerinele Anexei 2/1 i care urmeaz a fi aprobate de ctre diriginte.

    iii) materiale inacceptabile clasa U2, aa cum sunt descrise mai jos, reprezentnd materiale care nu pot fi folosite n lucrrile permanente.

    2 Vor fi considerate materiale inacceptabile clasa U1 urmtoarele: i) materialele care nu ndeplinesc proprietile materialelor acceptabile, aa cum sunt

    specificate n Anexa 2/1, n afara cazului n care sunt considerate drept materiale acceptabile clasa 3;

    ii) materiale alctuite din: a) turb, materiale din bli, mocirle i mlatini; b) buteni, buturugi i alt vegetaie; c) materiale ngheate; d) argil cu o limit de curgere de peste 90, limit rezultat n urma testului efectuat n

    conformitate cu STAS 1913/4-86; e) argil cu un indice de plasticitate mai mare de 65, indice rezultat n urma testului

    efectuat n conformitate cu STAS 1913/4-86; f) material uor inflamabil, cu excepia materialului de roc steril nears din mina de

    crbune, care poate fi folosit ca rambleu general dac este compactat n conformitate cu clauza 507.

    3 Vor fi considerate materiale inacceptabile clasa U2 urmtoarele: i) materiale cu proprieti fizice sau chimice periculoase ce necesit msuri speciale n

    vederea excavrii, mnuirii, depozitrii, transportului, aezrii i evacurii acestora; ii) materiale cu nivele ale contaminanilor chimici mai mari dect cele specificate n

    Anexa 2/2; iii) materiale putrescibile sau deeuri casnice.

    Definiii 4 Roca argiloas va desemna argile, argilit i ardezii compuse din argil i particule de nisip.

    Termenul va include, de asemenea, argila nears de la mina de crbune. 5 Cenua de combustibil pulverizat (CCP) va desemna cenua rezultat din arderea crbunelui

    pulverizat n centralele electrice, dup cum este aprobat de ctre diriginte. Dimensiunea maxim este de 3 mm.

    Utilizarea materialelor de rambleu 6 Suplimentar fa de oricare alt cerin privind compoziia granulometric, dimensiunea

    maxim a particulei oricrui material de rambleu trebuie s nu depeasc doua treimi (67%) din grosimea stratului compactat.

  • 42

    502 Cerine generale 1 Antreprenorul va folosi numai acele echipamente i metode de lucru adecvate materialelor care

    urmeaz a fi manipulate i transportate. Antreprenorul va fi responsabil pentru meninerea proprietilor materialului acceptabil astfel nct, atunci cnd materialul este aranjat i compactat, acesta s rmn acceptabil n conformitate cu contractul. Acceptabilitatea se va determina n conformitate cu Anexa 2/1.

    2 Transportul materialului n zonele cu ndiguiri sau n alte zone de rambleu va ncepe doar n momentul n care exist suficiente echipamente de aranjare i compactare n stare de funcionare la locul de depunere, astfel nct s fie respectat clauza 507.

    3 Nici un material excavat acceptabil, altul dect cel care exist n surplus fa de cerinele contractului, nu va putea fi ndeprtat de pe antier, n afar de cazul n care dirigintele d indicaii n acest sens sau permite acest lucru. Dirigintele poate cere ca materialul care este inacceptabil doar n temeiul faptului c este ngheat s fie pstrat pe antier atunci cnd materialul se afl n aceast stare. Dac antreprenorului i se d permisiunea de a ndeprta material acceptabil de pe antier pentru desfurarea unei anumite proceduri operaionale, atunci el va trebui s acopere orice deficit de materiale rezultat n urma acestei ndeprtri.

    4 Dac antreprenorul, cu permisiunea dirigintelui, ia orice material acceptabil excavat din interiorul antierului pentru alte scopuri dect acela de rambleere general, acesta, cu excepia cazului n care dirigintele specific altceva, trebuie s furnizeze, din resurse proprii, o cantitate suficient de material acceptabil de rambleere care s ocupe, dup compactarea complet, un volum corespunztor aceluia ocupat de materialul excavat.

    5 Materialul acceptabil n surplus fa de cerinele generale ale lucrrilor permanente i tot materialul inacceptabil va fi dus n haldele de depozitare specificate de ctre antreprenor sau indicate de ctre diriginte, n afara cazului n care dirigintele nu aprob alte aciuni. n cazul materialului inacceptabil clasa U2, antreprenorul va respecta toate cerinele specifice privind ndeprtarea, cerine descrise n Anexa 2/2.

    6 n cazul n care materialele excavate conin o combinaie de materiale inacceptabile i acceptabile antreprenorul, dac dirigintele nu d alte dispoziii, va efectua excavarea astfel nct materialele acceptabile s fie excavate separat pentru a fi folosite n lucrrile permanente, cu condiia s nu fie contaminate de materialele inacceptabile. Dac nu este altfel prevzut n contract, clasele de materiale de rambleere care trebuie depozitate separat vor fi excavate separat, fr a fi contaminate de ctre alte clase de materiale.

    7 Antreprenorul va lua propriile msuri necesare pentru depozitarea materialelor acceptabile i a materialelor inacceptabile care urmeaz a fi transformate n materiale acceptabile i pentru pregtirea amplasamentelor n acest scop.

    8 Antreprenorul se va asigura c metodele sale de depozitare a materialelor, modul de folosire a echipamentelor sau amplasare a cldirilor sau a structurilor temporare nu afecteaz stabilitatea lucrrilor de excavaie sau rambleu.

    9 Cu excepia locurilor din care nu trebuie ndeprtat i care sunt specificate n contract, solul vegetal existent va fi decopertat pe o adncime corespunztoare celei menionate n contract din toate zonele de excavare i din toate zonele care urmeaz a fi acoperite de ndiguire sau din alte zone de rambleu. Antreprenorul nu va ndeprta, transporta sau mprtia solul vegetal sau subsolul dac terenul este mbibat cu ap sau ngheat sau atunci cnd structura solului risc s fie afectat.

    10 Dup ndeprtarea sa, solul vegetal va fi folosit imediat acolo unde este posibil acest lucru i, n caz contrar, va fi depozitat n halde a cror nlime nu va depi 2 metri. Solul vegetal nu va fi exploatat n mod inutil nici nainte de a fi ndeprtat i nici cnd se afl este ntr-o hald. Haldele nu trebuie ncrcate n exces, iar manipularea multipl va fi redus la minimum. Haldele vor fi pstrate separat de alte materiale i se va avea grij ca acestea:

    i) s nu fie amestecate cu materiale din subsol, gunoaie, pietre sau mbrcminte de piatr pentru drumuri;

    ii) s nu fie contaminate cu petrol, ulei, var nestins, ciment sau alte materiale periculoase;

  • 43

    iv) s nu fie acoperite cu buruieni. Haldele trebuie tratate cu un erbicid nerezidual aprobat, dup cum este cazul, prin care s se mpiedice apariia buruienilor.

    11 Cantitatea de sol vegetal provenit de pe antier sau orice cantitate de sol vegetal adus din afara antierului pentru a nlocui solul vegetal excavat n conformitate cu punctul 3 al acestei clauze, cantitate care depete nevoile de sol vegetal va fi depozitat n locurile i n modul specificate n contract sau indicate de diriginte.

    12 Se va asigura asistena necesar pentru excavarea fundaiilor, gropilor i a anurilor n orice moment i, dac n contract nu se prevede altfel, locurile excavate nu vor fi tasate. Suprastructura i alte materiale auxiliare folosite pentru mbuntirea cilor de acces ale utilajelor de excavare vor fi ndeprtate pe msur ce rambleierea nainteaz, cu excepia acelor materiale care, conform contractului, trebuie s rmn pe loc.

    13 Excavaiile care necesit rambleere vor rmne deschise numai pentru perioada minim necesar.

    14 Antreprenorul va lua unele msuri prin care lucrrile de debleu i rambleu s nu fie afectate de ptrunderea apei, cum ar fi:

    i) planuri de ndeprtare rapid a apei, prin: a) construirea unor bazine de recepie a apei deasupra lucrrilor de debleu i

    rambleu b) executarea unor lucrri pentru prevenirea ptrunderii apelor din orice surs n

    lucrri; ii) coborrea i meninerea nivelului apei n jurul lucrrilor respective prin msuri

    corespunztoare, astfel nct lucrrile permanente s poat fi executate. 15 Pentru ndeplinirea cerinelor punctului 14 din aceast clauz, antreprenorul trebuie s:

    i) fasoneze i s susin lucrrile de debleu, rambleu i lucrrile din alte zone de rambleere prin pante i povrniuri corespunztoare i prin existena unor suprafee etane;

    ii) asigure, acolo unde este necesar, lucrri temporare pentru evacuarea apelor, drenarea, pomparea i alte operaiuni similare;

    iii) asigure deversarea apei acumulate i a apei subterane n canalele de scurgere existente sau n canalele de scurgere permanente ale sistemului de drenare, acolo unde este posibil;

    iv) furnizeze mijloacele adecvate pentru captarea lamului n sistemele temporare cu scurgere n sistemele de drenare permanente sau existente.

    16 Dac materialele sunt clasificate n contract drept materiale periculoase clasa U2, antreprenorul va lua toate msurile necesare, specificate n Anexa 2/2, pentru manipularea acestora. Dac n timpul desfurrii lucrrilor se ntlnesc materiale periculoase, antreprenorul va ntreprinde toate aciunile necesare pentru manipularea i depozitarea n siguran a materialelor din Clasa U2, dup consultarea autoritii de mediu competente.

    503 Fasonarea debleului i modelarea pantelor 1 Excavaiile vor fi efectuate n limitele i la cotele specificate n contract. 2 Pantele debleului i piciorul debleului vor fi taluzate numai dac acest lucru este cerut prin

    contract pentru anuri sau alte excavaii. Astfel de excavaii vor fi limitate ca extindere i acolo unde acestea necesit rambleere vor rmne deschise numai pentru perioada de timp minim necesar, n aa fel nct lucrrile permanente s nu fie ameninate de apariia unor riscuri.

    3 Cu excepia cazurilor n care se specific altfel n contract, efectuarea excavaiilor poate fi oprit n orice moment, cu condiia ca un strat de cel puin 300 mm de material s fie lsat deasupra cotei finale de excavare, pentru protejarea mpotriva intemperiilor.

    4 n ceea ce privete suprafeele finale ale debleului care nu vor fi acoperite cu sol vegetal: i) acolo unde este posibil, acestea trebuie s nu prezinte denivelri sau deteriorri

    provocate de echipamentele de construcie; ii) pentru a se obine un aspect natural, acolo unde stratul permite i n cazurile n care

    nu se apeleaz la rspndirea prin mpucare, suprafaa debleului poate prezenta iregulariti, n limitele tolerate de diriginte;

  • 44

    iii) pe aceste suprafee pot exista bulgri sau alte fragmente de roc ce pot fi mutate sau ndeprtate cu mna, fr folosirea unor unelte;

    iv) acolo unde acest lucru este cerut n Anexa 2/3, pe suprafeele respective pot exista materiale care vor fi mprtiate cu un furtun cu aer comprimat, pentru la presiuni care s nu depeasc valorile stabilite n anex;

    v) se asigur accesul adecvat pe aceste suprafee pentru a permite efectuarea de inspecii mpreun cu dirigintele, n vederea determinrii gradului de extindere a lucrrilor cerut de aceast sub-clauz.

    5 Dac acest lucru este cerut prin Anexa 2/3 sau solicitat de ctre diriginte, pentru suprafeele finale ale debleului care nu trebuie acoperite cu sol vegetal se vor lua una sau mai multe din urmtoarele msuri, n funcie de caz i conform aprobrii dirigintelui:

    i) straturile izolate din material moale, fragmentat i instabil vor fi excavate pe o adncime de cel puin 200 mm dac dirigintele nu d alte dispoziii i nlocuite ct mai repede cu beton Clasa BC10 care trebuie s fie bine bttorit n golul curat;

    ii) acele zone ale suprafeei debleului care trebuie stabilizate vor fi nivelate la un nivel de toleran cu valoarea nominal de 50 mm sau la o alt valoare specificat n Anexa 2/3, dac nu s-a convenit altfel mpreun cu dirigintele. Pe suprafaa astfel rezultat i pe zona acoperit de orice materiale intacte nconjurtoare, n conformitate cu dispoziiile dirigintelui, se va aplica prin presiune un strat de mortar de ciment aprobat sau un strat de beton pulverizat, strat care s aib o grosime total nominal de 40 mm sau alt grosime menionat n Anexa 2/3 sau convenit mpreun cu dirigintele. Dac acest lucru este cerut prin Anexa 2/3 sau solicitat de ctre diriginte, suprafaa va fi acoperit cu o armatur, conform specificaiilor din contract, nainte de aplicarea betonului sau a mortarului. Vor fi construite guri de picurare, prin folosirea de abloane permanente aprobate, n acele amplasamente descrise n Anexa 2/3 sau solicitate de ctre diriginte.

    iii) materialul moale sau instabil, care este amestecat cu piatr, va fi excavat pn la o adncime sub nivelul suprafeei rambleului, dup cum este specificat n Anexa 2/3 sau conform indicaiilor dirigintelui. Golul astfel rezultat va fi umplut cu beton clasa BC10 sau cu umplutur de zidrie aprobat i prevzut cu guri de picurare, n conformitate cu cerinele Anexei 2/3 sau cu indicaiile dirigintelui.

    iv) acoperirea cu plas sau alt nveli, conform specificaiilor i cerinelor din Anexa 2/3 sau fixarea unor ancore de susinere, conform indicaiilor dirigintelui.

    6 Dac acest lucru este cerut prin Anexa 2/3 sau solicitat de ctre diriginte, pentru suprafeele finale ale debleului care urmeaz a fi acoperite cu sol vegetal se vor lua una sau mai multe dintre urmtoarele msuri, n funcie de caz i conform aprobrii dirigintelui:

    i) straturile izolate de material moale, fragmentat i instabil vor fi excavate, n conformitate cu indicaiile dirigintelui:

    a) rambleierea, printr-o bun bttorire, cu material de rambleu dintr-o clas cu caracteristici similare cu cele ale materialului intact nconjurtor;

    b) excavarea i tratarea n conformitate cu sub-clauza 5(i) a acestei clauze; ii) alte zone care necesit stabilizare vor fi tratate dup cum se va conveni mpreun cu

    dirigintele. 7 n ceea ce privete betonul, menionat n sub-clauzele 5(i) i 5(iii) ale acestei clauze, expus

    permanent pe suprafaa debleului, suprafaa acestuia va avea caracteristici ct mai apropiate de cele ale suprafeelor adiacente intacte. Beton sau mortarul menionat n sub-clauza 5(ii) a acestei clauze va avea o culoare consistent acceptat de ctre diriginte i care este ct mai apropiat de culoarea suprafeelor adiacente intacte.

    504 Cursuri de ap 1 Curarea i modificarea cursurilor de ap existente sau construirea unor noi cursuri de ap,

    incluznd construirea de anuri, praie, ruri, lagune i bazine, se va face conform specificaiilor din desene i va include toate lucrrile de protecie, cptueal, consolidare sau alte lucrri i va respecta cerinele sub-clauzelor 2 - 4 ale acestei clauze.

  • 45

    2 Curarea cursurilor de ap existente presupune ndeprtarea vegetaiei, a materiilor vegetale i a celorlalte depuneri de materiale din cursul de ap. Materialele care rezult n urma acestui proces de curare vor fi considerate material neacceptabil, cu excepia cazului n care dirigintele le ncadreaz n alt categorie.

    3 Se vor pstra curate noile cursuri de ap i cursurile de ap existente care au fost curate. 4 Cursurile de ap de care nu este nevoie, n locurile indicate n desene, vor fi drenate i curate

    n conformitate cu sub-clauza 2 a acestei clauze, iar materialul din afara albiei cursului de ap va fi excavat i considerat material neacceptabil. Excavaiile vor avea dimensiunile specificate n contract sau cele indicate de diriginte, iar ntreaga zon excavat va fi rambleiat cu material de rambleu general sau selectat din clasa specificat n desene, amplasat i compactat n conformitate cu Clauzele 505 i 507. n cazurile n care suprafaa urmeaz s rmn expus, aceasta va fi acoperit cu sol vegetal i nsmnat, sau va primi alt tratament, n conformitate cu specificaiile din contract sau cu indicaiile dirigintelui.

    505 Construcia rambleurilor 1 Toate rambleurile, inclusiv ndiguirile, vor fi construite:

    i) n amplasamentele specificate n contract n limitele i la nivelurile stabilite; ii) folosind materiale din clasele cerute sau permise specificate n Anexa 2/1; iii) dac nu este altfel prevzut n contract, numai materialul din clasa 4C poate fi

    depozitat n ap deschis; iv) prin depunere, ct mai curnd posibil dup excavare, n straturi care s ndeplineasc

    cerinele de compactare ale clauzei 507 conform cerinelor pentru fiecare clas de materiale specificate n Anexa 2/1, cu excepia:

    a) materialul care necesit o compactare a produsului finit va fi aezat n straturi care nu depesc o grosime necompactat de 250 mm;

    b) materialul aezat n ap deschis va fi depozitat prin basculare spre spate, fr compactare;

    v) n conformitate cu cerinele acestei clauze i cu oricare alte cerine privind rambleierea din aceast serie.

    2 Straturile iniiale din materiale din clasele 4B, 4C sau 4D, n conformitate cu specificaiile din contract, vor fi depuse ca prim strat sau ca straturi de rambleu deasupra nivelului existent al terenului sau, dac este cazul, deasupra oricrei mbuntiri a terenului prevzut n desene. Straturile iniiale inferioare rambleului general din cenua de combustibil pulverizat clasa 2E vor fi din material din clasa 4D. Deplasarea utilajelor peste stratul iniial va fi limitat la acele utilaje necesare pentru depunere, mprtiere i compactare, n conformitate cu prezenta clauz i cu clauza 507. Dirigintele poate solicita folosirea unor utilaje de mprtiere de tonaj mic sau reducerea numrului de treceri ale utilajelor de compactare, pentru prevenirea deteriorrii straturilor de dedesubt.

    3 nainte de compactare, materialul cu granulaie mare din clasele 1C i 4B va fi aezat n straturi de un tractor pe enile avnd o mas total de cel puin 15 tone. Dac dup compactare rmn goluri, fiecare strat va fi acoperit cu material granular dintr-o clas aprobat, conform Anexei 5/1, n aa fel nct toate golurile suprafeei s fie umplute nainte de aplicarea urmtorului strat.

    4 Dac n contract nu se prevede altfel sau dac dirigintele nu hotrte altceva, ndiguirile i alte zone de rambleu vor fi construite uniform pe toat limea lor, avnd extinderea maxim posibil, iar antreprenorul va controla i dirija utilajele de construcie i traficul celorlalte vehicule, pentru a asigura circulaia uniform a acestora. Deteriorarea provocat de utilajele de construcie i de traficul celorlalte vehicule va fi remediat de antreprenor prin folosirea unui material cu aceleai caracteristici i rezisten ca cele pe care le-a avut materialul nainte de deteriorare.

    5 ndiguirile i alte zone de rambleu nesusinute nu vor fi prevzute cu pante laterale mai abrupte i nu vor avea limi mai mari dect cele specificate n contract, cu excepia cazului cnd acestea sunt necesare pentru a permite compactarea adecvat a muchiilor nainte de nivelarea napoi, sau pentru a obine profilul final dup aezarea materialului de rambleu i a materialului de dedesubt. Cu toate acestea, nclinarea mai mare a pantei sau creterea limii nu vor depi

  • 46

    limitele specificate n Anexa 2/3 i vor fi meninute doar pentru perioadele necesare minime, pentru a nu afecta sigurana lucrrilor permanente.

    6 Construcia n etape a rambleurilor i toate gradele de rambleere controlate vor fi efectuate n conformitate cu cerinele specificate n Anexa 2/3, incluznd instalarea aparatelor de msur i control i monitorizarea acest