Ieromonah Ghelasie Gheorghe - Chipul 2017. 8. 12.¢  Acatistul Sf. Ierarh Vasile cel Mare Pr¤’znuire

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Ieromonah Ghelasie Gheorghe - Chipul 2017. 8. 12.¢  Acatistul Sf. Ierarh Vasile cel Mare...

  • 2

  • 3

    Ieromonah Ghelasie Gheorghe

    IMNOGRAFIE

    II

    ACATISTIER

    ediţie îngrijită şi adăugită de

    Ierom. Ghelasie şi Ierom. Valerian

    Editura Platytera

    Colecţia Isihasm

  • 4

    Design copertă: Editura Anastasia

    Ediţie îngrijită de Florin Caragiu

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

    GHELASIE DE LA FRĂSINEI, ieromonah

    Imnografie : acatistier / Ieromonah Ghelasie Gheorghe. - Bucureşti :

    Platytera, 2016

    ISBN 978-973-1873-59-6

    264-68:281.95

  • 5

    PREFAȚĂ

    „Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Iisus le-a

    întâmpinat, zicând: Bucurați-vă!” (Mt. 28, 8). Acatistul este o

    expresie a bucuriei creștine înaintea veștii celei bune a Învierii lui

    Hristos, ca o încununare a bucuriei ce se revarsă din conștientizarea

    tainei întrupării dumnezeiești ce stă la temelia vieții create.

    Întruparea lui Hristos la plinirea vremii a prilejuit iruperea în

    lume a unui nesecat izvor de apă vie. Modelul iconic al versurilor

    din acatistele sfinților și ale sărbătorilor creștine este dat de însăși

    grăirea îngerului Gavriil către Preasfânta Fecioară Maria: „Și

    intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har,

    Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei” (Lc. 1, 28).

    Cinstirea sfinților este o punte luminoasă durată peste prăpastia

    morții între cele vremelnice și cele veșnice. În modul de a fi al

    sfințeniei, orice act încărcat de intenționalitate euharistică implică

    reciprocitate. De aceea, orice gând cuvenit îndreptat de noi către

    sfinți e întâmpinat (și chiar anticipat) de dragostea, binecuvântarea

    și ajutorul lor, al celor ce locuiesc întru plinătatea harului

    dumnezeiesc.

    Nu întâmplător, pe lângă substanța lor doxologică, în țesătura

    acatistelor e împletit permanent firul mulțumirii și recunoștinței

    pentru cei ce ne veghează și participă în mod nevăzut la viața

    noastră, și cel al bucuriei pentru sporirea în noi a simțământului

    prezenței lucrătoare a lui Dumnezeu și a sfinților în toate cele ce se

    întâmplă.

    Acatistul exprimă o percepție a istoriei străluminată de sesiza-

    rea iconomiei divine, ce atrage timpul spre limanurile eshatologice

    ale veșniciei. Viețile sfinților ne oferă prilejul unei inversări de

    perspectivă în raport cu logica luptei antagoniste a conflictului

  • 6

    finalităților, expresie a căderii generatoare de stări conflictuale ce

    macină o ființă în sine însăși și în raporturile ei cu alteritatea.

    Umplându-se de harul lui Dumnezeu, sfinții au realizat că

    alimentarea conflictualității interne și externe nu face decât să

    perpetueze și să adâncească starea de cădere, și au tins din toată

    ființa și inima, cu tot cugetul și puterile, spre actualizarea condiției

    euharistice a creației, după asemănarea iubirii dumnezeiești.

    Rodirea sfinților ca mlădițe ale Trupului lui Hristos ne pune

    înainte faptul că viața străluminată de har sfărâmă în cele din urmă

    boldul păcatului și al morții și ne așază liberi în fața orizontului

    infinit al dragostei dumnezeiești, care ne face părtași la un mod de a

    fi cu adevărat fericit.

    În acatistele îngrijite de Părintele Ghelasie de la Frăsinei și

    Părintele Valerian Dragoș Pâslaru se împletesc ca într-o icoană

    trăirea liturgică, râvna mistică, simțirea isihastă și lucrarea virtu-

    ților, înălțimea contemplației, adâncimea smereniei și lărgimea

    dragostei, frumusețea versului și puterea lui de străpungere a inimii,

    cinstirea, lauda și mulțumirea ce ne introduc în intimitatea vieții

    dumnezeiești.

    Rugăciunea apare aici ca o bătaie de inimă a sufletului, o

    fluturare de aripă a spiritului, rod al tainei Sfintei Liturghii celei

    mai presus de fire, prin care pregustăm viața cu și în Dumnezeu.

    Florin Caragiu

  • 7

    Acatistul Sf. Ierarh Vasile cel Mare

    Prăznuire la 1 Ianuarie, singur,

    şi la 30 Ianuarie ca cei Trei Ierarhi.

    Sf. Vasile cel Mare se Cinsteşte cu deosebire de cei ce-i poartă

    Numele şi de Biserică, pentru Taina Chipului său de „Mare

    Arhiereu al Bisericii”. De la el este „Liturghia cea Mare”,

    prescurtată de Sf. Ioan Gură de Aur. Este totodată şi Sfântul cel mai

    „ascet şi postitor” şi „luptătorul împotriva demonilor”. Se cunosc

    din tradiţie aşa-zisele „Slujbe ale Sf. Vasile, pentru blestemarea

    diavolilor şi a tuturor duhurilor necurate”. Caracterul său de bază

    este, însă, Chipul de „PREOŢIE Creştină”, ce este Taina ÎNCHI-

    NĂRII DUMNEZEIEŞTI. Mulţi îl iau ca „Patron” şi-i citesc

    Acatistul cât mai des.

    După obişnuitul început se zice:

    Troparul, glasul 1

    În tot Pământul s-a răspândit Vestirea ta, că a primit Cuvântul

    tău, prin care cu DUMNEZEIASCĂ cuviinţă ai învăţat, Firea celor

    de Taină ai lămurit şi rânduială ai pus în obiceiurile oamenilor,

    Părinte Cuvioase, „PREOŢIE Împărătească”, Roagă pe HRISTOS

    DUMNEZEU, să Mântuiască Sufletele noastre.

    Condacul 1

    Celei dincolo de grăire, Tainei PREOŢIEI DUMNEZEIEŞTI,

    ALTARUL ÎNCHINĂRII Preasfinte, CHIPUL CUVÂNTULUI şi

  • 8

    al DUHULUI, Asemănarea fiind, Marele Arhiereu al Lui HRISTOS

    şi noi cu toată Cinstirea Cântăm:

    Bucură-te, Sfinte Vasile cel Mare, Chipul ÎNCHINĂRII,

    Taina PREOŢIEI DUMNEZEIEŞTI!

    Icosul 1

    Cum să-ţi Zugrăvim Icoana, Mare Părinte al Lumii Întregi? Că Cerul şi Pământul au fiecare Chipul lor de Sfinţenie, iar tu cu Îndoit Chip ai fost Dăruit.

    Bucură-te, Sfinte Mare Vasile, CHIPUL PREOŢIEI DUMNE- ZEIEŞTI;

    Bucură-te, CHIPUL PREOŢIEI Bisericii Lui HRISTOS; Bucură-te, Chipul Preoţiei Pământeşti; Bucură-te, şi CHIPUL PREOŢIEI Cereşti; Bucură-te, Îndoit CHIP, în UNIREA de Taină; Bucură-te, CHIPUL ALTARULUI-ÎNCHINĂRII; Bucură-te, CHIPUL Temeliei Facerii Lumii; Bucură-te, Însuşi CHIPUL FIULUI Lui DUMNEZEU; Bucură-te, Însuşi CHIPUL CUVÂNTULUI ce Se face Trup; Bucură-te, cel pentru LUCRAREA DUMNEZEIASCĂ Ales; Bucură-te, cel pentru Sfinţenia Lumii Chemat;

    Bucură-te, Sfinte Vasile cel Mare, Chipul ÎNCHINĂRII,

    Taina PREOŢIEI DUMNEZEIEŞTI!

    Condacul al 2-lea

    Minunată este Taina, când DARUL de SUS se Uneşte cu cel de Jos, care se fac RODUL UNIRII Făpturii cu Însuşi FĂCĂTORUL, în Cântarea de: ALILUIA!

    Icosul al 2-lea

    Aşa, Mare Vasile, Darul Moştenirii pământeşti fiind şi cu DARUL de SUS Binecuvântat, ai Crescut Cel Ales al Lumii şi al Lui DUMNEZEU.

    Bucură-te, Moştenitorul Celor Sfinte;

  • 9

    Bucură-te, şi cel Binecuvântat de SUS; Bucură-te, UNIREA pe care Însuşi HRISTOS a făcut-o; Bucură-te, Rod dintre Cer şi Pământ; Bucură-te, Pământ curăţat; Bucură-te, Pământ de Însuşi PREASFÂNTUL DUH pătruns; Bucură-te, Vasul Revărsării de Taină; Bucură-te, Locaşul de ÎNTÂLNIRE DUMNEZEIASCĂ; Bucură-te, Locaşul Slujirii Celei ascunse; Bucură-te, Slujirea de negrăit CHIP; Bucură-te, CHIPUL ÎNCHINĂRII, descoperirea cea din adânc;

    Bucură-te, Sfinte Vasile cel Mare, Chipul ÎNCHINĂRII,

    Taina PREOŢIEI DUMNEZEIEŞTI!

    Condacul al 3-lea

    Așa cum unui Pom Mare şi cu Bogată Roadă nu ştii ce Faţă să-i consideri, aşa şi ţie, Marele Vasile, cu greu dintre atâtea DARURI Chipul Adevărat ţi-l vedem, Cântând: ALILUIA!

    Icosul al 3-lea

    Dintre toate, Taina ÎNCHINĂRII DUMNEZEIEŞTI, mai mult decât orice îţi Străluceşte, şi aşa, şi noi cu Cinstire ne plecăm toată grăirea.

    Bucură-te, Icoana ÎNCHINĂRII Preasfinte; Bucură-te, Arătarea prin aceasta a însăşi Firii; Bucură-te, Asemănarea celor Cereşti; Bucură-te, Turn de Înaltă Suire; Bucură-te, Plecare de Bună Smerenie; Bucură-te, Privire peste Zările necuprinse; Bucură-te, şi adâncire peste hotarele din adânc; Bucură-te, Serafimul pământesc; Bucură-te, Mintea Luminată; Bucură-te, Inima Înduhovnicită; Bucură-te, desluşirea iscusită;

    Bucură-te, Sfinte Vasile cel Mare, Chipul ÎNCHINĂRII,

    Taina PREOŢIEI DUMNEZEIEŞTI!

  • 10

    Condacul al 4-lea

    Lumea s-a Născut din ÎNCHINAREA FIULUI DUMNE-

    ZEIESC, ce aduce PRINOS de IUBIRE DUMNEZEIESCULUI

    PĂRINTE, ce Se Revarsă apoi în „CUVÂNTUL ce TRUP S-a

    făcut”, în Cântarea de: ALILUIA!

    Icosul al 4-lea

    Aşa, nimic nu este mai Sfânt, în Cer şi pe Pământ, ca Taina

    ÎNCHINĂRII IUBIRII, pe care şi tu cu adevărat ai avut-o.

    Bucură-te, cel din ÎNCHINAREA IUBIRII plămădit;

    Bucură-te, cel din Închinarea Părinţilor Născut;

    Bucură-te, Creşterea Seminţei Bune;