Igiena mâinilor: SĂNĂTATE ŞI VIAŢĂ (IMSV)

5 Mai 2012

Contextul celebrării

CRSP Bucureşti- Promovarea Sănătăţii

Igiena mâinilor: SĂNĂTATE ŞI VIAŢĂ Scurt istoric

În octombrie 2004 Adunarea Generală OMS a adoptat Programul privind

Siguranţa Pacientului a cărui primă iniţiativă - “Îngrijiri de sănătate în condiţii de curăţenie înseamnă asistenţă medicală mai sigură” (Clean Care is Safer Care - CCSC)” – a fost lansată în 2005.

CCSC pune accentul pe igiena asociată actului medical ca element esenţial

pentru controlul infecţiilor nozocomiale, de care depinde major siguranţa pacienţilor din spitale.

Iniţiativa CCSC a invitat statele membre OMS să facă declaraţii oficiale

privind angajamentul lor de a pune în aplicare acţiuni pentru reducerea

infecţiilor nozocomiale (IN) şi a instituit începând cu 5 mai 2009 evenimentul

anual “Igiena mâinilor: SĂNĂTATE ŞI VIAŢĂ.

Campania IMSV promovează îmbunătăţirea practicilor privind igiena mâinilor în

rândul personalului medical.

Campania s-a desfaşurat pentru prima dată în România 2011.

Initiaţive OMS

Angajarea oficială a peste două treimi dintre statele membre OMS în privinţa măsurilor pentru reducerea IN, cu accent special pe îmbunătăţirea igienei mâinilor.

Promovarea Ghidului OMS privind igiena mâinii în instituţiile de sănătate;.

Îndreptarul OMS "Cele cinci momente privind igiena mâinii "- o modalitate inovatoare de înţelegere, monitorizare şi acţiune privind igiena mâinii.

Elaborarea Chestionarului-Cadru OMS de Autoevaluare privind Igiena Mâinii (CCAIM) pentru evaluarea situaţiei şi monitorizarea progreselor privind igiena

mâinii.

Peste 60 de publicaţii ştiinţifice. Înscrierea a peste 10 000 unităţi sanitare din toată lumea în acţiuni privind

îmbunătăţirea igienei mâinilor centrate pe campaniile anuale.

Nota. Iniţiativa CCSC este coordonată de un grup de lucru în cadrul Programului OMS privind siguranţa pacientului(OMS/Geneva), supervizat de Prof. Didier Pittet, Universitatea din Geneva. Ghidurile OMS specifice sunt elaborate de un grup de experţi internaţionali de prestigiu. Programul actionează în strânsă colaborare cu organizaţii naţionale şi internaţionale cu renume în domeniul controlului bolilor infecţioase.

Sursa: http://www.who.int/gpsc/background/en/index.html

Initiativa CCSC: perspective

Coordonarea CleanHandsNet; CleanHandsNet este o reţea informală a coordonatorilor campaniilor cu scopul schimbului de experienţă. În momentul de faţă reţeaua cuprinde 43 de participanţi şi este în continuare deschisă prin http://www.who.int/gpsc/national_campaigns/en/ celor care doresc să participe.

Actualizarea Ghidului OMS privind igiena mâinilor în instituţiile de sănătate pe baza noilor informaţii diseminate periodic pe paginile web.

Estimarea endemiei globale a infecţiilor nozocomiale (IN), în special în regiunile cu resurse limitate, unde datele disponibile sunt rare în timp ce IN sunt mult mai frecvente decât în ţările dezvoltate.

Identificarea de strategii pentru controlul infecţiilor, adaptate ţărilor cu resurse limitate.

Identificarea lacunelor în evidenţele privind controlul infecţiilor şi a noilor

ameninţări.

Sursa: http://www.who.int/gpsc/background/en/index.html

Tema: Planificare pentru îmbunătăţirea igienei

mâinilor

Slogan: Să eliminăm infecţiile cauzate de igiena

deficitară a mâinilor!

Scopul:

Diseminarea de informaţii, cunoştinţe şi instrumente de lucru pentru îmbunătăţirea igienei mâinilor în unităţile sanitare.

Centrele de excelenţă OMS privind igiena mâinilor

În 2009 iniţiativa CCSC a lansat reţeaua mondială a centrelor de excelenţă privind

igiena mâinii (RMCEIM); înscrierea în reţea a avut la bază Chestionarul-Cadru de

Autoevaluare a Igienei Mâinilor (CCAIM) şi a generat interes major în instituţiile de

sănătate din toată lumea.

La 1 februarie 2012, un total de 14.825 de spitale şi alte unităţi medicale din 149 de ţări

erau înregistrate în REMCEIM, asumându-şi intenţia de a marca noi progrese prin

implicarea activă în campania internaţională Igiena mâinilor: sănătate şi viaţă, 5 mai

2012.

Înrolarea în REMCEIM la nivel global este : Regiunea OMS-America - 4358 spitale,

Regiunea OMS-Pacificul de Vest - 2815 spitale, Regiunea OMS Asia de Sud-Est - 1046

spitale, Regiunea OMS Est-Mediteraneană - 1045 spitale, Regiunea OMS-Africa - 496

spitale.

Regiunea EURO-OMS număra 5065 spitale RMCEIM. România are înregistrate 3 unităţi

sanitare.

Sursa: http://www.who.int/gpsc/5may/registration_update/en/index.html

Etapele recomandate de OMS pentru înregistrarea în RMCEIM

Etapa I- Aplicarea instrumentului CCAIM * pentru a stabili stadiul în care se găseşte instituţia sanitară în privinţa igienei mâinilor.

Etapa II – Interpretarea rezultatelor şi identificarea măsurilor pentru îmbunătăţirea de primă urgenţ igienei mâinilor.

Etapa III - Înscrierea instituţiei în RMCEIM prin transmiterea formularului de înscriere (vedeţi anexa 2. Analiza de situaţie) la adresa de e-mail savelives@who.int şi cc la cnepss@insp.gov.ro odată cu planul specific de acţiune, pentru a fi utilizat în cadrul celebrării globale -2012.

Etapa IV- Participarea instituţiei la celebrarea naţională -2012: prezentarea rezultatelor preliminare.

Etapa V – Continuarea eforturilor de îmbunătăţire a igienei mâinilor prin măsuri complementare celor de primă urgenţă, dupa 5 mai 2012.

*Nota. Versiunea românească a CCAIM este oferită ca anexă – fişier separat la 2. Analiza de situaţie

2012. Dacă instrumentul CCAIM va fi prezentat unei instituţii sanitare din judeţul Dvs. în jurul datei de

1 aprilie, ar urma ca etapele I-III să se desfăşoare pe parcursul a câte 10 zile.

Sursa; http://www.who.int/gpsc/5may/EN_PSP_GPSC1_5May_2012/en/index.html

Obiectiv

Angajarea uneia sau mai multor unităţi sanitare din judeţul dvs. a primelor etape recomandate de OMS pentru înregistrarea în RMCEIM.

Date şi fapte globale privind IN

La nivel global, sute de milioane de pacienţi sunt afectaţi anual de IN care duc la decese şi pierderi financiare semnificative pentru sistemele de sănătate.

Actualmente, la fiecare 100 de pacienţi spitalizaţi la un moment dat, 7 în ţările

dezvoltate şi 10 în ţările în curs de dezvoltare vor dobândi cel puţin o IN.

În timp ce infecţiile tractului urinar sunt mai fecvente în ţările dezvoltate, infecţiile chirurgicale sunt de 9 ori mai numeroase în ţările în curs de dezvoltare afectând aproape 2/3 dintre pacienţii operaţi.

În unităţile de terapie intensivă (UTI), aproape 1/3 dintre pacienţi sunt afectaţi de cel puţin o IN în ţările cu venituri mari, în timp ce frecvenţa IN poate fi de cel puţin 2 ori mai mare în ţările cu venituri mici sau mijlocii.

Nou-născuţii sunt expuşi unui risc IN de 3 – 20 ori mai mare în ţările în curs de dezvoltare faţă de ţările dezvoltate.

Sursa: http://www.who.int/gpsc/country_work/gpsc_ccisc_fact_sheet_en.pdf

IN în ţările dezvoltate

Prevalenţa IN în ţările dezvoltate, variază între 3,5% şi 12%.

Incidenţa estimată în Statele Unite ale Americii (SUA) a fost de 4,5% în 2002, revenind la 9,3 infecţii/1 000 de pacienţi-zi şi 1,7 milioane de pacienţi afectaţi.

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) raportează o prevalenţă medie de 7,1% în ţările europene şi estimează că 4 131 000 de pacienţi sunt afectaţi anual de aproximativ 4 544 100 de episoade IN.

Potrivit unui euro-studiu multicentric recent, proporţia de pacienţi infectaţi în UTI s-ar putea ridica la 51%, cele mai multe IN. Aproximativ 30% dintre pacienţii UTI sunt afectaţi de cel puţin o IN, riscul crescând odată cu timpul petrecut în UTI.

În medie, incidenţa cumulativă a infecţiei la pacienţii adulţi cu risc crescut este de 17,0 episoade/1000 pacienţi-zi.

Frecvenţa ridicată a IN este asociată cu utilizarea dispozitivelor invazive, în special cu cateterele de perfuzie, cateterele urinare şi tubulatura de ventilare. Sursa: http://www.who.int/gpsc/country_work/gpsc_ccisc_fact_sheet_en.pdf

Povara endemiei IN în ţările dezvoltate Numărul destudii naţionale sau multicentrice referitoare la IN, în şările cu venituri ridicate1995-2010

Comentariu: în privinţa IN la adulţi, studiile indică preocuparea cea mai mare în Europa;

în Statele Unite preocuparea crescută se extinde către nou-născuţi şi copii.

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241501507_eng.pdf

Prevalenţa IN în ţările dezvoltate, 1995-2010* *Pentru ţările cu mai mult de un studiu sunt prezentate cifrele cele mai recente.

Comentariu: prevalenţele sunt cuprinse între 3,6% (Germania) – 12% (Noua Zeelandă).

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241501507_eng.pdf

IN în ţările în curs de dezvoltare Prevalenţa IN în ţările cu venituri mici sau mijlocii variază între 5,7% şi

19,1%.

În UTI ponderea pacienţilor cu IN variază de la 4,4% la 88,9%, cu o

frecvenţă globală a infecţiilor care se ridică la 42,7 episoade/1000 pacienţi-zi,

de aproape trei ori mai mare decât în ţările cu venituri mari.

Frecvenţa IN asociate cu utilizarea dispozitivelor invazive poate fi de până la

19 ori mai mare decât datele raportate de Germania şi SUA.

În ţările în curs de dezvoltare 4% până la 56% dintre decese printre copiii

născuţi în spital sunt cauzate de IN în perioada neonatală; în ţările mai puţin

dezvoltate din Asia de Sud-Est şi Africa Sub-Sahariană acest procent se ridică

la 75%.

Sursa: http://www.who.int/gpsc/country_work/gpsc_ccisc_fact_sheet_en.pdf

Povara IN în ţările cu venituri mici sau mijlocii, 1995-2010* *Numărul destudii de orice fel referitoare la IN, 1995-2010

Comentariu: amploarea fenomenului IN conform studiilor priveşte în egală măsură adulţii şi populaţia

infantilă în Mexic şi Brazilia. În China studiile IN semnalează probleme la cohortele infantile.

În alte ţări în curs de dezvoltare studiile raportează date IN privind mai ales adulţii.

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241501507_eng.pdf

Prevalenţa IN în ţările cu venituri mici sau mijlocii, 1995-2010

Comentariu: prevalenţele sunt între 5,4% (Mongolia) şi 19,1% (Albania).

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241501507_eng.pdf

Factori generici de risc pentru IN

Factori ce pot cauza IN indiferent de resursele disponibile:

utilizarea prelungită şi improprie a dispozitivelor invazive şi a antibioticelor;

procedurile chirurgicale complexe, cu risc ridicat;

imuno-supresia şi alte afectări severe ale pacientului;

aplicarea improprie a măsurilor standard de prevenţie şi izolare.

Factori specifici instituţiilor sanitare cu resurse limitate:

condiţii inadecvate de igienă şi gestionare a deşeurilor;

infrastructură slabă;

echipamente insuficiente;

lipsa de personal;

suprapopularea spitalelor;

slaba cunoaştere şi aplicare a măsurilor de bază privind controlul infecţiilor;

lipsa de cunoştinţe privind siguranţa transfuziilor şi a injecţiilor;

absenţa unor politici şi ghiduri specifice pe plan local şi naţional. Sursa: http://www.who.int/gpsc/country_work/gpsc_ccisc_fact_sheet_en.pdf

Soluţii posibile la problema IN Multe dintre măsurile de prevenire şi control ale IN, inclusiv cele privind igiena

mâinilor, sunt simple, necostisitoare şi eficiente, dar responsabilitatea şi atitudinea

optimă a personalului sunt indispensabile.

Soluţiile recomandate de CCSC/OMS sunt:

Aplicarea măsurilor de precauţie standard, în special a celor mai bune practici privind igiena mâinilor.

Identificarea principalilor factorilor locali de risc pentru IN.

Îmbunătăţirea sistemelor de raportare şi supraveghere la nivel naţional.

Asigurarea resurselor minimale pentru igienă în unităţile sanitare şi alocare de resurse

pentru supravegherea IN la nivel instituţional, inclusiv capacitarea laboratoarelor de microbiologie.

Asigurarea mecanismelor de bază privind supravegherea şi controlul IN la nivel naţional.

Îmbunătăţirea educaţiei şi creşterea responsabilităţii personalului.

Efectuarea de cercetări pentru a adapta şi valida protocoale internaţionale de supraveghere la

realitatea ţărilor în curs de dezvoltare.

Efectuarea de cercetări privind implicarea potenţială a pacienţilor şi a aparţinătorilor în raportatea şi

controlul IN.

Sursa: http://www.who.int/gpsc/country_work/gpsc_ccisc_fact_sheet_en.pdf

Resurse bibliografice

Site-Uri OMS 2012:

http://www.who.int/gpsc/5may/EN_PSP_GPSC1_5May_2012/en/index.html

http://www.who.int/gpsc/country_work/burden_IN/en/index.html

http://www.who.int/gpsc/background/en/index.html

http://www.who.int/gpsc/country_work/gpsc_ccisc_fact_sheet_en.pdf

http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241501507_eng.pdf