ICOS Modulul 1

8/13/2019 ICOS Modulul 1

1/62

Modulul 1: Introducere in interdisciplinaritate. Integrarea curriculara si curriculum-ul integrat.

Treptele integrarii curriculare

T1: Introducere in interdisciplinaritate

Studiu:

Scoala de astazi pregateste oare copiii pentru societatea cunoasterii? De-a lungul timpului,

progresul stiintelor a determinat intensificarea preocuparilor pentru regruparea domeniilorcunoasterii. Un element definitoriu in progresul cunoasterii il constituie abordarea

interdisciplinara care a trasat de-a lungul timpului una dintre marile axe ale cunoasterii.

L. DHainaut in lucrarea Programe de invatamant si educatie permanenta sustine ca: Se

acorda mai multa importanta omului care merge decat drumului pe care il urmeaza. Astazi

disciplinele sunt invadate de un gigantism care le inabusa, le abate de la rolul lor simplificator sile inchide in impasul hiperspecializarii. Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentarii,

necesitatea din ce in ce mai manifesta a unor perspective globale si contestarea unui devotementfata de obiect care face ca omul sa fie uitat, au dus treptat la conceperea si la promovarea a ceea

ce s-a numit interdisciplinaritate.

Abordarea interdisciplinara presupune dezvoltarea capacitatii de a transfera rapid si efficient, dea sintetiza si de a aplica cunostinte, deprinderi si competente accumulate prin studierea diverselor

discipline, in vederea rezolvarii unor situatii problema.

Scoala trebuie sa puna accentul pe formarea, la copii, a competentelor, precum si a atitudinilor

transversale si transferabile. Cum trebuie pregatiti copiii in scoala, pentru a face fata cu success

provocarilor lumii contemporane? L. Ciolan Dincolo de discipline: Succesul in viata

personala, profesionala si sociala e dat tocmai de capacitatea de a iesi din cutia disciplinara, decapacitatea de a realiza conexiuni care sa conduca la rezolvarea eficienta a problemelor

concrete.

Interdisciplinaritatea:

- Intersectare a disciplinelor: Interdisciplinaritatea implica un anumit grad de integrareintre diferitele domenii ale cunoasterii. (G. Vaideanu, 1988). Este o forma de coop erareintre discipline stiintifice diferite, intre sertarele disciplinare.

- Punte intre discipline: In interdisciplinaritate, aparatele conceptual si metodologic ale maimultor discipline sunt utilizate in interconexiune, pentru a examina o tema sau o

problema dar, mai ales, pentru a dezvolta competente integrate, transversal, cheie si

interdisciplinare.

Definitii date de specialist conceptului de interdisciplinaritate

Definitia1: Interdisciplinaritatea implica un anumit grad de integrare intre diferiteledomenii alecunoasterii si diferite abordari, ca si utilizarea unui limbaj comun, permitand schimburi de ordin

conceptual si metodologic. (G. Vaideanu, 1988)


2/62


3/62

T2: Integrarea curriculara si curriculumul integrat

Studiu:

Provocarile cu care elevii se vor confrunta in viata profesionala, sociala sau personala impundecizii care nu se regasesc in cadre disciplinare. Dimpotriva, ele au character integrat, iar

rezolvarea lor impune corelatii rapide si semnificative, sinergie si actiune contextualizata.

Pentru a-I sprijini in identificarea legaturilor intre ideile si procesele dintr-un singur domeniu, dar

si a celor intre ideile si procesele din domenii diferite, precum si din lumea exterioara scolii, se

impune realizarea unui curriculum integrat.

In definirea conceptului de curriculum sunt abordate doua acceptiuni:

- In sens larg, curriculumul reprezinta ansamblul proceselor educative si al experientelor deinvatare prin care trece elevul pe durata scolarizarii.

- In sens restrans, curriculumul cuprinde ansamblul acelor documente scolare in care sevalorifica interdependentele dintre obiective, continuturi, metodologie si strategiile deevaluare.

La ce face referire conceptul de integrare?

A integra: inseamna a pune in relatie, a coordona si a imbina parti separate intr-un intreg

functional unitar si armonios.

Integrarea in general: presupune actiunea de a face sa interrelationeze diferite elemente, cu

scopul de a construe un intreg de nivel superior; rezultatul obtinut prin integrare este mai multdecat suma partilor.

Integrarein sens restrans: intelegem procesul si rezultatul procesului prin care un element noudevine parte integranta a unui ansamblu existent.

Integrare din perspectiva didactica: presupune asocierea diferitelor obiecte de studiu, din

acelasi domeniu sau din domenii diferite, in una si aceeasi planificare a invatarii. Sinonime

pentru integrare: fuziune, armonizare, incorporare, unificare, coeziune.

Integrare la nivelul curriculumului: inseamna stabilire de relatii clare de convergenta intre

cunostintele, capacitatile, competentele, aptitudinile si valorile care apartin unor disciplinescolare distincte.

Caracteristici ale curriculumului integrat:

- Combinarea si punerea in relatie a obiectelor de studiu- Stabilirea de relatii intre concept, fenomene si procese din domenii diferite- Corelarea rezultatelor invatarii cu situatiile din viata cotidiana- Centrarea pe activitati integrate, de tipul proiectelor- Principiile organizatoare ale curriculumului sunt unitatile tematice, conceptele sau

problemele


4/62

- Flexibilitatea in gestionarea timpului scolar si in gruparea elevilor- Maximizeaza utilizarea timpului de invatare

Argument pentru sustinerea curriculumului integrat:

- Acopera rupturile dintre discipline;- Asigura sinergia campurilor disciplinare, atat la nivelul cercetarii stintifice, cat si la

nivelul curriculumului;- Construieste structuri mentale dinamice si capabile sa sprijine deciziile cele mai bune;- Initiaza rezolvarea de probleme.

Predare integrate:

- Este o strategie ce presupune schimbari nu numai in planul organizarii continuturilor, cisi in ambianta predarii si invatarii.

- Punctual de pornire in domeniul proiectarii si implementarii curriculumului il constituieelevul si experienta sa.

- Cadrul didactic va construe pentru fiecare elev un flexibil puzzle story de designinstructional in concordanta cu stilurile de invatare ale elevilor si cu propriul stil de

predare.

Predarea integratacaracteristici: predarea integrate are ca referinta nu o disciplina de studiu, ci

o tematica unitara, comuna mai multor discipline. Aceasta se fundamenteaza pe doua sisteme dereferinta: unitatea stiintei; procesul de invatare la copil.

Argument pentru sustinerea predarii integrate:

- Angajeaza responsabil elevul in procesul invatarii;-

Incurajeaza comunicarea si intensificarea relatiilor interpersonal, prin valorificareavalentelor formative ale sarcinilor de invatare in grup;

- Transforma cadrul didactic din furnizor de informatii in factor de sprijin, mediatorsi facilitator;

- Intensifica relatiile dintre concepte, idei, practice si teme abordate in scoala si in afara ei.Aplicatie:

Asaza fiecare eticheta in spatiul corespunzator!

1) Curriculum integrat: combina si pune in relatie obiecte de studiuPredare integrata: angajeaza responsabil elevul in actul iinvatarii

2) Curriculum integrat: presupune corelarea rezultatelor invatarii cu situatiile din viatacotidiana

Predare integrata: incurajarea comunicarii si a relatiilor interpersonale prin valorificarea

valentelor formative ale sarcinilor de invatare in grup


5/62

3) Curriculum integrat: maximizeaza utilizarea timpului de invatare pentru imprumuturiledintr-o arie spre a fi tilizate ca support in alta

Predare integrata: transforma cadrul didactic in factor de sprijin, mediator si facilitator si ii

diminueaza functia de furnizor de informatii

Verificare:

1. Ce presupune curriculumul integrat?a. Transpunerea logicii stiintifice in logica didacticab. Crearea de conexiuni intre cunostinte, deprinderi, atitudini, competente care apartin

unor discipline diferite

c. Ansamblul proceselor educative si experientelor de invatare prin care trece elevul pedurata scolarizarii

2. Care sunt caracteristicile curriculumului integrat?a. Stabilirea de relatii intre concept, fenomene si procese din domenii diferite b. Principiile organizatorice ale curriculumului sunt unitatile tematice, conceptele sau

problemele c. Centrarea pe activitatea de transmitere a cunostintelord. Corelarea rezultatelor invatarii cu situatiile din viata cotidiana e. Profesorul nu este modelator in activitatea instructive-educativa

3. Identificati conceptual corespunzator fiecarui enunt!Strategie ce presupune schimbari nu numai in planul organizarii continuturilor, cat si in

ambianta predarii si invatarii Predare integrate

Asocierea diferitelor obiecte de studiu, in acelasi domeniu sau din domenii diferite, inuna si aceeasi planificare a invatariiIntegrare

Crearea unei situatii de instruire care sa ii determine pe cei ce invata sa actioneze in

conformitate cu obiectivele educationaleDesign instructional

Ansamblul acelor documente scolare in care se valorifica interdependentele dintreobiective, continuturi, metodologie si strategiile de evaluare.Curriculum.

T3: Treptele integrarii curriculare

Studiu:

In abordarea integrate a curriculumului se disting mai multe trepte:

- Monodisciplinaritatea- Multidisciplinaritatea- Pluridisciplinaritatea- Interdisciplinaritatea- Transdisciplinaritatea

Monodisciplinaritatea / intradisciplinaritatea


6/62

Monodisciplinaritatea este centrata pe obiecte de studiu independente sip e specificitatea

acestora. Aceasta presupune actiunea de a aborda un proiect sau de a rezolva o problema din

perspective unei singure discipline.Avantaje:

- Cresterea coerentei interne a disciplinei de studiu;-

Cresterea relevantei predarii prin imbogatirea activitatilor de invatare si prin stimularearealizarii de legaturi intre continuturi;- Cresterea eficientei invatarii;- Schimbarea perceptiei celui care invata despre disciplina respectiva.

Multidisciplinaritatea

Multidisciplinaritatea presupune abordarea unei teme / problem din perspective mai multor

discipline independente, fara a altera structura acestora.Avantaje:

- Incurajeaza realizarea de planificari corelate, care presupun corelarea predariicontinuturilor la diverse discipline;- Permite elevilor sa realizeze legaturi intre continuturile diverselor discipline;

- Contribuie la o mai buna intelegere a unor teme / problem care nu pot fi lamurite integralin cadrul unei discipline.

Pluridisciplinaritatea

Pluridisciplinaritatea se refera la studierea unui obiect dintr-o disciplina, prin intermediul maimultor discipline deodata.

In plan didactic ar insemna ca, spre exemplu, in lectia de istorie in care se prezinta figura lui

Stefan cel Mare, se folosesc fragmente din creatii literare, precum si material care tin de educatie

plastic, muzica, etc.

Interdisciplinaritatea

Interdisciplinaritatea promoveaza o viziune asupra cunoasterii si o abordare a curriculumului

care aplica in mod constient metodologia si limbajul din mai multe discipline, pentru a examina

o tema centrala, o problema.Avantaje:

- Incurajarea pedagogiilor active si a metodologiilor participative (invatarea princooperare, invatarea pe baza de proiecte);

- Permite colaborarea directa si lucrul in echipa intre specialistii mai multor discipline;- Contribuie la crearea unor structure mentale si actional-comportamentale flexibile si

integrate, cu mare potential de transfer si adaptare.

Transdisciplinaritatea

Reprezinta gradul cel mai elevat si mai complex de integrare a curriculumului, mergand deseori

pana la fusiune, care duce la aparitia unor noi campuri de investigatie, la proiecte integrate sauprograme de cercetare ce valorizeaza o noua paradigma.


7/62

Avantaje:

- Determina responsabilizarea elevilor in raport cu propria invatare;- Este centrata pe rezolvarea problemelor lumii reale pein mobilizarea cunostintelor si

competentelor din diverse arii disciplinare.

Aplicatie:

Identifica avantajele fiecarui mijloc de abordare a continutului, asezand etichetele in dreptul

notitei corespunzatoare!

1) Monodisciplinaritate creste eficienta invatarii; creste coerenta interna a disciplinei destudiu;

Interdisciplinaritateimplica invatarea prin cooperare, invatarea pe baza de proiecte; permite

colaborarea directa si lucrul in echipa;

2) Multidisciplinaritatearealizeaza legaturi intre continuturile diverselor discipline; coreleazapredarea continuturilor la diverse discipline;

Transdisciplinaritateaduce la aparitia unor noi campuri de investigatie, la proiecte integrate

sau programe de cercetare ce valorizeaza o noua paradigma.

Verificare:

1. Care sunt treptele integrarii curriculare?a. Intradisciplinaritate, multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate,

transdisciplinaritate

b. Intradisciplinaritate, pluridisciplinaritate, multidisciplinaritate, interdisciplinaritate,integrare curriculara

c. Intradisciplinaritate, monodisciplinaritate, multidisciplinaritate, interdisciplinaritate,predarea tematica

2. Care sunt avantajele abordarii multidisciplinare?a. Incurajarea colaborarii directe si a schimbului intre specialisti in diferite discipline.b. Stimuleaza realizarea de planificari correlate. c. Permite cresterea coerentei interne a disciplinei de studiu.d. Contribuie la o mai buna intelegere a unor teme care nu pot fi lamurite integral in

cadrul strict al unei discipline. e. Faciliteaza realizarea de catre elevi a unor legaturi intre continuturile diverselor

discipline.

3. Identificati avantajul specific al fiecarei abordari prezentate!Intradisciplinaritateacontrinuie la schimbarea perceptiei despre o disciplina.

Interdisciplinaritateaincurajeaza invatarea prin cooperare si pe baza de proiecte.

Multidisciplinaritateapermite elevilor sa realizeze legaturi intre continuturile diverselor

discipline.

T4: Argumente psihopedagogice ale organizarii clasei pregatitoare


8/62

Studiu:

Problematica psihopedagogica a copilului aflat in trecerea de la gradinita la scoala este una de o

reala importanta si cu profunde semnificatii asupra evolutiei educationale pe termen mediu si

lung.Procesul educational accentueaza interactiunile intre latura cognitive, afectiv-reglatorie si fizica,cu efecte sinergice asupra personalitatii si a formarii identitatii de sine si a Eului.

Activitatea didactica, desi se concentreaza pe component delimitate din punct de vedere

educational si psihologic, influenteaza puternic intreg sistemul psihic, are rol formative complexasupra mecanismelor cognitive si asupra celorlalte procese si fenomene psihice.

Prezentare generala a dezvoltarii scolarului mic

La varsta de 6 ani, copilul se afla intr-o perioada de tranzitii pe multiple planuri: cognitive,

afectiv, social.

Astfel, varsta de 6 ani capata o dubla semnificatie: devine punct terminus pentru etapeleanterioare, dar si moment de pornire spre noi nivele de dezvoltare a proceselor si mecanismelor

psihice.

Vigotski ne atrage atentia asupra conceptului de zona proximei dezvoltari; acest concept permite

anticiparea unor dezvoltari, putand interveni educational activ in atingerea unor parametricorespunzatori etapei ulterioare de dezvoltare.

Astfel, strategiile de actiune, modul de intelegere si activitatile educationale pot fi gandite fara

constrangerile stadialitatilor respective. Anticiparea unor activitati pe care copilul le va face pedeplin in clasele I-IV este de natura sa faciliteze tranzitiile si sa sustina activ adaptarea copilului

la mediul scolar.

Concepte aflate in conexiune pentru a descrie dezvoltarea scolarului mic

Dezvoltarea psihica: este un mecanism de formare de noi seturi de procese, insusiri, functii

psihice, structure functionale care diferentiaza comportamentul ducand la o mai buna adaptare(P. Golu)

Cresterea: cuprinde modificarile in lungime, greutate a tuturor segmentelor organismului. Este

determinate in mod hotarator genetic, dar nu se neaga influenta mediului. Este intensa incopilarie si se diminueaza spre finele adolescentei.

Invatarea: este orice modificare produsa in structura de personalitate si / sau in comportamentul

unei persoane, care apare ca urmare a unei experiente personale si care duce la o mai buna

adaptare la mediu.Maturizarea: este un process de modificari calitative, relativ permanente, de natura fizica,

cognitive, emotional pe care le parcurge persoana, ca urmare a cresterii normale si prin care se

realizeaza atingerea unui grad de dezvoltare completa.

Dezvoltarea psihica a scolarului mic

Cum putem descrie dezvoltarea psihica a scolarului mic?

Dezvoltarea psihica a scolarului mic are caracter progresiv?


9/62

Are caracter progresiv exprimat prin:

- Modificari cantitative ale dezvoltarii psihice (largirea campului perceptive, imbogatireavocabularului, cresterea volumului memoriei);

- Schimbari in proportii (schimbarea raportului intre activitatea gandirii concrete si agandirii abstracte, intre memoria mecanica si memoria logica);

-

Disparitia unor forme vechi (limbajul infantile, gandirea situationala) si aparitia unor noiforme (gandirea abstracta, atentia voluntara, memoria voluntara, imaginatia creatoare,sentimente superioare).

Dezvoltarea psihica a scolarului mic este rezultatul unor acumulari cantitative?Este rezultatul unor acumulari cantitative, are perioade de imensa dezvoltare, adevarate pante

care alterneaza cu perioade de echilibru, de dezvoltare lenta sau stagnare, acumulari graduale

ducand, cu timpul, la schimbari calitative.

Dezvolarea psihica a scolarului mic formeaza procese, conduite, trasaturi psihice?

Procese, conduite, trasaturi psihice care se formeaza relative timpuriu, se dezvolta intens in

copilarie si apoi intreaga viata: conduitele verbale, motorii, de manuire, etc.

Stadiile dezvoltarii psihice

Stadiile de dezvoltare psihica sunt momente ale dezvoltarii caracterizate printr-un ansamblu detrasaturi coerente si structurate care constituie o mentalitate tipica si consistent, dar trecatoare

(P. Osterrieth).

Stadiile de dezvoltare psihica:- Au o succesiune in timp, neputand fi inversate intre ele.- Au un character integrator; structurile anterioare se integreaza in cele superioare.- Dispun de moment preparatorii, de inchegare si de definitivare.- Reprezinta o modalitate de echilibrare relative a proceselor, insusirilor si structurilor

psihice.

- Au o durata ce poate varia de la un individ la altul; ordinea succesiunii ramane insaaceeasi.

Strategii de escaladare a unor dificultati posibile

Un reper fundamental pentru cadrele didactice din invatamantul primar este eliminarea unorbariere atitudinale cu semnificatie psihologica puternica asupra desfasurarii ulterioare a activitatii

educationale:

- Continuitatea metodica a cadrului didactic atat in pregatirea pentru clasa I, cat si de laclasele I-IV pentru a favoriza la copil schimbari minore privind stilul educational adoptat;

- Familiarizarea in timp cu sala de clasa si chiar cu cladirea scolii, ceea ce solicita copilulla mai putine adaptari ulterioare;

- Atitudinea unor adulti care il influenteaza pe copil prin lasa ca ajungi tu la scoala isipierde din semnificatie, deoarece copilul este deja la scoala, vede cum se petrec lucrurile,iar posibilul bau-bau al scolii nu se mai justifica; continuitatea temporala, fizica si

administrativa intre clasa pregatitoare si clasa I facilitand si continuitatea psihologica si

educationala;


10/62

- Pastrarea elementelor de joc atat in clasa pregatitoare, cat si in clasa I (in proportiidiferute, fireste) pune bazele unei tranzitii facile; este mai mult decat evident ca desi se

afla in cladirea scolii, chiar in sala de clasa, copilul se va juca si va invata fundamentalprin joc;

- Organizarea fizica a salii de clasa va trebui sa se adapteze, asa cum se intampla si acum,profesorul pentru invatamantul primar aducand materiale didactice si renuntand la altelede la o clasa la alta; astfel se vor intampla lucrurile si in cazul clasei pregatitoare, aceastafiind organizata dupa principiile unei libertati in joc si activitate, solicitand mai multe

material intuitive si o mai slaba restrictie a miscarii;

- Eventualele dificultati pe care le poate intampinacopilul in clasa pregatitoare isi potregasi cu mai multa usurinta ameliorarea prin observarea directa a evolutiei si progresului

pe care il face copilul, asigurand, astfel, evidentierea potentialului de dezvoltare.

Aplicatie:

Ce credeti ca a folosit invatatoarea lui Codrut? Trageti variantele corecte in ruccsacul lui!

-

Predare cu elemente de joc

- Organizarea atractiva a salii de clasa - Mustrarea copilului- Discutii cu parintii, pentru a afla informatii pretioase despre copii - Observarea atenta a copilului - Scutirea copilului de la activitatile de invatare

Verificare:

1. Bifati afirmatiile corecte, corespunzatoare caracteristicilor stadiilor dezvoltarii psihice!a. Nu dispun de moment preparatorii, de inchegare si definitivare.b. Au un cracter integrator, structurile anterioare se integreaza in cele superioare,

devenind o premise pentru ele.

c. Reprezinta o modalitate de echilibrare relative a proceselor, insusirilor si structurilorpsihice.

d. Au o succesiune in timp si nu pot fi inversate intre ele. e. Durata stadiilor poate varia de la un individ la altul, ordinea succesiunii ramanand

insa aceeasi.

2. La varsta de 6 ani copilul se afla intr-o perioada de tranzitii pe multiple planuri:cognitive, afectiv si social. Vigotski atrage atentia asupra conceptului zona proximei

dexvoltari. Bifati afirmatia corecta, referitoare la acest concept!a. Strategiile educationale nu pot fi gandite fara constrangerile stadialitatilor respective.b. Dezvoltarea nu poate fi anticipata si nu se poate interveni educational-activ in

atingerea unor parametri corespunzatori etapei ulterioare de dezvoltare.

c. Anticiparea activitatilor pe care copilul le va face pe deplin in clasele I-IV faciliteazatranzitiile si sustin adaptarea copilului la mediul scolar.


11/62

3. Bifati afirmatiile corespunzatoare strategiilor educationale ce pot inlatura bariereleatitudinale cu semnificatie psihologica puternica asupra desfasurarii activitatii la clasa

pregatitoare!a. Dificultatile pe care copiii le pot intampina in clasa pregatitoare isi regasesc mai usor

ameliorarea prin observarea directa a progresului pe care il face copilul.

b.

Adaptarea organizarii fizice a salii de clasa nu reprezinta un factor essential pentrurespectarea principiilor libertatii in joc si activitate.c. Familiarizarea din timp a copiilor cu sala de clasa, cu cladirea scolii atenueaza gradul

de solicitare la adaptarile ulterioare.

d. Continuitatea temporal, fizica si administrative intre clasa pregatitoare si clasa Ifaciliteaza si continuitatea psihologica si educational.

T5: Tabloul psihopedagogic al scolarului mic, la inceputul clasei pregatitoare

Studiu:

Formarea si dezvoltarea competentelor specific domeniului cognitive pentru varsta de 6-7 ani,

este un process complex ce presupune organizarea de catre professor a unor situatii de predare,

invatare si evaluare sistematice, in stransa interdependent cu particularitatile de varsta siindividuale ale elevului.

Astfel, proiectarea ofertei de formare specifica domeniului cognitive si alegerea metodelor si

instrumentelor de evaluare a elevului din clasa pregatitoare trebuie sa ia in considerare faptul caactivitatea intelectuala a acestuia este dominate de o puternica solicitare perceptive-vizuala si

auditiva, secondata de o activitate tactile-motorie a mainii angajate in scrierea elementelor

grafice ale cifrelor.

Domeniul dezvoltarii cognitive a fost definit in termenii abilitatii copilului de a intelege relatiiledintre obiecte, fenomene, evenimente si persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Sunt

incluse abilitati de gandire logica, rezolvare de problem simple si situatii problematice,

cunostinte elementare matematice, precum si cele referitoare la lume si mediul inconjurator, aleelevului din clasa pregatitoare.

In cadrul lectiilor ce apartin acestui domeniu de dezvoltare, elevul va putea exersa abilitati si

competente privind capacitatea de explorare, de concepere si de realizare de experiente, deutilizare in conditii de securitate diferite a unor instrumente sau echipamente, de inregistrare si

de verbalizare a rezultatelor observatiilor stiintifice.

Tabloul dezvoltarii cognitive specific varstei de 6-7 ani

Gandirea este concret intuitive. Elevul rationeaza prin analogii immediate, in contextual

actiunilor practice cu obiectele. Astfel, intre reprezentarile din plan mental si planul situational

exista o legatura directa. Tinand seama de particularitatile de varsta si individuale, profesorulpoate crea insa si situatii de invatare prin care actiunile directe cu obiectele sa fie inlocuite cu

altele simbolice (lucrurile pot fi schematizate prin desen, iar cuvantul devine mijloc integrator).

Concretul imediat nu este deposit decat din aproape in aproape, cu extinderi limitate si asociatiilocale.


12/62

Perceptia lucrurilor este globala, sunt mai puternice deosebirile decat asemanarile; este perceput

intregul inca nedescompus. Citirea si scrierea implica o serie de probleme de perceptie spatiallegate de marimea si particularitatile specific ale cifrelor si elementelor grafice componente ale

acestora.

Pentru elevii din clasa pregatitoare, prezinta o importanta deosebita lungimea randurilor,densitatea acestora in pagina, marimea cifrelor etc.. Profesorul va respecta aceste cerinte siconditii grafice in alcatuirea materialelor didactice si a intrumentelor de evaluare prezentate in

cadrul lectiilor.

- Reprezentarile sunt clare, diferentiate, incadrate intr-un sistem mai larg de imagini.Comparatia reuseste pe contraste mari.

- Dezvoltarea limbajului permite elevului sa efectueze operatii in plan mental, saverbalizeze actiuni pe care le-a savarsit in plan concret, obiectual.

- Apare ideea de invariant a cantitatii, a masei si a volumului.- Puterea de deductie imediata este redusa.- Concretul imediat nu este depasit decat din aproape in aproape, cu extinderi limitate si

asociatii locale.

Imaginatia. Pana la varsta scolaritatii mici intalnim o adevarata explozie a procesului

imaginative, explozie intretinuta in special in cadrul jocurilor. Continuum-ul de cunoastere

prezent-viitor, ca si relatiile puternic asimetrice intre imaginative si gandire (dominant fiind inimaginatie), asigura o anumita libertate si dezinvoltura in a concepe relatii, semnificatii si

continuturi despre posibil, despre viitor.

In timpul jocului are loc o imbinare a imaginatiei creatoare cu cea reproductive. Imaginatiareproductive este foarte ampla, diversa si subiectiva, conducandu-l pe copil catre cai proprii de

intelegere fara a asigura, inca, o calitate superioara de cunoastere.

Imaginatia devine mai active si mai intentional, creste activitatea de prelucrare a reprezentarilor.

Imaginatia este stimulate de joc, de activitatile obligatorii si liber-creative, de indrumare aimaginatiei reproductive, dar nu si creatoare.

Vigotski constata ca imaginatia prescolarilor este foarte variata si foarte bogata, copilul

proiectand dorintele lui dincolo de ceea ce este real, accentuand subiectivul, individualul.

Creativitatea. Fiind o dimensiune a personalitatii atat de complexa, factori extreme de diversi ca

natura, structura si valoare actioneaza asupra individului pentru a genera contextual propicefunctionarii creativitatii:

- Factori interni-structurali;- Factori exterior-conjuncturali;- Factori psihosociali;- Factori socio-educationali.

Recomandari

- Propuneti copiilor sa inlocuiasca unele personaje din povesti, filme cu desene animate sisa presupuna ce s-ar produce. Incurajati ideile si actiunile noi ale copiilor.

- Incurajati copiii sa utilizeze cele insusite in situatii noi: sa formeze obiecte variate dinformele geometrice cunoscute, sa utilizeze actiuni de aplicatie si modelare in jocul liber,


13/62

sa compuna un cantecel pentru versurile memorizate, sa transfere material dintr-un centru

intr-altul pentru a imbogati produsul final.

- Propuneti copiilor sarcini noi (organizarea unei sarbatori pentru cineva, amenajarea saliide grup) si solicitati-le idei, solutii;

- Demonstrati copiilor cum pot fi combinate diferite actiuni, elemente si obtinute obiecteinteresante; propuneti copiilor sa incerce;- Reflectati impreuna cu copiii despre cum pot fi folosite cutiile de carton sau alte deseuri,pentru a fi valorificate; cu ce poate fi inlocuita o vaza, un support sau alte obiecte de care

au mare nevoie, utilizand materialele de care dispun.

- Valorificati jocuri in care regulile interzic comunicarea verbal, propunandu-le copiilor sautilizeze cantul, desenul, dansul, miscarea.

Dezvoltarea limbajului si comunicarii

Factori ce influenteaza dezvoltarea limbajului:

- Mediul in care traieste copilul-

Limbajul celor din mediul inconjurator- Grupul de prieteni- Preocuparea profesorului- Preocuparea familiei- Potentialul genetic mostenit

Caracteristici generale:

- Ajuta copilul sa-si exprime idei, sentimente, nevoi, trairi si ii sprijina sa se cunoasca pesine sip e altii;

- Inregistreaza un nivel de dezvoltare important in jurul varstei de 6 ani, incat la sfarsitulciclului primar, un copil dezvoltat normal, ar trebui sa stapaneasca cca. 5000 de cuvinte,

din care 1500-1600 sa faca parte din vocabularul activ;

- Clasa pregatitoare are un rol important in formarea si dezvoltarea limbajului, deoareceasigura conditiile necesare pentru ca fiecare copil sa abordeze invatarea cu sanse sporite;

- La 6 ani copilul este atras de basme, povesti si povestiri cu actiuni liniare, clare,attractive, cu dimensiuni potrivite varstei si cu un numar mic de personaje. Ei pot red apefragmente sau in intregime continutul acestor texte, pot face aprecieri cu privire la

comportamentul unor personaje.

- De la aceasta varsta inteleg poezia ca fiind accesibila si incep sa traiasca emotii sisentimente generate de textul lyric in versuri. Memorarea versurilor se poate realiza pe

fragmente formate din 5-7 cuvinte.

- Prin literature copilul incepe sa-si formeze un limbaj interior. Incearca sa imite personajedin textele literare si se produce in mintea lui o lume a rolurilor. Poate sa asculte de maimulte ori aceleasi texte. Folosesc des diminutivele, mai ales in discutiile cu cei mai mici

sau cu papusile, si sunt sensibili cand profesorul foloseste diminutivele in dialogurile cu

ei.

- Tot la aceasta varsta realizeaza constructii de cuvinte: painarie pentru magazinul depaine; urlator pentru copilul care plange; sufletos in loc de cu suflet, etc. Scoaterea din

exprimare a acestor cuvinte se face usor si fara masuri coercitive.

- Monologul este intalnit la copii in special cand realizeaza o activitate in modindependent, scriere, desen, etc. Acest monolog cuprinde, in general, explicatiile date de


14/62

professor cu privire la realizarea sarcinii. In acest caz intervine cu tact, deoarece copilul

procedeaza asa ca sa-si reaminteasca regulile folosind si analizatorul auditiv.

- In urmarirea exprimarii copilului se acorda o atentie deosebita acordului atributului cusubstantivul, acordului intre persoanatimp si folosirii corecte a adverbelor de timp: azi,

ieri, maine.

-

La 6 ani copilul foloseste cu mai multa siguranta persoana I si comunica ceva despre el,se interiorizeaza, doreste sa comunice cu cei mici si cu altii. Orizontul lui se largeste,vorbirea este mai sigura, poate sa asculte si doreste sa fie ascultat.

Dezvoltarea socio-emotionala

In conditii optime, copiii isi insusesc in perioada prescolaritatii, in gradinita, competente sociale

si emotionale de baza, ceea ce le permite sa stabileasca sis a mentina prima lor prietenie si sa se

inteleaga bine in calitate de membri ai comunitatii lor, de la egal la egal.Trecerea copilului de la mediul familial, de la gradinita, direct la scoala, este traita intr-un mod

dramatic de acesta. Copilul trebuie sa invete sa stea in banca, sa raspunda cand este intrebat, sa

se supuna autoritatii, sa respecte regulile si cerintele specificemediului scolar. Relatia cuprofesorul este diferita de cea cu parintii sau de cea cu educatoarea. Activitatea scolara

declanseaza numeroase stari de singuratate, teama de a nu fi placut de colegi, de professor, etc.

De aceea, aceasta trecere este perceputa de catre copil ca un avertisment stresant, ce-I poate

afecta dezvoltarea emotionala.Introducerea clasei pregatitoare are ca scop tocmai pregatirea acestuia pentru schimbarile ce le

presupune mediul scolar. Dupa psihologul francez H. Dupont, copilul de 6 ani apartine stadiului

interpersonal cand relatiile incep sa fie concentrate pe prieteni, simte coeziunea grupului,coopereaza cu colegii, cu ceilalti parteneri de joc. Conflictele cu adultii sunt mult mai rare,

acestea putand fi lamurite prin comunicare, prin discutii.

Dezvoltare emotionala

Caracteristici la varsta de 6-7 ani:

- Afectivitatea este relativ instabila;- Identifica si denumeste majoritatea emotiilor;- Sunt interesati si inteleg emotiile celorlalti, intrucat la aceasta varsta se dezvolta empatia;- Identifica emotiile, nu numai dupa expresia facial, ci raportandu-se si la context, la

situatie;

- Stabilesc cauzele emotiilor, transmit verbal si nonverbal mesajele affective;- Apar tendinte de pendulare intre supunere si dominare, impulsivitate si control;- Isi elaboreaza propriile reguli de reglaj emotional in diverse situatii de joc, de interactiuni

sociale; apreciaza prietenii de aceeasi varsta cu ei, insa nu renunta la sprijinul adultilor in

situatii de ghidaj emotional;

- Pot aparea o serie de tulburari emotionale, cum ar fi minciuna, furtul, sfidarea regulilor;- Isi exprima furia in cadrul jocurilor, supararea, nelinistile;- Traieste intens lauda, critica;- Incepe sa-si interiorizeze gandurile, emotiile, sperantele;- Folosesc cuvinte pentru exprimarea dorintelor.


15/62

Caracteristici ale copiilor ce fac proba unor competente emotionale:

- Isi exprima sentimentele in cadrul jocurilor collective;- Manifesta gelozie in relatiile cu fratii;- Traiesc intens atat lauda, cat si critica;- Au sentimente de vinovatie pentru actiunile personale;-

Isi alege prieteni de aceeasi varsta cu el, dupa interese commune, personalitate, support;- Acorda o mare importanta grupului de prieteni;- Intra in competitive cu ceilalti copii pentru a ocupa pozitia de lider in cadrul grupului;- Creste interesul de a se juca cu alti copii si imparte jucariile cu acestia;- Reuseste sa colaboreze in cadrul unui grup pentru indeplinirea unei sarcini, rezolvarea

unei probleme;

- Jocul este mai bine organizat, iar regulile acestuia sunt respectate mai riguros;- Isi manifesta gelozia in relatiile cu fratii;- Isi poate asuma responsabilitatea pentru indeplinirea unor sarcini simple;- Dialogheaza intens cu ceilalti copii, putand avea o conversatie de durata mai lunga.

Caracteristici specifice pentru recunoasterea comportamentului social al copilului:- Discuta cu alti copii, pune intrebari si raspunde la intrebari;- Ii plac jocurile collective si se bucura de reusitele proprii;- Colaboreaza cu ceilalti copii pentru rezolvarea unor sarcini;- Apar relatii conflictuale cu ceilalti copii atunci cand sunt inculcate regulile invatate.

Este importanta incurajarea copiilor in initierea si intretinerea relatiilor sociale, doarece copilul

cu competente sociale se adapteaza mai bine situatiilor cu care se confrunta in viata.Acceptarea de catre ceilalti copii devine foarte important ape parcursul anilor de scoala.

Acceptarea sau respingerea sociala au repercursiuni asupra dezvoltarii tuturor atributelor

psihologice ale copilului, in special asupra intrederii in sine.

Inteligenta emotionala:- Copiii percep corect emotiile celorlalti si reusesc sa isi exprime propriile emotii;- Inteleg cauzele si consecintele emotiilor;- Folosesc emotii pentru a transmite ganduri sau mesaje;- Folosesc emotiile intr-un mod constructiv, apreciind reactiile posibile si alegandu-le pe

cele care au la baza emotii pozitive.

Inteligenta emotional este in directa legatura cu mentinerea relatiilor de prietenie, cu evitareacomportamentelor de risc in adolescent si cu succesul in cariera. Cu toate ca unii copii au mai

putin dezvoltate aceste abilitati sociale, este necesar ca acestia sa fie sprijiniti in mod adecvat

pentru a dobandi competentele emotionale necesare.

Dezvoltarea fizica si motrica

Repere pentru o dezvoltare adecvata in planurile fizic si motric:

- Cresc in inaltime si in greutate;- Procesul de osificare este in plin progress, in timp ce masa muscular este slab dezvoltata.

In conditiile adoptarii unei posture incorecte in ortostatism sau in banca, aceste

particularitati creeaza premise pentru instalarea unor atitudini fizice deficiente.


16/62

- Muschii mici ai mainii, care vor fi foarte mult solicitati in criere, nu sunt inca sufficientdezvoltati, coordonarea miscarilor facandu-se greu, cu eforturi;

- Dezvoltarea aparatului cardio-vascular si respirator creeaza conditii motrice variate, caretrebuie insa dozate adecvat capacitatii de effort a acestuia. Modul in care copilul raspunde

acestor solicitari constituie o importanta sursa de informatii privind potentialul de

adaptare la sarcini cotidiene si scolare;- In ceea ce priveste dezvoltarea motrica a copilului la varsta de 6 ani, acesta se afla instadiul de maturizare a miscarilor fundamentale, faza in care se formeaza si consolideaza

deprinderile locomotorii (mers, alergare, saritura, catarare, trecere peste obstacole, etc.),

de manevrare (aruncare, prindere, lovire, voleibalare, respingere, rulare, azvarlire).

Dezvoltarea capacitatilor si atitudinilor de invatare

Domeniul Dezvoltarea capacitatilor si atitudinilor in invatare surprinde specificul raportariielevului la experientele de invatare, atat in ceea ce priveste modul personal de initiere, de

angajare si de mentinere in interactiunile formative, cat si in ceea ce priveste setul de instrumente

pentru o analiza critica, evaluative si autoevaluativa a acestor interactiuni.

Cum se raporteaza elevul de clasa pregatitoare la experintele de invatare?

Este bucuros.

Copilul trebuie sa gaseasca in scoala resprect pentru munca sa si pentru persoana sa; scoalatrebuie sa se straduiasca sa fie o comunitate sociala vie care asigura securitate si care genereaza

dorinta si vointa de a invata. Fiecare elev are dreptul de a se dezvolta in scoala, de a simti

bucuria cresterii si de a experimenta satisfactia generate de realizarea progresului si de depasireaobstacolelor.

Pentru copiii cu varste de pana la 7 ani, procesul de invatare nu are un character liniar, ci mai

curand unul ciclic. Astfel, orice progress vizibil poate sa fie precedat de un mic regres.

Are ritm propriu.

Fiecare copil are un anumit nivel de dezvoltare, un anumit ritm de dezvoltare si un anumitt stil

cognitive. La gradinita, conteaza foarte mult compatibilitatea dintre stilul de predare aleducatorului si cel de invatare al copilului. In functie de tipul dominant de analizator, copiii pot

fi: auditivi-secventiali, vizuali-spatiali sau chinestezici.

Daca mai adaugam si faptul ca inteligenta poate fi si ea de mai multe feluri (logico-matematica,spatial, lingvistica, muzicala, psihomotorie, interpersonal sau intrapersonala), atunci tabloul pare

a fi mult mai complex (Munteanu, 2009).

Este competent.Copiii trebuie sa demonstreze competent atat de natura academica precum si in atitudinea lor fata

de mediul de invatare. Achizitia acestor competente este un process de dezvoltare care insoteste

individual de-a lungul intregii vieti. Profesorii si adultii trebuie sa-I ajute pe copii sa simta

succesul prin sustinerea si intelegerea diferentelor individuale, prin a le permite acestora saexploreze lumea intr-un mediu sigur si protective si prin sporirea curiozitatii si a cunoasterii

lumii in care traiesc.

Este unic.


17/62

Strategiile adoptate pentru educatia copiilor de 6-7 ani promoveaza o educatie individualizata, cu

accentuate valente formative, in functie de ritmul propriu de dezvoltare al fiecarui copil, de

cerintele, capacitatile si nevoile sale, in parteneriat cu familia, scoala si alte institutii sociale.

Component ale motivatiei realizarilor din mediul scolar

Conform studiului lui Ausubel si Robinson (1981), motivatia realizarilor din mediul scolar arecel putin trei componente: impulsul cognitive, afirmarea puternica a eului (autointarirea/autodezvoltarea) si nevoia de afiliere.

Motivatia realizarilor din mediul scolar- Prima component exprima nevoia de a sti, de a intelege informatiile presupuse de sarcina

de invatare, de a stapani cunostintele, de a formula, reformula si rezolva probleme.

- A doua component este legata de dorinta de amplificare a propriului prestigiu si astatusului personal, pe baza aprobarilor primate in special din partea profesorilor; ea seasociaza cu sentimente de respect de sine si acceptabilitate.

- Trebuinta de afiliere (a treia componenta) se nutreste tot din aprobarile celorlalti, darsatisface necesitatea identificarii in sens de dependent cu persoane adulte valorizate.

Abilitatile metacognitive

Incep sa se dezvolte in jurul varstei de 5-7 ani, copiii devin tot mai capabili sa exercite controlul

executive in timpul invatarii, sa aprecieze daca au inteles instructiunile, sau cat si cum a invatat,sa-si monitorizeze sis a-si directioneze atentia si strategiile de invatare (Woofolk, 1998 in

Negovan 2007, p. 137)

Continutul invatarii sociale are in vedere mai ales achizitionarea de experiente socio-umane cumar fi: conceptii, stiluri si moduri de viata, norme si traditii socio-culturale, strategii de adaptare si

organizare si, in al doilea rand, achizitionarea de cunostinte stiintifice.

CuriozitateaEste nevoia de a sti, dorinta de a cunoaste in amanunt ceva nous au neobisnuit. In cazul copiilor,

curiozitatea le dezvolta dorinta de a explora lumea. Dorinta de a explora lumea trebuie

incurajata.Curiozitatea copilului este marturia viabilitatii sale, a faptului ca este sanatos, cu pofta de viata.

Este adevarat ca toate cautarile lui implica si riscuri; noi ii vom crea conditii, indepartand din

calea lui obiectele periculoase sau obiectele la care tinem si pe care nu vrem sa le pierdem.Sa-I lasam pe copii sa-si assume riscuri pe masura puterilor lor. Si, bineinteles, supravegheati din

umbra, sa-I lasam sa se descurce singuri de mici, in situatii care sa nu le depaseasca puterea, in

raport cu varsta. Astfel, ei descopera noi centre de interes. Numai asa ii vom ajuta sa capete

intredere in ei si sa-si formeze o prsonalitate puternica.

Initiativa

A recunoaste si a face ceea ce trebuie facut inainte de a ise cere sa faca acest lucru. Initiative este

o calitatecheie care trebuie sa fie formata copiilor, daca vrem ca acestia sa-si gestioneze viatain mod independent, daca dorim ca ei sa experimenteze suscesul pe durata intregii vieti.

Initiative reprezinta abilitatea de a incepe si continua planificat, manifestarea vointei de a face

primul pas, actul preluarii conducerii.


18/62

Semnifica asumarea responsabilitatii pentru o sarcina care necesita realizarea, chiar daca aceasta

nu i-a fost in mod necesar atribuita. Inseamna asumarea proprietatii in rezolvarea unui proiect

comun (de grup).

Recomandari pentru cadrele didactice

Stimularea curiozitatii:- Puneti intrebari deschise copiilor pentru a le stimuli interesul si curiozitatea. Creati centre

de activitate in sala de grup care, prin materialele expuse, stimuleaza curiozitatea

copiilor.- Extindeti activitatile si jocurile copiilor, adaugand informatii noi, materiale noi, personaje

noi.

- Discutati cu copiii despre interesele lor, despre calitati, capacitati, opinii, despre propriulviitor.

- Prevedeti timp si ocazii pentru copii sa exploreze mediul mai larg al comunitatii (excursiiin diverse institutii publice: biblioteca, policlinica, medicina, primarie, cinematograf,

scoala, etc.).- Implicati parintii, recomandati-le sa raspunda nevoii copiilor de a cunoaste, sa discute cuei la diverse teme, sa-I intrebe despre planurile si interesele lor.

- Puneti la dispozitia copiilor material: fotografii, carti illustrate, decupaje, facetiprezentarea lor, pentru a sti sa le valorifice.

- Discutati cu copiii despre surse diverse de informative, despre noua tehnologie; createocazii pentru a le aplica.

- Incurajati intrebarile copiilor si recomandati-le si parintilor sa le incurajeze pe acestea.Raspundeti dorintelor lor de cunoastere, de explorare, punandu-le la dispozitie carti,

material, echipamente, jocuri, context diferite (in sala de grupa, in afara salii, in parcuri,

in comunitate, vizite, etc.).

Stimularea intereselor elevilor

- Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra in grupuri mici si in perechi in cadrul activitatilor.- Acordati timp in fiecare zi pentru jocul liber al copilului, cand acesta initiaza interactiuni

si teme de joc.

- Stimulate initiative copiilor prin acordarea oportunitatilor de manifestare a initiative:copiii sunt solicitati sa propuna ocupatii, subiecte de discutie, subiecte pentru activitatileartistice, jocuri.

- Oferiti copiilor posibilitatea de a-si alege activitatea, de a-si alege partenerii. Sustinetiinitiativele care vin din partea copilului.

- Infiintati un coltisor al propunerilor, al initiativelor copiilor.- Puneti la dispozitie material, carti care sa incurajeze copiii sa lucreze in perechi sau

grupuri mici pentru a rasfoi carti, a asculta ceva impreuna.

- Oferiti iluctrate, enciclopedii pentru copii, material care sa stimuleze copiii sa initiezeactivitati de confectionare a unor suporturi de carti, hainute pentru papusi, etc.

Cultivarea perseverentei


19/62

- Oferitile copiilor o mare varietate de sarcini care sa raspunda intereselor lor. Dati-leposibilitatea de a alege sarcinile. Ajutati-I sa finiseze actiunile si apreciati efortul lor de a

le duce la bun sfarsit.- Antrenati capacitatea copiilor de concentrare prin oferirea de sarcini dozate. Motivate

copilul sa finiseze, insistand asupra reusitelor in pasii realizati si amintindu-le despre

rezultatul pe care il vor avea. Incurajati copiii, propunandu-le, in caz de necessitate, sainainteze cu pasi mici catre finisare.- Oferiti copiilor ajutor pentru a-si solution problemele si pentru a-si mentine increderea in

fortele proprii.

- Discutati individual sau in grup sarcina; examinati alte posibilitati de abordare sipropuneti copilului sa revina la ea.

- Indemnati copilul sa reflecteze asupra sarcinii sis a revina.- Propuneti copiilor sa isi aleaga o activitate dorita si sa-si elaboreze un plan de realizare a

acesteia (se pun intrebari: si ce vei face? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai intai? Siapoi? Crezi ca ai tot ce iti trebuie? Ai timp suficient?).

Aplicatie

Asaza deasupra fiecarei notite eticheta corespunzatoare:

Gandire concret intuitive Reprezentari clare Putere de deductive > dezvoltare cognitiva Imaginative creatoare si reproductive Creativitate bogata Acorda importanta grupului de prieteni Isi asuma responsabilitati simple > dezvoltarea sociala Apar relatii conflictuale intre el si ceilalti Colaboreaza Afectivitate relative instabila Se dezvolta empatia Recunoaste cauza emotiei > dezvoltarea emotionala Recunoaste emotiile dupa expresia faciala Nevoia de a sti Dorinta de amplificare a prestigiului personal > componente ale motivatiei Nevoia de afiliere

Verificare

1. Alegeti afirmatiile corecte, corespunzatoare caracteristicilor de baza ale dezvoltariicognitive specific varstei de 6-7 ani!

a. Reprezentarile sunt confuse, nediferentiate


20/62

b. Dezvoltarea limbajului permite copilului sa efectueze operatii in plan mental, saverbalizeze actiuni savarsite in plan concret, obiectual

c. Perceptia lucrurilor este globala, deosebirile fiind mai puternice decat asemanarile d. Gandirea este concret-intuitiva, copilul rationand prin analogii immediate, in

contextul actiunilor practice cu obiectele

e.

Apare ideea de invariant a cantitatii, a masei si a volumului.

2. Conform studiului lui Ausubel si Robinson, motivatia realizarilor din mediul scolar arecel putin trei componente. Uniti fiecare concept cu afirmatia corecta, corespunzatoare

descrierii sale!Exprimarea nevoii de a sti, de a intelege informatiile presupuse de sarcina de invatare >

impulsul cognitive

Dorinta e amplificare a propriului prestigiu si a statusului personal in mediul scolar >

autodezvoltareaSatisface necesitatea identificarii in sens de dependent cu persoane adulte valorizate >

nevoia de afiliere

3. Alegeti afirmatiile corespunzatoare strategiilor educationale care stimuleaza interesele sicuriozitatea copiilor de 6-7 ani!

a. Extinderea permanenta a sferei de activitate si joc pentru copii, prin adaugarea dematerial si personaje noi

b. Crearea unor centre de activitate variata in sala de clasa, tinand seama de propunerilecopiilor

c. Prezentarea unor material audio-vizuale diverse si incurajarea copiilor catrevalorificarea lor in alte activitati

d. Dirijarea de catre professor a posibilitatilor de alegere a activitatilor si a partenerilorde grup

e. Adresarea unor intrebari deschise copiilor in cadrul discutiilor zilnice despreinteresele si preocuparile lor.

T6: Practici educationale adaptate invatarii scolarului mic

Recomandari

Ce continut sa folosim?

- Este necesara adaptarea continutului predate la nivelul de intelegere al copilului. Este celmai bine sa se ofere probleme putin deasupra nivelului lor actual de intelegere.

- Copiii invata mai bine daca li se ofera posibilitatea sa repete noile concepte prin aplicareaacestora in diferite situatii, sarcini, sau prin relationarea cu cunostintele anterioare.

Ce strategii alegem?

- Este recomandat sa se ofere strategii alternative de rezolvare a unei probleme, precum sisa fie incurajata inventarea sau descoperirea de catre copii a unor solutii proprii.


21/62

- De mai multe ori copiii folosesc o strategie fara sa o inteleaga, astfel ca este necesar sa lise explice sis a li se solicite sa explice la randul lor: de ce este corecta sau gresita o

anumita strategie, care sunt principiile care stau la baza procedurii.- Uneori copiii nu reuesc sa isi insuseasca anumite continuturi din cauza ca nu au strategii

eficiente de invatare, astfel ca este necesar sa li se propuna noi modalitati de invatare.

Ce exemplificari folosim?- Pentru explicarea conceptelor este bines a se utilizeze exemple concrete, care sa

presupuna implicarea active a copilului.

- Utilizarea de exemple variate, organizarea informatiei in diferite moduri, testareafrecventa reprezinta dificultati dezirabile, deoarece, chiar daca pe termen scurt pot

incetini procesul de invatare, pe termen lung conduc la intelegerea conceptelor si

mentinerea cunostintelor in memoria de lunga durata, precum si la transferarea acestora

la noi situatii.

Ce asteptari proiectam elevilor?

-

Asteptarile cadrului didactic influenteaza performantele elevilor, astfel ca esterecomandat sa nu se atribuie copiilor etichete (atent, inteligent, grabit), ci sa se faca

referiri doar la comportamentul elevului intr-o anumita situatie.

- Este bine ca elevii sa inteleaga ca succesul scolar se datoreaza calitatii si cantitatiiefortului depus, pentru a trece mai usor peste esecuri si pentru a se stradui mai mult insarcinile viitoare.

In scopul sprijinirii dezvoltarii si invatarii copilului, adultul/ cadrul didactic trebuie sa alternezediverse roluri:

- Stimulator. Cadrul didactic stimuleaza dezvoltarea prin expunerea copilului la stimulisenzoriali si cognitive si implicarea lui in activitati fizice.

- Facilitator. Cadrul didactic faciliteaza invatarea copilului prin interactiune, princomunicare, prin organizarea mediului fizic si social, prin oferirea de context de invatare

(sarcini si material diferite), prin incurajarea curiozitatii si explorarii, prin provocarea

unor situatii problematice pentru aflarea de solutii, etc.- Mediator. Cadrul didactic mediaza comunicarea si raporturile sociale dintre copii si alti

copii si dintre copii si adulti (negocierile, conflictele). Cadrul didactic mediaza raporturile

familiei cu cresa/gradinita/scoala.- Partener. Cadrul didactic devine partener al copilului in demersul acestuia de construire a

propriei invatari, partener de joc, partener al familiei in asigurarea conditiilor optime de

dezvoltare si invatare ale copilului.

Aplicatie

Completati notitele Mariei cu termenii potriviti.

De multe ori, copiii folosesc o strategie fara sa o inteleaga, astfel ca este necesar sa li se explicesis a li se solicite sa explice la randul lor: de ce este corecta sau gresita o anumita strategie, care

sunt principiile care stau la baza procedurii.


22/62

Asteptarile invatatorului influenteaza performantele elevilor, astfel ca este recomandat sa nu se

atribuie copiilor etichete (atent, intelligent, grabit), ci sa se faca referiri doar la comportamentul

elevului intr-o anumita situatie.

Utilizarea de exemple variate, organizarea informatiei in diferite moduri, testarea frecventa

reprezinta dificultati dezirabile, deoarece, chiar daca pe termen scurt pot incetini procesul deinvatare, pe termen lung conduc la intelegerea conceptelor si mentinerea cunostintelor inmemoria de lunga durata, precum si la transferarea acestora la noi situatii.

Verificare

1. In scopul sprijinirii si dezvoltarii invatarii copiilor, cadrul didactic devine un facilitator alinvatarii. Alegeti elementele corespunzatoare care sustin aceasta afirmatie!

a. Organizarea mediului fizic si social b. Oferirea de solutii standard pentru situatii-problemac. Oferirea unor context diversificate de invatare d.

Incurajarea curiozitatii si a explorarii mediului inconjurator

e. Interactiune si comunicare.

2. Alegeti afirmatiile care fac referire la practicile educationale ce promoveaza invatarea inrezonanta cu profilul psihopedagogic si fizic al scolarului mic!a. Problemele oferite spre rezolvare coopiilor trebuie sa fie strict pe nivelul lor actual de

intelegere

b. Adaptarea continuturilor invatarii la nivelul de intelegere al copilului c. Incurajarea elevilor pentru a inventaria si a descoperi solutii proprii la anumite

probleme.

d. Utilizarea unor strategii alternative de rezolvare a unei probleme. 3. Uniti cuvintele care sugereaza diversele roluri ale profesorului in procesul educational, cu

afirmatiile corespunzatoare!

Expunerea copiilor la stimulti senzoriali si cognitive; implicarea acestora in activitatifizice > stimulator

Medierea comunicarii si a raporturilor sociale dintre copii, dintre adulti si copii, a

negocierilor si conflictelor > mediatorOferirea unui sprijin real copiilor in demersul de construire a propriilor invatari >

partener

T7: formarea competentelor

Studiu:

Obiective. Psihologia invatarii si-a pus dintotdeauna problema obiectivelor care trebuie atinse in

procesul instruirii.


23/62

La inceput, obiectivele erau formulate la modul general, fara a se face o legatura sistematica intre

calitatile intelectului ce se doreau a fi formate si continutul programelor scolare.

Drumul catre tehnologiile didactice

In ordine istorica, comportamentismului ii revine meritul de a fi atras atentia asupra legaturiistricte care trebuie sa existe intre obiectivele inscrise in programa si testarea performanteloratinse.

Transformarea obiectivelor in tinte riguroase ale procesului de instruire marcheaza trecerea de la

didactica clasica la tehnologiile didactice.

Directii. Doua deschideri au fost explorate ulterior:

a. Prima, cea a practicii didactice, a dus la aparitia taxonomiilor;b. A doua pornea de la recunoasterea faptului ca procesele intelectuale sunt reale si

testabile, ducand la stiinta cognitiei.

Taxonomii.a. Initial, taxonomiile au urmarit oclasificare a scopurilor, mai exact o clasificare acomportamentelor, deoarece s-a constatat ca aceste comportamente sunt foarte variate si

imposibil de catalogat in perspective pur behaviorista.

b. Cea mai semnificativa clasificare formala a comportamentelor apartine lui B. S. Bloom,care elaboreaza o intreaga teorie si o publica in lucrarea Taxonomiile obiectivelor

pedagogice, in 1956.

c. In conceptia lui Bloom, taxonomia este un sistem de clasificare a scopurilor care respectao regula speciala si anume aceea a ordinii reale. Aceasta ordine realase traduce printr-o

anumita ierarhie a scopurilor. Comportamentele simple ale celor care invata constituie

baza unora de ordin mai inalt, iar acestea vor constitui, la randul lor, temelia unora si mai

inalte.

Tehnologii.

a. Pasul urmator pe care l-a facut didactica a fost gasirea unor modalitati de a atingeobiectivele. Caile de urmat in acest sens au fost numite, ca si analoagele lor din industrie,

tehnologii.

b. Astfel au aparut tehnologii diverse, materializate in tipuri variate de manual si auxiliaredidactie care urmaresc sa raspunda cat mai bine cerintelor unei numite norme de grup.

c. Daca trecem dincolo de intentiile taxonomiilor bloomiene, aceasta cale ne conduce laideea unor tehnologii multiple care urmaresc atingerea acelorasi obiective in conditii de

invatare foarte diferite.

In contextul evolutiilor teoretice descrise anterior, necesitatea de a forma si a dezvolta

competente prin procesul de invatamant este astazi acceptata ca imperioasa in majoritatea

sistemelor educationale!Problemele majore tin de modul de organizare si definire a acestor competente (pentru a putea fi

descrise si operationalizate) dar si de identificarea acelor modalitati (tehnologii) care conduc la

formarea, in realitate, a competentelor descrise.


24/62

Anticipand partial posibilitatea aplicarii practice a acestor dezvoltari teoretice, curriculumului

romanesc la nivelul invatamantului liceal a fost structurat pe competente. In continuare, explicam

modul cum au fost construite in Curriculum National competentele generale si specific vizate defiecare disciplina din trunchiul comun.

Aplicatie

Completeaza textile lacunare asezand cuvintele potrivite in spatiile libere.

In conceptia lui Bloom, taxonomia este un sistem de clasificare a scopurilor, care respecta oregula speciala si anume aceea a ordinii reale.

Ordinea reala se traduce printr-o anumita ierarhie a scopurilor. Caile de atingere a obiectivelor au

fost numite, ca si analoagele lor din industrie, tehnologii.

Verificare

1. Cum erau formulate obiectivele la inceput?a. La modul general b. Ca tinte riguroase ale procesului de instruirec. Fara a se face o legatura sistematica intre calitatile intelectului ce se doreau a fi

formate si continutul programelor scolare.

2. Ce au urmarit initial taxonomiile?a. O clasificare a scopurilor b. O clasificare a trebuintelorc. O clasificare a competentelor

3. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte?a. Necesitatea de a forma si de a dezvolta competente prin procesul de invatamant este

astazi acceptata ca imperioasa in majoritatea sistemelor educationale b. Realizarea obiectivelor educationale poate fi asigurata fara utilizarea unor tehnologii

didactice multiple

c. Tehnologiile divese, materializate in tipuri variate de manual si auxiliare didacticeurmaresc atingerea obiectivelor in conditii multiple de invatare.

T8: Proiectarea si definirea competentelor

Studiu:

Avantajele proiectarii centrate pe competente

Competentele permit transferul a ceea ce stii in rezolvarea situatiilor-problema.


25/62

1. Termenul de competent are numeroase accepti: el a migrat usor dinspre domeniulprofessional-tehnic catre educatie, capatand valente complexe in acest domeniu.

2. Proiectarea curriculumului pe competente vine in intampinarea achizitiilor cercetarilordin psihologia cognitive. Conform acestora, prin competent se realizeaza in mod

exemplar transferul si mobilizarea cunostintelor si a deprinderilor in situatii/ contexte noi

si dinamice.

Definirea competentelor

Definim competentele ca ansambluri integrate de cunostinte, capacitate si abilitati de aplicare,operare si transfer ale achizitiilor, care permit desfasurarea cu success a unei activitati si

rezolvarea eficienta a unei probleme sau a unei clase de probleme/ situatii.

Competentele cresc valoarea utilizarii resurselor pentru ca le ordoneaza si le pun in relatie, astfelincat ele sa se completeze si sa se potenteze reciproc si le structureaza intr-un sistem mai bogat

decat simpla lor reunire aditiva.

Competentele generale se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata scolaritatii; au un

grad ridicat de generalitate si complexitate.

Competentele specifice se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui an scolar;ele sunt deduse din competentele generale, fiind etape in dobandirea acestora.

Modelul de proiectare curriculara centrat pe competente simplifica structura curriculumului siasigura o mai mare eficienta a proceselor de predare/ invatare si evaluare. Acesta permite

operarea la toate nivelurile cu aceeasi unitate competente, in masura sa orienteze demersurile

tutror agentilor implicate in procesul de educatie.

Pentru a asigura o marja cat mai larga de acoperire a obiectivelor de studiu, in constructia

modului de derivare a competentelor s-a pornit de la o diferentiere cat mai fina a secventelor

unui process de invatare.Astfel, s-au avut in vedere urmatoarele sase secvente vizand structurarea operatiilor mentale:

- Perceptia- Interiorizarea primara- Construirea de structuri mentale- Transpunerea in limbaj- Acomodarea interna- Adaptarea externa.

Experiente care definesc o competenta

Competentele sunt rezultatul unei invatari eficiente; acestea pot fi antrenate in rezolvarea deproblem complexe din lumea reala.

Procesul de identificare a competentelor are in vedere si formularea clara a acestora.

Categoriilor de secvente prezentate anterior le corespund categorii de competente organizate injurul catorva verbe definitorii, astfel:


26/62

Receptarea. Se poate concretiza prin urmatoarele concept operationale:

- Identificarea de termeni, relatii, procese;- Observarea unor fenomene, procese;- Perceperea unor relatii, conexiuni;-

Nominalizarea unor concept, relatii, procese;- Culegerea de date din surse variate;- Definirea unor concepte.

Prelucrarea primara (a datelor). Se poate concretiza prin urmatoarele concept operationale:- Compararea unor date, stabilirea unor relatii;- Calcularea unor rezultate partiale;- Clasificari de date;- Reprezentarea unor date;- Sortarea-discriminarea;- Investigarea, explorarea;-

Experimentarea.

Algoritmizarea. Se poate concretiza prin urmatoarele concept operationale:

- Reducerea la o schema sau la un model;- Anticiparea unor rezultate;- Reprezentarea datelor;- Remarcarea unor invariant;- Rezolvarea de problem prin modelare si algoritmizare.

Exprimarea. Se poate concretiza prin urmatoarele concepte operationale:

- Descrierea unor stari, sisteme, procese, fenomene;- Generarea de idei, concept, solutii;- Argumentarea unor enunturi;- Demonstrarea.

Prelucrarea secundara (a rezultatelor). Se poate concretiza prin urmatoarele concept operationale:

- Compararea unor rezultate, date de iesire, concluzii;- Calcularea, evaluarea unor rezultate;- Interpretarea rezultatelor;- Analiza de situatii;- Elaborarea de strategii;- Relationari intre diferite tipuri de reprezentari sau intre reprezentare si obiect.

Transferul. Se poate concretiza prin urmatoarele concepte operationale:

- Aplicarea;- Generalizarea si particularizarea;- Integrarea;- Verificarea;- Optimizarea;- Transpunerea;


27/62

- Negocierea;- Realizarea de conexiuni complexe;- Adaptarea si adecvarea la context.

Aplicatie

Maria si-a notat pe table o serie de concept operationale si trmenii definitorii categoriilor decompetente. Asaza deasupra fiecarui set termenul corespunzator din partea de jos a ecranului.

Receptarea: idendificarea de termeni, relatii, procese; observarea unor fenomene, procese;perceperea unor relatii, conexiuni; nominalizarea unor concept, relatii, procese; culegerea de date

din surse variate; definirea unor concepte.

Prelucrarea: compararea unor date, stabilirea unor relatii; calcularea unor rezultate partiale,

clasificari de date; reprezentarea unor date; sortarea-discriminarea; investigarea, explorarea;experimentarea.

Exprimarea: descrierea unor stari, sisteme, procese, fenomene; generarea de idei, concept,solutii; argumentarea unor enunturi; demonstrarea.

Algoritmizarea: reducerea la o schema sau model; anticiparea unor rezultate; reprezentarea

datelor, remarcarea unor invariant; rezolvarea de problem prin modelare si algoritmizare.

Prelucrarea secundara: compararea unor rezultate, date de iesire, concluzii; calcularea, evaluarea

unor rezultate; interpretarea rezultatelor; analiza de situatii; elaborarea de strategii; relationari

intre diferite tipuri de reprezentari, intre reprezentare si obiect.Transferul: aplicarea; generalizarea si particularizarea; integrarea; verificarea; optimizarea;

transpunerea; negocierea; realizarea de conexiuni complexe; adaptarea si adecvarea la context.

Verificare

1. Care dintre descrierile de mai jos definesc corect notiunea de competente?a. Experiente in jurul carora sunt organizate situatiile de invatareb. Ansambluri integrate de cunostinte c. Abilitati si capacitate de aplicare, operare si transfer ale achizitiilor d. Comportamente imediat observabile

2. Asociati fiecarei descrieri conceptual corespunzator, cu ajutorul mouse-ului!Se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata scolaritatii. > competente

generaleSe defines pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui an scolar. > competente

specifice

Reprezinta un fundament pentru invatarea pe tot parcursul vietii. > competente cheie

3. Care dintre afirmatiile de mai jos caracterizeaza modelul de proiectare curriculara centratpe competente?

a. Asigura o mai mare eficienta a proceselor de prdare-invatare-evaluare b. Dezorienteaza demersurile tuturor agentilor implicate in procesul de educatie


28/62

c. Permite operarea la toate nivelurile cu aceeasi unitate d. Simplifica structura curriculumului.

T9: Modelul de proiectare curriculara centrat pe competente argumente din perspective

multiple

Studiu:

Perspectivele din care trebuie privit modelul de proiectare curriculara centrat pe competente sunt

de natura:

- Pedagogica- Psihologica- Sociala- Educationala

Din perspectiva pedagogica: curriculumul este valorificat in ipostaza curriculumul ca

reprezentare a actiunii, legata strans de ipostaza curriculumul ca actiune propiu-zisa, ceea ce

presupune traducerea temelor de studiat in experiente de invatare si formare relevante,

positive, dezirabile, constructive.

Din perspective proiectarii curriculumului: In procesul de invatamant se urmareste formarea si

dezvoltarea unui sistem de competente educationale functionale, de baza, cu specific actionalcare pot fi evaluate usor, competente necesare elevilor pentru a-si continua studiile sau pentru a

se incadra pe piata muncii.

Aplicarea acestui model presupune:

- Valorificarea coerenta a continuturilor ca mijloace prin care se vizeaza atingereaobiectivelor cadru, a obiectivelor de referinta si a obiectivelor operationale;

- Formarea si dezvoltarea unui sistem de competente educationale intelectuale/ cognitive,psihomotorii, afectiv atitudinale, de comunicare si relationare sociala, de abordare aproblemelor, de luare a deciziilor, de rezolvare de problem teoretice si practice, de

asumare a riscurilor, de adoptare a unor solutii personale, etc.

Din perspective psihologica: Solutia curriculara a proiectarii curriculumului pe competente

raspunde recomandarilor psihologiei cognitive, referitoare la valorizarea competentelor in scopul

realizarii in mod efficient a transferului si mobilizarii cunostintelor si abilitatilor in context noi si

dinamice.Formarea, exersarea si dezvoltarea competentelor presupune mobilizarea anumitor cunostinte,

capacitate, abilitati (priceperi si deprinderi) si a unor scheme de actiune exersate si validate

anterior.

Din perspective scolii ca institutie a comunitatii: Anumite competente vizate in cadrul procesului

de invatamant pot sa fie social determinate, ele fiind expresia nevoilor educationale concrete ale

comunitatii.Astfel se asigura premisele transparentei demersurilor educationale realizate in scoala.


29/62

Modelul curricular permite realizarea de evaluari ale scolilor (si ale sistemului educational) de

catre agenti educationali implicate: parinti, autoritati locale, sponsori, etc.

De asemenea, forurile competente pot realiza cu usurinta evaluari externe periodice la niveluleducational, la nivel institutional, la nivelul curriculumului, al rezultatelor scolare, al investitiei

de resurseumane, materiale, financiare, etc.

Din perspective politicii educationale: Competentele formate si dezvoltate pe parcursul educatieide baza raspund conditiei de a fi necesare si benefice pentru individ si pentru societate, in acelasi

timp. Un curriculum centrat pe competente poate raspunde mai bine cerintelor actuale si viitoare

ale societatii, ale vietii sociale si profesionale, ale pietei muncii, prin centrarea demersurilordidactice pe achizitiile integrate ale elevilor.

De aceea, una din directiile actuale de politica educational o reprezinta stimularea dezbaterii

pentru identificarea acelor valori si practice sociale dezirabile pe care scoala ar trebui sa le

promoveze pentru a atinge finalitatile formative si informative propuse. Din perspective politiciicurriculare, modelul raspunde paradigmelor actuale, oferind deschideri inter si transdisciplinare,

posibilitatea trancederii disciplinelor si a cristalizarii unor competente transversale.

Din perspective profesorilor: pentru profesori, demersul metodologic centrat pe competente

consta in:

- Elaborarea proiectelor didactice si adaptarea predarii la diferite categorii de elevi- Informarea elevilor asupra asteptarilor- Clasificarea nivelului de performanta minim acceptat si a nivelurilor de extindere- Furnizarea de criterii pentru evaluarea rezultatelor- Asigurarea progresului pentru obtinerea rezultatelor- Oferirea setului de rezultate finale- Stabilirea metodelor/ tehnicilor de predare pentru cei ramasi in urma

Studiile realizate in tari europene au descoperit abordari diferite ale competentelor:1. Competente care acopera intregul sistem educational, de la educatia timpurie pana la

invatamantul superior;

2. Competente valabile pentru invatamantul preuniversitar;3. Competente centrate pe invatamant obligatoriu;4. Competente focalizate pe un anumit nivel de scolaritate;5. Competente valabile atat pentru elevi cat si pentru cadre didactice.

Competentele cheie sunt folosite pe niveluri specifice de pregatire. Pentru invatamantul primar,

competentele cheie, ca elemente de reper, pot fi turnate in competente generice sau adaptate la

particularitatile de varsta ale elevilor.

Aplicatie

Maria a strans articole din ziare, dar a ratacit titlurile lor. Selecteaza titlul potrivit pentru fiecare

articol!Din ce perspective, curriculumul este vazut ca o actiune ce presupune traducerea temelor de

studiat in experinte de intavare si formare positive? > pedagogica


30/62

Modelul curricular centrat pe competnte raspunde mai bine cerintelor actuale ale vietii

profesionale si sociale, ale pietei muncii, gratie demersurilor didactice. Din ce perspective este

vazut curriculumul in afirmatia de mai sus? > perspective proiectarii curriculumuluiDemersul metodologic centrat pe competente consta in elaborarea proiectelor didactice si

adaptarea predarii la diferite categorii de elevi, precum si in clasificarea nivelului de performanta

minim acceptat. Din ce perspective este vazut curriculumul in afirmatia de mai sus? >perspective profesorilorFormarea, exersarea si dezvoltarea competentelor presupune mobilizarea anumitor cunostinte,

capacitate, abilitati (priceperi si deprinderi). Din ce perspective este vazut curriculumul in

afirmatia de mai sus? > perspective psihologica

Verificare

1. Marcati afirmatiile corecte, corespunzatoare enuntului de mai jos: Curriculumul centratpe competente reprezinta punctul de unire intre copil, scoala si societate.

a. In procesul de invatamant se urmareste formarea si dezvoltarea unui sistem decompetente educationale functionale.

b. Demersurile educationale sunt construite in perspective dobandirii de catre elevi a

unor achizitii finale usor evaluabile.

c. Competentele de baza necesare elevilor asigura partial, intr-o mica masura,continuarea studiilor sau incadrarea pe piata muncii.

d. Modelul curricular centrat pe competente vine in intampinarea cerintelor vietiiprofesionale si sociale actuale.

2. Modelul de proiectare curriculara centrat pe competente raspunde unor exigent stringentdin mai multe perspective. Alegeti variant corecta, corespunzatoare descrierii.

Transpunerea temelor de studiat in experiente de invatare si formare relevante, positive,

dezirabile, constructive. > perspective pedagogicaFormarea si dezvoltarea competentelor presupune mobilizarea unor cunostinte,

capacitate, abilitati, a unor scheme de actiune exersate/ validate anterior. > perspective

psihologicaUnele competente vizate in cadrul procesului de invatamant pot sa fie social determinate,

ele fiind expresia nevoilor educationale ale comunitatii. > perspective sociala

3. Prin parcurgerea unor etape de nivel in cadrul unei lectii sau al unui ciclu tematic, sepoate dovedi posibilitatea obtinerii rezultatului preconizat al invatarii, sub forma de

competente scolare. Alegeti cuvintele-cheie corespunzatoare descrierii fiecarui nivel

specific.Cunostinte functionale (memorate) > identificarea si reproducerea cunostintelor

Date, idei, fapte, metode apartinand unei discipline associate altor discipline, de

preferinta din aceeasi arie curriculara, abordate in viziune interdisciplinara > compararea-

corelarea- combinarea- transferulExercitii didactice la clasa, pe teme ipotetice sau reale > rezolvarea de problem, in plan

teoretic

Creatii intelectuale (compuneri, proiecte, modele, etc.) sau material-manuale(confectionare, construire, etc.) > aplicatii practice reale


31/62

T10: de la cunostinte la competente in educatie

Studiu:

Nu tupem intelege importanta curriculumului centrat pe competente, daca nu intelegem tot ceea

ce implica conceptual, metodologic si actional termenul de competent.

Conceptual de competenta este definit:- In sens larg: capacitatea unei persoane de a mobilize un ansamblu integrat de resurse

cognitive, affective, gestuale, relationale, etc. pentru a realiza o categorie de sarcini sau

pentru a realiza o familie de situatii problema

- In termeni pedagogici: capacitatea elevului de a mobiliza (identifica, combina si activa)un ansamblu integrat de cunostinte, deprinderi, atitudini si valori pentru a realiza familii

de sarcini de invatare. Competent poate fi considerate ca o disponibilitate actionala a

elevului, bazata pe resurse bine precizate, dar si pe experienta prealabila, suficienta sisemnificativ organizata.

A mobilize resursele inseamna:

- A le identifica- A le combina- Ale active in situatii concrete

Resursele necesare unei competente se compun din:

- Cunostinte = a sti- Deprinderi = a face; a fi- Atitudini, valori = a deveni

O competent nu se poate dezvolta (si, in consecinta, nici evalua) decat punand elevul in contact

cu situatii concrete in care acesta incearca sa mobilizeze resursele sale (achizitiile anteriioare),constientizand (metacognitie) propriile limite si incercand sa le depaseasca, insistand asupra

obstacolelor intampinate. Asemenea situatii complexe/ concrete nu pot fi standardizate, oferite

prin documentele/ programele scolare, nici nu pot fi planificate integral pentru a fi oferitecadrelor didactice.

Situatiile concrete in care pot fi dobandite competentele specific diferitelor discipline nu pot fi

nici inventariate in integralitatea lor, pe de o parte, iar pe de alta parte se lasa libertatea cadrului

didactic de a identifica el insusi alte situatii concrete.

Succesul elevului in invatare

Pedagogia ultimului deceniu si jumatate dezvolta ideea potrivit careia succesul elevului ininvatare, in dobandirea de competente, se amplifica daca aceasta beneficiaza de criteriile pe baza

carora este stabilit succesul sau insuccesul sau.

Criterii de stabilire a succesului sau insuccesului elevului:


32/62

- Criteria de realizare a sarcinii de lucru: punerea la dispozitia elevului a unor algoritmi,care, odata urmati, asigura succesul in rezolvarea sarcinii de lucru (exemplu: elevul

beneficiaza de algoritmul analizei frazei).- Criteria de reusita: elevul trebuie sa beneficieze de criteria si indicatori care descriu

caracteristicile model ale produsului invatarii, ale sarcinii rezolvate, elevul comparand

produsul sau cu modelul. Literature de specialitate a dezvoltat conceptual de foaie deparcurs sau harta de studii, care ar putea reprezenta o jalonare a demersului deinvatare a elevului si un set de repere de analiza, de evaluare si autoevaluare a rezultatului

invatarii.

Obiectivele educatiei bazate pe competente:

1. Sa puna accentual pe competenteSa puna accentual pe competentele pe care elevul trebuie sa le stapaneasca la sfarsitul

fiecarui an scolar si la sfarsitul scolaritatii obligatorii. Din aceasta perspective, accentualcade pe ceea ce trebuie sa stie, dar mai ales sa faca elevul cu ceea ce stie. Rolul

profesorului trebuie sa fie acela de a organiza invatarea intr-o maniera cat mai adecvata

pentru a duce elevii la nivelul asteptat.2. Sa dea sens invatariiSa dea sens invatarii, sa arate elevului la ce-I serveste ceea ce invata el in scoala. Pentru

aceasta trebuie sa se depaseasca listele de continuturi materii ce trebuie retinute/

invatate pe dinafara. Din contra, abordarea prin competente il invata pe elev sa raportezepermanent invatarea la situatii care au sens pentru el si sa utilizeze achizitiile sale in

aceste situatii.

3. Sa certifice achizitiile elevuluiSa certifice achizitiile elevului in termeni de rezolvare de situatii concrete si nu in

termenii unei sume de cunostinte si de deprinderi pe care elevul le va uita, pe care nu stie

cum sa le utilizeze in viata active. Abordarea prin competente de baza este un raspuns la

problematica analfabetismului functional.

Principalele notiuni relative la abordarea invatamantului prin competente de baza sunt:

- Situatii-problema- Mbilizare- Integrare- Resurse

Orice competenta are 2 componente:

- Resursele: cunostintele, deprinderile si atitudinile pe care elevul trebuie sa le mobilizezepentru a rezolva diverse situatiiproblema; resursele sunt constituite din: cunostinte (asti), deprinderi/ abilitati (a face)si atitudini, valori (a fi, a deveni).

- Situatiile-problema: in care elevul trebuie sa mobilizeze aceste resurse (invata si pune inpractica acel potential). Fara crearea situatiilor concrete care pun in aplicare ceea ce a

invatat, acel potential ramane doar in planul lui a sti, nu trece in planul lui a face.

Aplicatie


33/62

Ioana a selectat ideile principale din dialogul cu Maria, dar a omis sa noteze unele cuvinte.

Completati afirmatiile, selectand termenii corecti.

Competenta este capacitatea unei persoane de a mobilize un ansamblu integrat de resurse pentrua rezolva o familie de situatii problema.

Competenta poate fi definita ca un potential care trebuie demonstrat in situatii concrete.

Abordarea prin competente il invata pe elev sa raporteze permanent in invatarea la situatii careau sens pentru el si sa utilizeze achizitiile sale in aceste situatii.

Verificare

1. Marcati afirmatiile referitoare la definirea competentei in termeni pedagogici.a. Capacitatea elevului de a utiliza doar cunostintele pentru a rezolva o sarcina de

invatare

b. Disponibilitatea actionala a elevului, bazata pe resurse bine precizate sip eexperientele prealabile

c. Capacitatea elevului de a mobilize un ansamblu integrat de cunostinte, deprinderi,atitudini si valori pentru a realiza familii de sarcini de invatare.

2. A mobiliza resursele inseamna a le identifica, a le combina si a le activa in situatii

concrete. Uniti fiecare cuvant-cheie cu afirmatiile corecte, corespunzatoare resurselor

necesare unei competente.

Cunostinte > a stiDeprinderi > a face/ a fi

Atitudini, valori > a deveni

3. Educatia bazata pe competente urmareste in esenta trei mari obiective (Roegier, 2000).Alegeti conceptul corespunzator descrierii sale.

Accent pe ceea ce trebuie sa stie, dar mai ales sa faca elevul cu ceea ce stie > dezvoltarea

competentelor

Utilizarea achizitiilor de catre elevi in diverse situatii concrete de viata > aplicabilitateacontinuturilor invatarii

Abordarea prin competente de baza este un raspuns la problematica analfabetismului

functional > certificarea achizitiilor elevului

T11: fundamente psihologice privind formarea competentelor

Studiu:

Elemente de psihologie a scolarului mic:

- la varsta claselor primare copiii se ridica la un nivel de generalizare mai mare fata de ceidin gradinita, pot grupa mai lesne obiecte dupa o insusire comuna si esentiala;

- In actiunile lor, raman legati de concret si fac legaturi intre actiune si cuvant;- Continua procesul de formare a limbajului interior, elevul traieste emotii si sentimente,

este atras de personaje si incearca sa le imite;

- Copilul incepe sa fie stapan pe sine;- Isi ordoneaza gesturile;


34/62

- Are putere de concentrare mai mare;- Poate participa la activitati de invatare mai mult timp decat in perioada gradinitei;- Este atent cu propria persoana;- Se poate interiorize;- Simte si manifesta dorinta de a-I ajuta pe cei mici;-

Doreste sa converseze mai mult cu cei mari sis a fie ascultat;- Isi poate prezenta anumite idei si incearca sa le sustina;- Pune intrebari si asteapta raspunsuri;- Orizontul de cunoastere se largeste;- Vrea sa se comporte asemenea celor mari, uneori depasindu-si posibilitatile si

descurajandu-se usor cand nu reuseste, de aceea are nevoie de sprijin in intarirea

increderii lui in fortele proprii;

- In perioada scolaritatii, copiii inregistreaza importante progrese in dezvoltarea fizica siintelectuala, iar invatarea organizata devine tipul fundamental de activitate;

- In scoala obtin cunostinte, isi formeaza priceperi si deprinderi pe care n-ar putea sa ledobandeasca singuri (Tinca Cretu, 2007);

-

Prin trecerea in clasele nivelului primar, copiii isi schimba statutul social, devin elevi,mai important in familie si in grupul de copii.

Prezentarea competentelor cheie alaturi de competente specific nivelului primar:

1. Competente de comunicare in limba romana si in limba maternal in cazul minoritatilornationale: presupune operarea cu o varietate de mesaje verbale si nonverbal pentru a

recepta si transmite idei, experiente, monitorizarea propriei comunicari si adaptarea

acesteia la diferite categorii de audienta; utilizarea corecta si eficienta a limbajelorinsusite la diferite discipline sau pe cai informale si nonformale.

2. Competent de comunicare in limba straina: incepe pe cale formala in clasa a III-a, darexista elevi care au aceasta competent la nivel incipient de comunicare orala formata in

familie si in gradinita.3. Competentele digitale: se formeaza diferentiat in invatamantul primar din tara noastra

deoarece dotarea cu calculatoare e diferita, iar in curriculum nu este prevazuta o

disciplina care asigura aceasta competenta, totusi, in acest sens, poate fi planificata ladecizia scolii.

4. Competentele de baza de matematica, stiinte si tehnologie: vizeaza formarea unorstrategii functionale in vederea rezolvarii de problem; aplicarea de principia si metode deinvestigatie pentru a explora si explica, la nivelul claselor primare, procese natural si

sociale; formarea capacitatilr de analiza critica, de argumentare pe baza de dovezi

pertinente.

5. Competente sociale si civice: au in vedere formarea de abilitati de utilizare a serviciilorpublice, sociale si culturale.

6. Competentele antreprenoriale: sunt in stare incipient in invatamantul primar si semanifesta in activarea spiritului de initiative si antreprenorial in gestionarea evolutiei

personale; disponibilitatea pentru efort fizic si intelectual.7. Competenta de sensibilizare si de expresie culturala: se exercita prin constientizarea

drepturilor si a responsabilitatilor, prin relationare interpersonal pozitiva, prin sustinerea

cooperarii in grupurile de invatare, prin respectarea diversitatii socio-culturale etc.


35/62

8. Competent de a invata sa inveti: urmareste automot

Documents

ICOS Modulul 1