abonaţi-vă acum

A D E V A B O I tie C M SI

din preţul de chioşc ; al ziarului.

pn'S I pp"!5

ziar independent( http://www. dntcj. ro/adevarul

A N U L I X N R . 2 6 9 9

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M A R T I ,2 8 S E P T E M â R I E 1 9 9 9

1 6 P A G I N I 1 . 5 0 0 L E I

s p e c ia lis t...VALER C H IO R E A N U

| | u ştiu dacă fostul prefect al jude-

i i \ l t ’ţului Cluj a fost inclus pe listele 1 celor 15.000 specialişti promişi de

propaganda CDR în timpul campaniei electorale pentru alegerile din 1996. Dacă acest ilustru necunoscut a fost luat în considerare cu acea ocazie, atunci trebuie să ne îndoim (încă o dată şi încă o dată)

_ de priceperea responsabililor CDR în a

? selecţiona oam enii pentru posturile importante. Cred, mai degrabă, că

" Alexandru Fărcaş a apărut pe listele respective ca urmare a jocurilor de culise practicate la nivelul judeţelor şi al ţării, cu rezultate care se văd la tot pasul. Majoritatea celor 15.0(10 de specialişti aşezaţi în posturi de conducere şi, în unele cazuri, de jefuire a avuţiei naţionale s-au dovedit, în scurt timp, a fi doar buni mînuitori ai vorbei şi peşcheşului dat acolo unde trebuie. Din acest punct de vedere, senatorul Matei Boilă nu are dreptate, cînd incearcă sâ se disculpe afirmînd că nu este vinovat de inatrapazlîcurile care s-au făcut in P N Ţ C D Cluj-Napoca, pentru simplul motiv că l-a'Susţinut permanent pe Alexandru Fărcaş, în ciuda faptului că (se1 presupune) îi cunoştea posibilităţile - doar sînt cumnaţi de cîţiva ani buni. Care posibilităţi nu sînt foarte mari atunci cînd e vorba de gestionarea problem elor judeţului. De gestionarea corectă a lor, vom preciza, pentru că în patronarea unor afaceri presupus dubioase Alexandru Fărcaş s-a dovedit foarte descurcăreţ. Deocamdată, să amintim cititorilor că, intr-un moment foarte greu pentru o parte a cetăţenilor judeţului, fostul prefect a refuzat ajutorul pe care aceştia îl aşteptau de la e l, a firm înd că nu merge în localităţile inundate pentru că mai mult i-ar încurca pe nenorociţii care se ldptau cu apele şi nămolul. în schimb, stînd la centru, are posibilitatea sâ “coordoneze...”. Ce anume, numai el ştia. De faptul că Fărcaş nu ştie să coordoneze nimic cînd este vorba de problemele oamenilor pe care, în numele Guvernului, îi-păstorea, s-au convins şi sindicaliştii clujeni, preşedintele filialei Cartel A lfa declarînd zilele trecute următoarele: “în sfîrşit, s-a adeverit faptul că prefectul de Cluj este unul foarte slab, aşa după cum spuneam noi încă din 1997”.

Ca să fim drepţi, trebuie să recunoaştem că Alexandru Fărcaş se pricepe totuşi la ceva. Să măsluiască alegerile în partid (“Un adevărat ja f s-a petrecut acolo”, spunea .Ulm Spineanu), să lupte împotriva lui Funar şi să patroneze presupuse nereguli în vînzarea către prieteni a unor suprafeţe de teren aparţinînd iniţial statului sau unor particulari. Interesant este faptul că Fărcaş nu s-a limitat în a manipula Încrederea conducerii partidului din care

continuare în pagina a 16-a

Prefectura Cluj se află , încă, într-un vid de putere. Demiterea oficială a prefectului Alexandru Fărcaş şi numirea subprefectului Peter Buchwald ca interimar nu au ajuns încă la Prefectura clujeană, ne- a declarat ieri subprefectul. Astfel, din punct de vedere legal, demiterea lui Fărcaş nu este operabilă, iar preluarea in terim atu lu isubprefectului va avea loc numai o dată cu primirea actului oficial.

Peter Buchwald afirmă că ordinul dat de Fărcaş, care a prelungit interdicţia pentru organizarea de manifestaţii împotriva consulului general al Ungariei la Cluj pînă pe data de 4 octombrie, răm îne în vigoare, pentm că a fost semnat pînă la anunţarea demiterii prefectului de Cluj.

în aşteptarea actului oficial care să-l impună ca prefect interimar, Buchwald nu se-gîndeşte sâ facă

m odificări în ceea ce priveşte conducerea s e rv ic iilo rdescentralizate. D e asemenea, subprefectul nu crede că directorii acestor instituţii vor fi schimbaţi din funcţie de viitorul prefect, chiar dacă la Direcţiile Agricolă şi de Statistică, şefii nu- au fost n u m iţi după algoritmul coaliţiei, fiind păstraţi în funcţie încă dinainte de Î996.

A ndreea M ARCU

Radu Spânu a cîştigat licitaţia pentru proiectul

Bisericii „Schimbarea la

Fată”

Proiectul pentru viitoarea Biserică „Schimbarea la Faţă“ a fost adjudecat săptămînătrecută în favoarea arhitectului şef al Consiliului Judeţean Cluj, Radu Spânu, prem iul prim it fiind de două milioane de lei. D in cele patru documentaţii depuse, com isia de ju rizare condusă de înalt Preasfinţia Sa Bartolomeu Anania a decis ca schiţa arhitectului Spânu sâ ocupe locul doi, primul Ioc nefiind ocupat de nimeni. în opinia arhitectului, proiectul va f i term inat în această iarnă, putînd fi atacat de la 1 martie. In principiu, pregătirile pentm înălţarea lăcaşului de cult sînt în desfăşurare, Ia s fîrş itu l săptămînii trecute, fiind sfinţit locul viitoarei biserici.

Totuşi, pînă una alta, pe rol este un ordin preşedenţial prin care este sistată orice lucrare de d em olare în zona E ro ilo r 24-26. Ca urmare, pentm a se peltea constru i, instanţele trebuie să se pronunţe asupra lecalitătii demolării.

L.PURDEA

în opinia iui Konya Hamar Sandor

Acţiunile lu i Gheorghe Funar afectează demnitatea

maghiarilor din Cluj

Ultim ele declaraţii şi insinuări ale prim am lui clujean, Gheorghe Funar,

'a tacă nu num ai re la ţiile rom âno- maghiare şi competenţele diplomatice, dar afectează din nou demnitatea şi identitatea umană a comunităţii maghiare clujene şi a naţiunii maghiare, declară preşedintele U D M R Cluj, Konya Hamar Sandor. M a i m ult, adaugă lideru l U D M R , denunţul penal al primamlui (prin care se cerea punerea sub acuzare a tuturor persoanelor care iau legătura cu Consulatul General al Ungariei la Cluj - n .r.) “aduce atingere libertăţii de conştiinţă şi perspectivelor drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor clujeni”.

In opinia deputatului Konya Hamar Sandor, atitudinea de dezinformare şi instigare sau calificările nefondate duc în eroare opinia publică românească locală şi naţională, reuşind astfel să ridice obstacole în calea promovării principiilor democratice ale convieţuirii interetnice. în vederea normalizăii situaţiei, lideml

U D M R Cluj adresează un apel către toţi cetăţenii de etnie română, care ghidîn- du-se după normele europene respectă şi acceptă tra d iţiile com une ale convieţuirii, pentm a lua atitudine faţă de asemenea manifestări. “Ocrotirea moştenirii comune, caracterul european al spiritualităţii C lu ju lu i, este şi în momentul de faţă responsabilitatea şi datoria noastră” , crede preşedintele organizaţiei clujene a U D M R .

Konya Ham ar Sandor reaminteşte faptul că instituţiile competente ale statului, conform art. 168 din Codul penal, au datoria de a preveni şi acţiona .- în direcţia asigurării stabilităţii juridice şi politice - pentm garantarea convieţuirii cotidiene lin iş tite şi paşnice. El reaminteşte conţinutul respectivului articol: “Comunicarea sau răspîndirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau in fo rm aţii false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranţei statului sau relaţiilor internaţionale ale României, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani” . Respectarea acestei prevederi legale - arată lidem l U D M R - este datoria fiecărui cetăţean, chiar şi a primamlui

- Gheorghe Funar.Dragoş C. POPA

Gabriela Szabo va fi desemnata

"Atleta anului 1999"

S p o r t iv a r o m â n c ă G a b r ie la S z a b o v a fi d e s e m n a tă “A tle ta a n u lu i 1 9 9 9 ” , în c a d r u l u n e i

c e r e m o n i i p r e z id a te d e p r in ţu l A lb e r t d e M o n a c o , c a r e v a a v e a lo c în d a ta d e 21 n o ie m b r ie , la

S p o r t in g C lu b d in M o n te C a r lo . în c a d r u l c e r e m o n ie i d e la M o n te C a r lo , S z a b o v a p rim i ş i

p re m iu l , în v a lo a r e d e 5 0 0 .0 0 0 d e d o la r i , o b ţ in u t în u r m a c îş t ig ă r i i c i r c u i tu lu i IAA F G o ld e n L e a g u e .

Astăzi, de la ora 17.00, la sediul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Adm inistraţie Publică şi Jurnalistică (Sala 41), Pe str. M. Kogălniceanu, nr. 7-9, va fi lansată* cartea Basarabia şi Bucovina în jocu l geopolitic al R usie i”, bicrarea este concepută de Nicolas Dima, p ro fesor la

Şcoala M ilitară John F. Kennedy din SUA şi redactor la Postul de radio V ocea Am ericii. M anifestarea este organi­zată de Institutul de Studii Internaţionale şi de Facultatea de Ştiinţe P o litice^A dm inistra ţie Publică şi Jurnalistică din c a d j^ * f l f e r s ir a ţ ^ B a b e s -B o ly a i”. D .C .P.

FUNDAŢIA CULTURAL-ECOLOGICĂ "MARAMUREŞ”

DRSFTVtI * •• •. i \

BOGDAN VODĂ”

V O R G A N IZ E A Z Ă

CONCURS DE ADMITERE §SESIUNEA SEPTEMBRIE 1999 ^

L a u r m ă t o a r e l e f a c u l tă ţ i :

1, F A C U L T A T E A D E M A N A G E M E N T - A U T O R IZ A T Ă

cu sediul în Cluj-Napoca, str. C lin ic ilo r n r. 62.2. F A C U L T A T E A D E Ş T IIN Ţ E P O L IT IC E -A U T O R IZ A T A

cu sediul în Cluj-Napoca, str. C lin ic ilor n r. 623. F A C U L T A T E A D E A D M IN IS T R A Ţ IE P U B L IC Ă - ÎN

CURS D E A U T O R IZ A R Ecu sediul în Cluj-Napoca, str. C lin icilor n r. 62

înscrierile în perioada 24.09.1999-29.09.1999

E xam en u l va avea loc în d ata d e 30 .09 .1999

064-191.830.In form aţii suplimentare la nr. de telefon:

-------------------------------------------------------- g y• Azi: Calendarulortodox.* Cuv. Hariton Mărturisitorul; Sf. Prooroc Varutv, Sf. Mc. Pinten; Calendarul greco-catolic: S. Hariton Mărturisitorul (+ 350).

v N /

PREFECTU RA.C0NS1LIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMARIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA'HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:955 si 43-27-27

• POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• POLITIA DEJ; 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21

POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22. POLITIA HUEDIN: 25-15-38

• POLITIA GHERLA: 24-14-14 I»POMPIERII: 981

PROTECŢIA CIVILĂ: 982 [•GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi-19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII Şl

1 PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961

SALVAREA CFR: 19-85-91 [•INTERNATIONAL: 971 - .

INTERURBAN: 991 [•INFORMAŢII: 931

'DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTA: 958

• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48"• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02

[•S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22 _■ [•SCPRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

AEROPORT: 956 ■GARA CIuj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - intem -43-20-01;Turda-31-17-62: Dej-21-20-22

,-4'BUMlWfririlTTffl

XARQM : 23.07.1999- 30.10.1999luni

Cluj-» Buc. Buc.72508,3520,4521,00

Clui8.25 06,30 07,05"10,35 ‘ 07,15 08,15

- 21,45 J9,15' 20,1521,55 - '. ■

m r15,5020,45

marti"W 3 57Ţ3---- ÎSSŢr

1755 10,00 11,0021,45 14,30 15,3019,15 20,15

TÎÎE4318,5020,45

m ie r c u r i~mj5— 1 7 J T

19,50 19,1521,45 ' •

"1)8,0520,15

"OS7T5 18,50 20,45

■“09",35 19*50 21,35 ‘

im07715

19,15

“08735-'

20,05- • vineri

W 3 9,45 7,15 - 8,15.15,50 17,55 14,15 15,0021.00 21,55 „ 14,30 . 15,30

20,00 21,00

13.30

sîmbătă ~05,25 06,30 m W15,35 12,10 13,10

14.40 15,20duminică

20,00 21,00Preţ bilet: 702.000 lei

marti: Cluj 4 Budapesta 6,30-6,30; 11,30-11,30 Budapesta*>CIuj I3JO-I5JO

miercuri: Bndapesta->C1uj 16,30-1820 joi; Cluj -> Budapesta 6.30-6,30

BudapestaACluj 1330-15.30:1630-1820 . 'sîmMta:Cluj A Budapesta 6,30-6,30 ;15.50-16.00

BudapestaACluj 13,30-1530 Preţ bilet: 119S dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca in zilele de luni, marţi, joi si vineri la ora 7,00 si înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00.

• CIuj-Napoca-Budapesta, cu plecare in zilele de joi ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16.00. INFORM AŢII:Autogara 1:14-24-26

Autogara II: 4.4-52-78

uFarm acii cu serviciu permanent:

r.irm.ici.i "CORAFARM", str. fon Mcţlcr nr. 4, telefon 42-65-40.

Farm acii cu serviciu prelungit: f armacM "INTKRPIÎARM*. str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-05 orar s-22. Farmacia "CLEMATISFARM". Ihata Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda dr nou/iretlarmacia nr. 4 -IIEOFRA" slr. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77. orar 20-8

• 27-30 septembrie • Medicină generală. Dr. M. Suciu - 30 (12-14), dr. I. Boilâ -27, 28,30 (10-12), dr. L. Rasa - 27 (15-17), dr. R. Cotârlâ - 29 (10-12), dr. L. Maier - 28, 29 (12-14), dr. F, Oros - 28, 29 (14-16); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbâ - 29 (10-12); Interne. Dr. A. Iancu - 28 (11,30-13), dr. C. Duncea - 30 (17-18), dr. D. Pârv - 27 (15-17), dr. Cs. Szakacs - 29 (14-16), dr. N. Pop - 30 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 28,30 (10- 12); Chirurgie. Dr, C. Cosma - 28, 30 (10-12); Pediatrie. Dr. R, Mitea - 28 (13-15), dr. M. Fritea-29 (11-12), dr. L. Toma-30 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 30 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa -27 (11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă - 28 (15,30-17); Endocrinologie. Dr. I. Duncea -30 (17-18); Neurologie. Dr. M. Divin - 27 (10-12); O.R.L. Dr. C-tin Rădulescu - 27 (12-14); Reumatologie. Dr.l.AJb - 28 (12-14), Urologie. Dr. R. yid/can - 27 (13); Chirurgie estetică şl reparatorie; Dr.T.Mugea-28, 30(16-20).

Pentru chirurgie este tică şl reparatorie, urologie, clinica urologică şl radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr 3/12.

l = S24-30 SEPTEMBRIE

Republica - Sfar Ware, episodul I - Ameninţarea fantomei. SUA - premieră (11;14; 17; 20); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 23 * Victoria;

Stare de asediu. SUA ( 11; 13; 15; 17; 19) * Arta - 24-26.09 Marile speranje, SUA (12; 14; 16; 18; 20); 27 - 30.09 - Mai bine nu se poate, SUA ( 12; 14,30; 17; 19.30)' Favorit • 10 chestii nu-mi plac la tine, SUA ( 13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Dansează cu mine, SUA ( 12,45; 15; 17,15; 19,30).TURDA. Marea lovitură, SUA (13; 15); Mesaj de departe, sUA ( 17; 19)DEJ: Mumia, SUA (11; 15; 17,15; 19,30) GHERLA: Legionarul, SUA ( 13; 15; 17; 19)

Marţi, 28 septembrie__________________________ Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00

8,20,11.00-12,00,14,00-14.30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00U N I P L U S R a d i o

U nip lus de dimineaţa, 06,35, 8,20 C alendaru l zilei. M eteo. 06,45, 9,45 H orosco p . 9,00 Ş tiri lo ca le . 9,20 P ro g ra m u l cinem a. 9,55 In fo rm a ţi' culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece-, 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ş tiri locale . 22,00; Ş tiri naţionale 21-30 6,CIO,00; Uniplus nocturn.

BIBLIOTECI■ B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; i 3,30-20,00; sîmbâtâ: 8-13,30.

■ • - Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGAV: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 10-18. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 10-18. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti. Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9-15. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-joi; 9-20; vineri: 9 18; sîmbâtâ: 9-14.. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9-18; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-joi; 9-16,00; vineri; 9-14.

Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu 12 - 14), Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi; 10 - 18; vineri: "10-14, prima şi a treia sfmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca B ritanică (strada Avram Iancu II). Orar; luni, miercuri:14 -19; marţi, joi, vineri; 9 - 14.

Biblioteca “lic ita i” (strada Clinicilor 18). Orar; zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 -9 ). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

Biblioteca Centrului Cultural German "Ilcrm ann O bcrth” (str. Mcmorandumulujl8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

* Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi; 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune indispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

; v ( • t e l e s p e c t a t o r • )

Marţi, 28 septembrie7 ,00 M atinal Observator; 20,00 Film: Johnny

Mnemonic (SUA 1995); 22,00

iin'5, V J « !

m :I

ADEVĂRULde CI■ > 4de Cluj

1 . * ■ "r'f .- fixurv-r'/ v ‘ : r tjs 'd '■ î y * r ^ ’ '-r,GJ- ' i i

• ■ m f f ^ r i N a t i o n a l ; 9 ,00 U f | ' | j 4 f TV R laşi; 10,00 Recurs la morală (r); 11,00 TVR CIuj-Napoca; 12,00 Jazz (r);13.00 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciberfon; ,14,30 Repere sacre; 15,00 Oameni ca noi; "La început de drum”; 15,30 Convieţuiri... sub aripa muzei,16 .00 Em isiune în limba m aghiară; 1 7 ,00 Dor. Documentar folcloric; 17,30 Scuzaţi! Pardon! MersH: „Iţi dau un telefon"; 18,00 Corect!; 18,05 Jum ătatea ta; 18,55 Fotbal Cupa UEFA; 21,00 Jurnal; 21,45 Telecinemateca: Străinul fără nume (SU A 1972); 23 ,30 Aberaţia zilei; 23,35 Jurnalul de noapte; 2 3 ,45 A -Facerea. Afaceri mici... afaceri mari; 0,40 7 arte (mag.).

* 7 ,0 0 T V M .f a / r T e l e m a t i n a l ;|,V1 8,00 Sailor

Moon; 8 ,50 B zzz - un supermagazin pentru copii ... mai mari; 10,15 Limbi străine. Engleză; 10,40 O familie ciudată (s/r); 11,10 Familia Simpson (s);12.00 Alfa şi Omega; 13,00 Un cîntec, o g lum ă; 13,10Dragostea contează; 14 ,00Convieţuiri (mag.); 15,00 Delfi şi prieten ii săi (d .a .); 15 ,55 O bsesia (s); 1 6 ,45 Santa Barbara (s); 1 7 ,30 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Nim ic sfînt (s); 18 ,45 Ştiri bancare şi bursiere; 19>00 Autograf muzical; 19,30 Invitaţie la concert; 2 0 ,40 Universul, cunoaşterii (do); 21,40 Credo, 22 40 Parcul lui Bacovia; Casa memorială; 22 ,50 Preotul şi cîrciumăriţa (r); 23,40 Integrale; Oasis (r); 0,30 TVM. Mesager.

„7 ,0 0 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi

neliniştit (r); 11,00 Tenis Open Romania 1999; 12,30 O căsnicie perfectă; 12,55 Ştirile Pro TV; 13 05 Babylon 5 (s); 13,45 Am de liceu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 14,45 Familia Bundy (s); 15,15 Aripile pasiunii; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Rosalinda (s); 18 30 Inimă de ţigancă; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Melrose Place (s); 21,30 Mercenarii (s); 22 ,25 Ştirile Pro TV; 22,30 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Fotbal: rezumatul Ligii Campionilor; 1,00 Ştirile Pro TV- 1 30 Chestiunea zilei; 2,30 Cine-i şeful?; 3 ,00 Acapulco Heat (s); 4,00 Inimă de ţigancă (r); 4,45 Rosalinda (s/r); 5,30 Nano (s).

^ « • 7 , 0 0 Observator;- . - J g r ’ a no Dimineaţa

a n i O f * - - devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Colivia de aur (s);11 .00 Dam on (s); 11,30 Inspiraţia Carolinei (s); 12,00 Tropical Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Viitorul începe azi; 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Elena, viaţa mea (s); 19,00

Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Observator (r); 1,00 Damon (r); 1,30 Inspiraţia Carolinei (r); 2,00 Luz Maria (r);4.00 Elena, viaţa mea (r); 6,00 Tropical Heat (r).

7 ,00 Karaoke Show(r); 8 ,00

î * 1-ti i 6 f j £ j D im ineaţa cu ' Prima; 12,00

Nadipe Show (r); 13,00 Politica de mîine (r); 15,00 Viaţa în direct; 16,00 Telenovelă; 17,00 Nadine Show; 18,00 Focus;19.00 Românie, Românie 19,15 Karaoke Show;. 20,15 Film artistic; .21,30 Bilanţ; 22,00 Românie, Românie...; 22,15 Focus Plus; 22,45 Revista presei; 23,00 Politica de mîine;1.00 Film artistic; 2,30 Focus Plus (r).

6,00 Nimic personal (s); 6,50 Acasă la bunica (r); 7,00

Renzo şi Adriana (r); 7,50 Preciosa (r); 8 ,45 Căsuţa poveştilor (r); 9 ,15 înger sălbatic (r); 10,05 Lanţurile iubirii (r); 10,55 Dragoste şi putere (r); 11,45. Sînge din sîngele meu (r); 12 ,30C inem ateca de acasă: Ce verde era valea mea (r); 14,15 Maria (s); 15,00 Viaţa noastră (s); 16,05 Preciosa (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17 ,25 Vrem ea de acasă; 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,20 Acasă la bunica - reţetă culinară; 18,30 Renzo şi Adriana; 19,25 Vrem ea de acasă; 19,30 Lanţurile iubirii (s); 20,20 Căsuţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic (s); 21,30 Sînge din sîngele meu (s); 22,25 Vrem ea de acasă; 22 ,30 C inem ateca de acasă: Ay Carmela! (Spania/Italia 1989).7.00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa,

TELET7 România; 9,007 / Lou Grant (r);

Z / C l f c > C 10’00 Ştiri;1 0 , 1 5

Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,15 Studioul tudor Vomicu (r); 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,15 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar;18.00 Ştiri; 18,10 Lou Grant (s);19.00 Secţia de pdîiţie (s);20.00 Actualitatea Tele 7; 20,30 Documentar; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Cutia Pandorei; 22,45 24 din 24; 23,15 Gala Tele 7 (r); 0,00 Ştiri; 0,20 Ora H - emisiune de confesiuni;2.00 Actualitatea Ţele 7; 2,30 Documentar (r); 3,00 Medici la datorie (r); 4,00 Secţia de poliţie (r); 5,00 Cutia Pandorei (r); 5,45 O singură viaţă (r); 6 ,35 Teleshopping.jxS f5* Video-text;n A i 21 Dedicaţii0 fertistrl deicb'U tprt lume! muzicale - muzică;2 1 ,30 Videotext; 3 ,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

m Marţi, 28 septembrie

„ 6:00 -07:00 PRIMA ORĂ, 06:20 Agenda zilei, 06:25,06:40Azi despre ieri (ştiri pe scurt), 06:55 Prima ştire,

TA Ol F \ 0700 . -10:00 PRIMUL SALUT, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00,14:00,15:00,16:00,17:00 Ştiri, 07:50,08:50 Horoscop, 07:20 Revista presei locale,07:35,16:40 Plus (Adrian Sueiu),08:20,17:00 CDSporf (Cătălin Berindean), 09:20,15:20 Ce mai crede lumea, 09:40 Programul cinematografelor, 11:00-13:00 MESAJ FM, 10:20 Revista presei centrale, 10:40 in sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:20 Agenda spectacolelor

s ă p tă m în ir . 19-20 'C lo p o te tub u lare ' (Marius Aciu). 20-21 ’ G re a te s t H its ’ . 21-23 ’ C ă lă to r i i p e p o r ta t iv ' (Marius Braşoveanu). 23-2 ”Muzica ş i muzichia” (Marius Braşoveanu). 1 -6 M usic Non-Stop.

^ a D /oMarţi, 28 septembrie

0:60,Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00. Ştiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6:30-

Transih*»»

I H -U V “ I - -ga-------------- - i -----------------------------

14:40 Ziua în cîteva vorbe, 16:20 Chemarea munteluilD. Munteanu), 18:00-19:00 Retransmisie RADIO EUROPA LIBERA, 19:00-21:00IO.UU“ l3.wncuoifoiNiaici»ziMiwi.vM>/. ,. . --------------- --------------- --------------- ---------------CUIUL LU I PEPELEA (Tudor Runcanu), 21:00 Retrospectiva ştirilor zilei.

% 9:00 Transilvania M atinal. 6,45, 7,20, 8,20 - Horoscopelniţa, 8,30 Lin iu ţa de dialog, 9,00-

V ..v 15,00 Patrula dc serviciu. 9,20, 9,50, 10,20, 10,50, 11,20, 11,50, 12,20, 12,55 - Buletin rutier, 9,30

Revista presei, 10,05 Punctul de vedere-, 12,59 Declaraţia zilei, 13,20 -14,00 Cafe concert, 15,00-20,00 Prob Noblem-, 15,15 P u n c t de vedere-, 16 ,00-17 ,00 V o ta ţi! R a d io Transilvania-, 17,05 BBC Educaţion Programmes, 19,05

actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în lim b a m aghiară . 10,00-11,00 R a d io c irc u it p r in ţară. Prezintă de la Cluj,-Mihai Miclăuş. 11,05-13.00 T r a n z it - amprenta prezentului. Redactori Mefania Drăgan & Constantin Colhon. 12,00 R ad io jurna l tran silvan . 13,00 R ad io jurnal B ucureşti. 13,15 Paralele m uzicale. 13,50 Buletin de ştiri.16.00 E m is iu n ea în lim b a m a g h ia ră . 18,00 R a d io fa x - Prezintă Dan Moşoiu. 18.20 Crochiuri muzicale-muzica anilor '70, Prezintă Dan Baciu, 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20.00 D e la e s t la vest, de la n o rd la sud. Enciclopediegeografică de educaţie şi cultură. Redactor Traian Badea. 20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu flo r i m u lte - cîntece jri jocuri

D eclaraţia zilei', 20,00-21,00 Top Ten-, 21,30-23,00 Taxi Muzic: 23,00-01,00 Post Factum ; 01,00-06,00 Music Non

populare - dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida, 21,00 Ştiri 21,50 B uletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Marti, 28 septembrieŞtiri: 8 ,10,12,14,17,20.

- f 0 *

Stop.Marţi, 28 septembrie 1 B u n ă d im in e a ţa ! I

y R a d i o S o M t i c 6 ^ 0. . l ? a ff a u a d eFMes.a m h , serviciu (meteo, maxima

ţ i - d . \ z ile i, informaţii utile,zssszâiSv horoscop, recomandări T V , agenda culturală, ivista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 'Ziua în amiaza a re ' (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, ondosport, Gura lumii. Surplus, Ştiri externe, concursuri). 14-

M/'Qnn/c /dedicaţii

^C O M ŢA C Ţ^ p auzeie f a dimineaţă. 11:00-19:00 Contact FM 19:00-22:00 Seara la C luj. 22:00-23:00 Fabrica de h itu r i-

5:00-8:00 B u n ă d im in e a ţa ! 8:00-11:00

RENAŞTEREAMarti, 28 septembrie

• S S S o S o n ic . W l ? M c S o n ic (dedicaţii u z ic a le prem ii M c D o n a ld 's ) . 1 7 -1 9 ' R e tr o s p e c t iv a

realizator Alex Preda. Emisiunea care te ajută să descoperi hiturile momentului şi ale viitorului. 23:00-24:00 Contact Gold. realizator Alexandru Gheorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor '50-'80. 24:00-1:00 Super 50. 3:00-5:00 Discontact.

Marţi, 28 septembrie R A D I O C L U J ) U ,00 B ună dim ineaţa. O

6.00 Ceasurile diminepi- program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinpi Pănnfi, contemporanii noştri-, 10.30 File de ' acatis t - emisiune deliteratură; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti la m icrofon ; 12.30 Restituiri - antologie de folclor; 13.00 Actualitatea, 13.05 Magazin emisiuni religioase, culturale' şi sociale; 18.00 Actualitatea, 18.05 Social, 19,00 Restituiri, 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea-, 21.05 Ciasicaţr); 24.00-6.00 Liniştea noppi

e m isiu n e cu inform aţii, - program muzical

O N C O P B A X a

CABINET MEDICAL ONCOLOq ^C L U J - N A P O C A , ,

str. P R O F p iO R T E A (tr.Q (c a r t ie r 'G r ig o r e s c u )

CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZ(Ginecologie, Chirurgie, Oncolog

L, Mi: 15-18; M a , J : 163- ţ83c

Dr. VALENTIN POPESCţj(Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 M- 1 6 ; V : '15 1 7 S : 9 '11

Dr. DAN-SORIN POPESCţj(U ro lo g ie )

L, Mi: 1 8 -2 0 ; M a,J:18"-2o V: 16 -20

P R O G R A M A RE: tel/fax (0 6 4 ) 18 .76 .04

In timpul orelor de funcţionare a cabinetului

^ POLICLINICA 'N INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NElRo. LOGIF. ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRlNo.] LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGIU. FIE ♦ AI.ERGOLOGIE ♦ DERUtTOLO- GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFIE

- ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ , GASTROENTEROLOGIE E lectroencefalografle -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografli

pentru s te r ili ta te feminină T ratam ente LASER

L A B O R A T O R (Biochimie - Bacteriologic !munoiogie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citoîogice pentru depistau» cancerului de col uterin - Investigaţii pentra sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA

o re le 7 - 21 Medic dc gardă: orele 2! - 7 R e z e rv a re , c o n s u l ta ţ i i

I a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . ' )

31

I r

s .c . D e n t a l R O V A

, S O C O L O V\Categ Moţilor 106, ap.5;

Tratam ente stomatologice com plexe:

O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

P ro g ram ări la te l .: 430028 Zilnic orar: 9 -1 9

sîmbâtâ 1 0 -1 3

«nTecpen

lAlia

GPentru studenţi, pensionari.

D

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII

' Dr. ANGELA CĂLDGĂRD S t r . P r a h o v e i n r . 11

(lîngă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L , M i, V - 1 7 -2 0 S ; - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68^

ALIANŢA ANTISUICID

l i f e l i n ei î

----- —iuneiuf nostru îaaispuziuu ? dumneavoastră. Telefonul f de noapte, telefonul vieţii. 0

1 9 1 6 4 7 SG ardă dc noapte, o re le 20-08.1

Linia telefonică dc intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată dc

LABORATORUL DE p iv iT ,T t’Util LUiJstâ la dispoziţia dvs.

|dc luni pînă vineri, între orele 8 - 22.Vă aşteptăm ap e lu rile la

I numărul 186864.___________ ___

hoI:

iun%tor’oaiR

tei îi I tec -ac <ăz ndi tea Jroi Poa ace hnp

exisî:

sl i Rid

■ " ■

A I C I ar putea fi R O M PRES şi MEDIAFAX.

\

m CONSIDERA CA ALIAŢII EUROPENI DIN NATO TREBCIIE SĂ-ŞI MODERNIZEZE SISTEMELE DE

ARARE(AFP)

SUA susţin că aliaţii lor europeni, jebuie să-şi consolideze capacităţile ilitare. Decalajul crescînd dintre jpărarea SUA şi cea europeană ţprezintă principala problemă a Alianţei ji 19 state membre şi trebuie remediată jimai rapid, a arătat ministrul american jlApârării, William Cohen. Comandantul ;uprem al NATO în Europa, generalul Wesley Clark,, a scos în evidenţă arenţele forţelor europene, dezvăluite ie campania de 78 de zile de jombardamente asupra Iugoslaviei şi de mirarea ulterioară a trupelor terestre în fosovo. La rîndul său, William Cohen a reiterat acest mesaj în faţa miniştrilor Apărării din ţările NATO, reuniţi la 21 septembrie pentru două zile la Toronto.

timpul conflictului din Kosovo am descoperit că unele ţări nu dispuneau

posibilităţi de comunicare atît de sigure pe cît am dori să fie, iar în sonsecinţâ forţele iugoslave au reuşit ' intercepteze o parte din comunicaţii,

f inîndu-ne piloţii în pericol”, a spus inistrul Cohen, dînd numai un exemplu. Americanii au furnizat 80 la sută1 din

puterea aeriană în timpul campaniei din Iugoslavia, ceea ce ilustrează disparitatea dintre aliaţi în ceea ce priveşte capacităţile m ilitare, schipamentul şi abilitatea de cooperare eficientă. Ministrul britanic al Apărării, Seorge Robertson, care preia în jctombrie funcţia de secretar general al Alianţei, a subliniat că în ansamblu europenii cheltuiesc pe apărare circa 60 a sută din suma cheltuită de americani, iar acelaşi raport între capacităţi este ie zece la sută. Va trebui ca unele ţări S aloce mai mulţi bani apărării, a anchis William Cohen, notînd că în alte iri situaţia se poate ameliora prin «operare şi o concepere mai inteligentă bugetelor pentru apărare. Potrivit

ministrului american, SUA şi-au ecunoscut deficienţele şi de aceea Washingtonul va achiziţiona, între altele, ncă 117 avioane C-17 şi cîteva zeci de we transportoare moderne. William Dohen susţine aşa-numita iniţiativă Jentru Capacităţile de Apărare (DCI Defense Capability Iniţiative), idee ansată de americani la o reuniune a miniştrilor Apărării din Portugalia de anul trecut, cu -mult înainte de campania pentru Kosovo, şi aprobată la summitul Alianţei din aprilie de la Washington.

Iniţiativa se referă la necesitatea unei modernizări majore a forţelor NATO, sub aspectul dotării cu armament, dar şi ca mobilitate, logistică şi comunicaţii. SUA ar dori ca primele măsuri din cadrul iniţiativei să fie adoptate oficial la urm ătoarea reuniune a miniştrilor Apărării de la Bruxelles din luna decembrie. Dar nu toate statele îşi pot permite noi cheltuieli masive, iar o serie de aliaţi chiar prevedeau reduceri ale bugetelor de apărare. Unele ţări au indicat că ar fi dispuse să plătească mai mult, de exemplu Ungaria, care a aderat la NATO în primăvară şi a anunţat o

- sporire cu 40 la sută a bugetului apărării. Ungaria trebuie însă să-şi înlocuiască practic întregul echipament militar. în opinia generalului Clark, prioritatea trebuie să o reprezinte investiţiile în creşterea compatibilităţii forţelor. “Avem nevoie de comunicaţii mai sigure, iar pentru aceasta este nevoie de tehnologii compatibile, interoperabile, care să permită o cooperare eficientă", a spus Wesley Clark. Potrivit lui, desfăşurarea în vară a 50.000 de trupe în Kosovo a

, pus la încercare capacităţile Alianţei. “Cînd am încercat să introducem trupele terestre, am întîmpinat probleme. Am forţat limita. Am dori să avem o capacitate mai bună de desfăşurare strategică şi de reacţie rapidă”, a arătat comandantul NATO în Europa. Ca alte probleme la fel de importante ce trebuie soluţionate urgent, el a menţionat consolidarea unei capacităţi de transport şi aprovizionare comune, îmbunătăţirea supravegherii aer-sol şi sporirea preciziei sistemelor independente de condiţiile meteo. O înaltă oficialitate americană, care a dorit să i se păstreze anonimatul, a subliniat în faţa ziariştilor că modernizarea cerută nu este impusă aliaţilor de SUA, în condiţiile în care ţări ca Marea Britanie, Franţa,,Germania şi altele mai mici iau deja măsuri în acest sens. Ministrul german, al Apărării, Rudolf Scharping, a reacţionat totuşi incisiv la apelurile americanilor, afirmînd: “Nu am ce lecţii să primesc despre carenţele europenilor”, aluzie la observaţiile făcute de omologul său american. Iar ţările europene care au o industrie de apărare, cum este Franţa, se tem ca DCI să nu se transforme într-o listă de comenzi de achiziţie de la americani pentru europeni, cu toate că SUA insistă că nu este vorba de aşa ceva.

CORPUL DE PROTECŢIE DIN KOSOVO (TMK) - 0 F0RTĂ CIVILĂ SUB TUTELA ONU ŞI NATO

( A F P ) ,Corpul de Protecţie din Kosovo

(T M K ), format la 20 septembrie pe ruinele Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), apare ca o forţă aflată sub tutela ONU şi N A TO . înfiinţat, p rin tr-u n decret semnat de adm inistratorul O N U , B ernard Kouchner, noul organism are drept scop să devină o “agenţie civilă de servicii urgente” ale cărei activităţi sînt supervizate zilnic de către KFO R, sub autoritatea reprezentantu lui secretarului general al ONU. Prezentat ca o forţă “multietnică”, el urmează sâ includă zece la sută dintre membrii minorităţilor din Kosovo, printre care şi sîrbi.

T M K , care are maximum 5.000 de m em bri, dintre care 2 .000 sînt rezervişti, are ca obiective principale să asigure “o protecţie îm potriva catastrofelor”, un serviciu de cercetare

şi de acordare a ajutoarelor şi a asistenţei umanitare în zonele izolate şi să p artic ipe la refacerea infrastructurilor şi la reconstrucţia satelor” . E l dispune de un Stat-Major în oraşul Priştina, care conduce activitatea celor şase cartiere generale din localitate: Kosovoka M itroviţa, Urosevac, Prizren, Srbiţa şi Peci - Dreniţa, leagănul istoric al U C K , constituind o zonă de sine stătătoare. Corpul de Protecţie d in Kosovo cuprinde un Grup de Reacţie Rapidă şi o Gardă, precum şi servicii de sprijin cum sînt com un ica ţiile , ingineria. T M K deţine 2.000 arme, dintre care 200 vor fi utilizate pentru apărarea in s ta la ţiilo r sau pentru asigurarea securităţii în momentul desfăşurării u n ită ţilo r . Surse concordante se referă la 750 de arme, dintre care 200 de arme Kalaşnikov, 50 de pistoale - mitralieră (M P5), în

loc de cele 200 anunţate. P o triv it tex tu lu i, “ 1 .800 de arme păstrate pentru T M K vor fi stocate pînă cînd K F O R va as igura securita tea d ep o zite lo r de arm am ent la care membrii autorizaţi din cadrul T M K vor avea un acces p riv ileg ia t, în vederea e x e rc ită r ii unui con tro l comun.” C ond iţiile stabilite pentru utilizarea forţe i sînt foarte stricte, recu n o sc în d u -i-se însă “ fiec ă ru i m em bru a l T M K dreptu l la autoapărare; atunci cînd este atacat sau consideră că este pe punctul de a fi atacat, poate recurge la o fo rţă minim um acceptabil şi necesară în aceste circumstanţe în scopul apărării; n ic i un m eînbru al T M K nu are dreptul să folosească forţa pentru a apăra o altă persoană, mai ales dacă acest membru nu a fost autorizat de reprezentantul special al secretarului general să apere acea persoană”.

ARIPA DE STÎNGA A PSD CREDE CĂ NUEXISTĂ “O A TREIA CALE 11

(" R e u te rs " )Mem brii aripii de stînga din Partidul

Social Democrat (PSD) al cancelarului german, Gerhard Schroder, au respins apelul său de a se angaja în tr-o competiţie pentru noul concept lansat de premierul britanic, Tony Blair, prin adoptarea unui pachet de reforme economice de centru. Contraatacul a fost lansat cînd Guvernul condus de G erhard Schroder a în a in ta t P arlam entu lu i propuneri v iz în d reducerea cheltuielilor bugetare, anul v jito r , cu 30 m ilia rde de m ărci, îngheţarea pensiilor de stat şi reduceri ale ajutorului de şomaj.

Pachetul de măsuri de austeritate aplică ideile conţinute într-o Declaraţie comună pe care Tony Blair şi Gerhard Schroeder au dat-o publicităţii în luna iunie a.c., în care ei au cerut social- democraţilor europeni să adopte “o mentalitate progresistă şi un spirit în treprinzător nou” . în replică la documentul Blair-Schroeder, nucleul central de elaborare a politicii PSD, constituit în principal din intelectuali de centru -stînga, a a firm at că

experienţa britanică a dovedit o abordare laxă, care conţine serioase lacune. -

“Numărul persoanelor care se află sub limita sărăciei (în Marea Britanie) este de două ori mai mare decît cel din Germ ania şi din m ajoritatea statelor europene” , au apreciat reprezentanţii acestui centru, adăugind că mult lăudata flexibilitate de piaţă a M arii Britanii a dus la discriminarea angajaţilor în vîrstă şi la o tendinţă spre salarii mai mici, în timp ce eşecul de a mări alocaţiile pentru învăţămînt a făcut sâ crească considerabil numărul de elevi din categoria şcolilor destat.

în concluzie , re ferindu -se la iniţiativa lui to n y Blair de a găsi o cale de m ijloc între capitalism şi socialism, social-democraţii de stînga au subliniat. “Nu există nici o “A Treia Cale” pe care social-democraţii ar putea s-o urmeze în secolul viitor”.

Organizaţia de tineret a PSD, un bastion al socialismului tradiţional, pe care şi tînărul Gerhard Schroder, mult m ai d e 'S tîn g a în acel tim p, a

condus-o, s-a alăturat atacurilor la adresa d im in u ă r ii c h e ltu ie lilo r bugetare, numindu-le “neoliberalism de mîna a doua, care va scinda şi mai mult societatea” .

Deoarece coaliţia guvernamentală nu dispune de majoritate în Camera Superioară a Parlamentului, ca urmare a recentelor în frîn geri electorale, Gerhard Schroder va fi nevoit sâ obţină sp rijin u l partidulu i pentru măsurile propuse, dacă doreşte ca acestea să f ie adoptate p înă la 1 ianuarie 2000 aşa cum era planificat.

Deputaţi de frunte ai aripii de stînga din PSD s-au în tîln it cu Gerhard Schroder la 14 septembrie a.c., la sediul Guvernului, şi au fost de acord să-i acorde sprijin în legătură cu principalele puncte ale pachetului de măsuri. Cu toate acestea, M ichael M uller, liderul neoficial al aripii de stingă a PS D , a afirm at câ grupul parlamentar pe care îl conduce va continua sâ insiste pentru unele amendamente care să transfere povara red u c e rilo r bugetare pe u m erii oamenilor de afaceri şi ai celor bogaţi.

G u e n t e r V e r h e u g e n : R0MANIA Şl BULGARIA NU VOR PUTEA FINALIZA NEGOCIERILE DE ADERARE LA UE LA FEL DE REPEDE PRECUM LETONIA SI MALTA

("D er S p ie g e l" )întrebare: Fostul preşedinte federal, -Roman

Herzog, spunea că germanii sînt prea ocupaţi cu B erlinu l, B ruxe llesu l es te însă m ai important, iar postul de comisar european are mal multă greutate decît cel de m inistru federal. Vă place acest lucru?

Răspuns: Da, cu o reţinere: postul de comisar wopean nu are, cu siguranţă, mai multă greutate tecît cel al oricărui ministru federal. Pentru mine

încununarea carierei mele politice. Sînt un european pasionat, dar am fost adînc marcat de ^judecata că Europa nu este decît o birocraţie mobilă.I: Cadrul financiar în vigoare al UE cuprinde

femai orizontul pînă în anul 2006. După aceea, lupă ce statele mai sărace din estul Europei tor deveni membre depline, va fi cu adevărat fearte scump?

R: Din punct de vedere financiar, se prevăd 22 fe miliarde de euro pentru procesul de-extindere S 54 de miliarde de euro pentru costurile fecurgînd din aderare, după admiterea acestora.

oă aceste fonduri vor trebui plătite, rămîne de (teut. în orice caz, sumele sînt suficiente. Nu mdrăznesc să fac previziuni asupfa cadrului hanciar după anul 2006, atunci cînd, probabil, îfocesul de aderare va fi încheiat. Nimeni nu Poate să calculeze acest lucru acum. însă, la ?oel moment, va fi vorba, în primul rînd, de o mopărţire echitabilă a poverii financiare. Rabat, aŞa cum este în cazul britanicilor, nu va mai exista.

î: Acest lucru este cel mai aventuros aspect ol întregului proces de exţindere spre Est. Ridicaţi din umeri şi declaraţi că nu ştiţi nimic

despre costurile reale. Dum neavoastră şi Romano Prodi vă veţi termina mandatul în 2004. Ce va fl după aceea nu vă mai interesează?

R: Nu. Costurile vor rămîne controlabile, întrucît fiecare economie are o capacitate limitată de absorbţie, măsurile structurale îşi vor face efectul, iar încasările la bugetul comunitar vor creşte,

î: Dar în domeniul protecţiei mediului?R.: în acest domeniu nici una dintre ţări nu va

putea să atingă standardul UE pînă la data adm iterii. Uniunea Europeană eva luează cheltuielile pentru protecţia mediului în Est la circa 120 de miliarde de euro, calculate pe următorii 20 de ani. Personal consider bă aceste sume sînt cu mult subevaluate. Aceste costuri, chiar şi calculate la un alt nivel al preţurilor, vor fi cu mult mai mari. Actualii membri ai UE vor trebui să accepte că noii membri vor mai produce, încă o : perioadă bună, în condiţii cu standarde reduse de protecţie a mediului şi, deci, vor beneficia de anumite avantaje concurenţiale.

î: Cît de mare va fi această perioadă?R: Deja atrag atenţia asupra “otrăvii dulci” a

perioadelor de tranziţie. Dacă exceptăm de la piaţa comunitară anumite domenii importante, nu vom avea o adevărată extindere a UE, ci numai membri parţiali. Eu nu doresc acest lucru, însă în domeniul protecţiei mediului nu se va putea fără perioade de tranziţie de cîţiva ani, întrucît nu există fonduri pentru acesta.

î: Polonia şi Ungaria solicită şi în domeniul liberei circu laţii a capitalului perioadei de tra n z iţie de 18 ani, p înă la lib e ra liza re a circulaţiei terenurilor.

R: Dacă exceptăm şi libera circulaţie a

capitalului, nu mai rămîne aproape nimic din piaţa comunitară. Capitalul investiţional din alte state nu va mai veni. Nimeni nu este obligat să vîndâ' terenuri. Nu intenţionez să negociez asupra acestui lucru. în acest domeniu nu voi accepta perioade de tranziţie.

î: De team a forţei de muncă ieftine din Polonia, Occidentul solicită o perioadă de tra n z iţie în d om en iu l liberei c irc u la ţii a persoanelor?

R: în cadrul Guvernului federşl există ideea prelungirii acestei liberalizări cu pînă la 18 ani. Eu sfătuiesc să se ia o decizie foarte raţională asupra acestui aspect, în cazul în care se poate prevedea dacă, într-adevăr, va exista un flux incontrolabil pe pieţele de muncă. Eu nu vreau acest lucru, însă cunosc şi faptul că, fără o perioadă de tranziţie în domeniul liberei circulaţii1 a persoanelor, nici Germania şi nici Austria nu vor accepta extinderea spre Est. în timpul perioadei de tranziţie, circulaţia forţei de muncă va putea fi reglementată prin cote.

î: Care state vor fi admise primele şi cînd? R: Purtăm deja negocieri cu şase state: Polonia,

Cehia, Ungaria, Slovenia, Estonia şi Cipru. Grupa aceasta este încă foarte strînsă. Dar cele mai dificile probleme în negocieri vor urma abia acum.

î: Nemulţumirile faţă de aderarea la UE şr dureroasele criterii de aderare sînt în creştere şi în Polonia şi în Slovenia.

R: Elitele din ţările respective se pronunţă pentm procesul de integrare, chiar şi dacă acesta presupune sacrificii. Cît de mult va mai exista şi acordul opiniei publice pentru un asemenea curs? Aceasta este dilema mea: dacă aderarea lor are loc prea repede, atunci voi avea probleme cu

statele mem bre, întrucît aceasta presupune renunţarea la îndeplinirea strictă a criteriilor. Dacă aderarea lor are loc prea încet, atunci am probleme cu statele candidate.

1: G uvernele de la Londra şi Paris fac presiuni pentru începerea negocierilor şi cu România şi Bulgaria, deşi aceste ţări în curs de dezvoltare, în mod evident, nu se califică pentru aderare?

R: Am intenţia să iau în considerare dorinţele statelor m em bre, deoarece decizia asupra procesului de extindere, în ultimă instanţă, le aparţine. Personal, pot sâ accept că la reuniunea la vîrf de la Helsinki se va spune: “începem negocierile în mod compact şi cu grupa a doua de candidate, dar le vom diferenţia apoi, în mod corespunzător, în funcţie de condiţiile specifice”.

î: Negocierile au sens num ai cînd pot fi finalizate într-o perioadă rezonabilă de timp. UE va fi supusă presiunilor negocierilor.

R: Nu. Trebuie să rămînem sinceri şi să spunem României şi Bulgariei că nu vor putea, finaliza negocierile la fel de repede precum Letonia şi Malta. .

î: Cît de mare este pericolul ca, în momentul aderării, UE să închidă ochii şi să admită state care nu sînt pregătite pentru aceasta?

R: Acest lucru nu trebuie să se întîmple. Dacă şefii de guvern din ţările membre ale UE vor fi de părere că “vom proceda la admitere în acest moment, consecinţele sociale, financiare şi economice nu ne in te resează , pentru noi stabilitatea politicii exteme este mai importantă", atunci nu le va fi uşor. Vor avea de-a face cu o Comisie care se va pune de-a curmezişul: un moment, vă rugăm, aceasta este o înghiţitură care ne poate îneca!

Aici ar putea tl reclam a dum neavoastră

rnn ' a ?®dlnîa Adunării Parlamentare a Consiliuluiconsacrata dezbatem cererii României de aderare la C o m u n jţ * 0/

europeană, aceasta a primit un aviz favorabil d e B d ^r9r&

U rmîndexemp I u III ii i|Emil|C6 nsta ntin eseu

Ion D ia c o n e s c u v a interveni pentru I su p lim e n ta re a bugetului alocat

M in iste ru lu i CulturiiP reşedintele P N ŢC D Ion

Diaconescu a declarat că va discuta cu primul ministru, pentru a găsi o soluţie în ceea ce priveşte suplim entarea bugetului alocat Ministerului Culturii.

Diaconescu a precizat că asupra acestui subiect a purtat deja discuţii cu ministrul Finanţelor şi cu Preşedinţia.

Liderul ţărănist a afirmat că nu a mai vorbit cu ministrul Culturii, ion Caramitru după ce acesta şi-a depus demisia la preşedintele ţării în semn de protest faţă de faptul că, la rectificarea de buget, ministerul

său nu a mai primit fonduri.“Probabil se va recurge la o '

soluţie, pentru a se evita dămisia: lui Ion Caram itru", a spus preşedintele P N ŢC D . El a precizat că, atunci cînd a vorbit cu Caramitru, l-a sfătuit să aibă răbdare pentru că “nu-i ministru care să fie m ulţum it” . de rectificarea bugetului de stat..

Liderul ţărănist consideră că “probabil” ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş nu a avut fonduri pentm a suplimenta bugetul Culturii, deşi conducerea ţărănistă a susţinut creşterea cu 3 4 0 de m iliarde de lei a fondurilor alocate acestui

domeniu, precum şi cu 860 de miliarde de lei a celor alocate 58Ministerului de Interne

Guvernul a decis, joi, reducerea cu 2 miliarde a bugetu lu i.. alocat Ministerului Culturii, motivînd că, în ansamblu, cultura beneficiază în plus de 160 m iliarde (prin intermediul sumelor alocate pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, Departamentul pentru Protecţia Copilului şi Radiodifuziunea Română).x

Din această cauză, ministrul Culturii, ion Caramitru, ş i-a

anunţat demisia, în şedinţa de Guvern. •

Preşedintele EmilConstantinescu l-a primit, vineri, pe Caramitru, respingîndu-i cererea de demisie şicerîndu-i premierului săidentifice surse de suplimentare a bugetului Ministerului Culturii.

Peiilru că are „o anumită experienţă—

Emil C onstantinescu

speră să fie r e a le sPreşedintele României, Emil Constantinescu, a declarat în tr .^

interviu publicat, ieri, de cotidianul francez “Le Figaro”, că sper§ fie reales pentru încă un mandat pentru că a re “o anury,^ experienţă”, transmite corespondentul MEDIAFAX la Paris.

Interviul, publicat chiar în prima zi a vizitei oficiale a preşedint6|uj Constantinescu la Paris, abordează şi chestiuni ca integrar^ europeană din perspectiva summit-ului UE de la Helsinki, refcrr^ din România, poziţia administraţiei de la Bucureşti în momente ^ criză de felul celei din Kosovo.

Preşedintele Emil Constantinescu precizează că România est6 cu excepţia Finlandei, singura ţară europeană care a făcut concep minorităţilor naţionale, prin gestul de a permite înfiinţarea university cu predare în limba maghiară.

în ceea ce priveşte aderarea României la UE, preşedintS|e Constantinescu este de părere că "România a îndeplinit cond iţii politice” necesare aderării. Acest proces întîmpină dificultăţi pjn cauza ritmului încet al reformei economice. Mersul lent ai reforrne| este, în opinia preşedintelui României, dovada că “nu teorij)e schimbă societatea, ci oamenii". ...

FER CIuj-Napoca şi-a constituit un Departament Social

[

Conducerea F E R C Iu j- Napoca a constituit, la sfîrşitul săptăm în ii trecute,Departamentul Social din cadrul acestei organizaţii municipale. El este condus de F e lic ia Mureşan şi se va ocupa, în p rin c ip a l, de p r o b l e m e l e persoanelor de vîrsta a treia şi ale celor defavorizate social.M e m b rii nou înfiinţatului departament se vor întîlni în fiecare vineri, de la ora 18.30, la sediul FER din str. Universităţii nr. 2 din C Iu j- Napoca.

D in com ponenţaDepartamentului Social al FER C Iu j-N ap oca vor face parte medici, jurişti şi preoţi, care vor acorda asistenţă de specialitate persoanelor cu probleme. La reuniunea de vineri, cei prezenţi au discutat, printre altele, despre re la ţia d in tre conştiin ţă şi

educaţie. Dr. V ic tor Boda a susţinut o prelegere pe această temă, anunţă preşedintele FER C Iu j-N a p o c a , C odruţa Păltineanu.

Constituirea Departamentul Social va fi urmată, în cursul

• L i d e r i i f i l i a l e i m u n i c i p a l e î n f i i n ţ e a z ă ş i o o r g a n i z a ţ i e , a p o l i t i c ă , a e l e v i l o r e c o l o g i ş t i •

sâptâm în ilo r v iito a re , de constituirea unui Departament Ştiinţific şi a unuia Eco-juridic.

L id e rii F E R C Iu j-N ap oca doresc, pe de altă parte, să constituie Organizaţia Elevilor E co log işti (O E E ) , ce se adresează tinerilor între 16 şi 18 ani care iubesc natura. O EE se doreşte a fi o fo rm aţiu n e a p o litică , sp rijin ită însă de Organizaţia de Tineret a FER C lu j, care îş i propune să prom oveze p r in c ip iile

■ ecologiste în rînduf tinerilor.“ Omul nu este stăpînul

naturii, ci există, de milenii, o comuniune om -natură; în consecinţă, natura trebuie înţeleasă, iubită şi protejată”, spune Codruţa Păltineanu, lider

al F E R C Iu j-N apoca, vorbind despre ideea înfiinţării unei asemenea organizaţii. în cadrul acesteia, -v o r fi organizate dezbateri pe

teme ecologice şi petreceri aie elevilor.

“De asemenea, vom face excursii şi vo'm sărbători împreună-, în no iem b rie , majoratul pentru toţi cei care vor împlini 18 ani în această toam nă” , adaugă C odruţa Păltineanu,.

Şedinţa de constituire va avea loc miercuri, 29 septembrie a.c., ora 18.30, la sediul FER, din str. Universităţii, nr. 2.

D ragoş C. POPA

PUNR propune partidelor naţionale din opoziţie să încheie

un pact de neagresiune în campania electorală

18%

PU N R a lansat, ieri, un apel adresat forţelor politice naţionale din opoziţie în care se cere elaborarea unui cod de conduită, care să excludă atacurile între partidele de opoziţie în timpul campaniei electorale şi a unei strategii politice de promovare a interesului naţional în perioada postelectorală.

Senatorul PUNR, Vasile Dobrescu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că partidele de opoziţie pot obţine un “ascendent vizibil în momentul declanşării campaniei electorale doar printr-o schimbare, a raporturilor dintre ele, prin care să se evite polemicile şi denigrările. ~ v - *

Dobrescu a arătat că lansarea acestui apel este determinată de situaţia dezastruoasă din România. “PUN R cheamă aceste partide flaţionale să se reunească la o masă rotundă pentru a produce o strategie politică de promovare a. interesului naţional în perioada postelectorală” , se mai arată în apelul PUNR.

întrebat care sînt partidele naţionale din opoziţie, Dobrescu a nominalizat PDSR, PRM şi-“chiar” ApR.

Senatorul PUN R a mai trecut pe această listă şi PNR, partid neparlamentar.

“Sperăm ca aceste partide sâ răspundă apelului nostru”, a mai spus Dobrescu.. '

PD respinge avansurilefăcute de PNR

Reacţia PD la declaraţiile vicepreşedintelui PN R , V irg il M ăg u reanu , c a re ta arătat disponibilitatea partidului său la fo rm area unei a lia n ţe cu democraţii, este clară: „N ic i nu ne g îndim “ . Deputatul Iu liu Păcurariu, preşedintele P D Cluj, consideră că propunerea lui Măgureanu nu are nici un fel de acoperire. „PD va merge singur în alegeri". în cazul în care va face alianţe, P D nu va face înţelegeri cu partide care „nu figurează nici măcar în sondaje", adaugă Păcurariu, care este convins că partidul lui Măgureanu nu va apuca să intre în Parlament.

P reşed in te le P N R C lu j, Iuliana Cornea, ne-a declarat ieri că P D ar fi un partener viabil şi şi-a arătat aprecierea pentru activitatea filialei clujene a d em ocraţilo r. C onform s ta tu tu lu i P N R , C o n s iliu l Naţional al partidului decide politica de alianţe. Pînă acum, afirm ă Cornea, P N R a fost adeptul fuziunilor.

A ndreea M A R C U

P r e ş e d i n t e l e ţ ă r i i c e r e l i d e r i l o r p a r t i d e l o r p a r l a m e n t a r e s ă r e s p e c t e

t e r m e n u l s t a b i l i t p e n t r u a d o p t a r e a l e g i l o r p r i v i n d p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ăun ip H j

vţ ■ * ,j

3 V,n r ^I m

■ ’-< ■ > " V . " i

Preşedintele Emil Constantinescu a cerut, ieri, liderilor tuturor partidelor parlamentare, să respecte termenul de trei săptămîni - stabilit la reuniunea de la Cotroceni din 9 septembrie - pentru dezbaterea şi votarea legilor privind retrocedarea terenurilor agricole şi respectiv privatizarea fostelor lAS-uri.

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Preşedinţiei, Emil Constantinescu a adresat o scrisoare liderilor PNŢCD, PDSR, PNL, PD, PSDR, UDMR, PER, FER, PUNR, ApR, UFD, PNR şi PRM în care arată că termenul de trei săptămîni "se apropie” şi procedura de avizare a acestor proiecte în comisiile de profil a celor două Camere nu este încheiată.

în comunicat se'arată că Preşedintele României consideră că Parlamentul trebuie să respecte angajamentul liderilor partidelor din care este format şi solicită liderilor acestor partide “să întreprindă tot ceea ce este necesar pentru ca elaborarea acestor

legi să se încheie în termenul de trei săptămîni”.Potrivit comunicatului ^Biroului de Presă, în

scrisoarea adresată de Constantinescu liderilor partidelor parlamentare, se apreciază că aceste legi reprezintă "un moment de cotitură în refacerea şi consolidarea proprietăţii private într-un sector esenţial al vieţii economice”, iar adoptarea lor ar “reaşeza în mod durabil o parte semnificativă a vieţii noastre într-uri făgaş normal şi generator de prosperitate”.

Atît Legea privind privatizarea fostelor IAS, cît şi cea de retrocedare a temurilor agricole şi pădurilor se află în dezbatere la Senat, ele fiind deja adoptate în Camera Deputaţilor.

Legea de privatizare a fostelor IAS a fost aprobată în Comisia senatorială de privatizare, însă trebuie să obţină şi avizul Comisiei de agricultură. Legea Lupu a primit avizul Comisiilor juridică şi de agricultură, însă acestea două trebuie să elaboreze raportul comun.

Simona Miculescu a obţinut postul de purtătorde cuvînt al misiunii OSCE din Kosovo

Purtătorul de cuvînt al MAE, Simona Miculescu, a obţinut postul de consilier pe probleme de presă al şefului misiunii OSCE în Kosovo, urmînd să părăsească funcţia pe care o deţine în prezent la Ministerul român al Afacerilor Externe pe data de 26 octombrie.-

Simonâ Miculescu a obţinut postul în urma unui concurs, urmînd să îşi preia noua funcţie în luna noiembrie. Miculescu va continua să fie purtător de cuvînt la MAE pînă la mijlocul lunii octombrie, cînd va fi desemnat succesorul său. în noua sa calitate, Simona Miculescu va lucra la cartierul general al misiunii OSCE din

Kosovo, la Priştina, statutul ei fiind de funcţionar internaţional remunerat de OSCE.

Plecarea ei îl va determina pe ministruLde Externe Andrei Pleşu să aleagă un nou purtător de cuvînt, al treilea din mandatul său. înaintea Simonei Miculescu, această funcţie a fost deţinută de Anda Filip şi Carmen Podgoreanu._ Simona Miculescu a intrat în MAE în 1990, a condus, pînă în 1994, Direcţia Presă, iar din 1995 pînă în 1998 a fost ataşat de presă la Ambasada,României din Washington.

PDSR vq depune Iq

Senat omoţiune

simpleprivind

agriculturaPDSR va depune, în această

săptămînă, la Senat, o moţiune sim plă p r iv in d situaţia campaniei agricole de toamnă, a declarat, ieri, după şedinţa Biroului Executiv Central al PDSR, prim-vicepreşedintele

Si

partidului, Adrian Năstase.Moţiunea se va referi şi la

situaţia în ansamblu a a g ricu ltu rii, “dezastrul” înregistrat în acest domeniu în 1999 şi modul cum s-a derulat campania agricolă din vară şi cum s-a valorificat producţia, a declarat agenţiei M EDIAFAX senatorul . PDSR Victor Apostolache.

El a spus că PDSR doreşte să atenţioneze, prin această moţiune, asupra rămînerilor în urmă a ceea ce priveşte campania agricolă de toamnă.

Apostolache a mai precizat că moţiunea ar putea fi depusă, marţi, Ia Senat.

Pentru adoptarea unei moţiuni simple este necesar votul majorităţii senatorilor. Adoptarea unei moţiuni simple nu are efecte juridice asupra stab ilită ţii G uvernului, ci exprimă poziţia Cam erei legislative faţă. de o problemă

interes general. Dacă moţiunea este adoptată, Executivul este obligat să dea curs cererilor form ulate în moţiune.

fruab:veiArNarorZiimaFa<

E

te

• •A I C I ar putea f i .

reclama dumneavoastră

/ î P T P T l I I

a K & ll11 ■

, r i * • f1803 - S-a născut scriitorul Prosper Merimee, creatorul

nuvelei modeme în literatura franceză (m. 23.09.1870).

ăfSS^*! 1pşşg£ţp§g

.*. - . i .'‘i. r A d -ws

S i p ş § |

S IART A nunţată de n o i cu cîtăva vreme în urmă, expoziţia desch isă în

s a lo a n e le P r im ă r ie i d in W endeburg (G e rm a n ia ), su b e g id a

G a le r iilo r de artă contem porană R O M - A R T d in B ra u n sch w e ig ,

prez in tă cele m a i recente tablouri a le u n o r artişti d in m ai multe

ţări a le lumii, între ca re ş i Rom ânia, reunite su b ge n e r icu l O M -

N A T U R Ă - T E H N IC Ă . U n generic p e ca re g a le r is tu l H a n s -

J o a c h im G R O V E , p rop r ie ta ru l ga le r iilo r amintite, l-a p ro p u s ş i

la n sa t în p re găt irea Expoz iţie i M o n d ia le de la H a n o v ra , de anu l

viitor.

Galeriile R O M -A R T sînt singurul partener , al organizatorului “E X P O O L 2000” din

regiunea Braunschweig, care în perioada 1 iunie - 30 octombrie 2000 va prezenta publicului lucrări de pictură aparţinînd unor artişti din şase ţări: Elveţia, G erm ania, Franţa, Bulgaria, România şi B razilia . Fiecare artist va expune cîte trei lucrări acordate temei: O M - N A T U R Ă - T E H N IC Ă - se naşte o lume nouă. Sub semnul culorii şi al d inam ism ulu i, a l in v ita ţie i adresate publicului de a ‘învăţa să privească” - este îndemnul galeristului Grove - se situează şi expoziţia al cărei vernisaj a avut loc Ia Wendeburg săptămîna trecută. Expun artiştii: Ingeborg Baumgarten- H e p p n e r, A n n e B etz, K r is t in a B ra n d ru p , R eg in e H erm s , H e ik e Hidalgo, M aria -S yb ille Kahlich, Heide Liihr-Hassels, Ingeborg Hollm eyer, N ico lae M a n iu , P e te r ' M a tz a t , Gabriela Nichiteanu, M ircea Nicolau, Bernsvard O rlo b , Gisela Salverius, S arro , H e rb e rt W a ltm a n n , U rsu lă W olff. Scopul organizării expoziţiei în incinta Prim ăriei Wendeburg este de a-i face pe cetăţenii localităţii, precum şi pe vizitatorii ocazionali să privească cu alti ochi lucrări care au în centru omul

acestui final de mileniu, omul angoasat, dar şi omul ideal, natura prietenă, dar şi aceea pe care omul o distruge încetul cu încetul prin tehnicizare excesivă. Cele 18 lucrări vor mai fi expuse pînă în aprilie 2000 şi în localităţile Helmstedt, Braunschweig, Wolfsburg, G ifh o m şi W olfenbiitte l, fiecare popas plastic favorizînd dialogul, comunicarea, împărtăşirea opiniilor despre rosturile artei.

Acţiunea de mai sus are loc în cadrul “Sâptăm înii culturale dc la Wendeburg”. Un alt grup de lucrări va poposi în 30 septembrie a.c., la Biserica Evanghelică din Wendeburg, ocazie cu care instrumentişti ai Orchestrei Simfonice de Stat din Braunschweig vor susţine un microrecital.

M ichaela BOCU

Portretval^creatoruIu i la Bip p şp jŞ ip ijB p 3M o d e l e l e D a c i a n e i P o p R a d a

Lumea designului vestimentar este pe cît de interesantă pe atît de fascinantă. Este, în egală măsură, o lume dură, în care succesul se lasă aşteptat, cultivat, amplificat prin noi şi noi creaţii, prin participări în d ife rite concursuri, promovarea şi prezentarea produselor textile, amenajarea standurilor, gama prezenţelor fiind pe cît de variată pe atît

diversă.în această sferă a creatorului de

frumos se înscrie şi Daciana Pop Rada, absolventă a secţiilor ceramică şi design vestimentar din cadrul Academiei de Arte Vizuale “loan Andreescu “ CIuj- Napoca. Prezentă în m'oda clujeană, românească în general, încă din 1997 la Zilele M odei. Au urmat prezenţe de marcă pentru tînăra creatoare, Ebenezer Fashion Design Contest Seu), Colocviul

Naţional de M odă cu cele două colecţii, M ign on es şi Desene pe as fa lt, T ransilvania Fashion şi colecţia Ie p o p u la ră rom ânească, N apoca Fashion şi A frica, o colecţie ce a reţinut atenţia, care a şi fost premiată. Sînt participări m erito rii, care au impus numele tinerei Daciana Pop Rada în lumea designului vestimentar.

“E s e n ţ a e s t e s ă t e s i m ţ i . c o m o d , . . . "

Daciana Pop R A D A : “Patru lucruri conlucrează la aspectul exterior, între ele existînd o legătură strînsă îmbrăcămintea, machiajul, parfumul, coafura şi accesoriile. Aceste patru aspecte trebuie urmărite la o prezentare a modei..Ele dau esenţa şi esenţa este să

WC.I4U1.JI W-imwuw

te simţi comod şi bine în hainele ce le porţi. Accentul cade tot mai mult pe ceea ce simte individul în sine, propriul eu, fie că. porţi blugi, fie că eşti îmbrăcat după u ltim a modă. Im portant este confortul psihic, puţin urmat de creatori dar, repet, foarte important, indiferent de momentul zilei sau de anotimp. în realizarea modelelor, în machiaj şi în coafură se pune tot mai mult accent pe natural, pe simplu, fără a uita altceva, acel altceva ce îţi dă personalitate, un pic de lumină, un pic de culoare. Sfîrşitul de m ileniu aduce materiale noi, un exemplu îl constituie chiar şi colecţia Janine, dar toate urmăresc acoperirea celor patru caracteristici amintite la început” .

Dem ostene SOFRO N

- r ’ - k j

' / : j : . '• fi,

,"v s g «

m A

P W W W aF L O R E A M A R IN

0 IS T O R IE V E S E L Â■ ■ • ■ ■ ■■ 'A- ■

MEDICINII CLUJENEANECDOTE Şl ÎNTÂMPLĂRI HAZUI

“ O is to r ie v e s e lă a m e d ic in i i c lu je n e ”F lo rea M a r in e un medic adînc

pasionat de profesiunea lui, un om şi un spirit neliniştit, dăruitor semenilor şi ştiinţei medicale, iubitor de carte şi de adevăr. De-a lungul anilor, a unei vieţi trăite în mijlocul marilor corifei ai şcolii clujene de medicină, Florea M arin a cunoscut oameni şi fapte, gesturi şi întîmplări cu mare încărcătură afectivă, a studiat şi a citit, a scris, singur.sau în colaborare, o seamă de cărţi. In pagina lor a lăsat tuturor, şi celor de azi şi celor de mîine, un nepreţuit tezaur de idei şi fapte. Recent, domnia sa a publicat un nou volum intitulat “ O istorie veselă a m e d ic in ii c lu je n e ” cu sub titlu l “Anecdote şi în tîm p lări h a z li i” , la Editura Casa cărţii de ştiinţă.

De ce o istorie veselă? Pentru că marii

şi iluştrii profesori ai şcolii clujene de m ed ic in ă au lăsat zestre ş tiin ţe i rom âneşti şi nu num ai, dincolo de studiile, cercetările şi tratatele lor, şi o seamă de fapte inedite, de anecdote, de idei generoase şi de înţelepciune unică în stabilirea unor diagnostice, care s-au transmis din generaţie în generaţie prin viu grai. Pentm ca ele să nu se piardă, pentru că ele întregesc portretu l şi personalitatea învăţăceilor aleşi ai cetăţii noastre, Florea M arin le-a adunat cu trudă şi migală şi ni le restituie nouă, celor de azi, ca pe un nepreţuit dar. Descoperim umorul şi înţelepciunea, frumuseţea morală şi răspunderea civică, iubirea faţă de omul simplu, faţă de pacientul greu încercat, intuiţia şi arta de a pune un diagnostic, lucruri rar sau

defel trecute în studiile sau cărţile de specialitate. Ca un iscusit restaurator, care reface viaţa din cioburi, autorul întregeşte o lume de vis şi personalităţile ei fermecătoare.

Cartea nu se poate povesti, trebuie citită şi iubită deopotrivă de studenţi şi medici, de pacienţi şi pasionaţii de lectură. N im ic m ai generos, m ai interesant şi instructiv decît a fi pacienţii! acestei cuceritoare cărţi. Păcat doar că ea se opreşte spre anii ’60 şi nu vine mai aproape de zilele noastre. Oricum, este o carte despre şi pentm inim ile noastre. O carte pe înţelesul tuturor, o lectură din care fiecare are de învăţat şi de împrumutat un zîmbet şi o idee!

Viorel CAC O VEAN U

Expoziţia artiştilor ieşeni

E v e n im e n t e x p o z iţio n a l, astăzi, la CIuj-Napoca: la ora 13 va avea loc în să lile C om plexu lu i Expoziţional al U A P din str. Iuliu Maniu nr. 2- 4, v e rn is a ju l e x p o z iţie i de pictură şi sculptură a Filialei din Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici din R o m ânia . E xpun re p re ze n ta n ţi de fru n te ai picturii şi sculpturii româneşti contem porane, în tre care: A g n e ta C o vrig , A tena Simionescu, Adrian Podoleanu, C o nstan tin T o fan , D an Covătaru, D um itru Căileanu, Ilie Bostan, Jeno Bartos, L iv iu Suhar, M ih a i Taraşi, Sim ion Cristea, V a leriu Gonceariuc. Expoziţia artiştilor ieşeni va fi prezen ta tă de dr. N e g o iţă Lăptoiu.

E p ig r a m a în d ire c t!

O l t e n i i ş i . . . r e s t u l l u m i i

Centrul Creaţiei Populare al judeţului O lt, în cadrul ediţiei a V -a a concursului de umor “ O lte n i i ş i... restu l lu m ii” p ropune şi o secţiune de epigram ă pe trei teme, după cum urmează: 1. Rom ânia în p re a jm a m ilen iu lu i tre i; 2. Veşn ica noastră in tra re în N A T O şi 3. D ragostea pe v îrs te . C e i care doresc sâ participe la concurs vor trimite 12 epigram e (în total), la cele tre i tem e, pe adresa organizatorilor - str. Lipscani nr. 3 3 , cod 0500 S latina . E p ig ra m e le vor fi d a c tilo g ra fia te în două e xe m p la re , cu m otto (fă ră semnătură şi adresă, acestea urmînd a fi specificate într-un plic închis, cu acelaşi motto şi conţinînd datele autorului), pînă în 15 octombrie. Menţionaţi pe p lic “ pentru concursul de epigrame”. (I.P .)

Tradiţiile • armenilor din

Gherla reflectate în presa

în numerele 8 şi 9 pe acest an ale cunoscutei rev is te “R ădăcin i” , editate de Uniunea A rm en ilo r djn Ungaria, sînt am plu prezentate tra d iţiile , o b ic e iu r ile şi a c tiv ită ţile armenilor din oraşul Gherla. Un ciclu de articole se referă la cultura şi arta arm enilor, la va lo a re a arh itecton ică a c lă d ir ilo r (unele considerate chiar monumente istorice), la bogăţia folclorului local. Sînt publicate note şi fotografii cu privire la cercetarea arheologică efectuată în ultimii ani şi sînt amintite cîteva din manifestările de tra d iţ ie organ izate de com unitatea armenească din oraşul Gherla. La loc de cinste se află şi tradiţionalele întîlniri anuale ale armenilor din luna iunie.

în ultimele două numere ale revistei “Rădăcini”, apărută la Budapesta, sînt publicate şi impresiile de călătorie ale unui grup de armeni din ţara vecină, culese cu ocazia excursiei documentare din această vară efec tuată de m em brii c o m u n ită ţii arm eneşti d in Ungaria. SZ. Cs.

£ Rubrica realizată * de M . BOCU

ia Aici ar pu tea fireclama dumneavoastră

1 9 ^Camera D e p u t a ţ i ^

a aprobat fo rm a f i n ^ .a Legii S e r v i c i u ^

de Protecţie şi

La Institutul Oncologic "I. Chiricuţă" s-a deschis Centrul de Tumori Mamare

ftlcşilor clujenilor li se pregăteşte o cabană la... Muntele Bâişorii

Ieri a avut loc, la Institutul Oncologic J. Chiricuţă", inaugurarea Centrului de Tumori Mamare. Institutul, premieră naţională şi europeană, a fost realizat în urma colaborării dintre comunitatea m edicală şi societatea civilă şi se doreşte să ofere un spaţiu civilizat pentru primirea şi tratarea bolnavilor de cancer mamar, a declarat prof. dr. Nicolae Ghilezan, directorul Institutului Oncologic. Prof. dr. Nicolae Ghilezan a m ulţum it principalilor sponşori, persoane private şi ONG-uri: Serviciul de Ajutor Maltez, companiile Sidan, Rhone Poulenc şi Pharmacia & Upjon, inginerul lulius O prea, Turnătoria M eta lu l. Societatea Rom ână de Radiologie Oncologică şi Societatea Română de Cancer, care au contribuit cu sum a de 500 m ilioane lei la realizarea proiectului. Centrul este compus dintr-o sală de primire, trei cabinete medicale, o sală de comitet multifuncţională şi un Spital de zi.

Ca noutăţi în ceea ce priveşte aparatură medicală, Laboratorul de Anatomie Patologică a fost dotat cu un m icroscop modern Zeiss şi un microtom, ambele (în valoare de 140 milioane lei) donate de Societatea Rom ână de Cancer şi Societatea Română de Radioterapie Oncologică.In urma finanţării Academiei de Ştiinţe

Medicale şi a colaborării cu Universitatea Tehnică Cluj, a fpst instalat un aparat de hipertermie (80 milioane lei), aflat încă în stadiu de omologare.

Aparatul de cobaltoterapie Theraton 1000 şi sistemul de calcul al dozei, în valoare de 11,180 miliarde lei, a putut fi achiziţionat datorită finanţării Ministerului Sănătăţii.

Singurul „punct slab” al Centrului de Tumori M am are este cel al mamografelor. Directorul Institutului Oncologic ne-a declarat că există un ma/nograf ultraperformant (obţinut în urma unei donaţii), care a funcţionat timp de patru ani, însă căruia nu i-a fost acordată autorizaţia de funcţionare de către Agenţia Naţională de Control a Unităţilor cu Activitate Nucleară şi care a oprit activitatea aparatului. în urma acestei situaţii, pacienţii sînt nevoiţi să apeleze la serviciile celor două mamografe din Cluj-Napoca, aflate în posesia unor societăţi particulare care practică propriile lor preţuri. Prof. dr. Ghilezan speră să obţină cît mai curînd, din Canada, de la firma producătoare a mamografului, hîrtiile necesare, pentru a obţine autorizaţia de funcţionare din partea instituţiilor române. '

A lin RAŢ

• Pentru odihna musafirilor, a consilierilor şi a angajaţilor se preconizează o construcţie cu 40 de încăperi •

Primarul Gheorghe Funar are de gînd să propună consilierilorc a i i a m p n a i a r o a I m o i n a c o A & « rf îK r» * o i « n — * ——s

_____________ a . , V...WM U I U U O V JIIIU | V IU ^ U I ia ____ _

locali amenajarea unei case de odihnă şi protocol a Primăriei Cluj- Napoca la Muntele Băişorii. Proiectul iniţiat de primar este gînditîn nartonoriaf • fV\r*c»îi!i .1 ----— ------- *—1 : -

_________ , v r u t u l i i i i ţ<u t u u p u n i c i i c o i c y m u i l

în parteneriat cu Consiliul local Bâişoara, care ar trebui sâ contribuie cu terenul în suprafaţă de 1.500 mp. Cabana propusă va avea 40 de încăperi, două dintre acestea urmînd să fie sediul administrativ al Primăriei Băişoara. Beneficiarii acestei ipotetice investiţii vor fi delegaţiile care vizitează Primăria, consilierii şi angajaţii Primăriei. Iniţiatorul consideră că o astfel de casă este un obiectiv foarteStrinaent Dentru Primărie tinînH m n i — - 1**— *- * - ------------- *

C h ia r d a c ă p r in r e c t i f ic a r e a b u g e t u l U j în v ă ţă m în tu l a p r im i t b a n i,

Liderii sindicali sint îi) continuare nemulţumiţi

stringent pentru Primărie, ţinînd cont cît se plăteşte în 'prezent oa.sp?!ilo(-.. . P,US| Primarul care are o cabană în , . . . ^ N H .u iu i u a iu a i c , y oc lL

acea zonă, a ţinut să sublinieze efectele benefice pe care aerul de la Băişoara îl poate avea asupra sănătăţii funcţionarilor surmenaţi de munca prestată timp de un an de zile. Nu se ştie dacă iniţiatoni au pus în balanţă şi costurile cu transportul delegaţiilor şi, de ce nu, timpul pierdut pentru deplasarea la o asemenea distanţă.

Asupra costurilor investiţiei, însă, s-a păstrat discreţie deplină. Conducerea executivului a pretextat că, la ora actuală, nu are rost să se ocupe de aşa ceva. Afirmaţia este surprinzătoare în contextul în care investiţia se face din banul public, iar în momentul în care se propune ceva atunci trebuie să se ştie un preţ estimativ al lucrărilor. Referitor la cabana de la Muntele Firii, unde Primăria mai are o cabană, conducerea Primăriei nu o mai consideră atractivă, avînd în vedere starea jalnică şi suma de peste urvmiliard de lei care ar trebui investită pentru reamenajare.

L.PURDEA4Primamlnşii:contes,

Mama consilierului Horea Uioreanu nuprimeşte, încă, cei 1,066 miliarde de lei

• Sentinţa definitivă şi executorie a Curţii de Apel Cluj este tergiversată

x

I n ,f • ; ■ 4 ^ Foto: I. PETCUiGv*'.«»

/ f ■ i .

H îl! '

V f r j ' y

i i i -

Mama consilierului Uioreanu a intrat din nou în atenţia primarului Gheorghe Funar. Primarul contestă HCL 70/1999, prin care s-a hotărît ca, pe baza sentinţei Tribunalului Cluj, Rodica U ioreanu să fie despăgubită pentru un teren şi o construcţie din str. Horea în valoare de 1,066 miliarde de lei. După ce proiectul a fost iniţiat de primar şi votat de consilieri, şeful executivului s-a întors cu 180 de grade şi a cerut revocarea hotărîrii, o nouă expertiză şi a depus o plîngere penală îm potriva propriilor angajaţi, care nu au formulat nici, o obiecţie ta raportul de expertiză existent. Ca urmare, în ciuda sentinţei instanţei, primarul consideră că starea de indiviziune trebuie sâ se facă

exclusiv cu privire la construcţia care urmează să fie reevaluată în funcţie de gradul de finalizare, iar terenul propriu-zis să răbiînâ în proprietatea reclamantei.

Consilierul PNL, Horea Uioreanu, a subliniat că nemulţumirea primarului Funar, privind plata sultei către mama sa, este nejustificată şi dictată de raţiuni politice. în opinia sa, este inutil să mai ceri revocarea unei hotărîri care a intrat deja în circuitul instanţei. In informarea prezentată presei se pare că a fost omis un „amănunt”: acela că recursul făcut în această cauză de C.L. la Curtea de Apel Cluj a fost respins pe data de 6 iulie a.c., sentinţa fiind definitivă şi executorie.

LPU R D EA

Nemernici care propovăduiesc că faptul de presă nu este demn dc luat în scamă numai dacă vizează mizeria, necazul, degradarea sau neputinţa umană aruncă în mass-media numai acele evenimente care îngroaşă imaginea hidoasă a unor aşezăminte. Şi ignoră, în totalitate, efortul unor anonimi, dornici să aducă o rază de speranţă în. inimile celor ce, bătuţi de soartă, s-au născut altfel decît noi, cei

' mulţi. \

O sarcină nobilă şi-â asumat (iaca sînt mai bine de 7 ani de atunci!) F u n d a ţ ia d e c a r i ta te “T ran s ilv an ia ”, avînd drept obiect de activitate ocrotirea şi ajutorarea persoanelor cu handicap fizic şi neuro-motor. Şi vorba ‘ceia: dacă te,ajuţi singur, te ajută şi alţii. Aşâ s-a întîmplat că iniţiativa doamnei d r . D a n a . V a s i le s c u .(preşedintele fundaţiei) a dat roade. Şi au venit la Cluj “GN Association Grand H aven” U S A ,

7

Ghiar dacă au prim it bani prin r e c t i f ic a r e ^ bugetului, s ind ica liş tii d in î n v ă ţ ă m î n t u l preuniversitar nu sînt în totalitate m u lţu m iţ i , ş i nici încredinţaţi că banii vor ajunge p în ă la sfîrşitul anului. „Avem încă nelinişti d e s tu l d e m ari” , a declarat Stanca C o n s ta n t in e s c u , preşedinta Sindicatului Liber din În v ă ţă m în tu l Preuniversitar Clujean.

Dînsa consideră că sumele de bani c a re a u fost repartizate învăţămîntului nu vor f i s u fic ie n te pentru plata salariilor pînă la începutul a n u lu i următor. Lidera SLÎPC crede că ar m ai f i n ec e s a ri încă aproape 500 de miliarde de lei p en tru c a salariile să poată fi plătite, inclusiv pe lu n a decembrie a anului în curs. Pe lîngă aceasta , o problemă foarte importantă este cea a c h e ltu ie lilo r materiale şi de investiţii, care revin în s a rc in a Consiliilor locale. Sindicaliştii se tem de fa p tu l că prea puţine consilii vor avea pos ib ilita tea s â aloce fonduri pentru aceste ch e ltu ie li. S p r e exemplificare, Stanca Constantinescu a a v a n s a t cifra de 5.287 de m iliarde de lei, la n iv e lu l întregii ţări, necesară doar încheierii in v e s t iţ i i lo r deja începute.

Judeţul Cluj nu a rezolvat, încă, în to ta lita te , plata diferenţelor salariale conform L eg ii 1 5 4 , pentru perioada 16 iulie - 1 decembrie 1998. D e menţionat faptul că aceste diferenţe s-au a c o rd a t deja în alte judeţe.

0 altă nelinişte a sindicaliştilor se leagă to t d e finanţare. Este vorba de Ordonanţa de G u v e rn 140, prin care se trece la o nouă fo rm ă de finanţare a învăţămîntului preuniversitar. Pe lîn g ă aceasta, mari semne de întrebare ridică acel fo n d de sprijin al învăţămîntului (colectarea a două procente din venitul patronatului), le g a te în special de metodologia de colectare şi de ap licare a sancţiunilor în caz de neplată.

După ce conducerea naţională a federaţiei la care este afiliat şi sindicatul clujean va lua cunoştinţă de m odul de alocare a b a n ilo r proveniţi din rectificarea bugetară, se va decide organizarea unui nou Colegiu al L iderilor. Este foarte posibil ca această şedinţă să se desfăşoare miercurea viitoare, liderii din toată ţara analizînd situaţia financiară de după rectificare. Dana T IU C A

A doua zi a simpozionului de la Şcoala Specială “Transilvania” din Baciu a fost rezervată copiilor. Părinţi, educatori şi specialişti au apreciat progresele înregistrate de copiii cu deficienţe, jocurile, concursurile şi un imens tort întregind strădania unui colectiv inimos, dăruit în totalitate recuperării acestor vitregiţi ai sorţii.

Foto: l. PETCU

Bethleem Ludw igalust” şi “The Christian Organisation” Postdam Germania, “Lindanstein Gentrum” şi “Shifting Juco Tiel” Olanda, precum şii“The Catolic Church” Elveţia.

Obiectivul a fost fixat: sprijinirea persoanelor cu handicap neuro-motor pentru înlăturarea complexului de inferioritate indus de handicap şi integrarea acestor persoane, cît mai armonios, în viaţă şi societate. Entuziasmul şi, de ce .sâ nu recunoaştem, buna organizare.au condus la demararea unui proiect ce părea mult prea ambiţios: construirea unui lăcaş, la standarde occidentale, care sâ ofere condiţii pentm un real sprijin material, medical, social şi moral celor care doreau acest

Stiftung lucru. De doi ani (aşezâmîntul şi-a deschis porţile , la 26 septembrie 1997), Şcoala: S p e c ia lă “ T r a n s i lv a n ia ” cu

program de recuperare medicală pentm copiii cu handicap motor, din Baciu, s-a integrat în peisajul acelor semeni care îşi dedică viaţa pentru a da speranţă, culoare, vitalitate şi realism unei idei dintre cele mai generoase: anume de a şterge, prin efort, dragoste şi dăruire, graniţa dintre cei născuţi ia r’ de grija handicapului şi cei cu care viaţa a fost mai puţin darnică. Iar faptul că, ieri şi alaltăieri, reprezentanţii presei (exceptînd pe cei de la Studioul de Televiziune Cluj) au lipsit de la importantul simpozion desfăşurat aici, demonstrează că avem dreptate cînd spunem că faptele bune sînt trecute sub tăcere, fiind mediatizatâ numai mizeria umană.

A m vizitat în fugă cîteva din

sălile Şcolii Speciale “Transilvania”. Şi am putut sâ constat că strădaniile doamnei doctor Vasilescu au dat roade: credeţi-mâ, dragi cititori, că fiecare colţişor din acest edificiu este constmit în aşa fel încît sâ-i fie.de maximum folos copilului cu handicap motor. O bijuterie pc care cei năcăjiţi o apreciază, vâ asigur, la justa valoare! Iar doamna doctor Vasilescu visează în continuare:

- N i s-au terminat banii, dar nu ne lăsăm pînă nu vom amenaja în complexul dc la Baciu o piscină, o sală multifuncţională, înhă un corp de clădire cu dormitoare pentru'’ cei care trebuie sâ stea aproape de şcoală în cursul săptămînii...

• Am aflat, doam na doctor, de generozitatea sponsorilor, m ă în treb însă cine stă , zi de zi, în sp a te le n u m e ro a s e lo r nevoi p e n tr u b u n a funcţionare a acestei şcoli?

• - Noi, personalul inimos de aici şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

• Simpozionul p e care-I găzduiţi a re ca tem ă copilul cu handicap m otor...

-... şi o anume ordonanţă guvernamentală care spune că aceşti copii trebuie să se întoarcă în şcolile normale.

- Sînt douăsprezece judeţe cuprinse într-un program experimental, iar noi, specialiştii din diferite domenii care se ocupă de varii handicapuri, vrem să analizăm dacă este bine să forţăm copiii cu deficienţe să înveţe la concurenţă cu copiii fără asemenea probleme; dacă nu cumva trauma la care îi supune o fuşercală, birocratică nu va avea consecinţe dezagreabile asupra ambelor colectivităţi.

consecinţele întreruperii programelor cu caracter permanent pentm copiii cu handicap neuro-motor, ruperea de locurile special construite pentru persoanele cu asemenea dezabilitâţi şi influenţa asupra colectivităţilor în care ar urma sâ se integreze, consecinţele sistării programelor de kineto şi ergo terapie şi supraveghere psihologică specifică.

* * *

* * *

în prima zi a lucrărilor, neuropsihologi, psihiatri, asistenţi sociali din mai multe instituţii de învăţămînt pentm persoane handicapate au analizat

Şi încă ceva: vă amintiţi, probabil, că în urmă cu ceva vreme scriam de un flirt mai puţin obişnuit. Un microbus Mercedes, cu toate dotările pentm copiii cu handicap neuro-motor a fost furat de la această şcoală. Maşina nu a mai fost găsită niciodată. Atîta doar că, ieri, a venit vestea cea îmbucurătoare: Doamna Doroteea Ketterman de la “Stiftung Bethleem Ludwigalust” a cumpărat, din banii dînsei, un nou microbus. La aflarea veştii, o lacrimă şi-a făcut cărare printre participanţi şi suspinele s-au tradus simplu, din inim ă: Dankeschon, Frau Katterman!

Radu V ID A

„i ,|i NAPOCA: lun i-vineri 8-16; sîmbâtâ 9-14;CL tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

' SUBREDACŢIA DEJ: lun i-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

*.• !T'7'7”î; : a i i s E t !

f i r .

< ‘ ■ ■

ADEVĂRULde Cluj —

i i i ....................................

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOlCURSURI INTENSIVE

•OPERATORCALCULATOARE T , 60h - 550.000 lei

•INIŢIERE OPERARE 40h - 350.000 lei

• CONTABILITATE COMPUTERIZATA75h - 550.000 lei ■ ' P

• LIMBI STRĂINE70h - 550.000 lei g

Cidotare modernă preţuri minime plata 4 ratesuport curs+test grilă inclus în preţ

RELAŢII LA TEL,: 19.65.29,43.03.45 B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

POLICLINICA SPECIALA

str. L. Rotii (fosta M âloasa)

O FE R Ă Z IL N IC | _ C O N S U L T A Ţ II §

orele 7-19 ~la toate specialităţile

+ examinări de laborator, radiologie.

IN F O R M A Ţ II la telefon 130.330

OFERTE LOC DE MUNCĂ |_ <o

. . ’ N .40Contract în

P o l o n i a ş i A u s t r i a .

In f o r m a ţ i i ş i în s c r ie r i î n l i m b a r o m â n ă la t e l e f o n 0 9 2 - 9 8 1 . 5 2 6 , în t r e o r e le 9 - 1 8 .

OFERTE SPECIALE !!! PREŢURI MINIMEO F E R T E S P E C I A L E ! ! ! P R E T U R I M I N I M Ef

Numai prin BIRTA TOURSS E C R E T A R A L O R G A N IZ A Ţ IE I M O N D IA L E DE T U R IS M §M em bru al organizaţiilor turistice: A N A T , IA T A , U FTA A , P A T A 51Agent A U T O R IZ A T : L U F T H A N S A , B R IT IS H A IR W A Y S , K L M

Sejur în staţiuni montane si balneoclimaterice: Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Păltiniş, Beliş Fîntînele, Băişoara, Slănic Moldova, Baivanyos, Sovata, Vatra Dornei, Felix, Tuşnad, Herculane, Covasna, Călimăneşti-Căciulata.Excursii şi sejur: Grecia, Turcia, Tunisia, Egipt, Italia, Spania, Franţa, Anglia, Malta,. Ungaria, Elveţia, Olanda, Belgia, Germania, Thailanda;

Senzaţia zilei: Muntele Semenic - „Vilele Birta”, Pelerinaj în Ţara Sfântă ISRAEL

Informaţii suplimentare la AGENŢIA DE TURISM BIRTA TOURS - TEL. 19.63.51/19.63.52 (P-ţa ştefan cel Mare nr.5, Cluj Napoca)

BIRTA GROJJPS A • noi nu sîntem doar cei mai mari, noi sîntem şi cei mai buni i

C ooperativa de Creditmm 3311membră a BURSEI MONETARE-

FINANCIARE Şl DE MĂRFURI SIBIUoferă următoarele dobînzi pentru

depuneri la termen Depozite

1 lună 3 luni 6 luni 1 an

67 %72 %75 %7 5 %

L a cererea clientului dobînzile se pot capitaliza.

Banca acordă îm prum uturi pentru persoane fizice în cadrul P R O G R A M U L U I

D E ÎM P R U M U T P E N TR U P E R S O A N E F IZ IC E

(P .I.P .) ÎN S IS T E M C .A .R . C U D O B ÎN Z I D E 22% /A N Depozitele sînt asigurate 100% de cătreASIGURAREA NAŢIONALA ROMÂNA SJL

ŞCOALA POSTLICEALÂ SANITARĂ

Anunţă înscrieri pentru anul şcolar 1999/2000- as. med. generalist - 50 locuri• as. med. balneofizioterapie • 25 locuri• as, med. laborator -25 locuri- as. med. de igienă ■ 25 locuri■ as. med. radiologie ■ 25 locuri• as. med. ocrotireamamei şi copilului -25 locuri• tehnician dietetician ■ 25 locuri

(S763S7)

Taxa de şcolarizare:4 milioane’lei în 5 rate.

A D E V Ă R U Lde Cluj zfrrr ţndfq#n(fa(it

F i r m a d e d i f u z a r e p r e s a c a r t e

WflŞţMţJB

Depunerea cererilor se va face la sediul firmei, P-ţa Unirii nr. 21.

In form aţii su p lim en tare la tel. 196.858.

PRETURI PROMOTIONALE ÎN LUNA SEPTEMBRIE

' CO-D e p o z i t d e m a t e r i a l e : §

s t r . T r a i a n V u i a n r . 2 2 0 ( in c i n t a A L C O M ) E R e la ţ i i la t e le f o n 0 9 2 - 2 2 . 4 1 . 7 0 ,

t e l e f o ’n / f a x 0 6 4 - 1 5 6 . 0 7 3 .

RadioSonicFM dS.fi MHz

M ulţum eşte sponsorilo r echipei proprii de fotbal la

„CUPA PRESEI 99” - IOAN FLORESCU

Sponsor oficial:

V I T A C 0 M E L E C T R O N I C SSponsor principal:

DuplexSponsori:

A g ro F u lg e r ,A lin a T o u rs ,

A s iro m ,C u to s C o m ,

D o s te l,S fa ra T o u rs ,

V a n 3 C o n s t r u c t , j | V a s c o P ro d , j£

U nita . ^

CALEA B A C IU LU I N R .3 9T E L . 0 6 4 - 4 3 6 I 1 7

COLECTEAZĂ ESEU» «FEROASE DE

u mm m a socrimCOKTOXALE LA 1/RMATOAffiE PRETWSA L U M IN IU -7 .0 0 0 lei/kg A L A M A - 7 .5 0 0 le i/kg C U P R U - 11.000 lei/kg w

PLUMBMOALE-2JOOIeifi §Z I N C - 3 . 5 0 0 le i /k g §.

PENTRU SOCIETATI COMERCIALE LAPRETSEADAUGASITVA-UL

CEL MAI PERFORMANT MEDICAMENT CONTRA FUMATULUI 1

A iYnTABA G IC* extract din plante, fără nicotină. §* nu are contraindicaţii sau efecte secundare. ÎS* renunţarea Ia fumat se face în mai puţin de 7 zile, fiind definitivă.

ATENŢIE! O doză (20 ml) este suficientă pentru o persoană ce fumează circa 10-15 ţigări/zi. Preţul unei doze este de 160.000 lei. Medicamentul are avizul M.S.

Unic distribuitorii! România:S.C. EVICOM S.R.L., CIuj-Napoca, O.P. 13-911, Tel. /Fax: 431.405.

| ADEVĂRUL U n c o t i d i a n c a r e sa t is f a c eC lu j g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

ASOCIAŢIA NAŢIONALA A EVALUATORILOR din ROMÂNIA

- A N E V A R -

Centrul teritorial Cluj - organizează

C u rs f o r m a r e Evaluatori de întreprinderi S• p e r io a d a : 1 - 1 2 N o ie m b r ie |• p re ţ : 2 . 1 0 0 . 0 0 0 le i /c u r s a n t

în s c r ie r i ş i r e la ţ i i s u p l im e n ta r e : A N E V A R - C e n tr u l t e r i t o r ia l C lu j , s tr . O b s e r v a t o r u lu i n r . 1 4 6 ,

a p . 1 8 , te l. 0 6 4 - 4 3 8 . 0 3 4 .

C I V I C E T - A r a c e t <T>O)O

P ro d u c ă to r: C I V I C S .A .OCM

A p lic a ţ ii:gresie , fa ian ţă, p a rch e t

cel m aiC O R A M E T S .R .L . - C lu j micT e l.: 0 6 4 -1 9 .9 8 .3 3

0 9 4 -6 6 .4 0 .6 1preţ

L I P E S T E - T E D E N O I !9

S.C. BINGO MĂRĂŞTI S.R.L.cu sediul în CIuj-Napoca, str. Fabricii nr. 13

înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J12/ 2 14 1 /1 9 9 4 , avînd cod fiscal^ J R -6 0 2 2 0 2 4 , prezentantă prin administrator CÎMPEAN ANA.

L is ta c îş tlg ă to r ilo r de la e x tra g e re a jo c u lu i de "TELEBINGO Mărăşti" televizat care a avut loc în data de 25.09.1999:

- cartoanele cîştigătoare de premiul de linie: 1.286- cartonul cîştigător de premiul de bingo: 153- cartoanele cîştigătoare de premiu de super-linie: 1.286

din seria 131 în valoare de 4.667.000 Iei;- cartonul cîştigător de super-bingo: 153 din seria 148 în

valoare de 10.000.000 leiAu cîştigat premii speciale în valoare de 2 milioane la

cartoane gratuite următorii jucători: Rus Rareş (CIuj-Napoca) - bilet nr. 1.639, 1.640 din seria 127, Adam Emil (CIuj-Napoca) - bilet nr. 1.789, 1.790 din seria 146, Pop Ioan (CIuj-Napoca) - bilet nr. 353, 354 din seria 130, Cubleşan Gabriela (CIuj-Napoca)- bilet nr. 405, 406 din seria 133, Horvath Andrei (Gherla) - bilet nr. 1.491, 1.492 din seria 129, Fărcaş Ana (CIuj-Napoca) - bilet nr. 1.005, 1.006 din seria 132, Timişa Grig. Vlăduţ (CIuj-Napoca)- bilet nr. 1.009, 1.010 din seria 134.

La extragerea biletelor cu numere norocoase au cîştigat următoarele persoane: Biro Aurora (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 35 - 2.000.000 lei, Cosma Eugenia (Gherla) - nr. cîştigător 12- 2.000.000 lei, Mencu Ovidiu (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 45- 2.000.000 lei, Deak Dezso (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 49 - 2.000.000 lei, Kelemen Margareta (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 17 - 1.000.000 lei, Feneşan Flaviu (CIuj-Napoca) - Bilet nr. 659, 660 seria 145 - 35.000.000 lei.

- Cîştigătorii de premii de linie, premii de bingo, premii de super-linie şi super-bingo se vor prezenta în termen de 30 zile, începînd cu data de 28.09.1999 la sediul societăţii pe strada Fabricii nr. 13, Cluj şi strada Mioriţei nr. 1 din Dej, avînd asupra lor cartoanele cîştigătoare intacte şi buletinul-de identitate.

- Cîştigătorii de premii speciale aferente biletului gratuit se vor prezenta cu cartoanele de bingo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

Vă invităm la extragerea de “Bingo Mărăşti” televizată, care va avea loc în data de 9 octombrie 1999, ora 20.00.

VÂ DORIM MULT SUCCES I (5716261)

jp n p lP If GENETYP IMPEX SRL'KţSEufji Tel/Fax:064-190787,198802, 191374

Case de marcat fiscale, OMOLOGATE jgp, VănzBri, irslalări ţi service

omRon(5716256)

■1H tT jL n J r -O M R O N R S Î 2 8 1 9 9 5 D I

REDUCERE 5% PÂNĂ IA 15 SEPTEMBRIE

NUMÂRÂTOAREA inversă a ÎNCEPUT

T O :r — r ~ T

0 i ,

V; V .d ^ v

ADEVĂRULde Cluj

’r i

Firmă de difuzare presă-carte( angajează

V Î N Z Ă T O R I L A T O N E T E &oIn fo rm a ţii a

5 . .

l a t e l e f o n : 1 9 6 . 8 5 8 s a u P - ţ a U n i r i i n r . 2 1 .

Q V R E I o pereche de pantofi şi o pereche dc cizme?

Dar şi o pereche dc pan talon i şi căm aşă şi fustă

şi 1111 palton şi .

(5716377)

ACUM LE PO ŢI AV EAP R IN

M A G A Z I N U L B I G - S O M E S

p e n t r u c a e s t e

MAGAZINUL FAMILIEI TALE!!!P e n t r u v a l o r i m a i m a r i d e 1 m i l i o n , ;

p o s ib ilită ţi de ra te . cu fo rm a lită ţ i m in im e . j

S.C. M E T A L O -C H IM IC E S A . B-dul Eroilor 21-23, Tel: 198415

S .C . T R A N S IL V A N IA C O N S T R U C Ţ IIC L U J - N A P O C A §str. Devei nr. 1-7, fa x 064-192.952, tel. 064-192.801 §

VINDEL A P R E Ţ A V A N T A J O S :

- Ciment în saci la preţul de 42.000 lei/sac (cu T.V.A.)- Agregate (nisip, pietriş)- Betoane şi mortare de diverse mărci- Garaje beton- Diverse prefabricate (plăci gard, stîlpi, planşee, grinzi)• Materiale feroase diferite• Binale diverse (foi uşi, ferestre, tocuri uşi)

P lata , facturarea şi rid icarea m ateria le lor se poate face în z ile le lucrătoare, de la D e p o z itu l Central C Iu j-N ap oca , str. O ră ş tie n r. 10 (C artie ru l Som eşeni) între orele 7 .0 0 -1 6 .0 0 .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e la te le fo n 4 1 6 .5 9 6 , 4 1 6 .5 9 7 .

SUCURSALA JUDEŢEANĂ C.E.C. CLUIcu sediu l în C Iuj-Napoca, B -d u l 21 Decembrie nr. 23-35

O R G A N IZ E A Z Ă C O N C U R S

pentru ocuparea urm ătoare lor posturi:

- Econom ist - 1 post la Sucursala Jud. CEC- C lu j;- R eferen t de specialitate:

- 3 posturi la Sucursala Jud. C E C C luj;- 1 post la Sucursala Orăşenească

- In g in e r de sistem:

- 1 post la Sucursala Judeţeană C E C C lu j- 1 post Ia Sucursala Orăşenească C E C T U R D A

C onursul va avea loc în data 2 7 octom brie 1999. 5R e la ţ i i s u p l i m e n t a r e Ia te le fo n : |

0 6 4 -1 9 .8 5 .1 5 s a u 1 9 .8 5 .1 6 , i n te r io r 1 06 . §

A T I C O I N T E R N A T I O N A L V E T E R I N A R Y S R L.

Punct de lucru C lu j

T ANGAJEAZĂ

1. M e d ic veterinar pentru dep. de m arketing

C on d iţ ii:

- experienţă în dom eniu, cam et de conducere

categoria ”B ”, persoană dinam ică.2. G estionar

C o n d iţ ii:

- e x p e r ie n ţă m in im 2 a n i, c u n o s c ă to r de

contabilita te prim ară

C.V. se trimit la fax nr. 01-221.58.65.

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Clujo r g a n iz e a z ă l ic i ta ţ ie pentru î n c h i r i e r e a u n u i s p a ţ iu

la p arte ru l C ăm inulu i 14 - C o m p lex Studenţesc H aşdeu

pentru am enanjarea unui C lu b Internet.

D ocum entaţia se poate rid ica de la D irecţia Econom ică, str. I .C . Brâtianu nr. 14 în perioada:

o>

0 5 .1 0 .1 9 9 9 -0 8 .1 0 .1 9 9 9 -o re le 11 -13 . |Oi

L ic ita ţ ia va a ve a Io c în data de 12.10.1999. ^

S .C . „ T E R A P I A ” S .A .cu sed iu l socia l în C Iuj-Napoca, str. Fabric ii nr. 124

ORGANIZEAZĂ CONCURS

p e n t r u o c u p a r e a a : S• 2 p o s t u r i izo la to ri in d u st r ia li; £

• 1 p o s t tu rn ă to r la secţia M .E .A .

C oncursul va avea loc în data de 14 .10 .1999 , ora 8 .00 şi va

consta în tr -o probă teoretică şi una practică.

C e r in ţ e :- v e ch im e în specia lita te m in . 3 an i;

- s ă a ib ă c a lif ic a re în specialitate.

C e re rile însoţite de copie după cartea de m uncă se vor

depune p în ă la data de 1 2 .10 .1 9 9 9 , ora 10.00 la B iro u l P .I.S .

T era p ia C lu j.

T em a tic a se pune la d ispoziţia partic ipanţior la concurs

încep înd cu data de 3 0 .0 9 .1 9 9 9 .

u Vîâ>I

C L U J-N A PO C A : lu n i-v in e ri 8-16; s î m b ă tă 9 )4,te l/fax 19- 73-04.

SU B R ED A C ŢIA TURDA : lu n i-v in e ri 8-14; te l/fax 31-43-23. SU B R ED A C ŢIA D E J: lun i-v ineri 8-16; te l/fa x 21-60-7$

CASA DE CULTURĂ STUDENŢEASCA CIuj-NapocaPiaţa Lu c ian Blaga nr. 1-3

p r e z in tă sp re o fe rta re , lu c ră r i d e re p a ra ţ i i in s ta la ţi i în c ă lz ir e c e n tra lă . T e r m e n u l d e d e p u n e re a o fe r te lo r este 3 o c to m b r ie 1 9 9 9 .

Informaţii Ia telefon 195.114 - Serviciul tehnic-administrativ.

Direcţia Regională Drumuri Poduri Clujcu sediul în CIuj-Napoca, str. Decebal nr. 128

telefon 432.552

organizează |LICITAŢIE PUBLICĂ £

î n d a ta d e 0 4 . 1 0 .1 9 9 9 , o ra 1 0 , p e n t ru v în z a r e

mijloace fixe casate în anul 1999. C e re r i le - d e p a r t ic ip a r e la l ic i t a ţ ie se d e p u n la

s e d iu l u n i t ă ţ i i p în ă la d a ta d e 0 1 .1 0 .1 9 9 9 , o ra 12.

Informaţii suplimentare la telefon 432.399.

Firmă străină serioasă angajează secretară în ormătoarele condiţii:

- nivel bun de cunoaştere a limbii franceze (scris, vorbit)- bune cunoştinţe de operare pe calculator (Word, Excel) ^- dinamism, iniţiativă, disponibilitate de lucru peste program g

Oferim: Condiţii de muncă şi salarizare atractive. a

Trimiteţi CV şi scrisoare de motivaţieîn limba franceză la fax416.741 sau O.P. 1 Cluj, C.P, 1085 pînă la data de 01.10.1999.

Rugăm menţionaţi şi numărul dumneavoastră de telefon pentru programarea la interviu.

Ş C O A L A P O S T U C E A L A

d in C Iu j -N a p o c a fa c e în s c r ie r i p e n tru a n u l I p r o f i l A s is te n tă S o c ia lă c u d u ra ta de ş c o la r iz a re d e 2 a n i.

STel. 167 .698 , orele 8 .00-15.00. I

3400 C Iuj-Napoca,

str. Napoca 12 Tel: 1 9 .4 5 .4 1 ,1 9 .4 5 .3 8

• Vînd apartament 2 camere în, casă, telefon, zonă semicentrală. Pret 4 0 .0 0 0 D M neg. Tel.194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr urgent casă minim 4 camere, cu teren, preferabil Andrei Mureşanu, Grigorescu, Gheorgheni, ofer plata pe loc. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, m obilat, cu telefon in ternaţional, etaj 1, zonă liniştită, str. Pavlov. Pret 150 U SD . Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru b iro u ri, zonă centrală sau sem icentrală. T e l. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie pe termen lung, apartam ent 2 camere, etaj intermediar, pentru pretenţioşi, mobilat, cu garaj, maşină de spălat, aspirator, în Andrei Mureşanu, Aleea Muscel. Pret 230 'U S D . T e l. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cu garaj, parter cu balcon, însorit, te le fon , hol lam brisat, str. Pascally (zona Interservisan). Pret 21.000 USD. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru depozit sau producţie, 220 mp, curent tr ifaz ic , zonă semicentrală. Pret 5 USD/mp neg. T e l. 194.541, 194.538. (Ag-i.)• Cumpăr urgent apartament 2-3 camere, preferab il etaj in term ediar, indiferent de finisaje, în cartierul Gheorgheni. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 4 camere, confort m ărit, în Grigorescu, str. Donath, Buzău,O. Goga. Ofer plata pe loc. Tel.194.541, 194.538. (Ag.i.)

li? (20931}$str. flvram Iancu 9 CIuj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: ren@mail.dntcj.ro —-------- —— ---------

. *• O fer chirie ap. 1-4 camer^ (ne)mobilate, case, v ile , pentru locuinţe sau sedii firm e. Telefon; 196262, 431302. (A g .i.)

• V în d apartament 2 camere; conf.l, decomandat, central, P. ţa M ihai Viteazul, etaj 3 , telefon, eventual m obilat, p ret: 2.400 D M , telefon: 196262, 431302.

,(A g-i.)• V în d casă 3 camere, dependinţe, zonă centrală, B-dul 21 Decembrie, singur în curte, ideală pentru sediu firm ă, preţ;160.000 D M . Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Dau în chirie urgent ap. 2 cam ere, str. B ucureşti, nem obilat, ocupabil imediat, parter, bun şi pentru sediu firmă. T e le fo n : 19 6 26 2 , 431302 .

(A g.i.)V în d ( închiriez) apartament 2 cam ere, G heo rg hen i, Aleea Snagov, decom andat,semifinisat, telefon, zonă verde. T e le fo n : 1 9 6 2 6 2 ,- 431302.

(A g.i.)• Vînd ap. 2 camere, Zorilor, decomandat, str. Observatorului, parter, superfinisat, telefon, pret: 200 m ii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

• Dau în chirie casă (vînd) zonă centrală, 5 camere, 2 băi, 2 intrări, finisată, singur în curte, pentru locuinţă sau sediu firme, telefon internaţional. Telefon: 196262, 431302. (A g .i.)

• V în d apartament 3 camere, Mănăştur, nefinisat, etaj 4/10, te le fo n , preţ: 160 m ilio ane negociabil. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

(2943933)

Calculatoare Hewlett-Packard

S o lu ţ ie

c o m p l e t ă

pentium*///

cu procesor Intel® Pentium® III la 450MHz: Cache 512Kb, 8.4Gb Ultra Smart ATA/33 HDD, 64Mb RAM, Subsistem video Matrox 2D/3D G200 AGP cu 8Mb Video RAM, rezoluţie maximă 1600x1200x256 @ 85Hz, CD ROM 48X, placă sunet PCI CrystalClear 18 bit integrată,Microtower, Windows 98 preinstalat, Monitor 15" HP 500

f f l M B S E‘ Preţul nu include TVA.

W h a % H E W L E T T <Ei"K M PACKARD

« ■ H a n

AGISCOMPUTER

. BUCUREŞTI: MATCO SERV 2000 - tel: 252 59 16 • PRODUCTON - tel: 410 80 70 • TAPE COMPUTER PROD - tel: 330 23 92 • ALBA IULIA: XEROM SERVICE SRL - tel: 058-834 173 • ARAD: INFOGO SRL • tel: 057-281 836 • BACĂU: MIDO IMPEX SRL - tel: 034-171 060 • BRĂILA:- PROCONS -tel: 039-612 230 • BRAŞOV: SISTEM - tel: 068-318 663 • 2NET COMPUTER SRL - tel: 068-418 000 • CLUJ NAPOCA: AT COMPUTER SRL - tel: 064-194 213 • MICROINFORMATICA - tel: 064 - 438 328 • CONSTANŢA: PORTE-SYSTEMS SRL ■ Jel: 041-698 103 • FOCŞANI: QUATTRO IMPEX SRL- tel: 037-236 821 • MIERCUREA CIUC: NET COMP SRL- tel: 066-171 181 • ORADEA: KEYSIS GRAFIX SNC - tel: 059-436 281 • PIATRA NEAMŢ: SET SERVICE - tel: 033-217 207 • PLOIEŞTI: PLATIN SISTEM - lei: 044-118 141 • SATU MARE: PENTIUM SRL - tel: 061-710S75 • SIBIU: OATAPRO SRL- iei: 069-210 140 -TG-SECUIESC: DATAS SRL - tel: 067-362 199 • TG MUREŞ: ElectroOrizonl SRL - tel: 065-168 807 • TIMIŞOARA: ETA 2U SRL - tel: 056-220 287

Dacă doriţi să distribuiţi calculatoare Hewlett Packard, contactaţi AGIS Computer la (1) 3129768

. v a pOCA- luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;^ AP0 tel/fax 19-73-04;

rnACTIA TU R D A : lun i-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23

R e d a c ţ ia DEJ: lun i-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.■ 1

)—t •'•y. ( f f l n n

(2093927)

AGENŢIE

înd apartament 2 camere, •; 1, str. Padin, etaj 7 din 10, ere decomandate, balcon, fon, semifinisat, preţ 165 nane neg., tel. 430 .259 , 19. (A g.i.).în chirie pentru locuinţă,

etament 2 camere, str. iiblicii, mobilat şi dotat ni pretenţioşi, preţ 300 D M / tel. 430.259. (Ag.i.)

jid apartament 3 camere, str. «Roşu (Mărăşti central), «finisat, cu m od ificări ■june, eventual mobilat, preţ

0 USD, tel. 193.048 .1 G'în chirie apartament cu 4

aere, conf. sporit, str. Pata,, sat, mobilat, telefon, preţ 200 alună, tel. 193.049. (Ag.i.) id (sau închiriez) garsonieră j. 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj

« 4, îngirjită, balcon închis, fon, pret 8.000 USD neg., tel. .049 int. 16, 094-592.848. ii) _■ta în chirie pentru locuinţă sediu de firmă, apartament 2 iere, str. - R epu b lic ii, mobilat, pret 200 USD/lună,193.048, 193.049. (Ag.i.) bd garsonieră conf. 1, în aştur, etaj 2 din 4, îngrijită, a închis, telefon, eventual ilată, ocupabilă imediat, preţ mii. neg. Tel. 193.048, 149. (A g .i.).bd apartament 2 camere, fort mărit, bun şi pentru sediu1, str. Pata, parter înalt, :at, cu telefon, pret 29.000 tel. 430.259. (Ag.i.)

iu în chirie 2 apartamente de2, respectiv 3 camere, parter,

pe artere principale înierul M ărăşti ideal pentru

de firm ă (nemobilate cu fcn) preţ 150 USD/lună, tel.

int. 18. (Ag.i.) empâr urgent apartament 3 sere, con f. sporit sau 4 »e, conf. 1, Grigorescu (în ffla jum ătate), numai etaj imediar, ofer preţul pieţei,193.049, 430.259. (Ag.i.)

apartament 3 camere, str.idoveanu, eta 2 din 4, balcon iis, telefon, îngrijit, preţ 160 'ioane,'neg. tel. 193.049.i)ta în chirie pentru locuinţă Jtamente 2 ,3 ,4 camere mobilate cu telefon, pret 150 ' tel. 193 .048, 193.049.

EDIL IMOBILIARAStr. lu liu M a n iu nr. 17

E -m ail: edil_ro@ usa.net

• Vînd apartament 1 cameră, în

M ănăştur, pe strada Calea

M ănăştur, 42 mp, etaju l 2, telefon internaţional, balcon

închis, la preţ de 140 milioane

negociabil, telefon 196.857,198.204. (Ag.i.)

• V în d apartament 2 camere, ultrafinisat, mobilat complet, faianţă, gresie, mochetă, etajul 2

în bloc de 4 etaje, în Mănăştur, zona Minerva, la preţ de 145

m ilioane negociabil, telefon196.857, 198.204. (A g i.)

• V înd apartament 2 camere, confort sporit, pe calea

Mănăştur, 58 mp, cu telefon, faianţă, la preţ de 175 milioane

negociabil, telefon 196.857,-198.204. (Ag.i.)

• V înd apartament 3 camere, confort 1, în Grigorescu,,58 mp, cu telefon, faianţă, la preţ de 175

m ilioane negociab il, tel.196.857, 198.204. (Ag.i.)

• V înd casă 3 camere, confort 1 în Grigorescu, nefinisată, cu telfon, zona Fortuna, preţ 175

m ilioane negociabil, telefon196.857, 198.204. (Ag.i.)

• V înd apartament 2 camere, decomandate, în Mănăştur, cu telefon,- pe strada M ehedinţi, bloc D , la preţ de 140 milioane negociabil, tel. 196 .857 ,198.204. (Ag.i.)

• V înd apartament 2 camere, decomandate 54 mp, în

Mănăştur, pe strada Mehedinţi, cu faianţă şi gresie, telefon, la

preţ 155 milioane negociabil, telefon 196.857,198,204. (Ag.i.)

• D au în ch irie garsonieră

mobilată, cu frigider, aragaz, telefon, la preţ de 120 D M , telefon 196.857,198.204. (Ag.i.)

• Dau în chirie apartament 2

camere, mobilat, cu frigider, aragaz, telefon în Grigorescu, la

preţ de 150 D M , telefon196.857, 198.204. (Ag.i.)

• V în d apartament 3 camere) decomandate, în MĂnăştur, cu faianţă, mozaic, la preţ de 160

m ilioane negociabil, telefon196.857, 198.204. (Ag.i.)

'my - " X X

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• V înd urgent 25 rate achitate la C a rio n din societatea Automobil 1. Tel. 094-78-67-66. (588334)

• Cumpăr cărţi. Tel. 43- 0-81. (581268)

• Vînd urgent spaţiu comercial zona zero, 46 mp. Tel. 092-51- 31-16. (585833)

• Vînd sau închiriez vilă, construcţie nouă, 5 camere, g ara j, m agazin dep rezentare 340 mpconstruiţi. Tel. 094-77-38- 36. (585869)

♦ Vînd urgent garsonieră confort 3 preţ 38 milioane. Tel. 09430-84-33. (588394)

• V în d ap artam en t 3 cam ere, co n fo rt 1, cu balcon, pivniţă, telefon, T V cablu şi finisat, în Gherla, str. Stejarului, bloc C6, etaj I I I , scara I I , apartament 33. Preţ 140 m ilio an e le i negociabil. Tel. 24-21-77; 24-39-60. (581280)

• D au în ch irie apartam ent lux , gara j, în vilă str. Republicii, preţ 400 dolari/lună. Tel. 09421-66- 61. (588406)

• D au în ch ir ie a p a rta m e n t m o b ila t , 2 cam ere deco m an date , frig id er, te lev izo r, telefon in ternaţional, etaj 3, pe str. M ehedinţi, lîngă Big. Tel. 42-66-88. (581252)

V Dau în chirie cameră, la două studente. Tel. 17-67- 27. (581294)

• Vînd convenabil apartament 3 camere. Tel. 4 4 -7 4 -1 2 . (585880)

■. • Vînd apartament 4 camere, confort 1, Mănăştur, aleea Padin, et. 9, decomandat. Tel. 094-13- 19-60. (585888)

• Vînd apartament 2 camere parter P-ta Abator. Tel. 060/62- 06-69. (588412)

Vînd apartament 2 camere,' confort I, finisat, etaj 3/4. Fără intermediar. Tel. 094/39-26-91. (588426)

• V în d V W G o lf I I , 1990,1800 cmc, syncro , ABS, central, stare bună. Tel. 094-69-10-11; 43-14-65. (588374)

Dau în chirie una cameră la o studentă. T e l. 17 -7 8 -0 5 . (585861)

• Dau în chirie casă particulară2 camere, confort şi grădină,' m obilată, te lev izo r, frig ider, maşină de spălat. Tel. 42-0442; 094-51-87-82. (585919)

• Dau în chirie apartament eu3 camere, mobilat, cu telefon, în G rigorescu. T e l. 4 2 -0 5 -2 1 . (585920)

• Dau în chirie garsonieră semimobilată, telefon, Tv cablu. T e l. 1 5 -0 0 -4 1 ,1 7 -6 3 -2 2 : (585927)

• Primesc în chirie o studentă de anul I, nefumătoare, serioasă. Tel. 14-10-43. (585936)

• Dau în chirie una cameră la una sau două studente. Tel. 16- 82-48. (588383)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, cu telefon, în Zorilor. Plata anticipată. Tel. 12-46-97. (581261)

• Dau în chirie, pentru firmă, birouri, 3 camere, baie în str. Lăpuşului nr. 2; mai închiriez 1 cameră, bucătărie, baie, fără m obilier. T e l. 0 9 2 -53 -86 -95 .

(581291)• Dau în chirie apartament 2

camere, ultracentral. Tel. 19-98- 28. (581300)

S im ţiţi că nu m ai p u te ţ i trăi în această lum e

în con tinuă m işcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

B

de CBujt i E L

U n c o t id ia n c a r e s a t is fa c e

g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

- .... , , . . î

• Vînd Skoda 120L. Tel. 16- 36-84. (585915)

• Vînd Ford Escort Ghia , diesel, 1800 cm3,1992, albastru metalizat, stare ireproşabilă, multiple dotări. Tel. 092-34-77- 25. (581295)

• Vînd Peugeot diesel, an fabricaţie 1990, stare foarte bună, preţ 8500 D M negociabil. Telefon mobil 094-77-12-26 sau acasă 41-70-74 dimineaţa între orele 7-9. (581296)

• Vînd urgent bibliotecă Ana, masă bucătărie pliantă, chiuvetă baie, frigider Arctic mic, toate în stare bună la un preţ foarte avantajos. T e l. 1 7 -5 2 -3 9 . (588404)

• Vînd mobilier comercial. Tel. 092-53-86-95. (581292)

ÎNCHIRIERI

• C a u t de în c h ira t apartam ent 2 camere, curat şi îng rijit. O fer m axim 100 U S D . T e l. 1 9 -1 4 -2 9 . (588415) ’

DIVERSE

• C ă u tă m spaţiu comercial zonă centrală în suprafaţă de 20-30 mp. Tel. 19-26-64. (585933)

• Dau în c h ir ie casă modernizată cu 3 camere, singur în curte. P la ta în valută. Tel. 092-59-30-59 ; 094-79-49-20. (585932)

• S .C . P R IM P R O D U C T S .R .L . B A C Ă U , angajăm agent comercial pentru zona C lu j-N a p o c a , cu m in im ă e x p e rie n ţă , ca rn e tconducere , g a ra n ţie im o b ilia ră , m ic spaţiu de d ep o z ita re 4 m p, disponibilitatea de a lucra 10-12 ore. A c tiv ita te a va consta în aprovizionarea eu un p rodus a lim e n ta r neperisabil. Salariul minim net g a ra n ta t f i in d de 2.000.000 lei. O ferim auto. Convingeţi-ne că sunteţi cel m ai bun p rin tr-u n C .V . la fax 034-181135. (5716394)

• D ig -m o b ilie r la com andă. D ig -m o b ilie ru l care îţi place. Tel. 19-92-70 sau 19-08-36. (585834)

• F irm ă a n g a jă m cusătorese cu c a rte de m u n că. T e l. 4 3 -6 6 -9 0 . (581299)

• SC Agromec SA Gilău jud. Cluj organizează în 4. X I. 1999 ora 10 concurs de selecţie a administratorilor în conformitate cu prevederile O U G 49/1999 şi N . M . aprobate prin H . G. 364/ 1999. O fe rte le se depun la societate pînă la 20.10.1999 ora 14 şi se deschid la ora 15. Absenţa ofertanţilor nu poate constitui obiect de contestaţie. (585917)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Com pania de Turism Topaz anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru o b iec tivu l “ E xtind ere H o te l Restaurant T opaz” , situat în C lu j-N a p o c a , str. Septim iu A lb in i n r. 10. E ventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A P M C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585931)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC T ransilvania- Constr. SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru obiectivul “Bază de colectare şi v a lo r ific a re a deşeurilor metalice”, situată în Someşeni, str. Orăştiei nr. 10. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune - la sediul A P M C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585934)• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Ivaşcu.Ion anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Garaj”, situat în Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 98, bloc 27. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A P M C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585940)

• Posesor de jocuri distractive tip video games caut colaborator posesor de spaţiu. Tel. 18-64-35 sau. 094-58-33-86. (588372)

; în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Steaua Zorilor S R L anunţă ■ începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul sifonârie situat în str.' T atra nr. 8 C lu j-N apoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune, la sediul A PM C alea D o ro b a n ţilo r nr. 99. (588402)

în conformitate cu legea 137/ 1995 SC Dobrogeanul & A T ra n s im p e x S R L anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru o b ie c tiv u l; m agazin v în za re a rtic o le de pescuit sportiv, situat în Cluj str. Gr. A lexandrescu nr. 14, ap. 4. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul A P M Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (581279)• Num iţii Lupean Emil şi soţia Lupean Petronela cu u ltim ul domiciliu în Turda, str. Dr. Ion Raţiu nr. 12, sînt chemaţi în data de 29 septembrie 1999, ora 8, la Biroul Executorului Judecătoresc de pe lîngă Judecătoria Turda avînd calitatea de debitori în cererea de execu ţie s ilită promovată de către creditorii Bâitănaru lliescu Alexandru şi soţia Băitănaru lliescu Cornelia. Neprezentarea atrage după sine consecinţele legale. (4918211)

• C om pania Naţională a Im p rim e riilo r “ Coresi” SA scoate la lic ita ţ ie pen tru vînzare, în conform itate cu p revederile Leg ii n r. 133/ 1999 , a c t iv u l ( im o b il şi te re n ) d in T u r d a , s tr . R epublic ii n r. 27, jud . C lu j. Lic ita ţia se va (ine la sediul C . N . I . “ C o re s i” SA B u c u re ş t i, P -ţa Presei Libere n r. 1 în ziua dc 12 octombrie 1999, ora 11,00. Caietu l de sarcini poate fi procurat de la Im prim eria “ A r d e a lu l” d in C lu j- N a p o c a , B -d u l 21 D e c e m b rie 1989 n r. 146, în c e p în d cu d a ta de 30 septembrie 1999. L icitaţia se organizează num ai pentru în t r e p r in d e r i m ic i şi m ijlocii. (585930)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Gornbar Emeric şi soţia G o m b a r R oza anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul mansardarea locuinţei din str. Avram lăncii nr. 54 ap. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A P M Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (588410)

’enfru o vâ asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţi adresa d irect la redacţia ziarului, str.N apoca nr.16, preţul unui abon am en t p e o lună f i in d de 20 .000 lei.

mm ,_,

«ie Cluj

C L U J-N A PO C A : luni-v ineri 8 -1 6 ; s î m b ă ţ ,t e l / f a x lg

SU B R ED A C ŢIA TU R D A : luni-v ineri 8-14; t e l / f a x SU B R ED A C ŢIA D E J: luni-v ineri 8 -16 ; t e l / f a x 2 ],

M m M â î

• C u a d în c ă d u r e r e a n u n ţă m decesul scum pului n o s tru so ţ, t a t ă şi b u n ic C Â M P IA N IO A N . în h u m a re a va avea loc Ia C im itiru l C e n tra l în d a ta de 28 s e p t e m b r i e o r a 1 1 . F a m ilia . (585925)

• N e d e sp ă rţim cu d u re re de cel c a re a fost d ra g u l n o s t r u s o c r u şi b u n ic G Â N SC Ă IO S IF . A d in a şi D ian a G ân scă . (588401)

• C olectivu l UM 01419 este a lă tu r i de d o m n u l m a io r C io r te a lo an în clipele g re le cau za te de m o artea socru lu i s ă u d o m n u l C I O R T E A V I O R E L . S in c e r e co n d o lean ţe . (588420)

• O r u g ă c i u „ / \ lu m in a re , la î m p l i n i r ^ ’ o a n i d e c în d i u b i t u l „ *4 f iu , so ţ, t a t ă , b j •'ii D R A G O N IC I n u m ai / p r in tr e noi. P a r a s ta S|J| s,e p o m e n ire va a v e a l0c fa o r a 16 la B i s e r i e a N ico lae, d e p e s tr . ff0r '• S o ţia J e n i , f iu l D a n , ^ D a n a , m a m a V e t o / 3 D ra g o n ic i, so ra R o d i Ca f°a d r a g i d e l a T i m i ş 0 a fei (585923) a-

• S -au s c u r s 10 c înd in im a iu b i te i noas( e m a m e , s o a c r e ş i bnn.y U R A Ş I E L I S A B E T a „ 1 m a i b a te . î n a m i n t i ^ c lip ă d e r e c u l e g e r e şj B e te r n r e g r e t . N u t e Vcni u ita . E li, L u c ia n ş i A drjan P e tru se . (5 8 5 9 3 7 )

• A d u n ă m a m i n t i r i l e '} ^ u n d u r e r o s o m a g i u 5j.| ; în c h in ă m i u b i t e i n o astre j m a m e , s o a c r e ş i bunici U R A ŞI E L IS A B E T A , acum 1la 10 a n i d e l a p le c a re < d in tr e noi. V e i r ă m în e •. 1 su f le te le n o a s t r e c î t vo^ i t r ă i . D o rm i în p a c e , suflet]

M i m i sifi

• C u d u re re în sufle t ne d e sp ă rţim d e colegul n o stru C A R A IM A N G H E O R G H E şi t r a n s m i t e m s in c e r e c o n d o le a n ţe f a m i l ie i în d o lia te . C olectivul Şcolii n r . 10 C I u j - N a p o c a . (588403)

• C u in im a z d ro b ită d e d u r e r e a d u c e m la c u n o ştin ţă că iu b ita n o a s tră m a m ă şi bun ică , H A L A SU R O Ş E S C U L Y A ,s c e n o g r a f ă p e n s i o n a t ă , d u p ă o lu n g ă ş i g r e a s u f e r i n ţ ă a t r e c u t în n e f i i n ţ ă . R ă m ă ş i ţ e l e p ă m în te ş ti v o r fi a şe z a te s p re veşn ica o d ih n ă , m a r ţ i 28 sep tem b rie , o ra 12, de la C a p e la m a re a C im itiru lu i C e n t r a l . F a m i l i aî n d u r e r a t ă , A d r i a n a şi A u re l. (581298)

• C u r e g r e t a n u n ţă m tre c e re a în n e fiin ţă d u p ă o lu n g ă şi g re a s u fe r in ţă a L A R I S S E I Ş O R B A N , o m a re p e rso n a lita te a lum ii a r t i s t i c e c o r e g r a f ic e ro m â n e ş ti . C e re m o n ia de

om ag ie re va av ea loc vineri, 1 o c to m b r ie 1 9 9 9 , în t r e o r e le 1 0 -1 2 la O p e r a R o m â n ă , i a r s lu jb a r e l i g io a s ă l a C a p e la C im itiru lu i C e n tra l , la o ra 13 . D u m n e z e u s-o o d ih n e a s c ă în p a c e . (585941)'

• C u a d în c ă d u re re şi t r i s t e ţ e î n s u f le t a n u n ţ în c e ta re a d in v ia ţă d u p ă o lu n g ă şi g re a su fe r in ţă a iu b i t e i m e le m a m e B Ă IC A N M A R IA în v îrs tă de 78 an i d in sa tu l N ădăşel. B u n ă t a t e a s u f le te a s c ă , c h ip u l ei lu m in o s şi b lîn d v o r ră m în e veşn ic în in im a m e a . D u m n e z e u s ă t e o d ih n ea sc ă în p ace d r a g ă m am ă . F iu l V iorel. (588405)

• D ra g a n o a stră m ă tu şă , S O L O N A R U E V D O C H IA ( t a n t i I C H I ) , n e - a i f o s t s p r i j in m o ra l şi m a te r ia l în to td e a u n a . î ţ i vom p ă s tra v e ş n ic ă r e c u n o ş t i n ţ ă . P re z e n ţa ta va fi m ere u în m ijlo cu l n o stru . D u m n ezeu s ă - ţ i d ă ru ia s c ă l in iş te şi o d i h n ă . N e p o a te le in g . E le n a U s a te şi C a m e l ia Ţ ip lic . (585910)

DECESECOMEMORĂRI

| • D u p ă o lu n g ă şi g reasu fe r in ţă a în c e ta t d in v ia ţă d ra g u l m eu so ţ G Â N SC Ă IO S IF în v îrs tă d e 81 de a n i . D u m n e z e u să - l o d ih n e a s c ă în p a c e . În m o rm în ta re a v a a v ea Ioc în d a ta d e 28 se p te m b rie 1999 o r a 14 în C im itiru l d in C o rd o ş . S o ţia M a r ia în veci n c m în g îia tă . (588399)

• C u a d în c ă d u r e r e an u n ţă m în ce ta re a din v ia ţă Ia v îrs tă d e 77 a n i a so ţu lu i, ta tă lu i şi b u n icu lu i n o s tru O R B A N T I B E R I U . în h u m a r e a va avea loc în C im itiru lu i c e n tra l la d a ta d e 29 se p te m b rie 1999, la o ra 12. F a m ilia în d u re ra tă . (588419)

I • R e g re tă m n e sp u s d e m u lt d i s p a r i ţ i a b u n e i noastre colege E V D O C H IA SO LO N A R U . D um nezeu s- o o d ih n e a s c ă în p a c e ! C o le g ii d e Ia D i r e c ţ ia generală de s ta tis tică C lu j. (585918)

b l în d . B e laA n d re e a U ra ş i. (585938)

• Cu d u rere şi veşnică 11 iu b ire î l , a d u c e m în Jl am in tirea ce lo r ca re l-au ' cunoscut ş{ iu b it pe dragul c n o stru M O L D O V A .N » A L E X A N D R U la 2 ani de ’ | cînd a p lecat d in tre noi. ■> Com em orarea va avea loc ii sîmbătă 2 octom brie ora 11, ! Ia casa de veci din Cimitire! central. Fam ilia îndurerată, jj (588407) ii

= = = = = = = = sf• Aducem am inte celor c

ce l-au cunoscut pe dragul | nostru sot şi tată lt. col. T A S N A D ÎC A R O L că s-au jg îm p lin it 13 an i de cînd w ch ip u l său d ra g dăinuie d o a r p r in am intirea itg n o a s tră . N u - l vom uita $ niciodată. Fam ilia. (588421) jp

• M u lţum im d in suflet ®r tu tu ro r acelora care ne-au as m îngîiat şi a ju tat în tragic* fa despărţire de G H E O R G H E / M A R IU Ţ IU , pensionar ™ C F R . D u m n eze u săj !iai odihnească în pace şi să Sas răsp lătească în s u t it p e lar

binefăcătorii noştri, pc care n'u-i vom uita în rugăciunile » noastre. Fam ilia îndoliată. 41 (581287) -

• Sîntem alături de colegul î nostru, RUS A L E X A N D R ţ1 jg în marea durere pricinuită de decesul fra telu i drag; [|| Sincere condoleanţe. Colegiide la R O M V IO C O N S . (K)

, . . . . . . ■ ^• Cu adîncă durere în |

suflet anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă suferinţă a dragului nostru * tată şi frate RUSU RADUi « c a d ru d id ac tic Ij> Universitatea Tehnică Cluj- J în h u m a re a va avea loc s. m iercu ri, 29 septembrie je 1999, ora 13,00 la Cimitirul din Someşeni. Dumnezeu Şo să-l ierte şi să-l odihnească. cii Fiicele L iana, L u m in iţa . a Cristina şi fratele Mircea-

PIERDERI • S în tem a lă tu ri de colegii n o ş t r i M o n ic a ş i G h i ţ ă G e o rg iu , în m are a d u re re p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . B ib lio te c a F i l i a l e i C I u j - N a p o c a a A c a d e m ie i R o m â n e . (585922)

. • C u t r i s t e ţ e - ş i n e m ărg in ită d u re re aducem la c u n o ş tin ţă celo r c a re 1- au cunoscu t pe iubitul bun ic şi s tră b u n ic , M IH A IL O V P R O C O P IE , c a re a p ă ră s i t a c e a s tă v i a ţ ă lă s în d u n m are gol în sufletele noastre veşn ic n em în g îia te . N epoţii D a n a şi D an , s tră n ep o ţii V lă d u ţ şi A n d re ia . (581282)

• C u a d în c ă d u r e re în su fle t a n u n ţă m tre c e re a în n e fiin ţă a iu b itu lu i n o s tru t a t ă ş i s o c r u G Â N S C Ă IO S IF . în veci n em în g îia ţi G h i ţă ş i M a r i a n a . D u m n ezeu să -l o d ih n ea sc ă . (588400)

• S in c e re c o n d o le a n ţe tra n s m ite m fam iliei d o c to r Ţ ip lic C am elia la decesu l m ă tu ş i i s a le . C o le c t iv u l m ed ic a l Sancx. (585928)

' • S in ce re con d o lean ţe şi î n t r e a g a n o a s t r ăc o m p a s iu n e f a m i l ie iG A N S C Ă G H E O R G H E în m a re a d u re re p r ic in u ită de d e c e s u l t a t ă lu i d r a g . C olec tive le SC V enus şi SC V e ren u s . (585939)

AGENŢIA DE PUBLICITATE • C u in im a z d ro b ită d e d u re re a n u n ţă m în ce ta rea d in v i a ţ ă a s c u m p u lu i n o s tru ta tă , so c ru şi b u n i, M IH A IL O V P R O C O P IE , 84 dc an i, d u p ă o lu n g ă şi g r e a s u f e r i n ţă ,în m o rm în ta re a va avea loc m ie rc u r i , 29 s e p te m b rie , o r a 1 3 , la C a p e la C im itiru lu i C o rd o ş. V eşnic n e m în g î ia ţ i f iic a E m ilia , n e p o a ta F a b io la şi A u re l D im itr iu g in e re (581283)

• P io s o m a g iu la d e sp ă rţirea de buna n o astră vecină C R IS T IN A N Y LA S. C o n d o le a n ţe f a m i l ie i î n d u r e r a t e . V e c in i i s t r . D e t u n a t a n r . 9 e t . 8. (588409)

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm ai sim plunu se poate!

• T ra n s m ite m s in c e re co n d o le an ţe fam iliei U sate şi re g re tă m nespus trece rea în e te rn ita te a celei c a re a fost p e n tru noi b u n sfe tn ic şi d o a m n ă de aleasă om enie t a n t i S O L O N A R U . D u m n ezeu să o od ih n ească în p ace . M a ria şi A ngelica R u su . (588414)

• C u a d în c ă d u re re în su f le t a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă , Ia d a ta d e 27 s e p te m b r ie 1999, d u p ă o lu n g ă şi g re a su fe rin ţă , la 70 de an i, a celei c a re a fost G U R Z Ă U L U C R E Ţ I A , so ţ ie , m a m ă , s o a c ră şi b u n ic ă i u b i t ă . în v e c i n em în g îia ta fam ilie , a n u n ţă că în m o rm în ta re a va avea lo c în d a t a de 29 s e p t e m b r i e , o r a 14 la C ap ela C im itiru lu i C en tra l. (581288)

Zo Satu-Mare Xj o

"j" '■ Baia-Mana 0

°Zalău ./ O r a d e a T °Bistnţa

/ • o 0( CIuj-Napoca °Tg.Mureş

A r a d . . . , ..-u 0 Alba-!ulia

Timişoara 0 o Braşov0 Deva Sibiu °

• U n u ltim şi pios om agiu , d r a g u l u i n o s t r u u n c h i G Â N SC Ă IO S IF Ia trecerea sa în veşn icie. D -zeu să-l i e r t e şi s ă - l o d ih n e a s c ă . F a m i l i a Ş a i t i ş l o a n . (588418)

• Un u ltim ră m a s b u n c e lu i c a r e a f o s t b u n u l n o s t r u v e c in ş i p r i e te n G Â N S C Ă i IO S I F . C o n d o le a n ţe f a m il ie i . F am ilia L u n g . (588411)

BUCUREŞTI • S în tem a lă tu ri de colega n o a s t r ă U rsu Iz a b e la în a c e s te m o m e n te g r e le p r i c i n u i t e d e p i e r d e r e a ta tă lu i d ra g . Colectivul Suc. C E C C lu j. (588421) -

instanţa

ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

A D E V A R U L Un cotidian care satisfaced e C lu j gusturile dumneavoastră!

'6o' i

5 9 .

U C Î ar putea fi 1 % Vtofflfl dumneavoastră

e a

JNu

,l%11 de-a*i

Sf.'rea,fiicaQicliCejara

R r a t e c f f a S H m r £

Tel!: J9 M J 1

K t ”î< „ \ i Lsă* bV'JL.

3

UPA DAVISFRANŢA

I AUSTRALIA ÎN FINALĂNisa, între 3 şi 5

jnbrie, se vor întîlni în finala acest an a Cupei Davis iele Franţei şi Australiei, acum Franţa şi-a adjudecat

al de 8 ori, în timp ce trupa antipozi a intrat în posesia

ierei de 28 de ori, locul doi ;est context, după marea jâ a SUA. Franţa a dispus emifînale, la Pau,’ de Belgia, i-1. în primele partide de du, Grosjean a dispus de

Malisse (7-5, 6-2, 7-6), ledric Pioline a adus cel doilea punct, dispunînd în seturi de Phillip Dewulf 5-7, 3-6, 6-3, 6-2). în de dublu, cuplul Fabrice

ioro/Olivier Delaitre a dispus trei seturi simetrice de Malisse/Van Garsse

3, 6-3).r o b e le două dispute, practic

îe de miză, s-au încheiat cu . uitatele: Cedric Pioline -

şi /ier Malisse 3-6, 4-6 şi :dce Santoro - Phillip Dewulf (7-5).icea de-a doua semifinală, utatâ la Brisbane, pe iarbă, ralia a dispus cu _ acelaşi de 4-1, de Rusia. în prima confruntării, Leyton Hewiit ini) l-a căpăcit pe M. Safin6-2, 4-6, 6-3), în timp ce

ne Arthurs l-a eclipsat pe ârul 2 mondial, Evgheni flikov (6-2, 6-7, 6-2, 6-0). irtida d e dublu, cuplul aikov/Olhovski a redus din îcap învingînd dublul Stolle/ îdforde (1-6, 4-6, 6-4, 6-4, intr-un meci maraton de

ape 5 ore. în cea de-a 3-a cangurii” au completat ;esul. Astfel vedeta Leytoh it a dispus de Kafelnikov7-5, 6-2) aducînd punctul

gător Australiei, Jar Wayne urs nu l-a iertat pe M. Safin Junînd de acesta într-o

fără rpiză (6-3, 6-2). ‘ ă şi alte rezultate

gistrate în acest week-end, contează pentru rămînerea

Sa mondială.tarare (sală): Zimbabwe - " 4-1.askent (sală): Uzbekistan - tia 0-5.

SJliuoireşti (zgură): România -

mik

djjg| D i a l o g c u I O N D U L C A , v e t e r a n

eâSâ p e m e r id ia n e l e a t l e t is m u l u i

«mania 1-4 Hamilton (sală): Noualandă - Spania 0-5 îassari (zgură): Ita lia - landa 3-2taningham (sală): Anglia -■ ica de Sud 4-1 'ortschach (zgură): Austria «Ha 3-2!!!

picăresele din ierla - scor ins la Braşov sfîrşitul săptămînii trecute iceput o nouă ediţie a tapionatului Diviziei "A” la lce; Echipa feminină ÎSTRUCTORUL Gherla a tat în deplasare, sportivele araşul de pe Someş întîlnind Pa Rapid Braşov. A fost un Jt cu stîngul, dar scorul Pini a fost deosebit de strîns, •«antrenate de Iosif Nagy şi Şareta Râcz pierzînd doar cu ■ “beţe”. Rezultatul final a 2459-2399 pentru Rapid

P<- De la gazde cea mai Pientă” componentă a taţiei feroviare a fost Cerbu

p.d., în timp ce de la 'Pete s-a rem arcat noua ^oare transferată de la

^•uomureş, Fiilop, cu 447 p.d. 1 etapa a ll-a a Diviziei A, ^STRUCTO RU L, Gherla ’JPeazâ din nou la Braşov, de 'tată dată împotriva echipei ^m. :

SZ. Cs.

MOTTO: Unde mergi tu Nelule?

La arenă domnule!Şi ce faci tu Nelule?

Fug pe pistă domnule!(parafrază)

Scurt curriculum vitae: Ion Dulca are 63 de ani, este inginer electro-energetic de profesie, pensionar. Atras de sport, în copilărie a practicat atletismul, înotul, schiul, ciclismul, planorismul (are brevetele A.B.C.) şi... fotbalul. în această din urmă disciplină a fost jucător divizionar “C” şi cum cocheta şi cu atletismul (demifondist) a ajuns chiar să fie inclus în lotul fostei C.C.A. Mai bine de două decenii a fost arbitru divizionar de fotbal “C” şi "B”. Dintre cei doi copii, Cristi l-a moştenit în dragostea pentru fotbal şi după debutul în “B" la C.F.R. Cluj a sărit direct în “A" la Rapid, M ircea Lucescu făcîndu-l căpitan de echipă, momentan el fiind departe de ţară, în Extremul Orient, în Coreea 'de Sud, ca jucător profesionist de fotbal. în 1987 Ion Dulca a resim ţit atracţia pentru stadion şi a revenit pe el ca... atlet veteran, participînd în aceşti 12 ani la zeci de concursuri în ţară şi peste hotare, întrecerile la care a participat adueîndu-i 12 titluri de campion naţional, 8 titluri de campion balcanic, 7 de Vice- campion, precum şi trei medalii de bronz. A fost prezent la două Campionate Mondiale de

atletism ale v e t e r a n i l o r (Finlanda-Turku, 1991 şi recent Anglia-1999), la două Campionate Europene de atletism pentru veterani (Grecia- Atena 1994 şi S u e d ia -M a lm o 1996).

- D ec i, Ion Dulca, ultima ta isp ravă de ve te ran al a tle tis m u lu i a fost prezenţa la M ondiale le din Anglia.

- G ATESHEA - 1999,denumirea Mondialelor din Anglia, după în cartier-suburbie din New Castle, desfăşurate între 29 iulie şi 8 august. O prezenţă mondialăimpresionantă: 5.846 concurenţi şi concurente din întreaga, lume. Englezii, gazde, au avut la startul probelor cea mai numeroasă delegaţie alcătuită din 1.799 persoane. Delegaţii numeroase: cele ale Germaniei cu 689 persoane, precum şi cea a S.U.A. care a traversat Atlanticul cu 547 persoane. Din îndepărtata Australie, gazda Jocurilor Olimpice de vară din anul 2000, a venit o delegaţie alcătuită din 264 atleţi şi atlete din categoria veterani. Din răsăritul Europei prezenţe mai rarefiate: cea mai numeroasă delegaţie, cea a Cehiei, cu 82 de persoane, în rest oscilaţii precum: Ungaria 22, România 18 şi Bulgaria 15 persoane. “Recordul" în materie - Croaţia cu un concurent.

- La ce probe ai concurat?- Ca de obicei la 200 şi 400

metri plat. Sînt probele în care, cum s-ar spune, m-am “specializat" acum 12 ani cînd am revenit ■ în atletism ul

. veteranilor. O reminiscenţă a probelor de sprint din perioada cînd eram arbitru de fotbal şi trebuia să ţin pasul cu jucătorii din teren. Comportări modeste într-o bătălie inegală. Eu m-am '

dus la Mondiale achitînd 1.000 de dolari (m-a subvenţionat şi Cristi), în timp ce mulţi au fost veteranii cu veche aură, internaţională, veniţi la Mondiale însoţiţi de antrenori “de specialitate, de antrenori cu pregătire fiz ică şi medici. Delegaţia noastră, una în cea mai pură expresie de amatorism. Dar să revin la mine: la categoria 60-64 ani, ia 200 metri plat am fost 86 de concurenţi, iar la 400 metri 81, eu clasîn- du-mă pe la jumătate (locurile 46, respectiv 47). Notează şi faptul că turdeanul Cornel Mişca a avut de înfruntat 107 maratonişti la categoria 40-44 ani. O c lasare m ai spre coadă. D ar nu victoria a primat, ci faptul că amîndoi ne-am numărat printre cei 5 .8 4 6 de concurenţi şi concurente, că num ele noastre au fost trecute în catalogul competiţiei.

- Cum aţi fost primiţi?- Extraordinar de frumos.

M-am bucurat de o incredibilă ospitalitate. Am fost cazat într-o familie 'unde am fost înconjurat de o extraordinară atenţie, începînd cu micul dejun, cu transportu l cu autom obilul fam ilie i la autocarul care ne transporta la locurile de întrecere sau antrenament (că ne-am bucurat şi de o astfel de bază, excelent dotată) sau la excursii, cum a fost cea din Scoţia, la Edinburg, pentru ca seara gazda să ne aştepte cu autoturismul pentru a ne duce acasă. Realmente nu am cuvinte ca să-m i exprim mulţumirea pentru atenţia cu care am fost înconjuraţi tot timpul.

- Ce alte m o m en te te-au frapat?

- Faptul că n-am văzut nici în New Castle, nici în alte oraşe cerşetori-sau beţivi, că într-o excursie prin zona istorică a regiunii am vizitat castele datînd din secolul al X lV -le a ,m aiestuoasă m ărtu rie afaimoasei istorii medievale a Angliei. Mai am o amintire, dar... fotbalistică. - '

- - Ai fost la vreun meci?- Am şi fost, dar mai important

este că noi, delegaţia României, am susţinut un amical cu echipa Angliei. Cum primul meci l-am cîştigat cu 2-0 , orgolioşi ne-au cerut revanşa. Au cîştigat-o cu 7-3, cu amendamentele câ noi am evoluat încălţaţi cu tenişi, iar ei cu ghete clasice cu cram- poane şi că, în plus, au apelat ia cîţiva veterani de dată recentă dintre “coţofene” (foşti jucători la New Castle United). Cît am rezistat fizic s-a jucat de la egal

la egal: 1-0 pentru ei, 1-1, apoi 2-1 pentru ei şi 2-2 (eu am dat golul egalizator, lovitură de cap la o centrare), după care ei s- au desprins în cîştigători. în final ne-am îmbrăţişat.

- Ce vei face Ion Dulca în continuare? Vei continua să Fii prezent şi !â viitoarea ediţie a Mondialelor veteranilor din primul an al mileniului viitor?

- S-au cam adunat anii. De voi reuşi să mă menţin în formă nu-i exclus să spun prezent!

Vicţor E. ROMAN

Victorie la scor. Sîmbătă, în D ivizia A la handbarmasculin, Armătura Cluj a surclasat pe Phoenix Baia M are cu scorul de 27-14 (13-8)

A tenţii şi aplauze pentru campioanele mondiale şi cele europene. Duminică, înaintea derby-ului “U ” Ursus-Oltchim Rm. V îlcea (încheiat, ream intim , cu scorul de 24-28), conducerea Societăţii Ursus a oferit jucătoarelor clujene Ionica Munteanu, A lina Ariton (componente ale reprezentativei campioană mondială de tineret), Oana Chirilâ, Simona Sîrbu, M ih ae la Urcan şi F lorentina G recu (com ponente ale reprezentativei campioană europeană'de junioare) mici atenţii, “augumentate” de aplauzele sălii, duminică ceva maranimată decît la precedentele întîlniri ale form aţiei clujene. Dar, oricum, sub aşteptările reclamate de un derby!

|8rmiilii|!|lVlâre|eŢ:Premiu^l. Europei

“Plicticosul” Nurburgring, udat de lacrimi cereşti şi pămîntene, ne-a oferit duminică cel mai spectaculos şi, în acelaşi timp, dramatic Grand Prix al sezonului. Frentzen şi'Coulthard au ratat ocazii uriaşe de a complica ecuaţia luptei pentru titlu, R alf Schumacher şi Fisichella au trecut pe lîngă prima victorie din carieră, iar Eddie Irvine a cedat în ultimele minute conducerea în clasamentul general. De partea cealaltă a baricadei emoţiilor, un prim podium pentru Jamo Trulli, un prim punct pentru Marc Gene şi delir în tabăra lui Jackie Stewart & Co. după ce Johnny Herbert i-a adus triplului ex-campion prima (şi ultima!?) victorie în campionatul mărcilor, completată de locul 3 al lui Barrichello. Iar, în loc de concluzie, o mostră, de filosofie finlandeză: “Pînă la urmă, n-a fost o cursă chiar aşa de rea...”, dixit Hakkinen treeîndu-şi două puncte în c o n t . ,

După tentativa lui Schumi de a se menţine în ! actualitate (cu karting party-ul de la Kerpen) a urmat" o vineri dominată de M ika I (îii antrenamente) şi M ika I I (cu o declaraţie - ulterior infirmată - în care îşi asuma rolul de “măturător” al conaţionalului său), pehtm că sîmbătă Frentzen .să-şi adjudece al doilea pole position din carieră (după Monaco 1997), într-un moment extrem de prielnic: pe monotonul Nurburgring, circuit ce - în mod normal - nu prea permite depăşiri. La ora cursei, însă, normalitatea a fost suspendată!

Heinz Harald a scăpat basma curată după ce a generat un start fals, provocat - ce e drept - de întîrzierea lui Charlie Witting de a “muta pe verde”. Uri nou tur de formare (cu scurtarea distanţei), realinierea plutonului şi un nou start cu incidente: învălmăşeala din prima

F O R M U L A I

W O R L DCHAMPIONSH1P

şicană a generat spectaculosul accident al lui Pedro Paulo D in iz, consemnînd abandonul lui W urz şi posibila ieşire din scenă a lui Damon H ill (autorul moral al incidentului riscînd să piardă invitaţia în Extremul Orient - în cazul rezolvării transferului lui

.■Trulli, care ar permite şi debutul lui Heidfeld la Prost). ’’ Decizia stewarzilor de a scoate pe pistă safety car-ul (ca alternativă la un al treilea start) nu a produs alte evenimente neplăcute, “meciul” începînd în turul 7 cu depăşirea lui Panis de către Irvine. Deşi a fost ţinut nesportiv de Fisichella, de care a scăpat abia la o ieşire pe iarbă a italianului în turul 17, irlandezul şi-a susţinut afirmaţiile dinaintea cursei, luptînd “ca un maniac pentru un titlu cu care nimeni nu îl credita. Dacă nu ar fi fost neatenţia din calificări, dacă mecanicii sctideriei mi ar fi fost din riou prinşi în offside (unul dintre ei încurcînd tipul A cu tipul B la schimbul de cauciucuri din turul 21), dacă nu ar fi fost eroarea din turul 62, dacă... J ■

M a r ii perdanţi ai rundei au fost, indiscutabil, Frentzen şi Coulthard. Profitînd de mizeria în care s-au zbătut suspecţii principali” , ei s-au hrănit jumătate din cursă cu speranţa unei evoluţii care să-i propulseze in lupta pentru titlu. H H a condus pînă în turul 32, supravieţuind ploii fară a intra la standuri, ba a tranşat disputa şi în acest moment critic - ieşind primul după ce scoţianul îl urmase ca o umbră la boxe. Dar, cîteva sute de metri după aceea, o defecţiune electrică îl facea sa tragă pe dreapta şi să-şi verse nervii asupra volanului! Instalat la conducere, David a pierdut controlul în turul 37, sfirşind în bariera de cauciucuri.

în fruntea coloanei ajungea R a lf Schumacher, pe care o intrare la standuri îl retograda în poziţia a 3-a cu 22 de tururi rămase. în ciuda cîtorva numere de patinaj anterioare, G iancarlo F isichella moştenea postura de lider. D ar bucuria italianului a ţinut numai trei ture, un alt derapaj în ultima şicană fiindu-i, de această dată, fatal. încă o- dată, R alfie prelua tricoul

. galben. Şi, încă o dată, circuitul lua “scalpul” liderului. O explozie a cauciucului dreapta-spate în turul 49 îl forţa sâ se tîrascâ spre garajul W illiam s-ului, de unde germ anul ieşea al 5 -lea , după H erb e rt, T ru ll i , Barrichello şi Badoer. Era rîndul pilotului lui Minardi să verse lacrimi pe capotă, după ce o explozie de motor îi refuza 3 puncte pe care Luca le văzuse în buzunar. Abandonul pilotului de teste al lui Ferrari î l aducea pe Irvine la un pas de puncte, dar Hakkinen ieşise din

( letargie şi î i sufla în ceafa. Cu 10 tururi înainte de finish, M ika scurta şicana pe iarbă - fară urmări, recuperînd imediat handicapul. Cu 4 -tururi înainte de finis!:. Irvine nu era la fel de norocos: o frînă violentă nu era suficient pentru a-şi redresa intrarea în aceeaşi

. ultimă şicană. La momentul respectiv, miza erapoziţia de’lider mondial - Villeneuve eliberînd ringul. In turul 65, campionul en-titre a mai furat un punct, reuşind depăşirea lui Gene. Un'alt minut şi chinurile lui Jackie Stewart luau sfîrşit, samba în kilturi rulînd pe generic ia căderea coninei peste o cursă halucinantă!

Nurburgring (66 x 4,556 km = 300.696 km):1. J. Herbert ( l h 4 1 :5 2 ,3 1 4 ” ) 10p, 2 .T ru lli

(+22,618”) 6p, 3. Barrichello (+22,865”) 4p, 4. R. . Schumacher (+39,507”) 3p, 5. Hakkinen (+1:02,950) 2p, 6. Gene (+1:05,154) lp 7. Irvine (+1:06,183) etc._ Clasament: Hakkinen 62, Irvine 60, Frentzen 50,

Coulthard 48, R. Schumacher 33, M . Schumacher 32 etc. .

Constructori: McLaren 110, Ferrari 102, Jordan 57, W illiams 33, Stewart 31, Benetton 16 etc.

Radu C. M U N TEA N U

ar putea fireclama dumneavoastră

rw nV' 5 » ' ^ ■ ' h:\'*>K.\ >*& «V*3sW2s*&rt? ,u.

i t o m e f r a ? s r i u i i w

T el: î (X 2 î J l Ţ

F O T B A L I N T E R N A Ţ l O N A t .E R S T E B U N D E S L I G f l

GERMANIA - 6

• Linia de clasament după nouă etape scurse confirmă că “ Ş e p c ile -ro ş ii” , în acest sezon, nu pot spera la promovare. O clasare la finele ce lo r 34 de etape în tre primele 7 formaţii nu cred câ ar putea fi considerată contraperformanţă, avînd în vedere situaţia financiară a clubului şi valoarea lotului. Deşi Grigore Boca şi Marcel Lăzăreanu au la dispoziţie 8 fundaşi de meserie, numărul de goluri m arcate nu le depăşeşte pe: cele prim ite. A ic i intervine şi penuria de atacanţi de rasă. Cele două vedete, Tibi Bălan şi Liviu M ihai, se încăpăţînează să nu înscrie, în timp ce ignat, deşi şi-a trecut în două rînduri numele pe lista marcatorilor, nu este folosit mai mult de 25-30 de minute pe m e c i.. Sîmbătă. nu le-a prins nici pe acelea. Dar, “baiul” nu este defensiva şi_ n ic i atacul. Necazul “ăl mare” la “U” îl reprezintă jocul în sine. adică, exprimarea la modul general. Au trecut nouă etape şi nu am remarcat prea m ulte schimbări. Jocul lîncezeşte undeva la mijlocul terenului, se caută mai mereu soluţii de

comprom is - in o v a ţiile ■■■ tehnico-tactice apar în ; momentul în care jucătorul

nu are întipărit în -memorie un anumit traseu* o schemă de joc îndelung exersată iar viteza de joc este aceeaşi, , indiferent de locul unde se desfăşoară acţiunea.

• Marcel Lăzăreanu şi Ioan Cîmpeanu se află într-un “război” latent, dat de modul în care fiecare vede configuraţia conducerii tehnice. Actualul director tehnic a renunţat la banca tehnică la sugestia lui Ioan Maja, însă nu şi la implicarea în procesul de instrucţie al jucătorilor. Ioan. Cîmpeanu acuză acum, ce-i drept în termeni voalaţi, publicitatea de care se bucură: “Ia r ă i scris de mine în z ia r!”. De partea cealaltă, Lăzăreanu, parcă s-au înţeles nu alta!, adoptă aceeaşi atitudine: “M -a i pictat din nou! E iii, eiii!”

Privindu-i şi judecîndu-i pe am îndoi, mă încearcă un sentiment de mulţumire. Am reuşit să-m i , păstrez echidistanţa, ceea ce nu-i puţin lucru.

Codin S A M O ILĂ

ITALIA - 4Etapa a debutat vineri cu meciul dintre nou-promovata Lecce şi

multipla campioană Juventus Torino. Lipsită de aportul a cîtorva titulari de bază, “Bătrîna doamnă" a trebuit să părăsească terenul învinsă. Pe "Giuseppe Meaza”, AC Milan a realizat scorul etapei şi o lecţie de fotbal adevărat. Vulpoiul, Christian Vieri a făcut din nou spectacol chiar în fieful celor de la Torino. Gazdele, la scorul de 0-0 au ratat un penalty (Peruzzi l-a apărat). Debut excepţional pentru Internazionale sub bagheta lui Lippi. Pe “Olimpico” din Roma, echipa lui Capello a confirmat forma bună în care se află, depăşind fără probleme Perugia. Fiorentina a reuşit un egal la Udinese. Derby-ul etapei s-a consumat pe "Ennio fardini” din Parma unde s-au întîlnit ocupanta antepenultimului loc şl Lazio Roma. Trupa lui Mallesani a făcut-o din nou de oaie, pierzînd lă limită. “Eroul"

CULEIUOSCOPFOTBALISTIC

REZULTAT... ITALIENESCînceput cam berbecesc duminică pe stadionul din Drum ul

Găzaru lui între prom ovata Rocar şi campioana Rapid. Joc fragmentat datorită deselor faulturi de joc. Campionii, superiori gazdelor, înscriu în minutul 22, la capătul unei frumoase şi rapide acţiuni, prin Sergiu Radu, care l-a executat cu sînge rece şi siguranţă pe Tene ieşit la blocaj. în continuare tabela de marcaj n-a mai suferit modificări. în repriza secundă campionii au trecut pe lîngă gol prin Tîrţâu (reflex excelent Tene) şi Schumacher şut în careu, dar balonul mîngîie transversala. Gazdele au avut o singură ocazie la un corner, dar Lobonţ a respins in extremis.

Campionii s-au ales cu o victorie meritată, rezultat tipic... italienesc unde astfel de scoruri sînt des întîlnite.

DEBUT CU... STÎNGUL

Stanciu). Pe lîngă debutul cu stîngul, Florin Marin s-a ales şi cu un avertisment verbal din partea arbitrului C. Zotta, pentm unele veniri pe tusă, dincolo de perimetrul admis.

SFATUL LUI GH. DINU - “VAMĂ”Sîmbâtâ viitoare, în “potcoava” Giuleştiului vine în vizită trapa

braşoveană. Atenţionat de Dumitru Graur despre vorbele spuse de Ion Andone câ de nu cîştişâ partida cu Rapidul îşi vinde maşina, Gheorghe Dinu zis “Vamă ’ a replicat: “îl sfătuiesc pe Andone să nu-şi vîndă maşina. E necesară fam ilie i” . Cu alte cuvinte, “prafurile” lui Ando n-au avut trecere, în tabăra giuleşteanâ partida cu F.C. Braşov fiind considerată ca si cîştigată.

PANSEURILE ARMEANULUISolicitat după finele partidei F.C. Argeş - Universitatea Craiova

2-0 să-şi spună părerea despre formaţia din Bănie, armeanul Florin Halagian a replicat: “Universitatea Craiova, este ca un bărbat frumos, dar care... nu poate face copii”. Tot el a replicat la întrebarea dacă piteştenii, aflaţi momentan pe treapta a doua a clasamentului, au de gînd să atace titlul: “Deocamdată noi ne ţinem cît putem de coada “cîinilor roşii”. Aceasta pînă în etapa a X V -a cînd piteştenii vor merge în “Groapă” şi apele se vor mai

Pentru Florin M arin , noul antrenor principal al Rocarului, debutul a fost unul cu stîngul. Fireşte că în mai puţin de o săptămînă de la înscăunare prin demisia fostului principal Silviu Dumitrescu (o “demisie” cam ciudată, adică... impusă) nu se aştepta, nimeni ca trupa din Drumul Găzarului să facă minuni. Chiar dacă la rocarişti a debutat Daniel Rednic (transferat de la F.C. Argeş în săptămîna trecută).

A u fost şi trei lipsuri care au cîntărit greu: Pitu, Lică şi Cezar Dinu (ce-i drept două lipsuri de marcă şi la campioni, Sabău şi

limpezi.

PARTIDELE PE MICUL ECRAN DIN ETAPA A Xl-ADupă spusele lui Dumitru Graur, din etapa a X l-a vor fi

transmise pe micul ecran (A N TE N A 1): Universitatea Craiova - Oţelul (vineri, 1 octombrie); F .C .M . Bacău - Steaua (sîmbătă, 2 octombrie) şi Astra - F .C . Argeş (tot sîmbătă, 2 octombrie, dar în nocturnă); Ceahlăul - Dinamo, derby-ul etapei (duminică, 3 octombrie). Deci, ca de obicei, trei... “reprize” .

Rom eo V. CIRTAN

D ivizia " □APOLLO Gherla - Unirea Jucu 1-0 (1-0); Stop-cadru: Oaspeţii din comuna de pe valea

'Someşului M ic au sosit la Gherla cu un autocar “ Neoplan” asigurat de firma clujeană “Geltour”, care este şi unul din sponsorii formaţiei din Jucu.

O m u l meciului: Tînărul portar de 17 ani de la gazde, Ghiran, care a scos cel puţin 3 goluri.

Stadion: Olimpia II • Vreme: frumoasă • Teren: aproape... impracticabil • Spectatori: 100 • M arcato r: Lung (min. 13). A P O L L O : Ghiran - Vigh, Moldovan, Zegrean, Toth - Lung, Martin, Silaghi

(Crăciun) - Buiga, Bota şi Boroş.- U N IR E A : Dezmirean - Sîmboletecan, Vîncă, Călia'n, Moşuţ - Almaş,

Tîrbuţan, Trenca - Rus (Filip), Szekely şi Pop.Avertismente: Zegrean, L u n g - Pop A rb itr i: Pop Rareş A. Uifăleanu şi P. Rus (toti din Cluj-Napoca).

. . ^

Cei aproape 100 de spectatori gherleni care s-au deplasat la acest meci de D iv iz ia D au avut ocazia să vadă un spectacol fotbalistic de calitate. Echipa din Jucu, antrenată de fostul jucător gherlean N . Szaboszlai, a constituit o surpriză plăcută, fotbaliştii oaspeţi evoluînd (mai ales în repriza a doua) fără trac, cu multă

ambiţie. Gazdele au avut noroc cu tînărul portar Ghiran, care a făcut adevărate minuni. La cîteva faze, mingea pur şi simplu nu a vrut să intre în poartă. Totuşi, victoria echipei APOLLO este meritată.

SZ. Cs.

meciului a fost Boghossian care şi-a trimis colegii în extg2agonie.

SERIE A:?ii

Cel mai interesant duel al etapei s-a disputat la Munchen pe Stadionul “Olimpic”, unde campioana en-titre, Bayern Munchen a primit replica unei suferinde de puncte, FVB Stuttgart. După un meci destul de slab, oaspeţii s-au impus surprinzător cu 1-0 prin golul marcat de bulgarul Krasimir Balakov, care a transformat un penalty "făcut" de compatriotul nostru Ionel Ganea, (ex-rapidistul a făcut “varză” defensiva bavareză, matahala Kufour fiind nevoit să-l facă KO pe “lăptar"). Bayern trece în momentul de faţă printr- o perioadă mai puţin fastă, acumulînd deja în campionat o a 2-a înfrîngere. Revenită în lumea bună a fotbalului, Borussia Dortmund a reuşit să se impună doar la limită, pe “Westfalen”, în faţa echipei Eintracht Frankfurt. La această confruntare au asistat 67.000 de spectatori, practic întreaga capacitate a stadionului. Noul lider al clasamentului a devenit Bayer Leverkusen, trupa antrenată de Christoph Daum şi-a onorat blazonul în faţa lui Kaiserslautem. Viitorul lui Otto Rehagel la “kaiseri” a devenit incert.

Rezultatele etapei:• Bayern Munchen - FVB Stuttgart 0-1 (Balakov 75 pen.)• H am burg S V - VFL W olfsburg 2-2 (Cardoso (2) -

Akpoborie (2)• Unterhaching - Hertha Berlin 1-1 (Helmer 24 - Garcia 43)• W erder Bremen - SSV Ulm 2-2 (Baumann 18, Maximov 82 -

Zdrili 56, Haar 75)• Hansa Rostock - TSV Munchen 1860 0-0• Borussia Dortmund - Eintracht Frakfurt 1-0 (Ricken 34, pen.)• MSV Duisburg - Schalke 04 Gelserckicken 1-1 (Hirsch 48 -

Pancrathov 80) '• Bayer Leverkusen - FC Kaiserslautem 3-1 (Brdaric 62, Kirsten

82, 87 - Baya 39)• Arminia Bielfeld - SC Freiburg 2-1 (Stratos 55, Scjonberg 27

pen. - Heermil 38)CLASAMENT: Bayer Leverkusen 14, Borussia 13, Hamburg 11,

Bayern 10, Bremen, Arminia 9, Freiburg, Schalke,-Wolfsburg 8 , Eintracht, Hertha,'Unterhaching, TSV Munchen, Stuttgart, Hansa Rostock 7, Kaiserslautem 6, SSV Ulm 5, MSV Duisburg 3.

55

Rezultatele etapei: . . . .• Lecce - Juventus Torino 2-0 (Lima 2, Conticchio 90)• AC Milan - Bologna 4-0 (Weah 8, Leonardo 45, Bierh0ff

pen., Ganz 64)• AC Torino - Inter Milano 0-1 (Vieri 76)• Cagliari - Venezia 1-1 (Berretta 35 - Valtolina 4)• Regiana - Piacenza 1-0 (Cirillo 86)• AS Roma - Perugia 3-1 (Montella 37, Assuhsao 47, T0^

pen. - Olive 82)• Udinese - Fiorentina 1-1 (Fiore 53 - Batistuta 8)• Verona - Bari 0-1 (Osmanovski 42)• AC Parma - Lazio Roma 1-2 (Boghossian 61 - Boghossign «

- autogol,.Almeyda 69) aCLASAMENT: Inter, Lazio 10, Milan, Fiorentina, Roma, Regja

8 , Juventus 7, Udinese, Lecce, Bari 5, Perugia, Torino 4, Veror)' 3. Venezia. Piacenza. Parma. Boloana 2 . Cagliari 1.

SERIE B-5: 'Alzano-Brescia 0-1, Empoli - Cesena 2-1, G enoa - Sa!ernitar

3-0, Napoli - Vicenza 2-.1, Pescara - Fermana 4-2, Pisto|ese Chievo 2-1, Ravenna - Savoia 4-0, Temana - Atalanta 1-1, TrevtS( - Monza 3-1; partida Cosenza - Sampdoria s-a disputat ase3q tîrziu. în clasament conduce Atalanta 13 puncte, urmată de BreSCj! şi Pescara cu 11 puncte. Golgeterii seriei sînt Caccia (Atalanta Francioso (Genoa 1893), ambii cu cîte 5 reuşite la activ.

P R I M E R f l D I V I S I O N0

\ rSPANIA -5: * *Cea mai interesantă partidă a etapei s-a disputat la BarcefcţA

pe uriaşa arenă “Nou Camp”. Trupa olandezului Van Gaal a prim replica echipei Betis Sevilla, “blau-grana” depăşindu-şi adversar, | - la toate capitolele. De menţionat că Dani, ex-atacantul Mallorca ar fi trebuit să fie supravegheat de Filipescu, dar vicleanul percutantul fotbalist spaniol l-a eclipsat pe roman.

Rezultatele etapei a 5-a şi clasamentul:• Malaga - Real Madrid 1-1• FC Barcelona - Real Betis Sevilla 4-1• Real Sociedad - Celta Vigo 0-2• FC Valencia - Real Valladollid 0-0• Atletico Madrid - Racing Santander 2-0• Real Oviedo - Deportivo Alaves 1-0• Deportivo La Coruna - Numancia 1-0• Real Palma Mallorca - Athletic Bilbao 2-1• Rayo Vallecano - Real Zaragosa 0-1• FC Sevilla - Espanyol Barcelona 1-2CLASAMENT: Barcelona, Vallecano 12, Alaves, Real MadNtf

Celta Vigo, Espanyol 9, La Coruria, Zaragosa 8 , Santandei Sociedad, Malaga, Valladolid, Numancia 7, Mallorca, Oviedo 6 Bilbao 5, Atletico, Betis Sevilla 4, Valencia 1.

P R E M I E R L E f l G C I EANGLIA- 9:

ta

Surpriza etapei s-a consumat unde nimeni nu se fieful campioanei, Manchester United. Trupa lui Fergusori a daca din nou după acel 1-2 înregistrat pe “Old Trafford" cu multma modesta Wimbledon. De data aceasta, Southampton a încurca socotelile “diavolilor", echipă care în etapa precedentă a pierdui P y propriul stadion confruntarea cu Arsenal. Portarul celor de l Manchester, italianul Massimo Taibi, adus pe bani grei în curte: celui mai bogat club din lume (3,5 milioane lire sterline) şi-a dat» firma-n cap contribuind decisiv la acest, l-am putea numi, eşec a favoriţilor.

Rezultatele etapei:Wimbledon - Tottenham 1-1 •Arsenal - Watford 1-0 <Coventry - West Ham 1-0 Derby - Bradford 0-1 Leeds - Newcastle 3-2 Leicester - Aston Vîlla 3-1 Manchester - Southampton 3-3 Middlesborough - Chelsea 0-1 Sunderland - Sheffield 1-0 Partida Liverpool - Everton s-a disputat aseară. C LA SA M EN T: M anchester 21, Leeds, Arsenal 1®

Sunderland 17, Chelsea, Aston Viiia 16, Tottenham, Leicester IA West Ham, Everton 13, Middlesborough 12, Liverpool, Southamp'-d1 10, Watford 9, Bradford, Coventry, Wimbledon, Derby Newcastle 4, Sheffield 1.

iOF

a pFRANŢA - 8Metz - Nantes 2-1, PSG - Monaco 0-3, Bastia - Le Havre 1-1

Montpellier - Sedan 1-1, Lyon - Strasbourg 0-0, B o r d e a u x - Auxerre 1-0, Troyes - Nancy 2-0, Lens - St. Etienne 2-2, Rennes - Marseilie 1-2.

Clasament: Lyon 15, Auxerre, Monaco, PSG 14, Marseilie, Sedan 13, Nantes, Strasbourg 12, Montpellier 11, Metz 10, w- Ettiene, Bastia, Troyes 9, Rennes 8, Lens 8, Nancy, Le Hâvre /•

TURCIA - 5:Samsunspor - Galatasaray 0-1, Beşiktaş - Kocaelispor ifj'

Geztepespor - Trabzonspor 1-1, Genclerbirligi - Altay Izmir 0-0. Bursaspor - Ankaraguku 3-1, Denzlispor- Vanspor 1-0, Fenerbaiw - Gaziantepspor 1-0, Erzurumspor - Istanbulspor 0-0, Antalyaspo- Afanaspor 2-2. . .

CLASAMENT: Galatasaray 12, Fenerbahce 11, Beşiktaş. Trabzonspor, Denziispor, Antalyaspor, Gaziantepspor 10, rm Izmir, Genclerbirligi 8, Kocaelispor 6 etc...

PORTUGALIA - 5: ' _ -FC Porto - Campomaiorense 2-0, Farense - Benfica 0-1,

Vicente - Sporting Lisabona 1-1, Sporting Braga - Belenens 0-0, Alverca - Leiria 0-0, Amadora - Maritimo FuncheM-1, V'ow Setubal - Salgueiros 1-2, Rio Ave - Santa Clara 5-0; partida Boavis® - Guimaraes s-a disputat aseară tîrziu, rezultatul neparvenindu

«T-C

•Pite:ET l_ 3Max:£t - c

kla!

Jctive

Sive

&iye

■[moi

S i

pînă la închiderea ediţiei. _ _ „ „ . . . , qCLASAMENT: Benfica 13, FC Porto 11, Sporting Usabona'J 'L

Guimaraes, Gil Vicente, Boavista 8, Bel ene n s es, R | j Alverca 7, Salgueiros 6, Maritimo Funchal, Setubal 4, Braga, E Amdora, Farense 3, Leiria, Santa Clara 2, Campomaiorense 0

Guimaraes, g ii vicente, tioavisia o, o » ™ ” ” . ■ . ,iaAlverca 7, Salgueiros 6, Maritimo Funchal, Setubal 4, Braga, E

a - ■ • ■ - ■ — 0 Campomaiorense u.Cristian FOCŞANU

ţoridî

f Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - %

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

Cursuri pe piaţa valutara _/ anunţate de BNR O lx în data de 27.09.1999 /

V a r ia ţ i e i f a ţ ă d e z i u a

p r e c e d e n t ă (% )

C U R S U L :^ÎN L E I

DEN U M IR EAV A L U TE I

VN [ Prmtd. |Var[ Max. | Min. | Nr.acl1 p>nunir*aoc»tat«Cattgorb 1(22 societati)

Ialroslmina [ANTIBIOTIC e iasi ■ARCTIC GĂIEŞTI

WofcOBLE DACIA PITEŞTI

AZOMUREŞ TG .MUREŞ BANCA AGRCQLft BANCA TRANSILVANIA C LUJ

[sftNCA TURCO-ROMANA

Simbol

93500 9150025000 1 0 7 3 2D O LA R AU S T R A LIA

48954 D O LA R C A N A D A1,689,272,380 1 0 7 1 9FR A N C E LV EŢIA63,694,600

16000 C O R O A N A DANEM ARCA

2 7 0 7 7S a n c P o s t

Io n T ir ia c *[navrom galaţi Y E N JA P O N IAOprita B A N K C O O P ’jCOMPA SIBIU

C O R O ANE NORVEGIAlELCOND ZALAU lELECTROAPARATAJ bucurest EXCELENT BUC URESTI

B u c u r e ş t iOPRITA T r a n s i lv a n ia

1 6 4 2 3 R o m â n e a s c ă (dob. variabil*)37215 24,913,960OIL TERMINAL CONSTANTA

2 2 7 1 2OLTCHIM RM.VALC EAA L IA N Ţ AOTEUNOXTARGQVISTE 1 7 1 6 3EUROFOUCQLOR BUCUREŞTIN A P O C Adob. fluctuanţi)C u rs u r ile ţâ r ilo r pa rtic ipan te la EU R OMMMM* ASTRA ROMANA PLOIEŞTI

RULMENTUL BRAŞOV L O IA L C O O P

S F IN X C O O PSHILING A U S T R IA

25000ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA142025 FR AN C BE LG IATERAPIA CLUJ-NAPOCA

R O M E X T E R R A ( d o b . v a r ia b i lă )

2300023000,TURBO MECANICA BUC URES'M A R C A G E R M A N Ă '

2,842,914: 3,636,204,529Total categoria T U R C O -R O M A N AP ESETAS S P AN IACategoria a ll-a { 104 societali)

30000.i» persoane juridice - %AEM TIMIŞOARA25000AEROSTAR BACAU

FR A N C F R A N Ţ A la v e d e reAEROTEH BUCUREŞTI 250002 1 7 9 3ALRAPAM ALBA IULIA L IR Ă IR L A N D A

B R D 'ALIMENTARA C LUJ - NAROC AU R Ă ITA LIAAMCO OTOFENI

AMEP AMERICAN PACKAGING TECUCI G ULDEN O LA N D A B a n c P o s t ”434,000AMOMIL SLOBOZIA

AMYLON SIBIU B A N K C O O P *1 4 8 7 4 0APSA BAIA MARE

B u c u r e ş t iARMATURA C LUJ- NAPOCA

T r a n s i lv a n iaCase de schimb valutar Cluj-Napoca 27.09.1999

ARTROM SLATINAASTRA VAGOANE ARADAURO RATG .FRUMOS IASI 16000.00 } 025000BERCENI BUCUREŞTI 13,456,490BERMAS SUCEAVA

N A P O C A.(dob. fluctuant*)CARBID-FOX TARNAVENI

CARBOCHIMCLUJ-NAPOCACasa de schim b

valutarCARMETAPLAST DEVACARNE.ARAD 25000

R O M E X T E R R A ( d o b . v a r ia b i lă )

CASIROM TURDACERCON ARIEŞUL CAM PI A-TURZII M A C R O G R O U P T U R C O -R O M Â N ĂCHIMOPAR BUC URESTI 25000 11400.00 } 5CIORAPI TIMIŞOARA

* d o b în d ă s e "c a p ita lize a ză ; : r ' " Ţ Ţ ; / ; ; 7T

* * cu p la ta d o b în z ii la e x p ira re

Notă: M o d if ic a r e a d o b în z i lo r s e c o m u n ic ă

re d a c ţie i, p în ă la ora 12°° p rin fax: 19.74.18.

CIPROM PLOIEŞTI 404,240 CAMBIOCOMP. ENERGOPETROL caw 664,00025000

PRIM ADOROBANŢUL PLOIEŞTIELEC TROC ERAMIC A TURDA 25QQQ

Notă: Cursuri afişate la ora 1600. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

ELEC TRO PUTERE C RAIOVA 12Q00|ELECTROTEHNICA BUCURES 25000EMA PIATRA NEAMŢFELEACUL CLUJ-NAPOCA'FORTUNA BUCUREŞTI

2500QHITROM VASLUI Piaţa extrabursieră RASDAQ - 27.09.1999S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j

IMPACT BUCUREŞTI 10364.61} -113900.00} -1IMSAT BUCUREŞTI

IN DAC RAPA, ARADINTERNATIONAL SINAIAM. P. IRIS BARLAD

10676.61} 11 11500MECANICA CEAHLAUMOPARIV RAMNICU VALCEANETEX BISTRITA VOLUM

T O T A LV A L O A R ET O T A L Ă

N R .T R A N ZA CŢI IN C H D E REPANEG RANO CLUJ-NAFOCA 12410.^10

PETRO LSUB smAtu debarcau SANE 198452 10703986021300.00} -1PRODPLAST BUCUREŞTI

VLAS VLADEASA - CJ 10734100PRODVINALCO CLUJ-NAPOCGRND GRAN DEMAR r CJRAFO ONEŞTI 6081200

25000RULMENŢI BARLAD METX 30000 30000METEX-CLU J - CJ 30000 300006000000 30000SICOMED BUCUREŞTI

g r a î; GRUP 4 INSTALAŢII - CJ 3777400SIDERTRANS CALARASISILCOTUB 2ALAU 2500Q 30000TEXTILA ROMAT - CJ 35000 30000 300002400000 30000

NAPP NAPOLACŢ - CJ 2220000SOFERT BACAUINSTITUT PROIECT - CJINPR25000 33000 32500 1616000

UAMT ORADEA .4900110600025000UTON ONEŞTI 704,900

IRNA IRIS CLUJ NAPOCA-CJ 771000UZUC PLOIEŞTI 25000VAE - APC ARO M BUZĂU 1,674.050

947.890590460

VINALCOOL PRAHOVA TCI CONTRACTOR GENERAL-CJ 4600548000Total categoria a ll-a 208,241,113

STICLA TURDA -CJ2,992,638 3^44,443,644 261800(TOTAL GENERAL 2,992,638 ; 3,844,445,644 N A O P NAPOCA-CJ 5000195000

TEHf> TEHNOFRIG-CJ: 162000‘Pltalizaro (mM Joi) =» 6 624 101R O L — 5 5 9 . 0 4 p u n c t e V a r i a ţ i e — + 2 0 . 0 1 p u n c t e (+-3."7"1 % )

(ax «* 5 5 9 . 3 8 p u n c t e M in = 5 3 8 . 9 0 p u n c t e‘~T-C R O L ” 5 9 9 . 3 9 p u n c t e V a r i a ţ i e = + 1 3 . 0 5 p u n c t e ( - * - 2 .2 3 % )

■ • P ita l lz a r e ( U S D ) 4 0 3 3 4 2 0 2 1ET U S O = 2 5 6 . 4 2 p u n c t e V a r i a ţ i e ® - + 8 . 6 8 p u n c t e ( + - 3 . 5 0 % )“ ^ a x * 5 7 0 . 1 9 p u n c t e 5 2 M i n «* 2 8 1 . 0 9 p u n c t e:ST-C U S D = 3 0 6 . 3 9 p u n c t e ■ . V a r i a ţ i e = + 6 . 0 7 p u n c t e ( - * - 2 .0 2 % )

Categoria 1 este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai ceie mai tranzacţionate 60 de societăţi

COMAT cluj - CJ 120900

IN C H D E R EPRECEDENTĂ

PREŢIN C H D E R E

NR.TR A N Z A C Ţ I

VO LU MTOTAL

V A LO A R ETO TALĂV A R IAŢIE PREŢ MEDIU

TRCL TRICOTAJE INEU • AR

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl ia Piaţa extrabursieră RASDAQ provin Ha SVMINTERDEALER CATITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.

MARN MARM OSIM - H D 250770 338501000ŞANTIERUL NAVAL GALAŢI - GL 16000■17500 17000150001612119174 309098000ASIGURAREA ROMANEASCA

(AS ROMASRA 13000 12500 125001260021684 281276400CÂLU CAUMANESn-CACIULATA - VL 401837 281248310

FOMMJMIMUTOAUE2 7 s e p t e m b r i e 1 9 9 9

igive Classic ___________ _ Fortuna Classic__________- 17-030 loi | Ţ" 2 1 “ 523.000 lei

ţjye Dinamic Fondul Naţional 'd V Acumularef Z - - » Z Z 43.025 ief) ■ . 19.28O leigive Junior . ■ ________ FohdRjî^NatloriafîBgJrwestiţii -, , _ Z -1.700 lei I 548.000 leiAgonia "• Fondul de Investiţii*SV Dezvoltare"

-■■■ " ' 9" le' 1 i7 7 u b * ;~ ~ ~ 224 000 lei | * 3 407 lei

Ig M 'T n u fffâ f ARbAF ”T ' "• EoridulTMBHe(tarl1s(ăbild ' '52.250 lei | 197.607 lei

. Î S m a i K C f ^ i K F d h d f r - ^ ^ FaaiiaTM utuaLTrâr is n v a m ir T :^ ^™ , 11-7 0 | lei) .............................. 56.325 lei

ondul pentru Comerţ Exterior . Ţ Fondul. 120.480 leii ~ 114.116 iei

ADIMET-IS 630022720 136320000HRMS 2500025000 250002500025000T11725000

198452 107039860ROMC ROMCIF-DB. 101357400

POIANA BRAŞOV - BV 332313 99703900242011 99651190

GORM G O RNESTI M U R E S A N A - MS 92379 923797256190900936 9237971198370

C L D R O -M H - 6560510024306:

ALIA 4000040000430004000050154000 40382CARM EN SILVA ACT 11000 1100050061000 itooo

CMTX C O M N T E X -D J 13980 41940000INTEX BRAŞOV >B V 100040348 40348000

HORTICOLA - BU 2000020000200001200040000000 20000

N R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T EN R . T O T A L A C Ţ I U N I ....................................V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ I I ......

IN D IC E R A S D A Q ......................V A R IA Ţ IA Z I L E I ..........................V A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A

de 60 m ilioane d SdQu

AcestoaJor ăutelinvestitopentruLCl

P o tr iv it L e g ii 9 9 /1 9 9 9 privind luarea unor măsuri de accelerare a privatizării şi în conformitate cu acordul PSAL, încheiat de Guvern cu Banca M o n d ia lă , trei societăţi din ju d e ţu l G lu j au fost nominalizate pentru privatizarea p r in -a g e n ţi de p riva tiza re . Acestea sînt C U G , Industria S îrm e i C îm p ia T u rz ii şi Tehnofrig.

în -a c e s t sens, săptămînă

trecută, d irectorii celor trei societăţi şi reprezentanţii FPS în teritoriu s-au în tîln it cu persoanele responsabile de derularea program ului U IP - PSAL. Este vorba de programul în baza căruia vor fi desemnaţi agenţii de privatizare care se vor ocupa de cele 50 de societăţi cu capital majoritar de stat la care face referire Legea 99 / 1999. Acestea au fost grupate în cinci pachete în funcţie de

sectorul de activitate. Pentru Industria Sîrmei şi CUG, care fac parte din primul pachet, au fost preselectaţi un număr de şapte agenţi de privatizare, {ară excepţie firme cu o experienţă bogată în doipeniu. Acestea sînt: WS Atkins Internaţional Ltd. (Anglia), Erste Bank de Oestereichischen Sparkassen (A ustria ), A rthur Andersen (A n g lia ), ChemonicsInternaţional Inc . (S U A ), Societe Generale (Franţa), Hunter Capital Group LLC (S U A ) şi C red it A grico le Consultants (Franţa).

Pentru Tehnofrig, care face parte din al cincilea grup, au fost preselectaţi opt agenţi - şase dintre cei amintiţi anterior plus P ric e W a te rh o u s e C o o p e rs (A n g lia ) şi Barents Group (SUA). Reprezentaţii acestora vor v iz ita , în perioada 27 septembrie - 8 octombrie, cele trei societăţi clujene.

în baza informaţiilor pe care le vor culege în acest „turneu”, firmele preselectate vor face oferte p riv in d căutarea de investitori pentru toate cele 50 de societăţi. în funcţie de aceste oferte, FPS Bucureşti va

desemna pentru fiecare societate un singur agent de privatizare. Sarcina acestuia va fi ca în termen de cîteva lun i să găsească cel puţin un cumpărător pentru acţiunile deţinute de FPS.

O altă societate introdusă în , programul PSAL este Clujana, care a fost inclusă la capitolul restructurare-lichidare. Pentru că pînă la 15 septembrie nu s-a depus nici o ofertă de cumpărare a activelor sale, aceasta va f i vîndutâ şi ea printr-un agent de privatizare.

C. BERINDEAN

O fic iu l Concurenţei p ropune G uvernului ca tarifele laîmri se rviciile telefonice de b a z ă să fie stabilite

in fu n c ţie de indicele preturilor de consunii t î ' V evoluţia cursului de schimb si se rv ic iile telefonice

rata inflaţiei, ceea ce a permis internaţionale au crescut cu « . . . r** •>. ■“ . . n — ^ . i -« * numai 53,62%. Secretarul de

Oficiul Concurenţei a înaintat G u vern u lu i o notă în care propune modificarea actualei formule de calcul a preţurilor la serviciile telefonice de bază, astfel îneît, pe v iito r, aceste s erv ic ii să fie calcu late în

funcţie de indicele preţurilor de consum. ■ Potrivit secretarului de stat la Oficiul Concurenţei, Dan Ionescu, Hotărîrea de Guvern 670/98 prevede ca preţurile la serviciile telefonice de bază să fie calculate în funcţie de

evoluţia cursului de schimb svi rata inflaţiei, ceea ce a permis ca Rom Telecom să crească aceste p re ţu ri, în perioada ianuarie-iulie 1999, în medie cu 82,43%. E l a arătat că, dacă aceste preţuri ar fi fost calculate în funcţie de evoluţia indicelui preţurilor de consum, s-ar fi realizat o creştere procentuală de numai 47,72%.

Ionescu a prezentat Executivului un raport în care arată că cele mai mari creşteri de preţuri la serviciile telefonice de bază au avut loc la serviciile telefonice interne, unde costul unui abonament a crescut, în perioada ianuarie-iulie 1999, cu 117,13% iar impulsurile s-au scumpit cu 76,92%. în schimb,

stat la O fic iu l Concurenţei susţine că la serviciile telefonice internaţionale preţurile pot fi calculate, în continuare, în funcţie de evoluţia cursului de schimb. P înă la apariţia Ordonanţei de Urgenţă 25/98 şi a Hotărîrii de Guvern 670/98, preţurile la serviciile telefonice de bază erau calculate în funcţie de indicele preţurilor de consum şi erau avizate de către Oficiul Concurenţei. în prezent, Oficiul Concurenţei se'află în proces cu

' RomTelecom pentru a recupera suma de 146,6 miliarde de lei. Oficiul Concurenţei a dispus virarea acestei sume către

bugetul de stat urmare a unui control efectuat la RomTelecom în perioada m ai-iunie 1998, cînd s-a constatat că această societate a efectuat majorări de preţuri şi tarife, fără avizul O fic iu lu i Concurenţei şi cu depăşirea indicelui preţurilor de consum, în funcţie de care, se calcula, la acea dată, preţul serviciilor telefonice de bază. în_ perioada ianuarie-iunie 1998, RomTelecom a decis reducerea timpului aferent unui impuls de la trei minute la un minut, ceea ce, îm preună cu creşterea tarifului pentru un impuls de la 210 le i Ia 240 le i, a determinat o creştere procen­tuală a tarifu lu i pentru un impuls cu 242,8%.

în lună august. S alariu l mcţjjq

no m in al « o n o m i C H

-c c i f r a t l a 1 ,6 }

m i l i o a n a Iq;Salariul m ed iu n o rn ^

net pe e c o n o m ie s,3 cifrat, In luna august; |a 1.624.183 lei, ia r c e l brut la 2 .035 .698 le i , inf0r’ mează Com isia N a ţ ic ^ pentru S tatistică.

Angajaţii sectoru lu i ^ transporturi a e r ie m prim it, în lu n a , augus^ cele mal m ari sa larii p' ansam blul e c o n o m ie i,^ va lo a re n e tă d e m ilio a n e le i. Salariu) mediu, brut al angajaţii^ din acest sector s -a cifrat la 7,38 m ilioane le i.

Pe locurile următoare a le c lasam entu lu i în to c m it d u p ă nivelul salariului mediu n e t lunar se s ituează instituţiile financiare şi bancare-cu 4,51 m ilio a n e fel, activităţile de asigurări ş]

< ale caselor de p e n s ii (cu e x c ep ţia . c e lo r dins is te m u l p u b lic deas igurări s o c ia le ) - cir 4,07 milioane Iei, sectorul de extracţie a petrolului şi a gazelor naturale - cu 2,69 m ilioane le i. Cele mai mici salarii n e te au fost acordate angajaţilor din sectorul serviciilor/e asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate- 985.622 lei, ş i'c e lo r din hoteluri şi restaurante, precum şi din agricultura

v - 1,19 milioane lei.în luna iu lie , salarii/

mediu net pe economie a fost de 1.603.869 lei, iai cel brut, de 2.020.178 Iei,

îiint

hatlup

C u r s u r i ia CFPP în

octombrie ’ 9 9

G e n trt il

H H (isg ... J |

S & m o m i i â ă M & r 4

m m% îm H m t i m z i

- i i i

1. Form are au d ito ri in te rn i, perioada:

4-8 o c to m b rie 19992 . Perfecţionare pro iectare îmbrăcăminte, perioada:I o c to m b rie -20 d ecem b rie 19993. Agenţi asigurare, perioada:

4-8 o c to m b rie 19994 . L im b a eng leză pentru începători (40 ore), perioada:I I o c tom brie - 3 decem b rie 19995. L im b a ita lia n ă pentru

începători, (40 ore), perioada:12 oc to m b rie - 4 decem b rie 19996. Marketing, perioada:

27 - 28 o c to m b rie 19997. Tehnici de vînzare, perioada:

12 - 15 o c to m b rie 19998. Operare PC: iniţiere Windows ’95, Excel, Autocad, perioada:

în fiecare să p tăm în ă9. Public Relations, perioada:

. 2 5 - 29 o c to m b rie 199910. Contractele futures.

Pentru«a»puteaH ncasa«sum ele< !C uvenite»d in |rela ţiilexcontractualeicu id iverse |institu ţiidpublicei||p

Firmele au obligaţia de a-şi deschide un cont la Trezoreria statuluiLa s fîrş itu i săptăm în ii trecute,

DJFP C FS C lu j a p r im it normele metodologice de aplicare ale art. 1.2 din OG 120 din 31 august 1999 (publicată în M .O . nr. 431/31.08.1999) privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului. Una dintre noutăţile OG 120/1999 constă în faptul că toţi agenţii economici care au de încasat sume de la instituţiile

publice pentru livrări de m ărfuri, prestări- servic ii sau executări* de diverse lucrări au obligaţia să-şi deschidă un cont de disponibil la trezoreria în raza căreia îşi au sediul fiscal, cont prin care vor încasa banii de la in s titu ţiile beneficiare. De m enţionat că, în prezent, aceste transferuri băneşti se efectuează prin conturile firm e lo r de la diverse

societăţi bancare. Potrivit aceleiaşi Ordonanţe, din sumele colectate în aceste conturi, agenţii economici îşi vor achita obligaţiile către bugetul de stat, iar disponibilităţile rămase vor fi utilizate pentru lichidarea obligaţiilor către celelalte bugete sau în alte scopuri.

In cazul în care agenţii economici nu prezintă cereri pentru deschiderea

acestor conturi, instituţiile publice var vira sum ele datorate acestora» conturile deschise din oficiu de cate Trezoreria statului, urmînd ca, ulterior, firmele să întocmească şi sâ prezitle documentele necesare.

Pentru disponibilităţile păstrate"» aceste conturi se bonifică o dobiri anuală de 10 la sută.

AlinT.

exerSiPf

lîe

ritra aspi au I Fiţ

flec îzit

ance(imr.

n e »ibîndâ

1

IN o u t ă ţ i a b s o lu te d e la B R D

Un nou punct de lucru în

CIuj-Napoca,

rprecum şi

m

iH lansarea pepiaţă a trei*3

tipuri de cărţide plată •y. ••• • .. ■ ■

, în cîteva săptămîni, Sucursala Cluj a Băncii Române pentru Dezvoltare îşi va inaugura în CIuj-Napoca un nou

. punct de lucru. Este vorba de o agenţie, situată în Piaţa Unirii, în locul sediului băncii Societe Generale. Surse din cadrul conducerii B R D Cluj ne-au declarat că dem ersurile pentru deschiderea n o ii agen ţii sînt în derulare, urmînd ca acestea să fie finalizate nu mai tîrziu de finele lunii octombrie.

Tot în cursul lunii viitoare, Banca Română pentru Dezvoltare va lansa pe piaţă trei tipuri de cârduri emise în sistem V IS A : V IS A Classic în lei, un card de debit şi unul de credit, precum

•şi un card de debit în valută, toate destinate atît persoanelor fizice, cît şi

celor juridice. Concomitent cu emiterea acestor cărţi de plată, Sucursala Cluj a B R D va instala, în jud eţ, trei bancomate: două în CIuj-Napoca (unul la sediul central şi unul la noua agenţie din Piaţa Unirii) şi unul la Turda.

Alin TUDOR

Consiliul Concurenţei se pronunţă, astăzi,

în privinţa concentrării economice realizate de compania Renault

prin preluarea Automobile Dacia

C onsiliu l Concurenţei se va pronunţa, astăzi, în privinţa concentrării economice realizate de compania franceză Renault prin preluarea societăţii Automobile Dacia Piteşti, urmînd să acorde o autorizare de care depinde derularea u ltim ilo r paşi ai tranzacţiei, respectiv efectuarea p lă ţii pachetului majoritar de acţiuni şi desfăşurarea Adunării Generale a Acţionarilor societăţii. Conducerea Consiliului Concurenţei a audiat, ieri, principalele părţi implicate în tranzacţie, şi anume reprezentanţii Renault şi ai Automobile Dacia, precum şi pe cei ai companiei Daewoo, în calitate de parte afectată în urma tranzacţiei, în vederea clarificării unor ultime aspecte ale

tranzacţiei.

I-AT

cînd au e şirî juru vort căsâ copi

S;h

WiV

iFa

1914 - A avut loc urcarea-pe tron a regelui Ferdinand I

de+lohenzolllem-Sigmaringen(1865-1927), nepotul şi succesorul regelui Carol I (n. 1839 - m. 1914).

dum neavoastră

L urrhâ m a i m u lto r lo v itu r i, în cap, ap lica te cu un La un de u n co n să te a n cu care a băutLiiiin.i.ji..i jEeMagaf1* w— — — i^ — mm

Berbec (20 m artie - 18 aprilie)■_______ /în această săptămînă aveţi de luptat

cu un duşman m ai vechi - gelozia. Partenerul de viaţă sau persoana iubită

J j l vă va da motive de gelozie, însă calmul, 7 ..'V 1 încrederea în voi vă poate salva de la un

/ / ( f l u t ! | dezastru...

T a u r (19 aprilie - 19 mai)C u tia poştală sau te le fo n u l vă '1

prilejuiesc, în această săptămînă, veşti I ' j Ş ' y W » I foarte bune. Acum este momentul să I f i ţ i d in am ic , deoarece norocul vă I j M

însoţeşte peste tot, inclusiv în relaţia I < f V 7 y V ^ J ^ | l de dragoste. ^

Gemeni (20 m ai - 19 iunie) S înteţi în tr-o stare predispusă la

f î J visare, romantism. A r fi cazul sâ nu vă/ j o / f ) lăsaţi tîrît în această stare deoarece aveţi

/ Y A f ^ Pr°b leme urgente de rezo lvat, care ' S 4 S ( r \ ' neces'lA revenirea cu picioarele pe

Rac (20 iunie - 21 iulie)T ra v e rs a ţi o perioadă care se m i

caracterizează prin a fec ţiu n e , ^împărtăşită celor dragi din jurul vostru. { f MD ia loguri productive se anunţă cu persoanele mai în vîrstă decît voi. Racii _~ihpupăcioşi să aibă g rijă ... U n ii pot ,confunda afecţiunea cu dragostea şi nu ui»,. ^ e cazul acum.

R R h i i l e h T » m i i DIN NOU FILE CEC

v w

FARAAC OPERIRE

INVATATURA TIBETANĂ

O fiţe r ii se rv ic iu lu i de combatere a c rim in a lită ţii econom ico-financiare se confruntă cu un nou caz de înşelăciune. A u to ru l este Lăcătuş Victor, de 36 de ani, din Gherla. Acesta, deşi ştia că nu mai mare bani în cont, şi-a continuat afacerile. Asociat unic şi administrator al firmei SC “Vioboby” S R L din Gherla, s-a aprovizionat, în numele firmei sale, cu diverse mărfuri de la firma “Grandis” . Pentru plata acestor mărfuri a folosit file CEC, însă fară acoperire, în valoare de 106.449.693 lei.

Lăcătuş Victor este cercetat în stare de libertate, pentru înşelăciune, Poliţia a recuperat suma de 136 milioane de lei din valoarea totală a prejudiciului.

V iorica GAZSI

I La început - o precizare: nu sîntem ziar de Iserciţii medicale. Deci, nu putem publica liritr-o dată două pagini cu ritualurile tibetane. Ifâ rugăm aşadar, să avefi răbdare. în finalul materialului vă vom prezenta, sfaturi fjplimentare pentru executarea corectă a exerciţiilor.

Succes!Pentru cel de-al treilea ritual este nevoie să

igenunchiati. Ţineţi mîinile lateral, puţin spre -pate, pe muşchii coapsei. înclinaţi capul în fată itrageţi bărbia în piept. Încet-încet, duceţi capul aspre înapoi şi sprijiniţi-vă mîinile de coapse ai bazin. .fiţi atent la respiraţie! Inspiraţi adînc cînd vă

•plecaţi pe spate şi expiraţi cînd vă întoarceţi în aoziţia dreaptă..In tim pul exerciţiului închideţi ochii şi icentraţi-vă atenţia spre interiorul corpului «nneavoastră.

(Pt. conf. Radu V.)

Leu (22 iulie - 21 august)Profitaţi cît puteţi de mult de inspiraţia

artistică, ce vă caracterizează din plin în l l r r t f z b A aceasta săptămînă! Idei creatoare vă ajutăf A i la serviciu, dar şi în viaţa de zi cu zi sau

în relaţia cu partenerul de viaţă.

Fecioară (22 august - 21 septembrie) flih IţjS-ar putea ca în viitorul apropiat să aveţi A)

o nouă sursă de bani. Este cazul să vă -K. i J & M faceţi un mic plan financiar. Toate ar fi bune num ai câ în dragoste nu merg lucrurile cum aţi vrea voi... ^

D e r D ritte »Tibeter«

f ~ Bal anţă (22 septembrie - 21 octombrie)‘ U rm a ţi-v ă in tu iţ ia în aceste z ile ,

/ T j V indiferent în ce domeniu aveţi de dat o soluţie. S-ar putea ca flerul vostru înnăscut sa va scoata> 4e această dată, din impas.

Scorpion (22 octombrie - 21 noiembrie) f" ■ “Dacă afacerile nu vă merg chiar atît de

bine, aveţi împliniri pe alte planuri. O rudă JLsjţ sau un prieten de-al vostru vă va da, în această săptămînă o veste extraordinară în : ’f T —--L legătură cu o vizită în străinătate.

DmmrTA GHINIONUL VALUTISTULUIBRUNETA CU OCHII VERZI VOiNEAIA SUCIT GITUL... După ce şi-a agonisit 16.000 de mărci, din

Totul s-a petrecut pe neaşteptate. De truda de valutist, Voinea Dan şi-a cumpărat tind a cunoscut-o pc barmana Viorica Man o limuzină. Un “B M W ” trăznet! Omul fericit nu a mai avut somn. Femeia era frumoasă circula pe străzile burgului, fară teamă cu o ţi rîvnită de mulţi bărbaţi, care “roiau” în tăbliţă cu număr fals. Dar... într-o noapte a jurul ei. Matecscu Ioan, că despre el este avut. ghinion. A fost oprit de un echipaj alvorba în acest “Iove story”, a uitat că este Poliţiei, care după ce a constatat că şoferulcăsătorit şi are acasă o soţie bolnavă şi un de la volan se cam... parfumase a maitopii minor, In unnă cu un an a dispărut descoperit că autoturismul nu este înscris în

Săgetător (22 noiembrie - 20 decem brie)Ceva ce aţi aşteptat de mult (o scrisoare,

( (^ r o un telefon important) vă va sosi în această y / J J săptămînă. Tot acum vă veţi întîlni cu un

L coleg mai vechi, cu care veţi depăna am'nî'r' la un pahar de vorbă...

C apricorn (21 decembrie - 19 ianuarie)C onversaţii im portante cu ş e f i i ,mtn ^ n-

discuţii contradictorii cu partenerul de — viaţă - cam acestea sînt evenimentele -acestei săptămîni. Norocul vă suride în / j o , -A ^

jo cu ri gen bingo, dacă-jucaţi pentru altcineva... , / y i f l f i

Vărsător (20 ianuarie - 18 februarie)mtm. m V ă confruntaţi cu unele lipsuri

$ financiare şi fu imposibilitatea de a plăti o datorie mai veche unui apropiat. Luna

W f \ septembrie vă va prilejui manifestareaflJLM artistului din voi, fie că este vorba deE m i l . afaceri sau la servici.

Peşti (19 februarie - 19 m artie)Planeta Mercur şi Soarele vă dă o tentă

magică în dragoste. Aţi găsit, după toate aparenţele, persoana cu care vă potriviţi cel mai bine. Gîndul unei nor afaceri nu poate fi decît benefic.

jvww.zonalliotul! W W rti -1 - i » K.

Fara taxe interurbane Serena

Bom bardam entele forţelor ruse asupra capitalei cecene şi a zonei situate la frontiera republicii separatiste cu Daghestanul au provocat, ieri, moartea a 50 de persoane, a anunţat preşedinţia cecenă.

a m

Douăzeci şi şase de turişti britanici aflaţi le unui autocar au fost ucişi şi alţi 11 răniţi, ien, î^ U I

accident de circulaţie petrecut în nord-vestul Afrj 'Uti Sud, au anunţat surse din cadrul Poliţiei Iqc ^

m U-J-f-•:> v l/jA > 1 did-D- r.'dr: iLfeSvi

Efflimârâ a stepuss, la B reaslss, Programul FMiomol Hraal p®roSra

’ Migrarea la KÎOTffl.Secretarul de stat în M A E

român, M iha i-R ăzvan Ungureanu, a prezentat, ieri, la sediul N A T O din Bruxelles, Program ul N aţional Anual pentru aderarea României în N A T O , se arată într-un comunicat al M A E.

D elegaţia condusă de Ungureanu includereprezentanţi ai D irec ţie i N A T O , U E O şi Problem e Strategice din M A E , precum şi reprezentanţi ai M inisterului Apărării Naţionale. Programul

a fost elaborat de către Comisia Interdepartam entală pentru Integrarea României în NATO, în conformitate cu Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP), sum m it-u l N A T O de la W ashington, din primăvara acestui an. Programul urmează structura M AP, fiind alcătuit din cinci capitole: p o litico -econom ic, m ilitar-apărare , resurse, securitateainform aţiilor, legislaţie - de interes prioritar în procesul integrării.

Programul Naţional Anual cuprinde obiective, termene şi responsabilităţi precise în ceea ce priveşte întrunirea criteriilor de admitere a ţârii noastre în Alianţă.

In perioada următoare prezentării Program ului N aţional Anual, A lianţa va transm ite părţii române com entariile şi sugestiile secretariatului internaţional al N A T O , respectiv ale ţărilor m em bre, în legătură cu conţinutul documentului.

A căzut un specialist. ■■

urmare din pagina 1

face parte, ci şi-a extins aria de influenţe negative asupra unor tranzacţii cel puţin dubioase. Dacă, în urma unor cercetări pe care organele de specialitate vor fi obligate să le întreprindă, se va ajunge la concluzia că afirmaţiile reprezentanţilor Primăriei clujene şi ai Consiliului Judeţean sînt adevărate, atunci s-ar putea ca suspendarea din partid pe timp de un an şi demiterea lui Fărcaş din postul de prefect să pară pedepse foarte uşoare faţă de gravitatea faptelor sale. Un ziar central a publicat sîmbâtâ un text din care reiese că fostul prefect a încercat să influenţeze Guvernul în emiterea unei hotărîri care să favorizeze firma Pollus în tentativa sa de achiziţionare a unui teren din imediata apropiere a Clujului. într-o scrisoare trimisă vicepreşedintelui Remus Opriş, Alexandru Fărcaş declara categoric că “avem mare nevoie de demararea investiţiei firmei Polîus", deoarece trebuie “să le arătăm clujenilor că in lupta PUNR-Funar, cîştigă PNŢCD”. Iar Primăria şi Consiliul Judeţean declară că, în urma acestei lupte, statul român a pierdut 200 de miliarde sau o mie de miliarde de lei. lată că "naivitatea" fostului prefect nu l-a împiedicat pe acesta să intervină (după cum demonstrează ziarul citat) în derularea unor afaceri care s-ar putea dovedi extrem de păgubitoare pentru statul român. Din acest punct de vedere, Alexandru Fărcaş pare să fi fost un specialist de nădejde, înrolat pe bună dreptate în rîndurile celor 15.000 promişi naţiunii în timpul campaniei electorale din 1996.

P r o c u r o r ii ş i p o liţiş tii d in B ra ş o v v o r fi v e r ific a ţi p e n tru a s e v e d e a d a c ă s i - a u f ă c u t d a to ria

Procurorii şi po liţiş tii din Braşov urmează să fie verificaţi riguros pentru a se vedea dacă în timpul evenimentelor care au avut loc în oraş, cînd două bande rivale s-au înarmat cu intenţia de a se confrunta, au fost luate m ăsurile ce se impuneau, s-a decis în cadrul unei întîlniri care a avut loc, ie ri, în tre reprezen tan ţii M in is te ru lu i Justiţie i, Ministerului de Interne şi ai Parchetului Curţii Supreme de Justiţie.

Cu acelaşi prilej s-au mai convenit şi stabilirea de strategii comune care să fie aplicate în situaţii de'încălcare gravă a ordinii publice.

Reprezentanţii Parchetului au m enţionat că în urma evenimentelor au fost emise cinci mandate de arestare, pentru o perioadă de 30 de zile, pentru Alen M oisin , Adrian Stavarache, Florin Chihaia - din grupul numit “cartier Noua” şi Ioan Popia şi Iulian Dragomir - din grupul “valutiştilor”, sub acuzaţia de ultraj contra bunelor moravuri. - <

Poliţiştii au spus că, în cursul evenimentelor, prin măsurile specifice luate s -a reuşit blocarea deplasării unui grup de 150 de persoane spre municipiul Braşov, astfel fiind evitată ciocnirea între grupurile rivale, ca si între acestea si forţele de

Deszăpezirile îi vor costa pe clujeni 5 miliarde de leiR eg ia A utonom ă a

Domeniului Public a întocmit deja p lanul strateg ic de deszăpezire pentru această iarnă. In program sînt cuprinse 182 de străzi, cu o suprafaţă totală de 2,054 milioane de mp, ceea ce reprezintă 38 la sută din suprafaţa carosab ilu lu i şi tro tu a re lo r din m u n ic ip iu . Costurile pentm campania de deszăpezire 1999 - 2000, în care au fost prinse m ate ria le antiderapante, com bustib ili, piese de schimb pentm utilajele

folosite, au fost estimate la cca 5 miliarde de lei. După calculul conducerii RADP, pentru cele 87 de străzi încadrate în urgenţa I (artere le p rinc ip a le de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun, precum şi accesele la spitale, instituţii im portante, p ieţeagroalimentare), intervenţia va dura cel mult 3-4 ore şi va costa 15 milioane de lei. Pentru cele 45 de străzi situate în urgenţa a Il-a (artere importante ce fac legătura cu cartiere le de

locuinţe), intervenţia va dura 1-2 ore, iar costul va fi de 4,2 milioane de lei. Pentru cele 50 de străzi situate în ultima categorie de intervenţii (artere de circulaţie de o mai mică importanţă, precum şi aleile de acces la blocurile de locuinţe), costurile se vor ridica la cca 3 milioane de lei.

De asemenea, m ai sînt prevăzute pentm a se amplasa pe străzile în pantă 110 lădiţe cu m ateria l antiderapant, precum şi 10 halde cu acelaşi

m ateria l la periferia municipiului. Directoml regiei, Liviu Medrea, a precizat că pentm a fi lipsiţi de surprize neplăcute, pînă pe data de 1 noiembrie, 30 la sută din stoc trebuie asigurat, ceea ce înseamnă acordarea de către Prim ărie a unui avans de 1,3 miliarde de lei.

Pe hîrtie totul pare minunat şi situaţia e sub control. Rămîne de văzut cum se va face practic.

ordine. Aproximativ două sute de scutieri şi o sută de poliţişti au fost nevoiţi să ţină sub- control, sîmbătă seară, mai multe sute de tineri, membri ai două bande rivale. Peste o sută de va lu tiş ti din cartieru l braşovean Astra s-au strîns în parcarea din faţa uzinei Roman SA, cu intenţia de a-şi face dreptate. Ei vroiau să se răzbune pe banda condusă de llie Marius, care le-a cemt, de mai multe luni, să plătească taxa de protecţie. Oam enii lu i l l ie Marius ar încasa de aproape un an o aşa-num ită taxă de protecţie de la m ic ii întreprinzători braşoveni.

Valutiştii, hotărîţi să-şi facă

L.PURDEA

Tifii Bălan nu înscrie, dar îşi trimite adversarii la spital!In 'minutul 63 a l partidei “U ” - Jiu l petroşani, Tiberiu Bălan

( “U ”) i-a provocat lui Râu l Adrian Cismaşiu (21 ani, purtătorul

tricoidui cu numărul 13!!!}, ca urmare a unui tackling intîrziat,

fractură de peroneu cu luxaţie tib io-tarsiană ş i rupere a

ligamentelor la glezna piciorului sting. Petroşeneanul este internat

la Clinica de Ortopedie, etajul I, salonul 14, şi va f i operat

miercuri de dr. A. Pişcoş. După propria declaraţie Cismaşiu

intenţionează să ceară daune materiale clubului şi jucătondui

clujean. Imediat după încheierea jocului, “agresorul ” însoţit de

Marcel Lăzăreanu şi Ioan Maja, l-a vizitat la spital pe ghinionistul

Cismaşiu.Codin SAM OILĂ

Foto: I. PETCU

dreptate, s-au strîns în faţa uzinei Roman, înarmaţi cu bîte, săbii, cuţite şi sticle incendiare. Ei şi-au pus pe cap banderole albe pentm a se recunoaşte în cazul unei confruntări, în acelaşi timp, în cartierul Noua erau grupaţi aproximativ 200 de oameni din banda lu i ll ie Marius. Ei susţineau câ nu au cemt nici o taxă de protecţie.

P r o c e s u l i n t e n t ^

C a m e r e i ^

C o m e r ţ d e c â t r ţ

6 0 d e s o c i e t t y j

c l u j e n e b a t e

p a s u l p e lo ţ

Săptâmîna trecută a avutloc o nouă înfăţişareprocesul dintre Camera (ţeCom erţ, In d u s trie ŞiAgricultură C luj şi grupU| celor 60 de societăţi care contestă actuala conduce^ a Camerei. După cum vj informam anterior, în primă instanţă C C IA solicitase Curţii Supreme de Justiţje (C SJ), strămutarea prqcesului în tr -o altă loca litate . Pentru Cj Judecătoria C lu j, unde fusese depus dosaml, şi-a declinat com petenţa, în această cauză, în favoarea Tribunalului, CSJ a respins cererea din lipsă de obiect, între timp, reprezentanţii CC IA , care au constatat ca dosarul a fost mutat ţa Tribunalul Cluj, au depus o ' nouă cerere de strămutare a procesului. în aceste condiţii, în fă ţişarea de săptămînâ trecută s-a redus la o simplă prezentare a dovezii p riv in d aceasta solicitare, în baza căreia Tribunalu l C lu j a decis suspendarea procesului pînă cînd CSJ va lua o decizie în acest sens. Deşi oficial Camera susţine, prin aceasta solicitare se urmăreşte asigurarea unei judecăţi cît mai neutre, reprezentanţii societăţilor revoltate sînt de părere că asistăm la o tentativă de prelungire a procesului. Lucia Morariu,director general al Eximtur şi reprezetnantâ a celor 60 de firme, ne-a declarat că în opinia celor pe care-i reprezintă Tribunalul Cluj e singurul în măsură să judece această cauză deoarece e vorba de Cam era de Com erţ, Industrie şi Agricultură Cluj.

C. B E R IN D E A N

0 nouă conducere academică la Faculfafeade Educaţie Fizică si Sport CIuj-Napoca

în c e p în d cu a c e s t n o u a n a c a d e m ic , c o n d u c e re a F .E .F .S . C Iu j-N ap o ca din c a d ru l U niversită ţii “Babeş- B o ly a i” C Iu j-N a p o c a e s t e a s i g u r a t ă d e c o n f . d rd . G h e o r g h e R o m a n ( d e c a n in te r im a r p în ă la viitoarele a le g e r i ) şi p ro f. C o n s ta n t in B e n g e a n u (p ro d ec a n ) .

D e m o s t e n e ŞOFRONF o to : I. PETCU[

Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991 , judecătoria CIuj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN ( r e d a c to r ş e f ) ; - V A LER C H IO R EA N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t) ; C R ISTIA N B A R A ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t) . T e l.1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 -2 8 .2 8 ; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : T e l/fax :H o re a P E T R U Ş ’ 1 9 .7 4 .1 8

RED A CŢIA : C Iu j-N a p o ca , s t r . N a p o c a 16T elefo an e : P u b lic i ta te : tel-fax: 19 .73 .04 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u l t u r ă ,E v e n im e n t , P o l i t i c 1 9 .7 4 .9 0 , S o c i a l , E c o n o m ic 1 9 .7 5 .0 7 ; S p o r t : 1 9 .2 1 .2 7 ; D ifu zare , M ica p u b lic i ta te : 19 ,49 .81 S u b r e d a c ţ i a T u r d a : te l/fax : 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b r e d a c ţ ia D ej: tel/fax: 2 1 .6 0 .7 5

*