14
Homeostazia mediului intern, principalele constante fiziologice, rolul integrator al sistemului nervos şi endocrin I. Introducere: Nou-născutul primeşte lapte de la mamă prin următorul circuit: sânul mamei – centru de comandă – sânul mamei. Faze din hrănirea unui nou-născut: Atingerea sânului prin punerea nou-născutului la sân; Exitarea receptorilor tactili de la nivelul sânului; Tranmiterea informaţilor prin măduvă şi encefal la nivelul gandei hipofiză Eliberarea de către glanda hipofiză a hormonului ocitocină, care trece în sânge Transportul prin sânge al ocitocinei la nivelul glandelor mamare Contracţia glandelor mamare şi expulzarea laptelui în gura nou-născutului. www.referat.ro

Homeostazia Mediului Intern

Embed Size (px)

DESCRIPTION

anatomie

Citation preview

www.referat.ro

Homeostazia mediului intern, principalele constante fiziologice, rolul integrator al sistemului nervos i endocrin

I. Introducere:

Nou-nscutul primete lapte de la mam prin urmtorul circuit: snul mamei centru de comand snul mamei.

Faze din hrnirea unui nou-nscut:

Atingerea snului prin punerea nou-nscutului la sn;

Exitarea receptorilor tactili de la nivelul snului;

Tranmiterea informailor prin mduv i encefal la nivelul gandei hipofiz

Eliberarea de ctre glanda hipofiz a hormonului ocitocin, care trece n snge

Transportul prin snge al ocitocinei la nivelul glandelor mamare

Contracia glandelor mamare i expulzarea laptelui n gura nou-nscutului.

II. Reactualizarea cunotinelor

Homeostazia este capacitatea organismului de a-i menine o realtiv stabilitate a condiiilor interne. Este starea dinamic de echilibru, n care condiiile interne se ncadreaz n anumite limite relativ apropiate.

Structurile implicate sunt sistemul nervos i sistemul endocrin.

Mecanismul de reglare (conexiunea direct) cuprinde

stimulul reprezentat de evenimentul sau foactorul ce trebuie reglat,

receptorul, cel care reacioneaz la aciunea stimulului,

cale aferent, ce duce informaia la centrul de control,

calea eferent i

efectorul.

Centrul de control primete informaia de la receptor, analizeaz stimulul i determin rspunsul adecvat sau modul de aciune.

Feedbac-ul negativ (conexiunea invers) este rspunsul care duce la diminuarea stimulului.

Feedback-ul pozitiv (conexiune invers) este rspunsul care duce la amplificarea stimulului.

III. Reglarea glicemiei

Glicemia reprezint concetraia glucozei din snge. Valoarea glicemiei este de 100 mg glucoz/100 ml snge.

Reglarea glicemiei pancreasul endocrin va produce insulin (hormon hipoglicemiant), aceasta trece n snge i ajunge la celule.

La celule insulina determin:

- stimularea glicolizei (consumul celular de glucoz)

- stimularea lipogenezei (transformarea glucozei n grsimi i depozitarea lui)

- stimularea glicogenogenezei (transformarea glucozei n glicogen i depozitarea lui)

- inhibarea glicogenolizei (transformarea glicogen n glucozei)

- inhibarea gluconeogenezei (formarea de glucoz din lipide i din proteine)

Scderea glicemiei pancreasul endocrin va produce glaucagon (hormon hiperglicemiant), glucagonul trece n snge i ajunge la celule.

La celule glucagonul determin efecte antagonice insulinei:

-inhibarea glicolizei (scade consumul celular de glucoz)

-inhibarea lipogenezei

-inhibarea glicogenogenezei

-stimularea glicogenolizei

-stimularea gluconeogenezei

IV. Reglarea calcemiei

Calcemia reprezint concentraia calciului n snge.

Valorile de calciu sunt: calciu total 8,4 mg % i calciu ionic 4,5 5,5 mg %.

Reglarea endocrin se face prin participarea glandelor paratiroide.

Acestea sunt localizate n faa posterioar a lobilor tiroidei i sunt alctuite din patru glande mici, dou superioare i dou inferioare.

Scderea calcemiei paratiroidele secret parathormon.

Efectele parathormonului la nivelul oaselor presupune stimularea osteolizei (distrugerea osului ) i trecerea calciului din oase n snge.

Efectele parathormului la nivelul intestinului presupune absorbia intestinal a calciului

Efectele parathormului la nivel renal presupune reabsorbia calciului (trecerea lui din urina primar n snge).

Creterea calcemiei paratiroidele secret calcitonin

Efecte antagonice

V. Reglarea cantitii de ap din corp

Volemia reprezint cantitatea de snge din organism. Sngele reprezint circa 8% din greutatea corpului. Componentele sngelui sunt elemente figurate 45% i plasm 55%. Plasma conine 90% ap.

Reglarea cantitii de ap n caz de deshidratare se face n felul urmtor:

a) mecanism nervos:

n hipotalamus este centrul nervos al setei. Volumreceptorii i osmoreceptorii din centrul setei declaneaz impulsuri i apare senzaia de sete.

b) mecanism endocrin:

Stimulii sunt volemia mic i presiunea osmotic mare din snge. Osmoreceptorii i baroreceptorii din hipotalamus sunt excitai.

Hipotalamusul secret hormonul antidiuretic (ADH) care trece prin snge n hipofiz. Acesta acioneaz la rinichi, la nivelul nefronilor.

Efectul este creterea rabsorbiei de ap, scderea cantitii de urin i creterea concentraiei de urin. Astfel se regleaz cantitatea de ap din corp.

Cum se poate opri apa n corp n zilele caniculare? Observai mecanismul de reglare a apei n corp.

VI. Reglarea eritropoiezei

Eritrocitele reprezint globulele roii sau hematiile. Numrul de eritocite e de aproximativ 4,5-5 milioane/mm3.

Au pigmentul de culoare roie numit hemoglobin. Format dintr-o parte proteic (globin) i o poarte neproteic (4 grupri HEM) .

Rolul hemoglobinei:

1. la nivelul plmnilor, hemoglobina se cmbin cu O2 , formnd oxihemoglobina (HbO2). La celulele oxihemoglobina se desface i elibereaz oxigen.

2. la nivelul celulelor, hemoglobina se combin cu CO2, formnd carbohemoglobina (HbO2).

La plmni, carbohemoglobina se desface i elibereaz dioxid de carbon n aerul alveolelor.

Eritropoieza este procesul prin care se formeaz eritrocitele.

Acestea se gsesc n mduva osoas roie.

Structurile implicate n eritropoiez sunt:

-centrii nervoi reglatori din encefal (n diencefal);

-rinichiul care secret hormonul eritropoietina.

Modul de desfurare a procesului de eritropoiez este urmtorul:

-stimulul este reprezentat de scderea numrului de globule roii (exemplu n anemie);

-scade aprovizionarea cu O2 a centrilor nervoi reglatori din encefal i a rinichiului;

-centrii nervoi elaboreaz comenzi;

-rinchiul secret hormonul eritropoietin maduva osoas roie va fi stimulat de comenzile nervoase i de eritropoietin;

-eritropoieza se intensific.

Hemoliza este procesul prin care se distrug eritroctele btrne sau uzate, ele avnd o durat de via de 120 de zile. Acestea se gsesc n afara vaselor de snge: n splin, ficat, ganglioni limfatici.

Modul de desfurare a hemolizei este urmtorul:

Eritrocitele btrne sau uzate sunt recunoscute de leucocitele macrofage (monocitele) sunt fagocitate din hemoglobin.

Globina este desfcut n aminoacizi, reutilizai de corp.

Gruprile HEM sunt transformate n:

-dioxid de carbon, care va ajunge la plmni;

-fier, reutilizat n mduva osoas roie la eritropoiez;

-pigmeni toxici care ajng la ficat i sunt eliminai prin bil n intestin i apoi la exteriorul corpului, prin materiile fecale.

VII. Reglarea leucopoiezeiLeocopoieza reprezint procesul de formare a globulelor albe care apr corpului fa de antigene (structuri strine sau proprii, dar modificate). Structurile implicate sut leucocitele sau globulele albe. Se gsesc n maduva osoas roie, dar i splin, amigdalele, ganglioni limfatici.

Numrul de leucocite este de 5.000-10.000 /mm3.

Limoficitele sunt de dou tipuri:

-limfocite T care au rol n imunitatea celular i fagociteaz antigene.

-limfocite B care au rol n imunitatea umoral, produc anticorpi i au memorie imunitar.

Etape n imunitate

1. chimiotactism- detectarea substanelor strine (antigene) i deplasarea spre antigen datorit pseudopodelor;

2. diapedez trecerea prin pereii capilalelor;

3. distrugerea antigenului prin fagocitoz (inglobarea i producerea de anticorpi;

4. formarea leucocitelor cu memorie.

VIII. Reglarea pH-uluiReglarea pH-ului este reglarea echilibrului acido bazic prin reglarea concentraiei ionilor de hidrogen.

Valorile pH-ului sunt:

-snge arterial: 7,4

-snge venos: 7,3

-limita inferioar, compatibil cu viaa: 7

-limita superioar, compatibil cu viaa: 7,8

Pericolul este mare mai ales cnd exist tendina de acidifiere.

Cauzele posibile ale acidifierii sunt : creterea concentraiei de protoni (H +) i creterea concentraiei de acid lactic ntr-un efort muscular intens.

Reglarea se face prin intervenia unor sisteme de control:

Sistemele tampon- reacioneaz rapid, n fraciuni de secund.

Proteinele din snge sunt substane amfotere deoarece au i radicali acizi i radicali bazici, putnd preveni acidifierea sau alcalinizarea sngelui.

Mod de aciune: dac pH-ul crete (ex. exces de acid lactic ntr-un efort muscular intens), acizii n exces vor reaciona cu radicalii bazici ai proteinelor.

Calea respiratorie- creterea presiunii CO2 i a H+ din snge n efort muscular intens poate duce la acidifierea sngelui.

Mod de aciune: creterea presiunii CO2 i a H+ din snge excit centrii inspiratori din bulbul rahidian. Se elimin excesul de Co2 i a H+, reglndu-se pH-ul sngelui.

Calea renal- rinichii pot excreta o urin cu pH-ul ce variaz de la 4,5 la 8.

Mod de aciune:

H+ se combin cu amoniacul formnd ionul amoniu, eliminat mpreun cu clorul sub form de clorur de amoniu.

Ficatul- acidul lactic, care se formeaz n exces ntr-un efort muscular intens, ajunge prin snge la ficat. Prin gluconeogenez ficatul transform acidul lactic n glucoz. Glucoza trece n snge i ajunge din nou la muchi pentru consum n contracia muscular.

Pielea - prin transpiraie se pot elimina acid lactic i acid uric.

Transpiraia i modific astfel reacia.

IX.Evaluare Citii cu atenie enunurile alturate i selectai valoarea de adevr corespunztoare fiecruia.

X.Reglarea frecvenei inimii i a tensiunii arteriale

Stimulul: activitatea metobolic a esuturilor.

Parametrii reglabili sunt reprezenzai de fora de contracie a inimii i cantitatea de snge mpins de inim la o contracie (70 ml snge/contracie n repaus i 150 ml snge/contracie n efort)

Frecvena inimii este de 70-75 bti/minut n repaus i 200 bti/minut n efort.

Cantitatea de snge mpins de inim n vase este de 5 l snge/minut n efort.

n triunchiul cerebral exist un centru nervos cardio-vasomotor, ce are dou zone:

-zona presoare care declaneaz reflexul presor.

Efectele sunt ale sistemului nervos vegetativ simpatic.

-zona depresoare, care declaneaz reflexul depresor.

Efectele sunt ale sistemului nervos vegetativ parasimpatic.

Receptorii sunt localizai n zone reflexogene: arcul aortic, sinusul carotidian i n pereii inimii.

Baroreceptorii pentru presunea sngelui.

Chemoreceptori: pentru concentraia substanelor.

XI.Reglarea frecvenei respiraieiStimulul e reprezentat de activitatea metabolic a esuturilor.

Parametrii reglabili sunt:

-frecvena respiraiei: 18 respiraii pe minut n repaus i 80-100 respiraii pe minut n efort

-amplitudinea respiraiei: 9 l de aer/minut n repaus i 120-160 l de aer/minut n efort.

Centrii nervoi: sunt localizai n bulbul rahidian. Ei sunt de dou feluri: centrii nervoi inspiratori i expiratori. Acetia au activitate antagonic, inhibndu-se reciproc.

Receptorii pot fi:

1. Chemoreceptori:

-se afl n vasele de snge i n bulbul rahidian

- sunt stimulai de creterea presiunii CO2, scderea presiunii O2.

2. Termoreceptori:

- se afl n tegument i vase de snge.

-sunt stimulai de creterea temperaturii mediului i sngelui

3. Proprioreceptori:

-se afl n muchi

-sunt stimulai de contracia muscular din efort.

Controlul voluntar al respiraiei se realizeaz prin intermediul zonelor corticale:

Apnee oprirea voluntar a respiraiei pentru un scurt timp.

Tahipnee creterea voluntar a frecvenei respiraiei.

Bradipnee scderea voluntar a frecvenei respiraiei.

XII. Reglarea secreiei endocrine

La temperatur exterioar sczut:

Temperatura mai sczut a sngelui excit receptorii termici din hipotalamus, hipotalamusul elibereaz TRH (hormoni de eliberare). TRH-ul trece n snge, ajunge la hipofiz, stimuleaz secreia de TSH a hipofizei. Hipofiza secret TSH (hormonul tireotrop) care trece n snge, ajunge la glanda tiroid, stimuleaz secreia hormonilor tiroxin (T3) i tetraiodotironin )T4) a tiroidei.

Glanda tiroid secret hormonii tiroxin (T3) i tetraiodotironin (T4) care trec n snge, ajung la celulele din corp cresc metabolismul bazal (arderile), cu elibere de energie. Efectul este c n organism exist mai mult energie pentru termoreglare.

La temperatur exterioar crescut:

Temperatura mai crescut a sngelui excit receptorii termici din hipotalamus, hipotalamusul elibereaz TIH (hormoni de inhibare). TIH-ul trece n snge, ajunge de TSH a hipofizei. Hipofiza nu mai secret TSH (hormonul tireotrop), iar glanda tiroid nu mai secret hormonii tiroxin (T3) i tetraiodotironin (T4). La celule nu mai sunt stimulae arderile i scade metabolismul bazal.

XIII. Termoreglarea

Centrii nervoi sunt localizai n nucleii anteriori i posteriori din hipotalamus.

Receptorii care culeg informaii sunt:

1. neuroni specifici din hipotalamus sensibili la temperatur;

2. termoreceptori interni pentru temperatura sngelui;

3. termoreceptori din piele.

La temperatur ridicat, intervin nucleii hipotalamici anteriori i are loc termoliza.

XIV. Evaluare final

Citii cu atenie enunurile alturate i selectai valoarea de adevr corespunztoare fiecruia.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

www.referat.ro