ÎNSUIREA METODELOL DE ANALIZ FARMACOGNOSTIC
(analiz chimic)
1. Noiuni de principii active (alcaloizi, saponozide, derivai ai antracenului, substane tanante, etc).
2. Extragerea principiilor active din produse vegetale.
3. Reacii de identificare pentru unele grupe de principii active.
Cunoaterea unui produs vegetal înseamn caracterizarea acestuia din punct de vedere
macroscopic, microscopic i chimic, ceea ce conduce la stabilirea identitii lui, urmat de
determinarea puritii i a calitii. Determinrile menionate se efectueaz prin multiple procedee
metodice cu o succesiune concret i constituie metoda de analiza farmacognostic.
Privit în ansamblu, analiza farmacognostic cuprinde dou compartimente distincte – analiza
calitativ i analiza cantitativ a produsului vegetal.
• Analiza farmacognostic calitativ, a crei finalitate este determinarea identitii unui
produs vegetal, cuprinde examenul macroscopic, examenul microscopic (prin aplicarea
reaciilor cito- i histo-chimice) i cel chimic.
• Analiza farmacognostic cantitativ prevede determinarea puritii produselor vegetale
i a coninutului de principii active prin diferite metode: gravimetric, volumetric,
colorimetric, spectrofotometric etc
I. REACII DE IDENTIFICARE PENTRU ALCALOIZI
Alcaloizii sunt produi ai metabolismului secundar i prezint substane organice
heterociclice azotate, de origine vegetal, cu caracter bazic, derivate biogenetic din
aminoacizi (excepie pseudoalcaloizii), care în doze determinate posed aciune
fiziologic asupra organismului, iar în doze mari sunt toxice . În funcie de structura ciclului carbon-azot de baz sau de poziia azotului în molecul
alcaloizii se clasific:
Derivai simpli ai pirolidinei: ghigrina, cusghigrina.
Derivai ai pirolizidinei (sistem biciclic condensat, format din dou cicluri de
pirolidin): platifilina, senecifilia, saracina extrase din splcioas.
N
H
piridina piperidina
Derivai simpli ai piridinei i piperidinei. Ca exemplu servete coniina, lobelina.
coniina
Derivai ai sistemului biciclic necondensat, format din ciclurile piridinei i pirolidinei . Din
aceast subgrup face parte nicotin .
nicotina
Derivai ai sistemului biciclic necondensat, format din ciclele piridinei i piperidinei:
anabazina.
anabazina
Derivai ai sistemului biciclic condensat al piperidinei i piro lidinei.
a) Alcaloizi tropanici: hiosciamina (atropina), scopolamina, cocaina.
atropina scopolamina
b) Un derivat al sistemului biciclic condensat al piperidinei i pirolidinei este securinina.
Derivaii sistemului biciclic condensat, format din dou cicle ale piperidinei sau piridinei i
piperidinei (chinolizidinei).
N
N
N
H
N
H
echinopsina
salsolina
morfina
N
N
N
N
indol
Muli alcaloizi indolici au o structur complex – derivai ai acizilor lizergic i izolizergic:
ergometrina, ergotamina, ergocristina etc.
cafeina R=R1=R2=CH3
teofilina R=R1=CH3, R2=H
teobromina R=H, R1=R2=CH3
Alcaloizi derivai ai ciclopentanperhidrofenantrenei (alcaloizi steroidici)
solasodina
songorina, acetilsongorina.
OH
H
Alcalo iz i cu azotul în catena la teral (a l calo i z i ac ic l ic i )
Din acest grup fac parte: efedrina, colchicina, colhamina, capsaicina
L-efedrina colhicina R=NHCOCH3
Extragerea alca loizilor din produsul vegetal decurge în 3 etape:
extragerea a lcalo iz i lor d in produsul vege ta l ;
pur if icarea extractului ;
separarea alcaloizilor i purificarea lor .
Reaciile de identificare pentru alcaloizi. În planta vie alcaloizii sunt în form de soluie, în
sucul celular, la uscarea materialului vegetal, ei formeaz conglomerai ce nu pot fi observai la
microscopul obinuit sau sunt adsorbii de diferite structuri celulare. Ei pot fi determinai doar cu
ajutorul reactivelor, care sedimenteaz alcaloizii, sau prin aplicarea reaciilor de colorare, specifice
pentru fiecare alcaloid.
Reacii de precipitare la aicaloizi. Pentru aceast reacie poate fi folosit orice reactiv, ce
sedimenteaz alcaloizii în esuturile plantei. Rezultate mai bune se obin în cazul soluiei de acid
picric, care formeaz sediment cristalizat cu muli alcaloizi – reactivul Dragendorff, reactivul Mayer.
Reaciile de precipitare a alcaloizilor pot fi efectuate pe lam sau în eprubete, întroducând în
pictura reactivului seciunea materialului vegetal proaspt sau extractul.
O alt variant a reaciei: fragmente de material vegetal se introduc în unul din reactivele
indicate timp de 1-2 sptmâni, dup care se prepar seciuni i se includ în glicerol. Sedimente ale
alcaloizilor pot fi observate în form de aglomerri ale unor ace mici (picrai) sau incluziuni
granuloase mici de culoare gri sau glbuie-gri. Sedimentul de natur alcaloid d rezultate negative cu
acelai reactiv în experiena de control.
II. REACII DE IDENTIFICARE PENTRU SAPONOZIDE Saponozidele sunt compui macromoleculari naturali vegetali, care constau din
carbon, hidrogen i oxigen, posed un ir de proprieti specifice, inclusiv formarea
spumei persistente, hemoliza eritrocitelor sângelui i toxicitatea pentru animale cu sânge
rece (peti), prin care i se deosebesc de alte heterozide. Dup structura agliconului
(sapogeninei) saponinele se împart în dou grupe: steroidice i triterpenice.
Dup structura agliconului (sapogeninei) saponinele se împart în dou grupe: steroidice i
triterpenice.Saponozidele steroidice numite i neutre (sapotoxine) sunt derivai ai
ciclotentanperhidrofenantrenei, care în poziia 17 conin o caten spirocetalic, alctuit din 8 atomi de
carbon dispui în spiral, cu formarea a dou inele: furanic i piranic.
digitogenina
HOH
HNH
OH
OH
OH
Saponozidele triterpenice (acide) au în structura lor agliconi cu 30 atomi de C, care pot fi
tetraciclici (derivai de damaran) sau pentaciclici (derivai de alfa-amirin, beta-amirin).
damarandiol alfa-amirin beta-amirin
rezultatele scontate, deoarece nu exist reacii specifice, care pot fi efectuate în esuturile plantelor.
Mai convingtoare sunt rezultatele reaciei, bazat pe proprietile hemolitice ale saponinelor.
Reaciile de identificare a saponozidelor pot fi clasate în reacii biologice, fiziologicei
chimice.
Reacia de formare a spumei: se iau dou eprubete, în una se adaug 5 ml soluie HC1
0,1 n, iar în a doua 5 ml NaOH 0,1 n. În ambele eprubete se adaug câte 2-3 picturi de
extract sau soluia saponinelor i se agit energic. La prezena în produsul vegetal a
saponinelor triterpenice în ambele eprubete se formeaz spum egal dup volum i
stabilitate. Dac produsul vegetal conine saponine steroidice, atunci în mediul bazic se
formeaz spum de câteva ori mai mult dup volum i mai stabil.
Reacia cu acetat de plumb. La 2 ml de extract în eprubet se adaug câteva
picturi de acetat de plumb. Se formeaz precipitat.
Reacia cu colesterol . La 1 ml de soluie alcoolic de saponine se adaug câteva
picturi de soluie alcoolic de colesterol 1 %. Se formeaz precipitat.
Reacia Liebermann-Bourchard. Pentru efectuarea acestei reacii substana de analizat se
dizolv în acid acetic glacial i se adaug amestec de anhidrid acetic i acid sulfuric
concentrat (50:1). Peste un timp culoarea trece de la roz la verde i albastru.
Reacia Lafon. La 2 ml de infuzie se adaug 1 ml de acid sulfuric concentrat, 1 ml de
alcool etilic i o pictur soluie sulfat de fier 10%. La înclzire apare o culoare albastr -
verzuie.
Reacia cu nitrat de sodiu. La 2 ml infuzie se adaug 1 ml soluie de nitrat de sodiu
i o pictur acid sulfuric concentrat. Apare o culoare roie-sângerie.
Hemoliza eritrocitelor. O suspensie de globule roii, obinut din 2 ml sânge defibrinat i 98
ml ser fiziologic, se prezint ca un lichid rou-tulbure, netransparent, care prin repaus depune un
sediment de globule roii. Când se amestec volume egale de astfel de suspensie cu un decoct din
plante cu saponine preparat dup tehnica de la proba de spumificare, soluia trebuie s devin limpede,
transparent, de culoare roie intens, iar prin repaus s nu mai depun sediment rou de hematii.
Mecanismul hemolizei este de natur coloid-osmotic. Hematiile se umfl, datorit unor diferene de
presiune osmotic, se sparg punând în libertate hemoglobina, sau mai probabil se formeaz compleci
între saponin i proteinele eritrocitare din membrana hematiilor.
Proba câmpului hemolytic. Determinarea prezenei saponinelor se mai poate face
microscopic, utilizând seciuni sau mici fragmente de produs vegetal, incluse într-un preparat obinut din
4% sânge defibrinat dispersat într-o soluie de gelatin. Saponina prezent în produs difuzeaz în
amestecul de gelatin-sânge, hemolizeaz globulele roii i determin apariia unei zone limpezi,
transparente, numit câmp hemolitic.Proba câmpului hemolitic poate fi executat i cu buci de
hârtie de filtru, îmbibate cu decoct din planta cu saponine. Dup scoaterea acestora din soluia cu
saponine, se usuc, apoi se pun în preparatul de gelatin-sânge, unde se poate evidenia hemoliza.
Determinarea indicelui de spumificare. Indicele de spumificare este un parametru prin care se
pot caracteriza produsele vegetale cu saponine i se bazeaz pe proprietatea acestora de a forma o spum
persistent în soluie apoas.
III. REACII DE IDENTIFICARE PENTRU DERIVAII ANTRACENULUI Derivaii antracenului sunt o grup de compui naturali, la baza crora st nucleul
antracenului cu diferit grad de hidroxidare la inelul mijlociu (inelul B):
Derivaii antracenului sunt substane cristaline de culoare galben, portocalie sau roie.
Agliconii liberi sunt uor solubili în eter etilic, cloroform, benzen i ali solveni organici; în ap
nu se dizolv, dar sunt uor solubili în soluie apoas de baze datorit formrii fenolailor.În funcie
de structura scheletului de carbon, derivaii antracenului naturali se clasific în 3 grupe:
1. compuii la baza crora st un nucleu de antracen (monomeri);
2. compui cu dou nuclee de antracen (dimeri);
3. derivaii condensai ai antracenului.
Monomerii, în funcie de gradul de oxidare a nucleului principal, la rândul su, se
împart în 2 subgrupe:
antrachinona
antranol antrona
Reaciile de identificare a derivailor antracenici se efectueaz cu ajutorul metodelor
chimice i fizice, care se completeaz unele pe altele.
Reacia cu baz (reacia Borntrager): 0,2 g de produs vegetal mrunit se fierb 2 min cu
5 ml NaOH 10%. Dup rcire amestecul se dizolv cu 5 ml de ap i se filtreaz. 3 ml de
filtrat se toarn în eprubet, se adaug 3 ml HC1 10% i 10 ml benzen. Se amestec foarte
atent i dup stratificarea lichidului stratul benzenic se scurge filtrându-1 printr-un tampon
mic de vat. La filtrat se adaug 3 ml soluie de amoniac 10%.La prezena derivailor
antracenului stratul amoniacal capt o coloraie roie-viinie (1,8-dioxiantrachinone), purpurie
(1,4-dioxiantrachinone) sau violet (1,2-dioxiantrachinone).Esena reaciei const în
urmtoarele: la fierberea produsului vegetal cu baz are loc hidroliza antraheterozidelor cu
formarea agronilor liberi.
Sublimarea derivailor antracenului. În eprubeta uscat se adaug 0,2 g produs vegetal
mrunit i se înclzete, inând eprubeta aproape orizontal. Temperatura sublimrii e de
210°C, timpul sublimrii – 10 minute. Sublimatul se condenseaz pe prile reci ale eprubetei
sub form de picturi galbene sau cristale aciforme galbene. Dup rcirea eprubetei la sublimat
se adaug o pictur soluie NaOH 5% în alcool etilic; apare o coloraie roie sau violet, în
funcie de componena derivailor antracenului (formarea fenolailor). Esena reaciei se explic
prin proprietatea antraheterozidelor din produsul vegetal, de a descompune, la temperatur
înalt, formând agliconi liberi; concomitent derivaii antronei i antranolului se oxideaz pân
la antrachinone care sublimeaz.
antracen
Dintre metodele fizice cea mai complet informaie o furnizeaz cele spectrale, care permit
a stabili grupa de compui, precum i prezena, caracterul substituenilor.
SpectroscopiaUV se aplic pe larg în cercetrile structurale ale derivailor antracenului. În
regiunea UV aceti compui au câteva maxime de absorbie mai sus de 200 nm. Fiecare tip de
substituire se caracterizeaz printr-un numr determinat de particulariti spectrale, care faciliteaz
stabilirea structurii compuilor noi din aceast grup .
IV. REACII DE IDENTIFICARE PENTRU SUBSTANE TANANTE Substane tanante se numesc compuii naturali, care constau din polifenoli, flobafene,
genetic legate între ele, indiferent dac posed proprieti de tbcire a pielii sau nu . Ele
se caracterizeaz printr-o mare heterogenitate structural. Unitile constituente aparin seriei
acizilor polifenolcarboxilici sau seriei 2-fenilbenzopiranului.
În celula vegetal vie substanele tanante se afl în form de soluie în sucul celular, parial
adsorbite de coloizii celulari. În produsul vegetal substanele tanante formeaz ghemuri neuniforme de
culoare cafenie-glbuie. Coloraia e condiionat de flobafene – produse de condensare ale
substanelor tanante. ce se impart în dou grupuri:
Substane tanante hidrolizabile: a) galotaninuri – esterii acidului galic cu glucidele; b)
esterii acizilor fenolcarbonici; c) elagotaninuri – esterii acidului elagic cu glucidele.
acid galic acid elagic
unor compui de tipul 2-fenilbenopiranului (catechina).
catechina
În produsul vegetal substanele tanante se identific cu ajutorul a 2 grupuri de reacii
calitative: reacii de sedimentare i de culoare:
Reacia cu soluie de alun de fier i amoniu. La 2-3 ml de extract se adaug 4-5
picturi de soluie de alun de fier i amoniu. În cazul substanelor tanante hidrolizabile
apare culoare sau precipitat negru-albastru, iar în cazul celor condensate – precipitat negru-
verde (aceast reacie se folosete la identificarea substanelor tanante în produsul vegetal).
Reacia cu soluie de gelatin. La 2-3 ml de extract se adaug în picturi soluie de
gelatin 1%. Apare opalescen ce dispare la adugarea excesului de gelatin.
Reacia cu clorhidrat de chinin. La 2-3 ml de extract se adaug câteva picturi de
clorhidrat de chinin (antipirin) 1%. Apare un precipitat amorf.
Reacia cu soluie de aldehid formic în mediu acid. La 10 ml de extract se adaug 5 ml
de amestec (2 ml de HC1 diluat în proporie 1:1 i 3 ml de soluie de aldehid formic 40%).
Amestecul obinut se menine la fiebere 30 minute în balonul unit cu refrigerentul ascendent. Dac
în produsul vegetal se afl substane tanante condensate, ele cad sub form de preci pitat.
Precipitatul se filtreaz. La 2 ml de filtrat se adaug 10 picturi de soluie de alaun de fier
i amoniu 1% i 0,2 g acetat de plumb cristalin, soluia se amestec. Dac se gsesc
substane tanante hidrolizabile, apare culoarea azurie pân la violaceu (în mediu neutru).
OH
OHOH
OH
Reacia cu ap de brom. La 2-3 ml de extract se adaug în picturi ap de brom (5g de
brom la un litru ap), pân la momentul când în soluie se va simi miros de brom.). La prezena
substanelor tanante condensate se formeaz precipitat.
Reacia cu acetat de plumb în mediu acid . La 1 ml de extract se adaug 2 ml
de acid acetic 10% i 1 ml de sare mijlocie a acetatului de plumb 10% – substanele tanante
hidrolizabile formeaz precipitat. La prezena substanelor tanante condensate filtratul se va
colora în negru-verde la adugarea a 5 picturi de soluie de de aluni de fier 1% i 0,1 g acetat de
plumb.
Determinarea cromatografic a catechinelor. La produsul vegetal mrunit (frunze de
ceai), se adaug 2 ml de alcool etilic 95% i se înclzete la baia de ap pân la fierbere,se
filtreaz. Extractul alcoolic obinut se aplic cu ajutorul unui capilar pe linia de start a plcii
cromatografice (înlimea coloanei de soluie în capilare e de 1,5-2 cm; diametrul petelor pe
linia de start este nu mai mare de 5 mm. Alturi de extractul examinat pe linia de start se
aplic în calitate de soluie de referin soluia curat a totalului de catechine din frunze de
ceai.
Dup uscare placa se instaleaz în camera de cromatografiere cu sistemul de solveni
n-butanol-acid acetic-ap (40:12:28). Cromatografierea se efectueaz timp de 1,5 ore (distana
parcurs de solvent e de 10-12 cm). Ulterior cromatograma se usuc la aer i se trateaz cu
soluie de vanilin 1 % în HC1 concentrat. Catechinele apar în form de spoturi oranj-roii.
II. LUCRARE PRACTIC CU COMPLETARE ÎN ALBUM:
Lucrare practic Nr. 1. Pregtirea extractului i identificarea alcaloizilor în frumze de
mtrgun (Belladonnae folia, Atropa belladonna L., Fam. Solanaceae)
(Definiie) Alcaloizii sunt produi ai metabolismului secundar i prezint substane organice
heterociclice azotate, de origine vegetal, cu caracter bazic, derivate biogenetic din aminoacizi
(excepie pseudoalcaloizii), care în doze determinate posed aciune fiziologic asupra
organismului, iar în doze mari sunt toxice.
Pregtirea extractului din produsul vegetal: 1 g produs vegetal mrunit se plaseaz în
balon de 100 ml, se adaug 25 ml HC1 1%, se extrag timp de 5 minute la baia de ap .
Dup rcire extractul se filtreaz prin filtru de hârtie. Având în vedere, c sensibilitatea
alcaloizilor fa de reactivi este diferit, reaciile se efectueaz cu câiva reactivi (5-7).
Belladonnae folia, Atropa belladonna L., Fam. Solanaceae
Tabelul 1
Reacii de identificare a alcaloizilor în frumze de mtrgun (Belladonnae folia)
Reaactivul Componena reagentului Rezultatele reaciei
1 Mayer soluie de clorur de mercur în
iodur de potasiu
potasiu
iodur de potasiu cu adugarea
acidului acetic
soluie de iodur de potasiu
precipitat alb sau galben (+)
precipitat amorf albui sau glbui
(+++)
silicowolframic
fosfowolframic
în acid azotic
(+++)
9 Acid picric Soluia acidului picric 10% picrat) de culoare galben (+)
Concluzie
Alcaloizii sau identificat în frunze de mtrgun (Belladonnae folia)
prin reacii de precipitare i culoare, cu o sensibilitate mai înalt
pentru soluiia acidului fosfomolibdenic, fosfowolframic i tanin.
Lucrare practic Nr. 2. Pregtirea extractului i identificarea saponozidelor
În rizomi cu rdcini de dioscoree -Dioscoreae rhizomata cum radicibus, Dioscorea niponica,
Fam. Dioscoreaceae (saponozide steroidice) i în rdcini de lemn dulce -Glycyrrhizae radices,
Glycyrrhiza glabra L.,Fam. Fabaceae (saponine triterpenice)
(Definiie) Saponozidele sunt compui macromoleculari naturali vegetali, care constau din
carbon, hidrogen i oxigen, posed un ir de proprieti specifice, inclusiv formarea spumei
persistente, hemoliza eritrocitelor sângelui i toxicitatea pentru animale cu sânge rece (peti),
prin care i se deosebesc de alte heterozide. Dup structura agliconului (sapogeninei) saponinele
se împart în dou grupe: steroidice i triterpenice.
Pregtirea extractului din produsul vegetal: pregatirea infuziei (1:10) cate 2 g produs
vegetal mrunit se plaseaz în balon se adaug 20 ml ap distilat i se extrag 10 minute
la baia de ap. Dup rcire extractul se filtreaz prin filtru de hârtie. Se efectueaz reacii
de identificare la ambele grupe de saponozide: steroidice i triterpenice.
Dioscoreae rhizomata cum radicibus, Dioscorea nipponica , Fam. Dioscoreaceae
Glycyrrhizae radices, Glycyrrhiza glabra L., Fam. Fabacea
.
Reacii de identificare a saponinelor steroidice i triterpenice în produse vegetale
Reaactivi Dioscoreae rhizomata
produse: în una se adaug 5 ml soluie
HC1 0,1 N, iar în a doua 5 ml NaOH
0,1N. În ambele eprubete se adaug
câte 3 picturi de extract i se agit
energic.
La 2 ml de extracte în eprubete se
adaug câteva picturi de acetat de
plumb.
saponine se adaug câteva picturi de
soluie alcoolic de colesterol 1 %.
se formeaz precipitat
de alcool etilic i o pictur soluie
sulfat de fier 10%.
la înclzire apare o
analizat se dizolv în acid acetic
glacial i se adaug amestec de
anhidrid acetic i acid sulfuric
concentrat (50:1)
verde i azuriu (++)
defibrinat+98 ml ser fiziologic) se adaug
extractele obinute i se agit.
soluia devine
Lucrare practic Nr. 3. Pregtirea extractului i identificarea derivailor antracenici în
scoar de cruin: Frangulae cortex, Frangula alnus Mill. (syn. Rhamnus frangula L.),
Fam. Rhamnaceae
(Definiie) Derivaii antracenului sunt o grup de compui naturali, la baza crora st
nucleul antracenului cu diferit grad de hidroxidare.
Frangulae cortex, Frangula alnus Mill. (syn. Rhamnus frangula L.), Fam. Rhamnaceae
Tabelul 3
0,2 g de produs vegetal + 5 ml
NaOH 10%, fierbere 2 minute. Dup
rcire amestecul se dizolv cu 5 ml de
ap i se filtreaz, la 3 ml de filtrate
se adaug 3 ml HC1 10% i 10 ml
benzene. Dup stratificarea lichidului
tampon mic de vat. La filtrat se
adaug 3 ml soluie de amoniac 10%.
În prezena derivailor antracenului stratul
amoniacal capt o coloraie roie-viinie (1,8-
dioxiantrachinone), purpurie (1,4-
2. Sublimarea derivailor antracenului
vegetal mrunit i se înclzete, inând
eprubeta înclinat. Temperatura
sublimrii – 10 minute. Sublimatul se
condenseaz pe prile reci ale
eprubetei sub form de picturi
galbene sau cristale aciforme galbene.
Dup rcirea eprubetei la sublimat se
adaug o pictur soluie NaOH 5%
în alcool etilic
funcie de componena derivailor antracenului,
prin formarea fenolailor i prin proprietatea
antraheterozidelor de a descompune la
temperatur înalt, formând agliconi liberi i a
sublime
Concluzii:
scoar de stejar- Quercus cortex, Quercus robur L., Fam. Fagaceae
(Definiie) Substanele tanante se numesc compuii naturali, care constau din
polifenoli, flobafene, genetic legate între ele, indiferent dac posed proprieti de
tbcire a pielii sau nu. Ele se caracterizeaz printr-o mare heterogenitate structural. Unitile
constituente aparin seriei acizilor polifenolcarboxilici sau seriei 2-fenilbenzopiranului.
Pregtirea extractului. Se i-a 1 g de produs vegetal mrunit, se toarn 100 ml de
ap. Se înclzete la baia de ap 20-30 minute, se strecoar prin vat i extractul
obinut se folosete la efectuarea reaciilor calitative.
Quercus cortex, Quercus robur L. Fam. Fagaceae
Tabelul 4 Reacii de identificare a substanelor tanante în Quercus cortex
Reaactivi Substane tanante
fier i amoniu
picturi de soluie de alun de
fier i amoniu, se agit
culoarea sau
precipitatul negru-
albastru- pentru
substanele tanante
picturi soluie de gelatin 1%
Apare opalescen ce
dispare la adugarea
excesului de gelatin
La 2-3 ml de extract se adaug în
picturi ap de brom pân la
momentul când în soluie se va
simi miros de brom
mediu acid
1-2 ml de acid acetic 10% i 1 ml
acetat de plumb 10%
Identificarea catechinelor prin cromatografie pe strat subire . La produsul vegetal mrunit
(frunze de ceai), se adaug 2 ml de alcool etilic 95% i se înclzete la baia de ap pân la
fierbere,se filtreaz.
Extractul alcoolic obinut se aplic cu ajutorul unui capilar pe linia de start a plcii
cromatografice (înlimea coloanei de soluie în capilare e de 1,5-2 cm; diametrul petelor pe
linia de start este nu mai mare de 5 mm. Alturi de extractul examinat pe linia de start se
aplic în calitate de soluie de referin soluia de catechin .
Dup uscare placa se instaleaz în camera de cromatografiere cu sistemul de solveni
n-butanol-acid acetic-ap (40:12:28). Cromatografierea se efectueaz timp de 1,5 ore (distana
parcurs de solvent e de 10-12 cm). Ulterior cromatograma se usuc la aer i se trateaz cu
soluie de vanilin 1 % în HC1 concentrat. Catechinele apar în form de spoturi oranj -roii.
În imagine: camera de cromatografiere
În imagine: identificarea unor compui chimici prin cromatofrafie pe strat
subire în UV (compui fenoliciîn 2 extracte obinute prin diferite metode)
Surse bibliografice:
2. Nistreanu A., Calalb T. Analiza farmacognostic a produselor vegetale medicinale. Compendiu.
Chiinu, 2016.
3. Cojocaru-Toma M. Produse vegetale i fitopreparate din Republica Moldova. Compendiu
pentru lucrri de laborator la farmacognozie. Chiinu, 2017.
4. European Pharmacopoeia, vol. I , II, 2018
5. Farmacopeea român, ediia X. Editura medical, Bucureti, 1993.
6. . XI . . «», 1 2, 1990.