I. Calculul structurii de rezistenta.PDF

7/27/2019 I. Calculul structurii de rezistenta.PDF

1/196

CC UU PP RR II NN SS

MemoriuMemoriuMemoriuMemoriu tehnictehnictehnictehnic

PPPPARTEAARTEAARTEAARTEA I.I.I.I.CCCCALCULULALCULULALCULULALCULUL STRUCTURIISTRUCTURIISTRUCTURIISTRUCTURII DE REZISDE REZISDE REZISDE REZISTENTATENTATENTATENTA

Date de temaDate de temaDate de temaDate de tema________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________I.1I.1I.1I.1

I. PredimensionareI. PredimensionareI. PredimensionareI. Predimensionare ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________I.I.I.I.2222

I.1. Predimensionare placa _________________________________________I.2I.2. Predimensionare grinda ________________________________________I.2

I.3. Predimensionare stalp _________________________________________I.3

I.4. Predimensionare pereti ________________________________________I.5

I.5. Calculul coeficientului seismic Cs ________________________________I.9

II.II.II.II. Calculul deplasarilorCalculul deplasarilorCalculul deplasarilorCalculul deplasarilor lateralelateralelateralelaterale relativerelativerelativerelative____________________________________________________________________________________________________________________________________________II.1II.1II.1II.1

III.III.III.III. Armare placaArmare placaArmare placaArmare placa____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________III.1III.1III.1III.1

IV.IV.IV.IV. Armare grinziArmare grinziArmare grinziArmare grinzi _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________I_____I_____I_____IVVVV.1.1.1.1

IV.1. Grinzi longitudinale Axul 1_________________________________IV.2

IV.1.1. Parter ____________________________________________IV.2

IV.1.2. Etaj 1 Etaj 2 ______________________________________IV.6

IV.1.3. Etaj 3 Etaj 9 ______________________________________IV.9

IV.1.4. Etaj 10 Etaj 14 ___________________________________IV.13

IV.2. Grinzi longitudinale Axul 2________________________________IV.17

IV.2.1. Parter ____________________________________________IV.17

IV.2.2. Etaj 1 ____________________________________________IV.20

IV.2.3. Etaj 2 Etaj 3 _____________________________________IV.24

IV.3.4. Etaj 4 Etaj 10 ____________________________________IV.27

IV.2.5. Etaj 11 Etaj 14 ___________________________________IV.30

IV.2.6. Etaj tehnic ________________________________________IV.34

IV.3. Grinzi transversale Axul A ________________________________IV.37

IV.3.1. Parter ____________________________________________IV.37

IV.3.2. Etaj 1 Etaj 2 _____________________________________IV.40

IV.3.3. Etaj 3 Etaj 9 ______________________________________IV.43

IV.3.4. Etaj 10 Etaj 13 ____________________________________IV.46

IV.3.5. Etaj 14 ____________________________________________IV.49


2/196

V.V.V.V. Armare stalpArmare stalpArmare stalpArmare stalp____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________V.1V.1V.1V.1

V.1. Armare longitudinala ________________________________________V.2

V.2. Armare transversala ________________________________________V.11

V.2.1. Determinarea eforturilor VEd __________________________V.11

IV.2.2. Calculul etrierilor __________________________________V.16

VVVVIIII.... Verificare de nodVerificare de nodVerificare de nodVerificare de nod________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________VVVVIIII.1.1.1.1

VVVVII. Armare rII. Armare rII. Armare rII. Armare rigle de cuplareigle de cuplareigle de cuplareigle de cuplare____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________VIVIVIVIIIII.1.1.1.1

VII.1. Parter ____________________________________________VII.2

VII.2. Etaj 1 Etaj 5 ______________________________________VII.4

VII.3. Etaj 6 Etaj 7 ______________________________________VII.6

VII.4. Etaj 9 Etaj 9 ______________________________________VII.8

VII.5. Etaj 10 Etaj 11 ___________________________________VII.10VII.6. Etaj 12 ___________________________________________VII.12

VII.6. Etaj 13 Etaj 14 ____________________________________VII.14

VIVIVIVIIIIII. Armare pereteI. Armare pereteI. Armare pereteI. Armare perete cuplatcuplatcuplatcuplat _______________________________________________________________________________________________________________________________VIII.1_______________VIII.1_______________VIII.1_______________VIII.1

VIII.1. Armarea verticala________________________________________VIII.3

VIII.1.1. Parter __________________________________________VIII.3

VIII.1.2. Etaj 1 ___________________________________________VIII.5

VIII.1.3. Etaj 2 __________________________________________VIII.6

VIII.1.4. Etaj 3 __________________________________________VIII.7

VIII.1.5. Etaj 4 __________________________________________VIII.8

VIII.1.6. Etaj 5 __________________________________________VIII.9

VIII.1.7. Etaj 6 _________________________________________VIII.10

VIII.1.8. Etaj 7 _________________________________________VIII.11

VIII.1.9. Etaj 8 _________________________________________VIII.12

VIII.1.10. Etaj 9 ________________________________________VIII.13

VIII.1.11. Etaj 10 _______________________________________VIII.14

VIII.1.12 Etaj 11 ________________________________________VIII.15

VIII.1.13 Etaj 12 ________________________________________VIII.16

VIII.1.14 Etaj 13 ________________________________________VIII.17VIII.1.15 Etaj 14 ________________________________________VIII.18

VIII.2. Armarea orizontala______________________________________VIII.19

VIII.2.1. Parter _________________________________________VIII.21

VIII.2.2. Etaj 1 __________________________________________VIII.24

VIII.2.3. Etaj 2 _________________________________________VIII.26

VIII.2.4. Etaj 3 _________________________________________VIII.28

VIII.2.5. Etaj 4 _________________________________________VIII.30

VIII.2.6. Etaj 5 _________________________________________VIII.32

VIII.2.7. Etaj 6 _________________________________________VIII.34


3/196

VIII.2.8. Etaj 7 _________________________________________VIII.36

VIII.2.9. Etaj 8 _________________________________________VIII.38

VIII.2.10. Etaj 9 ________________________________________VIII.40

VIII.2.11. Etaj 10 _______________________________________VIII.42

VIII.2.12 Etaj 11 ________________________________________VIII.44

VIII.2.13 Etaj 12 ________________________________________VIII.46

VIII.2.14 Etaj 13 ________________________________________VIII.48

VIII.2.15 Etaj 14 ________________________________________VIII.50

VIII.3. Armarea transversala in bulbi _____________________________VIII.52

VIII.3. Verificarea necesitatii armaturii de confinare_________________VIII.53

AnexaAnexaAnexaAnexa AAAA Calculul incarcarii din zapadaCalculul incarcarii din zapadaCalculul incarcarii din zapadaCalculul incarcarii din zapada ___________________________________A.1___________________________________A.1___________________________________A.1___________________________________A.1

AnexaAnexaAnexaAnexa BBBB Eforturi furnizate de EtabsEforturi furnizate de EtabsEforturi furnizate de EtabsEforturi furnizate de Etabs ______________________________________B.1______________________________________B.1______________________________________B.1______________________________________B.1

PPPPARTEAARTEAARTEAARTEA II.II.II.II.TTTTEHNOLOGIA EXECUTEHNOLOGIA EXECUTEHNOLOGIA EXECUTEHNOLOGIA EXECUTIEI LUIEI LUIEI LUIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCCRARILOR DE CONSTRUCCRARILOR DE CONSTRUCCRARILOR DE CONSTRUCTIITIITIITII

Compozitia Betonului _____________________________________Compozitia Betonului _____________________________________Compozitia Betonului _____________________________________Compozitia Betonului _______________________________________________________________________________________________1__1__1__1

Gradul de maturizare al betonului _________Gradul de maturizare al betonului _________Gradul de maturizare al betonului _________Gradul de maturizare al betonului _____________________________________________________________________________________________________________________________________8____8____8____8

Panotarea placilor _______________________Panotarea placilor _______________________Panotarea placilor _______________________Panotarea placilor _________________________________________________________________________________________________________________________________________________1__1__1__10000

Etapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructieiEtapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructieiEtapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructieiEtapele tehnologice de realizare a structurii de rezistenta a constructiei ______________________________________21__21__21__21


4/196

MEMORIU TEHNIC Pagina din 12ANDONII B. Octavian

1

MEMORIU TEHNIC

1.1.1.1. DATE GENERALE.DATE GENERALE.DATE GENERALE.DATE GENERALE.

Firma Imobile Best S.A. detine in proprietate privata un teren in mun. Bucuresti, in

prezent liber de constructii, pe care intentioneaza sa realizeze un bloc de birouri.

Proiectantul general al investitiei este INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE

IN TURISM Bucuresti. Proiectantul de specialitate structura este Abs.: ANDONII Octavian.

Pentru realizarea investitiei, conform legislatiei in vigoare, se va obtine de la Primariamun. Bucuresti, Certificatul de Urbanism necesar in care se va specifica regimul juridic, regimul

economic, regimul tehnic (regimul de inaltime, modul de ocupare a terenului, retragerile fata de

limitele terenului, inaltimea maxima admisa), precum si acordurile, documentele si

documentatia tehnica pe baza carora se va solicita Autorizatia de Construire pentru realizarea

acestui obiectiv.

2.2.2.2. INCADRAREA IN ZONA. STUDIINCADRAREA IN ZONA. STUDIINCADRAREA IN ZONA. STUDIINCADRAREA IN ZONA. STUDIULULULUL GEOTEHNIC. CONDITII DEGEOTEHNIC. CONDITII DEGEOTEHNIC. CONDITII DEGEOTEHNIC. CONDITII DE

AMPLASAMENT, TERENAMPLASAMENT, TERENAMPLASAMENT, TERENAMPLASAMENT, TEREN SI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIASI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIASI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIASI FUNDARE PENTRU CONSTRUCTIA NOUA (PROIECTATA).NOUA (PROIECTATA).NOUA (PROIECTATA).NOUA (PROIECTATA).

Terenul este situat pe teritoriul administrativ al mun. Bucuresti, sector 2, in intravilan.

La intocmirea proiectului in faza P.A.C., in lipsa unor date concrete pentru

amplasamentul imobilului, s-au utilizat datele furnizate de "Studiu Geotehnic pentru construire"Studiu Geotehnic pentru construire"Studiu Geotehnic pentru construire"Studiu Geotehnic pentru construire

blocului de biblocului de biblocului de biblocului de birouri Garden Bussinessrouri Garden Bussinessrouri Garden Bussinessrouri Garden Bussiness",",",", intocmit de S.C. GeoNat-Groud, in februarie 2011.

Din Studiul Geotehnic intocmit, rezulta ca din punct de vedere geomorfologic,

hidrologic, si hidrogeologic, amplasamentul are o stabilitate buna, nefiind afectat de fenomene

fizico - geologice periculoase, inundatii, sau de vreo artera hidrografica, izvor sau torent.

Din punct de vedere geologic-geomorfologic, amplasametul analizat se incadreaza in

unitatea morfostructurala a pietrisurilor de Colentina.

Din prospectiunile efectuate in cele doua foraje executate pe amplasament, rezulta ca

stratificatia terenului este cvasiorizontala, uniforma si continua, fiind alcatuita din depozite

leosoide si argiloase.


5/196


2

In forajul F1F1F1F1 executat pe o terasa artificiala cu latimea de cca. 15 m, rezulta urmatoarea

stratificatiestratificatiestratificatiestratificatie :

- 0,00 - 0,50 m : sol vegetal argilos;

- 0,50 - 2,00 m : leoss galben roscat;

- 2,00 6,10 m : leoss cenusiu cu concretiuni calcaroase;

- 6,10 12,50 m : argila cenusiu roscata;

- 12,50 16,80 m : nisip mediu grosier in baza pietris

In forajul F2F2F2F2 executat la o distanta de cca. 30 m fata de F1F1F1F1 si la cca. 2,00 m mai jos,

rezulta urmatoarea stratificatiestratificatiestratificatiestratificatie :

- 0,00 - 0,50 m : sol vegetal argilos;

- 0,50 - 2,00 m : argila prafoasa;

- 2,00 - 4,30 m : argila nisipoasa;

- 4,30 - 7,80 m : argila lutoasa;

- 7,80 - 10,00 m : leoss cu concretiuni calcaroase;

- 10,00 - 17,00 m : argile si marne.

Apa freaticaApa freaticaApa freaticaApa freatica nu a fost interceptata in forajul F1.F1.F1.F1. In forajul F2F2F2F2 se gaseste la o adancime de

3,60 m de la suprafata terenului, fiind cantonata in stratul de argila nisipoasa cafenie unde

continutul mai ridicat de nisip asigura o permeabilittate care permite circulatia slaba a apei.

Adancimea de inghetAdancimea de inghetAdancimea de inghetAdancimea de inghet conform STAS 6054/87 este de 1,10 m de la suprafata terenului

natural sau sistematizat, stratul de fundare fiind incadrat conform STAS 1709/3-90 in categoriapamanturilor sensibile la inghet-dezghet.

Din punct de vedereDin punct de vedereDin punct de vedereDin punct de vedere seismicseismicseismicseismic, in conformitate cu Codul P100-1/2006, clasa de importanta

si de expunere la cutremur a constructiei este II ( I = 1,2), zona de hazard seismic este

caracterizata prin valoarea de varf a acceleratiei terenului ag=0,24 corespunzand unui interval

mediu de revenire de 100 ani si prin perioada de control (colt) Tc=1,6 sec.

Conform CR 1-1-3/2005, valoarea caracteristica a incarcarii din zapadazapadazapadazapada la sol in

amplasamentul constructiei este s0,k=2,0 kN/m2.


6/196


3

In conformitate cu Studiul Geotehnic, fundarea constructiei noifundarea constructiei noifundarea constructiei noifundarea constructiei noi (proiectate)(proiectate)(proiectate)(proiectate) se face

direct,direct,direct,direct, incepand cu adancimea Df = 7,50 m fata de suprafata terenului natural actual, depasindu-

se astfel adancimea maxima de inghet, cu urmatoarele conditii :conditii :conditii :conditii :

Stratul de sol vegetal de la suprafata este impropriu fundarii, trebuind a fi excavatpana la epuizare si evacuat in totalitate in afara amplasamentului.

Inainte de atacarea lucrarilor de sapaturi, se va investiga daca pe amplasamentexista eventuale conducte subterane purtatoare de apa-canal, agent termic, gaze, electrica, si,

dupa caz, acestea se vor dezafecta si/sau devia cu avizul autoritatilor si furnizorilor respectivi.

La executia sapaturilor vor fi depasite orice zone accidentale de umpluturi, hrube,canale, foste pivnite, resturi de fundatii vechi, foste conducte dezafectate, radacini de arbori,

etc., care ar putea fi intalnite eventual pana la cota de fundare. Radacinile se vor extrage in

totalitate iar zonele accidentale se vor excava si se vor curata total pana la terenul natural bun

de fundare, golurile rezultate urmand a fi umplute (plombate) cu beton simplu de completare de

clasa C8/10 (Bc10).

Sapaturile pentru fundatiile constructiei noi se pot executa mecanizat sau manual.Sapatura se poate realiza cu taluze inclinate avand pante 2:1, protejate in perioadele cu

precipitatii cu sprijiniri din dulapi de lemn sau metalici.

Depozitarea pamantului excavat sau a materialelor de constructii se va face ladistante mai mari de 1,50 m de la marginea sapaturii generale.

Se va evita orice tendinta de sporire a umiditatii pamantului pe durata lucrarilor desapatura si fundatii. Bazele sapaturilor vor fi prevazute cu pante de scurgere catre baze de

colectare si evacuare rapida a eventualelor ape din precipitatii. Sapaturile nu se vor lasa deschise

timp indelungat pentru a nu fi expuse mai multe zile caldurii solare si/sau precipitatiilor (pentru

a se conserva starea de umiditate naturala din teren). In acest scop, ultimul strat de sapatura ingrosime de 20 cm se va indeparta manual numai cu putin timp inainte de turnarea betonului de

egalizare.

La cota de fundare terenul va fi imbunatatit prin compactare cu maiul mecanic saumanual.

Infrastructura (radier), ca si suprastructura constructiei se vor realiza din betonarmat, cu suficiente capacitati de rezistenta si rigiditate.

La proiectare si executie se vor lua masuri pentru:::: evitarea umezirii terenului defundare;;;; evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii si a infiltrarii in teren a apelor de

suprafata;;;; indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii;;;; evitarea umezirii

terenului cu ape din retelele exterioare si instalatiile interioare, etc.

In cazul in care pe parcursul lucrarilor de excavatii si sapaturi se intalnesc situatiineprevazute, diferite de conditiile considerate in proiect, executantul lucrarilor de constructii

va anunta inginerul geotehnician si proiectantul de rezistenta pentru luarea masurilor

corespunzatoare. In diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnareaIn diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnareaIn diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnareaIn diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnarea

betonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea sibetonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea sibetonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea sibetonului de egalizare va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea, confirmarea si

avizarea terenului de fundare.avizarea terenului de fundare.avizarea terenului de fundare.avizarea terenului de fundare.


7/196


4

Pentru dimensionarea fundatiildimensionarea fundatiildimensionarea fundatiildimensionarea fundatiilor constructiei noi,or constructiei noi,or constructiei noi,or constructiei noi, in conformitate cu Studiul Geotehnic

si STAS 3300/1/2-85, pe stratul pe care se face fundarea, mentionat mai sus, se poate considera o

presiune conventionala de baza = 303030300 kPa0 kPa0 kPa0 kPa in gruparea fundamentala de incarcari

(permanente gravitationale), pentru fundatii avand latimea talpii B = l,00 m si adancimea de

fundare fata de nivelul terenului natural, Df = 2,00m. Pentru alte latimi ale talpii sau alte

adancimi de fundare, presiunea conventionala s-a calculat cu respectarea recomandarilor STAS3300/2-85, aplicandu-se corectia de latime CB si corectia de adincime CD. Conditiile pentru

dimensionarea fundatiilor sunt : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari, respectiv

p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala.

3.3.3.3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)DESCRIEREA CONSTRUCTIEI NOI (PROIECTATE)

3.1.3.1.3.1.3.1. DATE GENERALEDATE GENERALEDATE GENERALEDATE GENERALE SISISISI DEDEDEDE ARHITECTURAARHITECTURAARHITECTURAARHITECTURA

Cladirea va ocupa suprafata terenului in conformitate cu prevederile Certificatului de

Urbanism obtinut.

Functiunea cladirii este cea de birouri. Regimul de inaltime este 2S + P + 14E + E tehnic.

Destinatiile sunt in conformitate cu planurile de arhitectura prezentate.

Subsolul 1 are aceeasi amprenta cu parterul si o inaltime libera de 2,50 m. Lasubsolul 1 se afla cateva locuri de parcare. Accesul la subsol se face atat din exterior (printr-o

intrare in parcarea din partea de nord a cladirii), cat si din interior, pe scara blocului.

Subsolul 2 are aceeasi amprenta cu parterul si o inaltime libera de 2,50 m. La subsolse afla nodurile instalatiilor sanitare, termice si de ventilare ale constructiei. Accesul la subsol se

face atat din exterior (printr-o intrare in parcarea de la subsolul 1), cat si din interior, pe scara

blocului.

Parterul cuprinde :::: hol acces-receptie-asteptare si pe o anumita suprafata unrestaurant.

Etaje 1 14:::: hol acces-receptie-asteptare cu acces in casa scarii si la 2 lifturi;birouri inchise si birouri deschise; grup sanitar.

La etajul tehnic se gaseste usa de acces spre terasa blocului si casa liftului in care seregasesc motoarele si cablurile lifturilor (2 lifturide acces si 1 lift de serviciu).

Terasa este necirculabila avand acces la scarile antiincendiu de metal atasateconstructiei pe partea de estica.

Inaltimile de nivel sunt :::: 3,50 m la ambele subsoluri;;;; 5,00 m la Parter;;;; 4,00 m la etajele 1

14;;;; 3,00 m la Etajul tehnic. CotaCotaCotaCota ++++0,000,000,000,00, reprezentand cota nivelului finit al pardoselii


8/196


5

parterului, corespunde cotei absolute 251251251251.08.08.08.08 mmmm (NMN), se afla la cca. 0,60 m deasupra terenului

natural, si va fi materializata pe teren in prezenta proiectantului de arhitectura.

Constructia are in plan, la nivelul terenului, o forma compacta, ce se poate inscrie intr-

un dreptunghi cu laturile 37,20 m (in directia lunga, paralela cu axele 1111----7777) si 19,20 m (in directia

scurta, paralela cu axele AAAA----DDDD). Deschiderile si traveile sunt obisnuite pentru acest tip de cladiredupa cum urmeaza ::::

- in directia longitudinala-lunga (paralela cu axele 1111----7777) : 6 travei de 6,00 m;

- in directia transversala-scurta (paralela cu axele AAAA----DDDD) : 2 deschideri de 6,00 m.

Elementele exterioare de inchidere sunt de tip pereti cortina. Elementele structurale din

beton armat de la exterior (de pe conturul cladirii) se termoizoleaza cu un strat de 5 7 cm de

vata minerala in locurile unde nu e vitraj. Peretii interiori (despartitori si de compartimentare)

sunt alcatuiti din zidarie de BCA si/sau panouri usoare de ghips-carton de tip RIGIPS, dupa caz.

3.2.3.2.3.2.3.2. STRUCTURA DSTRUCTURA DSTRUCTURA DSTRUCTURA DE REZISTENTAE REZISTENTAE REZISTENTAE REZISTENTA

La adoptarea solutiei pentru structura de rezistenta a constructiei proiectate

(infrastructura si suprastructura), s-au avut in vedere urmatoarele :::: regimul de inaltime (2

Subsoluri + Parter + 14 Etaje + Etaj tehnic) ;;;; inaltimile de nivel obisnuite pentru blocurile de

birouri;;;; configuratia de deschideri si travei, curenta pentru acest tip de constructii ;;;; rezolvarea

optima a cerintelor de functionalitate, folosirea eficienta a suprafetei construite disponibileaprobate prin certificatul de urbanism, conditiile de teren si de seismicitate ale

amplasamentului.

SUPRASTRUCTURASUPRASTRUCTURASUPRASTRUCTURASUPRASTRUCTURA cladirii este alcatuita din cadrecadrecadrecadre si peretisi peretisi peretisi pereti din beton armatdin beton armatdin beton armatdin beton armat dispusi

ortogonal pe cele doua directii principale/ortogonale ale acesteia, fiind capabile sa preia

solicitarile produse de incarcarile seismice si gravitationale in conditiile impuse de codul P100-

1/2006, normativul NP 007-97, etc.

Peretii de umplutura din zidarie de BCA sau panouri usoare de gips-carton nu sunt

tratati ca elemente structurale, urmand a fi conectati de structura din beton armat (pereti, stalpi,

grinzi, placi), in conformitate cu detaliile specifice din codurile CR 6-2006, C104-83, si celelalte

prescriptii tehnice.

Stalpii au sectiunea transversala de forma patrata cu dimensiunile 80x80 cm.


9/196


6

Grinzile cadrelor din beton armat au sectiunea transversala cu dimensiunile (bxh) dupa

cum urmeaza :

- La nivelurile Parter Etaj 9 si grinzile de pe contur la Etajul 10: 40x85 cm, inaltimeafiind determinata de deschideri, de suprafetele de planseu aferente, de preluarea

corespunzatoare a eforturilor in gruparea speciala de incarcari (accidentale suprapunereaincarcarilor gravitationale si seismice), precum si de asigurarea rigiditatii de ansamblu a

structurii.

- De la Etajul 10 grinzile exclusiv cele amintite anterior si restul grinzilor pana laEtajul tehnic inclusiv au dimensiunile: 30x65 cm, diminuate fiind din motive economice in

limitele conditiilor expuse anterior (rezistenta si rigiditate).

Planseele intermediare sunt din beton armat monolit, iar scara de acces la nivelul

urmator si la subsoluri sunt prefabricate. Placile au grosimea de 15 cm, pentru a se indeplini atat

conditiile de rezistenta, deformatie si izolare fonica, cat si pentru a realiza "saibe orizontale"

suficient de rigide si rezistente in planul lor, care sa asigure conlucrarea spatiala a cadrelorstructurii, in cazul actiunii seismice.

Structura descrisa mai sus a fost analizata prin calcul cu programul ETABS, in

conformitate cu codul P100-1/2006, fiind capabila sa preia solicitarile din incarcarile

gravitationale si seismice. Avand in vedere densitatea amplasarii si dimensiunile peretilor

subsolului de sub cota +0,00, se poate admite ipoteza simplificatoare (importanta pentru calculul

structural), ca infrastructura are o rigiditate la deplasari laterale mai mare decat cea a nivelurilor

superioare (constituie o "cutie rigida"), astfel incat suprastructura este incastrata, pentru

actiunea fortelor orizontale, practic la cota +0,00. Eforturile rezultate in grupareaspeciala/accidentala de incarcari (determinanta, produsa de actiunea concomitenta a incarcarilor

gravitationale cu cele seismice), armaturile rezultate din dimensionarea elementelor principale

ale cadrelor (stalpi si grinzi) si peretilor ductili, se inscriu in valori curente pentru acest tip de

constructie si sistem structural. Dimensionarea si verificarea armaturilor din pereti, stalpi, rigle

de cuplare si grinzi s-a efectueat prin calcul manual si/sau cu programe automate (Response). De

asemenea, deplasarile relative de nivel se inscriu in limitele admise prevazute de codul P100-

1/2006.

INFRASTRUCTURAINFRASTRUCTURAINFRASTRUCTURAINFRASTRUCTURA constructiei, alcatuita in conditiile mentionate la cap. 2 din

prezentul Memoriu tehnic, este compusa din :

A.A.A.A. Sistemul de fundatii.Sistemul de fundatii.Sistemul de fundatii.Sistemul de fundatii.

RadierRadierRadierRadier din beton armat cu grosimea de 90 cm sub toata amprenta cladirii.

Fundarea constructiei se face in conformitate cu Studiul Geotehnic, depasindu-se astfel

adancimea maxima de inghet si stratul de sol vegetal de la suprafata, dupa cum urmeaza :


10/196


7

- la o adancime de 8,00 m fata de cota +0,00 a constructiei respectiv la 7,4 m

adancime fata de cota terenului natural CTN, pe stratul de argila cenusiu roscata.

La lucrarile de sapatura si fundatii se vor respecta prevederile din Studiul Geotehnic pe

amplasament si masurile specificate la Cap. 2 de mai sus.

Dimensiunile in plan ale fundatiilor asigura ca presiunile verticale efective pe talpa

fundatiilor sa nu depaseasca presiunea conventionala prevazuta in Studiul Geotehnic pentru

terenul bun de fundare, respectiv : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari

(permanente), si p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala de incarcari (accidentale).

Detaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, eleDetaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, eleDetaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, eleDetaliile intocmite pentru prazenta faza de proiectare au un caracter informativ, ele

urmand sa fie eventual modificate in concourmand sa fie eventual modificate in concourmand sa fie eventual modificate in concourmand sa fie eventual modificate in concordanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiurdanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiurdanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiurdanta cu rezultatele si recomandarile unui Studiu

Geotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruGeotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruGeotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruGeotehnic pe care Beneficiarul urmeaza sa il comande unei firme de specialitate pentruamplasamentul concret pe care se va executaamplasamentul concret pe care se va executaamplasamentul concret pe care se va executaamplasamentul concret pe care se va executa blocul de birouriblocul de birouriblocul de birouriblocul de birouri....

B.B.B.B. Peretii subsolului.Peretii subsolului.Peretii subsolului.Peretii subsolului.

Peretii subsolului,Peretii subsolului,Peretii subsolului,Peretii subsolului, dispusi pe conturul subsolului partial, sunt din beton armat, au

grosimea de 40cm si se vor hidroizola la exterior in contact cu pamantul.

Peretii interiori, dispusi local sub peretii suprastructurii au grosimea de 30 cm.

C.C.C.C. Planseul peste subsolul.Planseul peste subsolul.Planseul peste subsolul.Planseul peste subsolul.

Planseul peste subsol are o alcatuire asemanatoare celor de la suprastructura - placi si

grinzi din beton armat. Placile au grosimea de 15 cm.

D.D.D.D. In proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatiiIn proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatiiIn proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatiiIn proiectele de sistematizare verticala, amenajari exterioare si instalatii

se vor prevedea masuri de protectie a strse vor prevedea masuri de protectie a strse vor prevedea masuri de protectie a strse vor prevedea masuri de protectie a stratului de fundare impotriva umezirii,atului de fundare impotriva umezirii,atului de fundare impotriva umezirii,atului de fundare impotriva umezirii,

dupa cum urmeaza :dupa cum urmeaza :dupa cum urmeaza :dupa cum urmeaza :

a)a)a)a) Masuri pentru evitarea stagnarii apelor superficiale in jurul cladirii, a infiltrarii in

teren a apelor de suprafata, si pentru indepartarea rapida de constructie a apelor din precipitatii:


11/196


8

- amenajarea corespunzatoare a suprafetei terenului inconjurator cu pante de scurgere

spre exteriorul constructiei ; sistematizarea verticala trebuie sa asigure colectarea si evacuarea

rapida a apelor din precipitatii (rigole, cavalieri, santuri de garda impermeabile si cu pante

adecvate, special prevazute cu debusee asigurate legate la reteaua de canalizare/de colectare-

evacuare a apelor de precipitatii din zona);

- realizarea de trotuare etanse in jurul cladirii, cu latimea minima de 1,50 m, prevazute

cu panta de 5% spre exterior, precum si cu scafa etansa si dop de mastic elastic la racordul cu

soclul cladirii;

- realizarea umpluturilor din jurul constructiei se va face imediat dupa ce constructia a

depasit nivelul terenului, in scopul crearii unui ecran perimetral impermeabil, mentinerii unor

conditii stabile de umiditate sub trotuare prin ecranul impermeabil, si a protectiei impotriva

infiltratiilor de apa de suprafata in terenul de fundare ; umpluturile se vor executa numai din

argila imbunatatita prin amestec cu nisip in raportul 3:1 (fara resturi de sol vegetal, deseuri de

materiale de constructii, materiale drenante), care va fi bine compactata (in straturi etanse demax. 10-15 cm grosime in conformitate cu normativele C29/85, C169/1988). Compactarea se va

face cu mijloace terasiere de mica capacitate, adecvate lucrului in spatii inguste (maiuri

mecanice, placi vibratoare), la o umiditate w=14%, astfel incat in stare uscata sa se obtina o

valoare de control a greutatii volumetrice a pamantului in conformitate cu prevederile STAS

9850/89 "Lucrari de imbunatatiri funciare Verificarea compactarii lucrarilor" (recomandabil

pana la obtinerea unei a greutatii volumice in stare uscata w=1,7 t/m3 ).

- evacuarea apelor de pe teresa se va face prin pante executate de 2 7 %, la sifoanele

de terasa special prevazute in acest scop, cu debusee asigurate direct in reteaua de canalizare/deevacuare a apelor meteorice din zona.

b)b)b)b) Masuri pentru evitarea umezirii terenului cu ape din retelele exterioare din

vecinatate si instalatiile interioare :

- retelele, conductele si instalatiile subterane, trebuie sa respecte prevederile normelor

in vigoare privind : amplasarea la distantele corespunzatoare/minime prevazute fata de cladire ;

montarea in canale de protectie etanse (canivouri), controlabile ; conductele de intrare si iesire a

instalatiilor care trec prin golurile prevazute in soclurile sau radierul cladirii, trebuie realizate

astfel incat sa preia tasarea diferentiata a cladirii fata de canalele exterioare de legatura si sa seevite spargerea lor in aceste puncte ; instalatiile interioare de apa si canalizare, precum si

amenajarile care fac parte din sistemul de colectare si evacuare a apei din avarii, pierderi de apa,

etc. (camine, canale de protectie, base, pompe) si de dirijare a lor catre emisarii de evacuare,

trebuie sa functioneze in permanenta;

- proprietarul/administratorul cladirii care exploateaza sau foloseste constructia,

instalatiile aferente si retelele hidroedilitare din vecinatate, trebuie sa ia masurile necesare

pentru ca urmarirea, exploatarea si intretinerea acestora sa se faca conform prevederilor


12/196


9

caietelor de sarcini si normelor in vigoare privind intretinerea, reparatia si urmarirea

comportarii constructiilor si instalatiilor.

- in exploatare, prin grija proprietarului (investitorului) si a proiectantului, se va

urmari evolutia in timp a tasarilor prin metode topometrice conform STAS 2745-69 (sau prin

alte metode care sa asigure o precizie de masurare similara) ; se vor monta de repere de urmarirea tasarilor pe noua constructie, pentru evaluarea interactiunii sol-structura si a evolutiei

tasarilor in timp.

4.4.4.4. MATERIALEMATERIALEMATERIALEMATERIALE UTILIZATEUTILIZATEUTILIZATEUTILIZATE

La realizarea structurii se vor folosi materiale obisnuite, utilizate in mod curent la acesttip de constructii. Materialele principale sunt urmatoarele :

BetoaneBetoaneBetoaneBetoane ::::

C8/10 (Bc10)C8/10 (Bc10)C8/10 (Bc10)C8/10 (Bc10) in stratul de egalizare a fundatiei radier;

CCCC30303030////37373737 (Bc(Bc(Bc(Bc37373737)))) in elementele din beton armat (radier, pereti, stalpi, grinzi, plansee, placi).

Otel betonOtel betonOtel betonOtel beton ::::

OB 37OB 37OB 37OB 37 la armaturile de rezistenta transversale, la armaturile constructive si de montaj

PC 52PC 52PC 52PC 52 la armaturile de rezistenta longitudinale rezultate din calcul sau pe baza

procentelor minime de armare.

Materialele folosite (betoane si oteluri) vor respecta conditiile cerute de standardele de

produs, precum si SR EN 1992-1-1, CR2-1 2006, NE 012-99, etc.

5.5.5.5. NORME SPECIFICE UTILIZATENORME SPECIFICE UTILIZATENORME SPECIFICE UTILIZATENORME SPECIFICE UTILIZATE

La proiectarea structurii de rezistenta s-au avut in vedere prevederile cuprinse in

actualele standarde si normative care reglementeaza activitatea de proiectare si executie in

constructii, dintre care mentionam urmatoarele:

- CR0-2005 : Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.


13/196


10

- CR 1-1-3/2005 : Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.

- STAS 3300/1-85, 2-85 si SR EN 1997 1 : Teren de fundare - Principii generale de

calcul. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

- P100-1/2006 : Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru

cladiri.

- SR EN 1998-1 : Cod de proiectare a constructiilor pentru rezistenta la cutremur -

Partea I Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri.

- SR EN 1992-1 : Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat

si beton precomprimat.

- CR 2-1-1-1/2005 : Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton

armat.

6.6.6.6. PRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LPRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LPRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LPRECIZARI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR. RESPECTAREA LEGISLATIEIEGISLATIEIEGISLATIEIEGISLATIEI

IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.IN VIGOARE. CONDITII SI MASURI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR.

6.1.6.1.6.1.6.1. Tehnologia de executie este obisnuita (clasica), fiind utilizata in mod curent la

cladirile de acest tip, putand fi adoptata cu usurinta de executantul lucrarilor de constructie,printr-o dotare tehnica corespunzatoare, personal calificat si respectand normativele in vigoare.

6.2.6.2.6.2.6.2. Investitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructiiInvestitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructiiInvestitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructiiInvestitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructii,,,, au obligatia ca

la realizarea lucrarilor de constructii la cladirea noua (proiectata) a Blocului de birouri din mun.

Bucuresti, sa respecte Legea Nr.10/1995Legea Nr.10/1995Legea Nr.10/1995Legea Nr.10/1995 privind calitatea in constructii, precum si celelalte

prevederi ale legislatiei in vigoare, legate de activitatea de investitii, proiectare si executie in

constructii. Proiectul de structura in faza P.A.C., P.T., D.E. este valabil numai daca se respecta

Certificatul de Urbanism si Autorizatia de Construire ce va fi obtinuta de investitor (proprietar).

Lucrarile de constructie vor incepe numai dupa obtinerea Autorizatiei de Construire si a

avizelor mentionate in Certificatul de Urbanism.

6.3.6.3.6.3.6.3. Executantul lucrarilorExecutantul lucrarilorExecutantul lucrarilorExecutantul lucrarilor va asigura respectarea proiectului si a legislatiei si

normelor in vigoare privind : protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la: protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la: protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la: protectia, tehnica securitatii si igiena muncii ; protectia la

actiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesuluiactiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesuluiactiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesuluiactiunea focului, prevenirea si stingerea incendiilor ; protectia mediului ; asigurarea accesului

din strada pe santier, a restituirii in forma initialarestituirii in forma initialarestituirii in forma initialarestituirii in forma initiala a suprafetelor utilizate pentru executie si

organizare de santier, a drumurilor pentru acces cu utilaje si mijloace de transport, etc. Se vor

respecta toate normele in vigoare care cuprind masuri specifice de protectie si igiena muncii,

in/sau legate de constructii, printre care mentionam :


14/196


11

- Legea 319/2006 privind protectia muncii;

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat de MLPAT cu ordinul

9/N/15.III.1993, volumele "A"-Norme generale si "C"-Constructii (prevederi si masuri specifice

fiecarei categorii de lucrari);

- Ordinul MMPS nr. 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la

inaltime;

- Ordinul MMPS nr. 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de

protectie individuala;

- Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern 6/ 1995, elaborate

de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;

- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizareaconstructiilor si instalatiilor - Decret nr. 290/16.VIII.1997;

- P118/83 : Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia

la actiunea focului;

- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat de M.I. cu ordinul nr.

381/4.03.1993, nr. 775/22.07.1998, si MLPAT cu ordinul 7/N/3.03.1993;

- C300/1994 : Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei

lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora Ordinul MLPAT nr. 20N/11.07.1994;

- Decret nr. 290/16.VIII.1997 : Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor,

specifice organizarilor de santier si pe timpul executarii lucrarilor de constructii si instalatii

aferente;

- C58/96: Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si

produselor combustibile din lemn si textile utilizate la constructii;

- Toate normativele si reglementarile tehnice in vigoare (cu caracter republican si/sau

departamental), privind cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995, referitoare la protectia si

igiena muncii in constructii, prevenirea si stingerea incendiilor, etc.

6.4.6.4.6.4.6.4. Pentru a nu permite patrunderea apelor de suprafata in terenul de fundare,

trebuie luate masuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, demasuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, demasuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, demasuri pentru evitarea stagnarii lor in jurul cladirii si a infiltrarii in teren, de

colectare si indepartare rapida de constructie a acescolectare si indepartare rapida de constructie a acescolectare si indepartare rapida de constructie a acescolectare si indepartare rapida de constructie a acestoratoratoratora, precum si de deversare in sistemul de

evacuare a apei de precipitatii din zona. Se vor elimina eventualele scurgeri de apa din

instalatiile sanitare si termice, si/sau din retelele si conductele subterane purtatoare de apa si

canalizare din vecinatate.


15/196


12

6.5.6.5.6.5.6.5. Pe parcursul lucrarilor de executie, constructorul si reprezentantul tehnic alconstructorul si reprezentantul tehnic alconstructorul si reprezentantul tehnic alconstructorul si reprezentantul tehnic al

investitoruluiinvestitoruluiinvestitoruluiinvestitorului (inspectorul de lucrare/dirigintele de santier), vor semnala si vor comunicavor semnala si vor comunicavor semnala si vor comunicavor semnala si vor comunica

proiectantului si verificatorului atestat, orice nepotrivire si necnepotrivire si necnepotrivire si necnepotrivire si neconcordantaoncordantaoncordantaoncordanta care apare fata de

considerentele care au stat la baza proiectului intocmit faza P.A.C., P.T. si D.E., si a "Studiului"Studiului"Studiului"Studiului

Geotehnic... elaborat pentru amplasamentul ComplexuluiGeotehnic... elaborat pentru amplasamentul ComplexuluiGeotehnic... elaborat pentru amplasamentul ComplexuluiGeotehnic... elaborat pentru amplasamentul Complexului. Proiectantul va lua masurile

necesare de adaptare a proiectului si detaliilor respective la situatia concreta din teren (in acestcaz se vor prevedea toate masurile suplimentare, considerate ca necesare pentru asigurarea

capacitatii de rezistenta de ansamblu si de detaliu a constructiei noi in conformitate cu normele

tehnice in vigoare).

6.6.6.6.6.6.6.6. Proiectarea lucrarilor de constructii, avizarea si executarea acestora se face in

conformitate cu legislatia in vigoare. In conformitate cu Legea 10/1995 si HG 925/1995,

proiectul de structura in faza P.A.C.+P.T.+D.E. se va verifica pentru exigenta A1 de catre

verificator de proiecte atestat. Realizarea lucrarilor de structura pe santier se va face in

conformitate cu plansele desenate ale proiectului si prevederile din memoriul tehnic de

rezistenta si fisele tehnologice. Verificarea tuturor lucrarilor de executie, realizate pe santier, seva face in conformitate cu prevederile normativelor NE 012-1999 si C56-85.

6.7.6.7.6.7.6.7. PENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUIPENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUIPENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUIPENTRU ELABORAREA FAZELOR URMATOARE ALE PROIECTULUI

BENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATBENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATBENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATBENEFICIARUL VA COMANDA UNEI FIRME DE SPECIALITATE UN STUDIUE UN STUDIUE UN STUDIUE UN STUDIU

GEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTEGEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTEGEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTEGEOPTEHNIC PE AMLASAMENTUL CONCRET PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTE

COMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AUCOMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AUCOMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AUCOMPLEXUL. DETALIILE INTOCMITE PENTRU PRAZENTA FAZA DE PROIECTARE AU

UN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE INUN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE INUN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE INUN CARACTER INFORMATIV, ELE URMAND SA FIE EVENTUAL MODIFICATE IN

CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.CONCORDANTA CU REZULTATELE SI RECOMANDARILE STUDIULUI MENTIONAT.

Data:

iulie 2011

Intocmit:

Absolvent: ANDONII B. Octavian


16/196

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIUNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIUNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIUNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLEFACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLEFACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLEFACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PROIECT DE DIPLOMPROIECT DE DIPLOMPROIECT DE DIPLOMPROIECT DE DIPLOMPARTEAPARTEAPARTEAPARTEA IIII::::

CALCULUL SRUCTURIICALCULUL SRUCTURIICALCULUL SRUCTURIICALCULUL SRUCTURII

DE REZISTENTADE REZISTENTADE REZISTENTADE REZISTENTA

COORDONATCOORDONATCOORDONATCOORDONATOR:OR:OR:OR:

S.L.S.L.S.L.S.L. dr.dr.dr.dr. ing.ing.ing.ing. TIBERIU PASCUTIBERIU PASCUTIBERIU PASCUTIBERIU PASCU

ABSOLVENT:ABSOLVENT:ABSOLVENT:ABSOLVENT:

ANDONII B. OCTAVIANANDONII B. OCTAVIANANDONII B. OCTAVIANANDONII B. OCTAVIAN

BUCURETIIULIE 2011


17/196

HSubsol 3.50 m

HParter 5.00 m

HEtaj 4.00 m

HEtaj, teh 3.00 m

Beton C30/37

3.00 kN/m2

6.

00

2S+P+14E+1ETEH

Incarcarea utila

6.

00

6.00 6.00 6.00 6.00 6.00

Destinatie Birouri

Amplasament Bucuresti

Regim de inaltime

I. 1

DATE DE TEMA: Sa se proiecteze o structura duala cu pereti cuplati de beton armat.

Constructia se afla in localitatea Bucuresti, avand ca destinatie: birouri. Regimul de inaltime: 2S+1

Schema de axe este dupa cim urmeaza:


18/196

hsl| 14.3 cm

hsl 15 cm

15

hsl| 15.0 cm

hsl 15 cm

Dmax 6.00 m

Lmax 5.40 m

45.0 cm DECI:

54.0 cm 30

22.5 cm hw 60 cm

27.0 cm bw 30 cm

15.0 cm

18.0 cm

30hw 65 cm

bw 30 cm

I. PREDIMENSIONARE

I.1. Predimensionare placa

hsl > 15 cm

I.2. Predimensionare grinda

Inrucat deschiderile pe ambele directii sunt egale, voi avea doar o singura sectiune teoretica de

grinda, insa din motive constructive voi considera pe directie transversala o inaltime de grinda

mai mare cu 5 cm decat cea de pe directia longitudinala.

NOTA: Consider o sectiune de stalp de 60x60

astfel voi obtine o lumina a grinzi aproximativa

hw

bw

bw

- Directie longitudina:- Directie longitudina:- Directie longitudina:- Directie longitudina:

- Directie transversala:- Directie transversala:- Directie transversala:- Directie transversala:

60

65

cm1180

P

hsl +=

40

Dh minsl

10

L;

12

Lh maxmaxw

3

h;

2

hb www

I. 2


19/196

ba 25 kN/m3

sapa 24 kN/m3 Etaj 4.00 m

gresie

22kN/m

3 Etaj th 3.00 m

tenc 19 kN/m3 Parter 5.00 m

3.75 1.35 5.06 1.00 3.75

1.16 1.35 1.57 1.00 1.16

1.00 1.35 1.35 1.00 1.00

2.00 1.35 2.70 1.00 2.003.00 1.50 4.50 0.40 1.20

3.75 1.35 5.06 1.00 3.75

2.00 1.35 2.70 1.00 2.00

0.30 1.35 0.41 1.00 0.30

1.60 1.50 2.40 0.40 0.64

5.63 1.35 7.59 1.00 5.63

14.58 m2

long 5.40 m

trans 2.70 m

N

long trans T 0.00

E14 97.54 24.30 13.16 10.80 30.38 36.00 E14 212.18

E13 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E13 400.10

E12 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E12 588.03

E11 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E11 775.96

E10 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E10 963.88

E9 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E9 1151.81

E8 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E8 1339.74E7 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E7 1527.66

PlacaNivel Incarcari

Stalp

Arie aferenta

Lungime

aferenta

Calculul fortei axiale (SLS)Calculul fortei axiale (SLS)Calculul fortei axiale (SLS)Calculul fortei axiale (SLS)

Grinzi Fatada

vitrataAtic

NOTA: Voi avea doar stalpi marginali si de colt, deci voi considera

unul dintre ei cu aria cea mai mare.

I.3. Predimensionare stalp

Hnivel

IncarcareValoarea

caracter.nSLU

Valoarea

de calcul

SLUnSLS

Valoarea

de calcul

SLS

Et

ajcurent

gr. pr. placa

pardoseala

pereti interiori

fatada vitrataincarcarea utila

Terasa

gr. pr. placa

beton panta

izolatii

zapada

atic

I. 3


20/196

E6 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E6 1715.59

E5 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E5 1903.51

E4 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E4 2091.44

E3 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E3 2279.37

E2 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E2 2467.29

E1 103.66 24.30 13.16 10.80 36.00 E1 2655.22P 103.66 24.30 13.16 10.80 45.00 P 2852.15

S

fcd 17.4 N/mm2

fctd 1.15 N/mm2

E 34500 N/mm2

hc=bc> 57.26 cm

Stalpi

&

Pereti

60

60

Consider:Consider:Consider:Consider:

50.0fhb

N

cdcc

=

I. 4


21/196

long trans

E th 722.5 48.6 79.0 140.0 0.0 0.0 540.0 32.4 1562.5

E14 4335.1 486.0 447.5 216.0 607.5 576.0 1200.0 43.2 7911.3

E13 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E12 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E11 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E10 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E9 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E8 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E7 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0E6 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E5 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E4 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E3 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E2 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

E1 4607.3 486.0 447.5 216.0 576.0 1200.0 43.2 7576.0

P 4607.3 486.0 447.5 216.0 720.0 1500.0 43.2 8020.0

G

I 1.0

ag 0.24 0.24g

(TI) 2.75 5

q 6.25 0.85

Fb kN 1.25

Clasa H de ductilitate

(Conform P100/2006)

Pereti cuplati10410.53

I.4. Predimensionare perete

NivelPlaca

Grinzi Fatada

vitrataAtic Stalp

Rig. cup

(30x80)

Pereti

(30 cm)

Incarcari

115981.9

= G

q

T

g

aF 1

g

1b

1

u0qq

=

=0q

=

1

u

I. 5


22/196

fcd 17.4 N/mm2 Awh 54315.8 cm

2

fctd 1.15 N/mm2

E 34500 N/mm2 Hnivel 4.00 m

bnec 27.16 cm

15cm 15.0 cm

Hetaj/20 20.0 cm

b 30 cm

Placa Grinzi RC Perete

0.338 E th 120.4 26.3 16.2 135.0 297.9

lim 0.320 E14 401.4 61.8 16.2 180.0 659.4

lim E13 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

= 1.2 E12 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6E11 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

Aafer 60.00 m2 E10 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

Lafer 2.70 m E9 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

Lafer, RC 0.90 m E8 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

E7 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

NEd 10586.2 kN E6 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

Awh 1.8 m2 E5 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

E4 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6E3 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

E2 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

E1 426.6 61.8 16.2 180.0 684.6

P 426.6 61.8 16.2 225.0 729.6

b >

pentru pereti cu bulbi

Consider:Consider:Consider:Consider:

Verificarea necesarului bulbiVerificarea necesarului bulbiVerificarea necesarului bulbiVerificarea necesarului bulbi

=0.1(+2)

< lim

Evaluarea fortei axiale

IncarcariNivel

Considerand astfel un coeficient

de suprarezistenta la baza peretelui

destul de mic ( = 1.2) voi avea

nevoie de bulbi, care vor avea

urmatoarea configuratie:


23/196

30303030

hp 60606060

hp>2b

250mm 25 cm NEd 10586.2 kN

Hetaj/10 40 cm fcd 17.4 N/mm2

0.1hw 60 cm Awh 1.80 m2

0.338

0.650

I 1.0

ag 0.24 0.24g

(TI) 2.75

0.85

q 6.25

Cs=Cs=Cs=Cs= 0.0900.0900.0900.090

60606060

600

I.5. Coeficientul seismic "C" conform P100

hp>

bp

35.0A

A5.1

fA

N

wh

bulbi

cdwh

Ed +

= cdwh

Ed

fA

N

=+ 35.0A

A5.1

wh

bulbi

gm

m

q

Tba

GFC

1

g1

bs

==

I. 7


24/196

Nivel H (m)dr

Niveldr, adm

SLSdr, adm

SLU

Etaj tehn 3 Etaj tehn 0.01500 0.07500

Etaj 4 Etaje 0.02000 0.10000

Parter 5 Parter 0.02500 0.12500

Mod Per 0.4 Tc 1.6

1 1.037957 q 6.25 c 1.378

2 0.946055

3 0.899572

II. CALCULUL DEPLASARILOR LATERALE RELATIVE

SLS

adm,rre

SLS

r ddqd =

SLU

adm,rre

SLU

r ddqcd =

II.1


25/196

Nivel DriftEtabs dre, Etabs drSLS

dr,admSLS

drSLU

dr,admSLU

64 E tehn 0.00059 0.00177 0.0089 0.0150 0.0305 0.0750

61 E14 0.00093 0.00370 0.0185 0.0200 0.0637 0.1000

57 E13 0.00096 0.00383 0.0192 0.0200 0.0660 0.100053 E12 0.00098 0.00392 0.0196 0.0200 0.0676 0.1000

49 E11 0.00099 0.00395 0.0198 0.0200 0.0681 0.1000

45 E10 0.00098 0.00390 0.0195 0.0200 0.0673 0.1000

41 E9 0.00097 0.00388 0.0194 0.0200 0.0668 0.1000

37 E8 0.00096 0.00384 0.0192 0.0200 0.0662 0.1000

33 E7 0.00094 0.00377 0.0188 0.0200 0.0649 0.1000

29 E6 0.00091 0.00365 0.0182 0.0200 0.0628 0.1000

25 E5 0.00087 0.00347 0.0173 0.0200 0.0597 0.1000

21 E4 0.00081 0.00322 0.0161 0.0200 0.0555 0.1000

17 E3 0.00072 0.00289 0.0144 0.0200 0.0498 0.1000

13 E2 0.00062 0.00246 0.0123 0.0200 0.0424 0.1000

9 E1 0.00048 0.00190 0.0095 0.0200 0.0327 0.1000

5 P 0.00026 0.00128 0.0064 0.0250 0.0221 0.1250

Grinzi 1

(cm)

Grinzi 2

(cm)

Stalpi

(cm)

Bulbi

(cm)

Pereti

(cm)

Placa

(cm)

b 40 30 80 60

h 85 65 80 60

Deplasari laterale relative (seism pe Y)

30 15

Intrucat deplasarile laterale relative se incadreaza in limitele admisibile voi

considera sectiunile finale ale elementelor dupa cum urmeaza:

0

10

20

30

40

50

60

70

0

.000

0

.005

0

.010

0

.015

0

.020

0

.025

0

.030

0

.035

0

.040

0

.045

0

.050

0

.055

0

.060

0

.065

0

.070

0

.075

drSLS

drSLU

II.2


26/196

III. ARMARE PLACA

III. 1


27/196

- -incarcari permanente incarcari permanente si variabile

Ipoteze de incarcare:

Ipoteza IIpoteza IIpoteza IIpoteza I - Moment maxim in camp

Ipoteza IIIpoteza IIIpoteza IIIpoteza II - Moment maxim in reazem pe dir X

Ipoteza IIIIpoteza IIIIpoteza IIIIpoteza III - Moment maxim in reazem pe dir Y

III. 2


28/196

MEd,c X 11.38 kNm/m MEd,c X 10.60 kNm/m

MEd,c Y 11.10 kNm/m MEd,c Y 10.40 kNm/m

MEd,r X 25.70 kNm/m MEd,r X 18.20 kNm/mMEd,r Y 24.50 kNm/m MEd,r Y 17.50 kNm/m

MEd 11.38 kNm/m MEd 11.10 kNm/m

MRd 13.78 kNm/m MRd 12.72 kNm/m

hpl 150 mm hpl 150 mm

as 20 mm as 30 mm

d 130 mm d 120 mm

fyd 300 N/mm2 fyd 300 N/mm

2

As, nec 324.22 mm2/m As, nec 342.59 mm

2/m

As, eff 392.70 mm2/m As, eff 392.70 mm

2/m

Propun: Propun:

nr. bare nr. bare

5 10 5 10

0.826 0.872

Directia YDirectia X

Armare in camp

Etaj curent

Etaj curent Terasa

In urma acestor ipoteze am obtinut urmatoarele eforturi:

ssl ahd = ydsRd fzAM=

yd

Rdnecs

fz

MA

= d9.0z =

0.1MM

Rd

Ed

=

Rd

Ed

M

M=

Rd

Ed

M

M

III. 3


29/196




as 20 mm as 30 mm

d 130 mm d 120 mm


2


2/m


2/m

Propun: Propun:

nr. bare nr. bare

5 10 5 10

0.769 0.817




as 20 mm as 30 mm

d 130 mm d 120 mm


2


2/m


2/m

Propun: Propun:

nr. bare nr. bare

10 10 10 10

0.932 0.963

Armare in reazem

Directia YDirectia X

Terasa

Directia X Directia Y

Etaj curent

=

Rd

Ed

M

M=

Rd

Ed

M

M

=

Rd

Ed

M

M=

Rd

Ed

M

M

III. 4


30/196




as 20 mm as 30 mm

d 130 mm d 120 mm


2


2/m


2/m

Propun: Propun:

nr. bare nr. bare

7.5 10 7.5 10

0.880 0.917

Terasa

Directia X Directia Y

=

Rd

Ed

M

M=

Rd

Ed

M

M

III. 5


31/196

IV. Armare grinzi

VI.1


32/196

min 0.0042

As,nec 1370.1 mm2

400

nr. bare As,eff 1520.5 mm2

4 22 eff 0.0047

MEdC1 136.76 kNm MEd

R1 238.25 kNm


R2 241.38 kNm


R3 248.9 kNm

MEdC4 118.77 kNm MEdR4 225.34 kNm


R5 222.87 kNm


R6 218.14 kNm

MEdR7 216.27 kNm

fcd

20N/mm

2 as1

35.0 mm

fctd 1.33 N/mm2 as2 35.0 mm

fyd 300 N/mm2 PC52 c 25 mm

hw 850 mm min

bw 400 mm

d 815.0 mm

hyw 780.0 mm

as 35.0 mm

c 25 mm

Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:Armarea minima pentru grinzi conform P100-2006 este:

la partea intinsa

850

Propun:

IV.1.1. Parter

IV.1. Grinzi longitudinale - Axul 1

Momente de calcul

0.0042

Armare longitudinala

VI.2


33/196

Punct MEd MRd As1nec

As1eff

As2nec

As2eff x As1/As2

R1 238.25 486.52 1018.2 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%

R2 241.38 486.52 1031.5 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%

R3 248.90 486.52 1063.7 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%

R4 225.34 486.52 963.0 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%

R5 222.87 486.52 952.4 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%R6 218.14 469.47 932.2 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%

R7 216.27 486.52 326.2 1520.5 0.0047 57.02 0.07 100.0%

C1 136.76 355.80 584.4 1520.5 0.0047 57.02 0.07

C2 143.41 355.80 612.9 1520.5 0.0047 57.02 0.07

C3 118.11 355.80 504.7 1520.5 0.0047 57.02 0.07

C4 118.77 355.80 507.6 1520.5 0.0047 57.02 0.07

C5 137.38 355.80 587.1 1520.5 0.0047 57.02 0.07

C6 136.73 355.80 584.3 1520.5 0.0047 57.02 0.07

max 0.25

Inferior Super

R1 4 860 460 216.77 361.28

R2 4 860 460 216.77 361.28

R3 4 860 460 216.77 361.28R4 4 860 460 216.77 361.28

R5 4 860 460 216.77 361.28

R6 4 800 400 188.50 314.16

R7 4 860 460 216.77 361.28

C1 4

C2 4

C3 4 Inferior Super

C4 4 685.0 795.0

C5 4

C6 4

Armatura din placa

As placaPunct

Armatura PC52

beffAfer.

placa

Brat de parghie

16 18 20 22 25

VI.3


34/196

59.23 57.05 56.44 64.15

-58.22 -60.01 -60.40 -69.13 -54.60

486.52 486.52 486.52 469.47 486.52

355.80 355.80 355.80 355.80

VEd, S

-194.38 -194.38

VEd, S

194.38 194.38

lcr 127.5 cm 1 44.27 kN

fcd 20 N/mm2 2st -43.26 kN

fctd 1.33 N/mm2 2dr 42.49 kN

fyd 210 N/mm2 OB37 3st -45.05 kN

hw 850 mm 3dr 42.09 kN

bw 400 mm 4st -45.44 kN

d 815 mm 4dr 41.48 kN

5st -46.06 kN

5dr 34.64 kN

6st -52.89 kN

6dr 49.81 kN

7 -39.61 kN

1 2 3 4 5 6 7C2 C3 C4 C5 C6

-190.71

194.38 190.71 186.85194.38

C1

VEd,q

zona

curenta

Armare transversala

355.80

486.52

Forta taietoare din incarcarea gravitationalaForta taietoare din incarcarea gravitationalaForta taietoare din incarcarea gravitationalaForta taietoare din incarcarea gravitationala

Momente capabile in grindaMomente capabile in grindaMomente capabile in grindaMomente capabile in grinda

486.52

355.80

49.62

-61.02

57.45

-194.38 -194.38 -186.85

Seism

Seism

VI.4


35/196

1 -135.15 253.61 258.09 258.09 1 -150.11 238.65 241.96 241.96 241.96

2st -252.60 136.16 258.09 258.09 2st -237.64 151.12 241.96 241.96 241.96

2dr -136.93 251.83 258.09 258.09 2dr -151.89 236.87 241.96 241.96 241.96

3st -254.39 134.37 258.09 258.09 3st -239.43 149.33 241.96 241.96 241.96

3dr -137.33 251.43 258.09 258.09 3dr -152.29 236.47 241.96 241.96 241.96

4st -254.78 133.98 258.09 258.09 4st -239.82 148.94 241.96 241.96 241.96

4dr -137.94 250.82 258.09 258.09 4dr -152.90 235.86 241.96 241.96 241.96

5st -255.40 133.36 258.09 258.09 5st -240.44 148.32 241.96 241.96 241.96

5dr -137.23 240.33 258.09 258.09 5dr -152.21 225.35 241.96 241.96 241.96

6st -255.98 254.86 258.09 258.09 6st -239.74 137.82 241.96 241.96 241.96

6dr -126.56 251.00 258.09 258.09 6dr -140.90 236.66 241.96 241.96 241.96

7 -245.31 132.25 258.09 258.09 7 -230.32 147.24 241.96 241.96 241.96

VRd,max 1067.64 kN

cw ctg tg

0.528 1 2.5 0.40

Asw

(mm2)

(mm)

s

(mm)

fywd

N/mm2

Asw

(mm2)

(mm)

s

(mm)

fywd

N/mm2

1 314.16 10 150 168 1 157.08 10 200 168

2st 314.16 10 150 168 2st 157.08 10 200 1682dr 314.16 10 150 168 2dr 157.08 10 200 168

3st 314.16 10 150 168 3st 157.08 10 200 168

3dr 314.16 10 150 168 3dr 157.08 10 200 168

4st 314.16 10 150 168 4st 157.08 10 200 168

4dr 314.16 10 150 168 4dr 157.08 10 200 168

5st 314.16 10 150 168 5st 157.08 10 200 168

5dr 314.16 10 150 168 5dr 157.08 10 200 168

6st 314.16 10 150 168 6st 157.08 10 200 168

6dr 314.16 10 150 168 6dr 157.08 10 200 168

7 314.16 10 150 168 7 157.08 10 200 168

min 6 mm min 6 mm

213 mm smax 150 638 mm smax 300

150 mm 300 mm

176 mm w > 0.0017

w > 0.0017 w,eff 0.0020w,eff 0.0052

Zona curenta

Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica

Punct

Zona potential plastica

VEd (kN) VRd,s (kN)Punct in

ZC

Zona curentaZona curentaZona curentaZona curenta

smax 0.0017 w,eff 0.0020

w,eff 0.0079

MEdC1

300.69 kNm MEdR1

428.96 kNmMEd

C2 410.79 kNm MEdR2 480.92 kNm


R3 513.59 kNm


R4 398.87 kNm


R5 384.86 kNm


R6 551.66 kNm

MEdR7 375.27 kNm

fcd 20 N/mm2 as1 35.0 mm

fctm 1.33 N/mm2 as2 35.0 mm


hw 850 mm min

bw 400 mm

d 815.0 mm

hyw 780.0 mmas 35.0 mm

c 25 mm

0.0042

IV.1.3. Etaj 3 - Etaj 9

Momente de calcul


Zona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plasticaZona potential plastica Zona curenta Zona curentaZona curentaZona curenta

smax 0.0017 w,eff 0.0020w,eff 0.0079

Punct

Zona potential plasticaPunct in

ZC

Zona curenta

VEd (kN) VRd,s (kN) VEd (kN) VRd (kN) VRde

kN


smax 0.0017 w,eff 0.0017

w,eff 0.0079


smax 0.0017 w,eff 0.0020w,eff 0.0079


R1 265.06 kNm


R2 465.29 kNm


R3 504.78 kNm


R4 484.03 kNm

MEdR5 487.85 kNm

MEdR6 260.17 kNm




hw 850 mm min

bw 400 mm

d 815.0 mm

hyw 780.0 mm

as 35.0 mm

c 25 mm

IV.2.2. Etaj 1

Momente de calcul


0.0042


smax 0.0017 w,eff 0.0020

w,eff 0.0079


smax 0.0017 w,eff 0.0028w,eff 0.0075


R1 395.84 kNm


R2 740.95 kNm


R3 810.34 kNm


R4 749.54 kNm

MEdR5 792.50 kNm

MEdR6 314.04 kNm




hw 850 mm min

bw 400 mm

d 815.0 mm

hyw 780.0 mm

as 35.0 mm

c 25 mm


Momente de calcul

0.0042


smax 0.0017 w,eff 0.0028

w,eff 0.0075


R1 186.21 kNm

MEdC2 227.12 kNm MEdR2 363.52 kNm


R3 376.93 kNm


R4 344.45 kNm

MEdR5 389.60 kNm

MEdR6 161.70 kNm


Momente de calcul



smax 0.0017 w,eff 0.0026

w,eff 0.0105

Punct

Zona potential plasticaPunct in

ZC

Zona curenta


kN


smax 0.0017 w,eff 0.0021

w,eff 0.0052

Cadrele longitudinale din axele 3 si 4 sunt aproximativ egale cu cadrele 2 si respectiv

1 fiind in oglinda, de aceea vor fi armate la fel ca cele de mai sus.

Punct

Zona potential plastica Zona curenta


kN


smax 0.0017 w,eff 0.0020

w,eff 0.0052

Punct

Zona potential plastica

Zona curentaZona curentaZona curentaZona curenta

smax 0.0017 w,eff 0.0020

w,eff 0.0052


smax 0.0017 w,eff 0.0026

w,eff 0.0079


smax 0.0017 w,eff 0.0026

w,eff 0.0105

smax 0.0017 w,eff 0.0026

w,eff 0.0105

VRde

kN


smax

- in zonele critice

(d = hc - as)

as = 46 mm

La capetele fiecarui stalp avem zone critice:

- in zonele curente

in zona critica de la baza stalpului la primul nivel

Pentru toate nivelurile

Etaj

lcr>

s < Zona

curenta

Deci:

s 10mm

min 0.003min 0.002

smax 200 mm

> 8mm

min 0.0025

min 0.002

smax 350 mm

> 12mm

min 0.006

min 0.005

6mm 6

d/3 7

min 7 mm

120mm 120

10d 220

smax 120 mm

6mm 6

d/4 6

min 6 mm

200mm 200

15d 330

smax 200 mm

d - diametrul minim al armaturi verticale

Armare in zonele de

ca at

d - diametrul minim al armaturi verticale

min >

Zona B

smax

Zona A

smax

VIII.3


129/196

MEd1 13203.4 kNm

MEd2 29121.0 kNmN1S 10341.2 kN N2S 10472.6 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 10074.0 kNm MRd2 66890.0 kNm

N1S GS -767.3 kN N2S GS 23414.5 kN

Ni 15766.8 kN Ni 15766.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MS0,PC 114 712.7 kNm

MRd0,PC 187 331.6 kNm

1.63

MEd1 13145.6 kNm MEd2 29082.8 kNm

N1S 10341.2 kN N2S 10472.6 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 37467.0 kNm MRd2 22836.0 kNm

N1S GS 19915.1 kN N2S GS 1131.5 kNNi 15766.8 kN Ni 15766.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MS0,PC 114 616.7 kNm

MRd0,PC 170 670.6 kNm

1.49

Seism

Montant I Montant II


Seism

Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 20 si in inima: 2 14/250

+

+==

iseism,ii,Ed

iasii,Rd

0,s

0,Rd

LNM

LNM

M

M

VIII.4


130/196

MEd1 9293.6 kNm MEd2 20944.5 kNmN1S 8443.8 kN N2S 8573.0 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 23712.0 kNm MRd2 76115.0 kNm

N1S GS 815.0 kN N2S GS 20591.9 kN

Ni 13653.0 kN Ni 13653.0 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 89 344.7 kNm

km 1.30

MS0,PC 187 331.6 kNm

MRd0,PC 195 397.8 kNm

MEd1 8481.2 kNm MEd2 21372.5 kNm

N1S 8443.8 kN N2S 8573.0 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 43756.0 kNm MRd2 37183.0 kNm

N1S GS 17360.5 kN N2S GS 1304.3 kN

Ni 13653.0 kN Ni 13653.0 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 88 960.4 kNm

km 1.30

MS0,PC 170 670.6 kNm

MRd0,PC 176 509.8 kNm

SeismMontant II

Seism


Montant I

Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 32si in inima: 2 14/250

VIII.1.2. Etaj 1 - Zona B

0sEtabsi,smi,Ed MMkM


131/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 25207.0 kNm MRd2 73491.0 kNm

N1S GS 1842.6 kN N2S GS 18476.5 kN

Ni 12144.7 kN Ni 12144.7 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 73 019.8 kNm

km 1.30

MS0,PC 154 728.9 kNm

MRd0,PC 183 711.0 kNm

MEd1 6291.0 kNm MEd2 16049.5 kNm

N1S 7177.2 kN N2S 7299.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 42208.0 kNm MRd2 42435.0 kNm

N1S GS 15477.9 kN N2S GS 3145.2 kN

Ni 12144.7 kN Ni 12144.7 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 72 580.6 kNm

km 1.30

MS0,PC 140 588.7 kNm

MRd0,PC 169 656.0 kNm

Seism



SeismMontant I Montant II

Ambii montanti sunt armati astfel: In bulbi: 8 32si in inima: 2 14/250



132/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 16606.0 kNm MRd2 57686.0 kNm

N1S GS 2811.9 kN N2S GS 16355.2 kN

Ni 10636.5 kN Ni 10636.5 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 59 175.2 kNm

km 1.30

MS0,PC 125 392.2 kNm

MRd0,PC 148 747.3 kNm

MEd1 4980.4 kNm MEd2 12385.8 kNm

N1S 5907.5 kN N2S 6022.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 32358.0 kNm MRd2 30196.0 kNm

N1S GS 13587.1 kN N2S GS 3915.5 kN

Ni 10636.5 kN Ni 10636.5 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 58 718.5 kNm

km 1.30

MS0,PC 113 737.7 kNm

MRd0,PC 137 009.3 kNm



Seism





133/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 17960.0 kNm MRd2 54178.0 kNm

N1S GS 3665.8 kN N2S GS 14341.6 kN

Ni 9128.2 kN Ni 9128.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 47 444.3 kNm

km 1.30

MS0,PC 100 534.5 kNm

MRd0,PC 136 035.5 kNm

MEd1 4029.5 kNm MEd2 9709.6 kNm

N1S 4748.5 kN N2S 4853.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 30275.0 kNm MRd2 32060.0 kNm

N1S GS 11803.1 kN N2S GS 4565.4 kN

Ni 9128.2 kN Ni 9128.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 46 978.5 kNm

km 1.30

MS0,PC 90 997.3 kNm

MRd0,PC 126 232.5 kNm



Seism





134/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 19071.0 kNm MRd2 50638.0 kNm

N1S GS 4345.7 kN N2S GS 12481.3 kN

Ni 7620.0 kN Ni 7620.0 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 37 607.7 kNm

km 1.30

MS0,PC 79 690.7 kNm

MRd0,PC 123 048.8 kNm

MEd1 3264.4 kNm MEd2 7651.5 kNm

N1S 3745.5 kN N2S 3839.6 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 28147.0 kNm MRd2 33359.0 kNm

N1S GS 10171.7 kN N2S GS 5038.4 kN

Ni 7620.0 kN Ni 7620.0 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 37 134.2 kNm

km 1.30

MS0,PC 71 928.9 kNm

MRd0,PC 114 845.8 kNm



Seism





135/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 19866.0 kNm MRd2 47145.0 kNm

N1S GS 4830.7 kN N2S GS 10791.1 kN

Ni 6111.7 kN Ni 6111.7 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 29 549.1 kNm

km 1.30

MS0,PC 62 614.5 kNm

MRd0,PC 109 793.0 kNm

MEd1 2625.5 kNm MEd2 6035.0 kNm

N1S 2915.1 kN N2S 2996.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 26048.0 kNm MRd2 34209.0 kNm

N1S GS 8710.1 kN N2S GS 5313.8 kN

Ni 6111.7 kN Ni 6111.7 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 29 066.0 kNm

km 1.30

MS0,PC 56 300.8 kNm

MRd0,PC 103 039.0 kNm



Seism





136/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 20334.0 kNm MRd2 43843.0 kNm

N1S GS 5115.0 kN N2S GS 9273.9 kN

Ni 5024.8 kN Ni 5024.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 23 196.7 kNm

km 1.30

MS0,PC 49 153.7 kNm

MRd0,PC 99 350.5 kNm

MEd1 2096.0 kNm MEd2 4788.1 kNm

N1S 2259.4 kN N2S 2325.9 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 24059.0 kNm MRd2 34340.0 kNm

N1S GS 7420.6 kN N2S GS 5386.7 kN

Ni 5024.8 kN Ni 5024.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 22 699.9 kNm

km 1.30

MS0,PC 43 969.7 kNm




Seism





137/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 20308.0 kNm MRd2 40672.0 kNm

N1S GS 5099.4 kN N2S GS 7919.9 kN

Ni 3937.8 kN Ni 3937.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 18 449.2 kNm

km 1.30

MS0,PC 39 093.9 kNm


MEd1 1677.4 kNm MEd2 3880.6 kNm

N1S 1767.6 kN N2S 1818.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 22256.0 kNm MRd2 33978.0 kNm

N1S GS 6292.9 kN N2S GS 5258.4 kN

Ni 3937.8 kN Ni 3937.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 17 931.5 kNm

km 1.30

MS0,PC 34 733.3 kNm




Seism





138/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 20134.0 kNm MRd2 37754.0 kNm

N1S GS 4991.2 kN N2S GS 6703.2 kN

Ni 3144.5 kN Ni 3144.5 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 15 076.4 kNm

km 1.30

MS0,PC 31 947.0 kNm


MEd1 1398.6 kNm MEd2 3269.1 kNm

N1S 1412.1 kN N2S 1448.7 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 20634.0 kNm MRd2 27499.0 kNm

N1S GS 5299.6 kN N2S GS 2936.2 kN

Ni 3144.5 kN Ni 3144.5 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 14 552.5 kNm

km 1.30

MS0,PC 28 188.1 kNm




Seism





139/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 17059.0 kNm MRd2 34854.0 kNm

N1S GS 3079.1 kN N2S GS 5579.4 kN

Ni 2351.2 kN Ni 2351.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 13 103.2 kNm

km 1.30

MS0,PC 27 765.7 kNm


MEd1 1376.5 kNm MEd2 3079.4 kNm

N1S 1147.2 kN N2S 1171.8 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 19148.0 kNm MRd2 29985.0 kNm

N1S GS 4396.0 kN N2S GS 3839.1 kN

Ni 2351.2 kN Ni 2351.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 12 486.5 kNm

km 1.30

MS0,PC 24 186.4 kNm




Seism





140/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 16431.0 kNm MRd2 31734.0 kNm

N1S GS 2699.5 kN N2S GS 4472.9 kN

Ni 1706.7 kN Ni 1706.7 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 10 824.7 kNm

km 1.30

MS0,PC 22 937.5 kNm


MEd1 1235.7 kNm MEd2 2664.2 kNm

N1S 897.5 kN N2S 912.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 17716.0 kNm MRd2 27990.0 kNm

N1S GS 3510.2 kN N2S GS 3140.4 kN

Ni 1706.7 kN Ni 1706.7 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 10 182.4 kNm

km 1.30

MS0,PC 19 723.2 kNm




Seism





141/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 15744.0 kNm MRd2 28566.0 kNm

N1S GS 2273.9 kN N2S GS 3321.2 kN

Ni 1062.2 kN Ni 1062.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 7 282.8 kNm

km 1.30

MS0,PC 15 432.2 kNm


MEd1 1427.4 kNm MEd2 1877.3 kNm

N1S 546.5 kN N2S 552.4 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 16252.0 kNm MRd2 27043.0 kNm

N1S GS 2578.9 kN N2S GS 2792.2 kN

Ni 1062.2 kN Ni 1062.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 7 130.1 kNm

km 1.30

MS0,PC 13 810.9 kNm




Seism





142/196


Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 15260.0 kNm MRd2 25562.0 kNm

N1S GS 1968.4 kN N2S GS 2303.4 kN

Ni 575.2 kN Ni 575.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.63 MS0,PC 4 457.2 kNm

km 1.30

MS0,PC 9 444.9 kNm


MEd1 1667.5 kNm MEd2 2434.7 kNm

N1S 325.0 kN N2S 322.9 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

MRd1 13971.0 kNm MRd2 23668.0 kNm

N1S GS 1175.1 kN N2S GS 1656.9 kN

Ni 575.2 kN Ni 575.2 kN

Li 7.0 m Li 0.0 m

1.49 MS0,PC 6 377.2 kNm

km 1.30

MS0,PC 12 352.7 kNm




Seism





143/196

MEd1 681.7 kNm MEd

Documents

I. Calculul structurii de rezistenta.PDF