iapmif-old.anpm.ro/files/APM Ilfov/STAREA MEDIULUI... · Web viewPrin Legea nr. 3/2001, România a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind

RAPORT PRIVIND STAREA

FACTORILOR DE MEDIU

JUDEŢUL ILFOV

2006

1

Introducere

Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în SE ţării, în centrul Câmpiei Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa şi Mostiştea.Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţa totală de 158.328 hectare (1.583 km2).

Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov este regăsit pentru prima oară într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tînăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa.

După numele pe care îl poartă, Ilfov, se pare că judeţul s-a format de-a lungul văii cu arini a râului Ilfov.

Cartografic, reprezentarea judeţului apare odată cu harta Ţării Româneşti datorată stolnicului Constantin Cantacuzino, apărută în anul 1700 la Padova, iar lista completă a localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluţia administrativ teritorială a României a dat judeţului Ilfov diferite configuraţii.

Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti. În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judetului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov. Teritoriul actual al judeţului Ilfov, reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1583 km2 (0,67% din suprafaţa ţării) în prezent, faţă de 5176 km2 în anul 1937 şi 8225 km2 în anul 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de

2

comune). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea şi 26 comune). În anul1996, conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor. Pe teritoriul judeţului Ilfov, se află 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila) şi 32 comune.CulturăPALATUL MOGOŞOAIA

Din anii 1950, Palatul Mogoşoaia a găzduit secţia feudală a Muzeului Naţional de Artă, în 1977 complexul arhitectural intrând în restaurare. Astăzi el găzduieşte preţioase colecţii de artă feudală, prelegeri, manifestări expoziţionale, recitaluri muzicale, care atrag mulţi vizitatori.Scurt istoric

Constantin Brâncoveanu a cumpărat în 1681, de la logofătul Radu şi de la fratele său popa Isar, satul Mogoşoaia şi eleşteul (pe malul căruia va construi mai târziu palatul) şi casele vechi de la jupâneasa Rada. Viitorul domn a început prin a zidi, în 1688, biserica “Sfântul Gheorghe”. Palatul a fost construit pentru Ştefan, fiul domnitorului, fiind terminat, conform pisaniei, la 20 septembrie 1702. Corpul palatului, de formă dreptunghiulară, are pivniţă, parter şi etaj cu foişor. Spre acest edificiu impunător te conduce o alee care trece printr-o poartă boltită, având deasupra un turn scund cu terasă şi foişor. Arhitectura palatului, realizată în stil autentic brâncovenesc, cu influenţe ale Renaşterii italiene, include la faţada dinspre lac, o loggie de o splendoare rară, cu cinci arcade trilobate, sprijinite pe şase coloane neocorintice, cu capiteluri bogat sculptate şi fusuri cu caneluri răsucite.

La 4 aprilie 1714, Constantin Brâncoveanu a fost mazilit şi dus la Istanbul împreună cu familia sa, iar la 15 august a fost decapitat odată cu cei patru fii ai săi. Palatul a fost jefuit de turci şi transformat în han. Trei ani mai târziu, palatul a fost redat urmaşilor lui Brâncoveanu, reveniţi din exilul impus de turci. Un alt val de distrugeri a lovit monumentul, în războiul ruso-turc din 1768 -1774, în urma căruia palatul a căzut în ruină. Mai târziu, principele Gheorghe Bibescu, căsătorit cu ultima descendentă a Brâncovenilor, a adus meşteri germani care au lucrat concomitent şi la palatul său de la Băneasa. Lucrările au fost continuate din 1860, de fiul său Nicolae, cu un arhitect francez.

În anul 1911, Mogoşoaia a fost cumpărată de Marta şi George Valentin Bibescu, care au refăcut palatul, păstrându-i autenticitatea, cu o echipă de meşteri italieni, conduşi de renumitul arhitect veneţian Domenico Rupolo.

3

PALATUL MOGOŞOAIA

4

Reţeaua căilor de comunicaţie o formează transporturile pe căile ferate, transporturile rutiere şi aeriene.

Este de menţionat că, pe teritoriul judeţului Ilfov, în oraşul Otopeni, se află principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, Aeroportul International Otopeni, prin care se asigură legătura cu celelalte mari oraşe ale ţării şi cu alte aeroporturi internationale.

Reţeaua rutieră ce porneşte radial din Bucureşti şi străbate teritoriul judeţului Ilfov, asigură transportul călătorilor, schimbul de produse din interiorul judeţului, legăturile rutiere către toate punctele cardinale.

Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureşti, de poarta fluvială şi auto – Giurgiu.

Drumul naţional (DN 1) ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de nord - vest, respectiv centrul ţării şi vestul Europei. Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord - estul şi estul Europei.

Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Autostrada Bucureşti - Piteşti, ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de sud - vest a ţării şi a Europei. Această reţea radială este intersectată de Şoseaua de centură a Capitalei, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov. În viitor, sînt propuse a se construi încă trei autostrăzi ce vor porni din judeţul Ilfov şi vor lega capitala de vestul ţării, respectiv vestul Europei (Braşov - Oradea), estul Europei (Ploieşt - Albiţa) şi spre sud - est (spre portul maritim Constanţa).

Capitolul 1. Cadrul natural1.1 Caracteristicile fizico - geografice ale judeţului

a. aşezare, relief, clima (caracterizare generală; minime, maxime absolute, cantitatea anuală de precipitaţii în anul 2006 - în tabel)

Judeţul Ilfov se află situat în SE ţării, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, şi este învecinat cu următoarele judeţe: la nord cu judeţul Prahova, la est cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţul Giurgiu, iar la vest cu judeţul Dîmboviţa.

Din punct de vedere hidrografic, judeţul Ilfov este situat între râurile Argeş şi Ialomiţa, fiind brăzdat de râurile Argeş, Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Cociovaliştea, Snagov, Pasărea, Câlnău, Slotea, Cocioc, Vlăsia şi Mostiştea.

Teritoriul aferent judeţului Ilfov se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, denumit Câmpia Bucureştiului. Ea este o câmpie tabulară, cu o altitudine ce variază între 50 şi 120 m, înclinare slabă pe direcţia NV – SE.

Formele de relief sunt reprezentate de frunţile de terasă ale râurilor Colentina, Sabar, Dâmboviţa, Ialomiţa şi afluenţii acestora, de crovuri, văi puţin adânci, cu lunci largi şi tinere şi relieful antropic.

Judeţul Ilfov se află în zona temperat - continentală, la interferenţa influenţelor climatice specifice părţii de vest a ţării cu cele caracteristice părţii estice a Câmpiei Române, trăsătura principală fiind dată de succesiunea celor patru anotimpuri, diferenţiate din punct de vedere al elementelor meteorologice.

Clima temperat continentală are o nuanţă excesivă, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni friguroase, dominate de prezenţa frecventă a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N şi de vânturi puternice - crivăţul.

Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistrează o uşoară creştere de la N (10,5oC) la S (11oC) conform datelor de la Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.

5

Temperatura - media anuală pentru anul 2006 este de ............. înregistrată la staţia meteo Bucureşti- Afumaţi.

- maxima anuală pentru anul 2006 este ……………înregistrată la staţia meteo Bucureşti – Afumaţi.

- minima anuală pentru anul 2006 este de............... înregistrată la staţia meteo Bucureşti – Afumaţi.

Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor oscilează în jurul valorii de 500 mm (la Brăneşti, Vidra, Bucureşti - Afumaţi). Anul 2006 a fost un an ploios, înregistrînd-se o cantitate medie multianuală a precipitaţiilor cu mult peste valoarea statistică înregistrată pînă în prezent.

Precipitaţii atmosferice – cantitatea anuală este de ............ mm înregistrată la staţia Bucureşti – Afumaţi.

Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor dinspre NE (21,6 %) şi E (19,7%) care bat cu viteze medii anuale de 2 – 2,5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depăşii 125 km/oră.

1.2. Resurse naturale1.2.1. Resurse naturale regenerabile

Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale. Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mica (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume: - porumbelul gulerat (Columba palumbus), - porumbelul de scorbură (Columba oenas),- turturica (Streptopelia turtur), - potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),- guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),- ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), - raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),- iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles

meles),- căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes

vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),- bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume: - vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care

tivesc malul lacului;- vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte

specii de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .

- vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul judeţului - respectiv: - pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.

6

O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile care ocupă o suprafaţă de cca. 20421 ha.

Pădurile judeţului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.

1.2.2. Resurse naturale neregenerabileResursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a

bogăţiei ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

În judeţul Ilfov se exploatează:- nisip şi pietriş în zona localităţilor: Clinceni – com. Clinceni, 1 Decembrie -

com. 1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copăceni – com. Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti ) – com. Cornetu, Domneşti - com. Domneşti, Dumitrana - com. Măgurele.

- caldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.- ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru,

Novaci - Dumitrana – com. Măgurele, Jilava – com. Jilava, Bălăceanca – com. Cernica, Periş - com. Periş.

- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – com. Cernica.

7

Capitolul 2. Aerul2.1. Introducere

Pământul este înconjurat de un strat de aer de aproximativ 10000 km grosime, numit atmosferă. Aerul este un amestec de gaze. Principalele gaze sunt azotul, oxigenul, argonul şi dioxidul de carbon. Atmosfera acţionează ca un strat izolator între Pământ şi Soare. În timpul zilei, ea protejează Pământul de căldura arzătoare a Soarelui. Noaptea, este pe post de pătură, reţinând căldura absorbită de la Soare în timpul zilei.

Oamenii, principalii beneficiari ai acestui dar minunat al naturii, aerul, acţionăm necontrolat, voit sau nevoit la subţierea şi distrugerea statului de ozon prin poluarea aerului. Poluarea, ca fenomen natural sau artificial, constituie o degradare remediabilă sau iremediabilă a proprietăţilor şi calităţilor fizico-chimice ale aerul, de natură să atragă dezechilibre ecologice şi ale acosistemelor, degradarea factorilor naturali, deteriorarea condiţiilor de viaţă pentru generaţiile prezente şi viitoare.

2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO 2, NOx, NH3)

Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanţi în atmosferă care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă, formează compuşi acizi. În timpul precipitaţiilor compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apa de suprafaţă şi chiar în cea subterană.

Depunerile acide prejudiciază apa de suprafaţă, freatică şi solul. Prejudicii importante sunt aduse lacurilor şi faunei piscicole, pădurii, agriculturii şi animalelor.

Depunerile acide directe au impact aproape nesemnificativ asupra sănătăţii umane; efectele secundare sunt mult mai intense.

Poluanţii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi amoniac.

2.2.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant – dioxid de sulf Tabel 2. 2.1

Identificarea SNAP a activităţii Emisii gaze acidifiantet / an - SO2

Nr. grp

.Denumirea grupei 2006 2005 2004 2003

1 Arderi în energie şi industrii de transformare

2 Instalaţii de ardere neindustriale 532,954 14,74 23 94,87

3 Arderi în industria de prelucrare 11,035 0,194 4.36 0,235

4 Procese de producţie 0,249 10.845 Extracţia şi distribuţia

combustibililor fosili şi a

8

energiei geotermale

6 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse

7 Transport rutier 803,2868 Alte surse mobile şi utilaje 0,182 175,307 94.03 107,07

9 Tratarea şi incinerarea deşeurilor 0,430

10Agricultura şi silvicultura, modificarea suprafeţelor împădurite

TOTAL 1348,136 190,25 132.25 202,17

2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant – oxizi de azot Tabelul 2.2.2

Identificarea SNAP a activităţii Emisii gaze acidifiantet / an - NO2

Nr. grp. Denumirea grupei 2006 2005 2004 2003


2 Instalaţii de ardere neindustriale

332,162 37,09 56.628 47,95

3 Arderi în industria de prelucrare

19,891 13,79 20.78 25,39

4 Procese de producţie 1,242 3.8

5Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili şi a energiei geotermale


7 Transport rutier 7423,4518 Alte surse mobile şi utilaje 1,778 1556,81 1189.27 1171,55

9 Tratarea şi incinerarea deşeurilor

0,417

10Agricultura şi silvicultura, modificarea suprafeţelor împădurite.

TOTAL 7778,941 1607,70 1270.478 1244,88

9

2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant – amoniac Tabelul 2.2.3

Identificarea SNAP a activităţii Emisii gaze acidifiantet / an - NH3



2 Instalaţii de ardere neindustriale 0,395 0.55 0,0643


4 Procese de producţie



7 Transport rutier 0,000018 Alte surse mobile şi utilaje 0,00004 0,00005 0,000084

9 Tratarea şi incinerarea deşeurilor

10Agricultura şi silvicultura, modificarea suprafeţelor împădurite.

1195,636 145,16 292.7 556,37

TOTAL 1195,63605

145,55 293.25 556,43

2.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetaniciCompuşii organici volatili sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de

minim 0.01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzatoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea incălzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de benzina şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu continut de compusi organici volatili.

Anexa nr. 1 – Staţii de benzinǎ

Anexa nr. 2 – Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale

10

Anexa nr. 1 – Staţii de benzinǎ

Nr. crt.

Denumire staţie de benzinǎ Adresa

Anul punerii în funcţiune

Amplasare

Zonǎ rezidenţialǎ

Zonǎ nerezidenţialǎ

1

ROMPETROL DOWNSTREAM SA (SC PETROMIDIA SA)

Otopeni, şos. Bucureşti -Ploieşti km 15,285

2000 da

2SC ROMPETROL DOWNSTREAM SA

Voluntari, şos. Afumaţi nr. 90 -94 2003 da


Voluntari, şos. Afumaţi nr . 13 2002 da


Voluntari, şos. de Centură, nr.5 -7

2006 da


Chiajna, intravilan DJ 159 2006

6S.C PETROM SA - suc. COMPETROL

Voluntari, şos. Afumaţi 93-95 1996 da

7SC. PETROM SA - suc. COMPETROL

Ciolpani, şos. Bucureşti-Ploieşti km 37

1934 da

8SC PETROM SA - suc. COMPETROL

Mogoşoaia, şos. Bucureşti-Târgovişte

1938 da


Domneşti, şos. Centurǎ 1995 da

10SC PETROM SA - suc. COMPETROL

Chitila, sat Rudeni şos. de Centurǎ ,T 26

1996 da


Cernica, şos. Bucureşti - Calarasi km 13,4

1997 da


Buftea Studio, şos. Bucureşti-Târgovişte 296

1999 da


Jilava şos. Giurgiului km 9 1939 da


1 Decembrie, şos. Bucureşti-Giurgiu km 14,5

1995 da


Buftea, str. Oltului nr.5; 1985 da


Jilava, şos. Giurgiului nr. 46A 2005 da

11

17

SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL (SC REBECA COM TOTAL SRL)

Chiajna, şos. de centurǎ nr. 1 bis

2003 (reabilitata în 2005)

18SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL

Pantelimon, bd. Biruinţei nr.3, 2003 da


Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan,

2003


Baloteşti - complex Prisma, DN 1, km 20+0.10,

2000 da


Tunari, şos. de Centurǎ 2002 da


Otopeni, Calea Bucureşti nr. 99 A

2001


Ciolpani, DN1 - nr. 49 2003 da

24SC LUKOIL DOWNSTREM SRL

Mogoşoaia, sos. Bucureşti -Târgovişte nr.138

2004 da


Domneşti, şos de Centurǎ nr. 2, 2005 da

26

SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL (SC P&B COMPANY SRL)

Pantelimon, şos. de centurǎ km 30 2003 da


Glina, şos. de centurǎ 301, km 24+950

2005 da


Jilava, şos. de centurǎ nr. 25, km 39

2005 da


Mǎgurele, şos. de centurǎ km 43 2005 da

30

SC LUKOIL ROMANIA SRL (SC SAMIRANA EXP - IMP şi SERV SRL)

Afumaţi, şos. Bucureşti - Urziceni nr. 38, DN2 km 12.96

2003 (reabilitata în 2005)

da

31 SC HIPROMA SA Chiajna, aut. Bucureşti-Piteşti km 11

da

32 SC ZENOBIA TEXIM SRL Periş, sat Periş nr. 410 da

33SC INTERCONSTRUCT '93 SRL

Dobroeşti, şos. Fundeni nr.120; 2113597

da

34SC CORADO PROD 2000 SRL

Pantelimon, Bd. Biruinţei nr. 3 1998 da

SC SILFLOR & MOVE Popeşti Leordeni, da

12

35 IMPEX SRL şos. de centurǎ nr. 257

36SC SILFLOR & MOVE IMPEX SRL

Popeti Leordeni, şos. Olteniţei nr.146

da

37SC SILVACOM IMPORT EXPORT SRL

Vidra, str. Principalǎ nr.157 da

38

SC SILVICOM IMPEX 95 SRL

Gruiu, str. Mǎnǎstirea Cǎldǎruşani nr. 83

1999 da

39SC OMV ROMANIA MINERALOEL SRL

Voluntari, şos. Pipera-Tunari nr.1

2004 da

40SC MAGIC PROD COM SRL

Baloteşti, str. Unirii nr. 3 2001 da

41 SC DOLLY BENZ SRL Vidra da

42 SC SABAR SRL Jilava, şos. Giurgiului nr.33 1995 da

43SC ALEKA COMIMPEX SRL

Mogoşoaia, şos. Bucureşti - Tǎrgovişte nr. 174

1995 da

44SC TOTAL SERVICE STEFAN '94 SRL

Brǎnesti, sat Braneşti 1999 da

45 SC SILISTRA CG IMP EXP SRL

Ciorogârla , DJ 601 nr.3 1997 da

46 SC MIT SRL

Chiajna, sat Roşu str. intrarea rǎzorului nr. 9

da

47 SC HAPPY HOLIDAY SERVICES SRL

Otopeni, str. Gǎrii Baloteşti nr. 2 1994 da

48 SC CAM SERV SRL

Berceni, şos. Berceni nr. 1270 A

2003 da

49 SC GENERAL IMPEX 2010 SRL

Otopeni, sos. Bucureşti -Ploieşti km 13

da

50 SC GENERAL IMPEX 2010 SRL

Afumaţi, DN2, km 11+720 da

51 AGIP ROMANIA SA

Otopeni, DN 1, Calea Bucureştilor, km 16,5

1997 da

52 GECOM IMPORT - EXPORT SRL

Snagov, sat Tâncǎbeşti, DN 1, km 28

1994 da

13

53 RAFO SA

Afumaţi, şos. Bucureşti - Urziceni 249

2005 da

54 SC SANTA SRL

Afumaţi, şos. Bucureşti -Urziceni DN2, nr. 73

da

55SC UNITED STARS INTERNATIONAL SRL

Voluntari, şos. Pipera -Tunari 1A 2004 da

56

SC RADO COMIMPEX SRL (SC TRISTAR GROUP SRL)

Bragadiru, şos. Alexandriei 77 da

57SC ALPHA GRUP OIL SRL

Bragadiru, şos. Centurii 13 da

58SC MICA SERVICE IMPROEX SRL

Bragadiru, şos. Centurii, Sola 6/26/1

da

59SC MIRSAND PROD COM IMPEX SRL

Pantelimon, str. Islazului nr. 1 da

60SC COMPANIA JOE&SON OIL SRL

Afumaţi, şos. Bucureşti -Urziceni nr.26

da

61 SC CONBAN SA Baloteşti DN1, km 19 da

Anexa nr. 2 – Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale

Nr. crt.

Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale Adresa

Cantitatea de benzinǎ tranzitatǎ

– x –(t / an)

1ROMPETROL RAFINARE SA (SC ROM OIL SA)

Mogoşoaia, str. Ficusului nr. 2 x > 50.000

2SC MOL RO COMERT SRL

Otopeni, incinta A.I. "Henri Coanda" x < 25000

3

SC PETROL OMV SA suc. Competrol Bucuresţi sud I

Jilava, str. Sabarului nr. 5 25000 < x < 50000

4

SC PETROL OMV SA suc. Competrol Bucuresţi sud II

Jilava, str. Sabarului nr. 5 x < 25000

14

Emisii de COV nemetanici Tabelul 2.3.

Identificarea SNAP a activităţii Emisii gaze acidifiantet / an - COV



2 Instalaţii de ardere neindustriale


4 Procese de producţie


11666,697 352,62 167,36 39,79

6Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 65,0 105,16 142,72 125,65

7 Transport rutier8 Alte surse mobile şi utilaje

9Tratarea şi incinerarea deşeurilor

10Agricultura şi silvicultura, modificarea suprafeţelor împădurite

TOTAL 11731,697 410,78 310,08 165,44

2.4. Pulberi in suspensie (PM10 şi PM 2,5)

Emisii anuale de pulberi (t/an)Judetul ILFOV 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii anuale pulberi (t/an) 501,9872 0,0275 1559,7723

Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 nu deţinem date despre emisiile anuale de pulberi.

Cantităţile pentru anii 2004, 2005 şi 2006 sunt corecte. Discrepanţa apare din faptul că numărul de chestionare transmise şi primite a fost foarte diferit (în anii în

15

care emiisiile anuale au valori mai mari, au fost transmise chestionare la mai mulţi agenţi economici).

2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb şi cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi (POPs)

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)Industria metalurgică, contribuie din plin la poluarea mediului înconjurător.

Principalele surse de contaminare cu plumb sunt industria metalurgică, carburaţia benzinei (aditivată cu alchil de plumb), incinerarea gunoaielor, tipografiile, fabricarea bateriilor şi a unor vopsele.

Cadmiul, este utilizat ca metal de protecţie împotriva coroziunii, intră în compoziţia oţelurilor inoxidabile, a pigmenţilor etc. Intoxicaţiile pot produce tulburări pulmonare, renale şi osoase.

Emisii anuale de metale grele(t/an)Judetul ILFOV 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Emisii anuale Hg (t/an) 0,0173 0,0001 0,00008

Emisii anuale Cd (t/an) 0,0357 0,0202 0,0248

Emisii anuale Cu (t/an) 0,1300 0,014 0,3377

Emisii anuale Pb (t/an) 0,5840 2,414 2,7064

Emisii anuale Zn (t/an) 3,2074 2,460 2,9492

Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 nu deţinem date despre emisiile anuale de metale grele.

2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

În judeţul Ilfov se pot nominaliza surse staţionare ce pot produce emisii de poluanţi organici persistenţi rezultaţi din: - incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare - arderi din industria de prelucrare.

Tabel 2.5.2Emisii anuale de poluanţi organici persistenţi (t/an)Judetul ILFOV 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii anuale DIOX (t/an) 0,00001 0,0003 E-3 0,0003 E-3

Emisii anuale HCB (t/an) 0,0005 - -

16

Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 nu deţinem date despre emisiile anuale de poluanţi organici persistenţi.

2.6. Calitatea aerului ambiental2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot2.6.3. Concentraţii ale amoniacului2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic Ozonul este un constituent natural al atmosferei, fiind prezent la o altitudine cuprinsă între 15 şi 40 km care realizează un înveliş protector pentru planeta Pamânt. In atmosfera O3 constituie aproximativ 3 molecule la fiecare 10 milioane de molecule de aer (sau cca. 10-6volume %). Cea mai mare cantitate de O3 (aproximativ 90%) există în stratul cuprins între 8 şi 18 km care este numit stratul de ozon. Ozonul cuprins în acest strat – foarte fragil, fiind concentrat, ar forma doar o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Acest filtru foarte fin reţine aproape totalmente radiaţia ultravioletă (radiaţii UV cu lungime de unda < 2900 Ǻ), biologic nocivă, care se îndreaptă spre suprafaţa Pământului, reglementează temperatura din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţiei atmosferei şi a climei globului terestru, protejează toate formele de viaţă de pe pământ. Conţinutul de O3 al atmosferei influentează mult clima. Ozonul, prin căldura degajată la disocierea sa în oxigen, menţine straturile superioare ale atmosferei la temperatură relativ ridicată. Stratificarea atmosferei este redată sintetic în graficul următor (după C. D. Neniţescu – Chimie Generală – ediţia 1972):

Absorbţia luminii, de lungimi de undă mai mici de 1760 Ǻ, de către moleculele de O2,

produce o disociere a acestora în atomi, în cursul zilei la înălţimi mai mari de 120 km. In modul acesta se creează în jurul planetei un imens rezervor de energie care se eliberează în timpul nopţii când atomii de O se recombină dând molecule de O 2. Într-o zonă cuprinsă între 30 şi 40 km înălţime devine apreciabilă o absorbţie sub 2420 Ǻ.

10

30

100

300

300 600

TROPOSFERA

STRATOSFERA

TERMOSFERA

MEZOSFERA

Electroni pecm 3

Km

Temperatura, oK

Temperatura

0

17

În această zonă se formează ozon datorită caruia lumina cu lungime de undă <2900 Ǻ nu poate ajunge până la suprafaţa Pământului. Scăderea concentraţiei ozonului cu 1 % duce la sporirea intensităţii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2 %. Mai multe studii expiermentale asupra faunei şi florei precum şi diverse examinări clinice ale oamenilor au relevat numeroase efecte negative rezultate din expunerea excesivă la radiaţia ultravioletă. Câteva cercetări au documentat diverse efecte negative asupra creşterii productiei culturilor agricole, silviculturii şi sănătăţii omului. Continutul ozonului cauzează doua probleme ecologice.

• Una ţine de creşterea cantităţii de ozon în troposferă (ozonul din troposferă este un componenet cheie în smogul fotochimic) şi constituie o problemă comună a multor oraşe din lume.

• O altă problemă care constituie un mare interes ştiinţific şi ecologic, ţine de epuizarea ozonului în atmosferă. Măsurătorile terestre şi din satelit au înregistrat o reducere a cantităţii de ozon deasupra unor regiuni ale Antarcticii în perioada de primavară (cantitatea de ozon scade cu 60 %). Acest fenomen este cunoscut ca “gaura de ozon antarctică”. În regiunile polare arctice procese similare au loc iarna târziu şi primăvara devreme. Reducerea ozonului în această perioadă este de 20-25 %. O reducere mai mică a ozonului stratosferic s-a înregistrat şi în alte regiuni ale globului. Concomitent cu reducerea ozonului stratosferic s-a înregistrat creşterea radiaţiei ultraviolete.

Efecte ale epuizării stratului de ozonEpuizarea stratului de ozon duce la:

- scăderea eficacităţii sistemului imunitar;- apariţia infecţiilor;- apariţia cancerului de piele;- arsuri grave în zonele expuse la soare;- apariţia cataractelor care duc la orbire,- reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunzelor la plante;- distrugerea vieţii marine, a planctonului;- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje.

Distribuţia ozonului în atmosferăS-a stabilit ca în regiunile tropicale ( 300 latitudine nordică şi 300 latitudine

sudică) cantitatea totală de ozon este relativ mică şi variază între 250 şi 270 UD (unităţi Dobson). La latitudinele medii conţinutul ozonului variază între 300 - 350 UD, crescând până la 400 UD în emisfera nordică. La rândul său stratul de ozon la tropice are o grosime mai mare, sacăzând treptat spre regiunile polare. Această variaţie a ozonului este rezultanta circulaţiei aerului atmosferic. Direcţia acestei circulaţii este orientată preponderent spre latitudinele medii şi mari. Această circulaţie decurge foarte încet. Timpul necesar pentru a deplasa o porţiune de aer din tropopauza tropicală la altitudinea de 16 - 20 km este de circa 4-5 luni.

Problematica epuizării stratului de ozon din activităţi antropicePrima idee despre impactul activităţii antropice asupra epuizării stratului de

ozon a fost formulată la începutul anului 1970, precum ca un mare pericol pentru stratul de ozon îl constituie emanările vaporilor de apă şi oxizii de azot - NO x – din motoarele avioanelor cu reacţie.şi a rachetelor lansate pentru cercetarea spaţiului cosmic. În anul 1974 M. Molina şi F. Rowland au demonstrat că substanţele chimice

18

– clorofluorocarburile (CFC), produse de om care sunt utilizate în calitate de agenţi frigorifici în transportul aerian, în automobile, generatori de spumă pentru stingerea incendiilor, în industria ambalajelor, curăţitori în industria electronică, în pulverizatori, ca material combustibil şi aerosoli sunt transportate în stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune distrugătoare asupra stratului de ozon. Savanţii au studiat intensiv cazurile de reducere a ozonului stratosferic constatând că din componenta CFC se separă atomi de clor care formează cu O2 oxizi de clor, gaze care reacţionează cu molecula de O3 distrugând-o. Concetraţia acestor gaze (oxizi de clor) este mai mare în zona polului sud, dar în 1988 sau identificat şi în atmosfera polului nord. Dintre subsatanţele CFC, cele mai periculoase pentru stratul de ozon sunt: freon – 11 şi freon – 12, halonii - 1211 şi 1301, hidro-cloro-fluorocarburi (HCFC), metilcloroformul şi bromura de metil (BrCH3).

Abordarea ploblematicii produşilor chimici care epuizează stratul de ozon În anii `80 îngrijorarea în legătură cu efectele distrugătoare ale diminuării stratului de ozon a impus necesitatea lansării unui apel pentru iniţierea unor acţiuni la nivel mondial pentru stoparea producerii şi diminuarea utilizării CFC, a celorlalte produse chimice amintite mai sus, în sectorul frigorific, antiincendii, a solvenţilor, a materialelor izolatoare, aerosolilor, etc. Principiile colaborării internaţionale privind protecţia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenţiei de la Viena în anul 1985. Convenţia a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Convenţiei obligă părţile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană şi componentele mediului înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.

Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon, elaborat sub tutela Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul înconjurator reglementează substanţele potenţial - distrugătoare ale stratului de ozon şi a intrat în vigoare la 01.01.1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminării substanţelor care distrug stratul de ozon din utilizarea generală. La 2 august 2004, 188 de state + Comunitatea Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon.CAPITOLUL 22 – MEDIU, Aderarea României la Uniunea Europeană

Începand cu 01.01.2007, Romania a devenit membru al UE cu drepturi si obligatii.Romania nu a solicitat perioada de tranzitie pentru sectorul Substante care depreciaza stratul de ozon.

Legislaţia specifică din România, referitoare la acest domeniu, constă în următoarele acte normative:

• Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27- 29 iunie 1990.

• Legea nr. 9/2001 pentru aprobarea O.G nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992.

• Legea nr. 206/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la Montreal al Protocolului de la Montreal.

• HG 243/1995 privind înfiinţarea Comitetului National pentru protecţia stratului de ozon.

19

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, asigură, Secretariatul ozonului, care este unitatea de monitorizare a activităţilor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon. Prevederi ale Regulamentului nr. 2037/2000/UE se regăsesc în următoarele acte normative:

• Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea O.G. nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug statul de ozon.

• HG nr. 91/1995 privind completarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care depreciază stratul de ozon.

• HG nr. 437/1992 pentru modificarea şi completarea HG 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurator.

• Ordinul nr. 506/1996 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţii de import şi export cu substanţe produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon.Ca membru al Uniunii Europene, România aplică Regulamentul UE nr.

2037/2000 în totalitatea sa.

Prevederi ale Regulamentului Uniunii Europene nr. 2037/2000 privind substan-ţele care epuizează stratul de ozon

Acest Regulament, stabileşte o serie de măsuri privind implementarea Protocolului de la Montreal referioare la: regulile de producţie, import, export, plasare pe piaţă, utilizare, recuperare, regenerare, distrugere, prevenire a eliminării în atmosferă a emisiilor care depreciază stratul de ozon, schema de eliminare a CFC-urilor (cloro-fluorocarburilor), halonilor, a bromurii de metil (CH3Br), a HCFC (hidro-cloro-fluorocarburilor), sistemul de licenţe de import, export şi producţie, modul de raportare a datelor, urmărirea punerii în circulaţie pe piaţa internă a substanţelor care depreciază stratul de ozon, monitorizarea consumurilor de substanţă care depreciază stratul de ozon în atmosferă. În prezent, România acţionează în baza art. 5 al Protocolului de la Montreal care prevede o derogare de 10 ani de la aplicarea măsurilor de control stabilite de Părţile la Protocol. Astfel, datele privind îngheţarea consumurilor şi eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon sunt cu 10 ani întârziate comparativ cu termenele prevăzute de Protocol pentru ţările dezvoltate. De asemenea, în anul 2007, România va furniza date privind consumul de CFC şi HCFC în anul 1989, în scopul alinierii la prevederile Anexei III a Regulamentului 2037/2000/UE. Producţia de CFC în România este nulă din anul 1995. România nu are capacităţi de producţie de HCFC. In baza Ord. nr. 506/1996, importurile sunt permise numai pentru satisfacerea cerinţelor interne fundamentale. Legea nr. 159/2000 interzice producţia, comercializarea şi utilizarea CFC-urilor din categoria “alti CFC”. Referitor la CH3Br este interzisă utilizarea acesteia în aplicaţii fumigene a solului începînd cu anul 2002 şi în aplicaţii de depozitare începînd cu anul 2005. Conform legii nr. 159/2000 vor fi transmise datele referitoare la cantitatile de CH3Br destinate utilizarii in aplicatii de carantina si pre-expeditie pentru anii 1996, 1997 si 1998 pana la data aderarii. Este necesar ca noi, cei in viata, urmasii nostri si urmasii urmasilor nostri sa actionam in asa fel incit activitatile ce au impact negativ asupra integritatii stratului de ozon sa se dimiunueze, sa gasim impreuna cu producatorii si distribuitorii de substante ce epuizeaza stratul de ozon alte produse

20

care sa fie prietenoase ozonului (ca strat protector al atmosferei pamantului care opreste radiatia ultravioleta).

Trebuie să acţionăm pentru ca desfăşurarea de activităţi ce generează ozon să nu depăşească concentraţia de 180 µg/m3N aer (ca medie orară) şi în acelaşi timp să fie avertizată populaţia cînd concentraţia de ozon, în atmosferă depăşeşte 360 µg/m3N aer (ca medie orară).

Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de ozon, pe sectoare de activitate

La nivelul judeţului Ilfov, în anul 2006, s-a realizat un inventar al deţinătorilor de substanţe care epuizează stratul de ozon, după cum urmează:

■Agenţi economici care au utilizat tetraclorura de carbon (CTC) şi care în anul 2006 au înlocuit-o cu alţi agenţi de degresare.

Tabel 2.7.1.Nr.crt

Agent economic Amplasament Aplicatie 2005

Kg2006Kg

1 SC Nuclear Vacuum SA

com. Magurele, str. Atomistilor, nr. 409.

degresare piese metalice

Percloretilena107,8

Percloretilena100,0

2 SC Arteca SA Jilava

com Jilava, str. Soseaua Giurgilui nr. 33 A.

degresare piese metalice

Percloretilena120,6

Percloretilena10151

3 SC Amco SA Otopeni

oras Otopeni, sos. Bucuresti-Ploiesti, Km. 13,2

productie termometre, degresare metale pretioase.

Percloretilena65,6

Percloretilena77,9

4

SC Compania Romprest Service SA

oras Otopeni, str. Calea Bucurestilor, nr. 224 E

•diluarea vopselei pentru marcajul rutier, •veluvine Bv VG, • diluant D

Decanol super-

--

Decanol super1254

48001028

Romania a declarat ca la nivelul anului 2005 tetraclorura de carbon nu se mai utilizeaza in activitati industriale de tip deschis, datorita potentialului de epuizare a stratului de ozon, ridicat (1,1). Aceasta substanta a fost inlocuita cu percloretilena, metiletilcetona, tricloretilena. Reprezentarea grafica a utilizarii tetraclorurii de carbon in judetul Ilfov este:

Figura .2.7.1.

21

Evolutia consumului de tetraclorura de carbon in judetul Ilfov

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anii de referinta

cant

itati

(Kg)

SC Nuclear Vacum SA

SC Arteca Jilava SA

SC AMCO Otopeni SA

In ce priveste halonii (1211, 1301,2402). In judetul Ilfov s-au identificat, la Compania Nationala pentru Transportuei Aeriene Romane –TAROM SA situatia prezentata mai jos:•halon 1211- 270 Kg, din care 57 Kg sunt pe avioane de transport;•halon 1301 – 320 Kg, din care 270 Kg sunt pe avioane de transport.■Agenti economici care au inlocuit agentii frigorifici restrictionati la utilizare (Freon 11, Feon 12)cu agenti frigorifici ecologici (Freon R 404, Freon R 22, Freon R 134, isobutan R 600)

Tabel 2.7.1.1

Agent economic Adresa

Tipul activitatii

desfasurate cu agentul frigorific

Agent frigorific

Canti-tate

utilizata

Stoc la 01.01.07 Observatii

CN Aeroportul International

“Henri Coanda “ Bucuresti -Otopeni SA

oras Otopeni, str. Calea Bucurestilor, nr. 224 E

utilizare finala in echipamentele de frig

Freon R 22

600 600 Stocata in instalatiile frigorifice

SC Transfrigotren International

SRL

Oras Buftea, str. Soseua Bucuresti Targoviste, nr. 300

Intretinere instalatii frigorifice pe caile rutiere.

Freon R12

0 54 Stocat in butelii de 13,5 Kg.

SC Uguar Yapisan SRL

oras Otopeni, str. Calea Bucurestilor, nr. 80 A

Fabricare de masini si aparate electrocasnice

Freon R 22

92 688 Mai are in stoc 688 Kg

22

Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon

In conformitate cu prevederile Regulamentului 2000/2037/CE substantele la care s-a sistat productia sunt : CFC* – 11, CFC* – 12, CFC* – 113, CFC* -114, CFC* – 115 . (*- agenti frigorifici de tipul carbofluorocarboni cunoscuti sub denumirea de freoni – 11, 12, 113,114, 115). Aceste substante pot fi insa utilizate in conditii de siguranta pentru sanatatea mediului si a populatiei, in instalatii existente, pana la inlocuirea acestora. Avid in vedere Potentialele mari de distrugere a stratului de ozon (in jur de cifra 1,0) este necesar sa se procedeze, pe intreg teritoriul judetului Ilfov , la :- inventarierea agentilor economici (persoane fizice sau juridice) care defasoara activitati de reparatii aparatura electrocasnica (frigidere, combine frigorifice, vitrine frigorifice, instalatii de conditionare aer, instalatii de facut gheata) pentru a se inventaria cantitatile de agenti frigorifici (ce nu se mai produc), modul de stocare, modul de manipulare si utilizare. In acest scop este necesar ca aceste activitati sa fie autorizate din punct de vedere al protectiei mediului (in prezent aceste activitati se desfasoara atit in mediu urban cit si in mediul rural dar pe baza unei declaratii pe propria raspundere),- inventarierea tuturor detinatorilor de agenti frigorifici (care nu se mai produc)- inmagazinati in instalatii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalatiile frigorifice montate pe mijloacele auto. Aceasta inventariere trebuie luata in considerare intrucit cantitaile ce se vor inlocui cu alti agenti frigorifici reglementati de Regulamentul 20037/2000 trebuie distruse in instalatii autorizate (in tara sau in alte tari din UE),- bromura de metil nu s-a mai utilizat in judetul Ilfov incepind cu data de 01.01.05. Intrucit cantitati de bromura de metil mai sunt inca permise a fi utlizate este necesar sa se realizeze o strinsa cooperare cu unitatile descentralizate ale MAPDR- respectiv Directia Fitosanitara a judetului Ilfov,- in cazul halonilor (agenti frigorifici de tipul: Halon-1211, 1301, 2402), identificati a fi utilizati pe aeronavele de transport – in extinctoare pentru stingerea incendiilor dar si stocate se impune supravegherea modului cum sunt stocate cantitatile de haloni (1211, 1301) identificate la Compania Nationala –TAROM ,- avind in vedere ca pentru cantitatile inmagazinate pe aeronavele de transport (halon 1211- 57 Kg, si halon 1301-270 Kg ) se prevede o perioada de exploatare se impune luarea in considerare a acestor cantitati –atunci cind vor deveni deseuri- pentru recuperare.

ConcluziiGestionarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este de actualitate

alături de substanţele care provin din activităţi antropice. Autoritatea care gestionea-ză importul, exportul şi tranzitul substanţelor care epuizează stratul de ozon este Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor împreună cu Autoritatea Vamală. Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, supraveghează depozitele de substanţe ce epuizează stratul de ozon până la eliminarea lor (prin regenerare sau prin incinerare). De asemenea, este necesar să se identifice importatorii de substanţe ce fac obiectul Protocolului de la Montreal şi unităţile din judeţul Ilfov care utilizează astfel de produse. O sarcină în plus pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov este şi identificarea prestatorilor de servicii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul utilizării substanţelor ce epuizează stratul de ozon şi determinarea acestora să obţină autorizaţia de mediu. Nu se poate permite ca manipularea substanţelor ce fac

23

obiectul Protocolului de la Montreal să se facă cu instalaţii neomologate şi nesigure din punct de vedere a protecţiei straului de ozon.

2.8. Schimbări climaticeGaze cu efect de seră, GHG - compuşi gazoşi ai atmosferei, atât naturali, cât

şi artificiali, care absorb şi reemit radiaţii infraroşii, neincluse în Protocolul de la Montreal; mai precis: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de sulf (SF6) (anexa A la Protocolul de la Kyoto). Aceste gaze, existente în atmosfera terestră, au proprietatea de a lăsa să treacă spre pământ radiaţia solară, dar să nu permită trecerea radiaţiei calorice în sens invers, spre spatiul cosmic. Se realizează astfel un „efect de seră” care constă în încalzirea suprafeţei pamântului pe seama radiaţiei solare. Dintre gazele menţionate, dioxidul de carbon se află în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul casnic, vulcani etc.

La Kyoto, în Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de ţări au finalizat un acord, denumit „Protocolul de la Kyoto”, care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a gazelor ce determină efectul de seră al Terrei.

Protocolul de la Kyoto a fost adoptat în 1997 şi cere ţărilor semnatare ca până în 2012 să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 5,2% mai puţin decât nivelul înregistrat în 1990. Tările membre UE s-au numărat printre principalele promotoare ale Pactului, ele angajându-se la o reducere generală cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilind în acelaşi timp şi ţinte individuale de atins în reducerea poluării pentru 12.000 de instalaţii europene.

Prin Legea nr. 3/2001, România a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice. România a fost a 60-a ţara care a semnat Protocolul de la Kyoto.

Pentru a ajuta companiile europene să îşi îndeplinească angajamentele în privinţa reducerii emisiilor, a fost creată la nivelul UE o piaţă a emisiilor în care se vor putea vinde şi cumpara cotele alocate întreprinderilor pentru emisia de gaze.

Directiva 2003/87/CE pentru stabilirea unei scheme de tranzacţionare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii, precum şi modificarea şi completarea Directivei 96/61/ CE (IPPC) a fost transpusă în legislaţia noastră prin :

HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ;

Ordinul 1008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Ordinul 1175/2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Directiva stabileşte o schemǎ de tranzacţionare a cotelor pentru emisiile de gaze cu efect de serǎ în cadrul Comunitǎţii, bazatǎ pe analiza cost-beneficiu. Operatorilor ce au instalaţii ce produc emisii de GHG, li se cere obtinerea unui permis de operare.

Directiva stabileşte procedura de obţinere a permiselor, condiţiile de emitere, obligaţiile autoritǎţilor competente şi a statelor membre referitoare la intocmirea planurilor naţionale de alocare, prin care se alocǎ o cotǎ de emisie fiecǎrui operator, metoda de alocare a cotelor, modul de tranzacţionare a cotelor alocate şi validitatea alocarilor. Sunt stabilite liniile directoare referitoare la raportarea, monitorizarea şi controlul emisiilor, penalitǎţile şi procedurile de includere de noi activitǎţi.

24

Anexa 1 se refera la categoriile de activitǎţi şi instalaţii ce fac obiectul directivei, criteriile pentru planul national de alocare, principiile privind monitorizarea şi raportarea şi criteriile de verificare.

Prima perioadă de tranzacţionare a ETS UE a început la 01.01.2005 şi va dura până la 31.12.2008, după care va începe a doua perioadă. (ETS – schema de comercializare a emisiilor).

În judeţul Ilfov sunt doi operatori care intră sub incidenta acestei directive: SC DANUBIANA SA şi SC UNITED ROMANIAN BREWERIES BERE PROD SRL (Tuborg).

2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră Atmosfera, este învelişul gazos alcătuit din aer care înconjoară Pământul. Compoziţia aerului este de aproximativ 78% azot, 21% oxigen şi 1% alte gaze. În acest înveliş, situat în troposferă, bogat în vapori de apă, se găsesc o serie de gaze provenite de pe Pământ – dioxid de carbon CO2, metan CH4, oxid de azot N2O, hidrofluorocarbonaţi HFCs, perfluorocarbonaţi PFCs şi hexafluorida de sulfură SF6, numite gaze cu efect de seră. Lumina solară străbate atmosfera şi ajunge pe pământ. Pământul o radiază sub forma de raze IR care, ajungând în învelişul gazos, trec în cantitate mică prin acesta, pierzându-se şi o parte infimă de cădură. Restul de raze IR, calde, ajung din nou pe Pământ, încălzindu-l. Se realizează astfel un efect de seră care constă în încălzirea suprafeţei pământului pe seama radiaţiei solare. Fară prezenţa acestor raze calde pe Pământ, temperatura medie a atmosferei ar fi de – 150 C în loc de + 150 C cît este în prezent; acesta este principalul beneficiu al efectului de seră, însă, efectele negative de poluare sunt tot atât de importante ca cele pozitive.Dintre gazele menţionate, dioxidul de carbon se află în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul casnic, vulcani etc. Instalaţiile de ardere şi gospodăriile particulare generează cam 30% din total CO2

emis. Se apreciează că CO2 emis este implicat în proporţie de 50% în efectul de seră. Consecinţele efectului de seră s-ar concretiza în; topirea gheţarilor şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor cu 1 - 2 m, inundaţii, schimbări climatice în regimul precipitaţiilor vânturilor, deplasarea zonelor climatice şi de vegetaţie. La Kyoto, în Japonia, 1 - 11 decembrie 1997, 161 de ţări au finalizat un acord, denumit „Protocolul de la Kyoto”, care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a gazelor ce determină efectul de seră al Terrei.

Protocolul de la Kyoto a fost adoptat în anul 1997 şi cere ţărilor semnatare ca pînă în 2012 să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 5,2% mai puţin decît nivelul înregistrat în anul 1990. Tările membre UE s-au numărat printre principalele promotoare ale Pactului, ele angajîndu-se la o reducere generală cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilind în acelaşi timp şi ţinte individuale de atins în reducerea poluării pentru 12.000 de instalaţii europene. Prin Legea nr. 3/2001, România a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice. România a fost a 60-a ţară care a semnat Protocolul de la Kyoto.

Protocolul stabileşte de asemenea trei mecanisme flexibile cunoscute sub numele:

- Implementare în comun - Mecanismul de Dezvoltare Curată- Schimbul Internaţional de Emisii

25

Acestea îşi propun să ajute Părţile din Anexa I, să reducă costurile de realizare a valorilor ţintă de emisie profitînd de oportunităţile de reducere a emisiilor, sau de creştere a eliminării de gaze cu efect de seră, care ar costa mai puţin în alte ţări decît în ţara proprie.

Acestea oferă beneficii şi ţărilor gazdă prin aceea că asigură finanţare pentru proiectele de reducere a emisiilor. Gaze cu efect de seră, GHG - compuşi gazoşi ai atmosferei, atât naturali, cât şi artificiali, care absorb şi remit radiaţii infraroşii sunt: - dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid de azot (N2O), hidrofluorocarbonaţi (HFCs), perfluorocarbonaţi (PFCs), şi hexafluorura de sulf (SF6), (anexa A la Protocolul de la Kyoto).

Emisii de gaze cu efect de seră în judeţul Ilfov – anul 2005 Tabel 2.8.1.1.

Clasificarea SNAP a activităţii Emisii gaze cu efect de seră2005 t / an

Nr. grupă Denumirea grupei CO2 CH4 N2O


2 Instalaţii de ardere neindustriale 43906,8 6,87 10,6053 Arderi în industria de prelucrare 13587,4 10,53 1,4934 Procese de producţie5 Extracţia şi distribuţia

combustibililor fosili şi a energiei geotermale


7 Transport rutier8 Alte surse mobile şi utilaje 407668,52 0,01 0,0079 Tratarea şi incinerarea deşeurilor10 Agricultura şi silvicultura, modifica-

rea suprafeţelor împădurite. 309,78

TOTAL 465162,72 327,19 12,105

Emisii de gaze cu efect de seră în judeţul Ilfov – anul 2006 Tabel 2.8.1.2.

Clasificarea SNAP a activităţii Emisii gaze cu efect de seră2006 t / an

Nr. grupă Denumirea grupei CO2 CH4 N2O


2 Instalaţii de ardere neindustriale 18398 0,340 1,0303 Arderi în industria de prelucrare 21212 0384 1,6994 Procese de producţie 1620 05725 Extracţia şi distribuţia

combustibililor fosili şi a energiei geotermale

26


7 Transport rutier 746192 164,930 17,6968 Alte surse mobile şi utilaje 416 0,001 0,0069 Tratarea şi incinerarea deşeurilor 402 4,384 0,29610 Agricultura şi silvicultura,

modificarea suprafeţelor împădurite.

4670,027

TOTAL 788240 4840,638 20,727

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO2 Eq )Judeţul ILFOV 2004 2005 2006

Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 420,216 475,786 896,319

Tabel 2.8.1.3.

Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de serăDirectiva 2003 - 87- CE, stabileşte o schemă de tranzacţionare a cotelor

pentru emisiile de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii, bazată pe analiza cost - beneficiu.Operatorii ce au instalaţii ce produc emisii GHG, vor obţine un permis de operare.

Directiva stabileşte procedura de obţinere a permiselor, condiţiile de emitere, obligaţiile autorităţilor competente şi a statelor membre referitoare la întocmirea planurilor naţionale de alocare, prin care se alocă o cotă de emisie fiecărui operator, metoda de alocare a cotelor, modul de tranzacţionare a cotelor de alocare şi validitatea alocărilor.

Sînt stabilite liniile directoare referitoare la raportarea, monitorizarea şi controlul emisiilor, penalităţile şi procedurile de includere de noi activităţi.

Anexele se referă la categoriile de gaze ce fac obiectul directivei, criteriile pentru planul naţional de alocare, principiile privind monitorizarea şi raportarea şi criteriile de verificare.

Prima perioadă de tranzacţionare a ETS UE a început la 01.10.2005 şi va dura pînă la 31.12.2008, după care va începe a doua perioadă – ETS + schema de comercializare a emisiilor.

Ca viitor stat menbru UE, România este obligată ca cel mai tîrziu la data aderării să transpună Directiva privind schimbul de emisii în legislaţia naţională. România recunoaşte avantajele potenţiale pentru mediu şi economia României, ale schimbului de emisii în cadrul UE.

De aceea, România va transpune Directiva UE privind schimbul de emisii înainte de 01.01.2007 în conformitate cu legislaţia naţională.

În judeţul Ilfov s-au inventariat următorii agenţi economici:

27

Tabel 2.8.1.4.

Agent economicActivitate conform

directiveiSurse de

emisieTip

combustibil

Puterea termică

nominală

SC Danubiana SAInstalaţii de ardere cu o energie termică nominală de peste 20 MW

Cazan de abur Gaze naturale 32 MW

SC United Romanian Breweries Bere Prod SRL - Tuborg

Instalaţii de ardere cu o energie termică nominală de peste 20 MW

Cazan de abur

Lichid sau

gaze naturale32 MW

2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbonEmisii anuale de dioxid de carbon ( mii tone )

Judeţul ILFOV 2004 2005 2006Emisii dioxid de carbon (mii tone) 379,945 465,163 788,240

Tabel 2.8.2.

2.8.3. Emisii anuale de metanEmisii anuale de metan ( mii tone )

Judeţul ILFOV 2004 2005 2006Emisii metan (mii tone) 1,754 0,327 4,841

Tabel 2.8.3.

2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azotEmisii anuale de protoxid de azot (mii tone)

Judeţul ILFOV 2004 2005 2006Emisii protoxid de azot (mii tone) 0,011 0,012 0,020

Tabel 2.8.4.

2.8.5. Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic

2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

28

Capitolul 3. Apa3.1 Resursele de apă 3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Teritoriul administrat de Administraţia Naţională APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV -BUCUREŞTI se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud - est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa.

Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa fiind de 865 kmp.3.1.1.1 Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei

Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti - Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consu-mator de apă din România, din surse de apă de suprafaţă). În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importanta formaţiune acviferă a ţării. Sînt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona Bucureştiului cele trei strate de Frateşti A, B şi C sînt situate la adâncimile de 60 -160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sînt desparţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca. 20 m. “Nisipurile de Mostiştea“ (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboarş chiar până la 15 -100 m. Pietrişurile de Colentina“ (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10 - 15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sînt reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 - 10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sînt foarte frecvente în zona respectivă. Pentru Câmpia Română (în care se incadrează şi b.h. Argeş, b.h. Mostiştea, b.h. Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca. 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sînt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7 - 8 l / s / foraj. 3.1.1.2 Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei

Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, afluenţi ai râului Argeş, iar în partea de nord spaţiul hidrografic aferent b.h. IALOMIŢA, acoperind o suprafaţă de 446 kmp este străbătut de râurile: Sticlărie, Cociovaliştea, Snagov, Gruiu, Vlăsia, ce totalizează 208 km lungime. Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul administrat de către SGA ILFOV - BUCUREŞTI sunt următoarele:Bazinul hidrografic ARGEŞ:

Râul Damboviţa: - Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti)

Râul Colentina: - Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti)

29

Râul Sabar: - Lungimea râului…………37 km (pe teritoriul SGA Ilfov -Bucureşti)

Bazinul hidrografic IALOMIŢA:Râul Cociovaliştea: - Lungimea totală a râului……….. 40 km

Râul Vlăsia: - Lungimea totală a râului…………32 km Râul Snagov: - Lungimea totală a râului…………46 km (din care 27

km în spaţiul SGA Ilfov - Bucureşti).Debitele medii anuale şi precipitaţiile medii în anul 2006, alături de media

multianuală sunt prezentate în tabel: Tabel 3.1.1.2.

Râul Staţia hidrometrică

Debit mediu

an 2006Media

multianualăPrecipitaţii

(mm/an)

Dâmboviţa Lunguleţu 12.1 mc/s 11. 20 mc/s 538Colentina Colacu 1.45 mc/s 1.32 537Sabar Poenari 2.77 2.69 534Sabar Vidra 16.3 15.8 536Ciorogârla Bragadiru 11.9 10.2 493

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava - Vidra - Frumuşani;

Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele - Crivina).Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St.

Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din râul Argeş şi Ialomiţa prin Bilciureşti - Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani-Darza.

Lacuri de acumulareBazinul hidrografic Argeş

Pe râul Damboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil. mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil. mc. în schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov - Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil. mc, din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov -Bucureşti. Bazinul hidrografic Ialomiţa

Cele mai importante lacuri sunt lacul Snagov cu volumul total de 32,2 mil. mc şi suprafaţa de 565 ha şi lacul Căldăruşani, cu un volum total de 21,0 mil. mc şi o suprafaţă de 325 ha.

Pe celelalte râuri există iazuri piscicole, care în majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apă.

Situaţia zonelor umedeSituaţia zonelor afectate de exces de umiditate la nivelul anului 2006, în

cadrul judeţelor administrate de SGA Ilfov - Bucureşti: în perimetrul agricol şi silvic aferent judetului Ilfov: Afumaţi - 35 ha; Berceni - 42 ha; Bragadiru - 68 ha; Brăneşti -12 ha; Buftea - 173 ha; Cernica - 35 ha; Chiajna - 40 ha; Ciorogârla - 58 ha;

30

Dobroieşti - 30 ha; Dragomireşti Vale - 307 ha; Glina - 41 ha; Jilava - 61 ha; Otopeni- 21 ha; Pantelimon - 66 ha; Tunari - 10 ha; Vidra - 7 ha.

3.1.2. Prelevări de apă. Dezvoltare socio-economică3.1.2.1 Populaţia Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Situat în S - SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudiine de 60 - 90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, alimentaţi cu apă în sistem centralizat prin cele două staţii de tratare; Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş. Cel mai ridicat procent al populaţiei urbane se înregistrează în Regiunea Bucureşti – Ilfov – 90,5%. Municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării, iar în judeţul Ilfov au apărut (alături de Buftea), alte cca. 7 oraşe în plină ascensiune: Otopeni, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Pantelimon. Rata de ocupare în mediul urban al celor opt regiuni de dezvoltare indică valori superioare, în anul 2006, pentru Regiunea Bucureşti - Ilfov (60,1 %).

În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală (figura 3.1.2.1).

Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981- 2002

Figura 3.1.2.1

3.1.2.2. INDUSTRIA Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte

investiţiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinţe consumatoare de apă este cel mai ridicat (a se vedea şi

31

datele din Anexa nr. 6.1) în bazinul hidrografic Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.

La nivelul anului 2006, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine hidrografice, sunt:B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, CET Sud.Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial, de ex. Platforma Pipera, specializată în industria electronică, Kverner-IMGB în construcţia de maşini, Rocar în mijloace de transport. În prezent, starea fostelor platforme industriale este deplorabilă prin clădirile industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de mărfuri, se găsesc fabrici abandonate. Unele dintre locuri sunt foarte poluate datorită îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri industriale periculoase.B.H. Ialomiţa: SNP Petrom SA - Schela Băicoi, exploatare Periş.

3.1.2.3. ZootehniaÎn cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul bazinelor hidrografice,

administrate de SGA Ilfov, există numeroase complexe zootehnice, care au o importanţă deosebită atât din punct de vedere al gospodăririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodăririi calitative a apelor. Dintre cele mai importante amintim: B.h. Argeş: SC Avicola Crevedia SA, SC Avicola Tărtăşeşti SA, SC Avicola Buftea SA.B.h. Ialomiţa: SC SEMTEST Baloteşti SA, SC ROMSUINTEST SA Periş, ICDB Baloteşti.

3.1.2.4. Irigaţii în bh Argeş – Ialomiţa - 2006În anul 2006 nu au fost irigate suprafeţe importante, datorită cheltuielilor foarte

mari cu energia şi exploatarea amenajărilor pentru irigaţii, excepţie făcând sistemele de irigaţii locale. În anul 2006 s-a irigat o suprafaţă de 252 ha în bh Argeş, pentru care s-a captat un volum total de 807,0 mii mc, comparativ cu anul 2005 când a fost irigată o suprafaţă de 1654 ha. În bh Ialomiţa s-au irigat 180 ha, volumul de apă captat fiind de 425,0 mii mc, comparativ cu o suprafaţă de 314 ha irigată în anul 2005.

PRINCIPALELE AMENAJĂRI PENTRU IRIGAŢIITabel 3.1.2.4

Nr.crt

Sector de cursDenumirea

unităţiiLocalitatea

Jud Curs de apă

Hecto-metrul

Statia meteo de

calcul

Supra-faţa

amenajată

(ha)

DebitInsta-

lat(mc/s)

Debit necesar(mc/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1.

SECTORUL 2Aductiune Arges-Sabar (Ogrezeni) pentru Sistemul de Irigaţii Vidra-Frumuşani

GRARGES

2155 Filaret 9.566 10,220 5,000

32

TOTAL SECT.2 ARGES9.566 10,220 5,000

1SECTORUL 6

Amenajare Dragomiresti

DB D - TA

967 Targoviste 967 0,350 0,250

TOTAL SECT.6

967 0,350 0,250

1SECTORUL 11

Sist.Bragadiru- Jilava.SPP-3.

IFSABAR

1560 Filaret 1416 0,680 0,410

2Sist.Bragadiru-Jilava SPP-2

IFSABAR

1400 Filaret 1541 0,950 0,350

3

Sist. Berceni – Vidra – Frumuşani – Jilava

IF SABAR

1178 Filaret 7323 6,520 1,650

4 Sist.Berceni – Vidra – Frumusani GR Sabar

1178 Filaret 1822 0,980 0,480

5

Sist. Bragadiru-Jilava SPP-1

IF Sabar

1097 Filaret 2319 1,164 0,540

TOTALSECT. 11 14.421 10,294 3,430

33

SISTEME DE IRIGAŢIITabel 3.1.2.4.1.

Anul 2006

CATEGORII

B.H. ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOTALS.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Numar sisteme irigatii

52 11 41 - 29 81

Supraf. (ha)

Amenajata 17796 35 17761 - 15810 33606

Irigata efectiv 252 22 230 - 180 432V AO NL U U A M LE E

(mii mc)

CAPTATE

Riuri Interioare 376 106 270 - 418 794

Subteran 431 262 169 - 7 438

TOTAL 807 368 439 - 425 1232

RESTITUITE - - - - - -

* Suprafetele amenajate pentru irigatii au fost modificate prin reorganizarea ANIF la sfarsitul anului 2004, o parte din sisteme comasandu-se sau au trecut la Giurgiu, Calarasi sau Ialomita. ** In anul 2006 nu s-au efectuat irigatii pe terenurile agricole amenajate ale ANIFdin cadrul bh Arges.

3.1.2.5. Amenajări piscicole – 2006În anul 2006 nu s-au produs modificări importante, suprafeţele şi volumele de

apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate în anexa nr. 6.4.

AMENAJARI PISCICOLE Anul 2006Tabel 3.1.2.5.

CATEGORIIB.H.

ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOT

AL S.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Numar

amenajari piscicole

46 3 43 - 21 67

Suprafata amenajata (ha)

1334 186 1148 - 565 2199

V AO NL U

CAP


34

U AM LE E

(mii mc)

TATE

Subteran - - - - - -

TOTAL 2235 240 1995 - 9247 11482

RESTITUITE 2012 216 1796 - 8322 10334

* Volumele anuale de apa captate pentru piscicultura sunt fie ale acumularilor in salba, fie volume derivate din alte cursuri de apa.

** La municipiul Bucureşti nu au mai fost incluse amenajarile care aveau folosinta pescuitul de agrement.

3.1.2.6. Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă - 2006 În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anul 2005, a volumelor de apă captate (suprafaţă şi subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă ( inclusiv transferurile din alte bazine):

Tabel 3.1.2.6. Bazin hidrografic

Volum captat ( mil. mc ) Volum restituit (mil. mc ) anul 2006 anul 2005 anul 2006 anul 2005

Argeş 44,226 50,969 386,544 265,490Ialomiţa 12,557 11,403 10,620 9,441Total SGA 56,783 62,372 397,164 274,931

3.1.2.6.1. Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor pentru anul 2006Nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere

cantitativ pentru bazinele hidrografice Argeş şi Ialomiţa de pe teritoriul administrat de SGA Ilfov - Bucureşti.3.1.2.7. Elemente privind balanţa apei – 2006

Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se menţionează gradul de incertitudine al planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia şi exploatarea): Tabel 3.1.2.7

Surse de acoperire a necesarului de apă

Volume de apă efectiv

utilizate( mii mc )

Indice % realizare

cote de apă alocate

BH ARGEŞPrelevări din surse directe: 44226 126,40- total bh propriu, din care: 44226 126,40 - suprafaţă 12891 264,75 - subteran 31335 76,50Recirculare 623932 134,80- transfer din / în BH Ialomiţa 0 0,00 BH IALOMIŢA Prelevări din surse directe: 12557 98,60- total bh propriu, dincare: 12557 98,60 - suprafaţă 2590 97,00

35

- subteran 11366 102,40Recirculare 80 100,00- transfer din / în alte bazine 0 0,00

3.1.2.8. Parametrii globali privind folosinţele consumatoare de apăSituaţia existentă la nivelul anului 2006 pentru folosinţele consumatoare de

apă se prezintă astfel:B.H. ARGEŞ:

- 1066 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic, cu un volum captat de 41,184 mil. mc (transferul din BH Ialomiţa a fost 0) şi volum restituit de 384,532 mil. mc

- 52 sisteme de irigaţii cu suprafaţa amenajată de 17796 ha şi irigată efectiv în anul 2006 de 252 ha, volumul captat fiind de 0,807 mil. mc, comparabil cu cel din anul 2005

- 46 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 1334 ha, volumul total captat fiind de 2,235 mil. mc şi restituit de 2,012 mil. mc.

B.H. IALOMIŢA:- 118 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic cu un

volum captat de 2,885 mil. mc şi un volum restituit de 2,298 mil. mc;- 29 sisteme de irigatii (mari şi locale) cu suprafaţa amenajată de 15810

ha şi irigată efectiv în anul 2006 de 180 ha, volumul captat fiind de 0,425 mil. mc, în scădere faţă de anul 2004;

- 21 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţa totală de 565 ha, volumul total captat fiind de 9,247 mil. mc şi cel restituit de 8,323 mil. mc.

ALIMENTĂRI CU APĂ PENTRU POPULAŢIE , INDUSTRIE , ZOOTEHNIE

Tabel 3.1.2.8

Nrcrt

Sectorul de curs

Denumirea unităţii

Jud Cursul deapă

Asig.de

calcul%

Debitinstalat(mc/s)

Debite caracteristice la recirculare maximă

(mc/s)în 2005

ObservaţiiCaptat min nec.

Resti-tuit Consu-

mat0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

2

Sectorul 1APA NOVA CrivinaCanal Ogrezeni-Rosu

Canal Crivina - Arcuda

GRIFMB

GRIF

ARGES

ARGES

95

95

23,000

2,500

8,562

0,500

*

*

8,562

0,500

*Restituţie în Dâmboviţa

36

CET Bucuresti vest

MB

** 95 (0,800) (0,280) * (0,280)

**din canal

Ogrezeni- Roşu

CET Grozavesti

MB** 95 (0,800) (0,400) * (0,400) **

CET Bucuresti-Sud

MB** 95 (0,800) (0,470) * (0,470) **

CET Progresul

MB** 95 (0,800) (0,270) * (0,270) **

CET TitanMB

** 95

CET-uri

Statia de tratare Rosu

MBMB

Colentina**

9595

(2.5)(8,00)

(0.8)(6,000)

**

(0,2)(6,000)

Cernica -Pantelimon(Qmax=7,7)

FRONT ULMIGR Subteran (0,554)

*

FRONT ARCUDA

IF Subteran (0,048) *

FR. BRAGADIRU

IF Subteran (0,679) *

PUTURI DE MICA/ MARE ADÂNCIME

MB Subteran (0,708) (0,480) *

TOTAL SECT. 1. 25,500 12,920 - 12,920

1.Sectorul 2APA NOVA BucurestiNODUL Brezoaiele

GR

Dâmboviţa Dâmboviţa Dâmboviţa

9595

(8,133)9,000

(7,288)6,000 6,000

Minicaptari Arcuda

MBSubteran

- (0,780) (0,297)

Unitati mici Apa Nova

MBSubteran

- (0,353) (0,201)

Unitati ndustr. mici

MBSubteran

- (0,226) (0,214) 0,041 - 0,041

Unit. industr. mari

MBSubteran

- (1,031) (0,844) 0,351 - 0,351

37

TOTAL SECT.2

Dambovita

9,000 6,000 10,784 - 4,784

Evac. Glina

Sabar(0,592) (0,336)

Colentina(2.5) (9.530)

Analiza volumelor de apă recirculate şi refolosite şi a celor restituite din / în alt bazin. Volumele de apă recirculată şi refolosită la nivelul anului 2006, s-au extras din: Balanţa apei - realizare an 2006. B.H. Argeş:

- volum utilizat din recirculare: 656357 mii mc- volum captat din BH Ialomiţa: 0 mii mc

B.H. Ialomiţa: - volum utilizat din recirculare: 58180 mii mc

Consumurile folosinţelor de apă nu au avut influenţă asupra debitelor surselor de apă de suprafaţă sau subterane. Toate folosinţele consumatoare de apă de pe teritoriul administrat de D.A.A.V. Piteşti, au fost satisfacute din punct de vedere cantitativ, neexistând situaţii de restricţii.

ALIMENTARI CU APA SI RESTITUTII DE APE UZATE PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI ZOOTEHNIE

Anul 2006

Tabel 3.1.2.8.1.

CATEGORIIB.H.

ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOTA

L S.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

POP,INST.PUB.

Numar captari 140 82 *

58 - 24 164

Numar restitutii 126 73 53 - 24 150V AO NL UU AM LE E

(mii mc)

CAPTAT

Riuri Interioare - - - - - -

Subteran 9892 3236 6656 - 875 10767

TOTAL 9892 3236 6656 - 875 10767

RESTITUIT 6171 2188 3983 - 698 6869

INDU

Numar captari 657 514 382 - 78 735Numar restitutii 644 492 371 - 75 719V AO N

CA

Riuri Interioare 10280 136 10144 - - 10280

38

STRIE

L UU AM LE E

(mii mc)

PTAT

Subteran 20555 14392 6163 - 393 20948

TOTAL 30835 14528 16307 - 393 31228

RESTITUIT 23061 10037 13024 - 308 23369

ZOOTEHNIE

Numar captari 30 2 28 - 16 46Numar restitutii 27 2 25 - 16 43V AO NL UU AM LE E

(mii mc)

CAPTAT

Riuri Interioare - - - - - -

Subteran 457 - 457 - 1617 2074

TOTAL 457 - 457 - 1617 2074

RESTITUIT 365 - 365 - 1292 1657

* Numarul de unitati cu alimentare in scop potabil a scazut datorita conservarii forajelor si trecerii la alimentare r. ANB.** Apa captata din suprafata (r.Arges si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUCUREŞTI este raportata de DAAV Pitesti. *** Volumele de apa captate din subteran (jud.Giurgiu si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUC. sunt raportate la judeţul Ilfov (scadere drastica datorita inchiderii fronturilor subterane), iar cele captate din suprafata se regasesc in anexa 6.8 -Volume distribuite prin retele.

ANSAMBLUL ALIMENTARILOR CU APA SI RESTITUTIILOR DE APE UZATE PENTRU POPULATIE, INDUSTRIE SI ZOOTEHNIE

Tabel 3.1.2.8.2.Anul 2006

CATEGORIIB.H. ARGEŞ B.H.

MOSTIŞ-TEA

B.H.IALOMITA

TOTAL S.G.A.

TOTAL *BUC. ILFOV Numar captari 1066 598 468 - 118 1184

Numar restitutii 1016 567 449 - 115 1131

VOLUME

AN

CAPTATE

Riuri Interioare 10280 136 10144 - - 10280

Subteran 30904 17628 13276 - 2885 33789

TOTAL 41184 17764 23420 - 2885 44069

**R E

Nu necesita epurare -Neepurat -

39

UALE

ST IT UI T E

Neces.epurare

Ep.insuf. -

Ep.coresp. -

TOTAL**384532 367160 17372 - 2298 386830

* Apa captata din suprafata (r. Argeş si Dambovita) de catre SC APA NOVA BUCUREŞTI este raportata de DAAV Pitesti, iar cea captata din suprafata de pe teritoriul judeţul Ilfov, este raportata la acest judet.** Apa uzata evacuata de catre SC APA NOVA BUCUREŞTI pentru capitala include si consumurile tehnologice de la staţia Arcuda Crivina si Rosu (nu include evacuarile din comunele limitrofe - Chitila, Voluntari, Pantelimon, Popesti-Leordeni, vidanjari, în reţea canalizare APA NOVA, care se regasesc in la evacuari jud.Ilfov). Apele uzate restituite de catre unitatile zootehnice sunt evacuate pe terenurile ce apartin beneficiarilor.

VOLUME DE APA CAPTATE SI RESTITUITEPE ANSAMBLUL FOLOSINTELOR CONSUMATOARE

DE APA Anul 2006Tabel 3.1.2.8.3.

CATEGORIIB.H.

ARGES B.H.MOSTIS-

TEA

B.H.IALOMITA

TOTAL S.G.A.

TOTAL BUC. ILFOV

V AO NL U U A M LE E

(mii mc)

CAPTATE


Subteran 31335 17890 13445 - 2892 34227

TOTAL 44226 18372 25854 - 12557 56783

RESTITUITE 386544*

367376 19168 - 10620 397164

* In acest tabel nu sunt incluse volumele de apa prelevate din suprafata (DAAV Pitesti), dar sunt evacuate prin reteaua de canalizare a SC APA NOVA BUCUREŞTI în râul Dâmboviţa. Nota: O parte din apele restituite (ex: de la unitatile zootehnice) sunt evacuate pe terenurile agricole ce apartin unitatilor beneficiare.

40

VOLUME DE APA ANUALE DISTRIBUITE PRIN RETELELE URBANE ANUL 2006

Tabel 3.1.2.8.4.

CATEGORII

B.H.ARGES B.H.

MOSTIS-TEA

B.H.IALOMITA

TOTAL S.G.A.

TOTAL BUC. ILFOV

V D O IL S U TM RE IA BN UU IA TL EE

mii mc

Pentrupopulatie

sidomeniul

public

Uz

casnic139889

*135205 4684 - 614 140503

Nevoipublice 27123 26435 688 - 75 27198

Total 167012 161640 5372 - 689 167701

Pentru industrie racordata la retele 18824 18740 84 - 19 18843Pierderi in reteauade distributie

140954 139892 1062 - 116 141070

T O T A L 326790

*320272 6518 - 824 327614

Număr locuitori branşati la reţeaua de distribuţie (mii locuitori)

1734 1682 52 - 8 1742

* Volumul de apa include si apa captata din suprafata (jud. Giurgiu+Dambovita), tratata si distribuita prin retele de SC APA NOVA BUCURESTI.** Numarul de locuitori bransati la retelele de distributie este cel rezultat din evidentele contabile ale societatilor de gospodarie comunala, netinand seama de migratia persoanelor cu servicii temporare/sezoniere .

3.1.2.9. Apreciere globală privind regimul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor

În anul 2006, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administraţia DAAV Piteşti s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare.

41

CARACTERISTICILE GENERALE ALE DERIVAŢIILORTabel 3.1.2.9.

Nr.crt.

DERIVATIALOCALIZARE

CURS DE APADIN

CARESE

DERIVEAZĂ

CURS DE APAIN CARE

SE DERIVEAZĂ

SCOPULEFECTUĂRIIDERIVĂRII

APEI

DEBITECARACTERISTICE

Qinstalat

(mc/s)

Qderivat

(Qmed.

anual

tranzitat)

(mc/s)

0 1 2 3 4 5 6

11. Arges-DâmboviţaLunguleţu

ArgeşCA-2

Dâmboviţa Irigatii, alim.apa populatie şi ind

12,50 4,152

12.Ilfov-DâmboviţaRăcari-Ghergani

Ilfov Dâmboviţa Aparare impo-trivainundatiilor

12,00 0,000

14.Ilfov-ColentinaCornăţelu-Bolovani

Ilfov Colentina Suplim. debite lacuri Colentina

50,00 0,593

15. Ialomiţa-BarangaBilciureşti

Ialomiţa Baranga Suplim. debite lacuri Bucuresti

6,00 0,737

16D-vita - CiorogârlaBrezoaiele

Dâmboviţa Ciorogârla Alim.cu apa populatie şi ind.

7,00 0,20

17

Crevedia-CociovalişteaCocani-Dârza

Crevedia Cociovaliştea IrigatiiSuplim. debite în per. de seceta

6,00 0,151

20 Ilfov-DâmboviţaSălcioara

Ilfov Dâmboviţa Alim. populatie şi industrie Buc.

7,00 1,6

21Dâmboviţa-ArgeşBrezoaiele

Dâmboviţa Argeş Aparare impotriva inundatiilor

170,00 0,000

22

Argeş-Dâmboviţa Arcuda(2 apeducte)

Argeş Dâmboviţa Alim. BucurestiStatia ArcudaSuplim. debite

A1-1,25A2-1,25

A1-0,134A2-0,000

23Argeş-DâmboviţaOgrezeni-St.RoşuCanal casetat

Argeş Dâmboviţa Alim. BucurestiStatia Rosu

15,00 4,218

24

Argeş – Sabar Crivina

Argeş Sabar Alim. IrigatiiVidra-FrumusaniAparare inundatii

10,90 0,000

25Arges-Colentina Dragomireşti -Chitila

Argeş Colentina Suplim. lacuriColentina

3,00 0,572

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelorAdministraţia Naţională „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape

pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a

42

Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare; Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele; Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare a cerinţei, respectiv de

preluare a apelor uzate; Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii

surselor de apă; Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează

constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.

Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se prestează având în vedere dublă calitate a apei, de resursă naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economică.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.

Sistemul de contribuţii, plaţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

- contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi utilizatori;

- contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran).

* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pentru localităţi).

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a

43

concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.** Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate în retele de canalizare ale localitatilor se aplica de catre unitatile de gospodarie comunala.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru:

- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale rîurilor din domeniul public al statului;

- întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;

- refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;

- activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoza hidrologică.

3.2. Ape de suprafaţăÎn conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţionarea

Administraţiei Naţionale „APELE ROMANE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu, APA, astfel:

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002 - pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă. Conform acestuia limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate „corespund valorilor ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice”, iar pentru clasele III-IV, valorile limita „reflectă ponderea influenţei antropice”.

Art. 3 - Evaluarea încadrării în clasele de calitate în scopul stabilirii calităţii apei se face din punct de vedere chimic, biologic şi microbiologic. Pentru probele lunare ( 12/an) se consideră valoarea corespunzătoare la 90% asigurare, cu excepţia oxigenului dizolvat la care se consideră 10% asigurare.

În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitori-zează calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2).3.2.1. Starea râurilor interioare

12 secţiuni de supraveghere în bazinul hidrografic Argeş - râul Argeş : - secţiunea am. priza Crivina – judeţul Giurgiu

- secţiunea am. priza Crivina – judeţul Giurgiu - secţiunea am. Lacul Morii – judeţul Ilfov

- secţiunea PH Budeşti – judeţul Călăraşi- râul Damboviţa: - secţiunea NH Popeşti – judeţul Giurgiu

- secţiunea NH Popeşti – judeţul Giurgiu- secţiunea PH Budeşti – judeţul Calaraşi- sectiunea Brezoaiele – judeţul Dâmboviţa

44

- secţiunea Arcuda – judeţul Giurgiu- secţiunea Bălăceanca – judeţul Ilfov

- râul Colentina: - secţiunea Colacu- râul Ilfov: - secţiunea amonte confluenţa Dâmboviţa- Valea Saulei: - secţiunea amonte confluenţa Colentina- râul Câlnău: - secţiunea amonte confluenţa Dâmboviţa

2 secţiuni de supraveghere în bazinul hidrografic Ialomiţa:- râul Ialomiţa - derivaţia Bilciureşti - Ghimpaţi (judeţul Dâmboviţa)- pe Snagov - secţiunea Niculeşti.

Bazinul Hidrografic ARGEŞ Calitatea apei Râului ARGEŞ, în cele 3 secţiuni monitorizate se poate

caracteriza pentru anul 2006 astfel:- secţiunea AMONTE PRIZA CRIVINA (captarea apei brute pentru tratare în

vederea potabilizării) - monitorizare lunară. Clasa globală de calitate: III. Analizele fizico-chimice au indicat urmatoarele: oxigenul dizolvat se menţine constant, cu valori ridicate, corespunzătoare clasei I de calitate, favorizând desfăşu-rarea normală a proceselor chimice şi biologice. Încărcarea organică a apei, exprimată prin consum chimic de oxigen (CCO) şi consum biologic de oxigen (CBO), per medie s-a încadrat în clasa a II-a de calitate, cu mici variaţii de concentraţie. Raportul CBO/CCO (medie) cu o valoare de 0,7 indică faptul că autoepurarea biologică se poate desfaşura normal. Nutrienţii din categoria azotului (amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total au înregistrat valori corespunzătoare claselor I-II de calitate, cu mici variaţii, media corespunzând clasei II de calitate atât la corelare cu debitul cât şi la V 90%. Indicatorii gradului de mineralizare s-au încadrat în clasa I de calitate în toate campaniile de monitorizare, cu excepţia metalelor (Fe şi Mn). În cazul fierului s-au înregistrat variaţii foarte mari, ducând la încadrarea apei în clasa IV de calitate. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul Mn. Celelalte metale (Cu, Cr) s-au încadrat în clasele I-II de calitate, Zn în schimb are tendinţa de a depaşi valorile ţintă (clasa III de calitate). Micropoluanţii monitorizaţi (cianuri, detergenţi) au înregistrat valori corespunzătoare clasei I de calitate în toate campaniile în schimb fenolii au înregistrat valori foarte ridicate în campaniile de primavară când se intensifică procesele de descompunere.Analiza microbiologică - s-a determinat numărul probabil de bacterii coliforme totale, fecale şi streptococi fecali. În toate campaniile de recoltare valorile înregistrate au fost foarte ridicate, indicând o poluare fecală permanentă, media depaşind limitele clasei IV de calitate, iar la volum de asigurare 90% corespunde unei ape puternic poluate din punct de vedere microbiologic.Analiza biologică a urmărit dezvoltarea populaţiilor în cursul a 3 campanii de recoltare la nivelul fitoplanctonului şi microfitobentosului. Din punct de vedere biologic aceasta secţiune se încadrează în clasa a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind între 1,89 – 2,47. Cea mai bine reprezentată grupare fitoplanctonică a fost Bacillariophyta cu reprezentanţi dominanţi numeric în toate campaniile de recoltare (Melosira granulata), cu excepţia lunii iunie când devine dominantă grupa Cryptophyta. La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit puţine specii reprezenta-te printr-un număr redus de indivizi, indicele de saprobitate înregistrând valori corespunzătoare clasei III de calitate rămânând totuşi dominante speciile caracteris-tice zonei β-mezosaprobe, apa semicurată cu bună capacitate de autoepurare - stare ecologică moderată.

- secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE în LACUL MORII : stare ecologică bună - clasa II-a de calitate. Această secţiune a fost monitorizată în 2006 în cadrul

45

programului Zone vulnerabile şi Substanţe organice. Indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţilor s-au încadrat în clasa a II a de calitate, valori uşor mai ridicate înregistrându-se în cazul fosforului total.

Din punct de vedere biologic - clasa de calitate II, cu indicele de saprobitate ce variază între 1,68 - 1,97, cu predominarea diatomeelor în toate campaniile de recoltare.

- secţiunea POST HIDROMETRIC BUDEŞTI (amonte de confluenţa cu Dâmboviţa): clasa III de calitate. Indicatorii se încadrează în clasele I şi III cu excepţia, fosforului total, Fe, Mn şi fenoli care înregistrează valori mai ridicate corespunzătoare clasei IV de calitate. Analiza biologică a evidenţiat atât la nivelul fitoplactonului cât şi a microfitobento-sului grupa dominantă Bacyllariophyta în toate campaniile de recoltare, indicele de saprobitate mediu 2,08, încadrând secţiunea în clasa II-a de calitate. În această secţiune s-a făcut determinarea speciilor de la nivelul macrozoobento-sului în luna octombrie, evidenţiind reprezentanţi ai Oligochaetelor, cu predomina-rea numerică a speciei Tubifex tubifex, bioindicator de apă α-polisaproba (încărcare organică mare la nivelul albiei râului) cu o calitate scăzută a apei. Indicele de saprobitate cu o valoare de 3,28 încadrează această secţiune în clasa V de calitate - stare ecologică proastă.

Calitatea apei râului DAMBOVIŢA, în cele 5 secţiuni monitorizate, se poate caracteriza pentru anul 2006 astfel:

- secţiunea BREZOAIELE - clasa II de calitate. Indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa I de calitate, raportat la medie, singurul indicator care tinde să nu corespundă valorilor ţintă la volum de asigurare 90% fiind CCO-Cr. Din categoria nutrienţilor, fosforul total a înregistrat valori mai ridicate corespunzătoare clasei III de calitate şi amoniul cu o concentraţie foarte ridicată în campania lunii martie, restul indicatorilor au înregistrat valori corespunzatoare claselor I - II de calitate.

Indicele de saprobitate fitoplanctonic determinat pentru aceasta secţiune, cu o valoare medie de 2,08 (V90%), încadrează biologic în clasa a II-a, grupa dominantă fiind reprezentată de diatomee predomină speciile de zona β - mezosaproba (Melosira granulata, Asterionella formosa) indicând o calitate bună a apei. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la nivelul microfitobentosului care a fost dominat de diatomee şi specii caracteristice pentru zona beta mezosaproba, indicele de saprobitate mediu de 2,24 încadrând secţiunea în clasa a II a de calitate. La nivelul macrozoobentosului au fost identificaţi reprezentanţi ai genului Tubifex în campania lunii iulie, indicele saprob fiind corespunzătoar clasei IV de calitate indicând o încărcare mai ridicată la nivelul albiei (3) - stare ecologică slabă.

- secţiunea ARCUDA – POD JOIŢA (alimentarea cu apă brută pentru tratare în vederea potabilizării) – clasa de calitate III. Din punct de vedere chimic încărcarea organică şi în nutrienţi a apei în această secţiune corespunde clasei II de calitate la volum de asigurare 90%. Dintre metale, Fe depăşeşte valorile ţintă în câteva campanii de recoltare, încadrându-se la volum de asigurare 90% în clasa IV de calitate. Fenolii au atins valori foarte ridicate în campaniile de toamna corespunză-toare clasei IV de calitate. Restul indicatorilor de calitate s-au încadrat în clasele I-II de calitate.Din punct de vedere biologic - indicele de saprobitate fitoplanctonic, a variat între 2,1 şi 2,24 media încadrându-se în clasa II de calitate. Grupa dominantă este cea a diatomeelor în campaniile martie - august, în schimb în timpul campaniei lunii iunie predomină speciile genului Chroomonas.

46

La nivelul microfitobentosului se întâlneşte aceeaşi situaţie, indicele saprobic variază între 2,17 şi 2,29 corespunzător clasei II de calitate cu predominarea diatomeelor. Macrozoobentosul a fost determinat în 3 campanii cu predominarea Oligochaetele tubificide, indicele de saprobitate mediu a încadrat secţiunea la acest nivel în clasa III de calitate, cu o încărcare mai mare de detritus la nivelul albiei - stare ecologică moderată.Analiza microbiologică - s-a determinat numărul probabil de bacterii coliforme totale, fecale şi streptococi fecali. În toate campaniile de recoltare valorile înregistrate au fost foarte ridicate, indicând o poluare fecală permanentă, media depăşind limitele clasei IV de calitate iar la volum de asigurare 90% corespunde unei ape puternic poluate din punct de vedere microbiologic.

- secţiunea NH POPEŞTI: stare ecologică bună (clasa II de calitate), această secţiune este monitorizată în cadrul programului Substanţe organice şi Zone vulne-rabile. Indicatorii s-au încadrat în clasa a II a de calitate, concentraţie uşor mai ridicată în campaniile de primavară în cazul nutrienţilor. Din punct de vedere biologic, analiza fitoplanctonică a evidenţiat dominanta diatomeelor în campaniile martie - iunie pentru ca în august să devină dominantă grupa algelor verzi prin genul Pediastrum. Indicele de saprobitate, cu o medie de 2,08 încadrează secţiunea în clasa II de calitate.

- secţiunea BĂLĂCEANCA: stare ecologică proastă (clasa V-a de calitate). Apa în această secţiune este puternic degradată, înregistrându-se o valoare foarte scăzută a conţinutului de oxigen (medie 2,97 mg O/l), în acelaş timp încărcări mari ale apei în substanţe organice (exprimat prin CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn), corespunzător clasei V de calitate. De asemenea, nutrienţii au înregistrat valori ce încadrează secţiunea în clasa V de calitate, valori foarte ridicate înregistrându-se în special la NH4, N total şi P total menţinându-se situaţia nefavorabilă instaurată de ani de zile de degradare a apei râului Dâmboviţa, ca urmare a impactului apelor uzate neepurate evacuate de Municipiul Bucureşti la Glina.Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului dominanta Diatomeelor, în luna martie atingându-se un maxim numeric la specia Cyclotella meneghiniana în iunie alături de diatomee apare şi specia de apă murdară Zooglea ramigera, indicele de saprobitate cu o valoare de 3,24 încadrând secţiunea în clasa V de calitate. Indicele de saprobitate determinat la nivelul microfitobentosului cu o valoare de 2,99 este corespunzător clasei IV de calitate. La nivelul macrozoobentosului s-a evidenţiat predominarea speciilor de zonă poli saproba, cu număr redus de indivizi.

- secţiunea POST HIDROMETRIC BUDEŞTI (amonte vărsare în Argeş): stare ecologică proastă (clasa V de calitate). Se întâlneşte o situaţie similară secţiunii anterioare, cu valori foarte mari pentru majoritatea indicatorilor, în special pentru cei din categoriile Regimul oxigenului, nutrienţi şi micropoluanţi organici. Analiza biologică a evidenţiat prezenţa diatomeelor dominante numeric în toate campaniile, cea mai bine dezvoltată fiind Cyclotella meneghiniana, indicele de saprobitate încadrează secţiunea în clasa III de calitate. Zona α-β-mezosaproba, cu cantităţi ridicate depuse de detritus organic ce formează condiţii anaerobe astfel că la nivelul macrozoobentosului nu au existat organisme vii.Calitatea apei râului COLENTINA: a fost monitorizată pe o singură secţiune –Colacu - în programul pentru zone vulnerabile şi substanţe organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic - III. Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcare organică corespunzătoare clasei II de calitate. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia azotaţilor care în primavară au depăşit limita clasei III de calitate.

47

Analiza biologică a evidenţiat la nivelul algelor planctonice o dominantă a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie, indicele de saprobitate (2,02) încadrând secţiunea în clasa II de calitate, pentru că, în campaniile următoare să devină dominante algele verzi din genul Scenedesmus, cu număr redus de indivizi (în iunie) şi Crucigenia (august). La nivelul microfitobentosului dominante sunt diatomeele. Macrozoobentos - au fost efectuate 4 determinări, indicele saprob a variat între 2,54 şi 3,30 indicând o încărcare mare a apei la nivelul albiei. În campaniile martie - iunie apar multe specii cu număr relativ mare de indivizi pentru ca în a doua jumătate a anului să se reducă mult densitatea.

Valea Saulei monitorizată în secţiunea amonte confluenţa Colentina: clasa IV de calitate. Încărcare organică moderată corespunzătoare clasei III de calitate; nutrienţii din categoria azotului s-au încadrat în clasa IV de calitate ca şi fenolii cu valori foarte ridicate în special în campaniile de toamnă.Din punct de vedere biologic: fitoplanctonul a fost dominat numeric în martie de alga aurie Oikomonas mutabilis, diversitate destul de ridicată întâlnindu-se un număr de 40 de specii, în timp ce în timpul verii au devenit dominante Chlorophytele în proporţie de 85 %, indicele fitoplanctonic încadrând secţiunea în clasa III de calitate. La nivelul microfitobentosului dominante au fost diatomeele. Macrozoobentosul a fost dominat de oligochete, întâlnindu-se un număr redus de specii cu puţini indivizi. Indicele de saprobitate mediu de 2,97 încadrează secţiunea în clasa IV de calitate - stare ecologică slabă.

Câlnău - amonte confluenţa Dâmboviţa: clasa IV de calitate. Încărcare organică moderată corespunzatoare clasei III de calitate. Valori foarte ridicate au fost înregistrate în cazul fenolilor, detergenţilor, amoniului şi a nutrienţilor din categoria fosforului (clasa IV de calitate). Din punct de vedere biologic analizele au evidenţiat, la nivelul fitoplanctonului dominanta diatomeelor în campania lunii martie, gradul de curăţenie fiind de 44,6%. În campaniile iunie - august devin dominante Cryptophytele cu specii caracteristice zonei α-mezosaprobe, apa semi-poluată cu încărcare mare şi depuneri detritice. La nivelul macrozoobentosului se întâlnesc dominant Oligochete reprezentate prin Tubifex. Indicele de saprobitate cu o valoare medie de 2,77 încadrează secţiunea în clasa IV-a de calitate - stare ecologică slabă.

Ilfov - amonte confluenţa Dâmboviţa: clasa III de calitate. Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate monitorizaţi s-au încadrat în clasele I-II de calitate cu excepţia Fe şi Mn (clasa III de calitate) şi fenoli care au înregistrat în campania lunii octombrie valoare corespunzătoare clasei V de calitate. Biologic, populaţia algală este dominată atât la nivelul planctonului cât şi a bentosului de diatomee cu un grad de curăţenie de 97,3 % în martie şi cu tendinţa de scădere în timpul verii. Macrozoobentosul este dominat de oligochete în proporţie de 97 % însă este slab reprezentat numeric. Indicele de saprobitate mediu încadrează secţiunea în clasa IV de calitate - stare ecologică slabă.Bazinul Hidrografic IALOMIŢA: Ape curgătoare de suprafaţă: 2 secţiuni au fost monitorizate:

- râul Ialomiţa – derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi – judeţul Dâmboviţa- râul Snagov – Niculeşti

Specificăm că interpretarea rezultatelor s-a făcut în funcţie de media realizată.Calitatea apei râului IALOMIŢA este urmarită de SGA Ilfov – Bucureşti într-o singură secţiune ce se poate caracteriza pentru anul 2006 astfel:

Derivaţia BILCIUREŞTI – GHIMPAŢI - clasa III-a de calitate. Monitorizată trimestrial pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Încărcarea organică a apei se încadrează în clasa II-a de calitate, cu o uşoară creştere spre toamnă, însă există suficient oxigen dizolvat pentru desfăşurarea normală a

48

proceselor de oxidare, raportul CBO/CCO având valoarea de 0,57, indică faptul că în condiţii termice favorabile autoepurarea biologica se poate desfasura normal. Nutrienţii au înregistrat valori mai ridicate, corespunzătoare clasei III de calitate, scăzând treptat către finele anului.

La nivelul fitoplanctonului a fost efectuată o singură determinare în campania lunii martie, dominată în proporţie de 100% de diatomee, indicele de saprobitate cu o valoare de 1,7 încadrează secţiunea în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună.

Calitatea apei râului SNAGOV, a fost urmarită în secţiunea Niculeşti: monitorizare lunară pentru nutrienţi şi regimul oxigenului. Ambele categorii de indicatori au înregistrat valori în limitele clasei III de calitate, cu încărcare organică mai ridicată în perioada mai-septembrie în timp ce nutrienţii cresc spre sfarşitul anului.

Analizele la nivelul fitoplanctonului au evidenţiat dominanta cryptophytelor în campania de primavară şi toamnă în schimb în iunie predomină diatomeele. La nivelul microfitobentosului dominante sunt tot diatomeele ce aparţin în general zonei β-α mezosaprobe, reflectând condiţiile chimice ale apei. Indicele de saprobitate cu valoare de 2,39 respectiv 2,63 încadrează secţiunea în clasa III-a de calitate.

La nivelul macrozoobentosului predomină tot speciile de zona β-α mezosa-proba, indicele de saprobitate mediu 2,65. Stare ecologică moderată. Întâlnim reprezentanţi ai oligochetelor: Limnodrilus hoffmeisteri, Branchiura sowerbyi, Tubifex.3.2.2 Starea calităţii lacurilor (naturale şi artificiale) Bazinul Hidrografic ARGEŞ

râul Colentina monitorizat în 5 acumulări aflate în salba pe curs:- acumularea Buftea – judeţul Ilfov- acumularea Buciumeni – judeţul Ilfov- acumularea Fundeni – Bucureşti- acumularea Cernica – judeţul Ilfov

Valea Pasărea: cu 4 acumulări- acumularea Tunari I – judeţul Ilfov- acumularea Cozieni – judeţul Ilfov - acumularea Brăneşti III – judeţul Ilfov- acumularea Fundeni I – judeţul Ilfov

Pe râul Argeş: - acumularea OgrezeniPe râul Damboviţa: - Lacul MoriiValea Şindriliţa: - acumularea Piteasca III – judeţul IlfovCrevedia : - acumularea Crevedia VII – judeţul DâmboviţaValea Saulei - Balta Roşia – judeţul Ilfov

Bazinul Hidrografic Mostiştea : - acumularea Petrăchioaia – judeţul IlfovBazinul Hidrografic Ialomiţa

Lac Snagov : cu 3 secţiuni de monitorizare: – Antena Tâncăbeşti – judeţul Ilfov– Complex Pacea – judeţul Ilfov– Şant Floreşti – judeţul Ilfov

Lac Căldăruşani: cu 4 secţiuni de monitorizare: – coada Cociovaliştea – judeţul Ilfov– coada Vlăsia – judeţul Ilfov– A.G.V.P.S. – judeţul Ilfov– Ponton I.M.H. – judeţul Ilfov

49

Bazinul Hidrografic ARGEŞCalitatea apei acumulărilor de pe râul COLENTINA

Recoltările s-au făcut pe 5 acumulări aflate pe acest curs de apă. Interpretarea rezultatelor se face luând în calcul volumul de asigurare 90%.

Acumularea Ciocăneşti: monitorizată în secţiunea baraj, lunar pentru nutrienţi şi trimestrial pentru indicatorii regimului de oxigen, clasa generală de calitate II.Indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa II de calitate, indicând o încărcare moderată a apei cu substanţe organice, valori mai ridicate înregistrându-se în perioada caldă a anului. Nutrienţii au înregistrat de asemenea valori moderate, corespunzătoare clasei II de calitate, mai ridicate pentru amoniu şi azotaţi.Analiza biologică a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului dominanta diatomeelor în ambele campanii, specia cu dezvoltare numerică predominantă este Synedra acus în luna martie, iar în cursul verii se dezvoltă Cyclotella meneghiniana. Biomasa medie înregistrată, cu o valoare de 2,9 mg/l încadrează acumularea în categoria oligotrofă cu tendinţă mezotrofă în timpul verii. La nivelul macrozoobentosului, au fost identificate 4 specii cu densitate relativ redusă, caracteristice unei încărcări moderate la nivelul fundului acumulării.

Acumularea Buftea: monitorizată în 2 secţiuni: mijloc şi baraj - clasa generală de calitate - III. Încărcare moderată corespunzătoare clasei III de calitate atât pentru indicatorii regimului de oxigen cât şi pentru nutrienţi. Indicatorii de calitate ce depă-şesc limitele clasei III de calitate sunt: Fe, Mn, Zn, iar din categoria micropoluanţilor organici, fenolii cu valori maxime înregistrate în cursul verii indicând o intensificare a proceselor de descompunere.

Din punct de vedere biologic, similar secţiunii anterioare în martie, la nivelul fitoplanctonului domină diatomeele însă dezvoltarea lor este mult mai mare astfel că biomasa înregistrează o valoare de 23,38 mg/l - stare trofică – hipertrofică în cursul verii se produce înflorirea în masa a Cyanophytelor, păstrandu-şi caracterul hipertrof. Mai apar şi alge verzi (Chlorophyte) şi dinophyte. La nivelul macrozoobentosului, predomină chironomidele reprezentate prin Chironomus plumosus.

Acumularea Buciumeni: monitorizată în secţiune mijloc lac - clasa generală de calitate III. În general pastrează caracterul chimic al secţiunii anterioare, însă se observă o uşoară creştere a încărcării organice în cursul anotimpului cald. Restul indicatorilor se incadrează în limitele clasei II de calitate cu excepţia fenolilor (clasa IV). Din punct de vedere biologic se intalneşte o situaţie similară secţiunii anterioare, cu predominarea diatomeelor în martie, cu o biomasă corespunzătoare stadiului hipertrof, cu o dezvoltare explozivă a algelor verzi, Chlamydomonas simplex, în campania lunii iulie. Valoarea medie a biomasei (21,68 mg/l), încadrează această acumulare în ansamblu în categoria acumularilor hipertrofe. Macrozoobentosul este reprezentat printr-o singură specie: Chironomus plumosus ce indică o încărcare destul de ridicată la nivelul fundului acumulării.

Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj - clasa generală de calitate III, menţine caracterul chimic al secţiunii anterioare. Biologic – are loc înflorire puternică a diatomeelor şi algelor verzi (Chlorella vulgaris), în martie înregistrându-se o biomasă de 104,4 mg/l. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată însă predomină Cryptophytele şi Cyanophytele. Hipertrof.

Cernica: clasa generală III. Încărcarea în nutrienţi scade comparativ cu acumularea anterioară (clasa II), însă fosforul încă păstrează valori ridicate în campaniile de vara. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn şi fenolilor, care

50

înregistrează valori maxime în cursul lui august. Încărcarea organică se menţine în limitele clasei III de calitate.

Dominantă în luna martie este grupa diatomeelor prin dezvoltarea speciei Cyclotella meneghiniana alături de clorophytul Chlorella vulgaris. Biomasa medie înregistrată (31,69 mg/l) încadrează acumularea în categoria hipertrof.Calitatea apei acumularilor de pe râul DÂMBOVIŢA

Lacul Morii - a fost monitorizat în 3 secţiuni de recoltare respectiv: coadă lac, mijloc şi baraj pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Rezultatele analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic a II-a. Încărcarea organică a apei este moderată, mai ridicată în perioada anotimpului cald. Încărcarea în nutrienţi este de asemenea moderată (II) cu valori uşor mai ridicate în cazul amoniului şi fosforului total. Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidenţiat dezvolta-rea în martie a diatomeelor, dezvoltarea maximă având-o specia Cyclotella meneghiniana, valoarea biomasei variind între 1,034 mg/l în secţiunea coadă lac şi o valoare de 20,6 mg/l în secţiunea de mijloc, încadrând lacul în categoria hipertrof. Diversitatea biologică este scăzută întălnindu-se un număr redus de specii. În campania de vară dezvoltarea fitoplanctonică regresează, astfel că se înregistrează un maxim al biomasei de 2,22 mg/l în zona barajului. Compoziţia specifică se modifică, pe lângă cryptophyte dominante apar şi alge verzi însă în proporţie mult mai redusă. La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit 12 specii, cu dominarea numerică a speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar şi oligochete, chironomide.Calitatea apei acumulărilor de pe Valea CREVEDIA

Acumularea CREVEDIA VII - monitorizată în 2 secţiuni mijloc şi baraj. Clasa de calitate III.

Indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa III de calitate, cu încarcare de substanţă organică mare în tot cursul anului.Nutrienţii au înregistrat valori corespunzătoare clasei III. Din categoria micropoluanţi-lor organici, valorile determinate la fenoli au variat, fiind mai mari în anotimpul cald. Restul indicatorilor s-au încadrat în clasele I - II de calitate.Din punct de vedere biologic biomasa fitoplanctonică medie de 42,2 mg/l încadrează acumularea în categoria hipertrof. Dezvoltarea maximă a fitoplanctonului se produce în august când are loc înflorirea apei produsă de Cyclotella meneghiniana, biomasa fiind de 119,45 mg/l. Alături de diatomee apar euglenophyte şi cryptophyte dominante în campania lunii iunie.La nivelul macrozoobentosului predomină chironomidele în proporţie de 75%, majoritatea caracteristice pentru apele puternic încărcate. De menţionat că în iazul Crevedia VII sunt evacuate apele uzate provenite de la societatea SC AVICOLA CREVEDIA SA, având ca profil de activitate creşterea păsărilor. Evacuarea apelor se face din luna noiembrie până în aprilie inclusiv. Această societate este monitorizată de catre noi, observandu-se o imbunatăţire a apelor uzate evacuate, datorită modificărilor aduse staţiei de epurare (modificări incluse în planul de etapizare anexat autorizaţiei de gospodărire a apelor).Calitatea apei acumulărilor de pe Valea PASĂREA

Recoltările s-au făcut în 4 secţiuni, corespunzătoare acumulărilor existente. Tunari I: clasa globală de calitate - IV. Încărcarea organică, exprimată prin

CBO/CCO, s-a încadrat în clasa III-a de calitate, cu o creştere treptata în perioada anotimpului cald. Oxigenul dizolvat se înscrie în domeniul calsei I, cu suprasaturaţie în perioada iunie - august. Nutrienţii prezintă o încărcare corespunzătoare unei ape puternic poluate, cu valori corespunzătoare clasei IV de calitate, valori foarte ridicate

51

în cazul amoniului şi fosforului. Restul indicatorilor au înregistrat valori aflate în palierul claselor I-III de calitate. Biologic: biomasa fitoplanctonică medie (3 determinări) de 65,75 mg/l încadrează această acumulare în categoria hipertrof. Numeric predomină diatomeele în campa-niile martie - iunie, pentru ca în august să apară înflorire produsă de cyanophytul Microcystis aeruginosa, ce dezvoltă o biomasă de 171,2 mg/l. La nivelul macrozoo-bentosului s-au întâlnit 6 specii cu predominarea reprezentantului odonatelor Coenagrion pulchellum.

Încărcarea foarte mare a apei din această acumulare poate fi explicată prin evacuările apelor uzate provenite de la unităţile situate în amonte, principala fiind Primaria Otopeni, cu evacuare în Pasărea prin CC3, care colectează apele uzate din oraş, însă nu există o epurare corespunzătaoare pentru aceste ape şi care poluează sistematic râul.

Cozieni: concentraţia nutrienţilor scade, încadrându-se în limitele clasei III de calitate ca de alfel majoritatea indicatorilor, având loc o îmbunătăţire evidentă a calităţii apei.

Biologic: în campania lunii martie predomină diatomeele cu dezvoltare mare, alături de care apare şi alga aurie Oikomonas mutabilis. Biomasa dezvoltată de 41,98 mg/l încadrează acumularea în categoria hipertrof. În iunie devin dominante algele verzi, apar şi reprezentanţi ai cyanophytelor care se dezvoltă treptat, astfel că în august se produce înflorire prin dezvoltarea excesivă a speciei Microcystis aeruginosa şi a algei verzi Pyramichlamys cordiformis. Această acumulare îşi menţine caracterul hipertrof în tot cursul anului. La nivelul macrozoobentosului dominant este Chironomus plumosus alături de care se dezvoltă foarte bine reprezentanţi ai oligochetelor: Tubifex şi Lumbricus, indicând faptul ca la nivelul fundului acumulării există o încărcare organică foarte mare mare.

Brăneşti III: apare din nou încărcare foarte mare în nutrienţi, corespunză-toare clasei IV de calitate la toţi indicatorii din acestă categorie, încărcarea organică se menţine în limitele clasei III. De asemenea apare încărcare foarte mare de metale :Fe, Mn, Zn şi fenoli (clasa IV) în special în campaniile iunie-august . Clasa generală de calitate IV.

Din punct de vedere biologic, dezvoltarea maximă a fitoplanctonului în această acumulare are loc în luna iunie când apare înflorire produsă de Pyramichlamys cordiformis, alături de care se dezvoltă cryptophytul Cryptomonas marsonii. Biomasa dezvoltată este de 89.76 mg/l, stadiul trofic hipertrof.

În această acumulare evacuează apele uzate Primăria Brăneşti, ape insuficient epurate, staţia de epurare având doar treaptă mecanică, ineficientă pentru reducerea încărcării apelor. Această unitate este monitorizată lunar de către Laboratorul de Calitate SGA Ilfov - Bucureşti, înregistrându-se depaşiri constante ale limitelor maxime admise la evacuare, consecinţa fiind aplicarea de penalităţi corespunzătoare valorilor depăşite.

Fundeni II: clasa III-a de calitate. Se îmbunătăţeşte calitatea apei, faţă de secţiunea din amonte în cazul nutrienţilor, în special la cei din categoria azotului, încadrându-se în clasa de calitate III. Mn se menţine la valoare ridicată în campaniiile martie-iunie şi de asemenea fenolii, corespunzător clasei IV de calitate.

Biologic: în martie se dezvoltă forte mult diatomeele, cu o biomasă de 9,55 mg/l, acumularea se înscrie în categoria eutrof. În iunie se produce înflorire cu cyanophyte: Aphanizomenon spiroides şi Anabaena, biomasa dezvoltată fiind de 40,4 mg/l. În august cyanophytele regresează şi devin dominante algele verzi, însă dezvoltarea este redusă. Per ansamblu acumularea are caracter hipertrof.Calitatea apei acumulărilor de pe Valea SAULEI

52

Recoltările s-au făcut într-o singură secţiune – acumularea Roşia - monitorizată lunar pentru nutrienţi şi trimestrial pentru indicatorii regimului de oxigen.Încărcarea organică corespunzătoare clasei III de calitate, cu valori mai ridicate în timpul verii. Nutrienţii s-au încadrat pe medie în clasa III de calitate, valori foarte ridicate se întâlnesc la începutul anului, probabil antrenaţi de la nivelul fundului acumulării prin circulaţia termică de primavară.

Analizele biologice efectuate au pus în evidenţă dominanta fitoplanctonica Chlorophyta, prin Pyramichlamys cordiformis, biomasa dezvoltată fiind de 311,64 mg/l, stadiu trofic : hipertrof.Calitatea apei acumularilor de pe Valea ŞINDRILIŢA

Acumularea Piteasca III: clasa generală de calitate III - monitorizare trimestrială pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Dacă nutrienţii s-au încadrat în general în clasele I-II de calitate, încărcarea organică a fost moderată, corespunzatoare clasei III de calitate, cu valori mai ridicate în cursul lunilor de vară.

Analiza biologică : în campania lunii martie s-au dezvoltat în masa diatomeele, cel mai bine reprezentată fiind Cyclotella meneghiniana, biomasa dezvoltată fiind de 80,64 mg/l, încadrează acumularea în categoria hipertrof. Alături de diatomee se dezvoltă şi cryptophyte şi chlorophyte. În campania de vară devin dominante Euglenophytele alaturi de diatomee. Biomasa înregistrată scade comparativ cu determinarea anterioară însă se menţine caracterul hipertrof al acumulării. Calitatea apei acumulărilor de pe râul Argeş

Acumularea Ogrezeni situată pe cursul râului Argeş a fost monitorizat în 3 secţiuni: coadă, mijloc (suprafaţa şi zona fotică) şi baraj. Clasa generală de calitate: II. Toţi indicatorii s-au încadrat în clasele I - II de calitate cu excepţia Fe şi Mn, cu valori corespunzatoare clasei III-IV de calitate, similar încărcării secţiunilor monitorizate pe râul Argeş. De asemeanea, valori mai ridicate s-u înregistrat în cazul fenolilor (clasa III) în perioada mai-iunie.Din punct de vedere biologic, la nivelul fitoplanctonului au fost identificaţi reprezentanţi ai diatomeelor din genurile: Synedra, Melosira, Cymbella, biomasa dezvoltată este redusă maximul fiind de 1,7 mg/l, corespunzătoare stadiului oligotrof. În campania de vară domină reprezentanţii Cryptophytelor, genurile Cryptomonas, Chroomonas cu păstrarea caracterului oligotrof.La nivelul macrozoobentosului, în campania de primavară a fost identificată o singură specie Branchiura sowerbyi, numărul de exemplare fiind redus.Bazinul Hidrografic IALOMIŢA:Lac Snagov

– Antena Tâncăbeşti – 2 puncte de recoltare– Complex Pacea – 2 puncte de recoltare– Şant Floreşti – 2 puncte de recoltare

Lac Căldăruşani – coada Cociovaliştea – 1 punct de recoltare– coada Vlăsia – 1 punct de recoltare– Ponton I.M.H. – 2 puncte de recoltare– A.G.V.P.S. – 2 puncte de recoltare

Lacul Snagov - monitorizarea s-a efectuat în 3 secţiuni situate pe această acumulare. Secţiunea Antena Tâncăbeşti a fost monitorizată în 2 puncte de recoltare, suprafaţa (0,5 m) şi zona fotică (1 – 1,8 m). Analizele fizico-chimice au evidenţiat următoarele: încărcarea organică exprimată prin CBO/CCO, este moderată, în

53

limitele clasei II-III de calitate cu valoari uşor mai ridicate în zona de adâncime. Nutrienţii se păstrează în acelaşi registru, corespunzători clasei II de calitate, cu o creştere a concentraţiilor la suprafaţă în campania de primavară.

Analiza biologică la nivelul fitoplanctonului a evidenţiat dezvoltarea puternică a cryptophytului Chroomonas acută în campania de primavară, dezvoltarea maximă având-o la suprafaţa apei, biomasa medie înregistrată pe secţiune de 7,9 mg/l o încadrează în categoria eutrof. În cursul verii devin dominante chlorophytele ( Chlorella vulgaris) însă biomasa dezvoltată este redusă (2,82 mg/l). Macrozoobentosul este reprezentat doar de Chironomus plumosus într-un număr redus de indivizi, indicând o impurificare destul de ridicată la nivelul fundului.

Clasa generală de calitate II. Secţiunea Complex Pacea: considerată mijlocul lacului: clasa generală de

calitate II, monitorizată tot pe 2 profile de adâncime - suprafaţă şi zona fotică, însă adâncimea maximă de recoltare a fost de 5,5 m. Aici au fost monitorizaţi şi indicatorii din categoria grad de mineralizare, metale şi micropoluanţi organici cu frecvenţa trimestrială. Toţi indicatorii de calitate s-au încadrat în clasele I - II de calitate cu excepţia fenolilor şi zincului, indicatori ce s-au încadrat în clasa III-a de calitate.

Similar secţiunii anterioare, în campania de primavară, fitoplanctonul a fost dominat de Chroomonas acuta, cu dezvoltare maximă la nivelul zonei fotice, biomasa maxima fiind de 5,53 mg/l, stadiu trofic eutrof. Mai apar şi diatomee. În campania de vară la nivelul suprafeţei regresează dezvoltarea speciei în schimb la nivelul zonei fotice domină numeric algele verzi (Coelastrum microporum). Biomasa maximă înregistrată este de 5,66 mg/l, păstrează caracterul de eutrofie.

Macrozoobentosul este dominat de Chironomus plumosus alături de care apar : Tubifex tubifex şi Bezzia varicolor însă cu o densitate mult redusă.

Secţiunea Şantu Floreşti: monitorizată trimestrial în 2 puncte: suprafaţă şi zona fotică pentru nutrienţi şi indicatorii regimului de oxigen. Clasa II-a de calitate. Ambele categorii de indicatori s-au încadrat în clasele I-II de calitate.Din punct de vedere biologic, dominanta fitoplanctonica este diatomea la nivelul suprafeţei, alături de care mai apar alge aurii şi verzi (chlorophyta). În zona fotică are loc o dezvoltare numerică a chlorophytelor însă biomasa este foarte scazută. În vară rămân dominante chlorophytele prin Eudorina elegans, Chlamydomonas. Valoarea maximă a biomasei a fost înregistrată în timpul verii la suprafaţă, respectiv 1,88 mg/l încadrând secţiunea în categoria oligotrof.

La nivelul macrozoobentosului a fost identificată o singură specie: Chironomus plumosus, însă s-au întâlnit număr redus de indivizi/unitatea de suprafaţă.Calitatea apei în Lacul CĂLDĂRUŞANI

Recoltările s-au făcut în 4 secţiuni amplasate în zone care să confere reprezentativitate pentru calitatea apei întregului lac. Pentru furnizarea datelor necesare stabilirii stării de troficitate a acumulării, probele au fost recoltate pe profile de adâncime (suprafaţă, zona fotică). Acest lac este alimentat de 2 râuri, Vlăsia şi Cociovaliştea.

Secţiunea Coada Cociovaliştea: clasa de calitate III- monitorizată trimestrial pentru organice şi nutrienţi.

Din categoria RO: oxigenul dizolvat înregistrează deficit în august cu o valoare de 1,6 mg O2/l.

Încărcarea organică moderată, mai ridicată în lunile calde ale anului, corespunzătoare clasei III de calitate. Indicatorii din categoria nutrienţilor au înregistrat valori corespunzatoare clasei I-III de calitate - pentru compuşii azotului şi corespunzătoare clasei IV de calitate pentru cei ai fosforului în campaniile iunie-august.

54

Analiza biologică efectuată de-a lungul a 3 campanii de recoltare a evidenţiat la nivelul fitoplanctonului dominanta crysophytului Oikomonas mutabilis în campania lunii martie, biomasa dezvoltată de 8,09 mg/l încadrează secţiunea în categoria eutrof. În campania de vară predomină chlorophytele (Chlamydomonas simplex, Chlorella vulgaris) alături de care se dezvoltă şi diatomeele, cel mai bine reprezentată fiind Cyclotella meneghiniana, însă biomasa dezvoltată este mult redusă (2,77 mg/l – oligotrof - slab mezotrof). În august biomasa regresează, astfel că se întâlneşte o valoare 1,7 mg/l. Se observă o creştere a numărului de specii în perioada de vară, când condiţiile sunt favorabile populaţiilor algale.

Secţiunea Coada Vlăsia: clasa generală de calitate IV- monitorizată trimestrial pentru substanţe organice şi nutrienţi.Încărcarea organică este moderată, în limitele clasei III de calitate, valori mai ridicate întâlnindu-se în cazul CBO. Încărcarea cu nutrienţi este similară secţiunii anterioare, însă valorile ridicate în cazul fosforului se menţin şi în perioada de toamna - corespunzătoare clasei V de calitate.Analiza biologică a evidenţiat similaritate la nivelul compoziţiei şi dominantei fitoplanctonice în această secţiune cu fitoplanctonul ce s-a dezvoltat în secţiunea anterioară, cu dominanta speciei Oikomonas mutabilis în martie când se înregistrea-ză şi cea mai mare valoare a biomasei 14,1 mg/l - hipertrof. În vară creşte diversitatea astfel că au fost identificate 33 de specii, cu predominarea algelor verzi similare secţiunii anterioare. În august diversitatea scade, domină cryptophytele, biomasa dezvoltată este însă foarte redusă (1,53 mg/l).

Secţiunea I.M.H. - mijloc lac - clasa generală de calitate IV, din punct de vedere chimic indicatorii au înregistrat valori similare cu cele anterioare, cu menţinerea valorilor ridicate pentru fosfor începând din iunie până la sfârşitul anului. Din categoria gradului de mineralizare valori mai ridicate au fost înregistrate în cazul Fe, în campania din august şi Mn în timpul verii. Fenolii de asemenea au înregistrat valori foarte mari în august - clasa V-a de calitate.

La nivelul fitoplanctonului situaţia este similară, înflorire în martie produsă de Oikomonas, cu diversitate scăzută, biomasa maximă a fost înregistrată la suprafaţă (18,67 mg/l) - hipertrof. În iunie predomină chlorophytele, biomasa este corespunză-toare stadiului eutrof şi se menţine astfel şi în august (7,5 mg/l).

Secţiunea A.G.V.P.S.- clasa generală de calitate IV.Indicatorii de calitate au înregistrat valori similare secţiunii anterioare, încărcare organică moderată, valori ridicate pentru compuşii fosforului.Din punct de vedere biologic, în această secţiune se întâlnesc aceleaşi grupe dominante în cele 3 campanii, ca şi în secţiunile anterioare, însă dezvoltarea fitoplanctonului este mai puternică în primavară, biomasa maximă dezvoltată fiind de 29,44 mg/l în zona fotică, corespunzătoare stadiului hipertrof. În campania de vară dezvoltarea fitoplanctonului scade, biomasa este foarte mică (în medie 2 mg/l) dominata de chlorophyte - numar mare de specii.Bazinul Hidrografic MOSTISTEA - B.H. DUNĂREA

În zona administrată de unitatea noastră, în anul 2006 a fost monitorizată o singură acumulare:

Acumularea Petrăchioaia: monitorizare trimestrială pentru indicatorii regimu-lui de oxigen şi lunară pentru nutrienţi. Clasa globală de calitate: III. Atât încărcarea organică exprimată prin CBO/CCO, cât şi încărcarea în nutrienţi a apei au fost moderate, corespunzătoare clasei III de calitate. S-a observat o tendinţă de scădere a oxigenului dizolvat în a 2-a jumătate a anului când apare deficit de oxigen.

Maximul dezvoltării fitoplanctonice se produce în martie când domina numeric alga aurie Oikomonas mutabilis şi cryptophytul Cryptomonas erosa. Biomasa

55

dezvoltată cu o valoare de 7,32, încadrează acumularea în categoria eutrof. În iunie, diversitatea biologică creşte cu predominarea algelor verzi însă biomasa dezvoltată este mult redusă (2,27 mg/l).

Macrozoobentos: diversitate scăzută fiind 2 reprezentanţi ai Oligochetelor: Tubifex tubifex şi Lumbriculus variegatus, cu predominarea numerică a celor din urmă (încărcare organică mare la nivelul fundului lacului).

3.3 Ape subteraneApe subterane freatice: în anul 2006 au fost monitorizate foraje reprezentative

din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele: zona Domneşti – Mihăileşti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10).

S-a constatat depăşirea indicatorilor de calitate la substanţe organice, amoniu, azotaţi, fier şi mangan în toate forajele monitorizate.

Zona Malu Spart s-au monitorizat 2 foraje: F1, F3. F1: depăşiri pentru substanţe organice, amoniu, Fe; F3: depăşiri pentru aceeaşi indicatori şi încărcare bacteriană.

Zona Cernica monitorizată prin 2 foraje (F1, F2) ambele cu încărcare organică şi azotaţi.

Zona Otopeni: 3 foraje (F1, F1A, F1B) : încărcare organică şi azotaţi. Zona Dragomireşti- Rudeni 2 foraje: F1 încărcare organică, nutrienţi, Fe şi

Mn. Zona Buftea: 4 foraje (F1-F4) depăşiri la încărcare organică. Zona Joiţa cu 6 foraje: (F1-F6): s-a constat încărcare în nutrienţi, Fe şi Mn. Zona Bragadiru: a fost monitorizat 1 foraj: concentraţie ridicată pentru

amoniu, încărcare bacteriană. Zona Jilava - 30 Decembrie: 2 foraje: F2 cu încărcare mare în Fe; F3

amoniu. Zona Flămânzeni: 1 foraj F1 cu valori ridicate pentru amoniu şi Mn. Zona Ciocăneşti 1 foraj: încărcare organică, amoniu şi Mn; Zona Ghimpaţi: 1 foraj: încărcare în nutrienţi (amoniu şi azotaţi); Zona Slobozia Moara: 1 foraj: depaşire pentru Mn; Zona Răcari 1 foraj: încărcare mare în amoniu. Zona Darvari - Catichea: monitorizare 2 foraje, ambele cu încărcare

organică, nutrienţi Mn. Zona Gorneni – Găvanu - Burdea: 1 foraj cu depăşire la amoniu. Zona Mogoşeşti – Găvanu - Burdea: 1 foraj: încărcare organică, nutrienţi,

Fe, Mn; Zona Darvari - Catichea monitorizată prin 2 foraje: ambele cu depăşiri la

nutrienţi, substanţe organice, Fe şi Mn. Zona Creţeşti: 1 foraj cu depăşiri la amoniu, Fe şi Mn, încărcare organică. Zona Berceni: 1 foraj cu depăşiri similare zonei anterioare. Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu încărcare în Fe şi Mn şi substanţe organice.

Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004.

3.4. Mediu marin şi costier3.4.1. Caracterizarea calităţii subsistemului ape costiere

56

3.5. Apele uzate3.5.1 Surse majore de poluare şi grad de epurare

În b.h. Argeş - sunt monitorizate 45 surse de poluare, prezentate în următorul tabel.

Surse majore de poluare monitorizate în b.h. Argeş – 2006 Tabel 3.5.1.1

Nr.crt Sursa de poluare Domeniu de activitate Receptorul

1. AEROPORT INTERNATIONAL Otopeni

Aviatie- ape pluviale-2 evacuari V. Pasarea

2. AGROMEC Ciorogarla mecanizare Ciorogarla3. AGROMEC Stefanesti mecanizare V. Pasarea

4 APA NOVA Bucuresti- 3 evac Gospodarie comunala Dambovita prin colector casetat

5 APA NOVA –ST.TRATARE ARCUDA Statie de tratare apa Ciorogarla

6 APA NOVA –ST.TRATARE ROSU Statie tratare apa Iazuri decantare

7 Ad.Nationala a Rezervelor Statului administratie Colector casetat Dambovita

8 ARTECA Jilava SA Producere articole cauciuc Sabar

9 AVICOLA Crevedia Zootehnie - crestere pasari Ac Crevedia VII

10 BERE BAUTURI Popesti Leordeni Industrie alimentara Colector casetat Dambovita

11 CET PROGRESUL Energie termica Valea Mamina

12 CET SUD (cu 4 evacuari) Energie termica Colector casetat Dambovita

13 SC CHIAJNA + ILF MILITARI Conserve legume+fructe Dambovita

14 SC CASCADE DEVELOPMENT CONSULT SRL

Furnizare utilitati (Medicamente)

Colector casetat Dambovita

15 CONSERV Buftea Industrie alimentara Ac Buftea

16 DANUBIANA (cu 2 evacuari) Producere art cauciuc Calnau şi caseta Dambovita

17 TASM ROMANIA SRL (fost E.G.C. BUFTEA) Gospodarie comunala Ac. Buciumeni-

V. Colentina

18 G.I.P. INSTAL Confectii metalice Colector casetat Dambovita

19 SC GLINA SA Industrie alimentara Colector casetat Dambovita

20 SC GREC ROM BUSSINES SA depozite Colector casetat Dambovita

21 I.C.L.F. Vidra cercetare Sabar22 I.F.I.N. Magurele cercetare Ciorogarla23 I.N.G.G.”ANA ASLAN”Otopeni sanatate V. Pasarea

24 IRIDEX – GROUP IMPORT EXPORT SRL

Rampa de gunoi ecologica Dambovita

25 LICEUL Dragomiresti Vale invatamant Dambovita26 PRIMARIA 1 DECEMBRIE Gospodarie comunala Arges

57

27 PRIMARIA BRAGADIRU + CORNETU Gospodarie comunala Sabar

28 PRIMARIA BRANESTI Gospodarie comunala Ac Branesti III- v. Pasarea

29 VITAL GAZ MAGURELE Gospodarie comunala Ciorogarla

30 PRIMARIA OTOPENI Gospodarie comunala V. Pasarea prin canal CC3

31 SC PROTAN SA Producere faina animala Colector casetat Dambovita

32 SEMANATOAREA (SEMA PARC) Producere utilaje agricole

Colector casetat Dambovita

33 SOMIC Bragadiru SA constructii Ciorogarla34 SOPREX BRAGADIRU SA Producere oxigen Ciorogarla35 SPITAL Domnesti sanatate Sabar

36 U.M. 01961 Otopeni aparare V. Pasarea prin CC3

37 U.M. 01295 Clinceni aparare Sabar

38 VISCOFIL SA Asigurare utilitati terti Colector casetat Dambovita

39 VEGRAS Bragadiru Industrie alimentara Ciorogarla

40 VISTO PRIMEX SRL Service şi spalatorie auto Sabar

41 SC MOTOC NIL INDUSTRIES Producere articole cauciuc Valea Mangului

42 NUSCO IMOBILIARA SRL (fosta Pipera) ape pluviale

Imobiliare; energie termica; canal. Valea Saulei

43 IMPRESS BUFTEA ape pluviale tipografie Ac Buftea

44 SPITAL DE PSIHIATRIE DOMNITA BALASA sanatate Dambovita

45 ECOREC SA Rampa deseuri urbane Colector casetat Dambovita

În b.h. Ialomiţa sunt monitorizate de către laboratorul nostru 10 surse de poluare, care includ gospodăriile comunale – monitorizate cu frecvenţă lunară, celelalte unităţi trimestrial.

Tabel 3.5.1.2Nr.crt Sursa de poluare Domeniu de

activitate Receptorul

1. PRIMARIA BALOTESTI Gospodarie comunala Cociovalistea

2. PROD SERVICE A.C.T. SNAGOV Gospodarie comunala Ialomita

3. COMPLEX SPORTIV NATIONAL SNAGOV Sport Snagov

4. RAAPPS – PALAT SNAGOV administratie Snagov

5.COMITET OLIMPIC şi SPORTIV ROMAN-Sydney 2000

sport Snagov

6. U.M. 0490 CIOLPANI aparare Snagov

7. SEMTEST BALOTESTI SA Producere material seminal Cociovalistea

58

8. SC NIC PROD TRANS’97 SRL

Producere bauturi alcoolice Ialomita

9. SC CASTEL FILM SRL Productie film Snagov

10. S.N. RADIO STATIA TANCABESTI radiocomunicatii Evacuare în

subteran

Tabel 3.5.1.3.APE UZATE - SURSE DE POLUAREAdministratia Nationala "APELE ROMANE" 2006Directia Apelor ARGES - VEDEA, S.G.A. Ilfov - BucurestiBiroul GPCA-IDUEBazinul Hidrografic ARGES si Bazinul Hidrografic IALOMITA

Nr.crt.

SURSADE

APE UZATE

CURS DE APA

Debitape

uzateevac.

l/s

FRECVDE

RECOLTARE

NR.INDpe

PROBA

Indicatori

pH

Temp

CBO5

codramura

economica

0 1 2 3 4 5 6 7 81 AGROPOL Caseta D 0.21 12 30 x x agricultura+locuinte 0/12B 2 A.N.R.S. Caseta D 0.38 12 10 x x administratie publica 75 3 BERE Bauturi Buc. Caseta D 5.3 12 15 x x x ind.alim - bauturi 15 4 CET SUD R 1 Caseta D 13.38 12 28 x x prod. energie 40 5 CET SUD R 2 Caseta D 12.31 12 28 x x prod. energie 40 6 CET SUD R 3 Caseta D 10.92 12 28 x x prod. energie 40 7 CET SUD R 4 Caseta D 4.296 12 28 x x prod. energie 40 8 Sicomed Caseta D 48.98 12 47 x x x ind.chimica 24 9 GIP INSTAL Caseta D 1.07 12 29 x conf.metal+diverse 45

10 GLINA Caseta D 31.38 12 16 x x x Fabrica de mezeluri 15

11 SEMA PARC Caseta D 3.53 12 41 x x x constr. masini 29

12 PROTAN Caseta D 7.84 12 21 x x x

reciclare deseuri animale 37

59

13 VISCOFIL Caseta D 0.49 12 51 x x x

ind.chimica-vops+diverse 24

14 DANUBIANA Caseta D 10.16 12 44 x x x prelucrare cauciuc 25

15 DANUBIANA Calnau 3.39 12 36 x x x prelucrare cauciuc 25

16 EGC - Buftea Buciumeni 86.25 12 39 x x x gospod.comunala 41

17 PRIMARIA 1 Decem Canal Ag 1.11 12 30 x x gospod.comunala 41

18PRIMARIA Bragadiru+Cornetu Sabar 5.26 12 30 x x

gospod.comunala 41 19 VITAL GAZ Magurele Ciorogarla 23.9 12 45 x x gospod.comunala 41

20 PRIMARIA Branesti Pasarea 0.3 12 30 x x gospod.comunala 41

21 PRIMARIA Otopeni cd3Pasarea 9.13 12 30 x x gspd.com-canaliz oras 41

22 PRIMARIA Otopeni cd3Pasarea 4.57 12 30 x x gspd.com-canaliz pluv 41

23 ANB StatiaTrat Rosu r.Dambovit 1010 24 14 x x gospod comunala 41

24 ANB St.Tr.Arcuda Ciorogarla 1010 24 14 x x gospod comunala 41

25 ANB Caseta 1 r.Dambovita 6,67 36 65 x x x gospod comunala 41 mc/s

26 ANB Caseta 2 r.Dambovit 6,67 36 65 x x x gospod comunala 41 mc/s

27 ANB Caseta 3 r.Dambovit 6,67 36 65 x x x gospod comunala 41 mc/s

28 IRIDEX GROUP srl Dambovita 0.23 12 25 x x Rampa ecol.gunoi levigat

29PRIMARIA Dragomiresti Dambovita 6 11 x x

(liceu) invatamantprin camp infiltrare

30 ICLF Vidra Sabar 0.67 6 36 x x x

agricultura+gospod comuna 41

31 ARTECA Jilava Sabar 3.03 12 44 x x x prel.cauciuc+galv 25 si pluv

32 COMAICO Arges 0.15 6 16 x x x ind alim+zootehnie 0/12B

33 CONSERVE Buftea L.Buftea 39.5 6 10 x x ind alimentara 15

60

34IMPRES Buftea (M) L.Buftea 0.3 4 5 x

ambalaje ind.alim. 15 35 scChiajna+ILF Militari Dambovita 4.14 12 15 x x ind.alimentara 15

36 AVICOLA Crevedia Crevedia 8.02 8 13 x x cresterea pasarilor 0/12A

37 SAIC Bragadiru Ciorogarla monit de 2 11 x x

agrozoo+gospod loc controlapr, sept

38VEGRAS Bragadiru SA Ciorogarla 1.28 6 12 x x

ind.alimentara 15 39 IFIN Magurele Ciorogarla 11 12 27 x x x cercet/prod nucleara 73

40 INGG Ana Aslan Pasarea 2.13 6 22 x x x sanatate 85

41SPITAL Domnita Balasa (M) Dambovita monit 4 11 x x

sanatate 85 42 Spital Domnesti Sabar monit 4 12 x x sanatate 85

43 VISTO PRIMEX SRL Sabar 0.11 6 18 x x spalatorie auto

45 AGROMEC Ciorogarla Ciorogarla 1.07 6 18 x x mecanizare agricola 0/41

46 AGROMEC Stefanesti Pasarea 1.04 6 16 x x mecanica agricola 0/141

47 CET Progresul-pluvial Cocioc 0.29 12 23 x x prod. energie 40

48 REMAT SUD SA V.Cocioc 4.2 6 10 x x reciclare deseuri 37

49 SOMIC Bragadiru Ciorogarla 2.4 6 7 x constructii 45

50SOPREX Bragadiru SA Ciorogarla 1.37 6 19 x x x

ind.chimica 24 51 UM 01961 - OTOPENI V.Pasarea 2.29 6 19 x x x aparare 75

52 UM 01966 - Clinceni Sabar 6.01 6 42 x x x aparare-tehnica 85

53 CORUC Otopeni (M) canPasarea monit 4 10 x x constructii metalice 28

54CN AeroOtopeni-canal pluvial 1 V.Pasarea 12 18 x

transport aerian 62 55 CN AeroOtopeni-canal V.Pasarea 12 18 x

61

pluvial 2 transport aerian 62

56PIPERA SA - NUSCO IMOBILIARA V.Saulei pluvial 6 24 x

prod. mobila 36 monit

57Statia de pompare - ANIF 2 r.Dambovita monit 4 6 x

imbunat funciare 0/143

58PRIMARIA com. BALOTESTI Cociovali 10.7 12 31 x x x

gospod.comunala 41

59Prod Service ACT SNAGOV SRL Ialomita 3.35 12 30 x x

(St.Epurare Gruiu) 41 60 U.M. 0490 (Ciolpani) V.Snagov 6 12 x x aparare 74

61 Nic Prod Trans '97 SRL Ialomita 2.63 6 15 x x x ind.alcool 15

62Complex National Sportiv SNAGOV L.Snagov 1.73 12 13 x x

Sport 92

63RAAPPS - Palat SNAGOV V.Snagov 0.34 12 13 x x

administratie

64CLUB STEAUA - Hotel Saftica Vlasia 0.25 6 13 x x

sport/agrement 92

65C. O. R. SYDNEY 2000 Lac Snagov 0.14 12 13 x x

complex sportiv si pluvial

66SEMTEST Balotesti SA Cociovali 0.36 6 16 x x

zootehnie 0/12B

67UM 0461 - Spital Balotesti Cociovalis 0.54 6 12 x x

sanatate 85 T O T A L SURSE 67

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglemen-tate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale.

RESTITUTII CARE EVACUEAZA IMPURIFICATORI IN APASI INSTALATII DE EPURARE ANUL 2006

Tabel 3.5.1.4.B.H. ARGES B.H. B.H. TOTAL

62

CATEGORII MOSTIS-TEA

IALOMITA S.G.A.TOTAL BUC. ILFOV

Numar folosinte care polueaza

*46 6 40 - 12 58

Volum anual de ape uzate evacuate (mii mc) 386544

*367376 19168 - 10620 397164

Folosinte dotatecu instalatii deepurare

Numar restitutiiDotate

26 3 23 - 10 36

Capacitate totalainstalatii (mc/s)

-

dincare

Instalatiice au funct.partial

Numar restitutii

20 - 20 - 9 29

Capacitate Instalatii (mc/s)

-

Instalatiicare nu

au funct.

Numar restitutii

6 3 3 - 1 7

Capacitate instalatii (mc/s)

-

* La municipiul Bucureşti este inclus volumul total de ape uzate evacuat în râul Dâmboviţa de SC APA NOVA, conform masurătorilor efectuate pe casete, la Caţelu (inclusiv evacuările de la comunele limitrofe – Chitila, Voluntari, Panteli-mon, Popeşti-Leordeni, vidanjări, pluviale). ** Sunt luate in calcul numai folosintele de apa, chiar daca au mai multe puncte de descarcare. Notă: O parte din apele uzate evacuate de către unităţile zootehnice sunt dirijate către terenurile ce aparţin beneficiarilor sau terţilor.

63

64

65

3.5.2. Reţele de canalizare a localităţilorMunicipiul BucureştiSistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar asigu-rând

colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea Administraţiei Naţionale APELE ROMANE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a râului Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa , în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de comunele din vecinatatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti - Leordeni.

Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22,5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi comunelor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.Judeţul Ilfov - numai o parte din localităţile judeţului dispun de sisteme centralizate de canalizare parţiale, în prezent depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare externă în vederea extinderii reţelelor de canalizare pentru toate localităţile judeţului, obţinându-se perioade de tranziţie până în anii 2012-2016.

În b.h. Argeş, localităţile cu reţele de canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, şi Măgurele.

În b.h. Ialomiţa dispun de reţele de canalizare parţiale numai localităţile Baloteşti şi Snagov.

3.5.3. Staţii de epurare orăşeneşti şi comunaleB.H. Argeş: Municipiul Bucureşti - Staţia de epurare GLINA

În cursul anului 2006 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Damboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Damboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de epurare a apelor uzate din Bucureşti“, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.

Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil. euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA.Judeţul Ilfov - din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localităţile: Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Cornetu, Braneşti, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Chitila, sunt practic scoase din funcţiune, odată cu preluarea lor de către Consiliile

66

Locale ale localităţilor respective. Doar staţia de epurare Buftea lucrează peste capacitatea proiectată, depăşind indicatorii de calitate ai apelor evacuate în lacul Buciumeni.

B.H. Ialomiţa - din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localităţile Snagov şi Baloteţti, nu au putut fi modernizate şi lucrează necorespunzator. În anul 2006 a intrat în funcţiune şi staţia de epurare a localităţii Moara Vlăsiei, prin finanţare europeană.

3.5.4. Monitorizarea calităţii apelor pentru implementarea Directivelor U. E.Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru

grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:

- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis direcţiei de ape şi apoi integrat la nivel naţional);

- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se întegrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor;

- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale);

- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)Administraţia Naţională Apele Române aplică strategia şi politica naţională în

domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, Administraţia Naţională Apele Romane prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile H.G. 118/2002, actualizată şi completată cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplica H.G. 188/2002, modificată şi completată cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subteraneSingura poluare accidentală produsă în anul 2006 în b.h. Argeş – localitatea

Bragadiru, la SOMIC BRAGADIRU S.A. a fost cu produse petroliere de la un rezervor vechi dezafectat, prin manevrare greşită a vanei de golire.

67

Capitolul 4. Solul4.1. Fondul funciar4.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe (suprafaţa arabilă şi cultivată, tipuri de culturi, tipuri îngrăşăminte şi cantitatea utilizată la hectar, suprafeţe scoase din circuitul agricol şi motivaţia scoaterii acestora)Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă

a) Terenuri agricole:- Arabil – 105357 ha- Păşuni şi fâneţe - 2058 ha- Vii - 1484 ha- Livezi - 778 ha- Agricol – 109677 ha

b) Terenuri neagricole - Păduri şi vegetaţie forestieră – 25679 ha- Teren neproductiv - 1191 ha- Râuri, lacuri, bălţi - 5474 ha- Altele (drumuri, construcţii) – 16307

Suprafaţa arabilă - 105357 ha din care:- cultivată – 101236 ha- ogoare şi rămas neinsămânţat – 4094 ha

Tipuri de culturi:- cereale pentru boabe - 46054 ha- leguminoase pentru boabe – 181 ha- plante uleioase - 17303 ha- plante medicinale şi onomatice – 261 ha- cartofi – 830 ha - legume câmp şi solaria – 5973 ha- pepeni verzi şi galbeni – 233ha- plante de nutreţ – 14697 ha- plante pentru producerea de seminţe şi loturi semincere – 1521 ha

Tipuri de îngrăşăminte:- azotoase, fosfatice, potasice - azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100 – 130 kg s.a/ha- îngrăşăminte complexe : NPK 15.15.15 – 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 20.20.0 - 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 22.22.0 - 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 27.13.50 - 100 – 130 kg s.a/ha : NPK 13.27.13 - 100 – 130 kg s.a/ha- îngrăşăminte naturale - 20 t/ha

Suprafeţe scoase din circuitul agricol - 492 ha.Suprafeţele au fost scoase din circuitul agricol în vederea realizării de investiţii ca:

locuinţe, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri utilităţi, fose septice, puţuri, alei şi alte investiţii şi utilităţi.

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor4.2.1. Îngrăşăminte

a. Aplicarea ingrăşămintelor în anul agricol 2005 - 2006- îngrăşăminte chimice – total 46500/1907 ha/t din care:

- azotoase ha / t – 42150/1624

68

- fosfatice ha / t – 3705/260 - potasiu ha / t – 645/23

- îngrăşăminte naturale ha / t – 1766/41191b. Aplicarea îngrăşămintelor pe culturi total - 44594/1781 ha/t

din care azotoase – 41864/1613 ha/t- grâu şi secară – 7652/345 ha/tdin care azotoase - 7122/299 - porumb pentru boabe - 12770/375din care azotoase - 12350/347- floarea soarelui – 10825/397din care azotoase – 10570/384- soia boabe - 477/15din care azotoase - 375/11- cartofi total - 172/13din care azotoase – 172/13- legume total - 4686/288din care azotoase - 4390/272- plante de nutreţ total - 1630/61din care azotoase - 1580/59- alte culturi total – 5520/253din care azotoase - 4550/198- păşuni naturale – 440/16din care azotoase - 420/15- vii - 97/4din care azotoase - 70/13- livezi - 325/14din care azotoase - 265/12

4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor

Produse fitosanitare – aplicate- Insecticide ha/kg - 8095/10640- Fungicide ha/kg – 7111/4118- Erbicide total – 53988/72260

din care:- grâu – ha/kg - 15513/23260- porumb – ha/kg – 21412/14970

Produse fitosanitare – utilizate

69

SPECIFICAŢIE U/M Volumul acţiunii…… ha, t, Cons. Pest. mii buc. Subst. activ.

17. GRÂU + SECARĂ ha 16994 30. 30. Mălura comună - sămânţă t 424 0,342

681 Tiramet 600 SC t - -549 Orius ST 2 WS t - -481 Dividend 030 FS t 149 0,007654 Vitavax 200 FF t 275 0,335

31. 31. Malura +gandac ghebos t 3387 2,978258 Tirametox 90 PTS t 350 0,945

Gaucho 600 FS t 225 0,081204 Protilin AL 81 PUS t 315 0,765

Gaucho 600 FS + Orius 6 FS

t 420 0,151

243 Sumidan t 274 0,252Yunta 246 FS t 1155 0,568Sentinel + Premise t 183 0,077Raxil 060 FS + Cruiser t 465 0,139

18. 18. Gandac ghebos ha - -6. 6. Plosnita adulti ha - -

42 Cipertrin 10 CE ha - -229 Sinoratox 35 CE ha - -

7. 7. Plosnita larve ha 5456 0,054 42 Cipertrin 10 CE ha 1652 0,016

Faster 10 CE ha 704 0,007Supersect 10 EC ha 3100 0,031

25. 25. Gandacul ovazului (larve+adulti) ha (5456) 0,00042 Cipertrin 10 CE ha (1652) 0

Faster 10 CE ha (704) 0Supersect 10 EC ha (3100) 0

33. 33. Boli foliare ha 9657 1,954455 Carbendazim 500 SC ha 2845 0,842588 Sanazole 250 EC ha 2310 0,284411 Alto combi 420 ha 1980 0,415445 Bumper 250 EC ha 1797 0,222

1. 2. 3. 4.

70

- 2 -

1. 2. 3. 4.694 Goldazim 500 SC ha 600 0,180

716 Vydan 25 EC ha 125 0,01134. 34. Buruieni ha 15513 1,589

952 Lancet ha 130 0,0681112 Rival 75 PU ha 4042 0,0591119 Cerestar 75 WP ha 310 0,004

981 Mustang ha 804 0,146942 Icedin Super ha 3200 1,211

1122 Sekator ha 110 0,001872 Dacsulfuron 750 WP ha 380 0,004

1112 Rival Star 75 PU ha 6112 0,090 1161 Primstar 75 DF ha 425 0,006

35. ORZ + ORZ0AICA30. Malura comuna - samanta to 886 0,458

627 Sentinel + Premise to 55 0,02350 Cruiser 350 FS to 20 0,010

357 Yunta 246 FS to 237 0,117654 Vitavax 200 FF to 228 0,278590 Vincit F to 68 0,005434 Celest star to 221 0,008572 Raxil 060 FS to 57 0,017

33. Boli foliare ha 475 0,116456 Carbiguard 500 SC ha 244 0,072445 Bumper 250 EC ha 42 0,005411 Alto combi 420 SC ha 189 0,039

25. Gandacul ovazului - larve ha - -30 Carbetox 37 CE ha - -

34. Buruieni ha 1653 0,2271112 Rival 75 PU ha 707 0,008

942 Icedin Super ha 468 0,177931 Granstar 75 DF ha 270 0,002981 Mustang ha 208 0,040

41. PORUMB – Total 35. Daunatori - tratament samanta t 626,98 4,970

33 Carbofuran 350 t 108,54 0,94950 Cruiser 350 FS t 107,8 0,377

103 Furadan 35 ST t 134,64 1,156107 Gaucho 600 FS t 97,2 0,845276 Victenon 50 WP t 21,2 0,265

32 Carbodan 35 ST t 157,6 1,378* 36. Boli - tratament samanta T 5120 0,179

527 Maxim XL 035 FS T 5120 0,179585 Royal Flo 42 S t -

71

* Cantitatea de sămânţă tratată este mai mare decât cea folosită în judeţ, deoarece s-a făcut raportarea întregii cantităţi tratate în judeţ, inclusiv cea tratată de firma Pioneer.

-3-

1. 2. 3. 4.5. Ratisoara ha 15 0,005

276 Victenon 50 WP ha 15 0,005

34. Buruieni ha 15155 9,3461088 Trophy ha 200 0,5361071 Titus 25 DF ha 410 0,0021028 Relay ha 350 0,692

935 Guardian Extra ha 1615 0,0271200 Challenger ha 380 0,752

803 2,4 D Sare DMA 600 ha 5636 3,3781170 SDMA Super ha 5944 3,566

760 Dialen Super 464 SL ha 568 0,393

4. SFECLĂ DE ZAHĂR36. Boli sămânţă t - -

633 Tiradin 70 PUS t - -

35. Daunători - tratament sămânţă t - -103 Furadan 35 ST t - -

1. Făinare ha - -630 Tilt 250 CE ha - -

34. Buruieni ha - -886 Dual 500 EC ha - -

5. FLOAREA SOARELUI – consum* 36. Boli - tratament samanta t 859,5 0,899

550 Ostenal MT 75 PUS t - -416 Apron XL 350 ES t 859,5 0,899

* 35. Daunatori - tratament samanta t 13,35 0,084103 Furadan 35 ST t 6,75 0,061

33 Carbofuran 350 to - -107 Gaucho 600 FS t - -

50 Cruiser 350 FS t 6,6 0,02334. Buruieni h 19352 23,361

1085 Triflurom 48 EC h 468 0,448934 Guardian CE h 2060 3,100

1200 Challenger h 980 1,934

72

938 Harness h 1710 2,7311165 Dacmaisun h 624 1,194

979 Modown 4 F h 840 0,603* Cantitatea de sămânţă tratată este mai mare decât cea folosită în judeţ, deoarece s-a făcut raportarea întregii cantităţi tratate în judeţ, inclusiv cea tratată de firma Pioneer.

-4-1. 2. 3. 4.1080 Treflan 24 EC ha 9.602 11,5191161 Primstar 75 DF ha 792 0,0081028 Relay 90 EC ha 866 1,712

809 Agil 100 EC ha 1410 0,1127. SOIA

34. Buruieni ha 270 0,0131085 Triflurom 48 EC ha - -1011 Pivot 100 LC ha 270 0,013

346. PLANTE MEDICINALE34. Buruieni ha - -

1016 Prometrex 50 WP ha - -459. ALTE CULTURI

37. Dăunatori ha 2470 0,418 135 Mavrik 2 E ha 975 0,118 2 Actara 25 WG ha 540 0,006 152 Mospilan 20 SP ha 416 0,012

42 Cipertrin 10 CE ha 274 0,004 255 Thionex 35 EC ha 265 0,27834. Buruieni ha 1230 0,907 1081 Treflan 48 EC ha 863 0,880 1011 Pivot 100 LC ha 367 0,102

38. TRIFOLIENE37. Dăunători - total ha 6937 0,141

42 Cipertrin 10 CE ha 568 0,01193 Fastac 10 EC ha 1857 0,017

249 Supersect 10 EC ha 560 0,00568 Diazol 60 EC ha 140 0,074

335 Faster 10 EC ha 3372 0,03058 Decis 2,5 EC ha 440 0,004

34. Buruieni ha 2022 0,2021011 Pivot 100 LC ha 2022 0,202

565. DEPOZITE CEREALE46. Dezinsecţie spaţii depozitare m.mp 576,8 42,600

3 Actellic 50 EC m.mp 375,8 37,580229 Sinoratox 35 CE m.mp - -244 Sumithion 50 EC m.mp 201 5,020

10. FASOLE ÎN OGOR PROPRIU + BOB

73

33. Boli foliare ha 28 0,033649 Turdacupral 50 PU ha - -458 Champion 50 WP ha 28 0,033499 Funguran OH 50 WP ha - -

34. Buruieni ha 28 0,0251085 Triflurom 48 EC ha 28 0,025

-5-1. 2. 3. 4.

16. MAZĂRE BOABE34. Buruieni ha. 18 0,001

1011 Pivot 100 LC ha 18 0,001831 Basagran M ha - -

6. CARTOFI33. Boli foliare ha 119 0,141

479 Dithane M 45 ha 9 0,017494 Folpan 50 WP ha 21 0,021440 Bravo 500 SC ha 7 0,004458 Champion 50 WP ha 14 0,021595 Shavit F 71,5 WP ha 28 0,038528 Merpan 50 WP ha 40 0,040649 Turdacupral 50 PU ha - -

21. Gandacul din Colorado ha 680 0,206244 Sumithion L 100 ha 72 0,138216 Rimon 10 EC ha - -213 Regent 200 SC ha 30 0,000276 Victenon 50 WP ha 274 0,064

93 Fastac 10 EC ha 112 0,001152 Mospilan 20 SP ha 192 0,003

34. Buruieni ha 6 0,005809 Agil 100 EC ha 4 0,004

1099 Sencor 70 WG ha 2 0,001

56. SOLANO FRUCTOASE33. Boli foliare ha 9793 11,650

750 Ridomil Gold MZ 68 WP ha 824 1,400400 Acrobat MZ 90/600 WP ha 744 1,023494 Folpan 50 WP ha 2140 2,140422 Bavistin 50 WP ha 817 1,782440 Bravo 500 SC ha 810 0,022479 Dithane M 45 ha 867 1,387458 Champion 50 WP ha 676 1,012

74

639 Topsin M 70 WP ha 100 0,069528 Merpan 50 WP ha 1756 1,756

Alcupral 50 PU ha 1059 1,05934. Buruieni ha 482 0,375

886 Dual 500 CE ha 188 0,0941054 Sencor 70 WP ha 41 0,0061068 Stomp 330 CE ha 156 0,2601004 Pantera 40 EC ha 97 0,015

957 Leopard 5 EC ha - - -6-

1. 2. 3. 4.567. BOSTANOASE

33. Boli foliare ha. 1895 2,250458 Champion 50 WP ha. 643 0,974422 Bavistin 50 WP ha. 52 0,026400 Acrobat MZ 90/600 WP ha. 140 0,193566 Previcur 607 SL ha. 31 0,028514 Konker ha. - -528 Merpan 50 WP ha. 747 0,747494 Folpan 50 WP ha. 282 0,282

568. LEGUMINOASE PASTAI34. Buruieni ha. 18 0,000

1011 Pivot 100 LC ha. 18 0,000569. BULBOASE

33. Boli foliare ha. 516 0,580528 Merpan 50 WP ha. 91 0,091440 Bravo 500 SC ha. 306 0,306479 Dithane M 45 ha. 119 0,183

34. Buruieni ha. 120 0,0941065 Stomp 330 EC ha. 48 0,080

809 Agil 100 EC ha. 42 0,004927 Goal 2 E ha. 30 0,010

116. LEGUME RADACINOASE34. Buruieni ha. 74 0,122

1065 Stomp 330 EC ha. 74 0,12233. LEGUME - TOTAL

99. Alti daunatori (incl.G din Colorado) ha. 10459 1,384 343 Confidor 70 WG ha. 446 0,062117 Karate 2,5 EC ha 694 0,005

58 Decis 2,5 EC ha. 1356 0,0513 Actellic 50 EC ha. 172 0,086

213 Regent 200 SC ha. 190 0,003152 Mospilan 20 SP ha. 3336 0,135244 Sumithion 50 EC ha. 970 0,478

75

68 Diazol 60 EC ha. 715 0,423104 Fury 10 EC ha. 2194 0,011229 Sinoratox 35 EC ha. 148 0,101250 Talstar 10 EC ha. 194 0,009

298 Dackillin ha. 4 0,000 317 Nemathorin 10 G ha. 40 0,120

52. Melci ha 420 0,198140 Mesurol 4 G ha. 123 0,023175 Optimol 4 G ha 297 0,175

53. Coropisnita ha. 1244 1,849233 Sintogril 5 G ha. 890 1,326109 Gryllosin 5 G ha. 354 0,523

-7-1. 2. 3. 4.

178. LEGUME SOLARII33. Boli foliare ha 13295 15,472

700 Alcupral 50 PU ha 1117 2,752750 Ridomil Gold MZ 68 WP ha 1426 1,547440 Bravo 500 SC ha 1143 1,143479 Dithane M 45 ha 975 1,498639 Topsin M 70 WP ha 2138 1,474458 Champion 50 WP ha 1144 1,706 494 Folpan 50WP ha 2088 2,088

528 Merpan 50WP ha 2394 2,394 449 Captadin 50 PU ha 870 0,870

34. Buruieni ha 695 1,156 1065 Stomp 330 EC ha 695 1,156

37. Dăunători - total ha 12470 0,51258 Decis 2,5 EC ha 1295 0,0492 Actara 25 WG ha 1730 0,037

152 Mospilan 20 SP ha 2398 0,09993 Fastac 10 EC ha 3300 0,043

117 Karate 2,5 EC ha 1369 0,009213 Regent 200 SC ha 418 0,004343 Confidor 70 WG ha 1960 0,271

198. LEGUME SERĂ - Total + FLORI33. Boli foliare - vegetaţie ha 1360 2,116

700 Alcupral 50 PU ha 496 1,269528 Merpan 50 WP ha 291 0,291479 Dithane M 45 ha 120 0,189639 Topsin M 70 WP ha 273 0,187494 Folpan 50WP ha 180 0,180

34. Buruieni ha 242 0,083 927 Goal 2 E ha 242 0,083

37. Dăunători -total - vegetaţie ha 920 0,539

76

2 Actara 25 WG ha 91 0,001135 Mavrik 2 F ha 304 0,034152 Mospilan 20 SP ha 160 0,007

58 Decis 2,5 EC ha 182 0,006117 Karate 2,5 EC ha 182 0,001

20 Basamid granule ha 1 0,490

570. MAR + PAR56. Rapăn mii buc 476,4 ,842

647 Trifmine 30 WP mii buc - -479 Dithane M 45 mii buc 121,2 0,318528 Merpan 50 WP mii buc 228,6 0,376494 Folpan 50 WP mii buc 90,0 0,147605 Sumi 8 12,5 WP mii buc 36,6 0,001

- 8 -1. 2. 3. 4.

1. Făinare mii buc 283,8 0,563 639 Topsin M 70 WP mii buc 36,6 0,063703 Shavit F 72 WP mii buc 210,6 0,500618 Systhane 12,5 CE mii buc - -647 Trifmine 30 WP mii buc - -605 Sumi 8 12,5 W mii buc (36,6) 0,000

- Erwinia a. ( Focul bacterian ) mii buc 97,2 0,156458 Champion 50 WP mii buc 21,6 0,031700 Alcupral 50 PU mii buc 74,4 0,124512 Kocide 101 mii buc 1,2 0,001

57. Gargarita pomi mii buc 12,6 0,006229 Sinoratox 35 CE mii buc 12,6 0,006

58. Vierme pomi mii buc 275,6 0,271229 Sinoratox 35 CE mii buc 12,6 0,006195 Polytrin 200 EC mii buc - -249 Supersect 10 EC mii buc 12,6 0,000

93 Fastac 10 EC mii buc 250,4 0,265571. PRUN

59. Viespe pomi mii buc 223,4 0,002 117 Karate 2,5 EC mii buc 110,8 0,001195 Polytrin 200 SC mii buc - -249 Supersect 10 EC mii buc 112,6 0,001139 Meotrin 20 EC mii buc - -

58. Vierme pomi mii buc 436,6 0,003229 Sinoratox 35 CE mii buc - -117 Karate 2,5 EC mii buc (110,8) -

77

249 Supersect 10 EC mii buc (112,6) -195 Polytrin 200 EC mii buc - -

93 Fastac 10 EC mii buc 213,2 0,003575. CAIS + PIERSIC

1. Făinare mii buc 98,4 0,053520 Mancozeb 800 mii buc 22,2 0,049593 Score 250 EC mii buc 27,6 0,001445 Bumper 250 EC mii buc 48,6 0,004

26. Molia mii buc 421,8 0,009229 Sinoratox 35 CE mii buc 12,6 0,005

93 Fastac 10 EC mii buc 402,0 0,004249 Supersect 10 EC mii buc 7,2 0,000

574. CIREŞ + VIŞIN58. Vierme pomi mii buc 418,2 0,004

93 Fastac 10 EC mii buc 296,6 0,00358 Decis 2,5 EC mii buc 121,6 0,001

-9-1. 2. 3. 4.

575. TOATE SPECIILE DE POMI60. Monilioze pomi mii buc 1560,0 2,318

602 Sulfat de cupru mii buc 666,6 1,147649 Turdacupral 50 PU mii buc 72,6 0,120479 Dithane M 45 mii buc 168,2 0,447700 Alcupral 50 PU mii buc 562,6 0,561548 Orius 25 EW mii buc 66,0 0,027682 Teldor 500 SC mii buc 24,0 ,016

61. Larve miniere mii buc 543,2 0,00093 Fastac 10 EC mii buc (543,2) -

62. Omizi defoliatoare - pomi mii buc 543,2 0,00093 Fastac 10 EC (543,2) -

63. Omida dud mii buc 408,0 0,010104 Fury 10 EC mii buc 408,0 0,010

93 Fastac 10 EC mii buc - -Taieri mecanice mii buc 135,0 -

64. Afide pomi mii buc 2612,4 0,397249 Supersect 10 EC mii buc (119,8) -

58 Decis 2,5 EC mii buc (421,6) -117 Karate 2,5 EC mii buc (110,8) -

93 Fastac 10 EC mii buc (1242,8) -104 Fury 10 EC mii buc (408,0) -

67 Diazol 50 EW mii buc 210,0 0,350 135 Mavrik 2 F mii buc 51,0 0,010

78

231 Sinoratox Plus mii buc 48,4 0,03765. Acarieni mii buc 198,6 0,060

148 Mitac 20 EC mii buc 86,4 0,056157 Nissorun 5 EC mii buc 112,2 0,004

13 Apollo 50 SC mii buc - -66. Paduchele din San-Jose - vara mii buc 1329,0 6,671

332 Fyfanon 50 EC mii buc 1042,2 5,211295 Aplaudus Green mii buc 286,8 1,460

67. Paduchele din San-Jose - iarna mii buc 177,0 1,286166 Oleodiazol 3 EC mii buc 24,6 0,019272 US-1 mii buc 28,8 0,675332 Fyfanon 50 EC mii buc 116,4 0,591

12 Aplaudus super mii buc 7,2 0,001

576. PEPINIERE POMICOLE37. Dăunători -total ha 60 0,083

272 US - 1 ha 4 0,05448 Calypso 480 SC ha 12 0,000

332 Fyfanon 50 EC ha 8 0,016295 Aplaudus Green ha 4 0,009

-10-1. 2. 3. 4.

152 Mospilan 20 SP ha 20 0,002214 Reldan 40 EC ha 12 0,002

372. VII2. Mană ha 227 0,422

649 Turdacupral 50 PU ha 42 0,123602 Sulfat de cupru ha 64 0,160595 Shavit F 71,5 WP ha 57 0,084494 Folpan 50 WP ha 36 0,027

439 Zeama Bordeleza ha 3 0,003 499 Funguran OH 50 WP ha 25 0,025

1. Fainare ha 99 0,000595 Shavit F 71,5 WP ha (57) -494 Folpan 50 WP ha (36) -445 Bumper 250 EC ha 6 0,000

58. Putregai ha 199 0,095 423 Bavistin DF ha 19 0,008595 Shavit F 71,5 WP ha (57) -494 Folpan 50 WP ha (36) -492 Folicur Multi 50 WP ha 87 0,087

26. Molia ha 64 0,0103 Actelic 50 CE 26 0,010

344 Decis 25 WG ha 38 0,00065. Acarieni ha 185 0,042

148 Mitac 20 EC ha 11 0,004

79

250 Seizer 10 EC ha 9 0,000250 Talstar 10 EC ha 50 0,000363 Tors ha 5 0,000149 Mitigan 18,5 EC ha 76 0,028260 Torque 550 SC ha 37 0,010

192. CĂPŞUNI35. Boli foliare ha 82 0,022

422 Bavistin 50 WP ha 28 0,005639 Topsin M 70 WP ha 54 0,017

CONIFERE- Inrosirea acelor mii buc 41,4 0,069

639 Topsin M 70 WP mii buc 41,4 0,069

- Daunatori mii buc 36,2 0,008229. Sinoratox 35 CE mii buc 36,2 0,008

- Menţionăm că acţiunile fitosanitare la care nu se regăsesc consumuri de pesticide s-au efectuat conform avertizărilor, complexat cu alte teste.

Stocuri de pesticide

INSECTICIDE

DENUMIRE PRODUS CODTOTAL

(tone prod. com.)

din care:

U.F.ILFOV

SERV.PUBLIC ALTE UNITĂŢI

ACTARA 25 WG 2 0,006 - - 0,006ACTELLIC 50 EC 3 0,002 - - 0,002

APLAUDUS SUPER 12 0,101 - - 0,101APOLLO 50 SC 13 - - - -

BARAKI PELLETS 18 0,003 - - 0,003BARAKI BAIT BLOCKS 19 0,012 - - 0,012

CALYPSO 480 SC 28 2,949 - 0,012 2,937CARBETOX 50 CE 31 0,017 - 0,017 -CARBODAN 35 ST 32 2,3420 - - 2,3420CHINOOK 200 FS 39 1,350 - - 1,350

CONFIDOR 200 SL 43 0,175 - - 0,175CONFIDOR 70 WG 343 0,446 - - 0,446

CONFIDOR ENERGY 352 2,112 - - 2,112CONFIDOR OIL SC

004351 17,350 - - 17,350

COSMOS 250 FS 48 0,399 - - 0,399COUNTER 5 G 49 0,149 - - 0,149

CYPERGUARD 25 EC 52 0,010 - - 0,010CYPERMETRIN 10 EC 53 0,009 - - 0,009

80

CYPERMETRIN 20 EC 350 0,162 - 0,161 0,001DACKILLIN 298 0,007 - - 0,007

DACKILLRAT 307 0,001 - - 0,001DANIRUN 11 EC 56 0,136 - 0,001 0,135

DECIS 2,5 EC 58 1,093 - - 1,093DECIS FORTE 60 0,005 - - 0,005

DEMITAN 200 SC 64 0,612 - 0,001 0,611DIAZOL 50 EW 67 0,007 - - 0,007

ENVIDOR 240 SC 358 0,064 - - 0,064FASTAC 10 EC 93 4,950 - - 4,950FASTER 10 EC 335 0,014 - - 0,014FENIKILL 20 EC 94 0,017 - - 0,017FURADAN 35 ST 103 0,002 - 0,002 0,000

FURY 10 EC 104 0,054 - - 0,054FYFANON 50 EC 332 0,016 - - 0,016GAUCHO 600 FS 107 0,970 - - 0,970GRYLLOSIN 5 G 109 0,123 - 0,001 0,122KARATE 2,5 EC 117 0,036 - - 0,036KARATE ZEON 297 0,024 - 0,016 0,008

KLERAT 120 0,005 - 0,001 0,004LAMDEX 5 EC 288 0,458 - - 0,458LASER 240 SC 316 0,004 - 0,001 0,003LINDAN 400 SC 127 - - - -LINDAN 750 SC 315 0,320 - - 0,320

MAVRIK 2 F 135 0,171 - - 0,171MIKAL B 137 0,087 - - 0,087

MESUROL 4 G 140 0,016 - 0,004 0,012METOMEX 90 SP 145 0,006 - 0,006 -

MITAC 20 EC 148 0,009 - 0,001 0,008MITIGAN 18,5 EC 149 0,400 - 0,090 0,310MOSPILAN 20 SP 152 0,395 - 0,000 0,395

NEMATHORIN 10 G 317 0,067 - 0,057 0,010NEORON 500 EC 155 0,035 - 0,000 0,035NISSORUN 10 WP 156 0,005 - - 0,005

NOFAR 1 97 0,023 - 0,011 0,012NOVADIM 40 EC 119 0,061 - - 0,061

OLEOCARBETOX 12 CE

165 0,508 - 0,503 0,005

OLEODIAZOL3 CE 166 2,519 - - 2,519OLEOECALUX 167 0,010 - - 0,010OMITE 30 W 101 0,917 - 0,003 0,914

OPTIMOL 4 G 175 0,006 - - 0,006OSCAR 10 EC 0,048 - - 0,048

PRESTIGE 290 FS 197 0,268 - 0,013 0,255PROTEUS OD 110 168 13,579 - - 13,579

PYRINEX 48 EC 207 2,473 - - 2,473

81

PYRINEX 25 ME 206 0,300 - - 0,300PYRINEX QUICK 1,215 - - 1,215

RAXIL 060 FS 9,470 - - 9,470REGENT 200 SC 213 0,106 - 0,001 0,105RELDAN 40 EC 214 0,058 - 0,000 0,058

SECURE 1,685 - - 1,685SEIZER 10 EC 0,128 - - 0,128

SENTHION 50 EC 224 0,102 - - 0,102SHERPA 25 EC 226 0,382 - - 0,382

SIGNAL 341 0,045 - - 0,045SINORATOX 35 CE 229 0,008 - 0,001 0,007

SINORATOX 5 G 230 0,231 - 0,150 0,081SINTOGRIL 5 G 233 0,002 - - 0,002STORM 4 G BB 3,270 - - 3,270

SUMI ALPHA 5 EC 241 0,039 - - 0,039SUMI ALPHA 2,5 EC 245 0,049 - - 0,049SUMITHION 50 EC 244 0,006 - 0,000 0,006

TALSTAR 10 EC 250 0,092 - 0,000 0,092TATTOO C 2,633 - - 2,633

TELDOR 500 SC 0,084 - - 0,084THIONEX 35 EC 255 1,835 - - 1,835TORQUE 550 SC 260 1,317 - - 1,317

US – 1 272 0,038 - - 0,038VANTEX 327 0,033 - 0,001 0,032

VAPCOCIDIN 20 EC 274 0,201 - - 0,201VICTENON 50 WP 276 0,016 - 0,007 0,009

VYDATE 10 G 278 0,013 - 0,010 0,003YUNTA 1,350 - - 1,350

FUNGICIDE


(tone prod. com.)

din care:U. F.

ILFOVSERV.

PUBLICALTE

UNITĂŢIACROBAT MZ 90/600

WP400 8,765 - - 8,765

AFUGAN EC 402 0,005 - 0,003 0,002ALCUPRAL 50 PU 700 0,018 - 0,001 0,017ALLIETTE 80 WP 407 0,186 - - 0,186ALTIMA 500 SC 409 0,151 - 0,002 0,149

ALTO COMBI 420 411 0,005 - - 0,005ANTRACOL 70 WP 412 12,365 - - 12,365

ANVIL 5 SC 414 0,132 - - 0,132ARTEEA 330 EC 418 0,085 - - 0,085BAVISTIN 50 WP 422 0,042 - - 0,042BENOMYL 50 WP 436 0,005 - - 0,005

82

BLUE SHIELD 50 WG 671 0,150 - - 0,150BOUILLIE

BORDELAISE439 0,290 - - 0,290

BRAVO 500 SC 440 0,039 - 0,007 0,032BUMPER 250 EC 445 8,673 - - 8,673BUMPER SUPER 446 1,200 - - 1,200

CALIDAN SC 448 0,090 - - 0,090CANYON 500 SC 430 0,420 - - 0,420CAPTADIN 50 PU 449 0,036 - - 0,036CAPTAN 50 WP 450 0,807 - - 0,807CARAMBA 60 SL 454 2,224 - - 2,224

CARBENDAZIM 500 SC

455 0,015 - - 0,015

CHAMPION 50 WP 458 0,104 - 0,017 0,087CHORUS 75 WG 460 0,027 - 0,010 0,017

CLARINET 461 0,009 - 0,006 0,003CONSENTO 450 SC 433 0,021 - - 0,021

COSAVET 80 DF 630 4,830 - - 4,830CUPERTINE SUPER 738 0,158 - - 0,158

CUPRITIM 50 PU 718 0,012 - - 0,012CUPROZIR 50 PU 466 0,004 - - 0,004

CURTINE V 679 0,003 - 0,001 0,002DACFOLIN 724 0,004 - - 0,004

DACMANCOZ 80 WP 696 0,276 - - 0,276DACMANCOZ ULTRA

M725 0,054 - - 0,054

DELAN 700 WDG 792 3,500 - - 3,500DITHANE M 45 479 0,226 - 0,080 0,146

DITHANE NEOTEC 75 WG

789 0,005 - - 0,005

DIVIDEND 030 FS 480 0,032 - 0,029 0,003DIVIDEND STAR 036

FS481 0,003 - - 0,003

DUETT ULTRA 779 5,100 - - 5,100ÉCLAIR 49 WG 688 0,407 - - 0,407ELECTIS 75 WG 670 2,010 - - 2,010EQUATION PRO 485 0,045 - - 0,045

EUPAREN MULTI 50 WP

487 0,039 - - 0,039

FALCON 460 EC 687 0,343 - - 0,343FOLICUR BT 225 EC 490 12,765 - - 12,765FOLICUR MULTI 50

WP492 2,004 - - 2,004

FOLICUR SOLO 493 0,180 - - 0,180FOLPAN 50 WP 494 0,090 - 0,015 0,075

FOLPAN 80 WDG 495 2,041 - - 2,041

83

FUNDAZOL 50 WP 674 9,219 - - 9,219FUNGURAN OH 50 WP 499 6,369 - 0,030 6,339

GALBEN 35 SD 500 0,050 - - 0,050GALBEN M 501 4,341 - - 4,341

GALBEN R4/33 502 1,785 - - 1,785GOLDAZIM 500 SC 694 0,080 - - 0,080

KARATHANE LC 508 1,987 - 0,005 1,982KASUMIN 2 WP 609 0,016 - - 0,016

KOCIDE 101 512 0,002 - - 0,002KOCIDE 2000 677 0,015 - - 0,015

KONKER 514 7,206 - - 7,206KUMULUS DF 515 48,606 - - 48,606

LAMADOR 400 FS 769 3,625 - - 3,625LINTUR 70 WG 960 0,019 - - 0,019

MANOXIN FORTE 60 PU

522 0,009 - 0,005 0,004

MELODY DUO 66,8 WP

692 2,930 - - 2,930

MERPAN 50 WP 528 0,228 - 0,002 0,226MERPAN 80 WDG 529 6,989 - - 6,989MERPAN 48 SC 773 0,032 - - 0,032MIKAL FLASH 726 4,308 - - 4,308MIRAGE 45 EC 539 1,490 - - 1,490

MYCOGUARD 500 SC 543 2,058 - - 2,058NOVOZIR MN 80 546 0,006 - - 0,006ODEON 720 SC 757 5,250 - - 5,250

ORIUS 6 FS 721 13,404 - - 13,404ORIUS 25 EW 548 3,074 - - 3,074

ORIUS ST 2WS 549 6,384 - - 6,384OSTENAL MT 75 PUS 550 0,008 - - 0,008

POLYRAM DF 563 13,487 - 0,025 13,462PREVICUR 607 SL 566 0,670 - 0,002 0,668

PREVICUR ENERGY 601 1,080 - - 1,080PROSARO 250 EC 2,640 - - 2,640PROTECT 50 WP 720 0,015 - - 0,015

QUADRIS SC 569 0,168 - - 0,168RANMAN 669 0,953 - 0,000 0,953

RIDOMIL GOLD PLUS 425 WP

577 0,085 - - 0,085

RIDOMIL MZ 72 WP 578 0,038 - - 0,038ROVER 500 SC 739 0,014 - - 0,014ROVRAL 75 WG 740 0,008 - 0,000 0,008ROYAL FLO 42 S 585 0,160 - - 0,160RUBIGAN 12 EC 586 0,009 - - 0,009SAVAGE 5 FS 545 0,599 - - 0,599

SCORE 250 EC 593 0,088 - - 0,088

84

SHAVIT 71,5 WP 595 0,173 - 0,009 0,164SHAVIT 72 WP 703 1,003 - - 1,003

STRATEGO 250 EC 598 0,050 - - 0,050STROBY DF 474 1,834 - 0,002 1,832

SULFAT CUPRU 602 0,370 - 0,082 0,288SUMI 8 604 0,001 - - 0,001

SUMILEX 50 WP 611 0,029 - 0,000 0,029TANGO SUPER 625 17,399 - - 17,399

THIOVIT JET 80 WG 715 0,024 - - 0,024TILT 250 EC 630 0,085 - 0,050 0,035

TIRADIN 500 SC 632 0,074 - - 0,074TIRADIN 70 PUS 633 0,010 - - 0,010TOPAS 100 EC 637 0,001 - - 0,001TOPSIN 70 PU 639 0,479 - - 0,479

TRIFMINE 30 WP 647 0,018 - - 0,018TURDACUPRAL 50 PU 649 0,030 - 0,026 0,004

VERITA 571 3,120 - - 3,120VITAVAX 200 FF 654 0,020 - - 0,020

VONDOZEB 75 DG 657 0,012 - - 0,012VYDAN 25 EC 716 0,038 - 0,027 0,011WINNER M 80 659 1,900 - - 1,900ZAMIR 40 EW 717 0,655 - - 0,655ZATO 50 WG 660 0,571 - - 0,571

ERBICIDE


(tone prod. com.)

din care:U.F.

ILFOVSERV.

PUBLIC ALTE UNITĂŢI

ACENIT 50 EC 804 0,010 - - 0,010AFALON 808 3,724 - 0,019 3,705

AGYL 100 EC 809 0,225 - - 0,225ALAZINE 33/14 SE 813 26,028 - - 26,028

AMINO 600 SL 1767 0,766 - - 0,766ARAMO 50 1100 5,106 - - 5,106

ARKAN 75 WG 1163 0,001 - - 0,001ARRAT 822 2,559 - - 2,559

ATRANEX 50 SC 1164 0,002 - - 0,002ATRANEX 90 WDG 1151 0,108 - - 0,108BASAGRAN FORTE 830 0,560 - - 0,560

BUCTRIL M 849 0,270 - - 0,270BUCTRIL UNIVERSAL 850 16,053 - - 16,053

CALLITRAZ 500 SC 1184 11,710 - - 11,710CAMBIO 859 49,518 - - 49,518

CERESTAR 75 WP 0,105 - 0,000 0,105CERLIT 1082 0,583 - - 0,583

85

CLASS 867 0,001 - 0,001 0,000CLEAN UP 480 SL 870 1,727 - - 1,727

COSMIC 1127 0,642 - - 0,642DACGLISAT 50 WSG 1169 0,052 - - 0,052

DACMAISUN 1165 0,002 - - 0,002DACSULFURON 750

WP872 0,143 - - 0,143

DANCOR 70 WG 1135 0,013 - - 0,013DICOPUR M 877 1,320 - - 1,320

DMA 6 883 0,025 - - 0,025DMA-ATUL 600 SL 1177 0,010 - - 0,010

DUAL 500 CE 886 0,002 - - 0,002DUAL GOLD 960 EC 1096 0,091 - - 0,091

EFLURIN 48 EC 894 0,015 - - 0,015ESTERON 60 1075 0,082 - 0,050 0,032

EQUIP 1107 21,116 - - 21,116FRONTIER 900 EC 905 0,010 - - 0,010FRONTIER FORTE 1130 51,037 - - 51,037

FURORE SUPER 75 EW

907 0,780 - - 0,780

FUSILADE SUPER 909 0,136 - - 0,136GALAXY 910 0,003 - - 0,003

GALIGAN 240 EC 911 0,169 - - 0,169GALLERA 1183 0,185 - - 0,185

GLYPHOGAN 480 SL 926 0,053 - - 0,053GOAL 2 E 927 0,011 - - 0,011GOAL 2 XL 1759 1,657 - 0,001 1,656

GOLDSTAR 75 WDG 1157 0,208 - - 0,208GOLTIX 70 WP 928 0,002 - - 0,002GROUND- UP 1097 0,006 - - 0,006

GUARDIAN 934 0,031 - - 0,031HARNESS 938 0,065 - - 0,065

HURRICANE 70 WG 1772 5,002 - - 5,002ICEDIN 942 0,007 - - 0,007

LANCET RV 952 0,018 - - 0,018LEOPARD 5 EC 957 0,361 - - 0,361LONTREL 300 967 0,001 - - 0,001

MERLIN 480 SC 991 2,328 - - 2,328MERLIN 750 WG 975 0,002 - - 0,002

MERLIN MIX 976 0,005 - - 0,005MODOWN 4 F 979 0,005 - - 0,005

PANTERA 40 EC 1004 0,252 - - 0,252PEDIGAN 330 EC 1775 0,944 - - 0,944

PIVOT 100 LC 1011 2,334 - - 2,334PRIMSTAR 75 DF 1161 0,000 - 0,000 0,000PRIMSTAR SUPER 1009 0,000 - - 0,000

86

PRODATE 2,4 D 1010 0,012 - - 0,012PROMEDON 50 PU 1015 0,020 - - 0,020

PROSPER 1758 0,008 - 0,005 0,003PULSAR 40 1762 17,525 - - 17,525

PYRAMIN FL 955 82,640 - - 82,640RAFT 1120 0,090 - - 0,090

REGLONE FORTE 1027 0,010 - - 0,010RELAY 90 EC 1028 0,026 - - 0,026RIMON 10 EC 1032 0,053 - - 0,053RIVAL 75 PU 1031 0,004 - - 0,004ROUNDUP 1036 0,086 - - 0,086

SANGLYPHO 1126 0,053 - - 0,053SDMA 600 NH 803 0,023 - - 0,023

SEKATOR PROGRESS OD

1766 0,450 - - 0,450

SELECT 240 EC 1051 0,121 - 0,019 0,102SELECT SUPER 1052 0,035 - - 0,035SENCOR 70 WG 1099 0,018 - 0,009 0,009SENCOR 70 WP 1054 1,358 - - 1,358SIMANEX 50 SC 1764 2,064 - - 2,064STOMP 330 CE 1065 83,569 - 0,123 83,446SULTAN 50 SC 1167 0,750 - - 0,750

SURDONE 1110 2,075 - - 2,075TITUS 25 DF 1071 0,010 - - 0,010

TREFLAN 48 EC 1081 20,450 - 0,140 20,310TREND 90 1787 0,386 - - 0,386

TRIFLUREX 48 EC 1083 0,021 - - 0,021TROPHY 1088 3,681 - - 3,681

REGULATORI DE CRESTERE DENUMIRE PRODUS COD TOTAL

(tone prod. com.)

din care:- SERV.

PUBLIC

ALTE UNITATI

ATONIK 1204 0,024 - - 0,024CERONE 48 SL 1207 0,200 - - 0,200

CYCOGAN 40 LC 1209 0,002 - 0,001 0,001ETHREL 1210 0,017 - 0,014 0,003

FOLIFERT 1256 0,001 - 0,001 0,000MASTER 20-20-20 1248 1,390 - 0,025 1,365

MEGAFOL 1245 0,003 - - 0,003RADIFARM 1247 0,309 - - 0,309RADISTIM 1220 0,008 - - 0,008REVITAL 1224 0,005 - 0,000 0,005

MURTONIK 1217 3,872 - 0,045 3,827

87

4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

88

Tabel 4.2.3.Inventarul siturilor contaminate în urma activităţilor agricole- zootehnice la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt. Judeţ

Numele proprietarului/administratorului/deţinătorului

sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluării

Suprafaţa contaminată

(m2)Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov S.C.Picovit Rom-Impex S.R.L.

Sos Oltenitei, nr. 220, orasul

Popesti Leordeni

proprietate privata

activ. Agricole-zootehnie

dejectii animaliere pastoase

poluanti de natura

organica1978 2000

2 Ilfov S.C.Avicola S.A Buftea

Sos. Bucuresti Targoviste nr.4, oras

Buftea

proprietate privata

zootehnie- avicultura

dejectii animaliere

poluanti organici 1974 5000

3 Ilfov Cosiliul Local, comuna 1 Decembrie 1 Decembrie proprietate

privata activitati agricole

surse de nitrati din

activ agricole

nitrati 2127 ha conf. Ord. 241/2005

4 Ilfov Consiliul Local, orasul Chitila Chitila

proprietate privata de

stat

activitati agricole


activ agricole


5 Ilfov Consiliul Local comuna Darasti - Ilfov Darasti Ilfov


stat

activitati agricole


activ agricole

nitrati 1140 ha

conf. Ord. 241/2007, prin adresa CL

informeaza ca exista 465 ha teren poluat din activitati diverse

6 Ilfov Consiuliul Local comuna Dobroiesti Dobroiesti


stat

activitati agricole


activ agricole


89

7 Ilfov Consiuliul Local comuna Jilava Jilava


stat

activitati agricole


activ agricole


8 Ilfov Consiliul Local oras Magurele Magurele


stat

activitati agricole


activ agricole


90

4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole4.2.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier,

siderurgic, energetic etc.)În urma activităţilor din sectorul industrial siderurgic, s-au identificat cca. 100 ha

de teren poluat cu metale grele în zona platformei industriale Pantelimon – Neferal (poluare istorică). Din rapoartele de amplasament şi bilanţurile de mediu efectuate pentru societăţile de pe platformă, poluarea solului nu este profundă, solul având în această zonă o capacitate ridicată de regenerare.

91

Tabel 4.2.5.Inventarul siturilor contaminate în urma activităţii din sectorul industrial la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt. Judeţ

Numele proprietarului/administratorului/deţinătorului

sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluării

Suprafaţa contaminată(m2) Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov S.C. Neferal S.A.

orasul Pantelimon

(in jurul instalatiilor de

prelucrta metale

neferoase)

proprietate privata

depozit deseuri

industriale-ind.

metalurgica

depozit deseuri

industriale

poluanti anorganici

din instalatii prelucrare

metale neferoase

1972 30000

Acumulatorul S.A. este in procedura de faliment; Neferal-16000 mp depozit deseuri industriale;14000 mp poluare istorica din activ. desfasurate pe amplasament (Acumulatorul, Nefereal, si IMNR); IMNR- detine un depozit cu substante cu potential radioactiv, se afla sub jurisdictie CNCAN

2 Ilfov

Parc 2 Gradinari apartinand Sectiei II Stoenesti din Schela Bolintin – Sucursala

Videle S.C. Petrom S.A.

Com Domnesti- extravilan

proprietate privata

ind. petroliera

pierderi accidentale

din rezervoare

sau conducte

hidrocarburi petroliere 1969 1100

exista raport la Bilant de Mediu de nivel

II/2006

3 Ilfov

Parc 2 Bragadiru apartinand Sectiei III Dumitrana din Schela Bolintin – Sucursala

Videle S.C. Petrom S.A.

Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul

Clinceni, pe raza comunei

Cornetu

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



II/2006

92

4 Ilfov

Parc 1 Bragadiru apartinand Sectiei III Dumitrana din Schela Bolintin – Sucursala

Videle S.C.Petrom A.S.

orasul Bragadiru

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



II/2006

5 Ilfov

Parc 1 Jilava apartinand Sectiei IV Caldararu din

Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom S.A

Amplasat langa

penitenciarul Jilava in

partea de Est si soseaua de

centura a Bucurestiului in partea de

Nord

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



II/2007

6 Ilfov

Parc 2 Caldararu apartinand Sectiei IV Caldararu din Schela Bolintin – Sucursala

Videle S.C.Petrom S.A

Com Cernica proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



II/2008

7 Ilfov I.F.I.N. Platforma Magurele

proprietate de stat

ind. energetica si nucleara- Institut de Cercetare

deseuri cu potential radioactiv

risc de radiatii se afla sub jurisdictia

CNCAN

93

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbunePe teritoriul judeţului Ilfov nu s-au identificat termocentrale pe cărbune.

4.3. Calitatea solurilor4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate (să se specifice şi tipurile de sol

existente procentual pe clase) Cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 110099 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 26500 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Astfel au fost depistate cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele şi SO2 în zona de influenţă a platformei industriale Pantelimon – Neferal. Au fost, de asemenea, evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş ( cca. 20 ha) şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone ( cca. 140).Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea.

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor4.4. Monitorizarea calităţii solurilor

Nu deţinem informaţii cu privire la monitorizarea calităţii solului pe teritoriul judeţului.4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

S-au identificat în următoarele comune terenuri degradate, inapte pentru o agricultură eficientă, după cum urmează:

- comuna Afumaţi – 3 ha- comuna Bragadiru – 6 ha (malurile râurilor Ciorogârla şi Sabar)- comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal- comuna Chiajna – 31 ha (păşune cu exces de umiditate)

– 13 ha mlaştină - domeniul privat al comunei – 64 ha suprafaţă cu umpluturi şi denivelări neproductive -

domeniul privat al comunei- comuna Găneasa - 4 ha- comuna Grădiştea - 2 ha- oraş Măgurele - 1 ha- oraş Pantelimon - 3 ha- oraş Buftea - 2 ha

4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor – prin realizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate pe o suprafaţă de 2189 ha în perimetre de ameliorare, din care realizată suprafaţa de 704,5 ha şi predată la beneficiari.

94

Tabel 4.6.Inventarul zonelor remediate la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt. Judeţ

Localizarea sitului

contaminat

Tipul activităţii

poluatoareNatura

poluanţilor

Localizarea poluanţilor(sol, rocile din zona nesaturată,apa

subterană)

Metode de remediere

utilizate(prezentare succintă a

obiectivelor şi a modurilor de lucru)

Destinaţia ulterioară a

sitului remediat

Suprafaţa decontaminată

(mp.), volum sol şi/sau apă

subterană decontaminate

(mc.)

Rezultate obţinute Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov

Sos Oltenitei, nr. 220, orasul

Popesti Leordeni

activ. Agricole -

zootehnie -

ioni de amoniu, coliformi

totali

apa subterana

se va realiza un proiect pt o noua statie de epurare a apei uzate; puturile de alimentare cu apa vor fi tratate cu cloramina

desfasurare activitate in continuare (ramane

proprietatea agentului

economic)

2 Ilfov

Sos. Bucuresti Targoviste nr.4, oras

Buftea

zootehnie - avicultura -

poluanti organici

solul e poluat cu reziduuri organice in exces, cu compusi de azot si fosfor cu concentratii excesive

salubrizarea platformei din incinta, salubrizarea platformei de dejectii si a celei de uscare namol, realizarea unei perdele de vegetatie la limita proprietatii

desfasurare activitate in continuare (ramane

proprietatea agentului

economic)

3 Ilfov

orasul Pantelimon,

in zona activitati

desfasurate de SC

Neferal SA, SC

Acumulatorul SA, SC IMNR

SA

depozit deseuri

industriale-ind.

metalurgica

instalatii prelucrare

metale neferoase

sol si apa subterana

monitorizarea periodica a calitatii solului(anual), evitarea avariilor prin respectarea proceselor tehnologice, a volumului de material prelucrat, reparatia la timp a utilajelor, utilizarea materialului depus pe halda ca

Agentul economic SC Neferal SA a solicitat Aviz de Mediu pentru sitarea activitatii de depozitare

95

produs in vederea recuperarii metalului din acesta sau prelucrarea in instalatiile tehnologice

deseuri industriale si stabilirea obligartiilor de mediu

4 IlfovCom

Domnesti- extravilan

ind. petroliera

hidrocarburi petroliere

in jurul sondelor de extractie , in apa subteranasi in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere

sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare si a metodelor de depoluare

5 Ilfov

Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul

Clinceni, pe raza comunei

Cornetu

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoa-relor de stocare produse petrolie-re, in jurul sonde-lor aflate in con-servare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


6 Ilfov orasul Bragadiru

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subteranasi in jurul rezervoa-relor de stocare produse petrolie-re, in jurul sondelor aflate in conservare, pe traseele subtera-


96

ne de transport produse petroliere

7 Ilfov

Amplasat langa

penitenciarul Jilava in

partea de Est si soseaua de

centura a Bucurestiului, in partea de

Nord

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


8 Ilfov Com Cernica ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


9 Ilfov

Platforma Institutului de

Cercetari Fizico-

Nucleare, Magurele

ind. energetica si nucleara- Institut de Cercetare si Fizica Nucleara

pericol de radiatii

activitataea si modul de management a produselor si deseurilor sunt sub controlul CNCAN

10 Ilfov Comuna 1 Decembrie

activitati agricole nitrati sol si apa

subterana localitatea este listata,

97

ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005

11 Ilfov oras Chitila


subterana

localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005

12 Ilfov comuna Darasti Ilfov


subterana

localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 C.L a informat ca sunt pe teritoriul comunei 465 ha poluate

13 Ilfov comuna Dobroiesti


subterana

localitatae este listata in Ord. MMGA/MA

98

DR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluata

14 Ilfov comuna Jilava


subterana

localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluat

15 Ilfov orasMagurele


subterana

localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluat

4.7. Concluzii

99

Capitolul 5. Biodiversitatea, Biosecuritatea, Starea Pădurilor. Mediul Marin şi costier.5.1. Biodiversitatea

Capitalul Natural şi componentele sale au o anumită capacitate productivă care trebuie cunoscută pentru a evita supraexploatarea şi, respectiv, o anumită capacitate de suport (parametru esential pentru a dimensiona corect presiunea antropica şi a evita deteriorarea). Astfel conservarea Capitalului Natural presupune în principal menţinerea unui raport acceptabil între ecosistemele naturale, seminaturale şi antropizate, cu menţinerea heterogenităţii în cadrul fiecarui tip de ecosisteme şi asigurarea conectivităţii între aceste ecosisteme. Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor macroregionale de ecosisteme este necesar să se identifice configuraţia viabilă a unui mozaic de ecosisteme naturale şi seminaturale care să includă toate tipurile de ecosisteme.

Conectivitatea dintre diferitele tipuri de ecosisteme naturale şi seminaturale, asigurată prin coridoare naturale şi/sau obtinută prin diferite lucrări de reconstrucţie ecologică, este o condiţie fundamentală pentru atingerea obiectivelor conservării diversităţii habitatelor şi a sistemelor ecologice. Judeţul Ilfov se distinge printr-o largă diversitate a habitatelor şi a speciilor de floră şi faună.

La nivelul judeţului, au fost identificate şi înregistrate în baza de date on line Natura 2000 următoarele propuneri de situri Natura 2000:- situl Lacul Căldăruşani – propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;- situl Scroviştea - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;- situl Lacul Snagov - propus ca sit de importanţă comunitară (SCI) de către doamna Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;- situl Lacul Cernica - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către D-na Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;- situl Grădiştea-Dridu - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către Societatea Ornitologică Română.- situl Parcul Ştirbey - propus ca arie specială de protecţie avifaunistică (SPA) de către doamna Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

În urma procesului de validare organizat la sfârşitul anului 2006, pentru judeţul Ilfov au fost validate şi supuse dezbaterii publice situl Scoviştea (SCI) şi situl Grădiştea-Dridu (SPA).Situl Natura 2000 Scroviştea se suprapune peste aria naturală protejată Scroviştea, declarată prin H.G. nr.792/1990.

100

Harta – situl Natura 2000 Scroviştea

5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică5.1.1.1. Habitate naturale

Pe teritoriul judeţului Ilfov, există următoarele tipuri de habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat ( caracteristic Lacului Snagov), lacuri distrofice şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, Mânăstirea Ţigăneşti).

Pe malurile Lacului Snagov, în afară de stuf şi papură, creşte şi nufărul indian aclimatizat (Nymphea lotus), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum).

Nymphaea alba (nufărul alb)

101

Nymphaea lotus L.var. thermalis (nufăr termal)

Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrii Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

– Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition -cod 3150

– Lacuri distrofice şi iazuri -cod 3160– Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli - cod 9160– Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae) - cod 91E0*– Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - cod 91F0

5.1.1.2 Flora şi fauna sălbatică Judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate. Din punct de vedere ornitologic, judeţul Ilfov se remarca prin existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagaţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu ( Ardea purpurea), cuc ( Cucullus canorus), ciuf de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp ( Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescaruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.

102

PHALACROCORAX CARBO

ANAS PLATYRHYNCHOS

103

EGRETTA GARZETTA

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani.

Lacul Căldăruşani Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a

faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare

104

a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi : Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

CICONIA CICONIA

105

ALAUDA ARVENSIS

FRINGILLA COELEBS

106

CARDUELIS CARDUELIS

ARDEA PURPUREA

107

http://aves.desdeinter.net/jilguer02.htm

STERNA HIRUNDO

Datorită existenţei acestor specii de păsări, pentru această zonă s-au facut determinări în teren a speciilor de faună, în special păsări, în vederea realizării documentaţiei pentru propunerea zonei anterior menţionate ca arie specială de protecţie avifaunistică.

Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei unei specii de brânduşe galbene (Crocus banaticus).

Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile: - Mustelidae – dihor (Putorius putorius) - L. 462/2001- anexa 5 , Conv. Berna - vidra (Lutra lutra) –L.462/2001 – anexa 3 , Cov. Berna - jder de pădure (Martes martes) – L.462/2001 –anexa 5 Conv.Berna -nevăstuica mică (Mustela nivalis) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna -bursuc (Meles meles) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna

- Muridae – bizam (Ondrata zibethica) –L.462/2001 –anexa 5 - Cervidae – căprior (Capreolus capreolus) – L.462/2001- anexa 5, Conv. Berna - Suidae – mistreţ (Sus scrofa) - L.462/2001- anexa 5, - Canidae - vulpe (Vulpes vulpes)- L.462/2001- anexa 5, - Lepuridae – iepure (Lepus europaeus)- L.462/2001- anexa 5,

108

Lepus europaeus Vulpes vulpes

Putorius putorius Lutra lutra

Mustela nivalis Meles meles

109

http://www.natuurbeleving.be/zoogdieren/Wezel_Mustela-nivalis.html

Sus scrofa Capreolus capreolus

Reptile:

-Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna-Lacertidae – guşter (Lacerta viridis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna -şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna-Colubridae – şarpele de casă (Natrix natrix) – Conv. Berna - şarpele de apă (Natrix tesselata) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna

Emys orbicularis Lacerta viridis

Fauna piscicolă: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

110

http://natuurbeleving.scene24.net/fotografen/Rollin_Verlinde.html

Silurus glanis

Tinca tinca Perca fluviatilis

5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/comercializare plante şi părţi din plante, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată de către persoane juridice, s-au valorificat economic următoarele resurse biologice din flora sălbatică: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna). În ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţionarea şi comercializarea unor plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, de către persoane juridice, au fost vânate următoarele specii : căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

111

Phasianus colchicus

5.1.3. Starea ariilor naturale protejate

În judeţul Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea ( declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Flora şi fauna Vegetaţia predominantă este cea forestieră.Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de

uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele.

112

Primăvara şi toamna se opresc aici din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele. Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti-Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de custodie nr. 7680 din data de 22/11/2004. Convenţia de custodie este guvernată de prevederile O.U.G. nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificari prin Legea 462/2001, republicată şi Ordinului nr. 850 din data de 27/10/2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

S- a realizat planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Snagov înregistrat la Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – cu nr.de înregistrare 1569 din data de 23/11/2005.

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Este un liman fluvial al râului Ialomiţa. Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.

Fauna şi Flora

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale malurilor se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

113

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.

Fauna şi Flora

Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

5.2. Biosecuritatea5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii5.2.2.1 Cadrul instituţional

Legea nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în România5.2.7.1. Soia În anul 2005, pe teritoriul judeţului Ilfov, au cultivat soia modificată genetic 2 agenţi economici:

1. Staţiunea Didactică Belciugatele, Ferma Moara Domnească, comuna GăneasaÎn urma verificării documentelor, s-au constatat următoarele:

- seminţele de soia modificate genetic din soiurile S2254RR, AG 0801RR, KPG23930RR şi SP9191RR au fost puse la dispoziţia experimentatorului de către firma Monsanto, pentru cultivarea unei suprafeţe de 0.6 ha;- producţia totală realizată a fost de 1445 kg şi a fost depozitată în

magazia de seminţe a fermei în 22 de saci etichetaţi pe care se menţionează „soia modificata genetic”;

- ferma dispune de un registru cu evidenţa soiurilor, a suprafeţelor cultivate şi a cantităţilor de soia existente;

- în fermă nu au existat şi nici nu există alte plante modificate genetic.2. Societatea Agricolă Samurcaşi, comuna Ciorogârla

În urma verificării documentelor, s-au constatat următoarele:- seminţele de soia modificate genetic, soiul PR92B05RR, au fost

achiziţionate de la Societatea Agroplant SRL; - suprafata cultivată a fost de 53 ha din care s-au recoltat 18 ha, restul

de 35 ha rămânând nerecoltate;

114

- producţia totală realizată a fost de 4000 kg şi a fost depozitată (vrac) în magazia de seminţe, în faţă existând o tăbliţă pe care se menţionează „soia modificata genetic”;

- în Societatea Agricolă Samurcaşi nu au existat şi nici nu există alte plante modificate genetic.

Pentru anul 2006, situaţia cultivatorilor de soia modificată genetic pe teritoriul judeţului Ilfov este următoarea:

Nr crt APM Locaţie /

teren

Denumire agent

economicAdresa Soiul cultivat

Supra-faţa

cultivată

Provenienţă sămânţă

Cumpă-rată

Produc-ţie

proprie

1. Ilfov Comuna Pantelimon

Staţiunea Didactică Belciugate- le

Belciugate-le, judeţul Călăraşi

PR92305RR 33 ha Da -

2. Ilfov Comuna Afumaţi

SC Agroneb 123 SRL

Str. Teiului, nr. 2, comuna Afumaţi

PR921305 50 ha Da -

115

5.3. Starea pădurilor 5.3.1. Fondul forestier

La data de 31.12.2006 Direcţia Silvică Bucureşti din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor / ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 21.475 ha teren forestier proprietate publică a statului, din care în raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 20.647 ha. În raza judeţului o suprafaţă totală de 1776 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri mănăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar – Legea 18/1991, Legea 1 /2000 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247 /2005.

Suprafaţa totală de 20.647 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel:

- 19848 ha categoria „pădure”- 799 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate

administraţiei silvice, terenuri care servesc cultura şi producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (46 ha), terenuri reproductive.

Fondul forestier proprietate publică a statului din raza judeţului Ilfov este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Direcţiei Silvice Bucureşti, astfel:

- 5455 ha Ocolul Silvic Bucureşti - 10283 ha Ocolul Silvic Snagov

- 4909 ha Ocolul Silvic Brăneşti5.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti sunt încadrate la grupa I funcţională şi au de îndeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu cotele de tăiere masă lemnoasă, stabilite prin Hotărâre de Guvern. Cota de masă lemnoasă este stabilită funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentele silvice. Posibilitatea anuală a pădurilor este de 85 mii mc produse principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenarare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin aplicarea de tratamente extensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive, cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri, iar din cele extensive - tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.5.3.3. Masa lemnoasă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite au fost realizate integral.În 2006, 44000 mc au fost valorificaţi conform cotei alocate către agenţii economicica masă lemnoasă pe picior, 38 500 mc către populaţie şi 2000 pentru nevoi proprii.5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa).5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

În anul 2006 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de constatare a dăunătorilor pe suprafaţa totală de 390 ha din care 308 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 82 ha pentru constatarea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului.

116

Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pădurile adminis-trate constituie o preocupare a personalului silvic, în vederea prevenirii atacurilor de dăunători şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei forestiere.5.3.6. Suprafeţele din fondul forestier parcurse cu tăieri

În anul 2006 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate, au fost parcurse cu tăieri de regenerare o suprafaţă totală de 612 ha, din care 478 ha cu tăieri progresive, 6 ha cu tăieri rase, 78 ha cu tăieri de regenerare în grâng şi 50 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, anual se execută lucrări de îngrijire pe o suprafaţă de 800 ha, din care: 20 ha degajări, 85 ha curăţiri şi 695 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovării şi menţinerii stejarului în arealul său natural.5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în 2006

În anul 2006 la nivelul Direcţiei Silvice Bucureşti s-au realizat 68 ha regenerări naturale şi 15 ha împăduriri. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1536 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 26/1996 – Codul Silvic. Tot în anul 2006 s-au xecutat lucrări de completări în plantaţii pe suprafaţa de 19 ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţa de 15 ha. Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat 208 ha lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 704 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitisului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 897 mii buc puieţi forestieri şi 8100 kg seminţe forestiere.

Pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe suprafaţa de 21 ha.

Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2006

Anul Regenerări naturale Împăduriri Total2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 68

5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului.În perioada ce-o parcurgem, pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din

partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au adus pagube anuale pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere, în special în rândul generaţiei tinere, anual desfăşurăm acţiuni de plantare arbori cu elevii, solicităm deasemeni spre publicare articole pozitive pentru a proteja pădurea în mass - media.

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi a mediuluiAdministrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier.Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în

arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi principalul factor de stabilitate în natură.

Capitolul 6. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase

117

6.1. Deşeuri6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile6.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Din municipii (se ia in considerare locuitorii şi activităţile care se desfăşoară) cit şi din oraşe şi din mediul rural rezultă deşeuri nepericuloase (un amestec de deşeuri menajere, biodegradabile, inerte, ) deşeuri periculoase, deşeuri inerte, deşeuri compostabile, deşeuri energetice, etc.In categoria de deşeuri nepericuloase intră următoarele tipuri:

- deşeuri municipale (deşeuri menajere şi alte deşeuri care prin natura sau compoziţie sunt similare cu deşeurile menajere),

- deşeuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deşeurilor periculoase) de orice altă origine care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitele de deşeuri nepericuloase,

- deşeurile periculoase stabile nereactive (cum sunt cele solidificate, vitrificate) – asemenea deşeuri periculoase nu se depozitează in celule destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase ci in celule separate,

- deşeuri municipale amestecate,- deşeuri din piete,- deşeuri stradale,- nămoluri de la staţiile de epurare orăşenesti,- deşeuri industriale nepericuloase (materiale de construcţii pe baza de gips,

amestecuri de deşeuri din construcţii şi demolări, praf de cazan, cenuşi zburătoare şi altele).

HG 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzînd deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – codifică deşeurile funcţie de activitatea generatoare de deşeuri (astfel fiecare tip de deşeu este caracterizat prin 6 cifre - primele 2 cifre = activitatea generatoare; următoarele 2 cifre = subcapitolul în care se încadrează deşeul; următoarele 2 cifre = tipul de deşeu). Cu un (*) se precizează deşeurile periculoase.

Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul MMGA nr. 95/2005 care poate fi revizuit funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-economice.

Judetul Ilfov, spre deosebire de alte judeţe, prezintă caracteristici aparte în ce priveşte gestiunea deşeurilor municipale şi asimilabile din următoarele motive:- este limitrof municipiului Bucureşti, capitala Romaniei, şi ca urmare suportă evacuarea tuturor tipurilor de deşeuri (care au fost în prealabil sortate) din marea metropolă,- are în structura teritoriala 8 oraşe - Buftea, Otopeni, Voluntari, Popeşti Leordeni, Chitila, Pantelimon, Măgurele, Bragadiru şi 32 comune; din cele 8 oraşe, 1 (unul) – Buftea, este oraş cu statut vechi, restul sunt noi în plină formare şi dezvoltare, - pe teritoriul judeţului îşi desfăşurau activitatea, la sfârşitul anului 2006, 5673 agenţi economici care desfăşoară activităţi, dintre cele mai diverse: comerţ – inclusiv comerţ prin internet, prestari servicii de alimentaţie publică, prestări servicii industriale, construcţii şi reparaţii în construcţii, industriale (producţii de materiale textile, prelucrare metale, metalurgia metalelor neferoase, prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii, prelucrarea peilor şi de încălţăminte, prelucrarea cauciucului şi producţia de anvelope, producţia de betoane şi mortare), cercetare aplicativă, învăţământ inclusiv învăţământ la distanţa, medicale, farmaceutice, transporturi rutiere, transporturi pe calea ferata, transporturi aeriene, specifice profilului militar, de pază şi ordine publică, agricole şi specifice sectorului agricol, de creştere: a păsărilor, a porcinelor, a bovinelor, extracţia

118

petrolului, extracţia de gaze naturale, extracţia de ape geotermale. Cele mai multe activităţi sunt localizate în oraşul Buftea, urmat de oraşele Voluntari, Otopeni. Cele mai putine activităţi sunt localizate în loclitatile Darasti, Ganeasa, Nuci.

Repartizarea agentilor economici in orasele si si comunele judetului Ilfov

Nr. crt. Localitate Nr. agenti economici

(puncte de lucru)1 oras Buftea 4122 oras Popesti Leordeni 2163 oras Otopeni 4884 oras Voluntari 8675 com. 1 Decembrie 1096 com. Afumati 4427 com. Balotesti 1568 com. Berceni 479 oras Bragadiru 20610 com. Branesti 12411 com. Cernica 8212 com. Chiajna 22913 oras Chitila 23414 com. Ciolpani 6215 com. Ciorogirla 8916 com. Clinceni 11417 com. Corbeanca 10918 com. Cornetu 7619 com. Darasti 1220 com. Dascalu 3821 com. Dobroiesti 13222 com. Domnesti 8323 com. Dragomiresti Vale 5324 com. Ganeasa 2325 com. Glina 10026 com. Gradistea 1527 com. Gruiu 3928 com. Jilava 20829 oras Magurele 20330 com. Moara Vlasiei 4931 com. Mogosoaia 9132 com. Nuci 1633 oras Pantelimon 31234 com. Peris 9635 com.Petrachioaia 1636 com.Snagov 15037 com. Stefanestii de Jos 9738 com. Tunari 8739 com.Vidra 88Total 5673

119

- activităţile cu impact semnificartiv asupra factorilor de mediu s-au mutat din Bucureşti în oraşele, comunele şi satele judeţului Ilfov,

- transportul rutier, cu mijloace auto mai mari de 3,5 tone, dinspre Bucureşti şi spre Bucureşti se desfăşoară pe soselele şi drumurile comunale din judeţul Ilfov,

- în judeţul Ilfov exista o puternica baza melifera pentru care se impune un control riguros şi o supraveghere continua a modului de gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase incluiv a substanţelor fitosanitare,

- exista o reţea hidrografica amenajată şi neamenajată care trebuie supravegheată, menţinută în stare de funcţionare şi ecologizată prin acţiuni de colectare diverse deşeuri, dragare şi apărare împotriva inundaţiilor,

- s-au realizat 3 depozite ecologice de deşeuri, din care 2 depozite (Vidra – SC Eco Sud SRL şi Glina – SC Ecorec SA) deservesc judeţul Ilfov, iar depozitul (Rudeni- SC Iridex Group SRL) deserveşte municipiul Bucureşti. În realitate toate cele trei depozite deservesc municipiul Bucureşti. Toate cle 3 depozite de deseuri nepericu-loase, conforme, au fost autorizate cu Autorizatie Integrata de Mediu la sfarsitul anului 2006.

De retinut este faptul ca toate au facut obiectul unui control din partea UE in luna octombrie 2006, iar observatiile au fost consemnate in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor in Regiunea de mediu 8 Bucuresti - Ilfov. Observatiile confirma ca depozitele sunt conforme cu normele UE.Pe pe lînga cele 3 depozite de deşeuri nepericuloase (conforme cu prevederile UE) în judeţ mai există 29 depozite de deşeuri nepericuloase ce deservesc comunităţile locale, la care trebuie să se înceteze depozitarea în anul 2009. Harta repartizarii depozitelor de deseuri neconforme existente in judetul Ilfov si care trebuie inchise si ecologizate pana in anul 2009 este prezentata in continuare:

120

Autoritatea Sanitar Veterinara controleaza, în judeţul Ilfov, 2 incineratorare (pe

teritoriul SC Protan SA – Sucursala Popesti Leordeni şi pe teritoriul SC Cartogate Group SRL - incinerator privat) pentru eliminarea cadavrelor de animale, a materialelor ce nu sunt destinate consumului uman. Pe teritoriul Aeroportului International “Henri Coanda” Bucuresti-Otopeni exista un incinerator autorizat sa incinereze deseuri nedestinate consumului uman (deseuri rezultate din activitatea de carantina sanitar veterinara).

In anul 2006, în judeţul Ilfov, nu s-a schimbat procentajul populaţiei care locuieşte în mediul urban , astfel că numărul oraşelor este de 8 (opt). Corelat cu populaţia judeţului – 280.037 persoane la începutul anului 2005 – la sfârşitul anului 2006 numarul persoanelor care locuiesc în mediu urban şi procentul corespunzator este prezentat tabelar şi grafic în figurile următoare;

Tabel cu % corespunzatoare de populaţie din mediul urban

Situatia provizorie a depozitelor neconforme de deseuri nepericuloase care trebuie sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2009

Explicarea notarilor: • punctele verzi reprezinta depozitele conforme autorizate, • punctele rosii reprezinta depozitele neconforme, • punctele albastre reprezinta serviciul de salubrizare, • punctul roz reprezinta depozitul neconform cu bilant de mediu, • punctele verde deschis reprezinta depozite inchise cu Aviz de mediu

depozite

conforme depozite

neconforme au solicitat aviz de mediu

pentru inchidere

Legenda

localitati in care exista

serviciul de salubrizare

CopaCENI

121

Populatia judeţului Ilfov la 01.01.2004 = 270 037 locuitoriIn anul 2005 au fost tot 8 orase iar procentul gradului de urbanizare a fost 41,54

%.Anul 2004 Anul 2005 , 2006

Nr. orase % locuitori în mediul urban nr. orase % locuitori în

mediul urban4 27,13* 8 41.54 %

In mediul rural exista un procent de populatie de 58,46 %Odată cu creşterea numărului de oraşe în judeţul Ilfov s-au extins serviciile de salubrizare ale operatorilor care prestează un astfel de serviciu în Bucureşti. Ca urmare la un număr de 6 depozite de deşeuri neecologice existente în fostele comune care au devenit oraşe în anul 2005 (localitale Măgurele, Bragadiru, Pantelimon, si inca 3 localitati: Cornetu, Mogosoaia, Cobeanca) s-a sistat depozitarea deseurilor. Pentru aceste depozite neecologice, în conformitate cu prevederile Ord. de ministru nr. 1274/2005 este necesar ca primariile oraşelor nou înfiinţate si Consiliul local din Cobeanca sa solicite si sa obtina Aviz de Mediu pentru sistarea activitatii de depozitare deseuri la depozitele vechi neconforme si stabilirea obligatiilor de mediu privind ecologizarea vechiului depozit.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor in Regiunea de Mediu 8 Bucuresti - Ilfov a reasezat pe baze noi generarea si managementul deseurilor in judetul Ilfov luind ca baza realizarile anului 2003.

Situaţia generării deşeurilor în judeţul IlfovTabel

Categorii de deşeuri Codul deşeului Anul

2002 2003 2004 t/an t/an t/an1 Deşeuri municipale din care: 20.15.01 46.638 47.014 47.579

1.1Deşeuri menajere colectate in amestec de la populatie 20.03.20.01 9.742 9.820 9.938

1.2

Deşeuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii

20.03.20.011.948 1.964 1.988

1.3Deşeuri colectate separat din care 20.01.15.01 2.381 2.400 2.429

and 1.2 hârtie şi carton 20.01.20.01 1.190 1.200 1.214 15.01.20.01

sticlă 20.01.20.02 298 300 304 15.01.20.07

plastic 20.01.19.39 496 500 506

122

15.01.20.02

metale 20.01.19.04 397 400 405

15.01.20.04 lemn 20.01.38 0 0 0 15.01.20.03 biodegradabile 20.01.20.08 0 0 0 Altele (compuşi, textile etc.) 20.01. 0 0 0 15.01 1.4 Deşeuri voluminoase 20.03.07 0 0 01.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 20.02 1.959 1.975 1.9911.6 Deşeuri din pieţe 20.03.02 288 290 2931.7 Deşeuri stradale 20.03.03 737 743 7521.8 Deşeuri necolectate 20.01 29.583 29.822 30.180 15.01

In tabelul urmator se prezinta realizarile anilor 2005 si 2006 si prognoza pe anul 2007

Nr. crt Categorii de deseuri

Codul deseului

Realizari(u.m = tone)

Prognozau.m = tone

2005 2006 20071 Deseuri municipale, din

care:20.15.01 47.998 48.480 48.846

1.1 Deseuri municipale colectate in amestec de la populatie

20.03.20.01 10.838 12.050 14.144

1.2 Deseuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii

20.01.15.0120 % din 1.1

2.576 2.832 3.529

1.3 Deseuri colectate separat, din care:

20.01.15.0120 % din 1.1 si 1.2

2.709 2.956 5310

hartie si carton 20.01.20.0115.01.20.01

1.285 1.332 1.516

sticla 20.01.20.0215.01.20.07

302 308 313

plastic 20.01.19.3915.01.20.02

501 512 521

metale 20.01.19.4915.01.20.04

408 422 435

lemn 20.01.19.3815.01.20.03

57 62 70

**Biodegradabile 20.01.20.08 **156 **320 **2.455Altele (compusi, textile, etc.),

123

din care: deseuri periculoase*din deseuri menajere

15.10*.11*15.02.02*20.01.19*-20.01.23*02.01.08*17.06.01*.06.05*

-

-

-

-

-

398*

1.4 Deseuri voluminoase 20.03.07 194 256 2761.5 Deseuri din gradini si parcuri 20.02 2.018 2.042 2.0541.6 Deseuri din piete 20.03.02 296 300 3021.7 Deseuri stradale 20.03.03 759 797 8041.8 Deseuri necolectate 20.0115.01 28.608 27.247 22.427*)rezulta din utilizarea ambalajelor de sticla, plastic, metal, eliminarea materialelor cu continut de azbest, uleiuri uzate, etc..**) includ si namolul rezultat din instalatiile de epurare si preepurare ape uzate.

Precizari: - in anul 2005 s-au colectat de la persoane fizice 194 tone DEEE ca urmare a faptului ca s-au infiintat 2 puncte de colectare DEEE pentru judetul Ilfov,- in anul 2006 s-au colectat 256 tone DEEE de la persoane fizice ca urmare a faptului ca s-au infiintat 6 puncte de colectare DEEE in orase cu peste 20000 locuitori dar si in alte localitati.- in anul 2005 s-au colectat 156 tone deseuri biodegradabile (materiale nedestinate consumului uman, de la restaurante si magazine de tip METRO) care au fost prelucrate in fainuri proteice la unitatea SC Protan SA – Sucursala Popesti Leordeni,- in anul 2006 s-au colectat 320 tone deseuri biodegradabile (materiale nedestinate consumului uman de la aeroportul Bucuresti – Otopeni, magazine de tip METRO, restaurante, cadavre animale) care au fost prelucrate in fainuri proteice la unitatea SC Protan SA – Sucursala Popesti Leordeni. O parte din deseurile biodegradabile colectate au fostr transformate in compost la serele floricole ce deservesc orasele Buftea, Voluntari, Popesti Leordeni. In graficul urmator se prezinta realizarile anilor 2005 si 2006 in ce poriveste menagementul deseurilor municipale generate, colectate in amestec, colectate separat, biodegradabile, DEEE, necolectate. Cantitatae de deseuri necolectate a scazut de la 30.180 tone in anul 2004 la 28.608 tone in anul 2005 si la 27.427 tone in anul 2006. Pentru anul 2007 se prognozeaza sa scada cantitatatea de deseuri necolectata la 22.427 tone, concomitent cu reducerea cantitatilor de deseuri depozitatae definitiv la depozitele de deseuri conforme si autorizate (Vidra si Glina). Pentru reducerea cantitatilor de deseuri depozitate definitiv este necesar sa se proceseze la compost, productie de biogaz, hrana pentru animele cantitatea de 2455 tone de deseuri biodegradabile prognozata a se genera in anul 2007. La nivelul Autoritatilor Publice Locale este necesar sa se inregistreze cantitatile de deseuri biodegradabile generate , modul de utilizare, locatiile unde s-au utilizat. La nivelul Consiliilor Locale se impune o campanie sustinuta in randul populatiei pentru constientizarea colectarii si utilizarii deseurilor biodegradabile, poate , asa, apar si intreprinzatori perticulari.

124

6.2.2. Deşeuri biodegradabile

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie sunt cuprinse:

deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;

deşeuri vegetale din parcuri, grădini; deşeuri biodegradabile din pieţe; componenta biodegradabilă din deşeurile stradale; nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere; teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului

Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.

Tinînd cont de prevederile PNGD, cantitatile de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov, în anul 2005, au fost:

156 tone = deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;

2018 tone = deşeuri vegetale din parcuri, grădini; 296 tone = deşeuri biodegradabile din pieţe; 163 tone = componenta biodegradabilă din deşeurile stradale (s-a

considerat un procent de 20 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri);

47998 48480

1341414882

2709 2956

156 320194

256

2860827247

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

cantitati (tone)

deseurimunicipalegenerate

deseurimenajere

colectate inamestec

deseuricolectateseparat

deseuribiodegrdabile

DEEE si altedeseuri

voluminoase

deseurinecolectate

tipuri de deseuri

Managementul deseurilor nepericuloase in anii 2005 si 2006

2005 2006

125

70 tone = nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere. TOTAL = 2703 tone deşeuri biodegradabile în anul 2005.

In anul 2006 cantitatile de deseuri biodegradabile au fost: 320 tone = deseuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de

alimentaţie publică, in magazinele de tip METRO; 2042 tone = deseuri vegetale din parcuri si gradini; 300 tone = deseuri din piete; 180 tone = componenta biodegradabilă din deşeurile stradale (s-a

considerat un procent de 21 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri);

71 tone = nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere. TOTAL = 2813 tone deşeuri biodegradabile în anul 2006.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov

Nr. crt. Tipuri de deşeuri biodegradabile

Cod deşeu

Anulu.m. = tone

2005 20061 Deşeuri biodegradabile rezultate în

gospodării şi unităţi de alimentaţie publică

20.01.08 156 156

2 Deşeuri vegetale din parcuri, grădini; 20.02.01 2018 2042

3 Deşeuri biodegradabile din pieţe 20.03.02 296 3004 Componenta biodegradabilă din

deşeurile stradale (s-a considerat un procent de 20 % din cantitatea totala de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri, in anul 2005 si un procent de 21% din cantitatea totala de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri, in anul 2006);

20.03.03 163 180

5 Nămol de la epurarea apelor uzate menajere 19.08.05 70 71

TOTAL deşeuri biodegradabile 2703 2813

Cantităţile mai mari de deşeuri biodegradabile din gospodării şi alimentaţie publică reflectă un grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentaţie publică de către populaţie şi creşterea gradului de urbanizare din judeţ (în anul 2006 au existat 8 oraşe: Bragadiru, Pantelimon, Măgurele, Chitila, Otopeni, Voluntari, Buftea, Popesti Leordeni ).

A crescut zona verde în proprietatile private prin crearea de gazoane cu iarbă de calitate. S-a mărit numărul populaţiei care utilizează desfacerea mărfurilor agricole la pieţe organizate. S-a mărit reţeaua de drumuri şi străzi betonate şi asfaltate.

Cantitatea de nămol a ramas la aceeasi valoare întrucât staţiile de epurare pentru ape uzate menajere sunt cele existente înainte de anul 1989 (statia de epurare Balotesti, Magurele, Buftea, Arteca Jilava, Pielorex, Snagov - Santu Floresti, Peris. Nu s-a luat în calcul cantitatea de hârtie nerecuperată şi neintrodusă în circuitul economic de reciclare. Estimăm ca va creşte cantitatea de deşeuri biodegrdabile prin creşterea

126

gradului de colectare selectivă şi pătrunderea serviciilor de salubrizare în toate comunele şi satele judeţului Ilfov cât şi prin luarea în considerare a deşeurilor rezultate din activităţile agricole de creştere a animalelor şi păsărilor.

156

320

2018 2042

296 300163 180

70 71

0

500

1000

1500

2000

2500

cantitati (tone)

bidegradabile din magazine

de tip METRO siunitati dealimentatiepublica

biodegradabilevegetale din

parcuri sigradini

biodegradabiledin deseuri

piete

biodegrdabiledin deseuri

stradale

namol din statiide epurare

tipuri de deseuri

evolutia deseurilor biodegradabile in anii 2005 si 2006

2005 2006

În judeţul Ilfov, în anul 2005, nu s-au identificat instalaţii care să composteze deşeurile biodegradabile cu producerea de biogaz, compost şi îngrasămînt. La nivel local (în sate şi comune) se compostează dejecţiile animaliere cu producere de gunoi de grajd care se imprăştie pe sol şi se introduce sub brazdă.

In anul 2006 s-a emis un Permis de imprastiere namol rezultat de la statia de epurare Buftea.

Ca urmare a intocmirii Planului Regional pentru Gestionarea Deseurilor in Regiunea 8 de Mediu Bucuresti - Ilfov avem convingerea ca vor aparea si investitori care sa realizeze si managementul deseurilor biodegradabile in sensul producerii de biogaz si compost. Planul incurajeaza gospodarirea deseurilor biodegradabile prin realizarea de compost in “spatele casei”. Singura conditie care apare este cuantificarea cantitatilor de catre autoritatea publica locala si transmiterea informatiei la Autoritatea Competenta de Mediu.

127

6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipaleÎn judeţul Ilfov se practică colectarea deşeurilor municipale „la gramadă” datorită

stării incipiente de patrundere a serviciilor de salubrizare în oraşele şi comunele judeţului. În localitatile Otopeni, Voluntari, Buftea, Mogosoaia şi Balotesti există proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje – colectare sticle PET - desfăşurat de SC Urban SA – Sucursala Otopeni, SC Compania Romprest Servicii SA ca urmare a unor proiecte ce se desfăşoară începând cu anul 2004.

La agenţii economici se face o colectare selectivă, deşeurile fiind predate pentru valorificare la agenţi economici specializaţi în astfel de activităţi.

La cele 2 depozite ecologice de deşeuri (depozitul Vidra si depozitul Glina), după descărcarea deşeurilor din mijloacele de transport, se face o colectare selectivă a deşeurilor care nu trebuie să ajungă la depozitarea definitivă. In anul 2006 (la sfarsitul anului) la depozitul conform de deseuri “Glina-Ecorec” a fost finalizata investitia “Statia de sortare deseuri municipale” colectate “la gramada”.

Incepand cu anul 2007, aceasta investitie trebuie sa genereze: deseuri de hirtie si carton, deseuri de material plastic, deseuri de sticla, deseuri metalice, deseuri de lemn, anvelope uzate, alte tipuri de deseuri .

Se colectează selectiv urmataorele deşeuri: hârtie şi cartoane, materiale plastice (ambalaje PET, PE, PP, PST, PVC), metalice feroase, neferoase, aluminiu (doze), textile, lemn, sticlă, baterii şi acumulatori auto, baterii de uz casnic şi industrial.

Semnalăm că deşeurile reciclabile cu mare valoare economică prezintă sincope în gestionarea ritmică în sensul că se crează stocuri care sunt valorificate în funcţie de cerere şi ofertă. În continuare se face o analiză detaliată a stării de fapt, privind gestiunea deşeurilor reciclabile si energetice în judeţul Ilfov, în anul 2006: ► deşeuri de hârtie si carton◄

Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton în anul 2006, comparativ cu anul 2004 si 2005 este prezentată tabelar şi grafic:

ANUL 2004 2005 2006

Cantitate generată

28347(cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec si separat de la populatie, institutii, unitati industriale)

27853(cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec si separat de la populatie, institutii, unitati industriale)

28280(cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec si separat de la populatie, insti-tutii, unitati industriale)

Cantitate colectată 17828 22832 24297,5

Cantitate valorificata 10519 22830 24482,9

128

Graficul colectării şi valorificarii deşeurilor de hârtie şi carton este prezentat mai jos:

În judeţul Ilfov principalii agenţi economici colectori si valorificatori de deşeuri de hârtie si carton sunt:

Agent economic Colectat / valorificat / stoc (la 01.01.07) (u.m = tone )

• SC Amplitecna România SRL 8128 / 8128 / 0, 0• SC Repap SRL 7912/ 7968 / 6, 0• SC Romrecycling SRL 6672 / 6700 / 38, 0• SC Remat Bucuresti Nord SA 1584 / 1685 / 17, 0

Colectorii de hârtie şi cartoane sunt în primul rând operatorii de salubritate, dar şi persoane fizice. Beneficiarii acestei materii prime secundare deosebit de valoroasă din punct de vedere economic sunt unităţile industriale producătoare de hârtie şi cartoane din ţară.

In judeţul Ilfov nu există agenţi economici producători de hârtie şi cartoane având ca materie primă lemnul, paiele, hirtia si cartonul reprocesat.Agenţii economici mentionaţi sunt autorizaţi şi deţin instalaţii pentru tratarea deşeurilor de hârtie si carton respectiv prese pentru balotat. Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov urmăreşte lunar fluxul de deşeuri de hârtie şi carton şi raportează la ANPM şi ARPM Bucureşti. Deşeurile de hârtie şi carton provin în cea mai mare parte din ambalaje dar şi din birouri şi firme care procesează hârtia cât şi

Evolutia managementului deseurilor de hartie si carton in anii 2004, 2005, 2006

28347

27853

28230

17828

22832

24297.5

10519

22830

24482.9

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

2004

2005

2006

AN

UL

Cantitati (tone)

valorificata

colectata

generata

129

de la agenţii economici care işi desfaşoara activitatea în domeniul tipariturilor (cărţi, ziare, reviste).

In conformitate cu Directiva 94/62CE, în judeţul Ilfov există urmatoarele ţinte de atins:

Până la 31.12.2007 trebuie sa se atingă următoarele procente de reciclare: - 15% - pentru hârtie si cartoane, - 15% -pentru sticla,- 15 % - pentru metale.

Procentul national de reciclare este de 28%, la termenul de 31.12.2007. Pentru anul 2007 se prevede atingerea următoarelor obiective:

- 60% din greutate hârtie şi carton reciclată,- 50% din greutate ambalaje metalice reciclate.

►deşeuri de materiale plastice - ambalaje de sticle PET – post consum◄

Colectarea selectivă a deşeurilor de masa plastica si in special ambalaje – sticle PET, postconsum – a inceput să se desfăşoare alert după anul 2002 când s-a transpus în legislaţia naţională Directiva nr. 94/62/CE, referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, prin HG nr. 349/2002, abrogată în anul 2005 prin HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. Deşeurile de sticle PET – postconsum au facut obiectul unei HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET, postconsum, în vederea reciclării” completată cu Ordinul de Ministru nr. 117/2004 modificat şi completat in 2005, republicat – Norme metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004.Tabelar şi grafic se prezintă evoluţia cantităţilor de ambalaje – sticle PET, postconsum – colectate şi valorificate.

Deşeuri de material plastic – sticle PET, postconsum - colectate şi valorificate in anul 2006 comparativ cu anuii 2004 si 2005:

Deşeuri de ambalaje – sticle PET, postconsum u.m.= tone

ANUL 2004 2005 2006

Cantităţi colectate 330,3 413,3 318,5din care PET 199,5

Cantităţi valorificate 258,3 325,8 516,6din care PET 392,3

Cantitaţi stocate 167,5 255,0 70,6din care PET 62,6

În judeţul Ilfov, în oraşul OTOPENI, SC Urban SA desfăşoară proiectul pilot – cu fonduri proprii - de colectare selectivă a deşeurilor din „sticle PET - postconsum „ prin amplasarea a 300 pubele cu V = 0,24 m3. Cantităţile de deşeuri de” sticle PET – postconsum” sunt valorificate la SC Green Tech SRL Buzau. Agenţii economici care realizează colectare deşeuri PET sunt: SC EcoServ International SRL, SC Reinar Import Export SRL, SC Romrecyicling SRL , SC Remat Bucuresti Nord SA, SC Lematec Inter Impex SRL. Asemenea deşeuri sunt stocate în cantităţi mari datorită preţurilor fluctuante ale pieţii. Toţi agenţii economici colectori şi valorificatori de pet-uri deţin şi mori pentru măcinat la stadiul de „ fulgi”.

130

Graficul evoluţiei colectării şi valorificării deşeurilor „sticle PET – postconsum”

În anul 2006 cantităţile colectate de deşeuri „sticle PET –postconsum” au fost mai mari cu 5 % faţă de anul 2005. Trebuie să se acţioneze cu mai multă fermitate la nivelul Cosiliilor Locale (din oraşe şi comune) pentru a se obţine o implicare mai mare a autorităţilor locale în ce priveşte realizarea spaţiilor de stocare a cantităţilor de ambalaje (sticle PET ) colectate selectiv în şcoli, instituţii publice; conlucrarea cu agenţii economici care comercializează cantităţi mari de mărfuri ambalate pentru introducerea „sistemului depozit”, a sistemului „ambalaj la schimb”; plantarea de containere adecvate sau pubele pentre colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje la serbările organizate în aer liber, la stadioane sau alte întâlniri cu aglomerări de oameni. La nivelul Consiliilor Locale trebuie sa se asig ure resurse finaciare pentru realizarea unui grad înalt de recuperare a deşeurilor reciclabile, recuperabile, reutilizabile. Pentru gestionarea în condiţii de protecţie a sănătaţii populaţiei şi a mediului cât şi ca urmarea negocierilor cu UE , în România s-a înfiinţat SC Ecorom Ambalaje SA agent economic autorizat de MMGA să realizeze inventarul şi să ţină evidenţa cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa romănească. Acest agent economic reprezintă punctul verde (green punct) al UE în Romậnia.

Evoluţia managementului deşeurilor de mase plastice în perioada2004 - 2006

330.3

258.3

167.5

413.3

325.8

255.9

318.5

516.6

70.6

0

100

200

300

400

500

600

colectarideseuri de m.plastice

- PET-

valorificari deseuri de m.plastice - PET-

stoc la 01.01.07

cant

itai (

tone

)

2004

2005

2006

131

►deşeuri de anvelope uzate◄

În judeţul Ilfov existau în anul 2005, 1492 tone de anvelope uzate depozitate la SC Remat Bucureşti Nord SA. Ca urmare a înfiinţarii SC Ecoanvelope SA - agent economic autorizat de MMGA si MEC sa gestioneze în condiţii ecologioce anvelopele uzate – stocul de anvelope uzate s-a diminuat în anul 2006 la 398 tone. Diminuarea cantităţilor de anvelope uzate s-a facut prin: coincinerare in instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment, prin reşapare şi prin alte utilizari economice (roţi la mijloacele de transport rurale, pudreta de cauciuc, utilizari manufacturiere). În tabelul următor se prezintă situaţia cantităţilor de anvelope uzate colectate, valorificate, stocate in anul 2006, in comparative cu anii 2004 si 2005:

Anvelope uzate u.m.= tone

ANUL 2004 2005 2006Cantitate colectată 124 140 326,4Cantitate valorificată 200 170 417,9Cantitate stocată 2136 491 398,9

Baza legală referitoare la gestionarea anvelopelor uzate este HG nr. 170/2004 . Potrivit acestei HG în anul 2006 trebuia să se atingă ţinta de 60 % anvelope valorificate din cantitatea de anvelope introdusă pe piată în anul 2005. In judeţul Ilfov această ţintă a fost atinsă. În continuare este necesar să se realizeze un sistem informaţional mai rapid în ce priveşte cantităţile de anvelope uzate coincinerate, ajunse pudretă, utilizate în alte scopuri. De asemenea, este necesar sa se realizeze controale mai dese la depozitele de deşeuri conforme pentru a preintimpina ajungerea anvelopelor uzate în corpul depozitului.In graficul urmator se prezinta variatia colectarii, valorificarii si stocului de anvelope uzate în judeţul Ilfov

132

124 140326.4

200 170

417.9

2136

491398.9

0

500

1000

1500

2000

2500

cantitati (tone)

anvelope uzate colectate anvelope uzatevalorif icate

stoc la 01.01.07

managementul anvelopelor

Evolutia managementului anvelopelor uzate in anii 2004, 2005, 2006

2004 2005 2006

Pentru coincinerare în cuptoarele de ciment, în anul 2006, s-au distrus termic următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri:

Tip deşeu Cantitate(tone) Agent economic generator Agent economic

valorificatorLacuri//vopsele 1,88 SC Elvila SA

SC Lafarge Romậnia SA

Emulsii uzate 17,68 Turbomecanica SA Bucuresti

SC Mol Ro Comert Bucuresti

Ulei uzat 42,14 SC Mol Ro Comert Bucuresti

Slam petrolier 27,04 Ecomaster Servicii SRLDeşeuri

municipale amestecate

46,74 SC Nestle Romậnia SRL

Detritus(deseu de foraj)

361,1 M1 Progas Bucuresti

Fluid de foraj 54,65 M1 Progas Bucuresti

133

Tipurile de deşeuri coincinerate au inlocuit cantităţi apreciabile de combustibil clasic – pacura, CLU, motorina.Tratarea deşeurilor municipale

Potrivit Planului National de Gestionare a Deseurilor: „Promovarea tratarii deseurilor municipale in vederea asigurarii unui management ecologic rational se va realiza prin:

• incurajarea investitiilor in domeniul tratarii deseurilor municipale,• constructia tuturor capacitatilor necesare pentru tratarea deseurilor muni-

cipale.Termenul de tratare se defineste prin totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caractersticile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitind manipularea sau valorificatrea lor. In acest sens se poate arata:

- agentii economici care presteaza servicii de alimentatie publica de tip” Mc Donalds” – in orasul Otopeni, „Metro” – in orasul Voluntari, „Sel Gross” – in orasul Pantelimon, detin prese pentru micsorarea volumului de deseuri in vederea manipularii usoare a acestora.

- SC Stericare Romậnia SRL, cu sediul in comuna Jilava, str. Prelungirea Soselei Giurgiului, nr. 5 realizeaza sterilizarea deseurilor rezultate din activitatea medicala pentru eliminarea caracterului periculos al acestora. In 2006 a fost sterilizata o cantitate de 955,7 tone , din care: 20,87 tone din judetul Ilfov (D.G.As.S.Ilfov, Spitalul Judetean Ilfov, Centrul Medico-Social Domnesti, Penitenciarul Rahova. Restul de 934,2 tone deseuri medicale periculoase si infectioase au fost colectatae din judetele: Giurgiu, Calarasi, Cluj, Dambovita, Dolj, Brasov, municipiul Bucuresti. Cantitatea de 955,7 tone, deseuri sterilizate a fost depozitata final in judetul Ialomita la depozitul ecologic de deseuri „SC Vivani Salubritatea SA.

- CN Aeroprtul International „Henri Coanda” SA Otopeni, - din coordonarea Ministerului Transportului Constructiei si Locuintei - detine un incinerator care in anul 2006 a incinerat urmataorele cantitati de deseuri:

▬ 0,01056 tone deseuri medicale intepatoare – tăietoare,▬ 4,34 Kg deseuri constind din medicamente cu termen expirat,▬ 0,063 tone deseuri de filtre auto.

Au mai fost incinerate materiale de tip ”Catering” rezultate de pe aeronavele de transport sau ca urmare a instituirii „carantinei sanitare” – 1356, 13 tone -Cenusa de ardere a fost depozitata la depozitul ecologic Vidra - SC Ecosud SRL.

- SC Protan SA – Sucursala Popesti Leordeni, detine un incinerator la care a incinerat in anul 2006 cantitatea de 140 tone materiale nedestinate consumului uman si care nu au mai ptut fi prelucrate, inclusiv cadavre de animale (ca urmare a ecarisarii teritoriului).

- SC Cartogate Group SRL din sat Catelu, Com. Glina, detine un incinerator, care a incinerat in anul 2006 - 144,9 tone, din care: deseuri de tesuturi animale - 31,8 tone, deseuri din asternuturi de animale – 74,65 tone, deseuri medicale periculoase – 8,82 tone, deseuri sanitar veterinare – 29,6 tone.

În judetul Ilfov nu se practica procedeul de compostare deseuri in scopul producerii de biogaz si compost si sistemul de tratare mecano-biologica a deseurilor. Este necesar sa se interzica incinerarea deseurilor de orice fel in instalatii de incinerare neecologice sau in spatii deschise. O atentie mare trebuie acordata modului de

134

gospodarire a anvelopelor uzate, stiut fiind ca incinerarea acestora in spatii deschise sau in instalatii neecologice (pentru prepararea varului, pentru fierberea rachitei, pentru topirea bitumului) produce o poluare a aerului pe arii foarte intinse.6.2.4. Eliminarea deşeurilor minicipale

Incinerarea deşeurilor municipalePentru orizontul de timp 2017, pentru zona Bucuresti - Ilfov, se are in vedere

realizarea unui incinerator care sa incinereze mai mult de 150 000 tone/an (cantitea estimata ca se va produce spre orizontul de timp 2017) deseuri municipale incinerabile.

In judetul Ilfov nu se practica incinerarea deseurilor municipale datorita cantita-tilor mai mici de 150 000 tone/an generate in prezent. O analiza mai atenta (mai laborioasa) a cantitatilor de deseuri municipale generate prin luarea în considerare a cantitatilor ce pleacă in alte judete (deseuri energetice), prin luarea in considerare a cantitatilor de deseuri depozitate in „depozite uitate de timp” si avind in vedere tendinta pe plan european de a rezolva multe probleme de mediu la nivel de regiune de mediu credem ca realizarea unui incinerator generator de enegie termica si electrica ar fi posibila. Bineinteles trebuie facut un studiu de fezabilitate si trebuiesc gasite fonduri de investitie si investitori.

6.3. Deşeuri de producţieIn judetul Ilfov, in anul 2006, au desfasurat diverse activitati aproximativ 6000

agenti economici (in oraşe şi comune). Tipurile de deseuri generate din activitatile desfăşurate au fost:

- hîrtie şi carton rezultata din gestionarea ambalajelor, din activitati de birou, din procese de productie, din activitati de comercializare si depozitare,

- mase plastice de diverse compozitii: polietilena de joasa densitatae (PE), polietilena de înaltă densitate (HDPE), polipropilena (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), polietilenterftalat (PET), poliamida (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmatacrilat (PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activitati de ambalare, imbuteliere, productie, comercializare, activitati de productie incaltaminte, prelucrare mase plastice, productie de ambalaje etc.,

- materiale compozite (carton + masa plastica, carton+ aluminiu, metal +masa plastica, carton + masa plastca+metal), textile impregnate rezultate din activitati de comercializare, din activitati de cercetare, din activitati de productie,

- cioburi de sticla rezultate din activitati de prestari servicii, din activitati de productie, din activitati de imbuteliere,

- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din activitati de prestări servicii de reparaţii mecanice auto, din activitati de transport, din activitati de transport energie electrica),

- baterii si acumulatori, rezultate din activitatea de reparatii mijloace auto, transporturi auto, transport energie electrica,

- span feros si neferos rezultat din sctivitatea de prelucrari mecanice prin aşchiere,

- namoluri din instalaţiile de epurare si prepurare (apa, aer) existente in dotarea unor agenti economici,

- deseuri de lemn, inclusiv rumegus rezultat din activitati de prelucrare lemn, productia de ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, productia de mobila, etc.,

- deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv, fractiuni colectate separat,

135

- deseuri metalice (bucăti, capete) rezultate din activitatea de confectii metalice, din amblaje dezafectate, etc.,

- deşeuri de echiamente electrice si electronice rezultae din activitati de producţie, prestări servicii de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice si electrocasnice,

- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz,- deseuri de mercur si mercur ca metal,- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope,

prestări servicii de reparaţii mecanice auto,- deseuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibra si tesaturi.

Redăm mai jos o imagine sintetica a cantităţilor de diverse deseuri precizate si inventariate la nivelul APM Ilfov:

Tabel cu cantităţi şi tipuri de deşeuri (inclusiv periculoase) – în anul 2006

Tip deşeuCod,

conform HG

856/2002

Cantitate generata

(tone)

Cantitate valorificata

(tone)

Cantitate stocata(tone)

Cantitate eliminata

(tone)

Deseuri municipale amestecate

20.03.01 71239 - - 71239

Baterii uzate 16.06.01* 123,73 123,73 - -

Deseuri cu continut de zinc

11.05.0211.05.01

40,5 35,31 4,19 -

Anvelope uzate

16.01.03 7809,7 1150 1521,6 4942 (eliminar

e in industria cimentulu

i)Uleiuri minerale uzate 13.02.08* 2841,6 3603 4380,5 -Filtre ulei 16.01.07* 18,66 13,76 1,456 -Deseuri nebiodegradabile 20.02.03 2,245 2,245 - -Hirtie, carton din ambalajesi alte activitati

15.01.0120.01.01

6772,8 6706,8 26,8 40

Deseuri din tabacarie 04.01.0804.01.02

239,6 - 71,2 168,4

Alte deseuri nespecificate

16.01.9902.03.9904.01.9904.02.9912.01.9910.03.99

3174,9 1750,5 1424,4 -

Piese de polizor maruntite 12.01.21 0,42 - 0,42 -Alte deseuri cu continut de substante periculoase

11.01.98* 5,65 5,01 0,64 -

Materiale compozite 04.02.09 13,72 8,03 5,69 -Ambalaj textil, textile 15.01.09

20.01.1119.12.08

27,78 20,85-

6,93(eliminar

136


i)

Materiale plastice, cauciuc

19.12.04 1150,77 1080,5 - 70,27 (eliminar


i)Sticla 16.01.20 48 40 8 -

Namoluri de epurarae19.08.0519.02.0604.01.06

157,89 134,7 23,9 -

Amblaje cu continut de substante periculoase 15.01.10* 0,546 - 0,038

0,508(eliminate

prin incinerare)

Deseuri de tonere 08.03.18 1,85 1,24 0,61 -Materiale plastice din ambalaje

15.01.02 1576,9 1576,9 - -

Pilitura si span feros 16.01.17 1775 1686,1 88,9 -Ambalaje de lemn 15.01.03 2417,4 2417,4 - -Mase plastice 16.01.19 62,5 60,95 1,55Metale 20.01.40 2158,8 2158,8 - -Placute de frina 16.01.12 1,28 - 1,01 0,19Lemn si rumegus 03.01.05 2486,6 2486,6 - -Aluminiu 17.04.02 76,5 76,5 - -Namoluri de la limpezirea apei

19.09.02 185,5 - - 185,5

Deseuri inerte beton, caramizi

17.01.07 3568 - - 3568

TOTAL 107.617,841 25138,925 7536,96 80.220,798 6.3.1. Deşeuri periculoase

APM Ilfov, prin compartimentul gestiunea deseurilor si substantelor chimice periculoase urmareste fluxurile de deseuri periculoase de la generator pina la valorificator. Se urmareste fluxul de deseuri periculoase: baterii si acumulatori auto, uleiuri uzate, compusi desemnati (PCB/PCT). In cazul bateriilor si acumulatorilor se face precizarea – in cazul mijuloacelor auto bateriile si acumulatorii au o dinamica de inlocuire mare; in cazul acumulatorilor din statiile de transformare a tensiunii curentului electric si transportului acesteia dinamica inlocuirii acumulatorilor este mica; in cazul compusilor desemnati - PCB/PCT- o parte au fost indepartati din instalatii si depozitati in vederea eliminarii, o parte sunt inca in functiune si vor fi indepartati in anul 2010. In anul 2006 au fost eliminati prin incinerare la SC SETCAR SRL Braila un numar de 265 bucati de condensatori cu continut de PCB.

137

Baza legala a urmaririi gestionarii in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si a mediului a fluxului de deseuri periculoase mentionate mai sus o constituie:

- HG 1057/2001 – privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase,

- HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, modificata si completata de HG 441/2002 si HG 1159/2003,

- HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ala altor compusi similari, modificata si completata cu HG nr. 291/2005.

Generatori si tipuri de deseuri periculoase sunt prezentati in tabelul urmator:

Agent economic Tip deşeuCantitate generata /

2006(tone)

Mod de gestionare Observatii

C. N Aeroportul International „Henri Coand” SA

Filtre de ulei, auto

0,066 Stocat temporar in spatii inchise

Se incinereaza cu recuperare de metal

Ulei uzat 173,8 Stocat temporar in butoi metalic de 200 l

Este livrat pentru regenerare la Ploiesti

SC Cefin Romania SRL

Ulei uzat 12,24 Stocat temporar in butoi metalic de 200 l si in rezervor subteran

Este livrat pentru regenerare la Ploiesti

Alte deseuri cu continut de substante periculoase

0,578 Stocate la gospodaria de deseuri municipale amestecate

Au fost eliminate la incineratorul din localitatea Chiajna.

Filtre de ulei, auto

6,52 Sunt stocate in incinta acoperita

Se valorifica la metale dupa ce se indeparteaza filtrul

Petrom SA – Competrol, Agentia Comerciala Bucuresti Sud

Ulei uzat 96,7 Sunt stocate in rezervor suprateran

Sunt livrate pentru regenerare , la Ploiesti

SC Danubiana SA Ulei uzat 0,81 Stocat in butoaie de 200 l

Livrat ritmic la SC Lafarge Romania SRL

138

Tipurile de deseuri periculoase urmarite in judetul Ilfov sunt:

uleiuri minerale uzate

În tabelul urmator se prezinta informatii privind generarea, colectarea si regenerarea acestor tipuri de deseuri:

Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate

Deşeuri de uleiuri minerale uzate u.m.= tone

Anul 2004 2005 2006Cantitati generate 106 153,7 216,00Cantitati colectate 101 128,2 216,3Cantitati regenerate 98,5 34,6 34,3

La cantitatile regenerate se adauga cantitatile de uleiuri minerale uzate utilizate drept combustibil la cuptoarele fabricilor de ciment, care in anul 2006 a fost de 182 tone.

Graficul arata ca s-a inceput colectarea uleiurilor minerale uzate in ritm alert dupa transpunerea in legislatia interna a Directivei CE nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva, nr. 87/101/692/EEC, prin HG nr. 662/2001 privind

139

gestionarea uleiurilor uzate uzate, completata si modificata de HG nr. 441 / 2002 si de HG nr. 1159/2003 urmare si a aprobarii OUG nr. 78/2000 privind gestiunea deseurilor aprobata prin legea nr. 426/2001, modificata si completata cu OUG 61/2006 aprobata cu legea 27/2007, cit si a HG nr. 856/2002, privind evidenta gestionarii deseurilor si aprobarea listei cuprinzind deseurile, inclusiv deseurile periculoase. La nivel de judet au aparut agenti economici care transporta astfel de deseuri la unitati de regenerare din Ploiesti si Ramnicu Sarat. Agentul economic SC Mirval International SRL si-a incetat activitatea de regenerare uleiuri uzate.

Potivit legislatiei in vigoare trebuie sa se implementeze sistemul de colectare a uleiurilor minerale uzate pe categorii, conform tabelului:

Categorii de uleiuri minearle uzate pentru colectare

Tip uleiCod ,

conform HG nr.

856/2002Categoria de colectare 1

uleiuri hidraulice minerale neclorinate 13.01.10*

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere 13.02.05*

uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere 13.02.06*

alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere 13.02.08*

uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmitere a caldurii 13.03.07*

Categori de colectare 2uleiuri minerale de ungere uzate, fara halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)

12.01.07*

uleiuri sintetice de ungere uzate 12.01.10*

uleiuri hidraulice sintetice 13.01.11*

alte uleiuri hidraulice 13.01.13*

Categoria de colectare 3uleiuri uzate cu halogeni (neemulsionate) de la masini unelte 12.01.06*

uleiuri hidraulice cu continut de PCB sau PCT pentru fiecare deseu mai mic de 50 ppm

13.01.01*

uleiuri hidraulice minerale clorinate 13.01.09*

uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere 13.02.04*

uleiuri izolante si de transmitere a caldurii cu continut de PCB sau PCT pentru fiecare deseu mai mic de 50 ppmuleiuri minerale clorinate izolante si de transmitere a caldurii, altele decit cele specificate la 13.03.01*

13.03.06*

Categoria de colectare 4uleiuri de ungere usor biodegradabile 12.01.19*

uleiuri hidrulice usor biodegradabile 13.01.12*

uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile 13.02.07*

uleiuri sintetice izolante si de transmitere a caldurii 13.03.08*

uleiuri izolante si de transmitere a caldurii usor biodegradabile 13.03.08*

alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii 13.03.10*

ulei combustibil si combustibil diesel 13.07.01*

ulei de separatoare ulei/apa 13.05.06*

140

*) deseuri periculoase. Astfel de deseuri trebuie sa fie colectate in recipiente inchise etans, rezistente la soc mecanic si termic, iar stocarea sa se faca in spatii corespunzator amenajete, imprejmuite si securizate, pentru prevenirea scurgerilor nacontrolate.

Trebuie sa se acorde o atentie marita colectarii si introducerii in cicuitul economic a uleiurilor minerale rezultate din dezmembrarea mijloacelor auto scoase din uz, ca urmare a intrarii in vigoare a HG nr. 2406/2004.

baterii si acumulatori uzati

In tabelul urmator se prezinta se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri de baterii si acumulatori auto colectate si valorificate in anii 2004, 2005, 2006:

Evolutia deseurilor de baterii si acumulatori autoDeşeuri de baterii şi acumulatori auto u.m. = tone

ANUL 2004 2005 2006Cantitati colectate 18.423 19.533 19781,00Cantitati valorificate 18.623 19.654 19682,00

Colectarea si valorificarea deseurilor de baterii si acumulatori auto a capatat un ritm alert dupa transpunerea in legislatia nationala a Directivei nr. 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directivei nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor, prin HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase. Grafic evoutia colectarii si valorificarii deseurilor de baterii si acumulatori uzati se prezinta astfel:

141

În judetul Ilfov, singurul agent economic care realizează reciclarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi cu conţinut de Pb este SC Neferal SA. Reciclarea consta in recuperarea Plumbului, reciclarea materialului plastic si recuperarea electrolitului.

6.4. Deşeuri generate de activităţi medicale

Ca urmare a inchiderii Capitolului 22 Mediu, cu U.E., problematica gestionarii deseurilor generate de activitati medicale a capatat o noua dimensiune. Si in judetul Iulfov gestiunea deseurilor rezulatate din activitati medicale este realizata de Directia de Sanatate Publica a judetului Ilfov pe baza Ord. M.S nr. 219/2002, completata si modificat cu OMS nr. 994/2004 si 1029/2004.

Legislatia este completata de HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor completata de HG 268/2005 si de Ord. ASVSA nr. 10167/2004. In conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 219/2002 deseurile rezultate din activitatile medicale, in conditii de colectare prin separare la locul producerii, se gestioneaza pe categorii stabilite, astfel:

- in saci negri sau transparenti se colecteaza deseuri menajere si asimilabile (ambalaje pentru materiale sterile, flacoane de perfuzie, care nu au venit in contact cu singele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la boli infectioase), hirtie, bonete si masti de unica folosinta, gips necontaminat cu lichide biologice, mase plastice, recipienti de sticla ce nu au venit in contact cu singe sau alte lichide biologice. Aceste deseuri se codifica conform HG nr. 856/2002 cu codurile :18.01.04; 18.02.03; 18.01.09; 18.01.02;

- saci de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase, de exemplu: pari anatomice si anatomopatologice (fetusi, placente, material biopsic), tampoane, comprese imbibate cu singe, sau alte lichide biologice, cimpuri operatorii, materialae, instrumente si echipamente medicale de unica folosinta, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator. Aceste deseuri se codifica: 18.01.03*; 18.01.06*; 18.01.08*; 18.02.02*; 18.01.10* (* indica faptul ca deseurile sunt periculoase);

- cutii cu pereti rigizi, se folosesc pentru colectarea deseurilor intepatoare, cum ar fi: seringi de unica folosinta, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatura si ace, lame de bisturiu de unica folosinta, sticlarie, deseuri de la sectii de hemodializa. Aceste deseuri se codifica : 18.01.03*, 18.02.02* (* indica faptul ca deseurile sunt periculoase). Asadar din activitatile medicale rezulta deseuri de tip menajer (deseuri nepericuloase), care se depoziteaza in depozitele de deseuri nepericuloase; deseuri periculoase dar la care caracterul periculos poate fi eliminat prin tratamente de sterilizare, deseuri periculoase care necesita incinerare.

142

In anul 2005, din activitatile medicale desfasurate in jud. Ilfov au rezultat:

Desuri rezultate din activitai medicale, in jud. Ilfov u.m. = tone

Deseuri menajere si asimilabile, cod: 18.01.04;18.02.03;18.01.09 147,0

Au fost depozitate la rampi ecologice de

deseuriDeseuri infectioase, cod: 18.01.03*;18.01.06*;18.02.02* 21,98 Au fost sterilizate

Deseuri intepatoare, cod: 18.01.03*;18.02.02*; 14,82 Au fost incinerate

*) indica faptul ca deseurile sunt periculoase.Deseurile infectioase si intepatoare au fost sterilizate la SC Staricare Romania

SRL. Datorita obligatiilor de mediu rezultate din negocierea Capitolului 22 Mediu cu U.E, pentru judetul Ilfov s-a stabilit un program de obtinere a Avizului de Mediu la incetarea activitatii de distrugere termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala , conform tabelului:

AmplasamentAnul inchiderii /

obligativitatea solicitarii si obtinerii Avizului de Mediu la sistarea activitatii de distrugere termica a deseurilor

medicale periculoasejudeţul Ilfov 2004 2005 2006 2007 2008

1. Sp. Judetean Sf. Imp. Constantin si Elena

Nu este cazul

*are termen de sitarea a activitatii de incinerare

2. Sp. de Psihiatrie „Domnita Balasa”

a sistat incinerarea

a obtinut Aviz de Mediu pentru sistarea activitatii

de incinerare

- -

3. Sp. orasenesc. Dr. M Burghele

A sistat incinerarea


de incinerare

- -

4. Sp. comunal Peris A sistat incinerarea


de

- -

5. Centru Medico-Social

A sistat incinerarea


de incinerare

- -

Cele 4 crematorii cu termen de inchidere 2005 au obtinut Aviz de Mediu pentru sistarea activitatii de incinerare si stabilirea obligatiilor de mediu, in anul 2006.Pentru distrugerea, in conditii de protectie a factorilor de mediu, a deseurilor medicale periculoase (infectioase si intepatoare) se practica 2 metode:

- sterilizare termica cu abur sub presiune, la SC Stericare Romania SRL;

143

- incinerarea deseurilor medicale periculoase (infectioase si intepatoare) impre-una cu deseurile periculoase industriale in capacitati noi, care trebuie sa se realizeze pana la 31.12.2008. In Regiunea de Mediu 8 Bucuresti – Ilfov s-a dat in folosinta un incinerator pentru distrugerea termica a deseurilor periculoase pe amplasamentul localitatii Chiajna - Rudeni.Pana in anul 2008, pentru incinerarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

se va putea folosi incineratorul existent la spitalul judetean Sf. Împăraţi Constantin şi Elena. Pentru anul 2006 s-a procedat astfel:

- o parte din deseurile rezultate din activitatile medicale (la care caracterul periculos poate fi eliminat prin sterilizare) au fost sterilizate in unitati de sterilizare cu abur sub presiune.

În judetul Ilfov a fost autorizat si a desfasurat activitate agentul economic SC Staricare Romania SRL, pentru tratarea prin sterilizare a deseurilor periculoase rezutate din activitati medicale.

Analiza eliminarii prin incinerare si tratament prin sterilizare a deseurilor periculoase rezultate din activitati medicale este prezentata in tabelul de mai jos.

Analiza anului 2006 privind incinerarea (distrugere termica) si eliminarea caracterului periculos prin sterilizare termica cu abur sub presiune:

Anul 2006

Instalatii de incinerareexistente = 1

- mod de functionare -

Instalatii de sterilizare termica existente = 1

- mod de functionare -

Zile / saptamina

Ore/anIncarcare

orara a incinerato-

rului

Zile / saptamina

Ore/an

Incarcare orara a

instalatiei de

sterilizare150 tone, din care la sterilizator 150 tone

0,0 0,0 0,0 6 1900 502,9 Kg/h

In anul 2006 s-au sterilizat 983 tone de deseuri medicale la steriliztorul existent in comuna Jilava. La incineratorul ramas in functiune (cel de la Sp. Sfintii Imparati Constantin si Elena) nu s-a incinerat nimic, deseurile medicale periculoase si infectioase au fost sterilizate. Din cantitatea de 983 tone deseuri medicale sterilizate, 835 tone provin din judetele Giurgiu, Prahova, Teleorman, Dambovita, Brasov, Cluj, Calarasi.

In graficul de mai jos se prezinta evolutia cantitatilor de deseuri rezultate din activitati medicale, pe tipuri de deseuri, menajere si asimilabile, periculoase, medicamente si chimicale expirate, pentru anii 2005 şi 2006.

144

evolutia managementului deseurilor rezultate din activitatea medicala in anii 2005 si 2006

50

5

139

130

145

0 50 100 150 200 250 300

deseurimedicale

periculoase siinfectioase

medicamenteexpirate sichimicale

deseurimenajere

tipur

i de

dese

uri

cantitati (tone)

2005 2006

25

In graficul urmator se prezinta evolutia sterilizarii deseurilor medicale pericu-loase si a medicamentelor expirate pentru anii 2005 si 2006

145

La unitatea de sterilizare din judetul Ilfov sunt aduse deseuri medicale periculoase si infectioase si din alte judete. Deseurile sterilizate, la care s-a inlaturat caracterul periculos, sunt depozitate definitiv in judetul Ialomita la depozitul de deseuri nepericuloase, conform, VIVANI.

6.5. Nămoluri6.5.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

De la epurarea apelor uzate orasenesti, in anul 2006, au rezultat 260 tone namoluri. S-au colectat date de la statiile de epurare, dupa cum urmeaza: statia de epurare Buftea ce deserveste orasul Buftea, dar care preia ape uzate si de la 8 agenti economici; statia de epurare Balotesti ce deserveste comuna Balotesti, dar si agenti economici din comuna Corbeanca; statia de epurare Magurele ce deserveste orasul Magurele; statia de epurare Bragadiru ce deserveste orasul Bragadiru; statia de epurare Arteca ce deserveste agentul economic SC Arteca Jilava SA, dar si o parte din blocurile de locuinte din comuna Jilava, statia de epurarae Snagov-Santu Floresti. Namolurile colectate s-au imprastiat pe terenuri agricole.

Statia de epurare Buftea, aferenta orasului Buftea a obtinut Permis de imprastiere namol, ca urmare a Studiului Agrochimic Special efectuat de OSPA Giurgiu si a Avizului favorabil obtinut de la DADR Ilfov.

Evolutia cantitatilor de deseuri medicale sterilizate in anii 2005 si 2006

120130

5

25

0

20

40

60

80

100

120

140

2005 2006

Anul

cant

itati

(tone

)

deseuri medicale periculoase si infectioase

medicamente expirate si alte deseuri

146

6.5.2. Nămoluri generate de la epurarea apelor uzate industrialeStatii de epurare ce deservesc agenti economici, in judetul Ilfov, exista la : - SC Arteca Jilava SA, - SC Pielorex SA, - SC Romsuintest SA, - SC Romvac Company SA, - SC Tuborg SA (o statie de epurare cu treapta biologica). Cantitatile de namol generate de aceste statii sunt uscate in paturi de uscare si

eliminate la depozitele de deseuri ecologice existente pe teritoriul judetului Ilfov. Se fac eforturi pentru preluarea namolului uscat de catre fabricile de ciment pentru coincinerare.

6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

La nivel european Directiva 2002/96/CE stabileste modul de gestionare a deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Principalele obiective ale acestei Directive sunt:● prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si

reutilzarea, reciclarea si alte forme de valorifcare ale acestor tipuri de deseuri pentru a minimiza in buna masura cantitatea de deseuri, de acest tip ;

● inbunatatirea performantelor de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al echipamentelor electrice si electronice (producatori, distribuitori, si consumatori) si in mod special al agentilor economici direct implicati in tratarea DEEE ;

Principalele cerinte ale Directivei sunt:● crearea de sisteme care sa permita detinatorilor si distribuitorilor finali sa

predea, gratuit, DEEE la punctelele de colectare ;● asigurarea colectarii de catre distribuitorii de echipamente electrice si

electronice a DEEE, de acelasi tip si in aceeasi cantitate cu echipamentul / echipamentele furnizate;

● asigurarea unei rate a colectarii selective de cel putin de 4 Kg/locuitor si an de DEEE din gospodariile populatiei; pana la 31.12.2006 Romania trebuie sa realizeze cel putin 2 Kg/locuitor si an de DEEE;

● asigurarea disponibilitatii si accesibilitatii, pe intreg teritoriul tarii, a punctelor de colectare necesare, tinand cont in special de densitatea populatiei;

● atingerea unor obiective de valorificare de 80 % din greutatea medie pe echipament si de 75 % valorificare materiala pentru:

▫ aparate de uz casnic de mari dimensiuni,▫ distribuitoare automate;

● atingerea unor obiective de valorificare de 75 % din greutatea medie pe echipament si de 65 % valorificare materiala pentru:

▫ echipamente informatice si de telecomunicatii,▫ echipamente de larg consum;

● atingerea unor obiective de valorificare de 70 % din greutratea medie pe echipament si de 50 % valorificare materiala pentru:

▫ aparate de uz casnic de mici mdimensiuni,▫ echipamente de iluminat,▫ unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de

mari dimensiuni),

147

▫ jucarii, echipamente sportive si de agrement,▫ instrumente de supraveghere si control;

● pentru lampile cu descarcare in gaz, rata valorificarii materiale va fi de 80 % din greutate.

Cadru legislativIn Romania, Directiva 2002/96/CE a fost transpusa prin :

• HG nr. 448/2005 privind gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice;

• Ordinul de ministru nr. 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatataea personalului din punctele de colectare;

• Ordinul de ministru nr. 1223/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamen-tele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice;

• Ordinul de ministru nr. 1225/2005 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsa-bilitatii pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilzare, reciclare, si valorificare a DEEE.

Termenii utilizati in HG 448/2005 privind gestionarea deseurilor de echipamen-te electrice si electronice au fost explicitati integral prin alte acte normative cum sunt :

- deseu de echipament electric si electronic – transpunerea s-a facut prin intermediul OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata de Ordonanta de Urgenta 61/2006;

- valorificare - transpunerea s-a facut prin intermediul OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata de Ordonanata de Urgenta 61/2006;

- eliminare - transpunerea s-a facut prin intermediul OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, modifi-cata si completata de Ordonanata de Urgenta 61/2006;

- substante si preparate chimice periculoase - transpunerea s-a facut prin OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si amblarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001 si Legea nr. 324/2005 . HG 490/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si amblarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, modificata si completata de HG 199/2006.

Definitiile si semnificatiile echipamentelor electrice si electronice, precum si a deseurilor rezultate din aceasta categorie de produse sunt precizate astfel :

- echipamente electrice si electronice (EEE) – echipamente care functioneaza pe baza de curenti electrici sau campuri electromagnetice si campurile de generare, transport si de masurare a acestor curenti si campuri, destinate utilizarii la o tensiune mai mica sau egala cu 1000 volti curent alternativ si 1500 volti curent continuu;

- deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) – echipamente electrice si electronice care constituie deseuri, inclusiv toate componentele, subansamblele si produsele consumabile, parte integranta a echipamentului in momentul in care acestea devin deseuri.

148

Categoriile de echipamente electrice si electronice (anexa 1A), inclusiv produsele incluse in aceste categorii (anexa 1B), reglementate de legislatie sunt urmatoarele:Aparate de uz casnic de mari dimensiuni.Aparate de uz casnic de mici dimensiuni.Echipamente informatice si de telecomunicatii.Echipamente de larg consum.Echipamente de iluminat.Unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni).Jucarii, echipamente sportive si de agrement.Dispozitive medicale (cu exceptia tuturor produselor implantate si infectate).Instrumente de supraveghere si control.Distribuitoare automate.Exista exceptii prevazute de legislatia specifica privind DEEE, care se refera la echipamentele care au legatura cu protectia intereselor privind securitatea nationala, armele, munitiile si materialele de razboi.

In Regiunea 8 de Mediu Bucuresti-Ilfov este concentrata cea mai mare parte a populatiei Romaniei. Evolutia populatiei in orase si localitati rurale este prezentata in tabelul urmator :

Rangul localitatii DenumirePopulatie

(nr. locuitori)2003 2004 2005

municipiu Bucuresti- capitala tarii -

1929615 1923415 1923785

oras Buftea 20212 20148 20180

oras Otopeni 9682 9798 10003oras Voluntari 28283 28630 29225oras Pantelimon 15429 15828 16031oras Chitila 11766 11887 11904oras Magurele 7554 7678 7883oras Bragadiru 7712 7885 7949oras Popesti Leordeni 14052 14490 15675comuna Snagov 5698 5686 5703comuna Ciolpani 4215 4233 4301comuna Nuci 2864 2846 2888comuna Gradistea 2705 2724 2772comuna Dascalu 2325 2326 2341comuna Tunari 3442 3496 3505comuna Stefanestii de jos 3943 4006 4089comuna Ganeasa 4297 4312 4363comuna Afumati 6025 6084 6104comuna Branesti 7974 7968 8016comuna Cernica 8959 9017 9086comuna Jilava 8465 8630 8715comuna Vidra 7743 7802 7881comuna 1 Decembrie 8488 8771 5173comuna Copaceni - - 3621comuna Darasti de Ilfov 2517 2528 2558

149

comuna Cornetu 4259 4358 4395comuna Ciorogarla 4652 4688 4711comuna Dragomiresti

Vale3902 3978 4004

comuna Chiajna 7585 7671 7708comuna Mogosoaia 5002 5128 5175comuna Corbeanca 3513 3558 3584comuna Balotesti 6098 6186 6201comuna Gruiu 6585 6569 6593comuna Berceni 3595 3598 3604comuna Glina 6333 6367 6385comuna Domnesti 5731 5774 5801comuna Dobroiesti 6119 6140 6181comuna Petrachioaia 2460 2473 2492comuna Peris 6811 6849 6880comuna Clinceni 4262 4325 4384comuna Moara Vlasiei 5607 5602 5631

Sursa: Institutul National de Statistica - Filiala Ilfov.

Evolutia gradului de urbanizare in Regiunea 8 Bucuresti- Ilfov este prezentata in tabelul urmator :

Total populatie in Regiunea 8 Bucuresti

- Ilfov –in anul 2005-

Orase in Regiunea 8

Bucuresti - Ilfov

Anii de referintaPopulatie existenta in orasele din

Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov(numar de locuitori)

2003 2004 2005

2207480 Bucuresti -municipiu-

1929615 1927443 1923785

2207480 Buftea 20212 20148 201802207480 Otopeni 9682 9798 100032207480 Popesti Leordeni comuna 14490 156752207480 Voluntari comuna 28630 292252207480 Pantelimon comuna comuna 160312207480 Magurele comuna comuna 78832207480 Bragadiru comuna comuna 79492207480 Chitila comuna comuna 119042207480 Total urban 29894 73066 1188502207480 Pondere urban % 88,8 % 90,61 % 92, 53 %2207480 Total rural 246960 207451 1648452207480 Pondere rural % 11,2 % 9,39 % 7,47 %

Populatia Regiunii 8 Bucuresti – Ilfov in anii 2003 si 2004 a fost: 2003 – 2206469 locuitori ; 2004 – 2206960 locuitoriSursa : Institutul Natinal de Statistica - Filiala Ilfov

150

Ponderea populatiei urbane in Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov in anul 2005

populatie rurala7%

populatie urbana93%

populatie urbana populatie rurala

Procentul populatiei rurale in judetul Ilfov

Total populatie in judetul Ilfov(numar locuitori)

Din care : Pondere%urban rural

2003 276864 29894 246960 89,22004 280037 73066 207451 74,07 %2005 283695 118850 164845 58,1 %

Sursa : Institutul Natinal de Statistica - Filiala Ilfov

Gradul de urbanizare in judetul Ilfov este prezentat in graficul urmator :

Ponderea populatiei rurale in judetul Ilfov- componenta de mediu in Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov, in anul 2005

populatie urbana

42%populatie rurala

58%

populatie urbana populatie rurala

151

Se observa ca ponderea populatiei in mediul rural a ajuns la 58,1 % in anul 2006

Obiectivele ce trebuie atinse sunt :• Colectare

◊ cel putin 2 Kg DEEE/locuitor si an, pana la 31.12.2006 . In judetul Ilfov, in anul 2004 si 2005 si 2006, s-au colectat 1,6 Kg DEEE/locuitor si an. Deseurile colectate au fost valorifcate/reciclate ca deseuri metalice (30 %) si deseuri nemetalice (20 %). Restul de 50 % s-au transformat in echipamente si aparatura reutilizata ;

◊ cel putin 3 Kg deseu/locuitor si an, pana la 31.12.2007 ;◊ cel putin 4 Kg deseu/locuitor si an , pana la 31.12.2008

• Reutilizare, reciclare si valorifcare◊ cel putin 50 % din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorifcare pana la

31.12.2006 ;◊ cel putin 75 % din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la

31.12.2006 ;◊ reutilizare/reciclare si valorificarea totala pana la 31.12.2008.

Masuri▻ identificarea / reabilitarea spatiilor de depozitare a DEEE de catre autoritaile

locale. La aceasata masura este necesar o implicare mai mare a autoritatilor publice locale atit prin punerea la dispozitia producatorilor a spatiilor de colectare si depozitare cit si prin instituirea unui sistem de inregistrare a cantitatilor de DEEE generate ;

▻infiintarea, incepind cu anul 2005, a unor sisteme de colectare comune sau individuale a acestor deseuri. S-au infiintat 12 agenti economici care colecteaza DEEE fara substante periculoase sau poluante (codurile CAEN : 3710, 3720, 5157). Prin dezmebrare valorifica deseuri metalice feroase si neferoase cit si deseuri nemetalice ;

▻ Infiintarea pana la sfirsitul anului 2005 si 30 iunie 2006 a cel putin:• un punct de colectare in fiecare judet.

In judetul Ilfov, pana la sfirsitul anului 2005, au fost identificate 2 puncte de colectare DEEE :

- unul situat in comuna Jilava (incinta SC Romrecycling SRL ),- unul situat in orasul Popesti Leordeni (incinta depozit SC Ecorec SA),

• un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 locuitori pana in luna iunie 2006. In judetul Ilfov s-au infiintat :

- 1 puncte de colectare in orasul Buftea (are 20.200 locuitori),- 2 puncte de colectare in orasul Voluntari (are 30.000 locuitori, la magazinele

“METRO” si” PRAKTIKER”).Cite un punct de colectare DEEE exista in orasul Bragadiru ( SC Lematec Trade Inter Impex SRL) si comuna Chiajna (SC Atra Eco SRL).Exista preocupari intense pentru implementarea unui sistem de tratare a DEEE cu Holdingul german SC INTERSEROH SA.Evolutia cantitatilor de DEEE la punctele de colectare din judetul Ilfov, in anii 2004, 2005

152

Evolutia cantitatilor de DEEE, colectate in judetul Ilfov, in anii 2004, 2005

56

26

50

0 0

58

10

74

33

67

105

52

15

0

10

20

30

40

50

60

70

80

SCRomrecycling

SRL

DepozitSC Ecorec SA

SC Remat SABucuresti

Nord

MagazinMetro,

Voluntari

SC Atra EcoSRL

SC LematecTrade InterImpex SRL

Altii(persoane

fizice,persoanejuridice,asociatiifamiliale)

locatii de colectare

cant

itati

(ton

e)

2004 2005

Sursa : date statistice colectate de la colectori si reciclatori din judetul Ilfov

153

Cantitati de DEEE colectate, valorificate in anii 2004, 2005 in judetul IlfovColectori, valorificatori Cantitati colectatae

u.m = tone Observatii2004 2005 2006

SC Romrecycling SRL 56 74 85,0 Agent economic cu posibilitati de valorificare

SC Remat SA Bucuresti Nord 50 67 70,0 Agent economic cu posibilitati de valorificare

SC Lematec Trade Inter Impex SRL 58 52 80,0 Agent economic cu

posibilitati de valorificareMagazin METRO, Voluntari 0 10 4,00 Agent economic cu

posibiliati de valorificareSC Atra Eco SRL 0 5 5,00 Agent economic cu

posibilitati de valorificareDepozit SC Ecoerec SA, oras Popesti Leordeni 20 33 36,00 Agent economic cu

posibilitati de valorificareAltii (persoane fizice, asociatii familiale, persoane juridice),SC DTM Waste Recycling SRL – com. Jilava 10 15

10,00

15,00

agentii economici cu posibilitati de valorificare; au posibilitati de reutilizare si refolosire pentru DEEE;

TOTAL 194 256 285,0

154

Cantitati de DEEE colectate in anul 2004

Magazin Metro, Voluntari

0%

SC Atra Eco SRL0%

SC Lematec SRL30%

Altii (persoane f izice, persoane juridice, asociatii

familiale)5%

SC Remat SA Bucuresti Nord

26%

DepozitSC Ecorec SA

10%

SC Romrecycling SRL29%

SC Romrecycling SRL

DepozitSC Ecorec SASC Remat SA Bucuresti Nord


SC Atra Eco SRL

SC Lematec SRL

Altii (persoane f izice, persoane juridice, asociatii familiale)

155

Situatia colectarii DEEE in anul 2005

Altii (persoane f izice, persoane juridice, asociatii

familiale)6%

SC Lematec SRL20%


4%

SC Atra Eco SRL2%


26%

DepozitSC Ecorec SA

13%

SC Romrecycling SRL29%

SC Romrecycling SRL

DepozitSC Ecorec SASC Remat SA Bucuresti Nord


SC Atra Eco SRL

SC Lematec SRL

Altii (persoane f izice, persoane juridice, asociatii familiale)

Pentru Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov trebuie luat in considerare:- este regiunea cea mai industrializata, - judetul Ilfov a asigurat si asigura alimentarea municipiului Bucuresti si a

oraselor din judet cu legume, fructe, zarzavaturi, lapte, carne, brainzaturi, oua ceea ce necesita EEE pentru stocare indelungata, transport in conditii de frig ;

- numarul unitatilor de invatamant este mare ,- numarul institutiilor este mare,- numarul spitalelor, caminelor de batrani este mare,- teritoriul este zona de campie,- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate ca in alte regiuni,- nu exista localitati izolate,- drumurile sunt in mare parte asfaltate,- toate localitatile sunt conectate la reteaua de distributie energie electrica.

156

Evolutia colectarii DEEE in anul 2006

SC DTM Waste Recycling SRL, 15

SC Atra Eco SRL, 5

SC Remat SA Bucuresti Nord, 70

magazin "METRO" Voluntari, 4

SC Remat Bucuresti Sud SA -

com. Jilava, 15

Altii (persoane fizice, persoane juridice, asociatii

familiale), 10

depozit Glina-Ecorec, 36

SC Romrecycling SRL, 85

SC Lematec Trade Inter Impex SRL Bragadiru, 80

SC Romrecycling SRL

depozit Glina-Ecorec


magazin "METRO" Voluntari

SC Atra Eco SRL

SC DTM Waste Recycling SRL

SC Remat Bucuresti Sud SA - com. Jilava

Altii (persoane fizice, persoane juridice,asociatii familiale)SC Lematec Trade Inter Impex SRLBragadiru

In tabelul urmator prezentam numarul si cantitatea (tone) de echipamente electrice si electronice - estimare facuta pe baza datelor statistice ce au stat la baza Planului de implementare pentru Directiva 2002/96/CE privind deseurile de echipamente elctrice si electronice.

157

Categoria produs Numar produse

Cantitata(tone) Observatii

Aparete radio (include radiocasetofoane, radioreceptaore, combine muzicale)

879.879 10.558,6 1,2 kg (medie)/aparat

Televizoare 674.982 23.624,0 35 Kg (medie)/televizor

Frigidere 516.516 32.024,0 62 Kg (medie)/bucataMasini de spalat 365.442 18.272,0 50 Kg (medie)/bucataAspiratoare 241.857 2419,0 10 kg (medie)/bucataMasini de cusut 184.107 9205,0 50 Kg (medie)/bucataTelefoane mobile 474.012 47,0 0,1 Kg (medie)/bucataMasini de spalat vesela 1.365 49,14 36 kg(medie)/bucataCuptoare electrice de gatit 32.397 1749,0 54 Kg (medie)/bucataCuptoare cu microunde 33.745 455,0 13,5

Kg(medie)/produsAparate electrice de incalzit 283.148 1699,0 6 Kg (medie)/bucataInstalatii de aer conditionat 47.325 1514,0 25 Kg, componenta

exterioara7 Kg, componenta interioara

Faxuri 17.257 86,0 5 Kg (medie)/bucataCamere video 42.063 35,7 0,850 Kg

(medie)/bucataLampi fluorescente 2.666.692 182,0 0,08 Kg

(medie)/bucataVitrine frigorifice 2.201 286,0 130 kg

9medie)/bucata. In Regiunea 8 Bucuresti- Ilfov se gasesc 220.102 agenti economici

Lazi frigorifice 1.100 77,0 70 Kg(medie0/bucata .La agenti economici.

Boilere (incalzitoare pentru apa) 19315 1545,0 80 Kg (medie)/bucataCalculatoare, monitor, tastatura, mouse

18.996 266,0 14 kg (medie)/unitate

Cantitati de deseuri colectate si valorifcate in Regiunea 8 de Mediu Bucuresti Ilfov, in anii 2004, 2005

158

194 256

1456

1689

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

cantitati (tone)

componentele regiunii de mediu 8 Bucuresti - Ilfov

Cantitati de DEEE colectate, valorif icate in Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov

2004 194 1456

2005 256 1689

judetul Ilfov Bucuresti

Evaluarea generala a costurilor

Evaluarea generala a costurilor se poate face pornind de la datele prezentate de Departamentul Comertului si Industriei din Marea Britanie, care a estimat un cost de circa 210 milioane de lire pe an pentru implementarea Directivei in aceasta tara. Avand in vedere cantitatea de aproximativ 900 000 tone DEEE generate anual in Marea Britanie, costul pe tona pentru conformarea cu cerintele Directivei va fi de 233 lire/tona.

In cazul Romaniei, avand in vedere preturile mult mai mici, se poate considera ca aceste costuri vor fi jumatate din cele din Marea Britanie, ceea ce inseamna aproximativ 116 lire/tona (aproximativ 175 Euro/tona).Daca aceste costuri se extrapoleaza, lunad in considerare numarul populatiei din Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov si obiectivele de colectare totale sau partiale, rezultatele sunt urmatoarele:

159

Termene si tinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 observatii2 kg/loc.an 3 Kg/loc.an 4 Kg/loc.an

Ani de referinta 2006 2007 2008Populatia Regiunii 8 Bucuresti-Ilfov (numar locuitori)- estimare -

2207549 2207723 2207756

Cantitati totale de DEEE generate (estimare)- tone-

4415,0 6623,0 8831,0

Costuri pentru colectare si tratare● in Anglia (€/tona) - 349,5● in Romania (se propune) – 175 €/tona; 0,175 €/Kg ( 647,5 lei /tona; 0,6475 lei/Kg)In Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov 772.625 €

2.828.712,5 lei1.159.025 €4.289.872,5 lei

1.545.425 €5.718.072,5 lei

Sursa: - Plan de implementare pentru Directiva 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice

6.8. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului6.8.1. Depozite de deşeuri municipale DEPOZITE DE DESEURI SI TIPURI DE DESEURI IN JUDETUL ILFOVIn judetul Ilfov exista urmatoarele tipuri de depozite de deseuri:

- depozite pentru deseuri municipale nepericuloase- depozite pentru deseuri industriale,- depozite pentru deseuri inerte

►deseuri nepericuloase◄- clasa B de depozite

In categoria de deseuri nepericuloase intra urmatoarele tipuri:- deseuri municipale (deseuri menajere si alte deseuri care prin natura sau compozitie sunt similare cu deseurile menajere),- deseuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deseurilor periculoase) de orice alta origine care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitele de deseuri nepericuloase,- deseurile periculoase stabile nereactive (cum sunt cele solidificate, vitrificate), asemenea deseuri periculoase nu se depoziteaza in celule destina-te deseurilor biodegradabile nepericuloase ci in celule separate,- deseuri municipale amestecate,- deseuri din piete,- deseuri stradale,- deseuri industriale nepericuloase (materiale de constructii pe baza de gips, praf de cazan, cenusi zburatoare si altele)

HG 856/2002 – privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile, inclusiv deseurile periculoase – codifica deseurile functie de activitatea generatoare de deseuri (astfel fiecare tip de deseu este caracterizat prin 6 cifre - primele 2 cifre = activitatea generatoare; urmatoarele 2 cifre = subcapitolul in care se incadreaza deseul; urmatoarele 2 cifre = tipul de deseu). Cu un (*) se precizeaza deseurile periculoase.

Criteriile care trebuiesc indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa

160

de depozit sunt stabilite prin Ord. MMGA nr. 95/2005 care poate fi revizuit functie de modificarea conditiilor tehnico-economice.In judeţul Ilfov există 2 depozite de deşeuri nepericuloase, conforme cu Directiva UE privind depozitarea deseurilor si anume:

■ depozitul Glina, administrat de SC Ecorec SA, care este autorizat cu Autorizatie Integrata de Mediu. La data aderarii Romaniaei la UE – 01.01.07, depozitul isi realizase obligatiile ce decurgeau din HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si anume:

- realizare sistem colectare gaz de depozit;- realizare instalatie tratare levigat.Alte precizari

Depozitul are S = 75,3 ha, a fost deschis in anul 2001 si va fi inchis in anul 2045 ( in SNGD si PNGD - HG 1470/2004 s-a strecurat o greseala in ce priveste anul inchderii - nu este anul 2005 ci anul 2045). In anul 2004 s-a inchis celula 1 a depozitului. In anul 2005 s-a inceput selectarea deseurilor inainte de depozitarea definitiva. La sfarsitul anului 2006 s-a pus in functiune Statia de selectare deseuri valoroase economic din deseurile colectate “la gramada”. Scopul acestei investitii este diminuarea cantitatilor de deseuri depozitate definitiv in corpul depozitului si reintroducerea in circuitul economic a cantitatilor de deseuri reciclabile, incinerabile, reutilizabile.

■ depozitul Vidra, administrat de SC ECO SUD SRL (fosta SC Systema Ecologic SRL); detine Autorizatie Integrata de mediu si la 01.01.07, depozitul, era conform cu prevederile legislatiei din UE.

Alte precizari:Depozitul are S = 42 ha, a fost deschis in anul 2001 si va fi inchis in anul 2023. In ianuarie 2005 a inchis celula 1 si a inceput sa depoziteze in celula 2. La sfarsitul anului 2006 celula 1 era complet acoperita cu pamant, in conformitate cu legislatia de mediu , in vigoare. La baza celulei s-au plantat arbori.

Alaturi de aceste depozite in judet s-au identificat, la inceputul lunii februarie 2005, 33 depozite de deseuri nepericuloase ce deservesc 31 comune. La data de 30.10.06 s-a constatat ca mai exista 28 depozite neconforme ce trebuie sa sisteze depozitarea deseurilor nepericuloase pana la data de 17 iulie 2009. Serviciul de salubrizare, prestat de operatori de salubrizare ce detin Licenta de operare emisa de ANRSC, acoperea 42 % din necesitataea de salubrizare a judetului Ilfov. Operatorii de salubrizare, cu licenta de operarae emisa de ANRSC, colecteaza deseurile generate in localitati si le transporta la Depozitele de deseuri conforme existente in judet (Vidra si Glina). Fac si o colectare selectiva pe tipuri de deseuri: plastice, maculatura, metale, lemn, biodegrdabile.

Depozitul orasului Buftea – depozit de deseuri nepericuloase este in conservare inca de la sfirsitul anului 2003, deoarece orasul Buftea a contractat serviciul de salubritate operatorului SC Rosal Grup SRL, care are dotarea tehnica necesara colectarii si transportului deseurilor nepericuloase la Rampa ecologica de deseuri IRIDEX GRUP. Depozitul parcurge etapele de obtinere a Avizului de Mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la sistarea activitatii de depozitare deseuri municipale nepericuloase.

►deseuri inerte◄ - clasa C de depozite

Deseurile inerte sunt deseuri care nu sufera nici o transformare semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza in nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu afecteaza materialele cu care vin in contact

161

intr-un mod care sa poata duce la poluarea mediului ori sa dauneze sanatatii omului. Levigabilitatea totala si continutul de poluanti al deseurilor, precum si ecotoxicitatea levigatului trebuie sa fie nesemnificativa si, in special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata si/sau subterane.

Exemple de deseuri inerte (asa cum sunt prezentate in HG 856/2002 – deseuri de nisip si argila, deseuri de pietris si spartura de piatra, spartura de caramida, spartura de betoane, namoluri de la curatarea si spalarea sfeclei de zahar, pamint si pietre si altele ). Pe teritoriul judetului Ilfov exista un depozit de deseuri inerte pe teritoriul orasului Popesti Leordeni, care se manifesta in practica ca o Statie de transfer deseuri inerte (pe amplasament se executa lucrari de recuperare materiale reciclabile prin operatii de concasare, taieri mecanice si oxiacetilenice). Sunt valorificate materialele metalice, lemn, de constructie. Operatorul economic este SC Romrecyling SRL ce detine autorizatie de mediu.

6.8.2. Depozite de deşeuri industriale

Deşeurile industriale sunt deseuri definite in OUG nr. 78/2000 – privind gestiunea deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin legea nr. 426/2001, modificata si completata de OUG nr. 61/2006 aprobata cu Legea nr. 27/2007. Tipurile de deseuri industriale sunt cele codificate in HG 856/2002 - privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind, inclusiv deseurile pericu-loase.

Exista identificat un depozit de deseuri industriale, pe teritoriul SC Neferal SA din orasul Pantelimon. Depozitul SC Neferal SA, de deseuri industriale, este mentionat in HG nr. 349/2005 - privind depozitarea deseurilor - si are o suprafata de 1,6 ha. Depozitul este format inca de la inceputurile activitatii de prelucrare metale neferoase pe amplasament (anii 1972-1973) si contine deseuri provenite din metalurgia termica a aluminiului. Incepind cu anul 2000 nu s-au mai depozitat deseuri pe ecest depozit. In anul 2004, factorii de decizie ai agentului economic apreciau ca exista aproximativ 100 000 tone deseuri.

Potrivit HG nr. 856/2002 - privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile, inclusiv deseurile periculoase - tipul de deseu industrial este identificat la codurile: 10. 03.05, 10.05.01, 10.03.16.

HG nr. 349/2005 prevede ca SC Neferal SA trebuie sa sisteze / inceteze depozitarea pina la data de 31.12.2006. La data de 01.01.07 SC Neferal SA avea obtinut Aviz de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la sistarea activitatii de depozitare deseuri industriale pe amplasamentul listat in HG 349/2005.

Agentul economic SC Neferal SA detine Certificat ISO 14000, ceea ce atesta ca detine un Sistem de Management de Mediu.

{Depozit de deseuri radioactive}-[(potrivit Prevederilor OUG nr. 78/2000, art. 2, punctul (1), deseurile radioactive nu fac obiectul HG nr. 78/2000)]-(depozitul de deseuri potential radioactive de pe teritoriul SC IMNR SA, oras Panteliomn, este un depozit special sub jurisdictia CNCAN – organism in structura MMGA. Acest depozit este constituit din cca 25 tone monazita si 2,4 tone concentrate si deseuri radioactive ca urmare a unui program pentru cercetarea concentratelor monazitice in vederea obtinerii lantanidelor si a toriului; este situat in incinta inchisa ( la cota -3 m (subteran) – este in conservare in conditii de securitate conform normelor CNCAN) si contine aproximativ 27,4 tone de deseuri potential radioactive.

162

Depozitul este prevazut cu sistem de alarma cu senzori de miscare si este obiectiv de grad ZERO de alarma pentru paza. Agentul economic a facut citeva demersuri pentru evacuarea la mina Avram Iancu - Bihor si la iazul de decantare Feldioara a conteinerelor speciale in care se vor introduce aceste deseuri, dar costurile de transport sunt mari. Exista un proiect “Gestiunea materialelor radioactive rezultate de la procesarea monazitei si dezafectarea depozitelor de incinta” – proiect proritar nr. 365/2003, ce s-a desfăşurat in perioada septembrie 2003 - noiembrie 2005 (s-a discut la IMNR). Pentru prioiect s-au alocat fonduri de catre MEC doar pentru partea de cercetare - dezvoltare. Pentru partea de containerizare a deseurilor si transportul acestora este necesar ca Ministerul Economiei si Comertului sa aloce suma de 300.000 RON. La MMGA exista depusa documentatia pentru emiterea Acordului de Mediu pentru dezafectare – nr. 3715/10.05.05. Informativ, costurile pentru transport sunt: - daca se fac 2 transporturi in zile diferite costul este de 5000 RON /transport; daca se fac 2 transporturi succesive costul este de 7500 RON pentru ambele transporturi. La fiecare transport se adauga 300 RON pentru 2 echipaje de jandarmi)).

6.8.3. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

Depozitele de deseuri industriale au un impact deosebit asupra factorilor de mediu prin potentialul constituientilor(constituienti care pot reactiona foarte haotic si necontrolat sub actiunea facorilor externi) din haldele depozitate. Se pot identifica compusi ce au impact deosebit asupra apei, solului, aerului, florei, faunei cit si asupra oamenilor cum ar fi oxizi de cadmiu, oxid de zinc, oxid de beriliu, fluoruri de sodiu, potasiu. Se gasesc azotati, sulfati, oxizi de plumb care ajung si in apa freatica si produc boli dintre cele mai periculoase. Pe factorul aer, antrenarea particulelor in suspensie de catre curentii de aer favorizeaza patrunderea in organism a unor particule din compozitia tipului de deseuri existent ceea ce genereaza boli ale cailor respiratorii. Unii compusi existenti in depozitele de deseuri industriale au proprietăţi cancerigene, mutagene si periculoase pentru reproducere. La analiza trebuie pornit de la faptul ca aparita cancerului sau altor boli cu dezvoltare inceata necesita multi ani si foarte multe investigatii pentru stabilirea cauzelor. Asupra animalelor depozitele de deseuri industriale au impact atit asupra aspectului exterior al acestora cit si asupra dezvoltarii si starii de sanatate.

Depozitele de deseuri nepericuloase, neamenajate, neconforme cu normele europene, atit in mediul urban cit si in mediul rural, au un impact extrem de nefavorabil asupra starii de confort al populatiei, asupra starii de sanatate. Impactul depozitelor de deseuri neconforme este, de asemenea, extrem de nefavorabil asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol subsol, fauna, flora. Asupra apei depozitele de deseuri au impact asupra pestilor ( provoaca lipsa de oxigen, moartea prin asfixiere in cazul inghitirii), dar sunt responsabile de producerea unor inundatii catastrofale atunci cind obtureaza albiile riurilor sau constructiile hidrotehnice. Asupra aerului : mirosurile dezagreabile formate in zonele de depozitare necontrolata a deseurilor produc disconfort spatiilor de locuit si sunt un indiciu ca poluantii pe factorul aer au concentratii depasite. Asupra solului conduc la saracirea proprietatilor nutritive ale acestuia, la impiedicarea dezvoltarii plantelor, la aparitia vectorilor purtatatori de boli, si virusi. Asupra faunei si florei impactul consta in incetinirea cresterii plantelor si florilor, in diminuarea surselor de hrana al faunei, cit si la aparitia unor focare de infectii cu transmitere la om.

163

6.9. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediuluiDrept initiative pentru diminuarea impactului deseurilor asupra mediului trebuiesc

luate cele prevazute in legislatia de mediu care exista in aceast moment in Romania. Asadar:

- este necesar inchiderea si ecologizarea depozitelor neconforme de deseuri existente in judetul Ilfov, treptat pina in anul 2009 (din cel 33 depozite de deseuri neconforme au mai ramsa apropximativ 28 deoarece in anul 2005 au mai fost declarate 4 orase); in anul 2006 existau 28 depozite neconforme care trebuie sa sisteze depozitarea pana la data de 16 iulie 2009

- transportul deseurilor industriale cu respectarea prevederilor Ordinului de Ministru, nr. 2/2004 privind transportul deseurilor in Romania, respectiv a Regulamentului 259/1993,

- trecerea treptata la extinderea colectarii selective a deseurilor si reintrodu-cerea lor in circuitul economic,

- mentinerea conformitatii depozitelor de deseuri – Vidra si Glina - si dupa ce Romania a devenit stat memebru al UE,

- prestarea servicului de salubrizare de catre operatorii de salubrizare cu licenta de operare in conditii de protectie a factorilor de emediu si de siguranta pentru sanatatea populatiei,

- realizarea de statii de transfer care sa asigure reducerea poluarii genearata de depozitele neconforme de deseuri,

- realizarea de campanii de constientizare „in forta”a populatiei pentru imbunatatirea aspectelor de mediu, pentru reducerea cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat, pentru realizarea unei atitudini prietenoase pentru mediu.,

- interzicerea incinerarii deseurilor de orice fel in sapatii deschise, sau in instalatii neecologice (mai cu seama a anvelopelor uzate),

- orientarea anvelopelor uzate spre producerea de energie prin coincinerare.

6.10. Tendinţe privind generarea deşeurilor6.10.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

O analiza atenta a a gestionarii deseurilor municipale ne arata ca acestea au tendinta de crestere ca urmare a cresterii gradului de urbanizare. Se va ajunge in curind la cantitati de aproximativ 60 000 – 65 000 tone deseuri municipale, daca se va lua in considerare ca o cantitate importanta pleaca in alte judete pentru a satisface diverse nevoi economice. In cantitatea de deseuri municipale va creste cantitatea de deseuri biodegradabile, ca urmare a faptului ca va creste procentul de urbanizare, iar in agricultura se va pune un accent mai mare pe legumicultura si culturi agricole. Este necesara reducerea cantitatilor de deseuri biodegrdabile pina in anul 2010 cu 75 % fata de cantitatea generata in anul 1995. Sarcina de reducere a cantitatii de deseuri depozitate definitiv prin colectarea deseurilor biodegradabile, in anul 2010 este de ( ..............). Va creste de asemenea cantitatea de deseuri energetice, ca urmare a faptului vor aparea mai multe anvelope si mai multe deseuri de mase plastce. Pana la sfarsitul anului 2007 sarcina este de a furniza deseuri energetice (utilizate pentru coincinerare in fabricile de ciment) cu circa 7 % fata de anul 2006.

6.10.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţieDesi productia pare ca s-a diminuat, o analiza atenta arata ca de fapt are loc o

diversifcare a productiei si o orientare a acesteia spre bunuri de larg consum si pentru

164

asigurarea alimentatiei populatiei. De asemenea, are loc o patrundere a unitatilor mici de productie in comune si sate din judetul Ilfov. Se estimeaza ca va creste, ca urmare a diversificarii activitatilor de productie, cantitatea de hirtie si cartoane (deseuri), cantitatea de materiale plastice (deseuri), cantitatile de namoluri, cantitatea de baterii auto, cantitatea de uleiuri uzate, cantitatea de deseuri din lemn (mai ales din ambalaje), cantitatea de deseuri de sticla.

6.10.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilorEste necesar sa se actioneze in directiile:- conlucrare mai strinsa intre autoritatea de mediu si agenti economici pentru a

se gasi noi instrumente de gestionare ecologica a deseurilor, reducerea cantitatii acestora si acolo unde nu este posibil de introducere cit mai rapida in cicuitul economic pentru valorificare,

- conlucrarea mai strinsa intre autoritatea de mediu si autoritatile publice locale pentru constientizarea populatiei in ce priveste colectarea selectiva a deseurilor, mentinerea zonelor verzi si marirea acestora,

- diseminarea prevederilor legale si constientizarea importantei respectarii spiritului legislatiei de mediu,

- mentinerea zonelor protejate,- introducerea si extinderea salubrizarii comunelor si satelor printr-un sprijin mai

activ la nivelul Consiliilor locale (implemetarea prevederilor legale in ce priveste salubrizarea localitatilor rurale si urbane),

- orientarea investitorilor si sprijin legal pentru investitii in ce priveste realizarea statiilor de compost, a statiilor de produs biogaz,

- conlucrarea mai strinsa cu autoritatea agricola (componenta de cercetare) pentru introducerea namolului (cel care are calitati de a fi imprastiat pe sol) de la statiile de epurare si preepurare in agricutura.

6.11. Substanţe şi preparate chimice periculoase6.11.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase

Procedura PIC in judetul IlfovBaza legala:

- HG nr. 697/2004 din 5 mai 2004 privind aprobarea Procedurii de consimtamint prealabil in cunostinta de cauza pentru controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase – procedura PIC.Procedura PIC se aplica pentru produsele listate in ANEXA 1 – Partea 3 (actualizata prin Ord. MMGA nr. 610/2005) , conform Conventiei de la Rotterdam si Anexa 4 – Produse chimice si articole al caror export este interzis.

- HG nr. 347/2003 – restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase ;

- *Ord. de Ministru nr. 396/2002 privind interzicerea utilizarii pe teritoriul Romaniei a produiselor de uz fitosanitar continind anumite substante active;

- HG nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest;

- HG nr. 689/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a benzinei si motorinei;

- HG nr. 932/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 347/2003.Precizari: potrivit HG nr. 697/2004 Autoritatea Nationala pentru aplicarea procedurii PIC este MMGA denumita ANAPIC.

165

Controlul respectarii procedurii PIC revine ANAPIC si structurilor sale teritoriale, care la nivelul judetului Ilfov este APM Ilfov.Au fost controlati agentii economici, care importa si pun pe piata, in judetul Ilfov, substante si preparate chimice ce fac obiectul prevederilor HG 697/2004, dupa cum urmeaza:

- anumite produse chimice periculoase ce fac obiectul procedurii PIC prevazute prin Conventia de la Rotterdam;

- anumite produse chimice care au interdictie sau sunt sever restrictionate si care sunt prevazute in anexa nr. 1;

- toate produsele chimice care se exporta si pentru care se aplica prevederile referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.

- HG 697/2004 privind procedura PIC nu se aplica deseurilor reglementate de OUG nr. 78/2000 aprobata prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată de OUG nr. 61/2006 aprobată prin Legea 27/2007.

Pe teritoriul judetului Ilfov nu exista producatori de substante sau preparate ce fac obiectul procedurii PIC – HG 697/2004.In anul 2006 au fost chestionati urmatorii agenti economici:

- SC Makhteshim Agan Romania SRL- SC Agrovet SA- SC Alcedo SRL- SC Elita Agrochemicals SRL- SC Strea Chemicals SRL- SC BASF SRL – East- Europe- SC Pimland SRL Galati- SC Natur Evo SRL- SC Bayer SRL- SC G & M 200 SRL- SC Pioneer HiBred – Seeds Agro SRL

Produsele identificate: carbodan (contine carbofuran); callitraz, sanazin (contin atrazin), bavistin (contine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate in tratarea semintelor sau ca pesticide. Sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul Romaniei, find clasificate ca pesticide din grupa III si IV de toxicitate.

SC Stera Chemicals SRL a importat substanta nonilphenoletoxilat cu utilizari in industria petroliera, industria textile si altele.

Identificarea substantelor si preparatelor chimice periculoase existente in laboratoarele chimice ale scolililor din judetul Ilfov. In judetul Ilfov, locatiile agentilor economici care distribuie, importa si pun pe piata substante si preparate ce intra sub incidenta HG 697/2004 – privind procedura PIC sunt:

Agent economic/adresa/tel/fax Locatia depozitului în judetul Ilfov►SC BASF SRL- The Chemical Company/ Bucuresti, str. Calea Victoriei, nr. 155, Bl. D1, Sc. 7-8, Etj. 6 Sector 1/ tel/fax: 3134611;3134612/3100395;3100762

Oras Otopeni, str. Horia, Closca si Crisan, nr. 61-63

►SC Bayer CropScience SRLBucuresti, b-dul Poligrafiei, nr. 3°, Sector 1/tel/fax: 5295929/5295992

Oras Otopeni, str. Horia, Closca si Crisan, nr. 61-63Tel/fax: 2582566/;2030000/2030001- firma distribuitoare – SC Karl Heinz Dietrich International Exped SRL

166

►SC NaturEVO SRLBucuresti, str. Soseua Panduri, nr. 29, Bl. P2A, etj. 1, ap. 4 Sector 5/ tel/fax: 4113656/4113409

Com. Bragadiru, Soseua Alexandriei, nr. 109, /tel/fax: 4480980

►SC MAKHTESHIM AGAN ROMANIA-MAROM SRL, Bucuresti, str. Mihai Eminescu, nr. 44-48, etj. 5, ap. 11, Sector 1 , tel/fax: 2228224/2229530

Com. Stefanestii de Jos

►SC Alcedo SRL, Bucuresti, str. Sborului, nr. 1 Sector 3/ tel/fax:3237645/3124252

Com. 1 Decembrie, str. Soseaua Giurgiului, nr. 86;Com. Vidra, Soseaua Principala;Com Magurele, str. Mincu, nr. 13

In scolile si unitatile spitalicesti din judetul Ilfov au fost identificate urmatoarele cantitati de substante si preparate chimice periculoase:

- 130 Kg (formata din cantitati de 0,1; 0,2; 0,3; 0,5 Kg). La Penitenciarul Spital Bucuresti - Sectia Jilava s-au identificat 180 Kg de substante si preparate chimice periculoase. Toate substantele si preparatele chimice periculoase sunt gestionate in conditii de siguranta pentru protectia mediului.

6.11.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului

Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane si a mediului se realizaeaza prin intocmirea Studiilor de risc, a Studiilor de impact si a Bilanturilor de mediu. Se utilizeaza legislatia de mediu in vigoare privind evaluarea riscului pentru substantele chimice periculoase.

6.11.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbestBaza legală- HG nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu

azbest.Nu au fost analizate fibrele de azbest si alte produse de uz industrial.

In cazul fibrelor de azbest - controlul si monitorizarea agentilor economici care importa si prelucreaza se va efectua incepind cu data de 01.01.2007.

6.11.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Substantele care epuizeaza stratul de ozon sunt reglementate in România prin Regulamentul 2000/2037/CEE privind substantele care diminueaza stratul de ozon (in vigoare din 01.10.2000);Legea 159/2000 pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea unor hidrocarburi halogenate care diminueaza stratul de ozon; Ord. 1202/2002 de contigentare a consumului de hidrocarburi ce diminueaza stratul de ozon.Legea 84/1994 pentru aprobarea Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon, Lege nr. 9/2001 pentru aprobarea OG nr. 24/2000 privind substantele care depereciaza stratul de ozon, HG 206/2001 pentru aprobarea Amendamentului de la Copenhaga la protocolul de la Montreal privind substantele care distrug stratul de ozon, OG nr. 24/2000 pentru

167

acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon.

Potrivit acestui act normativ, substantele care epuizeaza stratul de ozon sunt clasificate dupa gradul de actiune asupra stratului si anume dupa „potentialul de epuizare a stratului de ozon” care este o cifra ce poate fi estimata sau determinata cu certitudine.

Prin Ordinul de Ministru nr. 13/2005 a fost contigentat consumul de substante ce epuizeaza stratul de ozon si anume: subsatntele din grupa I de tipul CFC 11, 12,113,114,115, cu „potential de epuizare a stratului de ozon „cuprins intre 0,6 -1,0 nu se mai fabrica, dar se pot utiliza in instalatiile frigorifice existente pina la inlocuirea lor. Inlocuirea cu alti agenti frigorifici de va realiza in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei.

Bromura de metil se mai produce, dar se utilizeaza numai in conditii sigure pentru mediu .

Tetracloura de carbon cu „potential de epuizarea stratului de ozon” – 1,1-(cifra certa)se mai fabrica si se mai utilizeaza dar numai in instalatii inchise.

In judetul Ilfov nu exista producatori de clorofluorocarburi (freon-11, freon-12, freon – 112, freon – 113, freon 114, freon – 115) alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorura de carbon, 1,1,1 – tricloretan, hidrobromofluorocarburi.

Bromura de metil nu se mai produce incepand cu data de 01.01.2005. In judetul Ilfov nu se produce bromura de metil. Utilizarea bromurii de metil este permisa pentru operatiuni de carantina si pre-expeditie. Importul bromurii de metil pentru operatiuni de carantina si pre-expeditie este permis pe baza de derogari exceptionale daca nu exista cantitati reciclate sau regenerate de bromura de metil. In cazuri de urgenta cand proliferarea unor paraziti sau boli impune acest lucru, la solicitarea Autoritatilor competente ale unui stat membru Comisia poate autoriza utilizarea temporara a bromurii de metil, pentru o perioada de maxim 120 zile si in cantitate de maxim 20 tone. Directia Fitosanitara a judetului Ilfov a precizat, ca in judetul Ilfov nu exista cantitati de bromura de metil si nici nu a fost utilizata in anul 2006.Utilizatori de CFC si haloni :

- SC Angst SA detine 500 Kg freon 22 in instalatiile frigorifice;- SC Termoport SRL detine 390 Kg freon 12 ,stoc la 01.01.07;- Compania nationala TAROM SA detine :

● 320 Kg, halon 1301 in extinctoare de incendiu pe avioane comerciale,● 270 Kg halon 1211 in extictoare de incendiu pe avioane comerciale,

▫ a recuperat , in 2006, 25 Kg. halon 1211.- SC Uguar Yuapisan SRL detine in stoc, la 01.01.07, 688 Kg. freon 22, si a

vehiculat in 2006, 98 Kg. freon 22;- SC Transfrigotren International SRL detine in stoc, la 01.01.07, 54 Kg freon 12,

recuperat prin inlocuire cu alt agent frigorific (R 134 a).- SC Midal Grup SRL din Bucuresti a comercializat in 2006, 1500 Kg freon 12,

detine in stoc (01.01.07) 1800 Hg freon 22. In 2006, a recuperat, 9,6 Kg. freon 22.

- Compania Nationala Aeroportul International “Henri Coanda“ SA Bucuresti Otopeni detine in instalatii frigorifice 600 Kg. freon 22.

Substante reglementate de Protocolul de la Kyoto In Romania gazele cu potential de incalzire globala a atmosferei, utilizate si ca

agenti frigorifici si de climatizare aer sunt reglementatae de Regulamentul 2006/842/CEE privind anumite gaze cu efect de sera; Legea nr. 3/2001 pentru

168

aprobarea Protocolului de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice ;Ordinul nr. 1122/2006 de aprobare a GHID privind utilizarea mecanismului "implementare în comun (JI)" pe baza modului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto).

In anul 2006 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenti de refrigerare cu potential de incalzire globala a atmosferei. Au fost identificati agentii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC) si diversi solventi in anul 2006:Utilizatori de HFC

- SC Angst SA Buftea detine in instalatii frigorifice, Refrigerenat gas R 404 – 150 Kg;

- SC Midal Group SRL, din Bucuresti detine in stoc, 01.01.07, Refrigerent gas R134 a – 700 Kg.; Refrigerent gas R 410 a – 90 Kg, Refrigerent gas R 407 c – 200 Kg, Refrigerent Gas R 404 a – 400 Kg., In anul 2006 a vehiculat pentru activitati de service: Refrigerent gas R 134 a – 27,2 Kg, Refrigerent gas R407 c - 1,5 Kg,

Refrigerent gaz R 404 a – 24,2 Kg.- SC Uguar Yapisan SRL detine in stoc , 01.01.07,Refrigerent gas R 134 a – 272

Kg si a vehiculat in 2006 – 32,5 Kg.Refrigerent gas R 404 – 111 Kg (stoc 01.01.07) si a vehiculat, in anul 2006,160

Kg.Utilizatori de solventi

- SC Arteca Jilava SA detine in stoc, 01.01.07, percloretilena – 3325, 6 Kg si a utilizat in 2006 – 101,501 Kg.

- SC Nuclear & Vacum SRL detine in stoc, 01.01.07, tricloretilena – 100 Kg.

6.11.5. Biocide (utilizare, import, export)Biocidele sunt produse ce contin una sau mai multe substante active

conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avind scopul sa distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate in 23 de tipuri din urmataoarele grupe principale:

- dezinfectantele si produsele biocide in general (dezinfectante, pentru spatii private si publice, pentru industria alimentara si industria de preparare a furajelor, pentru dezinfecatrea apei potabile),

- Conservanti (pentru produse imbuteliate, conservanti pentru lemn, pentru fibre, piele, zidarie, cauciuc, pentru instalatii de racire, pentru fluidele utilizate in metalurgie),

- pesticide nonagricole (rodenticide, avicide, moluscocide),- alte produse biocide (conservanti pentru produse alimentare sau furaje, fluide

pentru imbalsamare, si pentru produse toxidermale.Ministerul Sanatatii este mandatat sa puna bazele unui sistem de supraveghere si inspectie cu privire la conditiile de plasare pe piata si comercializarea produselor biocide. Se vor autoriza numai produsele care corespund simultan urmataorelor cerinte:

• contin substante active incluse in „Lista substantelor active, aprobate de comunitatea europeana, admise in componenta produselor biocide” sau „Lista substantelor active, aprobate de comunitatea europeana, admise in componenta produselor biocide cu nrisc scazut”

• in conditii normale de utilizare, produsele biocide trebuie sa fie eficiente, sa nu aiba efecte nocive asupra sanatatii umane sau animale(de exemplu prin apa

169

potabile, alimente si furaje, aerul dintr-o incinta sau asupra apelor de suprafata sau a celor subterane

• sa nu afecteze in nici un fel mediul inconjurator,• sa nu aiba efecte inacceptabile asupra organismului-tinta, cum ar fi rezistenta

încrucisata. In Romania reglementarea introducerii pe piata a biocidelor s-a facut prin HG

956 / 2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, completata cu Ordinul de Ministru nr. 1173/2005.

6.11.6. Poluanţii organici persistenţi6.11.7. Produse fitosanitare- pesticide

Pe teritoriul judetului Ilfov nu exista producatori de substante sau preparate ce fac obiectul procedurii PIC – HG 697/2004.In anul 2006 au fost chestionati urmatorii agenti economici:

- SC Makhteshim Agan Romania SRL- SC Agrovet SA- SC Alcedo SRL- SC Elita Agrochemicals SRL- SC Strea Chemicals SRL- SC BASF SRL – East- Europe- SC Pimland SRL Galati- SC Natur Evo SRL- SC Bayer SRL- SC G & M 200 SRL- SC Pioneer HiBred – Seeds Agro SRL

Produsele identificate: carbodan (contine carbofuran); callitraz, sanazin (contin atrazin), bavistin (contine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate in tratarea semintelor sau ca pesticide. Sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul Romaniei, find clasificate ca pesticide din grupa III si IV de toxicitate.6.11.8. Mercur

ConcluziiProblematica gestionarii deseurilor si substantelor chimice periculoase in conditii

de siguranta pentru mediu si sanatatea populatiei este de mare actualitate si necesita eforturi comune din partea autoritatilor competente la nivel judetean: autoritatea de mediu, autoritatea de sanatate, autoritatea in agricultura, autoritatea santar veterinara, inspectia pentru situatii de urgenta, inspectoratul silvic, inspectoratul de politie.Trebuie sa se acorde o atentie foarte mare colectarii selective a deseurilor, manipularii in siguranta a deseurilor periculoase, cuantificarii cantitatilor de deseuri generate pe tipuri pentru a realiza un program si o viziune pentru minim 5 ani.

Implementarea prevederilor legale referitoare la protectia mediului este o cerinta care poate conduce la micsorarea decalajului ce ne desparte de tarile dezvoltate.Realizarea constientizarii populatiei „pentru un mediu curat si o viata sanataosa” este iarasi o cale pentru diminuarea cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat si diminuarea accidentelor ce se asociaza cu utilizarea neconforma a substantelor chimice periculoase.

170

Capitolul 8. Mediul Urban8.1. Aşezările urbane8.1.1. Amenajarea teritorială (Inclusiv procesul de urbanizare - dezvoltarea zonelor

comerciale, rezidenţiale)

171

Tabel 8.1.1.

Nr. crt Localitatea

Suprafata localitatii (ha)Anul aprobarii ultimului PUG

Stadiu PUG

TotalIntravila

n existent (<2005)

Intravilan

existent (>2005)

Variatie Extravilan In executie In avizare

A. Mediu urban1 Bragadiru 1903 964.81 1866.30 901.49 36.7 20052 Buftea 5736 1400.00 1400.00 0 4336 2000 3 Chitila 1166 821.22 821.22 0 344.78 20054 Magurele 4285 - - - - 2000 5 Pantelimon 6716 1633.00 1633.00 0 5083 20006 Popesti-

Leordeni5624 970.00 970.00 0 4654 2001

7 Otopeni 3170 - - - - 20008 Voluntari 3808 - - - - -

B. Mediu rural1 Afumati 6787 684.00 684.00 0 6103 20002 Balotesti 5252 1394.00 1394.00 0 3858 2000 3 Berceni 2662 345.35 345.35 0 2316.65 20014 Branesti 5337 757.05 858.83 201.78 4378.17 20055 Cernica 3781 523.40 523.40 0 3257.60 20026 Chiajna 1630 - - - - 1999 7 Ciolpani 4189 356.03 356.03 0 3832.97 2001 8 Ciorogarla 4396 521.20 521.20 0 3874.80 1999 9 Clinceni 2512 795.87 795.87 0 1716.13 2000 10 Copaceni11 Corbeanca 2933 922.00 922.00 0 2011 2000 12 Cornetu 1712 656.38 656.38 0 1055.62 200113 Dascalu 3611 436.35 436.35 0 3174.65 2000 14 Darasti Ilfov 1488 275.16 275.16 0 1212.84 -15 Dobroesti 1235 165.24 356.60 191.36 878.4 200516 Domnesti 3725 754.40 1640.87 886.47 2084.13 2005

172

17 Dragomiresti Vale

3691 332.56 332.56 0 3358.44 2001

18 Ganeasa 4730 739.61 739.61 0 3990.39 200219 Glina 2876 380.00 380.00 0 2496.00 200020 Gradistea 2882 332.28 332.28 0 2549.72 200121 Gruiu 6222 1724.90 1724.90 0 4497.10 2000 22 Jilava 2602 783.35 783.35 0 1818.65 200123 Moara Vlasiei 6679 630.82 630.82 0 6048.18 1999 24 Mogosoaia 2811 658.00 658.00 0 2153.00 199925 Nuci 5196 368.53 368.53 0 4827.47 200126 Peris 7797 1035.00 1035.00 0 6762 1998 27 Petrachioaia 5881 488.20 488.20 0 5392.80 200128 Snagov 8835 1350.09 2515.15 1165.06 6319.85 200529 Stefanestii de

Jos2497 694.00 694.00 0 1803.00 1999

30 Tunari 3111 441.60 441.60 0 2669.40 200031 Vidra 6912 1179.52 1179.52 0 5732.48 200232 1 Decembrie 2915 671.00 671.00 0 2244.00 2003

173

8.1.2. Concentrările urbane8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement

Zonele de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca. 3000 ha şi au o mare importanţă ecologică.

Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul şi pădurea Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul lacului.

Complexul Mogoşoaia se află la sud de Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de artă brâncovenească, sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie cinegetică.

Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Căldăruşani.Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona Ciocăneşti Buftea.

8.2. Surse de apă şi reţele de canalizare8.2.1. Reţele de alimentare cu apă8.2.1.1. Apă potabilă8.2.1.2. Apă menajeră8.2.2. Reţele de canalizare

174

Situaţia existentă a sistemelor de distribuţie apă şi canalizare în localităţile din judeţul Ilfov Tabel 8.2.1.

ORAŞE Nr locuitori

Serv. de salubritate

Compania de apa

Nr. locuitori conectati

la apa

Nr. locuitori conectati la canal

Nr. foraje

Reţea de distribuţie

(km)

Reţea de canalizare

(km)

VOLUNTARI 30000 SC SAC SC SAC Voluntari 1500 12000 9 15 200

BUFTEA 22000 SC ROSALSc. TAS. M. Roamnia SRL 12000 10500 14 29 12

POPEŞTI LEORDENI 15114 SC ROSAL SC Vital Gaz

SRL 8500 8450 6 47 42

OTOPENI 10300 SC URBANveolia apa 6000 5000 11 16,4 16,2

PANTELIMON 16080 SC ROSAL Consiliul Local 6700 9400 5 15,500 25,500

MĂGURELE 10000 SERV. PROPRIU SC Vital Gaz

SRL 6300 4200 10 10,4 3,8

BRAGADIRU 8208 SC URBANGospodaria de apa Bragadiru 3329 3244 5 3 3

CHITILA 12983 SC ROSAL Consiliul Local 3000 2700 3 8,6 9,5

COMUNE Număr locuitori

Serv. de salubritate

Compania de apa

Număr locuitori

Număr locuitori

Număr foraje

Reţea de distribuţie

Reţea de canalizare

175

conectati la apa

conectati la canal (km) (km)

Afumaţi 6200SERV. PROPRIU

Consiliul Local 1600 0 2 17 0

Baloteşti 6329SC ROMPREST

Consiliul Local

Berceni 3621SERV. PROPRIU nu are

Brăneşti 8530SERV. PROPRIU

Consiliul Local 1537 1537 3 3 3

Cernica 9648 SC ROSAL nu are 0 0 0 0 0

Copăceni 2718SERV. PROPRIU

doar apa - Consiliul Local

Chiajna 7801 SC ROSALdoar apa - Apa Nova

Ciolpani 4240SERV. PROPRIU nu are

Ciorogârla 4741 SC REBU

doar apa - Consiliul Local

Clinceni 4334SERV. PROPRIU nu are

Corbeanca 3606 SC REBUConsiliul Local

Cornetu 4447SERV. PROPRIU

Consiliul Local

Dărăşti 2534 nu existaConsiliul Local

176

Dascălu 2356SC ROMPREST nu are

Dobroeşti 6226SERV. PROPRIU

SC ApaNova

Domneşti 5804SERV. PROPRIU nu are

Dragomireşti vale 4025 SC ROSAL nu are

Găneasa 4303 nu exista

apa - sc antrepriza srl slobozia

Glina 6483SERV. PROPRIU nu are

Grădiştea 2738 nu exista nu are

Gruiu 6541SERV. PROPRIU nu are

Jilava 8718 SC REBU nu are

Moara Vlăsiei 5850 SC REBUConsiliul Local 0 0 0 0 0

Mogoşoaia 5247SERV. PROPRIU nu are

Nuci 2798 nu exista nu are

Periş 7500 SC ROSALConsiliul Local 375 0 6 41,5

Petrăchioaia 2477 nu exista nu are

Snagov 5720 SC ROSAL

SC Prod Service ACT Snagov 3698 4232 8 13 12,200

Ştefăneştii de Jos 4049

SC REBUapa - Consiliul Local

177

Tunari 3558 nu exista nu are

1 Decembrie 6216SERV. PROPRIU

Consiliul Local

Vidra 7759SERV. PROPRIU nu are

178

8.3. Calitatea mediului în zonele urbane8.3.1. Calitatea aerului

Factorul de mediu – aer - este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale. Aceste unităţi industriale au tehnologii învechite, instalaţii de epurare a gazelor insuficiente sau lipsă. De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto intens. În judeţul Ilfov, trafic auto intens există pe arterele de circulaţie importante ca ieşiri din municipiul Bucureşti. Pe aceste artere circulaţia este foarte intensă, dar inexistenţa clădirilor înalte de-a lungul acestora, face ca dispersia poluanţilor să fie rapidă şi să nu afecteze aerul la nivel respirator. Direcţia de Sănătate Publică Ilfov nu deţine date referitoare la calitatea aerului în mediul urban din lipsa laboratoarelor de analiza.8.3.2. Calitatea apei

În cursul anului 2005, Direcţia de Sănătate Publică Ilfov a monitorizat 15 localitati care aprovizioneaza locuitorii cu apa prin sistem central, dintre care 8 in mediul urban (Buftea, Otopeni, Popesti Leordeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Magurele, Pantelimon).

Analizele de laborator au evidentiat valori ce depasesc limitele admise de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile pentru urmatorii parametri chimici si bacteriologici:

- amoniac : Popesti Leordeni, Pantelimon, Bragadiru, Magurele;- bacterii coliforme : Bragadiru, Buftea, Chitila, Magurele, Otopeni, Pantelimon,

Voluntari;- E. coli : Otopeni, Pantelimon;- streptococi fecali: Otopeni, Pantelimon.

Directia de Sanatate Publica Ilfov nu a inregistrat pe parcursul anului 2005 boli de natura hidrica. Au fost raportate doar boli transmisibile pe cale digestiva ce pot fi asociate consumului de apa de calitate necorespunzatoare cu precizarea ca nu toata populatia din mediul urban beneficiaza de alimentarea cu apa in sistem central, aprovizionandu-se cu apa din surse individuale necorespun-zatoare:

- cazuri de dizenterie: 3 - Buftea, 2 - Chitila, 1 - Otopeni, 2 - Magurele, 3 - Pantelimon, 1- Voluntari;

- cazuri de hepatita virala acuta: 1 - Bragadiru, 3 - Buftea, 5 - Pantelimon, 1 - Popesti - Leordeni, 15 - Voluntari;

- cazuri de boala diareica acuta: 17- Bragadiru, 85 - Buftea, 50 - Chitila, 20 – Oto-peni, 11- Magurele, 98 - Pantelimon, 42 – Popesti - Leordeni, 80 - Voluntari.

Calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate În cursul anului 2005 monitorizarea apei de suprafata s-a efectuat in zonele

naturale de îmbăiere aglomerate în timpul sezonului estival (lacurile Snagov si Buftea).Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există zone naturale de îmbaiere autorizate sanitar,

nefiind amenajate corespunzator.Deşi analizele de laborator efectuate în baza H.G. nr. 459/2002 au evidenţiat

încadrarea indicatorilor în limite normale, apa nu se recomandă a fi utilizată în scop de îmbăiere din cauza prezenţei din abundenţă a vegetaţiei specifice. În anul 2005 nu au fost semnalate cazuri de îmbolnăvire prin îmbăierea în lacurile aflate pe teritoriul judeţului Ilfov.

8.3.3. Gestionarea deşeurilor8.3.4. Zgomotul

179

8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului

8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Nr. îmbolnăviri perioada 1999- 2006 0

8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Nr. îmbolnăviri perioada 1999 3 cazuri de intoxicaţie cu nitriţi

Nr. îmbolnăviri perioada 2006 0

8.4.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

Nr. îmbolnăviri perioada 2005 -2006 0

8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Nr. îmbolnăviri perioada 1999- 2006 0

8.4.5. Animale abandonate şi influenţa lor asupra stării de sănătate a populaţiei

Nr. plăgi muşcate câini şi pisici - anul 2005 998Nr. plăgi muşcate câini şi pisici - anul 2006 926

8.5. Obiective şi măsuri8.5.1. Poluarea aerului8.5.2. Poluarea apei8.5.3. Deşeuri8.5.4. Poluarea sonoră8.5.5. Animale abandonate8.5.6. Transportul8.5.7. Spaţiile verzi 8.5.8. Agenda Locală 21

8.6. Concluzii

180

Capitolul 9. Presiuni asupra mediului9.1. Agricultura9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Agricultura poate constitui o sursă de poluare a mediului înconjurător, implicit a solurilor, în principal prin administrarea unor doze excesive de îngrăşăminte minerale şi organice, prin utilizarea unor pesticide cu perioadă lungă de degradare şi în cantităţi supradozate. Astfel, au apărut fenomene de poluare a solurilor pe suprafeţe mici pe care se dorea obţinerea de randamente ridicate. Aceste suprafeţe aparţin solurilor destinate cultivării legumelor. În jurul Bucureştiului sunt câteva astfel de bazine legumicole, cel mai important în zona sudică – comuna Vidra şi imprejurimi. De asemenea, cultivatori de legume se regăsesc şi în zona Brăneşti, amplasată în estul capitalei. Dintre poluanţii proveniţi din îngrăşăminte, cei mai cunoscuţi sunt nitraţii, datorită efectelor negative provocate de prezenţa lor în exces.

9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov în perioada 2000 – 2006

Anul Suprafaţa agricolă (ha)2000 1052282001 1052252002 1073122003 1052922004 1044782005 1055182006 105357

Efectivele de animale - 2004Specificare Total sectoare Sector de stat Sector privat

Bovine - capete 23090 1752 21338Porcine -capete 167887 7336 160551Ovine şi caprine 28542 1452 27090Pasari mii capete 1745486 19314 1726172Cabaline capete 6419 147 6272

Efectivele de animale – 2005Specificare Total sectoare Sector de stat Sector privat

Bovine - capete 20973 1649 19324Porcine - capete 168528 6396 162132Ovine+caprine capete

30529 1274 29255

Pasari - mii capete 1450478 28880 1421598Cabaline - capete 6785 150 6635

181

Efectivele de animale – 2006Specificare Total sectoare Sector de stat Sector privat

Bovine - capete 23650 5259 18391Porcine - capete 212710 148820 63890Ovine - capete 35985 3833 32152Caprine - capete 8919 1270 7649

Situaţia complexelor zootehnice din judeţul Ilfov - 2004

Denumirea fermei zootehnice Starea actuală Tip fermă Efective

capeteSC Agroindaf Afumaţi în funcţiune bovine 1053

SCAI Pantelimon în funcţiune bovine 732SC Agroindcom Chitila în funcţiune bovine 574

IBNA Baloteşti în funcţiune bovine 348SC Carpaţi Furniture în funcţiune bovine 854ICDB Baloteşti în funcţiune bovine 755APPS Vlăsia în funcţiune bovine 464SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 510177Natural Farmer în funcţiune păsări 150SC Romsuintest Periş în funcţiune suine 72098

SC Picovit Rom Popeşti Leordeni în funcţiune suine 23561

Picofarm în funcţiune suine 1470APPS Măgurele în funcţiune suine 3451

Situaţia complexelor zootehnice din judeţul Ilfov - 2005

Denumirea fermei zootehnice Starea actuală Tip fermă Efective capete

Agroindaf Afumaţi în funcţiune bovine 1078Agroindcom Chitila în funcţiune bovine 154Scai Pantelimon în funcţiune bovine 612IBNA Baloteşti în funcţiune bovine 299SC Carpaţi Furniture

în funcţiune bovine 204

ICDB Baloteşti în funcţiune bovine 568SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 570242SC Romsuintest Periş

în funcţiune suine 81413

Natural Farm în funcţiune suine 597SC Picovit Rom Popeşti Leordeni

în funcţiune suine 23312

Picofarm în funcţiune suine -

182

APPS Măgurele în funcţiune suine 873

Situaţia comlexelor zootehnice în judeţul Ilfov - 2006

Denumirea fermei Starea actuală Tip fermă Efective capeteAgroindaf Afumaţi în funcţiune bovine 1162Scai Pantelimon în funcţiune bovine 516SC. Ind. Construct în funcţiune bovine 283ICDB Baloteşti în funcţiune bovine 526IBNA Baloteşti în funcţiune bovine 299SC Romsuintest în funcţiune suine 95082SC Picovit în funcţiune suine 27233SC Picofarm în funcţiune suine 27233SC Fados în funcţiune bovine 174Natural Farm în funcţiune suine 500APPS Măgurele în funcţiune suine 264SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 500000

Referitor la colectarea dejecţiilor, fermele zootehnice au amenajate staţii de epurare şi stocare după cum urmează:

Nr.crt.

Societateacomercială

Capacitateatotală de stocare

din care dejecţii (m3)provenite de la

bovine porcine păsari1 Scai Pantelimon 3400 3400

2 SC Romsuintest staţie epurare

3 SC Picovit 20000 20000

4 SC Avicola Buftea 4000 4000

5 APPS Măgurele 3100 3100

6 IBNA Baloteşti 2300 2300

9.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Specificare 2004 2005 2006Suprafaţă arabilă (ha) 104478 105518 105357Suprafaţă nelucrată (ha) 61 3203 4094

9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Anul Suprafaţa (ha) 2004 1057,3 2005 1642,7 2006 492

183

9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2006

Anul Regenerări naturale Împăduriri Total2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 68

9.1.2.4. Evoluţia şeptelului

Anul 2005 Ferme pentru creşterea bovinelor nr. / capete – 22 / 6000 Ferme pentru creşterea păsărilor nr. / capete – 8 / 3000000 Ferme pentru creşterea ovinelor nr. / capete – 2 / 800 Ferme pentru creşterea suinelor nr. / capete – 6 / 220000

Anul 2006

Ferme pentru creşterea bovinelor nr. / capete 6 / 2960Ferme pentru creşterea păsărilor nr. / capete 1 / 520000Ferme pentru creşterea suinelor nr. / capete 5 / 123338

Dinamica şeptelului în perioada 2000 – 2006 în judeţul Ilfov

Specificare UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bovinetotal

mii capete

26839 21738 20917 24449 26567 31533

Porcinetotal

miicapete

184083 169830 203200 210752 270196 283613

Ovine+caprine mii capete

25120 21680 21720 22616 25344 56899

9.1.2.5. Agricultura ecologică9.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului9.1.4. Utilizarea durabilă a solului

9.2. Industria9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Industria ilfoveană se remarcă printr-o gamă variată de produse, de la energie electrică şi termică, la anvelope şi articole din cauciuc, acumulatori, aparate şi instrumente de măsurare şi control, până la utilaje de transporturi, fire şi fibre artificiale, produse chimice, oxigen industrial, ambalaje pentru industria alimentară, confecţii, tricotaje, ţesături, fire de in şi de cânepă, nutreţuri combinate, mobilier şi obiecte din

184

lemn, conserve din legume şi fructe, preparate din carne şi lapte, băuturi alcoolice, bere, băuturi răcoritoare, produse de panificaţie şi altele.

O ramură aparte o reprezintă industria cinematografică, dezvoltată mai ales de Studiourile Mediapro din oraşul Buftea. Numărul total al societăţilor comerciale active din industrie este de 480 societăţi din care:

- Industria extractivă – 4 societăţi (extracţia pietrişului şi nisipului);- Industria prelucrătoare – 476 de societăţi, din care :- Industria alimentară şi a băuturilor - 139 unităţi (29,08%);- Industria textilă şi a produselor textile – 22 unităţi (4,60%);- Industria confecţiilor de îmbrăcăminte – 18 unităţi (3,77%);- Industria pielăriei şi încălţămintei – 18 unităţi (3,77%);

- Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv producţia de mobilă) – 35 de unităţi (7,32%);

- Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton – 34 unităţi (7,11%);

- Industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale – 18 unităţi (3,77%);- Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice – 45 unităţi (9,41%);- Industria altor produse din minerale nemetalice – 14 unităţi (2,93%);- Industria metalurgică – 8 unităţi (1,67%);

- Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) – 37 unităţi (7,74%);- Industria de maşini şi echipamente – 15 unităţi (3,14%);- Industria de echipamente electrice şi optice – 17 unităţi (3,56%);- Industria mijloacelor de transport – 5 unităţi (1,05%);- Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale – 16 unităţi (3,35%);- Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile – 35 de unităţi (7.32%).În ultimul timp, judeţul a avut o evoluţie foarte bună în privinţa numărului de

societăţi comerciale cu participare străină înmatriculate. Acest fapt se datorează şi cadrului investiţional propice, creat în ultima perioadă

pentru revigorarea şi dezvoltarea activităţii economice.Pe teritoriul judeţului există multe firme, unele dintre ele foarte puternice – Philip

Morris, Chippita România, Farmex, Phonix, Ifantis, Cream Line – aceste firme detinând circa 40% din cifra totală de afaceri. În judeţ există şi o serie de firme mai vechi, cu tradiţie – Rostar, Angst, Gourmet, Kraft - Sac, Romcarton, Star Foods – care în ultima perioadă şi-au îmbunătăţit activitatea, unele dintre acestea ocupând locuri fruntaşe, la nivel naţional, în ceea ce priveşte producţia realizată.Activitatea agenţilor economici care acoperă aproape toate subramurile industriei prelucrătoare, câteva având o pondere importantă în producţia judeţului, se reflectă şi la nivel naţional.

Cele mai reprezentative ramuri ale industriei ilfovene sunt : industria alimentară, băuturi şi tutun; pielărie şi încălţăminte; hârtie şi carton; prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice.

Cea mai importantă ramură o constituie industria alimentară, a băuturilor şi tutunului care în prezent deţine o pondere de 72.5% în valoarea producţiei totale a judeţului şi o pondere de 8.0% în valoarea producţiei naţionale a ramurii respective. La unele produse s-au înregistrat creşteri semnificative – preparate din carne, legume conservate prin sterilizare, produse zaharoase de cofetărie, băuturi alcoolice, încăţăminte, medicamente, iar la alte produse s-au înregistrat scăderi, unele destul de

185

mari. Ramurile care au înregistrat creşteri sunt ramurile care deţin şi o pondere importantă în cadrul judeţului. Acest lucru atestă o reorientare a producţiei şi axarea pe anumite ramuri specifice zonei.

Un aspect pozitiv este determinat de evoluţia livrărilor produselor industriale atât pe piaţa internă, cât şi externă, la unele produse creşterea de la o perioadă la alta fiind destul de mare.

Creşteri semnificative ale livrărilor pe piaţa internă s-au înregistrat la: legumele conservate (cu 267.4%), produse zaharoase (cu 202.4%), băuturi alcoolice (cu 158.4%), preparate din carne (cu 71.6%), antibiotice (cu 48%). Principalele ramuri în care s-au realizat investiţii sunt: transport şi depozitare, industria prelucrătoare şi comerţ. Acestea fiind de fapt ramuri reprezentative ale judeţului.

Ponderea cea mai importantă este deţinută de investiţiile realizate de agenţi economici din sectorul privat şi cei cu capital străin.

Faptul că un volum destul de important al investiţiilor s-a realizat în sectorul privat, iar finanţarea de la bugetul de stat şi local a înregistrat o scădere, atestă o îmbunătăţire a activităţii agenţilor din acest sector.

Un alt aspect pozitiv îl constituie şi volumul ridicat al investiţiilor realizate de societăţile străine, ceea ce atestă clar crearea unui cadru economic propice, cadru ce are în vedere stimularea societăţilor comerciale, atragerea de noi investiţii, urmărindu-se îmbunătăţirea activităţii economice a judeţului.

La sfîrşitul anului 2006 în cadrul judeţului s-a dezvoltat foarte mult şi domeniul imobiliar – tranzacţii imobiliare privind terenuri, construcţii masive de locuinţe.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, concentrate pe platforme industriale.

Obiectivele industriale sunt concentrate în cinci zone industriale cuprinzând agenţi economici cu diferite profiluri; gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este în consecinţă foarte variată: SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, CH4, Cd, Cr, Cu, Pb, pulberi în suspensie etc.

Principalele zone industriale ale judeţului Ilfov sunt: Tabel 9.2.1.

Zona Principalele procese poluante Agenti economici

Pantelimon şi Jilava

Metalurgie neferoasăNeferal SA, IMNR, Mondo Aluminiu,

Cit Producţie , Metrom Internaţional

Jilava Procesare cauciuc, betoniere, tăbăcărie,

Arteca SA, Pielorex SA, Ducatex SA, Precon SA

Popeşti Leordeni

Procesare cauciuc, topitorie, platformă deşeuri, reciclarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale

Danubiana SA, BI-AL Aluminiu, Protan SA, Ecorec SA, Picovit SRL.

VoluntariComponente electronice, tratarea şi acoperirea metalelor, staţii betoane

Microelectronica, Băneasa SA, Romes SA, IMT

Buftea - Chitila

Materiale construcţii, prelucrare lemn, topitorie, prelucrare mase

Procema SA, Carpat Forest SA, YKK SRL, Plasrom SRL, MLD

186

plastice, vopsitorie Ecorecicling SRL.

Observaţie: în prezent, o parte din aceste intreprinderi au o activitate economică redusă, dar rămân în continuare surse potenţial poluatoare. În cadrul acestor platforme au apărut numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.

În comuna Pantelimon există unităţi de prelucrare a metalelor neferoase (SC Neferal SA, SC Acumulatorul SA, Institutul de Metale Neferoase şi Rare) cu un impact special asupra calităţii mediului, generatoare de poluanţi comuni.

Supravegherea poluării aerului în zona platformei, este realizată de către Inspectoratul de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti prin intermediul comparti-mentului Igiena mediului. Pentru această zonă s-au recoltat şi analizat următoarele noxe: pulberi in suspensie, SO2, NO2, Pb.

Pe platforma Pantelimon, este montată din anul 2000 o pompă de aer, care funcţionează de şase ori câte 45 minute la fiecare 24 de ore, totalizând un volum maxim de 5,4 mc aer în 24 ore.

Poluarea aerului în judeţ este influenţată în special de:

- lipsa instalaţiilor de reţinere a poluanţilor sau a nefuncţionării lor la randamente normale pe platformele industriale din comunele Pantelimon, Bragadiru, Jilava, Glina, Periş, Popeşti Leordeni, Buftea, Otopeni, Chitila;

- şantierele de exploatare şi staţii de betone din judeţ (grad sporit de pulberi pe raza comunelor 1 Decembrie, Bragadiru, Voluntari, Periş şi Chiajna);

- depozite neconforme de deşeuri (autoaprinderi);

- instalaţii incinerare (Aeroportul Internaţional Bucureşti - Otopeni, SC Romvac SA, unităţi sanitare);

- activităţile industriale desfăşurate în Bucureşti.

9.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

Masuri tehnologice:SC Neferal SA

- achizitionarea de noi seturi de elemente filtrante (saci si casete) cu performante tehnologice supe-rioare la sectia plumb

- modernizarea filtrelor nr. 4 si 5 la sectia plumb, in vederea imbunătăţirii funcţio-nării acestora

SC Protan SA - implementarea unui sistem de monitorizare trimestrială a calităţii aerului, prin

măsurarea emisiilor de gaze de ardere, COV, pulberi in suspensie - realizarea unui studiu de fezabilitate privind varianta optimă de diminuare /

eliminare a mirosurilor; achizitia echipamentelor, montaj si punerea in functiune;

187

- retehnologizarea / inlocuirea incineratorului pentru MRS prin dotarea cu o camera postcombustie, inaltarea cosului, dotare cu arzătoare comandate electronic;

- dotarea cu sistem de monitorizare automata a intregului proces de incinerare;

SC Ecorec SA şi SC Ecosud SA - Realizarea instalatiei de captare a biogazului

Măsuri legislative şi administrative:- emiterea autorizaţiei integrate pentru: SC Neferal SA, SC Protan SA, SC

Ecorec SA.

9.3. Energia Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ILFOV este sucursală

componentă din S.C. Filiala de Distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica - Muntenia Sud SA, aceasta având personalitate juridică.

Misiunea FDFEE Electrica Muntenia Sud – Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ILFOV este aceea de a prelua energia electrică din sectorul energetic naţional şi de a distribui această energie la toţi clienţii săi, consumatori de energie electrică, persoane fizice şi juridice, care deţin legal spaţii în perimetrul judeţului Ilfov, respectând standardele de calitate, siguranţa şi eficienţa.

Principale activităţi desfaşurate în FDFEE Electrica Muntenia Sud şi obţinute conform HGR 1342/2001 şi Statutul societăţii, sunt următoarele:

Servicii specifice activităţii de distribuţie a energiei electrice, nominalizate în Licenţa de Distribuţie nr. 459/ 29.04.2002, acordată de ANRE

Servicii specifice activităţii de furnizare a energiei electrice, nominalizate în Licenţa de Furnizare nr. 460/ 29.04.2002, acordată de ANRE.

SDFEE Ilfov are sediul în Bd. Lacul Tei, nr. 1-3, sector 2, Bucureşti, iar amplasamentele de pe raza judeţului Ilfov sunt următoarele:

- 8 staţii electrice de transformare 110/20 kV în patrimoniu pe raza judeţului Ilfov din cadrul Centrului de Exploatare 110kV

- Centru de Exploatare MT- JT BUFTEA pe raza judeţului Ilfov- Punct de lucru Snagov- Oficii comerciale

- din cadrul Oficiul comercial Ilfov Vest – PL Copăceni- Oficiul comercial Buftea - şi PL Ghermaneşti

9.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului SDFEE Ilfov ca sucursală componentă a S.C. Filiala de Distribuţie şi Furnizare a

Energiei Electrice Electrica - Muntenia Sud SA are preocupări deosebite în sensul diminuării impactului asupra mediului a activităţii: implicarea directă şi responsabilă a managementului de vârf al Sucursalei în

coordonarea şi controlul activităţilor şi proceselor şi angajarea acesteia în îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management Integrat Calitate - Mediu, în conformitate cu prevederile standardului de referinţă SR EN ISO 9001:2001 şi SR EN ISO 14001:2005

conştientizarea şi responsabilizarea întregului personal, de a respecta prevederile din documentele Sistemului de Management Calitate - Mediu

188

conformarea cu prevederile legislaţiei naţionale de mediu în vigoare (inclusiv obţinerea avizelor de mediu pentru privatizare) şi cu legislaţia internaţională de mediu – directivele Uniunii Europene

monitorizarea factorilor de mediu, cât şi a resurselor naturale utilizate prevenirea şi diminuarea impacturilor negative asupra mediului ale instalaţiilor

electrice realizarea unui management performant al deşeurilor, valorificare prin firme

specializate a deşeurilor industriale rezultate din activităţi specifice (deşeuri de fier, aluminiu, cupru, lemn, uleiuri,etc.)

iniţierea şi realizarea planurilor de eliminare a deşeurilor periculoase (condensa-toare electrice cu impregnant PCB)

9.3.2 Consumul de energie electrică SDFEE ILFOV a înregistrat o cantitate de energie electrică vândută de 649.325

MWh, în anul 2006. Cantitatea de energie vândută în perioada anilor 2002 -2006 este prezentată în tabelul 9.3.2.1.

Tabel 9.3.2.1Nr. crt.

Cantitatea de energie electrică vândută ( MWh)

AN 2002 AN 2003 AN 2004 AN 2005 AN 20061 634.388 662.811 675.171 689.815 649.325

Graficul consumului de energie vândută din perioada 2002 - 2006 este prezentată în fig. 9.3.2.1.

Fig. 9.3.2.1.

189

9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivelul de unităţi administrative

SDFEE ILFOV utilizează pentru încălzirea clădirilor, – la Centrul de Exploatare MT - JT Buftea, o centrală termică pe gaze naturale. Vă prezentăm în tabelul 9.3.3.1. - consumul de gaze naturale aferent anului 2006.

Tabel 9.3.3.1.

An 2006Luna

Consum gaze naturale UM

Capacitate calorică

( kcal/mc)

Caracteristici (conţinut sulf,

cenuşă, plumb)Ianuarie 2295 mc

8560

conţinut max. de CO în gazele de

ardere max. 0,1 % vol.

Februarie 1677 mcMartie 1601 mcAprilie 409 mcMai 120 mcIunie 93 mcIulie 73 mcAugust 62 mcSeptembrie 11 mcOctombrie 0 mcNoiembrie 1708 mcDecembrie 2200 mcTotal 10249

Repartiţia consumului de gaze naturale pe luna aferentă anului 2006 este prezentată în fig. 9.3.3.1.

190

Figura 9.3.3.1.

Evoluţia consumului de gaze naturale aferent anilor 2003 - 2006 pentru centrala termică CE MTJT BUFTEA este prezentat în tabelul 9.3.3.2. şi reprezentată grafic în figura 9.3.3.2.

Tabel 9.3.3.2.

Nr.crt.

Consum gaze naturale ( mc)

An 2003 An 2004 An 2005 An 2006

1. 12483 11632 16516 10249

Fig. 9.3.3.2.

191

Se observă o creştere a consumului de gaze naturale în anul 2005, care se datorează condiţiilor meteo nefavorabile. În anul 2006, consumul este mult diminuat datorită condiţiilor meteo favorabile, scăzând numărul orelor de funcţionare din sezonul rece, dar şi faptul că s-a pus accent pe eficientizarea consumului de resurse şi implicit a cheltuielilor aferente.

9.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic şi

estetic mediul, însă impactul asupra mediului înconjurător privind distribuţia şi comercializarea energiei electrice (cod CAEN 4013) este nesemnificativ.

Lucrările specifice de mediu au fost realizate în vederea conformării cu legislaţia de mediu, cât şi cu prevederile din avizele de mediu pentru privatizare şi notificările de gospodarirea apelor. În perioda 01.01 - 31.12.2006, cheltuielile efec-tuate pentru protecţia mediului s-au ridicat la valoarea de 49.622 RON.

În anul 2006, s-au realizat lucrări de investiţii de mediu – (realizare bazin vidanjabil şi reţea de canalizare la staţia electrică Căciulaţi), cât şi lucrări de reparaţii pentru diminuarea impactului asupra mediului (reabilitarea zonelor de amplasare a rezervoarelor de ulei uzat de la staţiile electrice Buftea, Chitila şi IFA Măgurele).

Poluarea solului este prevenită prin existenţa cuvelor de beton amplasate sub transformatoarele de forţă din cadrul staţiilor electrice, impiedicând astfel contamina-rea solului. În acest sens, s-au elaborat planuri de intervenţii pentru situaţii de urgenţă.

Prevenirea poluării solului s-a evidenţiat şi prin realizarea planului de valorificare a deşeurilor industriale (inclusiv cele istorice), rezultate din lucrările de investiţii, modernizări, reparaţii - întreţinere stocate în cadrul staţiilor / centrelor de exploatare.

În vederea prevenirii poluării solului s-au elaborat planurile de eliminare a deşeurilor periculoase, a condensatoarelor electrice cu PCB. S-a încheiat contract de prestări servicii cu firma SC. SETCAR SRL - Brăila pentru eliminarea condensa-toarelor cu PCB stocate provizoriu, care se va finaliza până în trimestrul I 2007.

192

Singurele categorii care ar putea afecta populaţia, câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip coronă şi descărcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan internaţional, cercetările ştiinţifice desfăşurându-se în continuare. Din studiile efectuate, nu se depăşesc limitele normate sau recomandate de standardele internaţionale. În mod normal, în timpul activităţii de distribuţie şi comercializare a energiei electrice nu rezultă poluanţi în aer.

Poluarea zonelor protejate este limitată, deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt evitate. În cazul amplasării instalaţilor energetice în zone silvice, se efectuează defrişări în faza de construcţie, care se menţin şi pe perioada exploatării, refacându-se numai vegetaţia de mică înălţime.

Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS 10009/88). Echipamentele care produc zgomot sunt ecranate, fiind amplasate în clădiri zidite, staţiile de distribuţie de energie electrică sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit conform PE 101A/ 1985.

Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalaţiile electrice sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol, clădiri.

Mentionăm că în perioada aferentă anilor 2001 - 2006 nu s-au produs poluări accidentale cu impact semnificativ asupra mediului.

9.3.7. Evoluţia energiei în perioada 2002 - 2006 şi tendintele generale în următorii ani

9.3.7.1. Evoluţia numărului de consumatori în perioada anilor 2002 - 2006 este prezentată în tabelul 9.3.7.1.

Tabel 9.3.7.1.

Nr. crt.

Tip consumator

Număr consumatoriAn 2002 An 2003 An 2004 An 2005 An 2006

1 Mari consumatori 433 395 433 542 600

2 Mici consumatori 5385 5240 5385 6060 6334

3 Consumatori casnici 82327 81313 82327 87090 89.715

Total 88145 86948 88145 93692 96.649Se observă o creştere semnificativă a numărului de consumatori în anul 2006

faţă de 2005, mai ales în cazul consumatorilor casnici. Această creştere a numărului de abonaţi casnici, se datorează evoluţiei modernizării urbanistice a zonei judeţului Ilfov.

Consumul de energie electrică pe consumator în perioada anilor 2002 - 2006 este pre-zentată în tabelul 9.3.7.2.

Tabel 9.3.7.2.

Nr. crt. Anul Număr total de

consumatoriConsum de energie / consumator

(Mwh/ consumator)1 2002 88.145 7,1972 2003 86.948 7,6233 2004 88.145 7,6594 2005 93.692 7,3625 2006 96.649 6,718

193

Graficul de consum de energie electrica /consumator este prezentat în fig. 9.3.7.2.

Figura 9.3.7.2.

Tendinţa de evoluţie Analiza consumurilor de energie electrică Mwh/consumator evidenţiază o scădere în perioada anilor 2004 - 2006 în zona judeţului Ilfov. Această scădere se datorează atât estimării corecte a consumului de energie electrică, cât şi din cauza renunţării consumatorilor la tipurile de receptoare mari consumatoare de energie electrică ( boilere, centrale termice, radiatoare, etc).

S-a constatat o creştere a volumului de instalaţii electrice, din cauza dinamicii modernizării zonei judeţului Ilfov, extinderilor de reţele electrice, creşterii numărului de consumatori, extindere a zonelor electrificate în mediul rural.

Deasemenea, se observă o creştere semnificativă a numărului de consumatori în anul 2006 faţă de 2005, mai ales în cazul consumatorilor casnici. Datorită dezvoltării urbanistice a zonei judeţului Ilfov a crescut numărul de abonaţi casnici.

Având în vedere procesul de privatizare a S.C. FDFEE Electrica - Muntenia SUD S.A. prioritar pentru anul 2007 vor fi următoarele direcţii:

- respectarea strictă a obligaţiilor de mediu din avizele de mediu pentru privatizare, cu accent pe prevenirea impactului asupra mediului a instalaţiilor electrice;

- conformarea cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, cât şi alinierea la prevederile directivelor Uniunii Europene;

- menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management Integrat Calitate - Mediu.

Dezvoltarea durabilă înseamnă în mod esenţial satisfacerea necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de

194

utilizare eficientă a resurselor, cât şi prevenirea şi diminuarea impactului asupra mediului.

9.4. TransporturileIn judeţul Ilfov toate tipurile de transport (rutier, feroviar şi aerian) sunt foarte bine

reprezentate, producînd un impact asupra mediului. In oraşul Otopeni, se află principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, Aeroportul

Internaţional Henri Coandă, prin care se asigură legătura cu celelalte mari oraşe ale ţării şi cu alte aeroporturi internaţionale.

Reţeaua de autostrăzi, drumuri europene şi drumuri naţionale, ce porneşte de pe teritoriul judeţului, asigură legături rapide şi importante către toate colţurile ţării, şi nu numai. Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureştiul, de poarta fluvială şi auto - Giurgiu, important nod de legătură cu ţările din sudul Europei, Asia şi Orientul Apropiat. Drumul naţional (DN 1) ce leagă Bucureştiul de zona de nord-vest, respectiv centrul ţării şi vestul Europei. Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord-estul şi estul Europei. Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul Dunăre - Marea Neagră. Autostrada Bucureşti-Piteşti, ce leagă capitala de zona de sud-vest a ţării şi a Europei. Această reţea radială este intersectată de Şoseaua de centură a Capitalei, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov.

9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Traficul rutier este o sursă de emisie a oxizilor de sulf şi de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi, plumb şi pulberi care pot provoca boli grave ale sistemului respirator, cum sunt astmul şi cancerul.

Datorită lipsei unui laborator mobil pentru monitorizarea calităţii aerului, poluarea aerului în zonele cu trafic intens nu poate fi determinată, nu se cunosc valorile depăşite ale indicatorilor şi nici perioadele în care apar depăşiri.

Traficul intens şi vehiculele prost intreţinute cauzează poluarea solului prin scurgerea de produse petroliere şi mai departe, infiltrarea în pînza freatică.

9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Numărul de automobile şi de autovehicule care tranzitează principalele artere de circulaţie din şi între localităţile judeţului este în continuă creştere, iar cererea pentru transportul motorizat este posibil să crească, urmare a ridicării nivelului de trai al populaţiei şi a dezvoltării economice a zonei. În consecinţă, sursele mobile de poluanţi vor avea o contribuţie crescîndă la poluarea atmosferei în localităţile judeţului Ilfov dacă problema nu este analizată din această perspectivă, în special pentru evitarea alocării în viitor a unor fonduri crescute pentru remedierea problemelor.9.4.3. Situaţia parcului auto

9.5. Turismul Potenţialul turistic al judeţului Ilfov (inclusiv elemente turistice naturale);

195

In judeţul Ilfov există, pe langă agrementul (în special de weekend) zonal şi potenţial turistic. Pot fi vizitate mânăstiri, biserici, vechi palate, amplasate de cele mai multe ori în zonele naturale din teritoriu.

Dintre obiectivele turistice ale judeţului Ilfov enumerăm:- Lacul Mogoşoaia- Lacul Pantelimon- Lacul şi pădurea Căldăruşani- Mănăstirea Căldăruşani- Mănăstirea Cernica- Mănăstirea Snagov- Muzeul de artă brâncovenească (Palatul Mogoşoaia)- Pădurea Băneasa- Pădurea Râioasa- Pădurea şi lacul Cernica- Pădurea şi lacul Snagov- Palatul Mogoşoaia.

Tot aici se poate practica şi turism ştiinţific, fiind folosit din ce în ce mai frecvent de către cetăţeni din străinătate.

Practicarea turismului în imediata învecinare cu capitala ţării poate constitui şi o sursă suplimentară de venituri pentru populaţia din mediul rural şi pentru administraţia publică locală. Nepunerea în valoare a acestor zone turistice duce în timp la degradarea lor.Impactul turismului asupra mediului

Zonele naturale din jurul Municipiului Bucureşti reprezintă un loc de odihnă, în special la sfârşit de săptamână, pentru locuitorii acestui oraş. Numai că mentalitatea românului este că atunci când merge la iarba verde să găsească un minim de confort, chiar dacă în urma lui nu contează că a lăsat ceva “amintiri”. Întrucat de-alungul timpului, acest tip de agrement s-a practicat din ce în ce mai des, cu densitate populaţională în creştere, zonele naturale au avut de suferit, deoarece oamenii s-au reîntors tot în locurile în care mai veniseră, dar nemaigăsind acelaşi minim confort au preferat altele şi tot aşa.Aceste “amintiri” sunt reprezentate de:

- depozite necontrolate de deşeuri- vetre de foc (mici zone arse care au contribuit la grătare)- inscripţionări pe arborii seculari (chiar dacă sunt protejaţi de lege)- vegetaţie distrusă datorită încercărilor de a parca autoturismele în pădure.

9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

Capitolul 10. Instrumente ale politicii de mediu în România10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului10.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2005 şi rapor-

tate la Garda Naţională de Mediu 10.3. Fondul pentru mediu10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare10.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM

196

Şef serviciu Monitoring, Sinteză şi Coordonare Întocmit, ing. Niculina Bocănete Serviciul Monitorng,

Sinteză şi Coordonare ing. Eliza Bodea

Precizăm că acest document s-a realizat cu informaţiile furnizate de către următoarele instituţii:

- Direcţia Silvică Bucureşti- SC Filiala de Distribuţia şi furnizare a energiei electrice “Electrica Muntenia

Sud” SA – sucursala Ilfov- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov- Autoritatea de Sănătate Publică a judeţului Ilfov- Direcţia de ape - ARGEŞ – VEDEA Piteşti, Sistemul de Gospodărire a Apelor

Ilfov- Bucureşti- Consiliul Judeţean Ilfov- APM ILFOV – Serviciul Monitoring, Sinteză şi Coordonare

– Compartimentul Gestiunea deşeuri– Compartimentul Biodiversitate– Compartimentul Calitatea aerului

197

Documents

iapmif-old.anpm.ro/files/APM Ilfov/STAREA MEDIULUI... · Web viewPrin Legea nr. 3/2001, România a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind