......Icoanele ne ridicIcoanele ne ridicăă min minţţile de la cele pamânteile de la cele pamânteşşti la cele cereti la cele cereşşti.ti.Sf. Ioan Damaschinul spunea astfel: "prin icoane vizibile suntem conduSf. Ioan Damaschinul spunea astfel: "prin icoane vizibile suntem conduşşi i la contemplarea a ceea ce este divin la contemplarea a ceea ce este divin şşi spiritual". i spiritual". ...p...prin prin păăstrarea memoriei celor pictastrarea memoriei celor pictaţţi în icoane, suntem inspirai în icoane, suntem inspiraţţi si săă-i -i imitimităăm. m. ......Sf. Grigore de Nissa (aprox. 330-395) povestea cum nu putea trece pe Sf. Grigore de Nissa (aprox. 330-395) povestea cum nu putea trece pe llâânga o icoana cu Avraam care-l jertfea pe Isaac "fnga o icoana cu Avraam care-l jertfea pe Isaac "făărrăă s săă verse lacrimi". verse lacrimi".

.. NNu veneru venerăăm lemnul sau vopseaua, ci persoana m lemnul sau vopseaua, ci persoana reprezentatreprezentată ă în icoanîn icoană, ă, aşa cumaşa cum patrio patrioţţii nu venereaza ii nu venereaza ţţesesăătura tura şşi culorilei culorile drapelului drapelului, ci , ci ţţara ara

reprezentatreprezentatăă de steag. de steag.

Icoana este o o aducere în Icoana este o o aducere în constiinta credinciosilor, prin constiinta credinciosilor, prin mijloacele picturii, a persoanei mijloacele picturii, a persoanei reprezentate. reprezentate. Icoana este Icoana este şşi un i un mijloc de legãturã între persoana mijloc de legãturã între persoana reprezentată (prototipul)reprezentată (prototipul) şşi între i între credinciosul care stã în facredinciosul care stã în faţţa icoanei a icoanei cu cinstirecu cinstire şi evlavie. şi evlavie.

Ce sunt Sfintele Icoane?Ce sunt Sfintele Icoane?

Sfintele Sfintele iicoane sunt reprezentcoane sunt reprezentăări de ri de ppersoaneersoane,, sscene biblicecene biblice sau de sau de sfinsfinţiţi, av, avâând nu doar un nd nu doar un caracter artistic, comemorativ, ci caracter artistic, comemorativ, ci îîn special unn special unul ul intuitivintuitiv, , în careîn care ppersoana reprezentatersoana reprezentatăă sse e face face simţităsimţită cu toat cu toatăă pputerea uterea şşi i ssfinfinţţenia enia eei. i.

ÎÎntruparea Domnului ne-a dat ntruparea Domnului ne-a dat dreptul sdreptul săă-L pict-L pictăăm m îîn icoane, n icoane, ffăărrăă ca aceasta s ca aceasta săă îînsemne cnsemne căă despdespăărrţţim trupul Sim trupul Săău de u de dumnezeirea Sadumnezeirea Sa..

IIcoana ortodoxcoana ortodoxăă nu-L nu-L îînfnfăţăţiişşeazeazăă numai dupnumai dupăă frumuse frumuseţţea naturalea naturalăă, , ci mai ales ci mai ales îîntr-o formntr-o formăă care s care săă conducconducăă pe cel ce o prive pe cel ce o priveşşte la te la adevadevăărul credinrul credinţeţei ortodoxe i ortodoxe - - ccăă Hristos Hristos CCel el ÎÎntrupat este ntrupat este Dumnezeu adevDumnezeu adevăărat rat şşi i OOm m adevadevăăratrat. .

DacDacă ă n-am n-am îînfnfăţăţisa pe Iisus isa pe Iisus Hristos Hristos îîn icoane ar n icoane ar îînsemna cnsemna căă negnegăăm firea Sa cea omeneascm firea Sa cea omeneascăă, , viaviaţaţa Sa pe p Sa pe păămmâânt nt şşi ri răăstignirea. stignirea.

DacDacăă iconografia ortodox iconografia ortodoxăă s-ar m s-ar măărgini rgini la frumusetea naturalla frumusetea naturalăă, ar , ar estompa estompa aşteptările spirituale ale creştinuluiaşteptările spirituale ale creştinului..

• Fiecare sfFiecare sfâânt a nt a devenit pentru credevenit pentru creşştintinii un model de un model de renarenaşştere tere îîn Hristosn Hristos..

Pentru aceastaPentru aceasta,, icoana trebuie sicoana trebuie săă fac facă ă evidentevidentă, ă, prin artprin artăă, , prezenprezenţţa harului a harului SfSfâântului Duh ntului Duh îîn n figurile sfinfigurile sfinţţilor. ilor.

Picturi murale interioare şi exterioarePicturi murale interioare şi exterioare

Sfintele icoane, Sfintele icoane, îînfnfăţăţiişşeazeazăă şşi alte scene din viai alte scene din viaţţa Ma Mâântuitorului, a Maicii ntuitorului, a Maicii Domnului Domnului şşi Sfini Sfinţţilor. Acestea nu rilor. Acestea nu răămmâân destinate numai celor n destinate numai celor neştiutori neştiutori dede carte, carte, ci ci ca prin vederea lor sca prin vederea lor să neă ne amint amintimim cu toţii cu toţii de faptele celor care de faptele celor care au slujit pe Dumnezeu. Ele au slujit pe Dumnezeu. Ele îîndeamnndeamnăă la urmarea pildei acestor slujitori ai la urmarea pildei acestor slujitori ai adevadevăăratei credinratei credinţţe. e.

In plus sfintele icoaneIn plus sfintele icoane,, fix fixâându-se asupra unor teme principalendu-se asupra unor teme principale,, ca scena ca scena NaNaşşterii Domnului, a Patimilor si a terii Domnului, a Patimilor si a ÎÎnvierii, care nu lipsesc din nici o nvierii, care nu lipsesc din nici o bisericbisericăă pictat pictatăă, stabilesc obiectivul esen, stabilesc obiectivul esenţţial al cultului divin. ial al cultului divin.

Icoana nu numai cIcoana nu numai căă se inspir se inspirăă din cultul Bisericii, ci formez din cultul Bisericii, ci formezăă cu el un tot cu el un tot omogen, completomogen, completâându-l, explicndu-l, explicâându-l ndu-l şşi mi măărindu-rindu-ii ac acţţiunea asupra iunea asupra sufletelor credinciosufletelor credincioşşilor.ilor.

Sfintele icoane sSfintele icoane suunt o mnt o măărturie a pogorrturie a pogorârârii lui Dumnezeu cii lui Dumnezeu căătre om tre om şşi a i a efortului omului de ridicare cefortului omului de ridicare căătre Dumnezeu. tre Dumnezeu.

DacDacăă graiul şgraiul şi ci câântarea Bisericii ntarea Bisericii sfinsfinţţesc sufletul prin auzire, icoana esc sufletul prin auzire, icoana îîl sfinl sfinţţeeşşte prin vte prin văăz, cz, căăci dupci dupăă cuvcuvâântul Sfntul Sfâântului Evanghelist ntului Evanghelist ““LuminLuminăătorul trupului este ochiultorul trupului este ochiul”” (Matei 6, 22). (Matei 6, 22).

Adepţii cultelor neoprotestanteAdepţii cultelor neoprotestante spun că spun că icoanele sunt idoli şi că închinarea la icoanele sunt idoli şi că închinarea la icoane este potrivnică celei de-a doua icoane este potrivnică celei de-a doua porunci a lui Dumnezeu. porunci a lui Dumnezeu. De nu este icoana idol?De nu este icoana idol?Care este diferenţa între idol şi icoană?Care este diferenţa între idol şi icoană?

Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului

Idolii sunt chipuri de fiinţIdolii sunt chipuri de fiinţee imaginate, în vreme imaginate, în vreme ce icoanele sunt înfăţişări de sfinţi care au trăit ce icoanele sunt înfăţişări de sfinţi care au trăit pe pământ cu adevărat, L-au proslăvit pe Hristos pe pământ cu adevărat, L-au proslăvit pe Hristos prin credinţa lor şi s-au învrednicit în cer de prin credinţa lor şi s-au învrednicit în cer de împărăţia lui Dumnezeu. împărăţia lui Dumnezeu. ..

Idolii îl despart pe om de Dumnezeul Cel Idolii îl despart pe om de Dumnezeul Cel adevărat, în vreme ce icoanele îl duc pe om la adevărat, în vreme ce icoanele îl duc pe om la Dumnezeul Cel adevărat. Dumnezeul Cel adevărat.

Prin a doua Sa poruncă, Ziditorul a vrut să abată Prin a doua Sa poruncă, Ziditorul a vrut să abată neamul omenesc de la ceea ce-l desparte de El, neamul omenesc de la ceea ce-l desparte de El, adică să-l abată de toate minciunile, nălucirile şi adică să-l abată de toate minciunile, nălucirile şi iluziile demonice. iluziile demonice.

IcoanaIcoana cu chipul lui Iisus cu chipul lui Iisus întipărită pe o întipărită pe o pânză - pânză - ppăăstratstratăă la Edesa la Edesa

Regele Regele Abgar ar fi trimis Abgar ar fi trimis conform tradiţiei conform tradiţiei un pictor sun pictor săă zugrzugrăăveascveascăă fa faţţa lui Iisus, dar ca lui Iisus, dar căă acesta nu a reu acesta nu a reuşşit. it. ŞŞi atunci, i atunci, Hristos Hristos şişi-ar fi pus p-ar fi pus pâânza pe fanza pe faţăţă, , îîntipntipăărindu-I-se astfel rindu-I-se astfel CChipul hipul pe eape ea. .

AAceastceastăă p pâânznză ă aa fost datfost dată ă de Iisus Hristos regelui Abgar al Edesei de Iisus Hristos regelui Abgar al Edesei pentru a fi vindecat de leprpentru a fi vindecat de leprăă. Pe mahrama a r. Pe mahrama a răămas imprimat chipul mas imprimat chipul MMâântuitorului care, de-a lungul timpului, a constituit model pentru ntuitorului care, de-a lungul timpului, a constituit model pentru iconografi. iconografi.

TradiTradiţiţia orala oralăă spune c spune căă aceast aceastăă icoan icoanăă a fost p a fost păăstratstrată ă la Edesa la Edesa şşi a servit ca api a servit ca apăărrătătoare a oraoare a oraşşului. Ea ar fi rului. Ea ar fi răămas o perioadmas o perioadăă de de timp pe poarta de la intrare timp pe poarta de la intrare îîn oras, apoi ar fi fost mutatn oras, apoi ar fi fost mutatăă îîn n catedrala din centrucatedrala din centru cetăţii şi cetăţii şi venerat veneratăă p pâânnă îă în anul 944, cn anul 944, câând a nd a fost dusfost dusăă la Constantinopol. la Constantinopol. ÎÎn timpul Cruciadei al IV-a, n timpul Cruciadei al IV-a, îîn anul n anul 1204, cavalerii au luat-o 1204, cavalerii au luat-o şşi au dus-o i au dus-o înîn Occident. Occident. ÎÎn lumea n lumea bizantinbizantinăă îînsnsăă au r au răămas mai multe copii ale icoaneimas mai multe copii ale icoanei..

IcoanaIcoanaMahramaMahramaSf. Veronica Sf. Veronica detaliu detaliu catapeteasma catapeteasma

Icoanele sunt o creaIcoanele sunt o creaţţie divinie divinăă

A douaA doua icoan icoanăă a Domnului Iisus Hristos a Domnului Iisus Hristos esteeste Chipul de pe Chipul de pe Mahrama VeronicăiMahrama Veronicăi. .

IcoanaIcoana realrealizeazizeazăă acea comunicare, acel acea comunicare, acel contact contact îîntre privitor ntre privitor şşi i ppersoana ersoana reprezentatreprezentatăă, g, gâândul trecndul trecâând de la materia nd de la materia icoanei, la persoanaicoanei, la persoana..

Acestor chipuri trebuie adAcestor chipuri trebuie adăăugat cel ugat cel rezultat din studiul Giulgiului din Torino, rezultat din studiul Giulgiului din Torino, declarat autentic, dupdeclarat autentic, dupăă mai multe r mai multe râânduri nduri de cercetde cercetăări.ri.

Chipul Chipul îîn suferinn suferinţăţă

SfSfâântul ntul Giulgiu de la Giulgiu de la Torino, Torino, dovada dovada materialmaterialăă a a ÎÎnvierii nvierii DomnuluiDomnului

TradiTradiţţia ortodoxia ortodoxăă spune c spune căă, la scurta vreme , la scurta vreme dupa Cincizecime, dupa Cincizecime, SfSfâântul Evanghelist Lucantul Evanghelist Luca ar fi pictat primele trei icoane ale Fecioarei ar fi pictat primele trei icoane ale Fecioarei MariaMaria..Apostolul Luca este autorul “Evangheliei Apostolul Luca este autorul “Evangheliei dupa Luca”, dupa Luca”, îînsonsoţţitorul Sfitorul Sfâântului Apostol ntului Apostol Pavel, fPavel, făăccâând parte din cei 70 dend parte din cei 70 de ucenici ucenici. . EEra ra medic de profesie. medic de profesie. ÎÎn tineren tinereţţe a studiae a studiatt filozofia, medicina si arta. Cfilozofia, medicina si arta. Câând a venit la nd a venit la Ierusalim, L-a cunoscut pe Iisus, pe care L-a Ierusalim, L-a cunoscut pe Iisus, pe care L-a îîntntââlnit lnit ÎÎnviat, nviat, îîmpreunmpreunăă cu Cleopa, pe drumul cu Cleopa, pe drumul Emausului. El este Emausului. El este şşi autorul “Faptelor i autorul “Faptelor Apostolilor” Apostolilor” şşi este considerat i este considerat fondatorul fondatorul iconografiei creiconografiei creşştine. tine.

. .

Primele Primele icoane ale icoane ale FecioareiFecioarei

Iconografia ortodoxIconografia ortodoxăă nu are nu are îîn centrul n centrul ei ei personalitatea artistului, ci cautpersonalitatea artistului, ci cautăă s săă exprime semnificaexprime semnificaţţia evenimentului pictat ia evenimentului pictat din reveladin revelaţţia divinia divinăă. Prin ea se exprim. Prin ea se exprimăă crezul sfintei noastre Biserici. Ccrezul sfintei noastre Biserici. Câând vorbim nd vorbim despre personalitatea unui pictor despre personalitatea unui pictor bisericesc, bisericesc, îînnţţelegem puterea lui de a elegem puterea lui de a exprima cexprima câât mai profund t mai profund şşi mai clar i mai clar idealurile spirituale ale credinidealurile spirituale ale credinţţei ortodoxe. ei ortodoxe. Fiind o artFiind o artăă spiritual spiritualăă, liturgic, liturgicăă şşi teologici teologică,ă, ea ea îînfnfăţăţiişşeazeazăă temele temele îîn profunzime n profunzime şşi nu i nu impresioneazimpresioneazăă pe cei ce se m pe cei ce se măărginesc la rginesc la suprafasuprafaţţa lucrurilora lucrurilor..

DupDupăă EEdictul de la Milan, cdictul de la Milan, câând Biserica a dobnd Biserica a dobâândit ndit libertatea de manifestare, reprezentlibertatea de manifestare, reprezentăările simbolice s-au rile simbolice s-au dovedit insuficiente pentru a exprima dovedit insuficiente pentru a exprima îînvnvăţăţura creura creşştintinăă. . In secolul IV si V numeroase scene din Vechiul si Noul In secolul IV si V numeroase scene din Vechiul si Noul Testament ca Testament ca şşi din viai din viaţţa Bisericii exprimau diferite a Bisericii exprimau diferite evenimente din iconomia divinevenimente din iconomia divină,ă, precum precum şşi sensul unor i sensul unor ssăărbrbăători, consacrate tori, consacrate îîn amintirea unor momente n amintirea unor momente importante din istoria mimportante din istoria mâântuirii. Cntuirii. Câând primele erezii nd primele erezii ccăăutau sutau săă pun punăă cre creşştinismul pe acelatinismul pe acelaşşi plan cu idolatrii plan cu idolatriaa, , sfintele icoane amintesc credinciosfintele icoane amintesc credincioşşilor ilor îînvnvăţăăţătura cea tura cea adevadevăăratratăă a Bisericii. Astfel, literele grece a Bisericii. Astfel, literele greceşşti alfa si ti alfa si omega, care omega, care îîn perioada persecun perioada persecuţţiilor aminteau de iilor aminteau de veveşnşnicia icia şşi dumnezeirea Mi dumnezeirea Mâântuitorului, acum antuitorului, acum aşşezate pe ezate pe icoana Micoana Mâântuitorului, aratntuitorului, aratăă deofiin deofiinţţimea Fiului cu Tatimea Fiului cu Tatăăl l îîmpotriva ereticului Arie care considera pe Fiul creaturmpotriva ereticului Arie care considera pe Fiul creaturăă a Tata Tatăălui. . lui. .

In perioada anilor 726-843, datoritIn perioada anilor 726-843, datorităă inconoclasmului, mulinconoclasmului, mulţţi cinstitori ai sfintelor i cinstitori ai sfintelor icoane au suferit persecuicoane au suferit persecuţţii apii apăărrâându-le ca pe ndu-le ca pe unele ce sunele ce suunt roada credinnt roada credinţţei celei adevei celei adevăărate, pe rate, pe care o exprimcare o exprimăă, o nutresc , o nutresc şşi o vestesc. De atunci i o vestesc. De atunci şşi pi pâânnăă azi sfintele icoane s-au p azi sfintele icoane s-au păăstrat fstrat făărră ă îîntrerupere ntrerupere îîn Biserica noastra. Victoria n Biserica noastra. Victoria restabilirii cinstirii sfintelor icoane, alrestabilirii cinstirii sfintelor icoane, alătături de uri de celelalte celelalte înînvvăţăăţături ale Sfintei Biserici este turi ale Sfintei Biserici este ssăărbrbăătorittorităă îîn fiecare an de cn fiecare an de căătre toate Bisericile tre toate Bisericile Ortodoxe Ortodoxe îîn n Duminica OrtodoxieiDuminica Ortodoxiei, prima , prima DuminicDuminicăă din Postul Sfintelor Pa din Postul Sfintelor Paşştiti..

MMâântuirea ntuirea îînseamnnseamnăă comuniune, iar comuniune, iar iicoana coana oortodoxrtodoxăă ajutajutăă ca aceast ca această ă comuniune scomuniune săă se realizeze mai use realizeze mai uşşor, printr-un or, printr-un

suport materialsuport material,, cu un scop cu un scop desdesăăvvâârrşşit.it.