Hemoragia digestiva superioara

Elev: Flavia Stoica

Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele clipe), prinin deplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut voinţa saucunostintele necesare şi să îndeplinească aceste funcţii astfel încât acesta să-şi recastige independenta cât mai repede posibil".

(Virginia Henderson).

În această lucrare, doresc să scot în evidenţă rolul deosebit de important ce le revine cadrelor medii în supravegherea bolnavilor cu hemoragie digestiva superioara; iar ca asistent medical să aprofundez cunoştinţele privind cauzele şi mecanismele de producere a hemoragie digestiva superioare si gravitatea acestei boli cu implicaţii majore asupra celor 3 dimensiuni: fizice, psihice si sociale; precum şi măsurile de urgenţă care trebuie luate şi tratamentul ce trebuie aplicat bolnavilor ce prezintă hemoragie digestiva superioara

Tubul digestiv care la rândul său este alcătuit din următoarele componente:

• 1. Cavitatea bucală• 2. Faringele• 3. Esofagul• 4. Stomacul• 5. Intestinul subţire• 6. Colonul şi rectul

 

Glande anexe care sunt următoarele:• 1. Ficatul• 2. Pancreasul

• Hemoragia digestivă superioară este sângerarea care are loc în esofag, stomac , duoden şi jejunul proximal , exteriorizându-se , în special prin vărsături

• ( hematemeza ) şi/sau melena.• Sângele eliminat din stomac este roşu , cu cheaguri sau brun

închis asemănător zatului de cafea ( melanemeza ), eventual amestecat cu resturi alimentare.

• Hematemeza apare brusc , fiind adesea precedată de greutate epigastrica , greaţă , ameţeli , slabiciune , transpiratii , anxietate.

• Sângele eliminat din intestin ( melena ) este negru şi lucios ca pacura , fiind digerat pe parcurs de sucurile digestive. Melena apare cand în intestinul superior patrund cel putin 50-80 ml de sange.

Clasificarea HDS• HDS mică dacă se pierd 250 ml sange;• HDS moderată dacă se pierd 250 – 1000 ml;• HDS mare dacă pierderea depaşeşte 1000 ml sânge, cu şoc şi

hemoglobină 8 g%;

Tabloul clinic cuprinde elemente caracteristice: • paloare • nelinişte • anxietate • sete persistentă• transpiraţii reci, extremităţi reci • hipotensiune arterială , tahicardie.

Diagnosticul pozitiv. Diagnosticul hemoragiei digestive superioare comportă în primul rând corelarea datelor obţinute prin anamneză cu examenul clinic.

Diagnosticul clinic se bazeaza pe forma hemoragiei, care pot fi:

- hemoragi insidioase cronice, (mici si repetate, nu sunt evidentiate prin melena si hematemeza)

- hemoragi masive, exteriorizate prin hematemeza si melena

Diagnosticul diferential se face cu rectoragia. Se va aprecia aspectul lichidului esteriorizat prin sonda de aspiratie nazogastrica, lichidul cu aspect de zac de cafea indica o hemoragie mai mica. Se exclude existenta unor epistaxisuri, sangerari la nivelul cavitati bucale, faringiene, consumul unor medicamente

Investigatii de laborator • hemoglobina, hematocrit, scor hematic- scad prin hemodiluţie

dupa abia doua ore. • grup de singe, Rh, timp Qick, timp Howell • cersterea ureei sanguine, care apare la 48 de ore dupa melena • teste de coagulare: timp de protrombina si tromboplastina • functia hepatica: poate sugera boli de baza hepatice • nivelul de Ca poate sugera hiperparatiroidism • nivelul de gastrina in gastrinim si ulcere • uree, creatinina, glicemie.•  

• Studii imagistice • Fibroendoscopia eso-gastro-duodenala este primul examen

efectuat care determina cauza HDS in peste 90% din cazuri. Evidentiaza leziunile acute superficiale care nu pot fi vizualizate radiologic si precizeaza, in cazul leziunilor asociate, adevarata cauza a hemoragiilor.

• Radiografia toracica este importanta pentru a exclude aspiratia pulmonara, efuziunile si perforatia esofagiana, cea abdominala pentru a exclude ileusul si perforatia intestinala.

• Computer tomograful si echografia pot fi utile pentru a exclude bolile hepatice cu ciroza, colecistita cu hemoragie, pancreatita cu pseudochist si hemoragie, fistula aortoenterica.

• Angiografia poate fi folositoare în singerarile persistente şi dacă endoscopia nu determina locul sângerarii. Ca terapie de salvare se poate emboliza artera sediu.

• EKG este important pentru a exclude aritmiile si un posibil infarct miocardic cu hipotensiune.

• Lavajul naso-gastric este o procedură care poate confirma sângerarea recenta (sânge în zaţ de cafea), sângerarea activă (singe roşu în aspiraţie) sau sânge acumulat în stomac. Caracteristicile fluidului de aspiraţie şi a scaunului (roşu, negru, maro), poate indica severitatea hemoragiei. Sângele roşu şi scaunul roşu sunt asociate cu o rata crescuta a mortalitaţii comparate cu aspirat negativ şi scaun maro.

Terapia medicala este de reechilibrare hemodinamica şi hemostază. Pacientul este internat în terapie intensiva, se instaleaza oxigenoterapia, sonda de aspiraţie gastrica, sonda urinară. Se administrează perfuzii şi transfuzii pentru echilibrare hidroelectrolitica.

• În cazul in care Ht <25% se transfuzeaza sânge izogrup, izoRh.

Hemostaza este cea de-a doua masura a terapiei medicale. Se realizeaza prin administrarea de hemostatice:

• vitamina K, venostat, etamsilat, Ca • antifibrinolitice, administrare de lichide reci intragastrice • intreruperea alimentatiei orale • hemostaza prin compresiune cu balon

Factori care influenteaza prognosticul sunt:• Resangerarea• Stadiul de evolutie al varicelor si al bolii hepatice de fond;• Consumul de alcool (in cazul pacientilor cu hepatopatie cronica

indusa de alcool);• Aparitia complicatiilor (sindromul hepatorenal, encefalopatia

portosistemica);• Localizarea si numarul varicelor, precum si procentul implicat in

hemoragie.

• Complicaţii:• cea mai importantă complicaţie a varicelor este reprezentată de

hemoragie. • dupa debutul hemoragiei, chiar daca aceasta este rezolvata

corect din punct de vedere medical, riscul de aparitie a altor sangerari este foarte ridicat.

• aproximativ 70% din pacienti au un episod hemoragic recurent (majoritatea chiar in primul an de la sangerarea initala). Alte complicaţii sunt asociate hemoragiei în sine sau pot fi determinate de tratament:

• Colaps vascular, cardiomiopatie, aritmii

The end