Page 1 of 1

HELKA - - - - - - - - - -HAKUTERMI: MEGLONO-ROMANI

VTLS-98 - - - - - - - - - - - - - NIDEVALIKKO (1/1)

SIJAINTI TEKIJÄ

PÄÄNIMEKE JULKAISIJA

Riippuu niteestä, löytyy antamalla niteen rivinumero Papahagi, Pericle N. Meglono-Romani Bucuresti 1902

KOKOELMA TILA 1 . H Varasto NUM.SJG. Saatavana

ID-NUMERO KPL OSA/NRO 1000772122 1

Edellinen näyttö Korttinäyttö

Uusi haku: l T e k i J ä h a k u

Ohjeita Hakulomake \ Boolen lomake Lainat Yleistä

H. gi. TT, s-.

http://orm2.lib.helsinki.fi/.. ./browse.cgi?command=l;connection=5054;language=3;count=3;id= 27.6.2000

(

a FERICLE N. PâPAHAOI

ninaula balcanică; "Numai dacă adnlî tem © popora ţ i une r o m â n ă în­tinsă şl compactă, toe putem explică, cum au fost eî în stare, ca după căderea-Vechiului im p e r i b u l g a r , Care cupr indea ttftâ Pen insu la bal-eanică, *tt" deâ nifc$eî*e la fo rmare de domnii românescul, precum Suttt! 'Mier iu l remâno*bulgar al Aaaneseilor (eî înşişf Român!), care se t l i i i^M peate t d l l ^ l ^en insu la balcanică de moză-nopte şi ţările r o m â n e s c ţOnclul i P r inc ipa te le Române , p a s s i m ] ; Me flEXtj BX*x*' care cuprinde! tdtă Teaalia ; Mixp* lft«x f a în Pind ; vAvw-BX*/la pes te E-pimî d e f t o r d ; Machia, lângă Salonic [Rosler , Rumănisehe Stud., p. 106 J Onciul, op. cit., p. 28] ; duca tu l lut Oruş (Chrys), care se în­tindea Ii părţile meridionale ale Bulgar i e i d e vest şi ale Sîrbiet de a<jî (Jîreeek, Gesch.d. B u l g , pag . 281, 232, 240, 243 la Onciul op. cit. pag. 85 (1) .

Credem Că nu greşim sus ţ inând eâ Megleniţiî pe t impul imperiului Romftno-Bulgar att trebuit să facă p a r t e din acewt ducat din urmă, a cărui capitală era Prosae şi r a r e p robab i l cupr indea ţ inutul Pizreneî şi «1 SoOpiel de atff [o preţitfsă men ţ ionare desp re Români i din îm­prejurul Prlzrenuîul găsim în documentul Iul Ştefan Duşan (1348), împfcratM Şerbilor* 1n care se vorbesce desp re o mulţime de sate, că­tune fi ftietoşe românesc!. Ve<Jf : Şafarik, P a m a t k y , pag, 103, despre chrisov^di luî Duşan; tiagdeu, în «Archiva istorică a României», tom. Itî, 188Sţ;!Buc, p. ^ - - ^ j , se în t indea p e s t e Veles, Iş t ip, Strumiţa , ţinutul p l g l e n i e î J ^ n l la Sorres. [Nicetas Chonia tes vorbesce pe larg d e i ^ r f l & a t (%#y§jlle ft£m vnlach, nepot al lui loniţă, în de Imp. AIe*ir | f$gelbY îlb, t î , cap 3; l ib .III, cap. 1, 2 şi 7 ; vedl Şincal, Chron. I, Antt | 1 9 7 ~ H 9 9 J .

Se e e ^ j p e de altă parte, că d in t re ttfte domni i le române , numera l e

<î) <^fl«iţ Ohren. % A. iOIft. Cliiar în Mogten afISm un duce roman, «py.iuv M^Xsvmv, pe î l i ţ ă , *fifXttC«s titre *• lapl» la 1016 cu îiiiperatul Vasilios II Jlrecek îl consideră în ptt«a#fat!â« mal S U S B a î g a r ; slavist!!, Unit nu vor să recunosc* nicî roma­nitatea d&fvâttă a Attneedlcr, cu tote mărturiile aduse în Oncml op. cit. p. 26, Nota 04 ti|i|K$; Hăfhfil! di© Walachen ala Begriinder dos zweiten Reiehes der Asa -nidett, fagMw - 1 8 6 i ; « i t e t t J i g e b . d. k. Ak^. Wies , Wien, 1879, Ph.-h. cl. XOV, 291) acttt.; alt & Xmopolt Istoria Rom., c a p . i f , p. 668—619]. \Mărturii altele despre în, timtoTM Românilor <Jta mvmK timp în Peninsula balcanică, sunt a se vede în: Tomtuohkkî Zur K«a4* dea Hă mus ; Nofîa liber die Wlachen auf Cltaldike* in Si-tzangeb. 4 k. Ak., toi. 89. -~ V. Grigorottâ, turist r u s în: Ocerk putedeatwija po Taroil. KftBftn. 1848, pag. VW.*~U9pemkii Porf.: Istoria Atbona, Kjev, 1877, p. 350: — fCâkmtmmos («4 Waaillawafci), Oernstedi — C. Jos. Jirevck: Archfiol. epigr, Mittb. X, M ; Ffttst d. Bulg. 128, unde se atrage atenţiunea asupra numeroselor nume de lCa. rowlne, t4 ae găsesc in V. Bulgariei, în Sredna, Gora, Trn..

(

MELORNO-ROM Â N I Î , 9

maî sus, n u m a i ducatul lui Chrys făcea pa r t e din imperiul lui loni ţă [Onciul, op. cit. p. 3 5 ] . •

Acesta cons ta ta re este de mare impor tanţă . E a explică şi causa fl-r^scă p e n t r u care, d u p ă desfacerea lui ioau Asan I! (1218- 1241) de biser ica romană , la care loniţă t recuse cu tot imperiul seu (1204) [On­ciul, op. cit. pag . 40, 41], pr in in t roducerea din noii a or todoxie i în imperiul româno-bu lgar , Români i din Meglenia, ca toţi locuitorii acestui imperiu, recunosc şi se supun supremaţ ie i bisericeî bu lgare , in t rodu-ducdnd, fără îndoială, l imba slavă în biserica lor, şi care n e a p ă r a t du reză câte-vă secole de-a r îndu l . Acesta ne învede reză şi număru l cel m a r e al elementelor s lave din dialectul MgRomân. P6te că cu mult îna in te să se fi alipit MgR. de biserica bu lgară , căci încă din sec. X exis tă în ţ inutul Mogleniel un episcopat, dependen t de pa t r i a rha tu l b u l g a r din Ohrida, după cum se prtte vede din cele r ep roduse maî sus d u p ă Jirccek.

Ou s t ingerea dinast iei Asâneseilor (1257) t rebue, d u p ă pă re r ea ntfs-tră, să începă momentul însemnat , când desvol ta rea limbii r o m â n e se face la Daco Români şi Macedo-Românî în mod separa t . La Daco-Ro­ma ni, cari adop tase ră în biserică l imba slavă, l imba se desvol tă s u b exerc i tarea acestei influenţe. Tot acelaşi luciu a t rebu i t să se în t împle şi cu Megleno-Româniî . La Macedo-Românî însă, cari in t roduseseră l imba gre"că în biserică, l imba încercă acesta influenţă maî mult s au maî puţin.

Dar desp re acesta, ult imul cuvînt îl va ave, credem, s tudiul ap ro ­fundat şi amănun ţ i t al dialectelor române . Noi am li mulţumiţi , dacă am sci că pr in mater ia lu l de faţă, contr ibuim la g răb i r ea deslegăr i î acestei p rea impor tan te cestiunî.

A l f a b e t u l n o s t r u .

Alfabetul în t rebu in ţa t în lucrarea de faţă pen t ru t ranscr ie rea dia­lectului român din Meglenia este cel românesc, cu in t roducerea nu­mai a câtor-va semne pen t ru sunetele par t icu lare acestui dialect. Acest alfabet diferă puţ in de cei în t rebuin ţa t de noi în lucrări le : Românii din Meglenia şi Din Literatura Poporană a Aromânilor, Buc. 1900. P e n t r u ca cetitorii să-şl facă o idee deplină, dăm acest alfabet mai jos precum şi cel în t rebuin ţa t do noî în lucrările sus (Jise ( l \—prescur t a rea acelui alfabet) în faţă cu cel în t rebuin ţa t de d l Gus ta v Weigand (Wg.) în opul său, Vlacho-Meglen, Leipzig, 1892:

a P.-Wg. idem ă P . idem; Wg. o

PERICI.B » . PA PA îî AOT

t>, P.*W. idem. 64-a, ®, u, ă, î, aons.i cap, cotni, cuc, că, cruţi . P . i d e m ; W g . : k :

kaf>, kţâk koini, kfutal* etc. «+*V*1M ftoM>iy (!•)• «*â«a, ceştină, P.: c !: ficMr, c Taşă, creştină, Wg.:

t s : flia#, tsaso, tftttiiiQ. ch, F:Ych!, Wg.; ki t M o r , P : Gh'or, W g : k i o r ; chîept, p roch l ; R:

ah%p% Jfroch 1; W g t ktapt, proki. d, fc**Wg. idem. <J, P / f d e m ; Wg.: da.: P.: frpncji, W g . : frondzi. a, P.^AVg idem $ »-r » » •• ' ' f, •».;<» » g-f s , 0, u, ft, î, con*. P.—Wg. idem:

gâltra1, go), guşft, grâft etc. P. :idetrt; W g . : gâuro , gol, guşa, g ra s ,

ga, gi ,gl> P.: g', W g . : d f t : gep, gîgffalr; P .i g%p, g ' a v a i r ; Wg.: d/.ep, dzavair . g h ^ g h î P.: g W . I T g . : g i : ghfaţâ, ghlarmi; P . : gh'iaţă, g h ' a r n t i ; Wg.: giiatso, gjarmi, giiiî (viu),

h, E dam. i O». » , Wg.: 1 (I) l K &*m; Wg. ; v . j , K | f e m : )uniţ ft: «uni.

^^P^' ^ ^ ^ ' g , i l î n ă ' l l ! i t ' filfî I > - : S f t n n a ' u , î i t " ă l î ; ^ U f n 9 ,

m. P4 idem Wg. : idem ffî n \ Wg.: ni: ffilel; P.: ri 'el; Wg. : niel. n, P. -rWg. idem fi (*), fcî n', Wg.: ni -o> P.'**Wg. idem

r, # # * * * '* fer »>1 » a , K : « | W g , 1 x

t, » ** » idat» t, P . ţ j A V g , ta

(t) Se pronunţă ca îft limba română literarn.

MEOLENO-ROMÂNIÎ. 11

u (u) P. idem, Wg . u, (y.) v P .—Wg. idem ? (!) P . v 1; Wg. : j . x » idem z P . Wg . idem.

P A R T E A I.

C Ă L Ă T O R I E ; D E S C R I E R E A S A T E L O R V I S I T A T E .

A. Călător ie p r i n M e g l e n i a .

Volumul de faţă va cupr inde tot ce am pu tu t culege în scurta că­lătorie î n t r ep r in să pe la Români i din Meglenia şi care a du ra t de la 13 Iunie p â n ă la 23 ale aceleiaşi luni inclusiv.

Sosit în s e ra de 12 Iunie la Ghevglieli şi găzdui t de amabilul meu amic Gh. Ciohagi, (Jiua u rmă td re am petreeut-o făcend cunoscinţa di­feriţilor Român i stabiliţ i aci, visi tându-î pe la prăvăl i i şi acasă şi ră-m â n e n d pe deplin satisfăcut, că sub rapor tu l economic s tau destul de bine. Oasele cele mai frumose, aşezate cele mai multe de-alungul s t răzi i principale, care duce la ga ră , sunt mal mult ale lor. Mal tote sun t nouă, cu două caturi , î n c ă p e r e şi cu g răd in i frumdse în faţă saii în dosul lor, în car i se cultivă tot felul de l egume trebuinciose gospodăr ie i şi ju r împre ju r câte unu l sau maî multe ş iruri de dwJL Curăţenia , acostă notă caracter is t ică a Aromânului , domnesce în tote casele şi se dato-resce femeii r omâne . Dacă femeia r o m â n ă mer i tă totă admira ţ iunea în pa r t ea ce iea la sus ţ inerea casei, nu mai puţ in este de admira t băr ­batul , care excelăză p r in moral i ta tea sa în afacerile comerciale. «Ro­mânu l preferă maî puţ ină fudulie, da r onest i ta te ex t remă în afaceri» îmi spunea d-1 Ciohagi. î n adevăr , t imp de doi ani cât am stat la Salonic n ' a m aucjit ca u n comersan t român să înceteze plăţile, deşi eî formezâ major i ta tea d in t re comersanţi î c reş t in i Se pomenesce ca ra r i t a te caşul d-lut Nicolae Băhcivanu , care fiind nevoit a face concordat cu creditori i săi, acum 6 7 ani, şi a le plăt i 30"/ 0, d u p ă doi anî, începem! a-î merge bine negoţul , a plăt i t şi res tul de 70 1/* la toţi. Asemenea caşuri de vir­tute, î n t r ' o ţeră, u n d e tinerii nu se pot însura , dacă 11'au da t două fa­limente, cu d r e p t cuvîn t meri tă totă admira ţ iunea . Şi Aromânul este acelaşi în Ghevghel i ca şi în Salonic.

(

50

Vărtoapi, n. do loc. în Nta., (vedî vîrtoapi).

Văllăviţă (an), ii. de loc. în Ln, unde altă da tase află vâltoaro.

Vărtica, n. de loc. în Cpa. 525. Vârtocltf, n. do loc. în Opa.

Vorna, n. de fnt. în satul Ln. Vecjfă (eişma cv), n. de fnt. în Hm a, în sat.

Vi|¥oari (la oo), n. de loc. in lima. Vinfttor (—vînâtor), n. de loc. în Nta., în Ln.

530. Vinla-l-Aşl, (= via de la Aşi), n. de loc. în Cpa.

Vinfiii-Y (Ia oo) = la vii, n. de loc. în Cpa, lima, Ln.

Vir (an oo), n. de fnt în Oş. Virili Nh iadi, n. de loc. în Oş. Vira icului (la oo), n. de fnt. în Oş.

535. Visoîca-Canien (slavonesee: pie-tra înaltă), n. de loc. în Go­nită.

Vltyteriia (Cişma oo), n. de fnt. în Hm a.

Vîrtoapi (an oo), n. de loc. în Oş. Vîrtoapa-i-AlaiK'tii, n. de loc. în Hm a.

VîrtoapaMHiiia, n. de ioc în Cpa.

540. Vrîcla (ancv), n. de fnt. în 0$. Vrîn-di-Nimtt (Vîrful de nucă), n. de loc. în lima.

184

Vi'îu-di-ci n(i (—vîrful de cruce), n. de loc. în Huma.

Yrîu-di-Ţitati, n. de ioc. în Hma, unde se ved ruinele unui cas­tel antic. Delul pe care se află este forte ascuţit şi panorama ce ţi se înfaţişeză de aci este dintre cele maî splendide.

Vuloagft, ih de loc. în Hma. Zagrâd (eetăţuea), n. de loc. în Ln., Brw.

545. Za leu va, n. de loc. în Brw. Za pâri, n. de loc. în Brw. Za voîu, n. de loc. în Brw. şi în Oş.

Zidiuiţurl, n. de loc. în Ln. 550. ZlăiiiMţa (la oo), n. de loc. înOş.

Zouft, n< muntelui Zîna, cel mai înalt din partea locului. Apar­ţine Lundiniţilor, Năntenilor şi altor proprietari particulari. Locuitorii din Lundmi suferă mult rău de vuiturile cari suflă din partea muntelui Zina; le strică săinenăturile, şi dacă din întîmplare au cosit, suflând turbat, le sb6ră snopii depăr­tare de cesuri întregi. Maî tote casele satului din Lundinî n'au nici o ferestră în spre partea Zîneî din pricina acesta.

Zona-niică, n. de loc. în Nănta.

l 'EKICLE N. l'APAUAGI

(

G L O S A R .

în acest glosar sunt cuprinse : 1) Tote cuvintele aflătore în prima şi a doua parte % gj$e»entei Id

afară de cele cuprinse în cap. XVI Nomenclatura lo&$$m&r; 2) Cuvintele cuprinse în opul Vlaeho-Meglen al Iul ( i Wejgand [pre

Wgd.J, cu indicarea paginei şi alăturate pe lângă vorbele respective « orarea nostră; ;

3) Cuvintele din Românii din Meglenia de P. PapaAşpJpesourtat ] când aceste cuvinte nu le întîmpinâm în textele l u e £ J ^ | | p faţă, date cu adevărata lor pronunţare (vedî pag. "2, Partom I).

Primele cifre arată pagina unde se află euvmtul ; iaj? cifrele din palii cari urmează acestora, arată No. de pe pagină. Un ouvînt nu este * de maî multe ori, decât când este necesar,

Verbele sunt date la lud. prea., pers. I. T6te cuvintele neaccentuate, atât în glosar cât şi l & t f l ţ ^ ee

accentul pe penultima. < I Prescurtările principale din text şi glosar sunt oeU urmlttoe:

loc. (localitate). hn. (Lundlnl), :

MM. (Macedoromân). MgiH (MegienoRomân). 11. (nume). Oş. (Oşani). -t- • > \t ' ' m, sf, sn. (substantiv masoullfa. '»>•

meniu, neutru). ^ff * vb. (verb). * -

Conjugările sunt arătate prin (conjugarea) 1, II, If£ IV. ' Alfabetul. Ordinea alfabetică este cea uymătore; t* t

a, ă, b, c, d, d (dz), e, î, g, h, i, î, j , 1, 1, in, m, n, fi, o, o, p, r, «, e, t, ţ, u, v, v, x, z (i). Ea se va citi diftongat in totdeauna: ea (ia); O», de asemenea se va citi diftongat oa (ua). H

Notă. Paginele din Partea II a presante! lucrări, î ^ W f # ^ p l a ^ i # f f f aparte, corespund 135 cu l, 136 cu 2 şi aşa mai depşvte fAoft la paf&ţ*^ care corespunde ou pag. 50.

Aroiu. (Aromâneaoe). Brsl. (Birislău). Cţ«a (Conţca, Ooniţa). €pa. (Cupa). Cşni. (Cişmea). DII. (Daco-Român). fnt. (fântâna, isvor). Hma. (Huma). Itt. (Istro-Român).

(1) Vedî despre valărea fie-căruî sunet la pag. 9 - 1 ! .

52 I'ERICLK

A

A—La începutul cuvîntuluT este des­chis în genere şi în unele cuvinte se pronunţă aă, aămpiratu [v. despre A în Wgd. (j 7|.

A interj.: a! nu vini coa! Aba sf. = flanelă 37. Aber sin. = soire; veş tede morte (10

(«), Arom., \i-adusiră kibărli—i-nii adus soirea despre mortea lui.

Acsn. = ac ; obiect de argint 30, 61 G). 157-

Ac sn. — drept, dreptate : ac fa-chiru = &x6h dreptate săracul 157.

Aeătes vb. IV = lovesc. [Pap. aeăesj: a se munci, a lovi.

Acuta vb. IV = lovesc : la acrii = îl lovi, îl pocni (Pap.).

Aorep sm. = scorpion, Arom. şcrac [Pap. a(iript&8te greşit. Etim. arab. acreh].

Acru adj. = acru ; tig. fudul, îngâm­fat 61 (,).

Acu conj. — dacă; u n e o r i a se elide: cu 58 (,), 66

Adot sn. = datină, obiceiu 119, 144. Aflu vb. I — aflu, găsesc, descopăr;

bini vă fkym 55 ( 4,,,); 58 (,,.,„), 61 (a); aăum 66 (B a), Pai». A se perde, când nu este accentuat.

Aftari pr. n e h . = atare, as t fe l ; pl. afthrî 61 (4). Arom. aftari (Gopeşî).

Âtţiaba adv. = pote, din* 157. Agrn sn. = agru, ogor, ţarină 155,

103 (J. Ai! interj. = aide! ai m murgă la

ampiratu ai să mergă la îinpe-ratul 145.

Anii! inter j .—aide! 68( â l), 145. Aldiţl! interj. = aideţî! 135. Algor sm. = armăsar (Bw., Nta). Alor sn. —grajd in casă, numit şi

fund [Pap.].

N. I>APAHAQI î g f l

| Air sai. = noroc 59 ( 5); air nu ari I di tini = nu se alege nimic de j tine 156. | Airliă — noroc, cu noroc, norocos: | airliă să-ţi hi /—să-ţi fie cu noroc! | 56 ( a s, s a ) ; uom atr/ia—oin norocos. I Al sm.—hal, stare; nenorocire 59 ( u ) ;

an niţi un al— într 'un hal fără de hal 138.

Alaitcă sf., pl. alaitchi = persanele cari trăese la curte 143; cum alait-chili dă/rară—cum făcură ourte-sanii 145; zisi la ulaîtckili lui — dise la curtesanele lui 146.

Alat-, pl. alături sn. — undită 103 ( a 3). Ahlios vb. = aburez, Arom. ahuleseu,

Pap. pipăim Alb adj. [Wgd. alp, pl. a\lp 16] —

alb 47 (u); calî a\itri~c&î albi, j 50 («,), 61 (8); alb purtat-au =. a pur­

tat alb, nu de doliu 76 ( 3 U ) ; cu barba albă 166 ; albă — frumosâ, fericită; Wgd. 60, 61: schone.

Albea, vb. IV —albesc. Albcţ [Pap.] — aibeţă. Albită sf. = aibeţă; partea albă a

ochiului (Pap.); bolă de ochi. Albina sf. = albină 137; albinili ţe

nu sirbăs 27. Albiri sf. = a albi, albire; albiri

puu(J,a = a înălbî pânza. Alciă n. de cal, de culore roşie

170 U).

Alexandru = n. pr. 152, Alîz [etim. tk.]—în tocmai, adevărat,

just: allz negru— cu totul negru 104 U .

Alnăfes vb. IV—pipăia, caut cu de-a-mănuntul, caut prin tote părţile, scotocesc. Arom. pusputescu.

Alt pron. neh, — alt 121. Altar sn.=» altar 80 ( M ) . Allfl [Wgd. ajlji 13] = usturoiu 38.

187 MKOLENO-ROMINII. î i

Am vb. II = am, ai, ari, vem veţ% au; conj. pers. III aibă; twi=-avuî; vut avut, vtori-ă ave, avere; ari iarbă esto ei bă 71 ;u vut-au —a avut; una asprâ-ii fost 65 (, 0); să aibă — o să aibă 103 ( a 8 ) ; Di mort lup ari la vrin, sâ-\i iâ frică? 74 ( r t J ) . [Wgd. 44].

Amăcsm. [tk. ahmâe]= prost, tîmpit [Pap.].

Ainău — graţie, aman 148. Ainft conj. [Wgd. 35, Pap., ama] =

dară 57 ( 6 8), 65 (,0). Aaibalig vb. I—baleg, a se balegă

[Pap.]. Aaibâr—hambar, pl. ambară 62 (») şi

ambfyrî 31. A inbet vb. I— îmbăt; amâ\i ambith

m vin foii lumi=dw îi îmbetă cu vin pe acei omeni 114. [Wgd. idem 10].

Ainbitărnes vb. IV = îmbătrânesc 56 (».).

Aiabur()« (mico) vb. IV — ine lupt: si amburhs— se lupta 18.

Amflu (şi: amflum) vb. [Wgd. 10] — umflu, sunt mândru: mult si amflă, mult se umflă în pene 62 (,).

Amin = amin ; la timp, tocmai; si pugudî la amin 62 («); 56 (a,, 3 i ) , 57 («), 122.

Amnar [Wgd. 10], sm. = amnar. A amu vb. 1 = umblu; ari un pu[iut

tucu dipri ridt rid anină 49 (»).— [Wgd., Pap. 15 idem]; 52 („); poţi si anini? 136; ama poţi si amuişî 136; amnqnda = umblând 120.

Ampărţţis vb. IV [Wgd. amports^s 9, 42] — înipărţese.

Amp^die vb. I. [Wgd. ampiidik 10, Pap. gv&şitmampedie] — îvnpedic.

Atnpirăt sm. = împărat 51 ( u ) , 52 ( â 0), ampiratu borilor^împăratul vîn-

turilor 40, vînţatrapio, oare ţufll din spio muntele Zîua în «iţele kuin.Uni si EUrielftU. "«'-.

Aumîratesc adj, [Wgo\ ampir*ţ |# 38] îuiperatesoj şi m la piufoă an eucuţt ampiraţâşt •» şi eăad tl puseră în eooosi împărătesc!

Ampiraibicâ sf. «• îinpărăteaă 186. Aev^ii-aliţa sf.«Sinpărâtesă 149, U3j

tmporăteaa albinelor 27. Ampiraţoiiă sf. •» împărăţie 141,146. AwpMe* vb. l ¥ , t ? t p . J « î w p U ^ , Aiaplitit =» împletit "jjji U £ Awpiiu vb. I (Wj&£ttpUu

pliăi^y.Pap.ldemJf^ttmplu; J M I -

ampViară ca&u tnduple|Ş£ă

Ainpresht vb. I ^ p e t frept, l i p i i

aii amproaâtâ 0& t. ' • i i AmiHiios vb. iv.*» Upţut; la Qt^W®

rasol a — a ae da.df ruşine AiM=¥ 50 (>.).'• " ; > J | Aml - Dat. de .la: io | | ? g d . ani, j | p

(•,-), f><> Uu). ^ ' j A l * ' . A» prep. [Wgd. JdtlHi;i4] - * X m ' •

ţer 50 („); 51 (M, 4 i : 9 <«)S fif*1 ':

Ja»/â mpnA ~ j j ţ $ ; ţ n oea^t f t mână a:ii de aaei»ânea m A

An sin an; anul trecut 58 0 di), 77 (Mi) i «« jm*fr4 m]8ft"' dacă ajunseră In vtrată M^Jflpft. idem 12]. . , 4 i

A» an. — ban 1#& Awcalăr (Pap.) adv, » călare. Ancalb- vb. I [Wgd, Idem 10] ^p**-

iec, 66 (.„)* l**i 0»»<w/wdi^ În­călecat 152* f . :\u---

Ancalzoa vb. iV^feeJIgeao I47 ,$gd. idem: ankojifc 4% ankol^i fcş* căldiî 10; a r f « a o ^ ^ « ^ i i | r » t t î andazesoă 1 4 7 (»)<

Cpof pani»

l 'EMOLE N. FAPAHAGI 188 54

A11 caj> vb.TI = î n cap ;pimin tunu nii j ncapi-'--pămînlulnu ine încape 139. |

Alicii re vb. I ==• încarc 152 ; doimi cota anii va aneărcăfî -~ din mo­ment ce atâta ine rugaţi 158. [Pap.] : îngreuez, împovărez.

Ancă -încă 62 (0), 164; domnii 'nea 78 j Uu), Wgd. anh> 10, 33; Pap. idem. I

Aiicliil vb. 111= închid 45 (V), auolis I 51 ( 2s); [Pap. ane ia— de colore în- | chisâ; Wgd. ankliid io, ankliîs 39].

Anei in Aci uni s i —închinăciune, com­pliment; şi io să pisăUs una an- \ c\inăciuni 142; [Wgd. ankliini- j /âttttt* 151.

J i Aiicoâ adv. — încoce 102. Aii-cola adv. = în colo. | Aacresc vb. III —cresc 15!$; a resărî j

serele: ancrqşti soarli resare so- | rele 106 ( t i J); di ea să, anaresed soar- j

— după ce apare sorele (Iii. după j ce o să apară «orele) li ii.

Aiicriclât adv. — cu minte, înţelept. Wgd. 69-

Am-u iu a vb. I = încuuun 108; anca- ] runât încununat 108. j

Aucuruiiatic sn. - plata pentru în cu- ! minare, de încununare, ce i se cu- j vine popei şi celor-lalţî servitori ! aî bisericii. [Pap. idem.]

Andireg vb. III - d r e g 140; şi ta au- ! direşi 151; andimzt casa — deretică ! (prin) casă.

Amli\itâ sf. — undreâ 31. Aiifâij vb. I înfaş, înfăşur 117; la

an faşă 107 ( l l 8). Anfiic (mi no) vb. 1 — mesperiu, me

tem; si anfrieură 140, 150. An Irigară (mioo) vb. 1 m e apucă i

frigurile [Pap] Ang;a prep. [Wgd. ango 34] lângă; j

junsi angă una. moară 14;J [Etyni. an i (lân)gă].

Aiignloînes vb. IV — îngâlbiness. Angârdea vb. IV — îngrădesc 117,153. Aurărie sf. — clacă, angărie 41. Augftiolft sf. == clacă 06 (fl0, ic*)-Angliies vb. 1 | Pa p. greşit anghU4\^

înviez; Cum si anghiîasoă?= cum o să învieze? 150; anghiiâ = în­via 166.

Aiighil sm. — înger 108. Anglăvit adj. = întocmit la stăpân,

Aroin. arugăt; Wgd. 64. Anglicg vb. I —încheg; pun la cale:

la ang\ignn lucru 02 (8). Anglleţ vb. I =« îngheţ. Anglii [Wgd. anghit 10] vb. 1 = în­

ghit; o§n anyXUâit — când înghi­ţi au 166; la anglito lupu 137; au anglify lisiţa 136.

AugrajţiH vb. I = super, aţîţ (cânii). A ii grec vb. I — îngreuez, t rag mai

mult la o parte 82 (,,,); Pap. 28 (,) Angro» vb.I— îngrop; s-la angroapd

106 („,); angrupăt 145, 146, 152. Aiigunises vb. IV—grăbesc 81(4 > B), 168. Aiijos adv. — în jos. Aiijiig vb. 1 = înjug 156. Aiijhr vb. I«2ujur 137; Wgd. anzur 10. Anloş (mieo) [Wgd. mi anluhes 42] r=

mă îmbolnăvesc; una ţe si anlvaşă miau =• îndată ce se îtnbolnăvesco pruncul 108 ( î 0 ,c):

A n moli a vb. I -îmmoiîî, Arom.moliu. Aninailarl—îmmuiare. Arom. mulîari. AnrAles [Wgd., anraes 49, anrait 10,

28] me super. Arom. mi ndrăiescu. A unison (mi co) vb. I — mă ruşinez. Ansor v b . I « însor; s-?iala ansurţmi

să ni-1 însurăm 139, 149. Aiisănfttiiş^z vb. IV — însănătoşez;

ca si anaănâtuşfy ^ după oe se în­sănătoşi 166.

Aaşărătari a f .= colan 127, 128. [Ut. înşirătură].

189 MEGLENO->-ROMAN II m

Anaua adv. — în sus. Auş^r vb. I = înşir. Antala-pântata = ciat-pat 62 ( 1 0). Antâm^nlă vb. 1 = tămâez 120. Anlicagitt sm. — persană care se o- j

cupă cu negoţ de obiecte antice 23. A ulii ie sf. = anteriu 36. Antoni vb. I = întorn, întorc; sî con

si antumasi—qitâinâ&e înturnase, se întorsese 151; nU'ţîsi an toarnă 84 (m)) si anturnară 163.

Autreb vb. I [Wgd. antrep 10] = în­treb 62; tu-fi nu antrşbă = tu nu întrebă 160.

Aiitreg adj. « întreg 166 [Wgd. an-irak 10].

Antribari sf. = întrebare, a întrebă, întrebând 62 ( u ) .

Antrn p r e p . « între, în; în faţă 52 („): ăntru; si plâamt\u antru ie[î = se oiocniau între ei 146.

Autrti vb. I ~ intru 58 (,): tot antră 51 (,»); ăn foc sâ mtrişi ~ în foo să intri 58 ( a ) ; ântrgnda = in­t rând 118.

Autiiiieric sm. = lntunereo 147. Aut unic vb. 1 = întunec; niţi nu si

antunioi) bini— nioî nu se înoptă, nu sa întunecă bine 164.

An(urrl()S vb. IV = turcesc; mi an-turaua s= ni6 turcesc, me fac turc; ca si anturetoră bugari\i = după ce se turciră Bulgarii 156.

Auţ&i>ari s i = înţepare 67 ( m ) . An-ţdp§ 86 (m); anţâpâi— ascuţit.

Anţertvb. I n c e r t [Wgd. antsert 17, 9] Aiiţileg [Wgd. antseleg 48] v b . I I I =

înţăleg 87 (M 1), 71 ,( I M ). Aiitiiig vb. III — inoing 117. An-ţorţ [Wgd. an4sQrt$2tt= anţerţ,

acu trei ani. An ii ii tiu adv. i» înăuntru. An îi rin (mico) vb. I=» urmăresc, me

ţiu după urma <H*I«vâ: antom&H dupu îel 26 ( u ) .

Aiiurmaii sf. » urmărire. Anvăries vb. IV**amaateo, învîjştaao,

înfăşur. Si anvărt^ti anoa$*w%& amestecă printre cai 166. r,

Aiivi'H*- vb. l l lmfmbraoj mi anvţ§e=*> ine îmbrac; gr$* (mvinoui** cu grăunţa <Fap.).

Aaveşinliit sn. p» vaimînt, îmbrică-minte (Pap.,

Anvcştiiniiit [niiî « ^ « ' « m i » ^ ftum greşit e îu Pap,]w îmbrăcămlftta.

Anvet v b. I [Wgd, am&te 9, an^şM^ erfahren, geaafeialUi S8] - înv4048 , 168 Din <oţi mviţăii - lu-veţau mal Um$M)kt t o ţ l ^ A

Aaviies vb. IV *• lavalaso, in&şur 155, (greşit ta Pa|>. mvU4\^ U anim di k<& Wgâ 68. Mm*

Auvm - încoiaait; fbamuit Ş & ţ ) . Aavîiig vb. iUwlMuflr . , mmi Anviui^iM vb, I V ^ l a y i a a | a a a M P »

vini(iis^iii$ ijavinata*^ davl ik&4l la iată. ,* > i V ' ^ iţk>;t

Anviiin vb.U!ii(rjia«a«#mfthaa(i^»:

super 158. 4 0 p # i a Ol |«<tf^«, împurutul aa mâhni, aa•npjfeBP

Aaviiiiiari sf. m inpawiP», tatfttţl^f mâhnire. v* V.'- ^tfe* .

Anviriiios ad j .«n#a^a$ 15^. A ; ' . Aaviţăt [Wg<j, m»mi m *mm

Inveţat, obiainuii«0 (*..). M % i -erfahren, gaaohieilt ^

Aavitătura sf^^^iiftiwi'â ţip' ' Aavîitesvb.IVj^«d- «nvvii^iimi

jeh wende miflb 42] == î n t o ^ l n -vîrtese; ţ* mvfrfyftila âto0pm* care întoraa, aa Invîrtesoa apra stânga 107 <„). '

Anzuniclm vb, I *» îngenucha^v. Anziiiueliari iiiw-îngenuchera, • Aaaiiboz [tk.l adv.**paaea&t0»$als;

56 PERIOLE N PAPAHAOf 190

că ţea noastră fu apansgz = ca la noî a fost. cam pe neaşteptate 150.

Apir [Pap. la Nta] vb. IV a se face diuă; aptrî^sb lumină de diuă.

Apsaiia [etim. arai) habs = îinpri-sonare] — închisore 164. Apsănu-luî 164.

Apţ sin. s= prisonier [Pap.]; închi­sore; ai apţ! ai (în) închisore. [Etim. arab. habs]

Apu sf.=*apă; art. apa 42 (8), 52 ( s 3); apu nu-ţi da să bei = a nu-ţî da un moment răgaz 62 (M), 60 ( 1 6); di la trei apl 100 ( î 0).

Ap vb. I = ar 60 (»„), 155. Arâl n. pr. de rîu 146. Ară adv., conj. = iară (passim). Arababa = forte repede, cât de mult

iute 104 (M). Arb sin. vedî, arb. Arbet, arbeti Wgd. 21, Pap. = spate. Arbari [Wgd. arbur 11, pl. arbur\

22], pl. arburi sm.-—arbore; un âr-£mre cu cor ih iii an sus 49 (,).

Alburind sf. arborime,arboretjPap.]. Arc sn.=arc; instrument cu care se

lucrâză bumbacul 33 [Wgd. arh, arţag 9,24].

Ard vb. III ard 65 („,, 8 1 ) , 151; vrin foc s-ti ardă, da-nimî ti ărdirH 59 (,) [Wgd. ars =• arsei 39).

Ardlc vb. 1 = ridic 71 Ut»); si ardică 119; www ni ardică, lan tu si lăsă unul se ridică, altul se lăsă 144.

Ardicari sf. = ridicare, a se ridica. Argavân sm.~Aroin. argavâri [v. ra­

gă vă u] sa= crin. Argles [Pap.] vb. IV =-= eheltuesc;

etim. hargi arab. =-cheltuire. Arici ii sm.—ariciţi [lima, Oşanî]. Aripă, pl. îeripi, sf. = aripă. Arnăut sm.|— Albanes [Pap.]. ! Arnăuţeşti adv. [Pap.] albanesesce. |

Arwinic (v. răsinîc) 128, A reiau sm.==leu (v. răslan). Arşon s.=srăschitor 34 [v. râşfyn]. Art ic [tk] = în sfîrşit 61 (M). Arvîă sf. = arie 40. Arom. arvie. Arziut [Wgd. idem 48] sm.--argint

89 (notă 1). Ar/intâr sm. = argintar 29. As adv.=adî 164. Pri zuua di as 58

(u,m*&, Wgd. as 34. Aşchiei' v armai ă 142, 151. Ascliitiă sm. - pustnic, sihastru. Asii [tk.] adv. = adevărat 155. Aspră sf.= ban, lescae 62 ( i a), 65 ( î 0). Astăzi adv. — astăzi. Astret adj. = sterp 61 ( ţ 4). Aşi, pron. dat. refl.; s-contă = îşi

cântă 67 („,) [Wgd. oVsO]. At sm. ==î armăsar 62 Atoali=Arom. eutrugh urnişi, partea

casei dintre acoperiş şi zidul pe care se razemă grindile ce susţin acoperişul, însă din năuntrul casei în opunere cu streşina 101 ( a o); Wgd. atgli der /wischen Decke und Dach befindliche Raum 73.

Atţir [tk hatîr] sn . -p lac ,chef62( H ) . Aţalamăţala=62 ( 1 8); ăţal pe Arom.

însemnă: om neîngrijit, care nu are nici o ordine în haine, în pur­tare.

Aţi adv., conj, = apoi 33 ; dacă 152. Aţi! = strigăt de chemare ca să o-

prim catârii 171; dat sing. de la pron. ty,.

Art Acus. de la ea [Wgd. ap 4]. Afiră sf. « r e e o r e [Pap.]. Axen s. şi adj. = străin 62 ( i 6 ) , 101

(.,), H6. Ază adv. = adî. Aznft [tk haznă]—hazna, deposit de

bani, vistierie 138. Azţir [tk.] adv.=gata 161, 163.

191 MEGLENO-HOMÂMll. 67

Aî interj. 161. Ăl! inter j.==hăî! 137. Aiiipirât, vedi ampirât Ăn prep. = în 33, 46 (,), 49 („), preş-

curtat în n: nvali 45 (,); n-timp! -la anul! 56 ( 8 1); vedi şi an.

Alicea adv. - încoce 136. Âm aiitinăt adj.=4ncăntinat 61 ( 1 4). Angrop = vedî angrop 106 («»)« Auşor = înşir 122 (vedi anşgr). Intru prep. = în faţă. Arom. ntră,

nintră 51 („), 63 („); intre 101 ( 6 9); ăntru bătijuni = înainte de bo­tez 120 (vedî antru).

Aut mierie (vedi: antunerjc) = întu-nerec 102 ( 0 1).

Anţiieg [vedî: anţiteg]. Arb sn. = hârb 89 (notă), 86 („,). Ară (vedi ară), se audelaOş. mai mult. Ardicari sf. = ridicare, a ridică 33.

(v. ardicari). Art sin. == prepelicar. Arom. hirtă,

câne de vînat pasări. Asii (vedî: asii) 158. Aşi = îşi Dat. 64 («»-«,), vedi aşi 220.

B Ba! interj., adv. == ba ! nu. Babă sf.~ bătrână, bunică 39, 45 (,),

51 („), 62 („), 136; baba =moşă 117, băbili = bunicele 118 [Wgd. babg — Grossmutter 49].

Babă sf. = obiectul de lemn care ser-vescela ridicarea pietrelor (— ră­pitor) de m6ră. Ln.

Bab]ic sm. — Arom. pelican, fel de cocostârc.

Bacăin—lemn de vopsea pentru vop­situl ouălor 116 (,8). Arom. băcame [Etim. Arab. tk. =» baoâm].

Baci ti sm. — bagi ti. Baclă sf. = fasole ţuoără 38, 25. A-

rom. cuchîauă, favâ.

Baeţu* sn. ((>ş).a»aramă; săsoofi ba-egru din răMnt, Arom. bdeire.

Baeşls sn. = bacşiş 154. Bag vb. I = bag. Bagle sf.= coş; loe de onâreîn oasă. Baler sn. = lanţ, şir eu mărgele 36. Bali sf., p l . - b a i e [Pap.]. Baligă sf., pl. bgliti** balegă 60 („). Bal% vb. I h*\Q$îbâMgât,bâlig&ri. Baltă sf. = baltă. Balltt adj. — Arom. ba\iu = bălan;

ba\iă fem., oare gre un semn alb pe frunte; n. de oî» eto. 170(»),

Bainnia sf. = bamie. '^k Ban! sm., pl. =« monede vechi <f#*a-

ramă, cari n^au aura. Bară sf . = moeirlă W (,„), pl. J^la

dori' Arom. 'tiSrfc-' fak Barbă sf.^barliă 166; bărbie. Barba pi n i ului m un fel de ciupaU»©*. Baroşcă sf. = moblrir mioă Bat vb 11 -ba t , întâlnesc 46 i

apa s-ti bat$t&$$hF4*V*, te-ar apa! 5 9 b ă t u i i p0?<H i ^ ^ m ă duaeî, nPam du» p l i iŞIa el 71U); bâtitpH lup-lnpm pe lup 136; bm pri albină <|llf-tâini pe albină 1*7» 157 [ W g d ^ J .

BaWat=nici o torliăiincl pla • dici 151;ce-vâ«!fldfrA«idr nuîiş

Batiz vb. I - b o t e a 6^^) , Pap. î Wgd. bates, bateadm, bateţi.^.

Başa adv. başca, g4ba, fără plată; cg-ţi, lisiţu, *i-u mănânfi b<**& De ce, vulpe, *â mlftânol sti 1

fără plată V 150. Băbăica sm. =» tată 68 ( M ). Bftb^s vb, IV«moşeao 116. BAbiri sf. - n t ^ f ^ t ^ ş i t 118;*4' Băbllăc iig. = bătrân, Pap. U i ,* Băbliţa ng.=bltrâni, Pap. 11 ă î

Baclolă şi bădoim af .« târlă, strungă 38, 62(„-„).

58

Bfigiuâc [Pap.] sm. ~ cumnat, doue persane, cari ţin în căsătorie doue surori, se numesc băginăţi. Arom. idem.

Hagiu ic sm. -= coşul de pe casă, pe ! unde ese fumul

Bălăittiă sf. = bucata de glonţ; fle­curi 62 (a).

Baltiă s f . = securea 135; Wgd. boltia 4, boltie 10 [tk. baltă].

Bărbat sm. [Wgd. borbăt 22] = bar- | bat 49 ,), 159.

Barbă teşea — partea bisericii, unde ; stau bărbaţii. Arom. bărbătîasea.

liărbătiuiisf. = bărbaţi mulţi. Arom. bărbătame.

Bărbos adj.---bărbos, cu barbă; ţista I Mr&ds—acest arhiereu [sau": preot, călugăr], în sens batjocoritor, spre | injurie 160. |

Băt-dăc sn. = ulcior 117; obieeiu de i nuntă 129.

Bărdi sf., pl. = barde. Arom. bir de t

32 [veo1! bărdih]. Bfti'diilsf. pl.— Arom. birde, parte de

răsboîu 32 Băidilicu sm. = prăjină, servind la

rasboiu 34. Arom. nun, templă. Bărnăvec, pl. bănia veţi = poturi 37. Harnic — fel din cereale 25. Hainită sf. = fel din cereale 40 ( u). Hăs^rică, ve<tlî biserică-. Batantă sf. = vâltore 33, Arom. bă-

lame, băta\ie iţi pl. bătăftî. Servesce a da consistenţă şaiaculuî, abalei.

Bălijtini sf. — botejune, botez, bote­zare 65 (J, 120.

Bătizari sf. = botezare 119. Bătut adj. abătut 105 (M); lig.: cias j

89 ( 1 4). j Bebi sm. = copil, fecior 100; frate j

maî mare. i Beclfi sf., pi. x= poturi 37. j

192

Bel s=s beii, prescurtare din ouroubei 46 („).

Beldii [tk.] = pote, dor 145, 147. Belchhii — pote, dor 163. Bclijos » culeg 113 („). Hei o iu adj. — albicios; n. de căni

170 ( s). Belii adj. = albul, frumosul. Behiş adj. alb, de eolorea laptelui,

frumos. Arom. bel, biăliş, biluş. Bcrbir sm. = bărbier. Bes vb. IV bes ; beşi unu, beşi

Iau tu beşi unul, beşi altul 139. Beşic n. pr. de localiate 63 (*,). Bei adj. = bet 73 („.,). Beta sf., pl. / > e ^ e a l ţ a v e t ă , jartieră

33: beti chiteusiti = calţavete în­florite, adecă brodate cu flori 37.

Beii vb. II = beu 40 (.), 52 („), 61 («), 62 U).

Bibă [Wgd. bib§=* Fleisch 50] s f . « ra ţă ; bucată de carne (Pap.); /e-/i unăbibă— iea-ţî o bucata de carne; fel de brodărie 34.

Bir sm = taur ; ca Mc 164. Arom biet

ta vru. Bidueliu [Wgd. biduk\\u 37] « pă­

duche [vedi piduc\iu\. Biiutură s f .= beutură 62 ( u ) . Bilă sf. « prăjina; co lunga— stânca

lungă, n. de loc. în Oş. 45 (»). Biles vb. IV - jupoiu 86 (, i a), 141;

Wgd. idem =s schăle 42. Bileă adv. = abia; saldi noi... aed-

phmbileă- numai noi. . . scăparăm abia 150.

Bile = chip, chiar 80 Bîleg sn.= semn, gaj, ţintă 125, 163

[Pap.]. Bibaftă sf. = beleua 61 (a,). Bilică sf. = nume de flore 113 (V 8). Bilîeă-di-buric— n. de plantă. Biiică-fiireseă = n. de plantă

PERICLE N. PAPA 11 AGI 193 MEOLENO ROHjţ«U. JiiJVbe sn. » turmă 73 („,), 160. Billtir = n. de câni 170 (,), BiniJWgd. bini 14, bine 16] adv.=

bine 55 (m.s.u), 151, Birbeţi [Wgd. blrbştd 22] sm. ^ ber­

bece 160. Hîrbîlîu s m . = privigiietore 49 (2). Birichiet [Wgd. birikăt 51] = belşug,

noroc 55 („), 110 ( n ) , 162. Biserică sf. — biserică 49 ( a), 121. Bistri adj. [Wgd. 28 beli] - clar. Bişăm>s adj. ~ beşinos. Bişocă sf. [Wgd. bi&qkg, pl. bisots

10, 23; Pap. idem]»? băşică. Arom. bişică.

Bişpaă sf. ~ beşină 139. Biş(>» [Wgd. bi^os 28] vb. IV = bea. Bişori sf. = a beşi, beşire 03 ( 8 8). Bitărnes vb. IV îmbătrânesc. Bit(>ra [Wgd, idem] = bătrân 161,

162, bitqmă 149. Bivol am. — bivol. Bivulelăc sm. = puifi de bivol. Biv uliţă sf. » bivoliţă. Blagoslovit adj. = binecuvîntat 106. Btaguvises vb. IV =p blagoslovesc,

urez, binecuvîntejs 122. Blană sf., pl. blohi bolovan 63 (a(>). Biastiui vb. I ^ b l a s t e m [Wgd. blas*

Urni, pers. II, 14], Blăiteia sn. - blâatem. fesi oo = a

bîăstimat 156; blăst^mili pl .63( u ) . Biăstiniari sf. = blestemate. Biflstiiiiăţ adj, s= bleatemat 61 (J. Blăzel=<x> ăţibra! **%\) fericit 160. Blizna sf. = fer; aramă 47 ( t l ). Hliznaiu adj. = arămiu (fel de brodă­

rie) 35. Iilor sm.^n. de ârbă, fel de plantă. Boabă sf. — grăunte de fasole, bobe. Boadnic sn, =? butuc, pom de Cră­

ciun 110 („). Huară ^ bor 47 ( l 4).

Boari sf. = vîu* 26, 40, 51 ( m J $ ) , ... Boari-negrâ af. « vîut negm n«!λt

. turbat. . ţi.,, Boari «u uettăaf,«svînt cu nea, eând

ninge şi suflă vî»ţ, Arom. , Qţmd mvunlurd » eâo4 avîntă. . f.

Eoari-di-Zoua vin tul ce suflfc 4in spre muateie.Zma,

Sol* bob, faaciie 80 (»«); oo rofa <v §ar>t, co pri fuatttr*fasole roaie, fa­sole pes t r i ţ | | fasole de pe ataţsli: cs> div fasola aă]iţ>atiaft(fel de p l ip l l ) .

Bob, pl. bobehi =s nasture 36, ,, , Bod sn. suraal W ( w ) ; ţepue oaaa

pune în twdttii^^* să o #$ajg$, Bagoioilipi (iti.iflfiŞa Domai^g[#

Boi i sm., pl. ba i î , : n. de c o ^ l a -ţiune. ' ţ #

mm sf.- Mt&MimiditeBto*&# ui bo\ica «i i | i i i |^|aaâata » * # Aa păsul 105 >M ,

Boiuă sf. = fol de brodărie 3|.,,t j Borgiil sn. - datoria 63 („), liS, Bargiliii adj. w dator 70 Boş, pl. howfi aa bos 63 („Jyu Hosii cucol ului^li^^'aQooiuI^M^;

me de flora, ,. Bon [Wgd b<n% p l 4,

bou 50 ( u > , , ) , 51 i^), 135. B^rii = bor; 4t$ru*ţ®vu • Bră! interj. . bre,! măi ! 57 ,,(„„), 137. > ... ^ •

Bracazînii sn. ^oinga^re de i [ve<th 6r«tf**ttB) ia3ţ;

Bra( sn. = b*aţ| ^ ^ » a / a Bi»ăc, pi. ^ r ^ f f j ^ a , , bai^

(Huma). , • ;» 4 . Bras nes vb. IV «»t»oaro; ..*a*rt « se l»«ar«|, aa s f a r | | | ^ |

iasă 161. Brăsoghier aro. pra*t, netot i| UrâşPeii sn. «w fel da aderă.:

60 PERICLE N. PAPAHAGI

Bre! interj.—bre, maî (51 (tib). Breg sn. = suiş 75 (iU). Arom. giug. Brest sm. *=. fel de arbore, vedi ju-

gastru 28. Bricttt sn. = brici u 49 Q. Brîiicellil sn. clopoţel» ce se anină

de gâtul vitelor mici. Broască sf. broscă [fel de brodă-

rie la ciorapi] 35; broscă 03 ( a c ) ; co cu samar (Ntă) = broscă ţ.es-tosâ; co din apa broscă din apă; co din uscat broscă de pe uscat; co verdl ~~ br6scă verde, care tră-esce prin erbă verde. Dacă din întîmplare un bou, vacă, etc. mă­nâncă o asemenea broscă, se umflă şi more în doue di le, când nu i se dă ajutor imediat.

Broatăc sm. «= Arom. broatec, broscă din apă, brotăcel.

Brpn sn. « brîîi 33, 36 (Wgd. 6). Brucuzitiii sn. - brîu de ismene

110(„) Brumă sf.= brumă 63 ( a ) ; cadi bru­

mă ~cade brumă. * Brusâc sm. (Pap.) — loc sădit cu

pini, pinet. Bruvînec, pl. bruvineţi— poturi, şal­

vari 37. Buarft (tk. buh are) sm. =~ cămin. Bubaţfcă sf. gândâcel, gărgăr i ţă

68 U ) . Bubajlca-Doinuuiui — boul lui Dum­

nezeii, insectă. Bubă sf. = gândac de mătase 63 ( 3 j j),

58 ( J , pl. bubi 26. Bubrec (veo!i buburec). Bubulică sf. = n. de insectă, fel de I

cărăbuş negru. Buburec (Wgd. buhur eh — Niere

4 9 ) = rinichi. Bucă sf. — gura de canal pe unde

apa îşî schimbă cursul din ori- I

zontal în vertical; junsiră lângă buca di una moară 146,108 ( î 0 ) , 143.

Bucăiri sf. — mărlire la porci; por-ţili si bucăUs (Pap.). Arom. se (,iice: porcul ghiţiaşti.

llueădarnic sm. = mămăligă. Buclală sf.=- instrumentul care ţine

hangul la gaidâ (Pap.). Bucffâr sm. = butar. Bueihs vb. IV b= fluer, şuer; ţîşiu

(despre foc) 52 ( a a ) ; an /mciţ)=anuJ trecut cîntă 53 (»*),

Bucium sm. — buşten, butuc 119; a-paratul cu care se trage lâna 34. Arom. seamuu", lînăr.

Buclumigă sf, s nume de plantă. Buclă s f .= vas de lemn în care se

ţine apă, vin. Arom. buclă. Buc]ic sn. — buclă maî mică 31. Buci iţă af.=-- buclă mică. Arom. la fel. Bucur (mico) vb. I me bucur 142;

s-na bucuram bl («); să nu ti za bucuri 59 ( 8).

Bucurijlă sf - bucurie 57 ( 4 8 ) , 146, 150 (Wgd. bukuriljo 7).

Bucuros adj. -bucuros; ubavi şi bu­curoşi = frumoşi şi bucuroşi 143 (Wgd. idem, 28).

Bud sm. •» n. de flore. Budala sm. ~. prost, netot 63 ( a 8 ) , 169. Budamiă sf. ~ fel de cuvertură (Pap.). Biidlancă sf. nume de plantă. Buduineitoă sf. nume de flore; fel

de brodărie în felul florei cu a-celaşi nume 34.

Budurl sn., pl. - şo ldur i . Buf sm. = bufniţă 63 (J. Buf că sf.^=fl6re din grădină'de culâre

roşie 128 ; moţ, tufă de per (Pap.). Bugâr adj. = bulgar 156. Buclăg sm. = cămin 121; loc de onâre

lângă cămin: aşi şizu an bugiâc 143; au piisirâ lisiţa an bugiăe—

195 MEGLENOROMÂNII. 01

o aşezară pe vulpe lângă cămin, cădea la locul de onore 151.

Buimăci t adj. = buimăcit 164. li uj an că sf. - nume de plantă. Bujor sm. — bujor, nume de plantă. Bullcă sf. fel de peaohir, maramă.

Arom. numit : balfu&l, 119,128. Bumbac s n . b u m b a c 3 3 , 6 3 83

( 4 M ) , 153, 163. Butubar sm. - trîntor (ia albine);

fel de gândac de culore negră; 27 (Pap. : bumbăr); bumbări\î na mănâncă, bumbărilina biles—Trîn-torii ne mănâncă, trintorii ne ju-poie, adică: Turc i t

Bun adj., adv. - bun, bine; bună diminqţâ 54 ( u , t 8 ) ; curuhi buni 57 («»); tot di bun *~ cu bine 55 (ta); Domnu di bun 55 ( W . M ) , 56 («,»»,»«); mai bun=~~*ă\i ajute, cu ajutor 56 (»„); mm bun -maî bine 78 (uu)', ca s-la rascărnună bun bumbacu~dnpă oe se va scărmănâ bine bumbacul 33; leii anviţău bun 146 — eî învăţau bine; si isprimi-nşştibun&e priniinesce frumos 103 ( 6 a ) ; buni bunătăţi, frumuseţi 48; eutoati bunili—eu tote bună­tăţile, frumuseţile.

Buuăr sm. —puţ [tk. bunâr], Baafttati IWgd. 49, Pap. bunitatij,

a i == bunătate 143, 158. BuuipA sf. = bunătate 166; fericire. Bură sf. = torent de rîu ; iig. nume

râu 63 (43). Arom. bora: îl lo bora^ i-a eşit nume r6u.

Bureţi sm.=ciupercu 49 (u), Wgd. 8, Pap. idem.

Bureţi sm., pl. = ciuperci; feluri de ciuperci avem:

Bureţi-di oilor, sau; BureţUl-oilor = ciupercile oilor; Bureţi t-coMlorsaft taraţl-di-eonllai -

ciupercile cănilor; acestea au a* mănâncă. ; 1 . s<Vtt «i

Bureti-di-glimiUoiunarcî vii. Aeaatea aunt buna 4a mftnoat. >

Bnreţi-di-ieseă «teaioparci da 4fpftî Bureţi di-lu.JIU^ciuperci nebunesc*,

oarî sunt airăvitjSra. ' ,<\ Bureţi di ealiacosiU, i a l de oiuparoi. Burghie sm. ^obiect de argiai ani­

nat de tas 80» • " $?>\i>* Burgiliă adj ^ dator 121. Buric [Wgd. awHA-Nabel , Banali,

13], sn. ^ feuria» inimă, pântaae; pri gol bufUwW atomachni gol, flămând 104 ( J ; mi fmibmim^ m'am speriat «8 cum *$t$H buricu ---- mm dor&wjj^m 143 ; nu ra fştă lamri 8-nw$mM la buric — nu t»h fată, oara a i n u l iubeseâ ldfi, 46 (,). 56 (

Barncs vb. i y ^ ^ l p u s t e s c ; şi hurnim^gidmii-^ năpustiră balauri* 168. .

»wr(>H (mi) ^mM0l te « I ce se luptaţi 1^3.

Bursâc sm. ^ J>tt**tta. Baruvaiicâ &0$bjfâl mafi

mubană [Pap.]* Buruves vb. IV-sAmaateo IF

ruviră: caroatarl, oâutairă|, Burven v b . I ^ a ^ t a o » ;

di o buruvâ^JTJLfa Busul iul sm,—buanioo 117, Buş s n . ^ p u a x n , ^ i n . i d e m Bură^sm. \ ^ t m i '

But / s f . ' ^ ^ & ] U ( U

idem 23. •4!' W . Bulin sm . -bntoiUf^l . Bulim sm p « ^ f ^ ^ a m . ta> Bătură sf. - « l ^ î | # a a t e fel, , turaiii la 'f^^jaajrî 63 '

turu bubi rw*.

62

Biitiirachi sui. bubă rea (Pap.). Buţell sm. butoi tî, butoiaş 31. Buţeiiă (Pap. greşit butgua) sf. bu­

toiaş 51 ( 1 3), 168. Buţiliişeă sf. butoiaş care conţine

între 5 10 ocale (Pap.). lînţiuăn sin. ciorchină de strugure

(Pap.). Arom. arăpune, căiruş-de-auă.

Buţnes vb. IV ating, înţep, spintec; la buful eu cufitaşu îl atinse, îl înţepă eu cuţilaşul 166, şi la bufni rapu şi spinteca pe harap 168.

Buîiîcs (mieo) ine lupt (cu puşca, parul, etc.) Pap.

Buză sf. buză (Paj>.). Buzos (mi (Si) vb. 1 umflu buzele;

me îngâmf 63

C.

Ca conj. ea 52 61 ( j , 45 (/); după: ea s-la rascărmuiă 33; când (Wgd. ka, kasi 35, /h/s/ 33).

Cabalatlîă adj. vinovat, culpabil 63 ( 4 ?). [Etim tk. cuhat vină.)

1 'a ba 11 i â adj. viu o v a t 1 iii (t k. mfoxl). (•abiladv.,adj. cu putinţă; w ^ / m i - t

este cu neputinţă 160 (,J [tkj. Pac vb. I cac; w«â W>a moaşă urdă

cavă. Pap. 11 (, . Ca-ea! strigătul oo-l dă cocoşul 137. Cadft vb. I agat, prind ; văciht

prins 140. Cacoii ca şi când, par'că. Ca-euni- caşi cum; cum; fela calea

cum raY Acel cal cum eră 150 [Wgd. ka kum si 35],

Cad vb 11 cad 48 (J, 63 („); ah căzu t()(18l); s-nuAj cadă la buric să nud iubescă 162.

Cadănuşcă sf. 1. pasere din ordinul cornirostelor, la gat are un fel de tufcâ, încât pare c ă i înfăşurată

im

ca o cadână; 2. fel de musouliţă. Cadoniă sf. cadână, tur coi că [Pap.], (ador adj. demn, în stare 163; nu

fu cadfyr si-li află noima = nu fu în stare să-i afle sensul 165.

Paf cu adv. cum 149. Cafe sm. cafea 145. Călgănă sf. = caîgănă, jumărî de oue

114 ( J 8). Câir[Pap.greşitcaer] sn. -caîer32,33. Căistur, fem. căisturiţă în limb.

iigurat : bărbat, femee (Pap.). Pal, pl. ca\î [Wgd. kal, kalu 13, kal\

22] sm. = cai 50 ( 1 0), 52 ( 8 8); ca\î 64 ( 4 9 ) ; călulil 64 ( 8 0); calului cu ieripî = calul lui cu aripi 144.

Caiafei* sm. •.- nume de plantă. Cahîiîi sm. Arom. călăie, plumb cu

care se spoese vasele.; a\i traşi oo 1-a înşelat.

Caianiarla — V, 52 ( ). Caiaîiz sm. spion; gazdă de hoţi

70 U) . Calc vb. I calc, pers. II califi,

pers. III calcă, 64 ( 4 8), 100 ( f t 0); să califi 58 (a) [Wgd. kalk 37].

Cald adj. cald 62 ( 1 9). CalocYcă sf. paloş 144. Calup sn^pl.calopurî calup,tipar 30. Candisea vb. IV conving, înduplec

142; fota di frică si candisi — iată de frică se înduplecă, consimţi; cum bre ti candisişi să vini? cum mai te înduplecaşi, te îndu­raşi să vii V 148.

Cântar, pl. cântară şi cantyri, sn. = cântar 103 (f l8).

Canlăsf.—barză albă peste tot47 (,<). Cap, pl. căpiti sn. — cap 46(,),50 („),

51 (M), 64 (M- 8,),86 (8;8); capu — şe­ful 19; aţi la puni capu la pii-moari- îţî tae capul 146; cari ardgii căpiti? — cine îndrăznesceV 61 („,).

PE RIGLE N PAPAUAGI

Capac sn.=capao; capac di palia coş de paie, pentru albine 27.

Capinft sf. - spin 63 (4,), 64 ( J 4). Capră sf. capră 102 (8 1), 104 146;

fela murăr vg şi eapri = acel mo­ra r avea şi capre 143; albanez, în limb. secret. 89 (M) ; a ca­pra joc copil. 90 (4).

Capră-divă sf. - câpridră, capră săl­batecă.

Captă sf. — Arom. oâpaub, fel de sită fără găuri. [Pap,],

Car sm. = car 156, Caraiaâu n. pr. de câne 170. Caraula sf. sentinela 164. Cari [Wgd. kari 31] pron. rel. care

46 (,), 49 Q, 54 ( w ); lu crui —al că­rui, al cui 68 ( l t l ) ; 104 («*); cari di cari care mai de care 160.

Caraiân nume propriu de câne 170. Carul, pl. cărhiuri s ţ - carne 54 ( 4 l),

64"(„), 81 U ) , 153, 162. Carpi a sm. =* carpen 28. Carii sf.—oarte; aii trim^sirâ curţi—

îi trimiseră scrisâre 146; <%> —plă­mâni. Arom. frindâ di hicate: Mi-ărsiră cgrfili (di agti) »- mi se ar-seră plămânii de sete 66 ( 1 0 1). Arom. mî-ârsirâ frin4ăle di hicate.

Cârti sf. - ploscă; O J di vin = ploscă cu vin 103 (M), 120.

Cartoapi sf. pl. ~- nume de plantă. Casă sf. — casă 49 ( 4); pi. casi o-

biectele de ia râaboiu în care se pun scripeţii 32; an casă — acasă 51 (un); fuzi casă se duce în casă 115 (,»); pl. casi şi ogsuri. [Wgd. kasg, pl. kaai 23],

Casca sf. — casca, obiceiu la postul mare 114 (,5).

Caaaiăt—noroc 55 (,), 64 (ftS-6«). [Etim. tk. kasmet].

Caş sm. caş, fel de brânză.

— J M * ~

Caşcaval s m ^ ^ a v a l . $K! ^ Cmjă sf. e^laei l . Arom. m*Mâs,

[Pap], ( t - Mitî.. • > Caşti-ţe [eaf*$Gfom\ orice,Arom.

cărtşti fe, ş^§H4» 123. > . U ; Cat vb l [Wgd,lcat*blieke 12]-*oaut,

în gri j esc 64 ţ$. oâtâm f m -*0* ^riam.adioăjaaladoriamşiett^d^)^

cată privaaoe, oată 83 (4M);*g&|*t andîei oată, trebneaâ îneht^ll4i i aă *Z m<!d-?f4ae««lindescă i08

Calina - ¥ 50 ( 8 t ). ; ^ r *-(îatrâii sm. ^aatjgan. păcură Cat vb, 1 pHnd, apuc, î n o ^ i ^

ca/o 65 („); nu pot ai căţăra nu se pot prinde, au pot aâ ae ajungă

; 64 U); toţlMwţâ ----- toţi oprind 53 (»,); 4ruw . , sa oa^im, = ce d rum. . «flă «pucăm 163; văfo să ancaroă^ tueapu eă Suumrce

, 153; con ihia wţă urâol*H f Mud îl vor dur#, o4nd o »ă4 l

dor de uree^l 123, Caid sn. = A$^$hmla [il

diţiune, înyoălâ; 165. Ca»»' am. fp f^f t (epitete

jocurâ apUa^t . rujn .a i lordt ţ necredincio» 14b9er\

Cauşâ nume de oapee 170 j Cavâi! interj. vafî ?Pap.]. Cavâh sm. - oavaa» păzitor Cavgn sf. - v4aboi41. «a vru *

cainjă 143. * , \ (kzitn sm. oâ ld^ |>n»#w*^

dea ta şi toţjjj/, ,:. preună cu>|§|

cu carne 148. >A» . Că conj. = d | ^ £ p r

grbburlil = daoă muriră^ sunt mornifntllf$şf 140.

CAcai ez vb. I a^udooeao 11 Căci un | pronuilţ&î $tâuuă] i

căciulă 64 101 (..)„

PER 10LE N. PAPA II AGI

Căciulă sf., veu*i eămuă. Căcluncă sf. nume de plantă. Cădăiiuşcă sf. — musculiţâ. Căfalu [Wgd. kofalu 67 J sm caval. Caimacam sm. caimacam, supre-

fect 160. (Aiaiui, p l .m/pm sf. calam, obiecte

de trestie pe cari se adună urzela (ustura), când se urzesco 32, 33.

Călăi* adv. călare. Călămăr, pl. câlă/nară şi eâlămori

călimări [Pap.]. Călnălpc sn. - calabalîc, tapaj 101. Căleşă — ocheşe; n. de oi, de capre

170 (.). Călcat (v. cale) călcat 50 („). Călcări sf. [Wgd. kolkari 30J - căl­

care, a călca. talcioc sn. - _ capacul cioreciior.

Arom. pl. căpăehi 37. Călcpnftt, pl. câlchm [Wgd. kolko'irn,

kolkoanio ±2,k()lkioui 12] călcâîu; coltuc de pane, de plăcintă [Pap.].

Căldări sf. - căldare 121, 148. Cftldărsm. căldare; eăldaru 65(u«). Căldăruşcă sf. căldare mică 106 (4 8). Căline sm. rodiii Pap.], Călincă sf. rodie 49 (6), 81 ( 4„). Căliscw vb. IV chem, învit 118. Căloari (Wgd. koloari 13, 45) sf.

caroare, căldură mare. Arom. va­loare Avela, eăroare Vlaho-Cli-sura, Bitolia.

Călugăr sin. - călugăr 154, 156. Se $ice şi eălugur. Pap.

Căinaţi pl. lemne lungi de prins cu ele pescî 31.

Cămaşă sf. — cămaşe; co turnată 30; 53 ( M ) .

Căniftar sm. eânular, conducetor de cămile, chirigiu de cămile.

Cămilă sf. cămilă 02 (M i , 0 i „ ) , 153. Cămişoeleă sf. (Pap.) cămăşuţă.

Cămşiă sf. (Pap.)Hbiciii( -tk. camei) Căudijl sn. = candelă 51 (it); co di

gaz opaiţ cu petroliu 51 („). Căndillâr sm. Arom. cândilăr, care

aprinde candelele la biserică(Pap). Căiidilltl, art. aăndtlju sn. = con-

deiu (Pap.). Căiitar (v. cantâr). Căutări sf. = cântare, a cântă. Căutat adj. cântat, înveţat ; Wgd.

kqntăt— gelehrt 28. Căngiilă sf. — tipar. Căpestru sn. căpăstru 31, 65 (,,);

a\i la strinsirâ căpestru. Canină sf. ~ (Hma) mură, fel de

zmeură. Arom. căpuşe (Pap. = fel de trestie ce se întrabuinţeză pentru îngrădirea viilor).

Cănisler (Pap. căpisteri) sn. == eă-pistere 31.

Căpit(>nltt (Wgd. kupiton'i 14, ku-pltoniQ 9; Pap. eăpit(miu) =- pe­rină. Arom. câpitumu.

Căprar (Pap.) sm .= căprar. Caprină sf.= lână de capră 33. Arom.

caprină. Căpuşă sf. = căpuşe (insectă hemi-

pteră). Arom. idem; co—obiecte două - de argint ce se pdrtă de femei la pept.

Căiiuşniţt sf., pl. fel de fragi [Hma] cari la Oş. se numesc pătărdg.

Că râu fi ,1 ii sm. — garafă. Căreiau sin, = fel de hemipter. Arom.

căpuşe mare, care se pune pe boi, capre, nu însă şi pe ol.

Cărciun sm. - Crăciun 58 (1B), 65 („), 111 (,„); direp eâroîun—în ajun de Crăciun 111 (,»). Credem că e-timologia acestui cuvînt vine din lt. calationem.

Cărgiilu [Pap. greşit eărgîu] sm. pasere răpHore, un fel de uliu.

199 MEGLENO ROMÂWli.

Cărl&uş sn. — scripeţii de la răsboiii de oare se ţin iţele. Arom. căruiu [l ima idem], v. cârluş.

Cărlegă — Arom. căpuşe, fel de in­sectă, oare se puna pe oî. Ca să nu prindă oile eăpiişi de acestea, se ung cu păcură, catran.

Cărlleltt s n . l e g a u , Se face forte uşor. Se iea două beţişore mobile şi prove^ute cu pieiore spre a se pute* aşeză ori unde ; apoi se legă cu ajutorul unor sfori un ţol anume, în oare se culcă copilul şi apoi îufăşurat şi legat cu fâşia se lâgănă oopiiul.

Cărluj cârlig păstoresc; cârlig cu care se împieteso oiorapiî.

Cărli-iuărli - 66 („*). Căriuş sn.•= scripete 32. Căruiilă sf. looul, unde se dă sare

la oî [Pap.]. Cărmes vb. IV—dau «are la oi [Pap.]. Cărnăt, p l cârnâţî saţ. ==- cârnat 65

Cărntâr - n. p r .de localitate 65 (,6). Cărpămgh*^ lopată ou dinţi de lemn

[Pap.] Cărpes vb. IV ~= cârpesc [Pap.] Cărşî [tk. karşi] - î n laţă, vis-â-vis. Cărştttă sf. - partea femelă a oerbu-

lui, care este fără corne. Cărticloauă sf. = Arom. şiwiurbhîu

şi muşur(nnu, cârtiţă 139. Cărăiltt sn. — scripete (Hma). j Căsâbă sf. 146, I Căsăbăla sf. 143, l Căaăbă sm. Pap.— oraş. Castania am. castan (Pap) . Căstonlă sf. = castană (Wgd. kps-

tgnio 7). Căşoaţă sf. ~ parte din corp. Călcarea vb. I - Arom. oâmrtfu

ootoodoceac (despre găini) Pap.

C*fceiiu (Wgd, m m m *to»$frr

cătinel, înoaţţ domol -ă i

Căterp" adv.^$apa<tg|, da graii$gjg»t rînd 139, l ^ V f ^ t o t m w A

Cătrău ( v i n i i : <wu>#*)^ păonr^Ha-

tran 77 (,„), ţi& ' , . Cătim sn. «vv^a. K^fcista m - m w

40, 80 (.„), 120, 158 j un fyft m cătun 57 ( r t ) . , . ,.M

Cătun eu sm. ^ aăten, oătunăn; tunehiii la mtribw& 151. • .

Cătănişti sf.-= ioo unda a foa^afc-tun 18.

Cătuşă sf. - plaiaft 46 (,). '.»•>-.]. CltaQâ s f , - a i ţ a l M (..,.). W . « Căţiă sf. Arom. lopaţl, eu

oare se scota laauAfGUn oămia(jgţ^)* Căţiluş sm. a*ţal»fc ;aăţel m^mhu Căţiluşca sf. -eftţa4 mica- ţd^ > C ă P (Wgd. jfeoi#fc/) am,-oăţal4& Căţeii sm. - farfujf^. Arom, opţifr Căautii aularindnl, epila|S|«u|

(..), 103. ^ , Cană n. da a i ţ a M 7 0 (»)• :

Cangu sm. î n U m P . ^ - ţ i g ă U , ^ ) . Capa - n. de ^ | ţa^ aapră t ? Q ^ ,

. s i -p işpQiAles u ) , ^ , f ' Cergă Carvîni sf., p l ,^Ia |a^3 (,«); Casidn, pl. (w&W*ţ*W da junipar

i*>6 (.«)• m Cantină sf, " " *"

largi. Cfacică sf. a l Q f a ă ^ p o m u l

ciun 81 U ) , IJil M Cheiată înjuratnrA obioînui

tre turci tifWftţftQrim' mie! 156,

Chlaftăvru ^MdSZfc&i*. Clilâlă sm.

în turme <|şf,)»|^ara ^ CWaptiu vb. î^| iaj | lan; nitş

t tină 102 (#)y . . Chîaptiu sm, tW|rfi. kxaptmş

Analele A. R.-Tot». XXV.—Memoriile 8ec. Literare.

PK HI C LE N. PAPAHAUl 200

peptene ; fel de brodărie35 ; oo u -peptenele 49 (,).

Chlâpjinl sn., pl. peptenii eu cari se lucreză lâna 33. Arom. chiapţini.

Chiar sm. câştig (Pap.). Cliîarsie sm. persic 28. Chlârsică sf. - persică (Pap.) Clilef sm. chef, plac, distracţie

65 (ga); să vină să-Vi dară ehîefu lu ampiratu să vie, ea să dis­trag ă pe împărat 146; să-Yi dară ehîefu să-î facă cheful, adecă: să-1 distrag ă 142.

CUlept sn. (Wgd. k\ept 16) pept; că ea di la ehtept an jos nu VQ cârtii — iiind-că ea de la pept în jos nu avea carne 147.

Cliiersenu lungan, gură-easoă89 (,,,). Clilesi sf. pungă 103 ( 8 3), 139. Chîesuie sf. fel de cleşte 30. Cliieiiin sm. -- aţă 105 ( â a). CkifcAlfa vb. IV strănutez (Pap.). (liifuics vb. IV chef uesc, petrec 164. Cliiluvet sm. fel de podobâ pen­

tru cap 36. Chinui- sn. chemir, cingetore 36.

(Wgd. kimer 51). Cliiuteri sf. chimir, cingetore 33. Chinisăs vb. IV pornesc 136 (Wgd.

kiniscs 42). Chtoruvta vb. IV chioresc 59 ( a i ) ;

să ehioruveşi, da-ni chior uvirif --chiorire-aî, sa chioresci!

Chioş sn. colţ; eu chioşuri - cu colţuri 35.

ClUoşi sf. ungher 106 ( l 8). Chipiu adj. chipeş ; uomu ţista-î

chipru acest om este chipeş. Cliirdtisăs vb. IV câştig 85 ( m ) . Pliiriă sf. chirie 141. ( liiini sn. prescure (Pap) . Chitea sf. -•• flore; buchet 52 f â J );

ună chitea di buf'ţi 128; chitea un-

ghel\să\îă nume de flore; chitea tumnărgscă o fiore frunitfsă de colora roşie, care apare tâmna.

(îlutcasit adj. = înflorit, lucrat în fiori 128; biştiehitcusiti jartiere, oalţavete înflorite 37.

Chirules vb. IV (Pap.) câştig. Chiuie sn. =~ blană 162. Ciiftistec sn. = lanţ, de obiceiu de

argint; oo di soică lanţ de bri-ceg 30.

Chfusteeă sf. — un fel de placă de argint lucrată artistic 30.

Chinine sn. —- bătae 157. Claboe adv. — în grabă 103 ( 6 t), (tk.

ciabuc). Clacat sm, *= şacal. Cîaeii — nume de câne 170 (»,). Ciufut (vedi cîâfut). eiarrânio sm. — nume de plantă. Cîair sn. === li vede 106 (&,). Cîalbiuft sf. = câfa. Arom.: cîrîfetă,

curcubetă (Pap.) (Haliră ş t ~ se numesce obiectul cu

care se gtâlcesc strugurii, ca să fie transformaţi în must 28.

Ctalniă af. *~ ciabnă P28. Pianiugăsf.—ciomag, ciocan de lemn

31, 91 ( 9). Cianeou sm. buşten ars ; fig. că­

lugăr. Arom. bucium 77 Ciani-loc (păinint, etani) = . fel de

plantă cu care se frecă coşul de pe albine, când vrem să roim al­binele.

(liană n. de căţea 170 ( u ) . Ciapărogsn.-şchiopă. Arom. filtăc

(Pap.) Ciapugâ sf." brîu 91 (S 1). Ciarop. (ar tc îaropa 154), pLeiar^pi

ciorap 86, 37. (Ilare sn.~r6tele morii, maşina morii

108 (, 0); cârlig de care se atârnă

201 MEULENO-aOMANlt.

ce-vâ ; cîareu-cu-runc ^ cârlig cu runc ; cîarcu stupăt, fel de bro-dării 34, 35.

Ciardăc sn. teraţă, chioşc 162. Ciarnic sm. dud i&%(Wgd.t&emie -

Maulbeerbaum 50). Ciarv luă sf. iele; strigoîu 65 („»). Clas sn. căs 100 (»»), 116. Ciaviă (tk. ciul) sf. -^ouiă(de lemn)

107 (aa). CiăfiU sm. = evreu 140. Ciăfutcăsf. (Ut. jidănâsâ), sfrănciog. Ciăuipftrleasă - în limb. secret: salut

turcesc 89 ( ii/. Ciăuuşă [Wgd. Mnuty 17] sf. ce-

nuşe 50 ( i 0), 117. Ciapues vb. IV a t ing; saldi sla

clâpneăi un uom numai sâ-(l) ii atins pe un om 166.

Ciela *=» iinchiă 153; neică; a \ bra\ la vicia -=ei ! al neeăl 153;

Cieieăla sf. * pasere din ordinul cor-nirostelor.

Cieloţl pl. - nume de plantă. (îicir - cicir-picir, imitând ciripitul

rândunelelor 45 (4). Cicluruş sn.^picioruş (în limb. co­

pil.) Pap. 24 ( 1 0). Oielăzăt adj grynco 25, fel de grâu. Cifărnâ* vb. IV- ţîşiu; acu ătărnusti^

dacă ţîşie 109 (,0). CMiieă sf. = piţigoîu 47 ( 1 0), veijî

ciutingă. (iii n. de cal 170. Ciliă, pl. oi\ii fel de arbust spi­

nos, cresce în câmpii. Cimilăg vb. IV - înşel, glumesc 65 (M). Oiniifică sf. a= nume de plantă. Ciuclupercă sf. - - ciupercă. Cioară sf. - c io ră ; oîor 47 (,,). ( lec sn.=oiooan; wom>ngurgu\îăt-^

ciocan rotunjor âOV (îiecnlt [t&okuit kastriert, gehăm-

intors, mm mert, Wgd. HJ,* ciocănit. Ve4l <

Clefca, pl. eîam * Mm 155, Clop sn i tiritrumeatde găurit «ama­

rii) 31; dinte de furoâ, pl. cîŞpitftl; cârligul din atâi^earese aft(Hue! la iie care caaă, ai oare face MM1 te din grindă, «ăr*aMebătutowmm

Clopcăsf. feide brudarie înfownă de dinţi, în fejrma plieoului paaari^ lor 34; i)liscj<Pap.: ţita uloiomlub

Ciorbă sf. -^nrbă,aupă 160,78'U,).. Olorbagia [Wgdi#Of^<sklz9iv 7)«*«o*

ţabil. \ | t !

Clorbu-uiicllula! Umplele eapulut Pap.]. m $ • ! fife *

Clotră sf .^mâftă, Inlimbagiui aeoil. Arom. ciotâ* p l doli (tot înM*»b* copilăresc). u r

Ciotră sf ^ fel de |>loacă în aajra aa pune vin 12U., a<r |?f«i.

Cioulâr sm - olar 29. t% ci9iup cep aa H* Clora cîor 4? ( « ^ * im Cn>lâ »f- clamă d!7. • CiycâieH vb.IV=ating(Pap); mwoaeao

(abia a t ing#«4agatu l d a ^ ' Cipurs vb. IV ating 101 (M>4^ * Cir>î sm. buba^flrW a p a ^ | | * f c

părţile c a r o t a j (Arom. adunat •- bubă <4p4ă) 166.1

Circii» sm. -oop*u^K«maî la j se pronunţă, P**

, muep (în kwtemtxp), 4

loc de por a)» ' -s -'*> CU'ch (Wgd. mr*m) diregea sf. - ^ 0 0 ^ m -, cireşchili *şămăŞ$* - darie) 35; mim 4# flore.,

Clrişăr sm. botgros ;

Cirvina ( P a p ^ ^ e | « 4 i o ă . vini). •

68 PE Ui OLE N. PAPA li A G I 2 0 2

Oiştea vb. IV cinstesc. Arom. mesmt 123.

Clintit adj. cinstit; cistită-va ngiiâ numi/ 56 (3t j); cistită-va bucur iliă 57 (46).

Clubrică sf. nume de plantă îniro-sitore. Arom. chunlntrică.

Olubîic sn. - ciubuc 49 (8). Ctue (Pap.) :~ ştiulete, ( iman sn. ciocan 30. (linca sf. del. Arom. ciucă (Pap.). ('lucniPeu sm. ciocârlan (pasere). Cin ciur sm. pirostrie făcută de

pămînt (Pap.). Ciutnes vb. IV- sun, ciocănesc 168. Cluculcs vb. IV întorc, scopesc;

ciucuit întors, scopit (Pap.). Clueutir sm. ~ ciocănâş, ciocan mai

mic. Ciudă sf. minune 150; pl. ciudi

lucruri plăcute de ale mâncării 128.

Cludes (mi oo). vb, IV ine mir 158, 72 (•»•) (Wgd. t&udes iiberlege 42).

Cludit adj. mirat ; ticiăr ciudat minunat fecior 153.

ClafiugA sf. = piţigoiu 47 (1 0). ('lui termin de joc copii. 1)0 („). Ciula = n. de oi 170 (,,). Ciulea vb. IV- ascult cu atenţiune.

Arom. eîulescu [Pap.]. Ciumă sf. ciuma 59 («); ciumat =--

înciumat, bolnav de ciuma. Cluiuă sf. bucăţica de lână 65, 87.

Arom. se dice to t : ciuma. Oluwbăssn. tufă de per din cap. Cluiauligă sf. umflat ură la cap, pro­

venită dintr 'o lovitură ore-care. Arom. şucă şi ciuaL

Ciung ad j .^ ciung,fără mâna; ciungă să-u porţi/ 60 (,,).

Ciup adj. --= Arom. eip, cine-î fără urechi, sau cu urechi prea mici;

capră după — Arom. capră cipă capră cu urechile mici [Pap.].

Clapă = n. de capre, de oi 170 ( l s ) . Ciuples vb. IV - ciupesc, pişe 137;

<x>~ cioplesc Pap, Ciuplitoarcă sf. ^ ciocănitore, pasere

care îşi face cuibul cu pliscul. Oîupuleiujă sf. membrul viril Ia co-

Pii 107 <„). Ciur [Wgd. taur 49] ciur. Arom. ţir. ClurctaPel sm. = ciocârlan. Arom.

duleăt. Clarilă s t - Arom.sărlieiu,obiectul

cu oare bat bacii laptele, ca sâ-i prefacă în brânză şi unt 31.

Ciut adj. Arom. şut, cîut1 fără corne; capră ciută capră fără corne; bir beţi ăut berbece fără corne; nume de vite 170 (,«, H ) .

Oiutnes vb. IV azvîrlu, arunc 167. Ciutură sf. = măsură pentru măsu­

rarea grâului, porumbului 138. Clîiş adv. == în cârcă; ta lai duş •=

îl luai în cârcă [Pap.]. Clipelă sf. pleopă 103 Clisnicioarcă, pi. clisnicioarohi o-

biecte de la râsboiuîn care se pun scripeţii, numite şi cast 32.

Cloput sn. — elopot [Pap.]. Cloşiiic y 31. Cloja sf. =5= lovitură din picior 161,

162. Clondâ sf. ~ f r . chiquenaude [Pap.]. Chindii* sn.—clondir, în care se pune

rachiu Arom. păgur [Pap.]. Clupuţţri sm. clopoţel [Pap.]. Cluţăîcs vb. IV -~a bate din picior ,

a da lovitură din picior; ca!*li c\m si eluţâUs — când caii se bat cu piciorele 64

Clicnit adj. — pe şele; şadi c\icn\t — şede cam pe şele, adecă şede reu, jenat, nu la largul seu.

2 0 3 MEOLENO-ROMANli.

('pag sn. — chiag [Pap.]. Client vb. I «- chem; sa ti e\iamăt

să te cheme 39, 57 (fi<). C|leşt sm.—cleşte;ooditrâziri te\îu -

clesce de trâs firul, de subţiat fi­rul de aur, de argint 30.

Citeşti ----- cleşte de cal [Pap.]. Clietl sm. = cămăruţă de păstrat

haine, e tc , celar 40. Clîn sm.^ ţăpuş ,pană , care servesce

la despicatul lemnelor. Arom. sfină, pîanăt scărpă 148.

Cliuclâr sin. — cuiar, oare face cuie pentru potcovitul cailor 29.

Cliuetl, pl. cli»^=*»auia de potcovit caii. Arom. găvdz, guvojdu, guvăzd 66 <„).

Cllngă sf. ~ Arom. vinglă chingă, cu care se fixeză samarul sau şaua la cai, catâri, etc.

Clinică sf. arbust servind de nu­triment pentru capre.

("linuri sn. pl.—b61ă la copii; umflă­tură la piciâre din causa frigului. Arom. lungă 104-107 («5-sb)-

Clipă sf. :••= clipă; pl. c\ipn. Cute adv. [Wgd. brno 7,33] = acum

53 (,.). Oinoţi adv. = acuma 142, 156. Coă adv. (citesce o singură silabă) —

încoce; oâ di coă aci dinedee 156; lăgarâcoă, lâgară cola aler­gară încoce, alergară încolo 156. Arom. aoât ncoă.

Coadă s t - o6dă 45 (,), 51 (M), 66 ( M ) ; coădili = codile 53 („»); oo di uo-c\iu — oâda ochiului (u. de plantă).

Coaila-oălAlIă sf. =» c6da oii, nume de plantă.

Coajă [Wgd. koaig 23], pl. eojî coje; pielea de la samar sau şea; 66 <„).

Coardă sf. - un fel de staul pentru

capre şi oi<f*MM0>to adăpoitlac* în timpul eroii ţ i să le a parade frig, p l 6 i e , a i p a * A r o m . CQ&4â.

Coarnă sf. = OOrnâ, duetul cornului • [Pap.] a , M t '

Coasă sf. - coaă lăă. • m Coastă [Wgd. koastg 11] - ăoată

M (u), 147.^ * ™ ; Coanta talului =« nunae de plantă. Coast a peştilal ~* nume de plantă. • Coâţiri sf. odoare, a e6ce. r-»«• Coc [Wgd. koe-> kop& 3 9 ] vb. ÎS»* 3

coc [Pap.]; aeîpl»*8^«upseiUf .*< Cocă sf. figurat însâmnă: eapul

66 (»0, «i) . - ' ''•

Obcină sf. coteţ 40, 96 U). Codru sn. partea din mijlocul §**

tuiuî, undeaaatrîog sătenii (Em») şi care se mal numeaoe uorun, tu* Iar işti; buaată pătrată de plăai»tă, care Arom, »e numesce i mdmr,

Codru-vei'Oi =«<eî da plăcintă!-&Î Codru-negru *» nume de Um* îulre

Lescova şi Oş, ^ ţ t '' Căduii sn., pli^piăointă ou legume

114 (,a). - W** • * '

Cojoc sn. - o©!*©** <v. ouj60j> Căjiic sn. eejuu ^ 1 . | f Cola adv. [Wgd, kQte 7, 33 ) - fpoolo

82 360Î mul oala - « f i - lu« colo 157. • ^ J'NJ^

Colan sn. - oolaa* Wgd. kolm ^ Gurt. i\*

Colăla adv .^ftifelait^Ar-Celba s t brăţări (Pap.] Coic [Wgd. hOkfMkuri

24,60] sn «^^f t l^partea « a pulpei [Fap^r?v-î'" Cblidâ sf. A i i [Pap.]if

cu care c#WWrt#**«ţ i l

Coinamlâr a«w*=*f** »upr rege şi împărat'168.

Coiuăr sm. « t i - ' 'U tăun

70

Couă nume de căţea 170 (,a). Condur sm. acvilă, paserea închi­

puită ca cea mai frumosă şi maî puternică 148, 140.

Copan sm. ogorul de la paseri, copan mari şi copan mic.

Cupclâ [Wgd. kopi&i Sohnalie 80) sf. ----- copcă ; co cu chiustecuri copcă cu lanţ de argint, servind a prinde, subt sîn, haina dintr 'o parte şi alta 80.

Copt [kopt Wgd. 17] copt. Corb, pl. corbi corb ; nişii corbi

nisee corbi 105. [Wgd. korp 13). Cori ii, pl cor im rădăcină 49 (,),

139, 166. Cernu, pl. coarni corn 48 (,„) ; pdl-

yioc, pălyidc, scoati coărnili si scoc — melc, melc, scote cornele să joc; . . . coarni ari... 52 an comu di bou 66 („»).

Corn, pl. corni corn (pom); par di corn uscat 105 ( - 6).

Corp sn. corp. Cos vb. III cos; 100 ( l ! 0); cusut

110 ( n ) . Pap. cusiii, coduri. Costrcj sm. - soiii de şalău (pesce). Coş, pl. coşuri şi coasă coş 47 (,„);

coşuri stupuri de albine 40, 27. Coş sn. --partea morii unde se pune

grâul, ca apoi sa cadă pe pietrele de moră, grăunte cu grăunte spre a se macină.

Coşniţăsf. coş de cărat strugurii 28. Cont ivită sf. — viperă 148. Cot, pl. caturi — cot 101 ( a u). Pap.

cotul mânii şi măsura. Covă sf. Arom. cară şi cuiul, galeta

cu care se scote apă din puţ (Pap.). Colni sm. [Wgd. kpini 4,6] pl. eonv

câne 66 («,Uu), 60 („); di vohi uu-lt ăi frica 51 (,9).

Comp,pl. câmpuri câmp, câmpie 139.

204

Con adv. — când [Wgd. kpu 6, 33, 35]. Cpnipă sf. — cânepă. Cont vb. I cânt 45; si duţi la popă

di-li contă mulitfca •-- se duee la popa de-î citesce mulitfă 118; con­tă mî cartea, cetesce-inî scrisorea.

i Contic, ol.efyntiţi (Wgd. kyntik, kon-titsp 9) ^cântec 145; dar kgntie cânt (fac cântec) 145; si dartyn coti un egntic să facem câte un cântec, adecă să cântăm câte un cântec 161.

Cprpăaf—(cârpă) batistă 162,163. Corţi s. pl.=(cârţile) părţile laginose

din nas, din cap. Arom. cărţi. Cot, fem. cota cât, a tâ t ; cot salca

plod şi tu cota făme\îă cât rod salcia şi tu atâţia copii — atâta familie să ai 59 (,); cgta-ţi fu't atâta ţî-a fost ? 136; coti — câte 62 O; OQţi 61 (,), 59 (6), 104 ( J (Wgd. kot 32, kgta 7, 32).

Cpti-va pr. neh. — câte-vâ, unele 162. Wgd. 29.

Co ini către, spre 45 (*), ve^IÎ outru. Coţi pr. inter de ce? 66 (,<»)

(Wgd. kotsi 34). Cra! - strigătul corbului; carne,

149 ; cra! pi! carne, apă. Crară sf, — ramură 110 (,,), Cra tină sf. — ? 59 ( a 8). Craţ! ~ t ronc! (cuv. onom.) 45 (4). Crâiigellfl sm. lemnul care servesce

a întări fusul de fer al morii. Crâstăveti şi Crăatăveţ sm -~ ca­

stravete (Pap.). Crăşnes vb IV — scrîşnesc dinţi i ;

rod cu dinţii 169. ('răsti — (care scie) cine scie 167.

Arom. oârişti. Crâţăles vb IV = scrîşnesc, a face

erâţ, craţ 67 Arom. cîrţînesm (dinţi\î).

PERICLK N PAPAUAUI

Crep vb I = crap, plesnesc; nă crep 60 ( l 4), 71 doi); 8ă-\i erqpă ţhţili 108

Cresc vb. III-= cresc 56 (,<), 103 ( f i3); s-na erqseâ 115 (, a); ea iarba cris­cusi 168.

(Veniln! [Wgd. krqmini 8] sm. cremene 67 ( m ) .

Crestă s f . -crCstă ; crestă di pistol cocoşul pistolului [Pap.].

Criel [Wgd. kriel 8 ] ^ e r e e r , minte; să-ii, aibâ-n criel să o bage în semă 116; nu-\î triţeâ prin criel nu-I trecea prin gând 165; aşi duşi an eriel = fy\ aduse aminte 142; Wgd. nu li-e kopt fa+ielu 68.

Crielăt adj. înţelept, cu minte 69 (169); 72 (235), 164: criilăt (când se vorbesce iute se aude forma acesta din urmă mal mult).

Criminarcă adj. cu cremene [sub înţeles: puşcă].

Crimiii&os (mi) vb. IV—me prăvălesc. Cristos Crist (v. Ristos). Criştlii sm. ^ c r e ş t i n 58 („). Criv adj. -= strîmb 67 (108, ,,„). Crivft adj. strâmbă; flg. salut tur­

cesc 89 ( u ) , sabie 89 ( 1 6). Crives vb. IV - şchiopat 05 (611). Crivulleă (cu co) ou curbă, cu li­

nie strîmbă (fel de brodarie) 35. Croablă sf. fel de putină de pă-

mînt sau lemn a 25 30 sau 35 ocale [Wgd. krpblo] 31.

Croatnic adj. blând 77 ( a, u). Crud adj. — necopt, erud. Crules vb. IV — croeso [Pap.]. Cruţi sf. —cruce 67 ( i U ) , 116 (8I)), 166

[Wgd. krutsi 23]; co nume de constelaţiune; partea corpului nu­mită Arom. cătină [Pap.].

Cu conj.—ou; c-, 46 ( a); cu sinătatihti (u); cu v&c 56 ( w ) ; an loc di apu cu

om în loc d#^jf t to '<turaâţ 'Cu v. acu. ^m* Cuc sm. cuc 45 ţ*)*,:4tf (,), 67 Cuc sm. num* de f l inta. Cuear sm. stifat da. etapă, ? Ar^pt,

mreare. .» ; ..,,...$»,. ' -i^^W^-Cuclâu sm. var<lă 8& Cuciaua sf. - coteţ 80 (,»,). - • •• Vwmi*» vb. IV — răsar, cresc; hwbâ

vqrdi nu euenyşti f* arbă *^SŞ4* nu cresce, nu raaar« 60 ( w . ^^n'f:

Cuc^iană aî. eooonă 51 („). ;Ik Cuooş sm. - - eoaoa. 67 < l i 4). • / j ^ * (laedt sm. coaof 4^187; n i â W n

86 U ) , 67 ( U f ) i •mu '• Cocoţi sin. - COCOŞ 1Ş6, 137. V Cacodă, pl. oumdi ^ baloiug.-frau*

ta tea ce se atârnă de oodaaân-tarului 141. .-m»* *

Cuculi<iu sm .^fruatnl pinului, fcra» dulllî. ' '•• • '>

Caciireti, pl. oumwifl ™ ooaoaak Cururi» u cucurigu 45 (,), 137; Cuaurps (mico) vb. I mă fudukwo,

ine răţoesc 6? * Oneuşoană sf.^ păduche ce se pane

pe găini. fa - • Cneuiăş sm.=- coeoşel, fig. băet Pap,

n u . i-rv^ \â Cadiţă sf. - codiţă; jartea cu oara

se termină şira apinâriL (Pap»), Cutare* vb. IV^anfuraao 7 ^ ^ ) . Cofoaii rff, - aofdra <Pap). • Cojoc sn. oojoo 141. Wgd. M > «

kuMttsi 77-^ua4 «alt Palaar», Cujureti, pl. myu*i&

Arom, cust#kţ -4

Cui •- n. d a ^ J f t f j S f ;

Culă n. d a ^ l ^ ^ i , . ) . Calc (mi c o > * f 3 « j § ^ e 50

li ruuti- (aaniaî 1-60. Calei a sf. - n o l a r a 59 (»,)j

8-ti JUUyă! P«p, 13 (a).

PERICLE N PAPAHAGI 206

Cnllb sn. (Wgd. Kulip 49)-- cuib 148. ('uni adv. cum. (uniat sn. bucată 46 („), 124, Cuina tă pl. eunipţl sf. bucată 45

(.), 119. Cumăţol sm. bucată mică 118.

Arom. cumătuş. Clinici iu cumetrii, şiret 89 (*,). Ciuuinic vb. I cuminec, împăr­

tăşesc; ini oo ine cuminec (Pap.). Ciiuiiuicătură sf. cuniinicăturâ

(Pap.). Cumnat (Wgd. kumnăt 15) sin.

cumnat 121. Cumpăr vb. I eumper; oăminili

cumpără 115 (,„). Wgd. kumpgr 11. Cumpărător sm. cumpărător (Pap.). Cunnc sn. conac, palat 151, 154. Cumula sf. jder. Cundillă (v. căndiViu). Ctindiscs vb. IV ajung, poposesc;

cmo cundisiră uit la au acuma poposiră ei la han 163.

Cuiului* sm. doue ciorchine de stru­gure lipite. (Pap.)

Cunosc vb. III - cunosc; sdi cunosc 78 (sa„) ; cunuscură, că felia sa h-ciori\i - cunoscurâ că aceia erau feciorii 146; cuuuseu, că ari... 145.

Cup sn. — grămadă ; grămadă de gândaci de mătase 26, 151.

(iipâelil sin. = copac 28 Cupanlă sf. copaie, albie; pl. cu-

pghî^ copai 31, 67 ( m ) ; eupbîu j dărăţî grăniedî făcuţi 138.

Cu pa râu sm. fel de dulaină 37. Cuplă sf. fel de obiecte cu aju­

torul cărora se plutesce 31. Citpilâş sm. flăcău tîner de însură-

t6re, care a împlinit 14 ani 57 (••>. H2 .(,.), 125.

Cupires (mi o o ) me acoper 77. Wgd. 78.

Cupirlt [Wgd. kupirit 24, kupiritur'\ = acoperiş 24] adj. acoperit.

Cupiriniiat sn.^=acoperiş, cuvertură, acopereniînt (Pap.).

Cupîtpnm (v. căpit()hiu). Cupreţ sn. ~ nume de plantă. Cur vb. 1-^ cură ţ ; cură-ti di oă

cureţă-te de aci, adecă eară-te de aci 60 ( M . M ) .

Cur sn. = cur 47 (,„), 51 ( l f > „), 67 (us); la aî curu greu =• ai oste­nit, aî obosit 136 ; oo -• fund 82 U).

Curu-gă]lnăilă ••- curul găinei (fel de brodărie) 35.

Curat, fem. curată curat 101 (f l0). Curattă sf. (Wgd. kurao 8, kurgfâ,

kurali 123) curea 53 („), 67( a e ) . Curbau - sacrificiu (tk. kurbâu) 148. Curbat sm. - Ţigan. Cuicubel sm. curcubeu 46 (d). Curdisăs vb. IV me pun, mă aşez;

si curdisiră se puseră 160; eon si curdisî ţela cu crivili coami ••• când se aşeză, când mi se puse a-cela cu cornele strîmbe 162.

Curia s t — pădure maî mică 167. Curişniţâ s t găinaţi 46 („). CuriUi st— butoi ti mare de pus stru­

guri ao. Curm vb. I curm, despart (Pap.).

Arom. curmu. Curm sm. = curmeiu; şiştaţi[î cu un

curm —banii cu un curmeiu (fel de brodărie) 34.

Cui oii (Wgd. kurgnlb) curînd; mai eurfyn— mai curînd 169.

Ctirpău =--=. eurpan 27; n. de plantă, care cresce ca viţa şi servesoe şi la facerea coşurilor de albine.

Curşiim sn.^- glonte; si dusi ca eur-şumu^m duse ca glontele, adecă repede, iute de tot 164.

207 MEULENo ROMANII.

Curau vb. I-- încununea. Arom. nou-rim, nor un (Pap.).

Curuiiătiţi s. pl. = plata ce se cuvine pentru încununare popeî şi celor­lalţi servitori ai bisericii.

( urună s t (Wgd. kurung 11) -coronă, cunună; cununie; pl. curăm--cu­nunie 08 ( i 8 ); cur uni buni- cununii bune, adecă căsătoriră bună57 (4«).

Cus adj. == scurt 67 (»«-,««); cusă-scurtă 82 ( 4 4 6).

Cuscră» vb. 1 = Arom. neuserea'u, me fac cuscru ; a se cuscri.

Cuscrlllă s t = ouscrenie. Arom. cu-scrise.

Cuscritui s t = cuscrime 150. Cuscru sm., pl. cuscri^ cuscru. Ciiscăn sn. — curelele car i vin pe

subt coda calului 31. Cuscllu ^ fel de pămînt pentru ole. Cuses vb. IV — cosesc [Pap.]. Cuse nume de câne 170 (<M). Ctisi-Cttcoti = n. propria 136. Cusiţă s t — cusiţă, e6dâ de per 76

U), H7. Cusor sn. = cosor 50 (9); cusoru —

fel de brodărie 35. Cn»taiidiiuO*l<:ft; furlinăco galbeni de

aî lui Constantin, galben austriac. Custrăc sm. = fel de pesce ca şalăul. Cutăr sm, = coşar [Pap.] Cută s t — (în limb. eopil.) câne, că­

ţel, căţea, etc. Arom. idem. Cuteţ sn. -— coteţ 40. Cutie s t = cutie 49 Q. Cutmăclă sm. = Arom. lapte gros ~

lapte fiert şi lăsat să devie gros [Pap.]

Cu tu iţa s t » partea coşului morii de desubt, în forma unei eutiore pe unde cade grâul, grăunte cu cu grăunte, pe petrele de moră, spre a se macină.

0

Catru în ootp*f*Hfer*; epre j kutru 35]. - , m

Catru adj. « a ă r m ^ biet 163; pl. eutrW'im^

Caţuclii st-pe**eadfotdărăta ruin i de careeapriude f uniat

Coţăros (mi <w)(**nae fadul răţoesc 67 < t i i).

Cnţităş sn. - cuţit mie 166. OnţM sn. - cuţit .169, 166 fl%d

kutsbt 10). ' . ; '.d Ciivâcui sm. ** a e r a r ă , 15â rm»"

mele insectei* răgaee; cărăbuş. Cavaluâ s t uioovalâ. Ar. amdn$£0. (Uivet [Wgd. Jbttt^f 61]-putere466.

Walâc sm ^ dalao 69 MiA sm. unebift („). Dalî (vedi d ă i l ) d â o f i , ore 150. Daaiba-duuiba «»167. Dam ca sf. semn, marcare oo aafaee

pe frunte 110 (B(t)„ 4 5

Oaftspritsi [Wgd- 3â. num. ddnă* spre-dece. ' "

llaozots [Wgd, 28] num.-^louă 4*cl. Bai» vb. I daftapălaviţe, a d a p $ t ( n )

[Wgd 7 idem]. Artom i adăp; prav dl -= daft apă la vite; grădina, - e^opaaa grădina, etc.

Bar vb 1 - fad, durea. A r o m / ^ d r 33, 62 (M), 69 in dârc»&M» de pa\iă 82 (m); hu ţHâ aăţ^ră bun războia* UU aeiă aâ tofâfyik bine în rări*)** 156 (.,); .0M (Ut. făcut) prefăcut 166; if%tf dar om dintiii*"°*&m tooim dlnţîî, Să ne gătim 101.

Bar, pl. darufîWm» ^ Baacăl sm. ~mŞ$fâ> profi Baa [Wgd. dai 0pUk&mahe»

miel obiclnuii'a.marge dut vă. Arom. //.wAr; ouvîntde pr^vo-

•n. ^

74 PERtCLE N. PAPAHAOI 208

care a berbecilor şi meilor minări ca să se isbeseă între ei, saii cu fruntea lor în palma cui-vâ. Wgd.74

Dată menit, dat 07 (,„,). Dail vb. 1 da ii; să-mi da 48( l f t ) ;

dg-ihi ! 47 ( i a ) ; da ui fui li ărdiri• dare-ar să te anjâ! 50 (»);<şa dani ver iri! — Dare-ar să ne lie aşâ! 55 ( t 8) ; NU' si dedi di cap îmi trăsni prin cap 04 („); aii dedi — îi dede 03 (>,); cu tot ţe dideşî 110 ( î t ) ; îe\î nu did\yii nîţi un sa uniră — ei nu lăsau, nu da ii voe nici unul să intre 140; dedipri un cuoot — întâlni un cocoş 100; dări biteg — dare semn, dare gaj 125.

Dauk [Wgd. 7| vb. 1 -adaog; dau* adauseî [17 Wgd.].

Davă'les vb. IV ^ reclam, me judec; mătjări\iu dară ^ - -măgar i i suferă 64 U-

Dă-li—dacă; dă-li ari tuu\iari~âi\ch are muere 142.

Dănâc sm. viţel de un an. Oft na cică sf. = viţeii de un an. Dăiigăres vb. IV drâugănesc, tron-

cânesc 00 («). Dttrdărâl sm. linear, bir Iilor. Dărdăros vb. IV bir fese 00 (u). A-

rom. dărdâreseu. Dărules vb. IV daruesc 07 ( m ) , 122. Dăruiri sf. a dărui, dăruire; po­

menire; si dărui se ţinu a mare; De! interj, de! delira! nu ti spa­

rt de măi! nu te speria, nu te desourajâ! 57 („); e, de! 00 (M).

De)iui conj. de ore-ce, din mo­ment ce 74 (,S:,).

Deinee conj. ~~ adecă 143. Des adj. des; pouăjunsiră an un

urmăn des-des până ajunseră în t r 'o pădure desă-desă i00 [Wgd. desţ pl. de& 33 J.

Desmiutea [Wgd 42; Pap.]; vb. IV descurc.

Deţindea [Wgd. detsindea 33 ^ j e n -seits] adv. -dincolo.Arom.didinde, dinâparte (v. diţindea).

Ded sm. - moş 50 („), 51 (»y, t i ) , 52, 53, 66 (,„).

Dedă sf [Wgd. dedo- Grossinutter] bunică.

Del sn. del, colină. Wgd. 8. Denii, sf. legături, servind a uni,

a legă epele de la răsboiii, pi-ciorele răsboiuluî 32.

Depiu vb. I depen 32 ; tot la de-pinarâ a şterpeli totul ; a fură totul; a mânca totul 67 ( m ) .

Denir vb. I smulg perul 67 ,28); Iarăşi d^piră începură să ţipe 149; ebinili si d\piră = cânele cobesce [Pap.];wom dipirăt om nenorocit,disperat, desolat [Pap.].

De.sa adj.-f-desă; şiştafi\i eu dşsa ~ banii cu desa (fel de broderie) 34.

Dejili, pl, de la d&d bunicii 118. Di prep. - de 45 (3), 49 (,); di să

ca să 61 ( 3); di bun Domnu! cu bine Domnul! 50 (H); far di euasti 50 ( u ) ; di oare 73 (»«); di să trimită vrind cârti dacă o să trimită v r e o carte — scri-sore —142.

Diameut sm. diamant 152. Dicliicllu sm. sapă (cu doi dinţi)

4B („). Di-cpu adv. de când? Didiuţea adv. ^ de dinc6ce. Arom.

dineoâ. [Pap.]. Didisupră de asupra. Di ies vb, IV adiu, respir. Arom.

adilm [Pap.]. Diindea adv dincolo. Di-liiudi adv. — de unde. Dijos adv. - de jos.

•209 MEOLaNO-ROIflâlli.

Dijules vb. IV-^descojeao. kv om. diz-gâ\îu [Pap.].

Di[a prep. — de la [Wgd. dila 34]. Diuiinsţă sf. = diminăţă. Diiiineţa - dimineţa 169 (<), 54 ( t).

[Wgd. dimnqsta 34). Din prep. din 50 ; din timp

la anul 56 („) ; din Aundi si bat ?nunţi[î = de acolo, de unde se bat munţii (în capata) 146, 63 (4U)-

Dinapoi adv, ~ îndărăt, înapoi 157 (veo1! dinapoi).

Dinăoără adv. ^ dintr-odătă 108 (,0). Dinapoi adv. ^ î n a p o i 68 (,»,); maî

dinapoi = maî în a r m ă 144. Diiieeâ adv. ^din câej&p^gd. dinkâa

33]. Diiirdinăoară [Wgd. din diny oaro 32]

adv. ~ dintr 'odatâ. Dines vb. IV =--= ating \ erinili nu-u

za-dinqşti 66 ( 7 8). Diiigu am. = fel de vâltore pentru

curăţitul orezului 26. Diati s m . ^ dinte 47 ( w )j pl. dinţi —

dinţi 50 ( 1 0), 67 (,8a-ua); °° eoasniţi. Dintru prep. ^pentru 33; dintru ţea

pentru aceea; dintru-ţi pentru ce. [Wgd. dintru tsq aus diesem Grunde 34].

Din ţea adv. ^ dinc6ce. Diaahr prep. = jur-împrejur 156; în

jur 117 [Wgd. din-iur 33, din-tur-di 34].

Diuasar vb. I ^ înconjur; şi ca s-li diymră =» şi după aa le înconj6ră 106 (,0).

Dinuarari sf. înconjur, înconjurare 108 („).

Dip adv. -- neapărat 1S3. Diparti adv. depărta 186; mai di-

parii « mal departe 158. Dipola adv .« apoi [Pap.]. Dipri p r e p . d a pe 49 „ ,), 107 (8 8).

INşa prep. = nîs după i

IMră sf. - mm^V^m^^H Blpăa sm. şi nmMa^lp 4^ & H |

JDocăî cu btilpi 34. Arom.« Dirâp după; 4lP«4>fe *

Ifi eăeiuuă 4& n i o m e n ^ ^ | j i l « i f ,

.,enaseâ m;iţţf$i^ţ^m^ Q»« d vin, layanir|a.lOti ( w ) ;

, Oi/ciâw in a ^ d e <>f.^ W ; In aj^liul i-tului G e o ^ i i S ^ ) . ,V^|Ş« ,.

Wrep< ad j , adv,^drept67 < ^ | f i | ă l . ;169 ( l 8 . , ,«) j ^ t i w T d i r ^ / ^ J ^ n * , .lameescă ăwţpm^dirfytapmi^ Hfiune d r a f # : . ^ | , J a m , d # f # ^

r [Wgd. 17; . Olrapto» adj. aal 4rapt 68 Wwui conj. (vi«#/^laif> — daa*?âW;

# m i /a //n|Rl din momaniÂaa*l aflaşî 156. -; ; •

Oloagă, pl. ^M^l^âaaagl I6âin,-IMaeăre vb. I«4a«aara 1 4 1 , 1 5 3 ; ^

4teeăr<% =~ oa-|i deaoăroă 168./ DiM'ânlari sf .^daăeantare; c« Ui put*

miri di e\inwl âaaoântaxHi 4» făcut de o i n w M 0 4 U . A

Discput vb. 13*4aaaâşA)4*«dp«AI«--aă descânta 107 ^ f a p . 24 4 | ,

Diafăc vb. I l W a o b x * ; mi c> %«aă aobor ; a/* aflilii^ai Cusi-(m^0^ apoi se coborî, «a dade l o f - f c l ^ oucoti i3g; ! 4 ^«âUK^ «dM j#Eili #*io ^ t^*rwb6r*>te* M*$$m,,,, acum să-ţi M^ai^alkiaa /

->aa ceri 167,^!%?^^ ' ' I W*th vb. I ^dailăf, deafâaui^

i a d i s f a ş d ^ m ^ ^ i H ^ ~ 105 („). ;;,y|, . 4 ,

Wrf^r (micN>)^mi# l* in%i bor cu ajutorul femiel, sfo

****

76 P E R I C L E N. P A P A H A G I 210

Disgules vb. IV născocesc, desco-per [Pap.].

Disgustes vb. I ospătez 121. Disjules (v. dijules) vb. IV - des-

cojesc, scot coja a ce-vă ; disjules pginea~ descojesc pânea. Arom-dizgo\îu.

Dislegvb. I desleg 105 ( 6 5). Pap. 9 (,). Disiuărţis (mioo) [Wgd. dismgrgs

ruhe mich aus, 42] vb. IV - me odihnesc, me repausez ; ea să si dismărgscâ un\,c după ce se va odihni niţel 166.

Dispârt vb. IV despart (Pap.). Dispărâ* vb. IV sfâşîu (Pap. greşit

disparăsc); poati s-li dispârgscă pote să le sfâşie. I n i dispărgri.

Dispărţps vb. IV despart, despăr-ţesc; Via disparfaşti îi desparte, îi despârţesce 53 ( 4 )).

Dispie vb. I - - despic. Arom. disic (Pap ) .

Dispicătura sf. despicătură 148. Displites vb. IV despletesc (Pap.). Dispui iii vb. I — dospoiu; dtspuYiăt -

despoiat, fig. om de nimic. Arom. dispd\îu, dispuliăt.

Disupră [Wgd. disuprg 35] prep. de-asupra.

Disupru prep. d e a s u p r a ; pri o o ;

pe de-asupra 103 ( M ) ; Di-sus adv., prep. de sus. Dişe]ld vb. I II deschid 45 Q, 159;

dişelis --- deschis 51 ( M ). Dişcţităr sn .= râşchitor 33. Diş6rt vb. I =- deşer t ; dişhrţî de­

şerţi, golesc! 62 (6). Diatei vb. 1^ deştept; ea nu ladiş-

tit) = ea nu-1 deşteptă 164; dis­tilat (Wgd. diştetăt 17) deştept; deşteptat.

Diştet adj. (Wgd. diUet 17) deş­tept.

Diţiiidea adv. (v. depindea) ^ dincolo, în a parte 144, 155. Arom. didinde, nap ar te.

Din sm. — duh, adiere, respiraţie. Arom. adi\îari (Pap.).

Dluudi (Wgd. diundi 33) adv. — de unde.

Div adj. = sălbatec 80 ( 8 8 8). Divutiiiă sf. fieră, animal sălbatec

142, 147. Dizgojld vb. I = descojesc. Arom.

idem. Dizgrop vb. I = desgrop, desmor-

mîntez; au dizgrupară o des-gropară 145, 147.

Doagă sf. = dogă, velinţă maî grasă, cuvertură 117.

Doâpăr vb. I. ~ me razăm. Arom. mi ndoapăr [Pap]

Doari (mi oo) = me dâre; la doari burieu ~ îl dâre inima 116 (,„).

Ducă n- prop. fem.= Dooă; D6eă\îă~ a Docăi, în felul Docăi 34; oo cu direţî; oo roşi, oo vinită ^ feluri de brodăriî 34.

Dedă s i = soră maî mare. Wgd. 50 dodg.

Doi n u m ; fem. dgu, dguă, doauă [Wgd. do\, doaug, 28] = doi; an doi aţi mgrzi = eşti un fricos 68 da»); [lutnicu an doi! 59 ( u ) .

Doar sm.-Domnul, Dumnedeu 60 ( t 7). Doai-iîertu vb. I = me rog Iul Dum­

nedeu să erte, ert cu ajutorul lui Dumnezeu; sa-ţî dom\îertu tatu-tu = o să-ţi pomenesc pe ta-tă-tu, o să me rog de ertarea pă­catelor tatălui tău. Arom. dum-\iertu. Dom-\iartă-ţî!; Dum-lîar-tă ârtă-1, Domne, odihnesce-1, Domne 57 ( 6 1 ); cândduăm din co­liva, ce se^împărţesce pentru po­menirea şi ertarea păcatelor oui-

211 MEGLENO-ROIliMli.

va,întrebuinţăm în tot-deauua ex-presiunea de mal sus : dom\îartă! •Arom. dum-\iartâ-l 157.

Doiucă = n. de capră 170 (â i )). Domn sin. = Dumnezeii, Christ, cer;

67 (j8 ţ- I B»); ţi sa zică Domnu = ce să dică Dumnedeu, ce-o diee Dum­nedeu 39; să dea Domnu! 55 ( 8); lu domnu 55 ( u ) ; 56, 57; maî di cutru partea Dâmnuluî-=c\i inimă bună 167; oo « oer 50 ( 1 6).

Doncă n. propriii de femei; n. de capre 170 ( u ) .

Dor, pl. doruri = dor [Wgd. 24]. Dor vb. I I = d o r ; baba-u doari burieu

45 d); doresc: ti dor <= te doresc. Dorm vb. IV — dorm; dorm bubili

26; za-doarmi 69 ( I W ) ; durmeâ ca dupri ţea lantă lumi «=dormiâ ca de pe lumea cea-lajtă, adecă mult şi bine 164 [Wgd. 37 idem].

Dosta adv. — destul 6Q d»,^*»)-Do păr [Wgd. dgpgr i$] vb. I - aper. Dott num. — două; la dgu li zgli ~-

a doua di 147. Drac sm. drac 61 ( w ), 69; lucru dra­

cului lucrul dracului 166. Drăjaăă sf. - cadă de topor 82 (,«.,),

135. Wgd. drgiăug 75, 76. DrămohiQ sm. — dermoniu, ciur cu

găurele mai măricele (Pap.). Drăpes (ini oo) vb. IV — me scarpin,

mă zgâriu (Pap). Dreagă s i = p ă d u r e desă; lucru plin.

Arom. lucru stupătâs. Drlm loc. a d v . ^ p r i drim pe lună

plină (Pap.). Drob, pl. droburî = ficat, drob 140,

88 (6a«); drobu alb f= plămânii; drobu negru—ficat, ktoin.plimună şi hicâL

Drubes vb. IV—sdrobesc; dumic 75 ( I T t t); îmbucăţesc 120; sfarăm; dru-

bit scrâct tndopî

Drugă sf. Drujde|Tă Drum, pl.

.48] druH^pyfc tw) ; flască dmm4*k.W

Jn d r u m j m e r g l ^ e ă n u v a 108 U ; ckm>m!i,drum* i niră în dmibimimm am mu cum umblă, eum drum 160; şuşi vîmu di şi şi vecjlu de 162; da drumqţ^yt^fafaun

Drumâc sn.^.^ărujr.e, poteo«^.ţ:

Dru mai or sinX^f|QBeţ» că ..Wgd. drumtm.ş

Drum ii ni umlţfg^tf driimf şuluî, se numele» costelaţiunea drumul lui Traian, despre .«are se spune aaaea$t agendă, j^yaa-tită de noi ln luerărea n6str4 §JHn Literatura Poporană a Aromâni­lor* pag. 812,cusingura deoaeuii e, că laptele este înlocuit cu ţmX*

Ba prefix ia unele w b e , ca aălntă-răscă şi mal mult aoţiunea lor 65 (*<); ca s-t» Ju apeiă—şidupă ee va ti spălat (eudea^vlrşire)!^,^),

Duăn sm. — şoim d* munte. , ţ

lobară s i eoinjilot, oonspira^ţif; fgsiră dubară camplotară î 66.

Duc vb. I l l . ^ d u o 46 (,); »i 4uM*--.se duse 6u (4i4>$ Ittl duş^#du-sei; năpoi^M 4u»$şitit diuţmă-

. .nuli! Înapoi ^napoiăaăr^ uă te-ai d u s , ^ % U | u M » ! 6 8 ( « ^ ş ^ ^ *; dusgsi^wţ^jţmâ\mmnmi

;::8idussi^ir^§»0m^SiţAă - -, >%i dusgm

ama 8-mi < 135; du-fhl

•• s'a dus, &t&-i

78 PERICLE N. PAPÂHAGI 212

Duelilân sn. — prăvălie 159. Ducliies (Pap.) vb. IV îmi vine

în minte, pricep. Arom. aduchiescu (Epir).

Dud, pl. du(f/iî sin. - dud 28. Dtidulcţ sm. paparudă 115 (,„). Dujdevnic sm. salamandră. Arom.

salamandră. Dulău sm. şi n. dulap 185, 162. Dulţf adj. dulce 72 ( m ) , 145. Wgd.

d uit si 17. Duma n. prop. de persană 46 („). Duniacliiii sm.—gazdă, stăpân al casei,

capul familiei 108 (aa), 122 ; du-machinca stăpâna casei 128.

Duminică sf. - Duminecă. DumnizCHC adj. Dumnedeesc(Pap.). Dun vb. I - adun, strîng 71 ( 2 0 t),

102; ca si du nara toţi după ce se strînseră cu toţii 147.

Duiiari sf. - adunare , a adună; du-narea-vihîurilor culesul viilor.

Dunla sf. •= lume 62 („,), 69 ( l M ) , 74

(toi)-După prep. vedî dupu 163, 164. Du păros (mioo) me rezom. Arom.

mi ndoapăr. Dupri prep. de pe ; dupri lantă

lumi- de pe cea daltă lume 73 U), 164.

Dupu prep. după 50 (9), 51 (,iC) (v. dipu). Wgd. dupu 35.

Duri n. de cal întors 170 Durmirisf. -a doinii, dormire (Wgd.

durmire 14; durmiri 36). Duriuites vb.I me închin (lui D-deîî,

celor sfinte); a dormi binede tot; inf. durmitizari.

Duşman sm. inimic, duşman 55 d»)i 69 ((Bi-ias); 138; în sens de des-mierdare : drăguţ 69 (,„); 1 8 8 . -

Duşii — fiinţă ; namilă 150. Diiţiri sf. ducere 84 ( i I a ) .

D se pronunţă dz. Dadă s f . ^ z a d ă . Se scote din lemn

de pin, brad şi juniper. Dardalln sm. (Pap. ifărtfălin) == zar­

zăr 28. pa matcă sf. n. de pasere, care cântă

forte frumos: ăi pu\iu prîumuvi-rSsc este pasere primăvăratecă (Hma), care vine primăvara şi se duce tomna.

Păinbăc sm. nume de flore. Arom. zămbăc. Pap.: bolâ numită la Arom. faţi-ntr-ocU.

bămbiifullâ nume de flore. Pfirdăliuă sf. - zarzără. Pap. pifră sf. - ci6reci, poturi 37, 120. pig, pl. figuri - termin de joc co­

pil. 90 (8). pivri iig., ochi; să aţi îşsă 4ivri\i

să-ţîesă ochii. Arom, ser ice: «d/1 iasă «4lhîH*t tfihî, în loc deochi.

poîcă * nume de vacă 170 ( s a).

E E! interj,; e, de! el, de! 60 ( J . Ea pron. pers. [Wgd. \a 29; a\î dat.,

ao, u ac.j ea; la ea el dat. 103 ( 0 a); aii =u îî dat. 49 (<, M , „); la lantă parti-li si puni lupatâ ~ la cea­laltă parte i se pune lopată 33; nu \i-ăi frica ^nu-i este frică 51 dJ j o \ \ î i 51 (1Bi 8 l ) ; şi-u şi o 45 Q ; aii. ac. 53 ( 8 Î); 45 (J; ia-o ~ etă-o 64 ( i Q ) ; pl. eali; ac. li 77 ( a a s ); dat. la. Wgd. \ali\ la dat. li ac. 29.

Kcşigliises vb. IV = tălmăcesc, ex­plic 165.

Eftiu [Wgd. 2] adj .^ef t in . Eli alaiai formulă turcCscâ, însem­

nând aci: vai domne, ei d4mne ! 160.

213 MEOIENO ROH&Uf,

Emin adv. = abia 8 ( m ) . E t e ă ^ e t ă 143.

Fac vb. III—fac; nu faţi nu face; mp tini să faţi! 69 ( M ) ; si facă 48 ( 1 S); s-la facă 56 ( l 8); ţi sa faţi* ce să faci 57 ( 6 8); /fc! = fă! 63 dathi ti făţiri 60 ( 4 a); di făţiri. . . lâgară de limpezit, de curăţit argintul de aramă 80; nu faţi — nu e bine, nu face 102 (6i); di ca sa du facă micu = după ce va nasce pe prunc, după ce se nasce pruncul 117; fat — făcut 119; ară fşta foa fată iar fata cea năs­cută 165; tqta aşi fqsi un tlddr = fata îşi născu un băiat 153; an loc că ea vş fat = pe când dânsa năs­cuse 143; cola ea fţai un iiii — acolo ea născu un fiu 142; si fşsi saibu pri iei = se adresă lui lo­gofătul 156; eă-şi v^u fat un mic lupoiâc^ căci îşî născuseră un puiu de lup 161; aflxi ai faţi îmi pare 164; ari fat=» a fost 162 [Wgd. 45].

Fachir adj. ^sărman, sărac 62 ( 8 8), 142. Fag, pl. fazi = fag. Faiaă s f . - f a l o ă . Fară \îgrt făr] prep. «=» fără 145. Faşă sf. = fâşie cu oara se legă prun­

cul în ldgăn, şi aare Arom. se dice: fâşie 122.

Fat = fapt 88 („,). Faţă sf. = faţă [Pap.]. Făţiri sf. — facere; născare 116. Făles [mico] — me fălesc, mă laud

[Pap.]. Fămejlă sf. familia, copil 59 ( 8. 8),

61 Q , 69 („„), 145 [Wfd. fum^ligi). Făntonă sf. ^ fântână 149. Făr prep. «== fără 50 v. /"or,

Făraş sn.

Păretts vb. i y ~ 4 M l k - . tmlescu |Pap,J.•- yjt

Fărlnă sf. -iJmsMiJ. a | Fărt i - cuvînfeipsMlI .an oaa

mă ciunimlaJ%##|mnaţî, J 4a a i numi n^P»»l#i nume j|l Moe! vin eoA

Fărtât sm. tMAtl<Mrtati* tine, amioa,|j^îJStiâ*

Fărtăţipă sf - frăţii da Qruoe. i mrtăţiXw [PapJ.

Făadiiă sn. -!%! dt^aaoia; c lasole ţuoăat .^^ | i

Fa» sn. fellOa (m); Fet vb. l - f ă t ; alt «i fit£ -

aa fetă boui634ii) t

Femin adj. — famanin [Pap.j Pomină adj, lam^inft 69 < Fftă [Wgd. f$tQ 4 aff - fată., £ Fetişcă sf. ^ fatiţi [Pap] Feric vb. I încalţ, paţa%

vase; te luorai, ta aalomnie» ?4<w*)-FiaI6r sm.-faaior, Wial. 170 („ # ^ m Ficţuret sm. blaţăf. [Păp.J. j î ?

Fioluremî sf. ~- fecioftine [Pap,!* 5

Filau [tk.] - a a t o a 144. - - « Filia sf. felia $h Fiaă n. de oăţaU^ÎO ( M ) . Flrâs (mi ev) vfe,IV?*mă fera»o» m>

păzesc [Pap,], w Fi^aacadj. - dalatăi mhM^cărukfc*

In haină da fată 156. ; v

FU^earcâ sf. ^ faUţă [Pap]. ri

Fia sm. instrument servind argin­tarilor 30, i^kMM * W, '

Wmund adj. ^ Wgd.

FlăWâundeţă ş l i iMş i f iA . s f . = .HămâmJire. % H n ,

Flăiauudos a d | < [Pap.].

8 0

FI a ui u ii ţi pa vb. IV = flămânzesc. Flingiăii sm. = căscă (de cafea) 122. Floari [Wgd. floare 23] sf. flore. Foali sm. foaie 58 ( 4); doi fo\tun

140; foali di suflări foaie cu care se suflă; CK> di r astup ir i răi in tu — foaie de topit argintul 30; <-v> -burtă, pântece 66 ( l Q i), 81 ( m ) ; la dărarâ foali" a bate reii pe cine-vă 70 ( m ) ; ă[i spărseşt foălili (iig.) îl îndopaşî cu mâncare 70 ( n 8 ) .

Foărfiţl sf. pl. « forfeci 30, 45 (.). Fee sn. = foc 50 ( l l i U ) , 51 ( 8 l), 83

(«st»); nu putu să şi tonă foeu pri buric nu putii să se stăpânescâ, nu putu să-şî ţie focul pe inimă 163.

Părtinită sf. — funie. Arom. fortumă 79 U) .

For prep. — fără ; fgră-di, fgr-di [Wgd. forodi, f'orp 34] ™ fără de.

Frasini sm. — frasin 33 Brw. Frasin sin. — frasin 28, 32. Arom.

frapsin. Fraţi sm. = frate 47 (,), 53 (,,) [Wgd.

frate, frats 11; fraţi, fratsi 22]. Frăcîps v. fărcigs. Frăşeăles vb. IV — scutur, bat pe ce­

va, ca să se scuture praful sau alt-ce-vâ de pe el 138.

Frec vb. I. — frec, t rag pe cine-vâ, când e recit.

Frenc pl. Frenţi = Frances, Euro­pean 152.

Frică sf. = frică 5.1 (1 B), 70 ( i w , i a t ) . Wgd. frikg 34.

Frici sn. — fluer 159. Frig vb. III — frig; s-la frizim=8&-\

frigem 160, 62 ( u ) ; fris = fript. Wgd. fripţi 39, probabil să lie gre-şelă în loc de friş fripseiu, cum se aude în Meglenia şi cum de alt­fel găsim tot la Wgd. 17,

214

Frig [Wgd. /W& 24]-fr ig; thţi frig-== face frig, este frig.

Friguri sn. pl. = friguri; insectă din ordinul crepusculorilor, numită; dacă nu me înşel, sfinx, cap de mdrte. Arom. hiavră. Se crede, că cine este apucat de friguri, spre a se scăpă, este bine să prindă acesta insectă şi să-î scuipe în gură, după care fapt frigurile îl vor părăsi [Pap.].

Friiulut vb. I = frămînt, fac pâne. Pap.

Frpn sn. = frâu. Pap. greşit frăn. Wgd. frgn 6.

Frpng vb. 111 = frâng; Nă za frgn-sim unqc = ne-am răfuit, certat niţel 70 ( l B S), tronai-ţi guşa di oâ~ rupe-ţi gâtul de aci! adecă: du-te dracului! 59 („). Wgd. frgnt, frgnb 18; Pap.

Frmi v ă sf.«frunză 70 (,„), 152. Wgd. frunzg 11.

Frunţi sf. «= frunte 86 (M 0), 108 (,0). Ftari pr. neh. — atare 103 ( w ) , pl.

ftgri. Wgd. tari, tgri 65. Fuelps vb. IV = sforâiu. Wgd. fut-

sbs — ich schnarclie 42; vedi /or-cigs. Arom. hărefiieseu, hărbulescu.

Fmlul adj. = fudul, lăudăros [Pap.]. Fufutes vb. IV [cuv. onom.] a ţî-

şiî [ = despre foc 97] ( i t). Fug vb. IV = fug 33; fuzi casă = se

duce acasă 115 (,9); îgpatuzi 45 (»); M / = fugî! 67 (no), 69 («,), 169.

Fugatu sm. = fugitul 76 ( 8 a ) . Fugă sf. = fugă, pleoare 83 («»), 117,

123. Puilor, pl. fu\îoără = fuior, lână de

tors. Arom. fu\ior 38; flg. minte. Fum sn. — fum 47 ( i S), 50 ( u , i 9 ) . Fum vb. I=?fumez, fumeg; la fumâu=

le eră frică ; nu cutezau 70 ( i 8 4)-

PERICLE N. PAPAHAGI 216 MEGI.ENOlioMAMlt

Fund sn. ~ locuinţa deărnă destinată vitelor 40; co=fund: an tundu lu mari^lw fundul, în adâncul mării.

Puni [Wgd. 65] - funie. Funîăr sin. care face funii. Funia sf. funie 84 ( 8 W), 148. Fur sm. = fur 70 ( 1 8 8 («,). Fur vb. I — fur, a fură 74 (,.,„) 165;

furat - furat 84. Furcă sf.- furcă 32; p l furii 31. Furculiţă sf. — furculiţă 31. FuriiI s. pl. —- constelaţiunea; ursul

mare, carul mare. Furillă sf. - f u r t , hoţie, hoţi mulţi;

mari furişă î la / a o i ^ m a r e hoţie e pe la noî, suferim mult de hoţi.

Furllnă sf. - - galben, monedă de aur, pl. furtivă 126. Arom. Aurie.

Furişe sn. - furt, hoţie [Pap.]. Furnft sf. cuptor 13$. Furuîgăr sm.^ fu rn ioa r , loc pliu de

furnici [Pap.]. Fuinigăsf. - f u rn i că 70 ( 1 8 l ); pl. fur-

nizî. Wgd. furnigg, furnis 11. Furnofcă adj. • — de ouptor; lupgţî

furnofţi — lopeţî de cuptor 31. Furtună sf. — furtună, vijelie; fig.

miserie [Pap.]. Fus sn. = fus 32; fusi pl. — verge­

lele de la răsboiii; cârligele cu cari se împletesc ciorapii ; fus di rudăhîu^ fus de cioric; fus-di-»er==fusul de fier de la moră.

Fusu-bâbăiîă = fusul babei, nume. de plantă.

Fustăn sn.—Arom. fustanelă 114 (,s). Puşti s. pl. == Vergele, beţişor e de

la răsboiii 32; cârligele acele de împletit ciorapii 102 (*»), 103 ( 8 a),

FuştlnU n. deorăşe l în Meglenia de jos, locuit de Turci şi Bulgari tur­ciţi 158.

Fnt vb. III — fut 136, 137.

4\%

Uad. pl yujt. •-• aU antrg gş§£r

intră gunoiîi,c (iantă sf. — c i m |

gaida m'aa dacă: m'am

ttalprsim =pa ţârelor, galba cocoş.

tiatlă sf. grijă,roĂun|re,lntrti wi mult an 4 r9#f t ! | o â "* ' tristat 142; pwfi burieu an ga li este inima înţriaţată 144,,

mUn adj ^-ga]lben76 U ) . Wg «allcluni Wg&gaMm**^V*

aehelung 15] i l^daaift i»»dajS" Oanl-^ - V 50 ( w ) . s , . > (iard sn. Gar4 W 0 4

durii rau atn$Mffl*>ţ*tâ<sl g i p l l " ^ rile erau împletite 161.

(jjarş, fem. yarşâiăbi mprâgarffc*-capră pestriţa, oare este negrişi are pete albe. urî albă cu p^te negre 170 U). , l v

«aură, pl. găuri» a t ««gaură 64 găuri celule de albine 27. Wgd, H611e 4. t . . .,. f'.ji-:»

0a# sn.--gaz, pataroWM (u)« %Wi> tiădăs vb. IV -***4gădto an uoejjm—

îmi întră pai^<gad> ţnochiu. X'ap,, Oădănîu am. -* gutuiU (Pap.). 8 1 tiăduhia s t - gutuie <Pap.), , 4V (illbinari s t ^ găibinare; b61a.de

inim ă cu acelaşi nume, r-aălbiuiciăsadj.«=galbe»; auferludde.

găibinare; omfftl^ârnaputin|^|% Oălbiniiş sn. — gălbenuş, «ălclavă sf ^0fa$fm 161. aim vb. iv^£mmm&i a4mm&

eidr - copil desmlerdat. :kn. Analele A. E.~Tom. XXV.-Memoriile Secţ. IMerav.

82 PERICLE N. PAPAHAGI 216

tiălelă sf. galetă 31. tiăiicluni sf. — desmierdare. tiălină sf. găină 51 („); dl găUhî

a\i dî frică 51 ( l â ) . Wgd. ggliing 5. tiăngăles vb. IV — gângăvese, a ii

gângav [Pap.], tiăn.sac sm. -gâscan , gânsac, tiărb v. grăb. tiărbos vb. IV - tund oile la gât,

pântece şi coda. Arom. sui\U(J,. Oărbovă adj. == gârbovă, cocoşată

165. tiărdină sf. grădină 141. tiărguplcă ulcior cu gura strimtă

[Pap.]. tiărnaţă adj. de grâii ; pugacîă găr-

naţă-- plăcintă de făină de grâu 120; faţi muma-sa mai multipgm gărnhţî 103 ( 6 3).

tiărnişor sn. --• porumb 25; oo alb,co g alb in, feluri de porumb 25, 152.

tiăriuiţ sn. bubă 59 („>. Wgd. ggr-nids 24.

tiărtlân sn. gâtlej [tk. gîrtlâkj. tiăsebti(ă sf. - -omidă, găselniţă, tiăvană sf. farfurie |de lemn, care

se astupă forte bine cu capacul 34. Arom. cărnîcîu ; pidupinac (Epir).

tiătiiîilil v. gădăhui 28. tiăzctă sf. monedă veche, falsă,

de metal fără valore 91 ( b). ti lila rin i sm. verme 51 (, 8); ghîarmi

ţe ta\iă fel de verme. Wgd. gh\armi 8, 19.

(xlilasui, pl. ghiespt vespe 81 ( i i i S). Wgd. giaspi, giesp 19, 8.

tihiafă sf. = vieţuitore 51 (Uj); vieţă 70( 1 B l). Wgd. giatso 19; niţi ană ghiuţă -•• nici o liinţă 160, 160.

tihiazuiă sf. - - a p ă slinţită 120. tihidi -~-măi; ghidi ampirătuli=*m&i •

împăratule! 150.

tihies vb. IV — înviez, vieţuesc, trăesc 66 ( 8 S). Wgd. giies vieţu­esc 19, 42.

tihlesă adj. = capra de colâre năgră şi vărgată cu roşu la burtă; capră ghiesă [Pap.] 170 („8).

tihigor sm. pietră porosă, găurită de pl6ie.

tihiiigliiaru sm. - spin măgărese 139. tiliiughlr sm. nume de plantă cu

spini; place mult măgarilor [Pap.] ti hi oară s i ~— viorea 88 ( 6 8 8). tihiota adv. ore 74 ( m ) . [tk. pers.

ghioia]. tihiou sm. - n. de pasere. Arom.

ghîon 95 (*„). Cântă duios şi nop-tea chiar, şi se spune că-şî ohemă pe frăţiorul seu.

ti iilor - n. de plantă, fel de viorele. tililorghi n. prop.—George 58 tihipt sn. -=vipt, grâne, cereale 47 ( 1 0),

138. Wgd. gxipt = Nahrung 17, 19. tihirdău sn, - colan [Pap.]. tihitt adj. 5= viii, sănătos; să iâ ghiu

micu să iie sănătos micul 56 («.,,«*), 55 (8,„) 57 (44,4s,io)f (sa); mimâneâu cola ghiu == me mâncau colea de viu 162. Wgd. giiu 19; ghiă [pro-nuuţă : ghuaj vie, sănăt6să 49 0 ,54 ( 4 1); baclă ghiiă -favă crudă, nehertâ 159.

tihiuleţ - viuleţ 54 ( H ), tihlulizara n. propriu 146-151. ti hi upc sm. Ţigan; fem. ghiupcă;

pl. m. ghiupţi, fem. ghiupchi [Pap.]. 51 Q , 52 Q , 70 (,„), 47 ( u ) .

tihlupc sm. ^ pasere din ordinul cornirostelor, de colora ţigănescă.

tihlupcă sf.^ cleşte mai greoîu, maî măricel 80.

tiîadclă sf. = şosea 167. Olani su.==giain.Wgd. pl.diamuri 19. tifambuş sn. -•- petrecere, chef ; îşi

217 MKGl.ENO ROMÂUlt

dărară gîambuş « • făcură chef, petrecură 151; cu gîambuşurî-~-in petreceri 142.

tiiamia sf. =*= mosohea 67 (,„). tilanăm ~ dragă, frate, mă i ; aîdi

giauăm zgnâ'QhîuUmro, nu duri win cbntic «?= ai fă, (draga) oină Gh, nu cânţi, nu începi vre-un cântec 145; bun ai glanam — bun e frate 77 ( t w ) , [tk. gian = su? Hat].

tilangalăţl s. pl .=instrumente 89(»*); giangaldţi di agru «*» unelte de a-gricultură 103 («»),

tiutwdr sn.^giuvaer>4|amant [Pap.], (ilavaratgluvara i«= 70 ( m ) . tilăngărăş m.==clopoţak Wgd. dzon-

#orasu 74 = Sehella. tilăngăres vb. IV — răsun, sun din

clopoţel, dintr 'un instrument ore-care, 128. ••£...

tiibădâii sn. fel da haină, fel de vestă. Arom. gimmdane 37.

tiibărdises vb. IV îndestulez; şi bel-chi si gibărdi8şsoă di tamachiăr-IŞc —- că doar s'o îndestulă de lă­comie 138.

tilepsn.=^buzunar 115 (»,), 164. [Gep-geib tk].

tiigi-iuigi ~~ lucruri plăcute de ale mâncării 128.

tiluou adj. nepricopsit 89 („>). tiluinăudani [Wgd. diumondani 19]

sf. — Jaeke von Wolle, Art von Weste.

tiiuvâp sn. respuna 157. tiluvara — 70 ( l M ) . ti las sn. == glas, vooa- 53 (M), 144

dm un glas - într 'nn glas 160. tilesuă, pl. glesni^gUane 70 ( l u ) , 145. tilieleă sf. = nume da fldre albă, pl

ftliguslt adj. « l u s t r u i t vşrdi gligu

sil uns an wâ*r<! •obicînuesoeia.m^liifă o M ^ f ţ i ^ " ulciâreie padtna iară , mm&» maî resistenta U|*<!fo aun#*Ş|r , -dacă cuvînkttl *%&ytiyuM ţfe*** num-vâ gligyM^f^ n

Ollstă sf. —- paagiioă, da oara < Wii omeni in a^»anb.

Olaaba [ W g d . ^ f ^ % | l l » t amendă. „, . .

«laic, pb glojimn-wţ^m-mari cât un digfMk

tilabaf (Wg<L:tq,<myao«i. tiluacă sf. ^eiraaă albă, necoptalfc^i,). apată sf.-inatimmattlida făeut ^fitoi*

mai mari la» aamati 31. 4Ş

Glleg sn. — pămlntul cu cana; m$Xh strueso vasala* âm pămiat*j>«*»ait* devie consi^tanta;,, <^|fK, i

aiwnu sn. gnamţ & : flietmtfk şi* gtyni [Pap.]. i

Hm sn. ghiaţâ 61 (,); ai pri gol (/ii^=,= a.lnaalâ, mM#^a aine-vâ 70 >'ţmv> i.«

«luidâ sf. ghindă (P«p.]. «ihidură sf. -b6lă,umflături laga^l

provenite din reoală. , <*mU *i tiltubiuic sm. &* pâna neeoptă bina*

Arom. g\idiâ Pap,]. i-j tinol sn. - gunoiu 6»>(M), 19(iM V«? tiaaiă adv. numai 87 (M*>. ^ c 0agu adj. prot11» („); numa pro­

priu; rf* / u i # o ^ « ^ flăouri^iîno*»* tari 71 Up - i

Oal, fem. f/o«l*adJ*»«* gol, nateva* lit 67 ( U 6 ) ; nud, te pieie; o^^w-

în p*eiaa4g61ă. Pap,; g»l ea di mum& fat***săraa âfrMt. Pap. Wgd. ^ pi. goli 18.

Oarniţâ, pl. ^om^«^per tomnate©, sălbatec 28. Xromgorţui frnatttl acestui păr, - v&f

84 I'KIIICLK N. i'Al'AUACil 218

<ioţi' = n. propriu de pers. tio* (,«,i). (jiozbă sf. - petrecere, banchet (con-

vivium); gozbd aşi vtşu, aveau banchet 161.

Opacă sf. nume de flore. Oralii pl. graîă şi graiuri, sn. vorbă;

subdivisiune a Jirgghiăt 32 ; fi­rele de la răsboiii: graiuri. (Pap.).

tiranclu -•• hârb, olă prostă 71 (,»,). tiras adj. gras 80 ( m ) . tirăb sn, = spinare, şira spinării

107 tirâbăles vb. IV sgâriu, sgâriu cu

unghiile. di rablă sf. putină mică 31. tirăblăr sm. lucrător de grăbii. O radină r (şi gărdinâr) sm. grădi­

nar 163. tirăuiadă sf. grămadă 54 („). tirănclăr sm. olar 71 (,»,). tirănişor (v. găruişor) porumb

115 („). tirăpcfoauă sf. gropiţa de la cefă.

Arom. gurviţă. tirătlăn sm. gâtlej 59 (,«), 154,

ve«,li gărtlăn. tirăţăies vb. IV sgrînţiu [Pap.], tirăftviuă sf. ----- nume de plantă. Oratt adj. - greu 71 ( l 9 s ). Wgd. 27;

pl. gre\i. tirettă adj. g rea ; însărcinată 116. tiriiidă şi tirindi sf. grindă 71 (,»„),

141. Wgd. grinda, pl. gr ins 23. ti rl ml iui sf. = grindină; merzi grin­

dini bate pietră ; să mqrgă grin­dini pişti tini ai să fii bătut 71 (aao); di (ea oă mirzeă grindini de aceea cădea grindină aci 156. Wgd, 45.

tiripes vb. IV asmut, dau drumul, năpustesc [cânele, ogarul e t c ] 105 ( J , 168, 169.

tirişps vb. IV = greşesc 62 ( l t ); gri-

$()t ~ greşit 1 5 4 ; nu si grişaşti 8 8 U) .

tirişoană sf. —= n. de plantă. tirivu n. de câne 1 7 0 ( 4 1 ) . tiroapă sf.= gropă. Wgd. groapg 1 1 . ţii rob sn. =sa mormînt; pl. groburi ~=

cimitir 1 0 3 ( 6 4 ) , 1 5 2 ; grobu-lu-Dom-nw—mormîntul Domnului (Christ) 1 6 2 , 1 6 3 . Wgd. grop, groburi 2 4 .

O ros adj. «*= g ros ; pros t ; an gros toarţi — lucreză prost; vorbeaoe mitocănii 7 1 ( » 0 i ) ; uzfyrâ un glas gros == aur i ră o voce bărbătescă 1 6 6 .

6ron sn. = grâu ; grgn şutâre, grgn cielăzât, grgn usateă == fe­luri de grâu 2 5 , 71 (iai). Wgd. grgn 16, grgn 14 .

tiruiiuea (mi oo) vb. IV - me sleeso de puteri, din causa bătrâneţelor; gruunit ^ sleit [Pap.].

tindea vb. IV lovesc, nimeresc. Pap.; ea cum vg gudit din dijoasa lumi — cum hotărîse din lumea de jos 1 5 0 .

Ougă sf.-^puiu (obiect de joc copilă­resc). Arom. âeîu, fij 7 1 (,os), 9 1 («).

tiugufcu sm. fel de turturea (trâ-esce în oraş) 4 6 ( , ) .

tiulastră sf, - corastră. Arom. eu-lastră (Epir), eurastră.

tiuliib sm. — porumbei 5 1 ( l ( ) , 1 4 0 . tiulişân adj. gol, gol de tot. Pap. ti unea vb. IV. — gonesc 6 4 ( 4 f t ) ; tucu

sâ-u guniţi ci să o goniţi, să o daţi afară 1 4 2 ; gunes — grăbeso, 7 6 8 5 ( i B 7 ) ; nafarăla guneşti^ îl scote afară 1 0 7 (»»).

ti ură sf.=4a Huma numai însemnă : gura omului, a vitelor; în colo se aUee: rost, pentru gura omului şi a vitelor; se dice însă: gură di războia gura răsboiuluî; gură

219 MEGLENO-ROMÂNI! M1

di oală gura olel; gura di făn-tgnă, gura di vali atc. ; gura di tufie — gura pusei! 162, 129.

tiurgulăş sn. pietrele cari ser-veso la jocul *în elnpi pietri.» A-rom. eu abeălile, ou eutumăfili (vedi: Din lit. popor, a Arom. de Papahagi, p. 168, descrierea aces­tui joc). Pap. u

tiuridă sf. — agur idl . Pap-titirles vb. I —-- grohăiu; poreu gur-

Igzâ, por oul grohăie. Arom. gur-Ufu.

tiuscăles vb. IV === gudu r ; cum si guscăidu — cum sa gudurau 164.

tiusi, vb. I — gust, mănânc, nu\%si da să gustă 102 («).

tiustcs vb. IV —ospătez 160; di si du gustgseâ 119. Wgd- gustes 50.

tiuşă sf. — gât 46 (,), 59, 71 ( l i M). tiuşues vb .IV = a luă de g â t ; Iei

si lăgfy, au guşni ţi tătară să ai sărută ~ Ei alergă, o luă de gât şi catară să se săruta 164.

tiuştir sm. = şopârl$ 88 ( l 6 8). tiuştiriţă sf. = şopârlă, Pap. tiutfes vb. IV — gătesc 160. tiuzov =s= trandafir 81 (*«).

Habă! interj = ei, el (rîs) 153. Hă ! interj. = ei! aşă ! Hi! — interj. 148. Uit = gr. xîta 30, Hristo (Wgd. 30) Grist.

I ! interj — i! 150, 8 4 ( m ) . I = fie-care ; i zug. Wgd. 19, 3 0 . fa .==« iată, iacă; tala ampir atu vini ^

âtă-1 împăratul veni 151, 6 4 ( f t 0)>

159. î a = sau ; 6 6 ( , • ) , 8 2 ( « , ) ; ia mor

ia ti ndirâgf moi», : f | ^ r ' dreg, te regala*!? ffi

ladeţ - oaul iadaa iilapasarlV coiul de a sa pîd^ida iadaa.'

îadiră »f. i e d a r ă . ^ g d . ia Epheu. r *ţ&™l

Yanlclăr nm -ianioar j om rău Iară [Wgd. ia#v. t<m^'**

«essel]. Avo^Ş^f^m do i oarî se pun vHafar>ia pia să nu se p6lă^|^a>tâ.

Iarbă sf. - âm-ţŞJC**.*.), Or* iarbă *i<lk'0şkm'i»Ui nutriment 74 ( ^ # 1 6 6 ; fig. ]

Wgd. iarbQ ftiarburi îarnă sf. — âra**t47; Wg

nata 3 4 . . > Un etă 148. Aram. iov*

iată-o (Avala). r i ^^l^'1

lavar sin.«~ nume da arbore t» paltinului, lanr,

laiuveţ sm. =*= vaaura, bursuci lbanl(»c sn. - străinătate 140. Ibric sm. ibria (uloior de Io sm. — smoabin ftt, 163. • ^m^l Ia» sf. — smochină i«9. Wgd. 4 # & IcMm sm. doctor 186. ; ?

Ici adv. - da loa 104 (*.). t ldanâc sm. — iustramont cu oara sa

lucrăză inul 84. mm Idol, pl. idoli **m statua veoha " Idvaui a d v . = abia 14^ 168. ^ît »i îe pron. neh. fie-care; le-dimn^fa***

în fie-eare dimin4ţă 120. W$&*i> ie 3 2 . • ,$' ,A

iad, pl. iezi, «am. i$W ~= ad. Wgd; i ^ 8 . • •

Yaftin adj — laftin «4 (.,)• 1 "*,?

lej sm. = arioiiSk <ln 0a, ariciul î* lai pron. pers,***al 70 (»o«,« u ) ) . Wgd.

î ^ 6 , 8, 2 9 ; JidUir aH=^ îi DateăaV (,); aii — % i', k* Ao.=: îl flfc&k; 46 (,), 3 3 , 47 (.J; p i lali—aî 14©>ia

86 PKKICLE N. PAPAUAQI 220

Dat. pl. a lor 70 ( I M ) ; \î 48 („), îi Ac.pl. 53 („). Wgd. 29.

îelă sf. (Pap. greşit U\iă) — nume de arbore de munte, fel de brad.

Ieri pron. neh. lie-oare; îer-sqră 120, terî-zuuă 78 ( a M). Wgd. ieri 7, 33; itfr-/e - orî-ee, verî-ce 146; ier-cari- ori-care,

Ier sn. fier 47 ( i s i). Wgd. ier 4, 8. Ierar sm. .fierar 29. Icra vb. III ~ fierb 106 (a B); una oală

iarbi o oală fierbe 49 (8); iarbi şi mănâncă fierbe şi mănâncă 162; şi să-l iarbă şi să-i fiarbă 148; iert fiert 86 ( 3 M). Wgd. i^/y; 8, \erbe fierbe 8, iers 39.

loriul pl. a r ip i ; şiştaţi\i cu ie-ripi—banii cu aripi, fel de bro­dărie 34.

Ies vb. IV es 51 (17), işh eşi, a eşit 53 (391); işh ţi/ esiţî! 75 <«•«>.

lepft sf. -~ epă 45 U), 49 (J. Wgd. \apq 8.

leşllaf. —aşchie, gunoiu 166 (8f(), 163. lesli s t esle; 166; ţela di laiqsli -

cela de la esle, adecă măgarul 71U).

Ignat sfîntul Ignat 71 IUtibărăs adj. măreţ, cinstit, ono­

ratul 53 (M). Ui conj. — sau 33, 116. îliliga — formulă de joc copil [Pap.]:

ililiga, pipiliga, dumuzare, ducu-taret vai atram, drogumân, cill-piia, rusii l'iîa, ta ui beg.

Illrt sm. —fiu; Hiii hui 50 ( l ă). Wgd. Ui 12.

lila s f . - liică. Wgd. il\g 4. Imit adj. îmbolnăvit 109 ( î 0). Inât sm. necaz [Pap.] încă sf. craniu; crescet [Pap], Inima s t inimă (numai la Huma,

ceî-lalţi die buric).

Ie pron. pers. [Wgd. iou 4, 29] — eu; aim Dat 49 (»,,), 50 ( lq, u , e tc ) ; mi —îmi 45 (8), 50( 8); mini- —mine Ac; mi A c ; la mini mie 47 (,„).

l o c — nimic, praf 59 ( i 8 ) ; 60 ( 4 8); ioc s-la fac- să-l nimicesc 151.

levîr adv. în cotro [Pap.], loiiglă s t — nume de plantă, ce ser•

vesce ca nutriment pentru porci. Ir sn. —;ilr, a ţă ; ir Ui — firele 71

(»».•!•); iri — subdivisiunea gra­iului 32; fig. fiori.

Iririţă/— potârniche [Pap.]. Iri s t — a fi, fire; şa da-ni var iri

aşa dare-ar să ne fie 55 ( 1 8); iri ghiu.'~fiî sănătos (fire-ai sănătos)! iriţi ghiîl — fiţi sănătoşi (firea-ţi sănătoşi)! 55 ( t 8); una asprâ-u fost 65 <„); aă-li ia frică? 74(, a i). Wgd-ire^esse 43.

Iribită s t - potârniche. Iripăt adj. — aripat, înaripat; trapnă

iripată*** perucă aripată, cu aripi 35; n. de capre, de ol 171 („).

iri iri; \%epuri\i ai ir Ies — epuriî se mârlese (numai de epurî).

Iriiieul — Armenia 152. Irniilăţl pl. irinilieî 121. Isăp sn. — socotelă 80 ( a 8 J, I«căzui adj. — slab, scăzut, sărac,

prăpădit [Pap.]. lacră s t scânteie. iMiirimiues vb. IV — premenesc; mi

co — mă premenesc 102 („,), 124. Isticărli adv. ~ într 'adina 119. îstieli adv. «~ Jn t r ' adevăr -164, 166. Istina adv. = adevărat 163. Istuiu adv, — tocmai 166. Isufeu — ? 46 (7). Işalah! — (urare turcescă) 60 (S 8). Işori s t eşire; vg di oo == eră să

se prăpădescâ 72 ( a H ) . Itru sm. — hâ t ru ; viclean, deştept,

221 MEGLENO-ROIlâKll

şiret; Ură cum ra = şirătă cum eră 163.

lt t*=sunt; di ţea iu ftatyd—de aceea sunt vulpe 136, 137; i n t ir/—a fi.

îăbăr adj. — prost 72 (.»). ludă — luda, t rădător 78 („.,, •»). Iun' adv .— unde 82(«»), 33, 153. lumii a d v . « u n d e 50 ( n , ..), 72 (,„);

di iundi ş-nu 78 ( W 1 ) . Wgd. undi 4. lundi-va adv. unde-vâ 164. luzganu sn. = plapomă 72 („,»). Izbăt vb . - resp i r ; izba ti ăn ourbn^

respiră repede, cu greu 107 ( 6 >). Izdralilă sm. - înger 72 (j. M H sn. — voe (v. l$un) 168. Izmetur vb. I — m ă t u r 120. Izmeni (v. zmqni). Iziiticlilăr sm. — servitor 142, 145. Izniiuuşcă s t — ismeniş6re [Pap.] lzruş()s vb. IV — înroşesc, colorez

în roşu. laun = voe, permisiune 162. Izvmt vb. — svînt, a bate vîntul. tii — ii dat. de la ea 65 (,»). în prep. în (Oşanî) 77 (,,»»). întru (v. antru) 110* îra (v. ara) 136, 137.

Jaeă - n. de câne 171 (88). Jalcă [Wgd. ialkg 50] s t broscă

ţestosă. Jailtt sm.— necaz, durere 71 ( i M ) ; sa

moara di ja\îu să moră de du­rere 142.

Jar sm.—jar, cărbune aprins 72 (*u). Jăgoajlă - ni ace ţepuşe de lemn de

corn, cari servesc a fixă jugul, ca să nu ăsă din capul boilor, după ce sunt înjugaţi 89 (*).

Jălăs vb. IV — jelesc 66 ( 8 8); file». Pap.

Jftr^s vb. IV — ard la jar, prăjesc.

jagaviţa s t ^ m m m ^ w t m gugtufoărHeâi w ' "

Jeilcă s t =-br6sefi iastoaâ 74

JîHiidtcţ pari» # p a w p u l Jimi prep. — ^m^m^i^ jr Jimitail — jumi t t i^^B - ? , , . u ) î^d .

Umitati 18. Jir ghindă, Jiregliiă sf. _ . Jir^ca sf. ...:mmmmrt»("

joc copil. 90 ^ Joc vb. I jo» i

/ b a / / - - - c â i i t 4 l l i i ^ ^ r

avă fome ingroittdre 66 ^ M m ' * i;oc— mă j o^ :n« / b ^ - a d ^ 102 ( 4 l); « > f i — a a te " Wgd. zo^ i a 1

Joc sn. joc; J6$uM gaură ln gaură, a. de Jl«»«UpU.

Jel — Joi. - vH . Jolcă nume de taaă 171 U Jos adv.~- j o a l l - W , / e * o > * * * K * i

/iri jos ••— căci fata eră m a j o r e jos 162; &$\, jfmm-Wşrteă^H* serica de joa. Wgd. ioa l ^ r J I .

Judeţ sn. = judeeată; tribu»al#»p. Jadic vb. I «fc Jttdeoi #d #*

fă se judeoe 140,; *, t Jag sn. _ jug 51rU), «lugastru sm. ^mtrne de arboft|inu-

mit şi brgat 2». ' Janc, pl. y j u n e 156, ... * Juncană dîm, Iul june. Pap. Jang vb. I II « a j u n g ; nu p»t ai

jungă nu pat aă ae ajuUgAi i«* po^ rit jăn4m^mvL ae pot ajunge 64 ( i a); ca junai a&la la *mpi-ratu- şi dacă ajunse acolo la4m>

, peratul 142; eOftJlU /ww</i «H «MU* ai«/wd* oaud UU ;# destul untfuiu* ciuos 151, n U>, Wgd. â w » * ^ ajunsei 39. . , , '%%\

Jungliu vb. I «= tnjuugbifi, Wfo. «8

88 PEl t lCLE

dbo); că la jungltari 100 <aj). Wgd. zungliu 18 - - aohlaohte.

Juni adj. - tîner, voinic, vitez 74 153; că tu fost-cii mai juni

căci tu ai fost mai voinic 139. Wgd. zuni 12, 18.

Juniţfă sf. voinicie 154. Jur vb. 1 — jur 57 ( j . Wgd. zwr 18. Jur prep. în jur. Jurat sn. jurâmîut. Jurăiuint sn. ==•- jurămînt. Pap. Ju t vb. I ajut; tot nu jută ni­

mic nu ajută 57 ( 6J. Wgd. zut. 18. Jutor sn. ajutor 156. Jur i nume de bou născut Joi,

171U).

L La prep. la 50 ( l i ;); la ficior la cari

ari numea Piti 46 (6) Wgd. 34. I.a pron. pers. Ac. îl, 1. Lar&rdiă sf. vorbă 83 (M 0), vedî :

lăeărdiă. Lacrimă, pl. Igcrumi lacrima; Wgd.

Ig crunt 6. Lacrima ni vest fi bă lacrima neves­

tei (nume de plantă). Lai sn. — vorbă, discuţie 72 (»»,); $ri

ea un /a/ şi cu o vorbă 145; •jr/ii cum na-x la fu scii cum ne este vorba 164.

Lag vb. I alerg 103 (M), 137; /aod «ii. /a £>m — du-te şi vedi 153; la-glpndurlea alergând 104 ( d 4).

Lugogltler sm. castor. Lalâut pron. neh. alt, a la l t ; şi

mulţi lalanti şi multe alte 142. Wgd. 32.

Lalt alt; şi darg laltă şi fâcîi alta 142 ; Wgd. lalt 32; lafyţi alţi, ăilalţi 85 (<«,,), 122; si bâtgu una la\tţi se băteau între ei, se ciocniau 144.

n. P A P A H A G I 222

Laniarluă sf. — Arom. lamarină, fel de fier mole.

Lainbă sf. _ lampă 51 („). Luiunlă sf. balaur 149, 165. Arom.

lamhie; Wgd. lamn'ig 7. Lant — alt, ălalt; lantăSS; şi mulţi

lanti — şi multe altele 142; 6u un lant ampirât—cu un alt împărat 146; priţela lant~p& cel-lalt49 Q;şi nu ae lanti pari şi nu avea alte parale 136; iri ghxi lahîţift! — trăăscă oeî-lalţî 57 ( 8 o). Wgd. 13.

Lant ţ h a — a l t nimic 144. Laut-ţivă — alt ceva . Lanti sm. — lapte 72 („„), 79 ( M 4 ) , 119. Lapti-dulţi sm. lapte dulce. Lapti acru sm. lapte acru. Lăut iii vară lift i i. — laptele vacii

[nume de pb tăj. Lapu sm.—Aro . lăpă, lăpuş, nume

de plantă, care dacă se rupe dă lapte. Se întrebuinţeză ca doctorie (vedî lăpă.)

i Larg adj.—larg; larg ca şacu 82 («„). Wgd. lark, Igrs weit 18.

Lâriţă sf. — plugul întreg, pregătit cu tot ce ţine de el spre a fi în­jugat de gâtul boilor.

1 Las vb. I. - las 58 Q, 78 („„); las nu ti torni Ngntil dare-ar să nu te întorci la Nănte! 61 ( n ) .

Latru vb. I= la t ru ; dosta lătrăşi 60 da); oghiii să latră dupu tini! Pap. 13 (i).

Laţ sn. — lanţ. Arom. alăţ, laţ. Pap. Luzareacă sf. fată de Lazar 113 ( n ) . Lazaru — Sf.-Lazar ; Lăzaru-mari;

Lazaru-mic, 113 ( u ) . Lăeărdiă sf. — vorbă, expresiune

72 (M l , I M ) , 76 ( m ) . Lăfes vb. IV vorbesc; şi şi lâft cu

ampiratu-şişi vorbi cu împă­ratul 150.

MEGLENO-ROMJUHL

Lăgară — limpezire (neologism. A rom.) 30.

Lăgari -sf. — alergare 164. Lăgăd sm. — drîndu, instrumentul

ou oare se bate pe coarda arcului ca să se scarmene bumbacul 32, 33.

Lăngoarl sf. — b61ă ; s-ti bată lân-goarea! - bate-te-ar b#la! Pap.

Languros a j . bolnăvicios. Pap. Lăujosa sn; — povârnişul. Arom. a-

ripidina. Pap. Lănos adj. = lânos, păros. Lin hunii sn..—suişul. Arom. giugul.

Pap. Lăpă sm. —• Arom. lăpâ, lăpuş, vedî

lapu. Lăpnes vb. IV?=macin, amestec bine

72 U). Lăstoviţă sf. -rândunică 45 (4). Wgd.

Igstovihg 50. Lăzăr n. de fl6re. Lăzes vb. IV, — bolesc; ea buba lă-

zgşti şi bubă nu-4 *=» bolesce ca gândacul de mătase şi gândac de mătase nu-I 52 („), 62 („); să lă-zgscă 92 ( a); lăzit 92 (,).

Lea—a V« parte din pogon. Leg vb. I — leg; şi $i Iqgă teteva

33; cola si-ii leg = acolo o voiu legă 82 ( m ) ; au lig^- o legă 164; inf. ligari; ligăt — legat.

Leg vb. III -aleg; /gp alesei, Ies ~» ales; Fşziri — alegere. Wgd. Ies (Aor.) 17, Ies (Pa r t ) 42.

Lenm sn. — lemn 72. Wgd. 15. Leneş adj. —leneş Wgd. 28, v. linds. Lepră s t — lepră. Pap. Lerdu adj. — şiret (limb. secret.)

Lese sm. — fel de alun. Lev adj. — stâng. Pap. Lec sn. — lâc 65 ( M ), 100 („), 153.

Wgd. Igk 8, 49.

Legăn an. — legăn 105 („), 123; furlină 152. (a)i > „ >^h ţ

(«egăii vb. I iâgăn; «4 «i legănam* aâ se legene « 8 4 ) ;

Bf. fel <|e tl^yâ, cu g| îsd lung. A r o m . M i t W M / ^ ,

Leal Bf. - - lene 47 • V r %

după maori p a m î a ^ ^ ^ | | l ^ ^ ; napcum si km 1 t a ^ W # ae căsător ir lVţ^^M'-' ^ ^ ^ ^ p : luară, o p r i i » ! r i f f l | ^ a feroS*1* m / î - dacă a p u a a r ţ p e , ^ ^ P p J 1 eon jurnim m voajtf, W ( * i i a f i | p

apucară prin cătune U 6 ; săfy& -să ieau 48 ( u ) ; leA^-aă t a ^ | t 69 U ; / ^ / ^ l u a ţ j k | 4 » te/- luat «1 («),. t

Leva -etânga,JOa.W- W#4. I**» 3». Liea sf. f a 0 , opraa .dt>tyr.;.f|tai

Lietţ>*; nu UeiagttennA prinde -Llcaor adj. — uşorijfl ( , . , ) ,

*oam---u*Arl a&.Wgd. 1?. UHUUH vb. IV —leoueac 166, . JWglUA balega U ) , l i ; W u a v i H a f . ^ M r 4 g o 8 U r e , s p | . . nare. Pap, , ifekiiJ

Lllie, P l . aiifa «m. — Uliao. • § " Umliăsf . ^ U m b ă Ş O U , 72 U ) -Uiubeti am. =» fel de pasere 4e mă­

rimea berset , Lunniă: Ş-IQ UmMfifc Qâ/^a'fk dua

dracului 7% ; ami i»wt «ă-u /eu /îmmu îmi *ina să-mi iaafl lu­mea în cap. Pap, v

90 PERICLE N. PAPAHAGT 224

Liinoaftlâ sf. - lămâe. Pap. Liiaonlrt sm.—--lămâiu ; sn, lămâe 72

U), 117. Liuden sin. lintone. Ling vb. III ling 82 (,„), 77 (,„). Lingură sf. l ingură 31, 53 („) 72 ( m ) . Linguriclti liugureâ. Arom. lingu-

rice. Pap. Linii sf. linte 25. Lipă sf. - tei ii 28. Lipăridă sf. ţîr 83 ( 4 S 4). Lipes vb. IV lipesc 72 ( i a i ) t 104,

138, UpU 54 („). Liră sf. liră 158. Lisa n. do căţea, de oî 171 (4„). Liacuveti fel de piatră. Llslfă sf. vulpe 72 ( l i a ) , 73 ,„);

tt^ora lisiţăli audiră vulpile 53 (M). Lisiţă-cărbuiiarcă vulpe negră (fel

de vulpe). Lisnie sm. mer sălbatec 28. Lişicfoauă sf. - s t rugure negru. Liturghia sf. = prescură. Liturghisca vb. IV slin ţese ; cruţea

trubuiaşti să ia liturghisită cru­cea trebuie să lie sfinţită 108 (,„)•

Lift - n u m ă r fără soţ 126. Lliibiiii(ă s i pepene verde 167. Liuiiăr sm. pruncul lehuzei. Pap. Littiică sf. ~- lehuză 117. Liunipă sf. lehuzie 116. LiVeu n. de flore. Pap. Lizei - g u s t (tk. lezzet], Loastă, pl. laăstili ciomag, bâtă 158. Lobodă sf. lobodă [n. de plantă] 38. Loc sn. loc, pămînt 73 G^,*«i) ; ăn

loc-— în dată, pe loc 121; an loc în loc 81 ( 4 n ) ; pe când, în loc ce 143; an loc di apu, cu vin în loc de apă, vin Hi; şi vini loc şi veni timpul 151; şi ca viul loc si fugă şi dacă sosi timpul să plece 151; ca si Ig loca di Tu/cu după ce se cuceri locul de Turc 156. '

Lor pron. pos. ~ lor. Wgd. 81. Lest sn. =t zăvor. Lostur s w . ^ verigă de lemn, zăvor

51 ( M ). Loş adj. = bolnav 108 (,0), loaşă

bolnavă 167. Lov sm. =*=vînat 73 (» i u); la Iov =

la vinat 142. Lozuă sf. «»= fel de strugure mărunt

şi dulce mult. Lonă sf. — lână 33, Wgd. 6. Loncă sf.^=luncă. Lucrător sm. lucrător [Pap.]. Lucrez vb. I lucrez 155. Lucru sn. =- lucru 62 („), 73 (,„, , 4 a ) ,

103 ( M ); nu am lucru eu tini nu am trebă cu tine.

Lud adj. = prost 73 ( 2 4 4 i m ) . Lui pron. lui. Lumi sf. — lume 62 (,4), 73, ( U M t o ) ;

omeni 99 (6<), 123, 156 ; an di joasa lumi =w în lumea de desubt 148; an diaupralumi în lumea de sus (adecă în acesta lume) 149; lantă lumea lumea cealal tă 164; am-bify cu vin ţ&li lumi — îmbetă ou vin pe acei omeni 144.

Luminări sf. fel de lampă 51 ( 5 1 ); ceră 27, 136.

Lumutes vb. IV=vorbesc pe neînţeles, lărmuesc; ţe lumuteşit ~ c e tron-cănesci; ce fleoărescî; ce lărmu-esci V (când e vorba de copii). Pap.

Lun sm. ~ . alun 27. Lună sf. —- alună. Lună sf. ^ lună 73 (,u); şi una fqtâ

ca luna —- şi o fată (frumosă) ca luna 146; n. de vacă 171 ( 8 t).

Lunce—n. de bou fătat luni 171 ( â 8). Lung adj. lung 52 ( a i). Luni sf. == Luni, 98 ( l 0). Lunzes (mi co) vb. IV me port râu

48 („).

MEGLENO-ROMIMIH. e i

Lup, pl. lupi lup 73 (ut-tai), 45 (3). Wgd. lup sing. şi pl. 11; lup mgnea-lai =s= mânca l-ar lupul (pentru drac) 61 („); lupi\i^lupii 57 (4), 135.

Liipată sf. lopată, pl. lupgţi 31, 33. Lupătăr sm. — lopătar 29. Lupătiţă sf. parte din 6sele omu­

lui, în felul unei lopeţî. Lupciâc sm. == puiu de lup. Lapoanlă sf. = lup6ică. Lurec vb. I = alunec. Luricari sf. alunecare, a alunecă. Luricăs adj. alunecos. Wgd. lu-

rekâs^ glatt 28. Luţol sm. aloat 45 (,), 70 (,„). Liişutiă sf. —« bolă, răutate 109 (,„). Luvuelu sm. = vînător 135, 157. Luves vb. IV = vînez 88 ( 6 J 1), 148. Luvirca sf. vînarea, vînatul 148.

ţ*fa pron. pers. Dat. =^îl. Wgd. l\a 7. LiejMir sm. =™ epure 74 U w ) , 88

( m ) , 159. Pap., Wgd. liepuri 8. Llert vb. I = e r t ; Domnu s-la U-

artă/-— Dumnezeu să-1 erte ! 57 („). Wgd. l\ert 13.

Llertăeluni sf. == ertăciune. Wgd. liertgt&uni 15.

Lin sm. - in 34. Linişt sm.—loc unde se cultivă inul. Liţă sf. pl. - iţe 32. £lub sn. colanul de lemn din jurul

gâtului oilor şi caprelor şi de care se anină un clopoţel. Arom. cotar (Pap.).

Llîimiutrca adv. =• altmintrelea 146, 162. Wgd. Ijumintrea 32.

Ltiiuiiiitrulea adv. = altmintrelea (Pap.).

Liumniccscu adj.—lîumnecescu34,45. Ll urnii ici ii eseu (veclî liumniccscu) 34.

Llupes vb. IV deaooj, scot sc6rţa de pe arbori. -

Li urca adv. aiurea (Pap.). Llută adj. iute; rochia a a » raoaifi ~ iute 117, 81 ( 4 t t). Liutinlc sm. - cefă 78 U ) . Wgd.

Ixutenik •-•= Nacken 50, r

Llut'nlc sm. oăfă 69 (.»-!*)• Lldtiţă sf. şărpa ittta, oare trâ-

esce în apă<?). :^*» r -gţ'

Ma conj dar 151. ma Maaiă sf. mahala, cartier l^H&i

una maală di te^W W. Maclca (acv>)-=«. de*)6c oopil.9(j^. MacYclu s. pl. soărila aa s a * | ^ .

pa subt pici6rala dinainte la aal, catâri, etc. 31. ••?^i>f>-- ' •

Maciţtt sm. fel de plantă ajp* ş6ră la gust 38. ^

Măciucă (aco) . ^ n . de joc copil. Wty' Madeuii sf. = mină. Alaghesnic sin. == vrăjitor 143. « Mal adv. -mal 57 («•); mai bun ftfţţfi

ia 56 („). Wgd. mai *• Maică sf. mamă, mămiţă 84 (««). Malmun sm. - maimuţă, Malstur sm. meşter 74 102 U).

Arom. mastur. Malsturloc sn. = meşteşug (Pap.). Mal - avuţie; mai mult mal ari fi

tini mai multă avuţie are decât tine 150. Pap. = mult, mulţima.

Malîft sm. inaiul, obiect cu oare batem rufele, oftnd la spălăm, ca aă se spele mai bina 102 («,).

Mamăsf. mamă; guşă, partea grasă de subt gâtul găinii.

Manăr sm. amnar. Wgd. 15. Maadal sm. == oprit6re pentru anini

de răsboiu. Arom. zânds, zunot 83. Măudala î seăndala-măndala 50 (UK

9 2 PKRICLB N. PAPA 11 AU!

MantarI s. pl. fol do ciuperci. Mani V 50 („). Mania-— format după cuina 47 ( 4 ));

Asemene earne -marne, ţarina marină, unde marne, marină nu însenină nimic.

Nara! interj. măi! fă! 137, 150. Mărului sf. = margine; p». mgriţihi

76 (»„), 128; cvj capătul pfiinîn-tului 74 ( l 6 6 ); poutf a» mărgini si uzg — până la marginea (pâinîn-tului) se audi 143; t/i /a zacăţht pană ta mân/ini de la început până la sfîrşit 147. Wgd. inar(d)-zini Schwelle 18.

Mari adj. mare 47 (,„), 74 („,), 137; mărili fraţi fratele mare, fra­tele cel mare 148. Wgd. 7.

Mari sf. mare ; pl. mori mări. Mamiurâe, pl. murmuraţi sm. fel

de peace. Mai'kph vb. IV spurc 76 (,„); mi

marses me spurc, mănânc de dulce; mărsit spurcat.

Marşoaţă s. pl. muci [Pap.]. Marta sf. Martie 82 (tJ; nume

de vacă fetatâ Marţi 171 („). Martin sn. puşca Martin; puşcă 155;

ca işb martiriu după ce se in­ventă martine; nume de boii fetat Marţi 171 J.

Martir sm. niartur 127. Marţi, art. mar ţa, măr ţa ta Martî

[Pap.]. Mascuri - bărbat, voinic, bărbătesc

82 156. Wgd. maskur 49. Maslincă sf. = măslină 77 ( ; m ) . Mastic vb. I mestec [lat. mesti-

care kaulenj. Tu ancă măstieăt mânănfi— tu încă eşti copil, cu min­tea necoptă. Pap. Wgd. tnastik 49.

Maşala — maşala [urare turcescă] 56 („).

Naşă sf. cleşte 74 („„), 157. Maia - - ?, cueu-mata 45 (»); nume

de vacă fetată Marţi 171 ( 4 1). Matcă sf. --- regina albinelor 27. Matiniţă (v. mătăniţă). Pap. Maiiţă sf. regina albinelor. Maţ sn. maţ 159; mâţă pl. maţe.

Pap.; măţăli 49 (4), 75 („,). Măţala 62 ( 1 8). Mată sf. — pisică 74 U,m), 75 ( 8 1 t ) ,

«6 ,».), 145. Wgd. matsg 23. Maţoşcă sf. n. de vacă 171 ( 4 i). Masoni •• prunc nebotezat [Pap.]. Măcar măcar, cel puţin, fie; măcar

zuiia 119. Năcaz! s. pl. - ce le doue lemne ob­

lice, cari fac doue triunghiuri cu stâlpul principal pe care se re­zemă acoperişul casei.

Măceş sm. Arom. măceş şi muceş; trandafir sălbatec, al cărui fruct se mănâncă.

Năclăita vb. IV stâlcesc [Pap.]. Macîoet adj. mar i ; [ia fqsi maci-

căţi = îi făcu marî 143. Wgd. mqt&kdts 27.

Măcîocu sm. măciucă 35. MăcloţI s. pl. măciuci; trapnă

cu<s> perucă cu măciuci 35. Măgar sm. măgar 46 (6), 75 („„-».»).

104 ( J . Măgureă sf. - greutatea ce se legă

la unul din capetele ustureî 33. Măgrăţă şi itiăgărpţăsf.-măgăriţă 161. Malvâte» vb. IV morfolesc (în

gură). Arom. eîumulescu [Pap.]-Măiiâr sm. mănear 61 (4). Mănât adv. amânat, târdiu [Pap] Mânatăsf. mână plină 105 <w). Arom.

mânată, minată şi mnată. Mâncări sf. mâncare 75 («,), Măucătură sf—mâncare, de ale mân­

cării 75 153; mâncaturi 151.

MKOi.ENO-HOIf ÂNli. 03

Măncips (mi co) vb. IV me mun­cesc, mă trudesc 116.

Mancă* adj. «» grea 117. MămlAres (mi co) vb. I V - - m e mân­

dresc 128. Mămjloanâ sf. «= nume de plantă. Mănf cât adv.^des-de-dimineţă 103 (ftJJ). Mău(mc vb. I = m â n â n c ; si-u moneă—

să o mănânce 57( §); uoşti corni / nu mănâncă bolizi 60 ( 4 J); lup mgnca-la! 61 („),* ieftina car ni cghi\i-u mănâncă 64 („). Wgd. mgngnk. Vedi monc.

Mănuşă sf. == mânuşă, codă (de to­por, plug, etc.) 82 ( 4 4 î). Arom. mi-nuşe.

Măra interj. — măi 152. Mărari sf. — amărîre, amărăciune

[Pap.]. Mărâz sn. == dor, jale [Pap.]. Mărăcfuni sf. — amărăciune. Mărea — n. de ol 171 («). Măretys (mi oo) vb. IV me linge-

zesc, mă bolnăvesc. Mărcitt - n . de câni 171 (4 B). Mărdeuă, pl. mărfâU — mărgea 49

(a); mărtfcli partea manei unde se portă b ră ţ a ra ; mâra'quă marginea ochiului.

Măre! - m ă i ; măre, eum şa? măi, oum aşâ? 151.

Mărit (mi c o ) vb. I—mă mărit [Pap.]. Mărles vb. IV - a se niâriî [numai

de ol, capre] Pap. Mării ? cării-mărli 66 ( 1 0 8). Mărolă sm. = cotoiu. Măros adj. = amar 72 ( m ) . Marţiu sm. = mărăcine [fel]. MăaQftă sf. — măsea. Wgd. mgsgo

8, moseo 23. Măs6r sn. = fel de împletitură a

perului 36. Măstăgareă sf.- furca care servesce

la încărcatul cailor. Arom. fur tu-tire [Pap.]

Măia»i sf. mătase . Mâtăniiă sf. «= lapte acru 81 ^ , ) . Matcăp sm. =» instrument de fău­

rire 36. ..H.(;. . . , Matriţă sf. =w ărbă de mărimea bo­

bului sălbatec, Qând II sc6te afară pe copil saU varaă virdeţufi prin gură, se duce mamă sa |&tr'o Miercuri dimin4l|tt» pasoe aoăstă ărbă cu gura» ţluâud mâj j la la spate. Apoi lasă pe copil a# i |ugă. din ţîţa el şi ai^urede o^Meîel el se va vindee^-j(Birislau)gu , i

Măliniş sn. — toi jijt ae aduee la moră pentru a fi mâciuat [Pap.].

Măznes vb. IV ,teMfaMM:&im4* niri lustruire 31. ; S ; , \ . \ \ . '

Măzolu sm. pierde-vară; omfjjşni-«nic 89 (> 0).

Nbet (mi cx>) vb. I ^ m C îmbel^Pap, Mea i>r. pos.^mea, a mea; pl^fpe/»,

Wgd. we 31, (W4

Mecică sf. ursă 66 (.,). C'i Meeift sm. ^ n. de instrument ser­

vind argintarilor -Mejlnc—mijloc 33, 50 Wgd. me*

iluc 14. Melinâ sf. paiă de meifi. | , , Meiiţă sf. ^ aparatul ou oare ea lu­

crez ă bumbacul apre a ae eurăţl de semînţă, k* „ .

Molift sm. meiă; co râpteom* fel de meiu 25, 71 117.

Mepuţoht vb. Js*= curăţ bumbacul de semînţă cu milita; snopeaur la meYiuţară =*« II snopiră ln bătăi 75 U.

Meuilerhetă [tk.] af. ţeră 156. Mer sm. măr (pom). Mer! numai; mer acu mor, di

'cu-ii las ţşsta napdî 68 (,).

04

Merg vb. III - merg ; din zuuâ ţe mirzeâ pe di ce trecea 163 ; merzi p louă; sau : merzi ploa­ie = plouă 47 (,,); eon si mergă eărnâţî - când o plouă cârmiţi 65 (u). Tot aşa : merzi neuă ninge; merzi grindini bate grin­dine; merzi ploa\g. Wgd, 163. A-or. mer& mersei.

Mes sm. — lună; după trei meşx= după trei luni 164. Wgd. 49.

Mes sm. = plug [Sirminin]. Metur vb. I = mătur ; cu cari la mi-

turară ou care îl măturară 123. Matură sf. mătură. Wgd. m\eturg

5, 14. Meii pr. pos. meu, al meii 46 (8),

166. Wgd. meu, mq, me\ti, oieti 31. Meră sf. mer (fruct) 143 ; trapna

cu meri 35; fel de brodărie 35; osciorul genuchiuluî.

Mesă sf. --—masă; faţă demasă. Arom. misale 103 (03).

Mestic vb. I amestec (gorm.-mi-sche); pgîni tnisticată pâne a-mestecată (când se face pane din făina a diferite producte); agru la mistieăi lucrai agrul pentru a doua oră (fel de prăşit) Pap.

Mi pr. pers. Ac—me; mi duc~-me duc. Mi conj. prescurtat din ană -dară

140. Mic adj., subst. mic, p runc ; fem.

mică 47 do); la mai mica la mai micul 40 (,); oo u copilul, pruncul 47 („), 100 (J. Wgd. mik. 5, 14.

Miele vb. I mise ; za-micic 65 (18); că-u za micîc() /wiiia-^dacă o mişcă funia 148.

Miclcut adj. - micuţ. Pap. Miduă (Wgd. miduo 13) sf. - mă­

duvă. Arom. măduă. Migit pi. migîgţi megit (piesă

228

turcescă de 20 piaştri, 4 franci şi ce-vâ) 158.

Miglu ? 65 (,.). Miglină sf. neghină. Pap. Millicesca fel de brodărie 34. Mituz sm. — nume de plantă miro-

sitore. Mijlucâii adj. mijlociii 107 («»), 148. Mijos vb. IV = mijesc. Pap. Milă sf. iubire. Milu! dragă, iubite ! nu ştii, bra

•milu nu sciî, măi dragă 152; să-ţi iă milu! — sâ-ţî iie îndrăg i t ; di mrăşă să-ţi iă milu şi domnu, oo!

dare-ar ca Dumnedeu să se în-drăgescă de cadavrul teii! 59 («*).

Milulcă adj. iubită 58 (16, u ) . Milulcs vb. IV - iubesc; să milu­

iască să iubescă 57 ( t l ) t 143. Miluit adj. iubit; şi rau milu­

iţi = şi eraii iubiţi 143. Miliă num. inie 158. Wgd. mil\g 28. Miilor sm. miel, ed de un an.

Arom. m\ior; mlioară = 6e care fată pentru prima dată.

Minilicliet [Wgd. mimlikethl |, v. mem-lechetă.

HI inel un vb. I mint. Arom. min­ciunea; ştiu, că mi minciuni —-sciu, că ine minţi 167.

Minclunât adj.^înşelat, păcălit. Pap. M O-

Winclunăsf. minciună; ghicitore 48. Minciunea adj. --= mincinos 151, 157. Mi nes vb. IV schimb 124. Mingliightos sin. nume de plantă. Miiighluşareă nume de capre, oi

171 ( 1 7). Arom. măr filată. Mioghluşamicsm. lanţ de cercel 30. Mini pron. (Ac.) - mine 47 ( l 4). Miniri sf. şi vb. IV a schimbă,

schimbare; c>o biteg schimbarea semn 125.

Pfct tCLtt K. PAPAtlAOl 229

Mint vb. IV — mint. Pap. Mintos vb. IV amestec. Wgd. 42. Minţi sf. - min te ; ia du-ţi bini ăn

minţi—ian a d u ţ î bine aminte 164. Minat adj. — mic, mititel; iri ghii

mai minut i\t\ .= trăescă, lie sănă­toşi cei mai mici! 57 ( S I ) ; şi la mai minaţi s-na bucurgm 57 ( 4 i); un lup minut =*= un lup mititel 162. Arom. minut însemnă: sup-ţire (Epir).

Mirâe sm. = amurg 169 ( u ) . Mirâc sm. - dor inţă ; veu mult mi­

râe aveau mare aplicaţie, do­rinţă multă 143.

Mirangiâ sf. nume dearbure [Pap.]. Mii'âz [arab. miras =•- moştenire] ~

zestre. Pap. Mires vb. IV - - ochesc 85 (,„„); mă­

sor; mirirâ - mâsurară 87 ( M J ) , 107 (.,).

Mirglân sm. pl. mirgiâhî=^ mărgean, rubin 49 0); OJ roşi - rubin.

Mlrindi adv. — timpul de pe la cina mică 169 (10).

Mirlnd vb. I a se odihni oile pe la miedul dUleî; oili mirina'ă--oile se repauseză pe la miedul dileî; io li mirinf oili sup Trei-Faji io duc oile spre odihnă la cei Troi-Fagî ; sup pehtli lui mir irigau sup aripele lui se odihniaii 158. Arom. amirifu, miri fu.

Mirind sm. — l o c de odihnit pentru vite în timpul cUlei, pe la miadâ-g\i, când este prea cald şi când vitele au nevoie de umbră, unde să se adăpostescă de căldură. Arom mirifu, amirifu.

Mirit sm. ^ cot. Mirt sm. mirt 75 (,,,). Miruses vb. IV mirosesc. Wgd.

14, 51.

95

MirusIiiVa sf.~nurae de plantă (Pap.). Mişcă sf. = curcă, Misircă sf. = curcă, Misir ut- sm. «*•» curcan. Misles vb. IV ~ pomenesc 66 (»«t), Misur sn. — farfuria 64 („), 110. Misur sm. =» porumb (fel); misur

,alb, ou galbin M, \..:, Mişi turtullşl =8= n. de joc copil. 91 ( u ) . Mitercă sf. nume da plantă; <n>

alba, rx, roşă = feluri de plante. Mitilî sf. găibasă m (a t)r Mitires vb. IV ~* nimicesc 86 ( m , m ) , Miurcz vb. I « miaur, raiorJfcMo;

maţa ?niur^td pisica mia N * P a P Sil

Mizilic sn .^meseHo 111 d»)MA-Mlăznică sf.=s6ia sa» capră a a ^ ţ f a -

tatşi produoalapţa.Arom.m&trioă. Miazei* iar sm. • » Arom. măţrioar,

mitricăr, păstor de o! saii capre matriţe, oarî au îătat în aaraul anului şi produc lapte.

Mlecâr sm. — berbene (de traţ^nl). Mlecieă sf. =^ nume de plau|tţt

care se nutresc porcii. Mllăr (v. miliar). ' Mo adv. acuma. Prescurtai din

(cjmo. Pap. :(S: Moali adj. - m6la 167. Moară sf. m6ră 52 („), 75 ( m ) , U6;

pl. moari şi mori şi miruri, Wgd. moarg 4. f ( ,

Waarda sf. -fig.p.instrumentul viril 75 ( m ) . |

Moarti sf. mor ta 61 (,«>, 76 ( ^ j ^ ) . Moaşă sf. bătrână 101U), 116. Wgd.

moa&g, co 63, Mochlă sf. ==* savă. Pap. Modru ad j.-^ou minte, înţelept 70 (M <). Molâc adj.-=m61e, molcom. Pap. Moleti sf. = molie. Monies vb. IV = momesc; picur ar u

MEOLENO-BOMÂNlî.

mumqşti mii -•• păstorul chemă, momesce oile. Pap.

Mor vb. IV mor 57 ( a), 142; di apu-ii murit de (lipsă de) apă a muri t 77 ( 4„); si murim - o sa murim, vom muri 57 ( M ) ; ^o^ «d-şi-moară toţi o să inoră 57 (5(i); i«n(ft' muri dt ./ap/« unde muri de durere 147.

Mori! interj. mai! (Pap.). Mort mort 75 (,„*,««); moartă 49 (.);

p r i morţi pe cea-laltă lume. Moş sm. —moş,bătrân; unded moş~-

un moş băt rân 51 ( s8),52 (a a). Wgd. mobili die al ten Mănner 13.

Moţi adv. - acum 156. Wgd. 33. Moţi! - - cuvînt de chemare şi de

îndemn, ca să vie sau să mergă catârii. Depinde de modularea vocii ca să se înţelegâ una sau alta 171 O .

Moă sm. perul subţire, fr. poil. Mozuc sin. măduva din ose, din

cap ( creerul). Moglă sf. negură, ceţă 74 (»49), 150. Moine» vb.IV= (mân) arunc cu mâna,

azvârl cu mâna 153; ca mgînt cu una rgpă când aruncă cu mâna o piatră 149.

Mp ini adv. ^ mâne 58 („). Wgd, 34. Mpinista adv. a doua di, diua ur-

mâtore, fr. Undemain 148, 150. Wgd. mh'xnista am folgenden TageM;m\uniz-ta 166 (,„), 119. Etim. mgînimâne; s, z di; ta art. slav., cfr. dimmiţa-ta).

Mpnă sf., pl. mgm mână 53 (a 7), 60 ( 4,. s a), 75 (,t0, s a«.,,3)> 76 Wgd. mono 6.

Mpnc vb. 1 mănânc; mgnţi, şi mă-nănţî mănânci; s-timgncă lapu! 46 G); mănâncă ca nivizut di. . . 75 dn), (am-iva); munca.fi niân-

2;i()

caşi, aî mâncat 45 (a); nu mănâncă bolizi/ nu mânca r a h a t ! 60 ( a î); măgarii ca si na măncţ* di uorz-~= măgarul daca mânca peste măsură orz 159.

Mpncă sf. ^ muncă, trudă, casnă 73 U ) , 75 U), 161. Wgd. mgnkg = Mulie 49.

Monka adv. friiher. Wgd. 33. Mpiio* sm, = mânz 45 (,). Mimică sf. = mânecă 153. Mpntiza adv. - a doua di, fr. «lende-

inain» 105 («), 119 (vedi mtynista). Mpscâ sf. - catâr 62 („), 76 U>), 161. Mpedie vb. I împedie; smi mp^-

dică zuiia di as/ 58 (a0, Mrac adv. = amurg 169 ( u ) . Mrăşă sf. -hoit, cada vru, stârv, corp

neînsufleţit 59 (,4), 60 (8 0), 87 Arom. mirşe.

M răzbit adj. — ticălos 61 (,J. Mrejă sf. =- mrejă. Pap. Mrencă sf. -•= mrena (fel de pesce),

pl. mrenchi 27. Muc, pl. muţi muc 46 (4). Mucâtes vb. IV mugesc; bou mu-

căiaşti ~ boul mugesce. Mudară, pl. mimwi sf. mocirlă

106 („). Muelc vb. I muşc 66 ( 1 0 u). Wgd.

mutsku2S, 50. Arom. mişcu, muşcu. Muclcată sf. îmbucătură. Arom.

mişcat ură, muşcătură, ( cât poţi muşcă odată cu gura), 76 ( 3 0 8), 122; pl. mucicgţili — bucăţelele.

31 u el că tură sf. ••- îmbucătură. Arom. mîşcâtură 122.

Mucos adj. — mucos. Muia sf. «= catâr (Hma). Mulg vb. III mulg Pap. Miilitfcă sf. molift 118. Miilitt — partea părosă a lucrului

mueedit. Arom. muhlă.

PKHIOLE N. PAPAHAGI 2.41

Mult, pl. mu\îţi = mult 62 (,), 76 (m); rnai mult 84 ( 4 8 0); muliţi mulţi 118, 145. Wgd. 32.

MuMpsc vb. IV — îînmulţesc. Miipari sf. -** muere, femee, ne­

vastă 76 (aoa-ai o). Wgd. 8. MiiilăreMcă sf. ~ partea bisericii

unde stau femeile şi unde bărbaţii n'aii drept să stea. Arom. mu\i-riaseă.

Muliăriicic adj. — mueratec. Muliărucică sf. femee mică, fe­

meiuşcă, nevestică. Mumă sf. ~= mamă 76 ( 8 1 1), pl. mu-

nityni 77 ( m ) ; regina albinelor 27. Muuieţ sm. nume de pasere, despre

care se crede, că ar ii orbă şi că ar merge in contra ploii, când plouă, cercând de a o opri.

Muuiîiş sm. = naş 77 ( a u ) , 114, 120, 121, etc. Arom. mimuş, fein. mi-muşă, se numesc părinţii fărtaţi-lor; v. drumu mumuşului.

Munţi sm. - munte 49 (,), 77 („„), 144. Muntur adj. - inutulicâ. Arom. mu-

tuleagă 77 ( 8 l 4). Muralei sn. = marafet, meşteşug;

mod 150, 167. Murăr sm. morar 77 ( a i 6), 143, 146. Murg adj. - murg, de euloro ne-

gră ca amurgul serii; nume de animale 171 ( i i M ) ,

Murgii! — nume de câne 171 Muriiiiut, pl. murminturi mor-

mînt, cimitir 103 ( H ) , 162. MiiruiinI s. pl. - cele 12 dile de la

începutul lui August, cari se ob­servă pentru a cunosce timpul celor 12 luni din cursul anului.

Musă adj. vită musă, vită cu pete albe la sprîncene şi la nas: capră musă =-— capră cu pete aibe la sprîncene şi la nas. Pap.

97

Muscă sf - muscă 77 ( W ( l l l ) ; mustii s-tl scapă/ 60 (•»).

Muscă di-ca»* st. =*? muscă ordinară. Muscă *!i <arni sf.^-muacă oe-vă mal

mare de cea ordinară, MiiHcă-di-cal «*» musca care sa pune

pe cal. MiiHcă iitari — bondarul, gărgâunele. Mus Jac, pl. mi^to^d—mustaţă, Wgd.

24. t Muşi adj. = prost <flg,) 89 Muşită sf. - Arom. #»**##ă (inat Muşinîil, ve«ii muşmur. .^n_H

M*i>wnlu sf fi O Hi.* \M\nî>M»Mî+ş> mur (şi muşmtifâi fel de brodă­rie 34.

Muşniîir n.du po^| t fc rotta»^ 38. Mut vb. I. = m u i . ^ ^ ^ ^ i | p ^ - i i

li oâ »' -biioale, •««*- Mlti-AH o de aci 154; mu4ă-ti di od.'temiş* că-te de aci 60 (,.); muwjjfai H dintru uoc\i — Peri dh ' i U >-chilor mei 60 ( ^ ) . ; wr,

Mut adj. - mut, t , Mutăiaficu adj. - o r a oare taee, ta­

citurn, mutnlioă. Arom. mutuUagă. Muta vila sf. ~ raşchitor 32. ..' Muţea sf. = botul 77 (...). ,' Muzică sf. musioă 143. Muzir sn. intrigant (tk. musevir). Mvănes vb. IV. ^ Invftrteso^|nfă-

şur, învelesc 69 (J. \

Miari sf miere 37, 77 ( 8 t 8), ^ifc**). Wgd. n'iam 14. \ 't

Miază adv. == miadă-di; itiiaj^it amiadî, mia^ă-^i 169 (8), 163, 163; miazi amiadî 83 (*»»).

Miel sm. miel 77 (m). Wgd, nisl 14. filerclu n. de bott 171 (S(t). Mlerraii sm. = Miercuri. Pap, Wgd.

mierkuri, n\erkur% 14.

U KULENO-aOMÂNlî.

Analelle A. R.-Tom. XXV.-Memoriile Seoţ. Literare. f

98 VEMVAAi N. l'AJ'Ali AGI 232

Mierlă Bf. —mierlă (nume de pasere); nume de vacă 171 („). Arom. mi/iă.

Mîcz sn. mied. Wgd. nies 14. Micură sf. fărimătură. Pap. jviieiirieieă (dim. de la îhicura) sf.

fărimăturică, cătâţime forte mică. ^iir (mi <x>) vb. 1 me mir.

N

Na na ! tine 17 („); etii 139; na­vă na-ve-ţi 103 ( a 3).

Na prefix, care se pune une-ori la verbe.

Na pron. pos. Ac. ne. Nahtizo» (mi <"v>) ine busuinflu, a

se buBumflă. Naeluclules vb. IV a se sui pe vârf;

mi naciuciulîi me şuii pe vârf. Arom. mi alinai pri ciuciulă me urcai pe vârf (de del, munte).

Nadulia sf. n. propriu de ţeră, Asia mică.

Naet sn. — gând, ţintă, scop; fesi naet — îşi propuse 141; lundi veu naet - unde aveau de gând, unde îşî propuseseră 103; nu spusird la niminea naetu lor nu spu­seră la nimeni gândul lor, nu spu­seră la nimeni ee-şi propuseră 103 [tk.]

Na iară adv. afară, în afară ; na­tură la g uneşti îl scote afară 107 ( B 8); cădi natura suferă de epilepsie 103

Nâlile adv. în zadar, iu deşert 103. Naică - în expresiuuea : nai că-tai

în moşe-ta 77 (,»»). Nainti adv. — înainte 152. Najoaţă sf. curea subţire, servind

la împletitul opincilor, a trageî [Pap.].

Nai bă ut sm. — potcovar 102. Arom. nalbăn.

Nalbă sf. - nalbă (nume de plantă) Wgd. 48.

Nalbe* vb. IV înălbesc. Nalt adj. înalt 50 ( u ) , 68 U ) ,

83 ( m ) , 144, 146; pl. na\îţî; naltă iig. - • conac 89 (1 7).

Nalţ vb. I înal ţ ; au nalţ) o înalţă, o ridică 154; să nalţă un picior — să ridice un picior 155.

Namistes vb. IV - întorc ia loc; a-şez la loc 109 ( u ) . [Etim. al.: na-mesto la loc].

Napeon, iiap'coiu şi uâpeonta — apoi 148, 164; napcunta 151.

Napeuni adv. apoi 65 („„), 103 ( f l3), 121, 146, 149. Wgd. napkum 33.

Napoi adv. — apoi, din nou, înapoi; di fcu-u las testa napoi ~ - dacă las acesta înapoi (dacă nu mi-aşî resbună) 58 („); şi trimesi cârti napoişi trimise scrisore din noii, adecă: şi răspunse din noii 140 (vecii napoi).

Naprăcîos vb. IV răsfăţ, întind ; /* naprâcîgră coădili le resfe-ţară cocile 53 (8,).

Naranctâs vb. IV menesc; şa \i-u fost-au narancigt aşâ i a fost menit 84 ( i n ) .

Nari, pl. ngruri şi nori nare. Wgd. 8. Nas sn. nas 52 („„), 77 („«, m ) .

Wgd. 5. Nasc vb. III •-— nasc ; la amplântg

dăncos şi nu născu îl împlântă adânc şi nu născu (înjurătură).

Nâiiiuă s i anatemă (Pap.). Nauiiglîu vb. I a probă cu un­

ghia pânea, fructul şi orî-ce lu­cru mole [Pap.].

Navrâp sn. ^ pl6e măruntă. Nă ~ prefix, care se pune la unele

verbe 60 ( M l M ) . Nădăvâc sm. fel de împletitură de

233 MEGLENOROMÂN t i . i i

per, consistând din câţi-vă peri nu­mai 117; împletitură de fire de mă­tase, numită la Arom. cusonă. Pap.

Nădurles vb. IV ~ me busumflu; mâ supăr (copiii maî ales). Pap.

Năfară adv. — afară 145. Wgd. no­tară 33.

Năimea vb. IV — a găsi, a se po­trivi ; ţe si năimi ce se găsi, ce se potrivi 166.

Năinti adv.~ nainte. Wgd. nginti 33. Năjps — ă[i si năjgră per iii i se

sbârliră perii, i se făcu perul mă­ciucă 79 Ua).

Nălbes vb. IV înălbesc (veiti nal-bes).

Năuiăpă sn. - vita, animal. Arom. numâlm. Pap. ofa/xi gr.

Namilă sf. — namilă, fiinţă forte înaltă 166.

Năuăilă — A Nanei (brodărie în fe­lul Nanei) 34.

Năpurti adv.—dincolo, în a parte. Năp61 adv. — înapoi 151. Wgd. ng-

poi 33. Năpoîes vb. I înapoez, me daii

îndărăt ; năpdi-ţif înapoeză-te! 69 U).

Nă|>răş6s (mi co) vb. IV — me pră-fuesc. Pap.

Năprotcă [Wgd. ngprgtkg, pl. ng-prgtki 23] este netradus, pro­babil şerpe, năpârcă.

Nărăucîături s. pl. — ursitore [Pap.]. Nărăncl^s (v. narancîbs). Năridită adj.=gătită. Wgd. 02. Năsatur vb. I • satur, satur bine;

năsatur-ti! —că satură-te odatăî 60 U .

Născu p vb. IV ~ scuip; musca aii născupi carnea == musca scuipă carnea; a\i născupi an rost — îi scuipă în gură. Pap,

Năstiip vb< I ^ ă i t u p ; mi OM =**m& astup, mă îndop 60 (M).

Nătit sm. ^-năut 4a Năvi&s vb, I == adun pe ml Arom.

na vădeam, mvolbu 33. Năvidit adj. « u m i l i t . Ncap vb. II « Inoap 73 (,„). Ncacr vb. I= înearc; a-ti ne&refym^

să te încărcăm 48. Neiiîi (mi ou) vb. I ^ ma închin

78 U) . Nclinăolunl (v <mc\inăciun§. Ncola adv.=s4n oolo; di o4 fşoo/a^

de aci îneolo 68 (•). | ^ N cresc — cresc; ncreştirea warlui^

răsări tul aoralul (veijtf; Nndireg vb. IU#>« drag, regula*; km

că ti ndirig mm Im oâ te «egulea 57 (,) (v. andMg). rjj',

N cm iac u adj. «» nevrednl^il f na» totui 89 ( j . , . - g , , .

Nor vb. 1 « km, vmor; h 4&wi bacigliâ eQhty ai mai, arţifa spor­itul lumi —la faoaraa tă^Ş^eanii se omora, lat la atrioarai|lmani)(» lumea 68 (M>; #|i n*o$ t| 4m^rl 137; lupiii la nimrămâgmu---^ piî îl omorîră pa măgar^liS2; a-H neţi - să te îneci 60 («,); ama tri-cui prin vali §4 ai nicar4 dară trecui prin rîu şi se îueaară 151.

Negru adj. negru 47 ( u ) , 68 (•), 77. Wgd. 12, a8; flg. înaămnă: soldat tura 80 (,).

N* 11 i anume 156; prin urmară, asă dară. v .

Ncşca nume de vacă fatală Dumi­neca, praaaurUtdin: [Dumi]neşca 171 (.,). i" . ,

Negră ^ n e g r ă ; flg. cafea 80 («). Neftă sf. — nea, zăpadă 61 (,), 77

Uoiit); mşrni nşuă — ningă. Wgd. nv.ua 78, nao 8, da neo—ninge 45.

100 l'EIUCI.E N l'APAHAOI 234

Nerla-oonllor - n o u a cânilor (fel de nea).

Netia-niâţilor - neua pisicilor (fel de nea).

Neda-oilor neua oilor (fel de nea). Ngieţ vb. I îngheţ. Pap.; vedî angYieţ. Nglit vb. I înghit 73 (,„); ng\ită!

înghite! 76 (,«); vedi anyYit Ngrăjos vb. I --- aţîţ, supăr; cgînili

nu langrâjâ,s-nu ti mucică 66(,m). Arom. angrîheseu (de câni când e vorba).

Ngurgultât adj. rotunjor (Neolo­gism din Aroniânesce).

Ni adv. nici 54 (J, 66 ( s s). Ni pron. Dat. de la noi ne; şa

dani ver iri! dare-ar să ne iie aşa! 55 ( 1 8).

xNitnîu adj. — nebun, prost, reu ; şi dâra lalta mult nibun şi făcu alta mult nebună; nibun soîu-de nem de rînd, prost, 142. Wgd. ne­bun 28, mult nebum) 78.

Nilmniilă sf. — nebunie 164 („,). Nicabaiatlia adj. nevinovat 63 ( 8 1). Nicasmct sb. nenoroc 166. Nicâi necat; oinorît; ea si dusiră

vizurâ toţi cucoţi\i lui nicăţi când se duseră vedură pe toţi co­coşii lui omorîţi 137.

Nlcăiurca (!) adv. nicâiri. JNu sînt sigur, dacă cum-vâ nu este gre­şit, în loc de: nieă\turea\. Pap.

Nicicum adv. pe burtă. Arom. pri dinţi. Când c ineva stă întins la pamînt pe burtă sau cade cu faţa la pămînt, se diee: sta, căzii nici­cum. Arom. sta pri dinţi, eăcţu pri dinţi [Pap.].

Niclărât adj. ~- neîmplinit, nefăcut. Arom. niadărăi, niadrât 61 (,6).

Nul întărât (v. nidărăt); uidudără-tuli! = om de nimica! 61 ( Î S).

Nigrăs vb. IV înegrese; mult a\i si nigri burieu mult i se înegri inima, tare se întrista 143.

Nfgrelă sf. — negrelă, lucru negru. Nigreţă sf. partea negrâ a ochiului. Nigricles adj. -= negricios. Niiri nefire 77 („,»). Niişpt adj. neişit, neumblat (prin

lume) 86 ( 8 S 9). Nluiăsticât adj., adv. neamestecat;

nimăsticati li ziţi vorbesci pe ne­gândite, fără să-ţi dai semă (fără să amesteci în gură bine ce dicî) 77(88 i i).

Ni iu ea pron. neh, — nimeni. Wgd. 4. Nliniui -nimenea 78 (iU),nuspusiră

la niminea nu spuseră la ni­meni 163; s-nu vri\iască drumu cu nimini să nu vorbescă în drum cu nimeni (nevorbind pe drum cu nimeni) 108 (,0).

Nlnă Bf .=mătuşă ; apelativ cu care se adreseză nevestele şi fetele că­tre femeile mai în vîrstă.

Ninel sn., pl. ningli inel 30, 149. Wgd. ninel 5, ninel, ningli 24.

Niujtigăt adj. neînjugat (taur) 156. Ninţtles neînţeles; si taţi ca ninţi-

les se face ca nepriceput, că nu pricepe; face pe nesnaî 78 ( 8 8 s).

Nipot sm. nepot 118; fem. nipoată. Ni pa teri sf. . neputere, bolă. Arom.

niputtari 168 (,0). Nisărât adj. - nesărat, fără sare; ni-

săratuli! nesăratule! 61 ( 1 B); uom fora sari om nesărat, fără haz în vorbă, pur tăr i .

Nişâu sn. ~: semn 116; nişanu di apu-i e semn de apă .(=lipsă mare de apă-i) 168.

Nişti, pron. n e h . n i s c e ; unii 153; nişti wori—câte odată. Wgd. niUi-kgts - u n i i 32.

Niştiri — nescire.

235 MliULENO-aOMÂNlJ. 101

Nişti ui adj. — nesoiut, nepriceput 78 ( 8 8 8), necunoscut 103 ( t i ) .

Niţi a d v . ^ n i c î 55(„), 78( 8 8 Î . I 8 1 ) . Wgd. nitsi 35.

Ni ţiu ii pron. neh. = nici unul 157. Wgd. nitsi-un 31.

Niuzţit adj. =_neaudit; si faţi ea niu-z)t = face pe n'aude 78 (,«»).

Ni vestă sf. = nevastă, muere48( l s ) , 53, (,,), 78 (,„). Wgd. nmstQ 8.

Nivistulîă sf..—nevestuică. Arom. ni-vistulîe. Pap.

Ni vis tu 11 că sf.= nevestuieă, fr. belette. Nivizut ad j .= nevădut 62 ( î 8); a face

pe «nu vede» 78 (•«); care n ' ave-^ut 86( l 8 8 ) , 138.

Nivellă sf. ^ t r e b u i n ţ ă ; lucru ţelamai di nivo\iâ — lucrul acela maî de trebuinţă 163.

Nizis ad j .=ned l s , fără a dice 78 ( 8 4 i). Noapti s f . -=nopte 61 (,o,M), 169 ( l 5)

pristi noapti =•* în timpul nopţii s-fgsi noapti; an jumitâtdinoapti 169 ( 1 8). Wgd. 23.

Noatin sm. — noaten, miel care n'a împlinit anul 52 (»8).

Nea tip num. = nouă. Wgd. 28. Nod, pl. noadi — nod 117. Noi pron. pers. — noi. Noimă sf.— semniticaţiune 163. Nor sm. — nor 139. Wgd. 23. nor,

nârur\. Noră s f . = noră 139. Wgd. norg, nu­

rori 23. Nostru pron. pos. — nostru, al nostru;

fem. noastră, pl. m. noştri, fem. noaştri. Wgd. 31.

Nott adj, — nou; de nou, iarăşi; cu nou «= iarăşi 154; nouă nouă 45 (4); 56 (M), 121. Wgd. nou, noaug 27.

Npnti = la Nânte ; las nu ti torni Ngnti = Dare-ar să nu te întorci la Nănte 61 („).

Npruri s t , p i m nări. Nsorf (mi <v) vb, I w însor, mă Însor;

47 ( u ) ; d moară ghiup#\i*«> ae însoră ţigănit ' . »• •

Nş(>r vb. I«*tlia4r 118; sinşorătafi ţe\ia din oasâ ae înşiră toţi a-ceia din casă 108 <«).

Ntuuic, vedjl antumi* Nta ui cari al. ««întunecare; a se în­

tunecă. Nturnat adj, "^brodat (Ut. tntornat,

în tors] ; nturnati^ brodată 85. Nţăpât adj.»(Înţepat) ascuţit; rgpă

nţâpatărm^V(% asouţită. / Nţîug vb. p i ^ t e o i n g ; l*hjto*ir&

eu eapin4*« tllneiuaeră m apinl 64 u, v>]imfm> -if:"

Nu adv. »*J m ir u) Wfd, 80. Nuca si « ni4W fji). I Nuib vb. I^ în t l iaeso ; sinuBă^»e

întâlnesoa %W i*Abb^W& *&7. Nmuăr [Wgd. «umor 48] fţj X

număr. 'M Numi sf. nume 56 (M), 6 ^ 0 , 78

(iii, Mu ); li-aupwi numea^Mt numi 147; să nu-ii si lingă mm** să nu i se stingă numele, nămul 148, Wgd. numi, pl. numi 28,^!.

Nu iu ir sm. ^ umăr. Wgd. j j i Nu in ir vb. I «umăr; că \ia nu­

miri) măgari\i eftnd îl numără măgarii 152. Arom. numir, fnisur.

Nuntă sf. — nuntă 48 ( 4 i ), 61 149. Wgd. nuntg 17

Ninitru a d v . « înăuntru 108 („), 146. Wgd. 33.

Nvărtes vb. IV««învârtesc; învelesc; v. anvârtia, amirtăs.

Nvesc vb. III=îmbrac ; mi nvese mă îmbrac (îmi, procur haine de îmbrăcat, oa să am de îmbrăcat), vedî anvese. ; *

Nviies vb. IV—înfăşur; înveleao; mi

102 PURICI.E N. I'Al'AH AGI 236

nviids==me încolăcesc, mă înfăşur 6 7 (n»), 8 4 („,), v. anviies 6 7 ( u 8 ) .

Nving vb. III—înving, wanviny. Nvirîu vb. I = super ; mi nvirin —

me super, vetli anvirin.

O 0 ! interj. — etă : o, Via an dulap

etâ-î în dulap 1 3 6 ; c o respuns (considerat ca necuviincios, neres-pectuos) 7 8 ( S S 1); cv interj, de blestem 5 9 (%i)\ co strigăt cu care sfirşesc jucătorii numiţi Ru­salii 1 1 4 (,»).

Oa (se va ceti diftongat oâ (ua) mereîi).

Oă (cetesce diftong oâ) adv. aci 5 8 ( f l ) , 5 9 ( i a ) , 6 9 (, c o).Wgd. ua 3 3 .

Oâc [cetesce o silabăJ adj. prost; oăculi! -~ prostule! 6 1 ( ,„) .

Oacăadj. neputincios, prost 8 6 , 5 3 5 . Oală (cet. oâiă) Bf.---.6e 7 8 ( M 0 ) , 1 5 4 ,

pl. îtoi- 8 5 ( 6 M . f t I U ) . Oală, sf.; pl. oali 61a 4 9 ( 8 ) , 1 5 8 . Oăltarl adv. alaltăori 1 5 1 . Wgd.

oâltari 3 4 . Oară, pl. iiori -oră, ces. Wgd. oarg,

orî 2 9 .

Oaspi(il sm. ospeţe, prietin 5 5 (, ,»), 1 0 7 ( „ ) . '

Oaţi adv.-- aci, acilea 1 5 6 . Ocă sf. — oca 1 2 1 .

Oglindulg sf. oglindă. Wgd. 4 9 . Op! interj. hop ! 169. Opcu adv. pe dos 167 . Opucu adv. pe dos 1 0 6 ( 6 Î ) . Olrovă sf. otravă, venin 1 1 5 . Ons, pl. owâ însuşi, ipse. Wgd. 17, 22.

P Paf ti, sf. pl. = paftale. Pnfte-uiaugliclus= calic, ţigan 89 (, i 4). Palaiuurcă, pl. palamgrfi cei doi

piepteni cu cari se trage lâna 3 4 .

Pală sf. = sabie. Arom. apală; eu-vertură de lână; velinţă de lână. Pap.

Palişnie sni.=jug, plug 51 ( S ) 0 ) , 5 2 (» a ) .

Palmă sf. = palmă. Paioşl sm., pl.—bui'eţf, ciuperci [fel.] Paiîft sf. - pae 8 2 ( i U ) , 1 1 7 . Pa]ic = n. de câne 1 7 0 ( 6 8 ) . Pallft sn. = paiu 8 3 ( 4 4 s ) .

Palîoş sn. — paloş [Pap.]. Painuc-an = Pamuc-han (hanul de

bumbac) 1 6 3 . Pană n. de căţea 171 (»„). Pang sm. = păianjen. Pântala — ? 6 2 ( J . Papa (cuoo) nume de joc copilă­

resc 9 1 ( , ) • Paparudă sf. paparudă 1 1 5 ( 7 8 ) . Papiă sf. - raţă. Papră sf.—nume de plantă, papură. Pap uz sm. - stâlpul pe care se re­

zemă acoperişul casei. Pe acest stâlp se răzemă măeazii (vecji a-cest cuvînt). Arom. se numesce preftu.

Par sm.=par; pl. pari 3 3 , 1 0 5 ( f l 5 ) , 1 4 4 .

Pară sf. - pară ; albi pari bani albi 7 8 ( S M ) , 1 3 6 ; aspra pari nu peri moneda calpă nu piere.

Purpudă sf. —nume de plantă. Parlalineă sf. ţol, zdreuţă ; aşi

pusi partallnchili~-A$\ puse zdren­ţele 162 .

Parii sf. — parte; la una di parii la una din părţi , la o par te 3 3 ; la ari lat an parii a ii cam în-tr 'o ureche 7 8 ( M 4 ) ; ta par ti ăi -este într 'o parte, este cam prost ; toati pgrţili tote părţile 1 3 6 , 1 0 5 ( „ ) .

Pasc vb. III— pasc 4 6 („) , 1 5 9 ; şutu porcu pristi zgnă paşti ciutul porc peste del pasce 4 9 (») ; tu la

237 MEOLENO-romANIÎ. tos

ai du păseut cîairu 6 5 ( 8 , ) ; eon si pască când o să pască 7 3 ( â S 5 ) .

Pastir sin. = păstor 1 5 4 . Pastrlt adj. — păstrat bine, ascuns.

Arom. spistrit 79 ( 8 0 8 ), gr. maatpeuw.

Paşalariă sf. paşalâc; an toati paşa-larlurli în tote paşalâcurile 1 4 2 .

Paşalarese adj. - de paşă 1 4 2 . Paşă sin. — paşă 1 6 0 . Paştu sm. = Paşti 58 („), 0 0 (J; a\i

la dârară paştu — îl omorîră 7 8 ( „ s , , H ) .

Pat! — p a t ! 1 5 8 .

Pati s. pl. —- nume de plantă. Patru num. =---• pat ru 5 3 ( 3 6 ) ; la pă-

truli zgli a patra di 1 4 7 ; lapâ-truli uorî = a patra oră 1 4 7 .

Patru-zoţl num. = patru-deci 105 ( , 8 ) . Paiantă sf. — stâlpul de care se lăgă

vita în grajd pe lângă esle. Pap. Păidă sf. — cursă 72 ( i 8 f i). Pălască sf. palasoă, cartuşieră. Pălăumbră s i - Arom. ţapurnă. Pap.,

Un fel de corcoduşe forte astrin-gente la gust.

Pălăîir sm. vas în care se ser-vesce rachiu. Arom. păgur.

PAI aloc sm. =•-= melo 4 8 y ^ c w sa­MAR şi co fgrăsamar; vedî păngide.

Pâlmu|ă sf. = palmă. Pap. Păn prep. = până. Pană prep. =*= până. Pănăcoţl spl. = scânduri găurite, cu

1 0 - 1 5 găuri , servind a pune în ele bucăţile de aloat 3 1 .

Păndăr sm. — pândar 1 5 0 . Păndârniţă sf. = căliva pândaruluî,

forte înaltă, ca să potă observă tote viile, ogorele 1,60. Arom. pin-druniţă,

Păuglâc sm. = manta de lână de capră 3 7 , greşit în text păngîâc, Arom. tămbare, tămpare, capă.

Păngioe smirnele 62 („); v e # pălgîâo. Pără adv. « c a m 1 0 7 ( â , ) . Părdiă sf.=Arom. leasă, nisoe paturi

făcute de lemn sau de ramuri de pomi, arbori şi pe cari se a-şeză apoi viermii de mătase.

Păivepă sf. — păreohe. .y Păiiiă sf. -oărpitor, scândura pa oara

se aşeză plăcinta o6ptă (Pap.] Părniâţl (an cv) = cameră da dor­

mit 40. Părnâr sn. = fel da arbust. Arom.

părnare. n Părtălăs adj. = pestriţ, bălţat; ună

ghiupeâ pâr tăioasă ~ o ţigăncuşă bălţată, pestriţă 6 1 ( l f, 52

Părtoacă sf. = nume de llârft, Păspâlitl vb. I ^presăr 1 1 7 i > • Păspaliăt sm. lai de faini^lărf*

subţire şi de calitate forte t mă Păstres vb. I = păstrez. , -PăstrcH vb. XV-paatre* bin^Woill*

spăstreseu, gr. k—tpiu». Wg&f>o#» tres reinige 4 2 , • ^

Pătaţi sf. p l . « cartofi 26. ^ Palpă log s m . = prapeliţă. t # > "' Păipăluşcă sf. == pitpalac. Paj^ Pătat ură sf. = suferinţă, pl, | - l f v

tini suferinţe; păţătura, anvîta-tură suferinţa-î învăţătuiNt Pap.

Păt»H vb. IV = păţesc, sufer 1 6 4 . Păiiii sin. = păun. k Păzari sf. •= târg, invoălă 9 0 Q ; şi

şa dărară păsarea == şi aşă- ea în­voi râ 1 5 8 ; pozarea uorbilorl8 ( m ) ,

Păzărgîft adj. = târgoveţ; oara sa duce sau vine de la târg i&J.

Pecîft ^ ? 4 9 (8). (Probabil eă asta beeiu şi că nu am însemnat bine eu).

Pelviţă sf. = lipitore. . Per sm. = păr 4 6 ( 8 ) , 5g %Jt 7 9

(seoae.); si io di per — sa apucă da per 1 6 9 . Wgd; 8. U

104 P E R I G L E N. P A P A H A G I 238

Por, pl. peri per (pom) 70 ( m ) . Per vb. IV - per ; să peru aspra ?

62 ( t a ); 79 (Ui); ari pirU vrin uom a perit v r e u n om 98 (i6); ea să la pirim 153. Wgd. 16.

Perele sm. — perişor. Pap. Perd vb. I II ^ perd 66 („„), 100 (J;

pirdut aî vrin? ai perdut vre­unul 152. Wgd. pert perd 16.

Perdi sf. perdea ; [i-ăi eripată perdea* este obraznic, neruşinat 79 (set); perdea a o eh a lut per-dăua ochiului.

Perioluiii sf. — periciune. Wgd. 15 (vedi piriciuni).

Periri sf. — perire. Wgd. 36. Perniţă sf. --~ pernă 50 (<,,,). Perăs adj. ~ păros. Wgd 28. Peză sf. = batjocură; aţi baţi peză

îţi baţi joc 164. Peţu n. de bou 171 (,<). P'edică sf. ~ pedică. Wgd. p'gdikg 8. Penă sf. =~ pană; a r ipă ; şi nu-ii

ţintii vechi p"gnili şi nu o maî ţineau aripele ( i se osteniseră aripele) 137; că mirindău sub pe-ni/i lu un văliur unâ miiiă di uoi că se odihniau subt aripele unui vultur o mie de oî 158; pgna mică, pqna mari, feluri de bro­dărie 34; trapnă cu pimi perucă cu pene 35.

Peră sf pară 52 (,»), 79 ( M s ) . Pe,şti sm. :r pesce 79 (8fi8, 8 8 1 ) ; peşti

di la Beşie! liraşove 63 (8,) ; peşti di rqu = pescişorî de rîu 27. Wgd. 10.

Postiră sf. = stânca, peşteră 142, 154. Peti s. pl . : - petece 50 ( 1 8). Petic sn. = petec, scutec 102 ( f l l), 126.

Wgd. pgtik 18. P i ! - s tr igătul condurului, convenit

să însemne apă 149.

Pic vb. — pic ; să-ţî pică mucu / = să-ţi pice, pieâ-ţl-ar mucul \ să-ţi pică mgna pică-ţî-ar mâna 60 (»<>), 46 (.); picată 103 (».).

Picat sm. = păcat 142. Pap. picaţi Pică sf.^ picătură; niţel 46 (8). Wgd.

pikg 16. Picase* vb. IV — simt, pricep 116,

140, 154. Wgd. pikgses merke 16. Picată» adj. păcătos, Pap. Picttluies vb. IV pâcătuesc. Pap. Picătură sf. = picătură. Wgd. pikg-

turg 16. Picior sn. = picior; pl. picioari; nu

da picior — nu mărturisesce; ţela cu un picior =.= (dracul) 79 ( 8 4 8 .„,). Wgd. pit&or, pitsoari 11; picioari di răzbbiu — epele răsboiuluî 32; pieîoari-di-fuhiă — părţi ale răs­boiuluî 32.

Picloară sf. — pas ; ună picioarâ un pas. Arom. un dor, un cieîdr.

Picîr! = cuvînt imitând ciripitul rîndunicel 45 (8).

Picluruş sn. = picioruş. Pap. 24 („>). Picliiscs (Wgd. pikises) vb. IV —

observ-~ich merke 10. Picurâr sm. ~ păstor 74 ( 8 i 8). Piducpu sm. - păduchiu. Pidureţl sf. pl. fragi (Huma). Piduriţă sm. pl. = picioruşe (parte

din răsboiii) 32. Pidu(()l sm. = bdlă de pioi6re 94 („). Pijă — prunc nebotezat, păgân 119. Pilă sf. — pilă; ev» di lemnu == pilă

de lemn 31. Pilivâu sm. = pehlevan, atlet 167. Piudnt sn .= pămînt 33, 48 („), 50 ( 1 8),

52 („), 79 (»n-si»); să-şi li lasă din pimint—tâ le lase jos 124. Wgd»9.

Pin sm. = pin. Pap. Wgd. 9. Pinclos vb. IV = dispar. Pingercă, pl. pingerţî ferestră

162 (tk. penger).

239 M EGLENO-HOMÂNIÎ.

Pipeluioă sf. = looul unde se strînge cenuşa, Pap.

Piper sm. _ piper. Pap. Pipereă, pl. piperchi sf.= ardeiu 25. Piperîeă sf. nume de plantă. Piperigă sf. - f l u t u r e (v. pipirugă).

Pap. Piperugă sf. - fluture. Wgd. 50. Pipirugă sf. =- fluture. Wgd. pipe-

rugg pipirus 22. Pipoanlă sf. pepene galben (Brw.) Pipnltio sm. — pepene galben. Pap.

Arom. peâpini, Macedonia ; pi-pâhiii, Epir.

Pirdu(h), pl. pirduurî fulgi. Pap. Piriciuni sf. descreşterea lunii,

peritul lunii 104 („). Wgd. pe-rit&uni= Abnehmendes Mondes 15,

PIros adj . .= peros. Piruligă sf. = scoică, mârgen, măr­

găritar. ;

Piruuigă sf. ~ mac. Arom. pirpirună 68 U).

Pirustiă sf. = pirustie. Pap. Piruşân sn. r= lanţ de monede; perii

de pe frunte 36. Pisă sf.: pisică (inlimb. copilăresc).

Wgd. piag (Tsernareka) Katze 48. PiHăles vb. I V - s c r i u ; ti ari pisăit

an frungla di zmărgcă îţi portă sîmbetele 70 ( I 8 8 ) ; pisată ,.- de­scria 80 (U b u); pisăit .menit, scris 84 iiH). Wgd. pisies 42.

Pisăiturâ sf. ™ sorisâre, scris; că şa fu pisăitura.zQkoiaşîi a fost scris 139.

Pisca sf. = pliscul, ciocul paserilor 80 U ) . , .

Piş vb. I - p i ş 6 2 '8 0,4.),104 (a5). Wgd. 16. Pişa-bott ^ fel de brodărie 35. Pişiui^-întâiu; mai pişim _maî întâia

164. Wgd. 8. Piştăr sm. = pescar.

Piştar<;ă s. paserea pescăruş, ce se nutreaoe ou pesol.

Piştimâl sn. ~ peatemal 128, Pişioală sf. os pistol 161. Pită sf. -plăcintă;cv> dicodru-wrtfi^

fel de plăointă de legume pită-di-miari fagure de miere ^7.

Pitliglanl sf.^pătlăgeâ; ^rofiaoydlr. bina, <x> lungă, feluri de pătlăgele.

Pituiiia sf. = tigăiţă 46 Q, Pltul : fel de piatră. Pituiu adj.=;blând, domesticit 77(„,). Pizmes vb. IV =e pismuesOr invi*

diez 141; au piimău ampiratiţa =f o invidiaă pe împerătesa %4&. t

Pircla (a ou)?=?n. de joc copil. 90(»»). Plaiuin sn. = flaoărâ 154, 1 ^ Pla»ti sf. pl. =5; fel de eaier; pfa*H 4*

nguă fulgi de nea. Pap^Arom, pl. apale, apâ\ltplaste, . ,

Plătită sf. . = n. de posoe. y:Ai

Piaz sn. . partea de fer a plugrulul. Plăcu ch vb.IV^plaaneac.po Pap, Piăngondărafi ylftag^sdara

gend 152, 141. | | Plănies vb. IV^aaea casăfaoptasti-,

tona si plâstgşU anbudumj&lbn* se aşeză ln buetotm (ea a& f(a facă plaste) li$4, - - r- . i$k. ,

Plate, vb. IV plătesc 121|Ş8I. Plăhcătes vb. IV m ciocnesc, % bate

în capete; ei plitoâfşu - a*.« niau, se bătea* 4n oapete -U6.

Piftţintâ sf. ^ plărlntă 62 U^jWgd, plgtsindg 48. H!<iş

Pic.- vb. 1-^pieo; plşeă—iî . î ,»I- ăl 86 („,).

Plec vb. 1 ^ aplec; pgn s-ti pUţî^ până să te apleei 46 ( s ) ;n ieodr^ aplecă-te 164; egn si plic^^pină se aplecă 161; cm =salăptez; eae-la plecă miou^dnnk ce-1 va alăpta pe prunc 118,119.

106 . ' B M C L B N. PAPAllACt 240

Plevă sf. - pleva. Pap. Plioaelcă sf. apleeâtore 119. Plieătoară sf. - apleeâtore, care a-

lăpteză singura pe copil 118; se oUee şi de oile cari, perdendu-şi mieii, se mulg până la instalarea târlei.

Plin adj. = plin 49 (&.,), 50 (,„), 152. Pliteucă sf. Arom. aroale, arate,

perul care se lasă de către femei să atârne, frumos potrivit, pe o-braz cam până la urechi.

Pllusiies vb. IV plesnesc 108 ( î 0). Plivăles vb. IV- plutesc 110 (.„), 147. Pliznâc sm. gemen; ea rudi doi

i[i pliznăţî — ea născu doî fii ge­meni 148.

Ploaclă sf. . placă; potcovă 06 (r i0), 162, 85 U ) ; pafta (fel); pl. pion 30; li turi plodii - (le aruncă pot-covele) a murit 85 (5 0 1). Arom. la fel: le-arcă petali.

Ploaia sf. r pl6e; merzi co plouă 47 („). Wgd. ploa\g 6.

Ploască sf. ploscă. Pap. Plod sm. ^ fruct, rod 59 (,). Plpng vb. III --plâng; con plani/i

când plânge 45 (s); dosta plgnsişî destul aî plâns 01 (6 8); plgnijiri -plângere, a plânge 81 ( 4 2 4); plănggn-dura — plângând 141; plănggn-dura 152. Wgd. plgnk plâng 0, plgnk plânsei 39.

Plîâmuiţâ sf. fînărie 50 ( l u), 52 (,„). Poală sf. p61ă, şorţ 30, 121. Poarcă sf. -.- porcă, scrofă 40 („>, 80

(atu). Poartă sf. •-: portă 123, 144. Pocltt sn. -ulcior; co di gaz fel de

lampă care arde cu petroliu 52 (.,), 108 ( I 0); poam pl. 102.

Pod sn. - căpistere în formă de ladă, unde se strînge făina la moră.

Podupâştniţă sf. -~~ Arom. cuscune, curele de la samar, de la şea.

Pogudes vb. IV -~ a se nimeri; a se întîmplă; şi la tel şă si pogudi — şi la el aşa se nimeri 148.

Poiată sf. pl. poifyţi — Wgd. poiaig, poigts — Stall 23. Arom. puiată.

Poîmoni adv. poîmâne. Pap, Poliiiolnista adv.—poimâne, poîmâne

de diininăţă 142. Wgă.pd'\mg\ni 34. Polua - ? 58 („). Poîp sm.= popă 80 (»86); stâlpul casei

numit şi papiiz; vedî popă. Poliz sm. = poliţist, persană în ser­

viciul poliţiei 145. Pom sm. = pom 49 Q. Wgd. 22. Popă Sm. — popă 80 (a86, ss/)> 118. Popes vb. IV - - popesc; la popiră —

îl popiră, îl bătură 80 Porc sm. = porc 49 (*), 58 (ao), 80 (M 0-

3 8 î ) , 158; oo div, (Nanta) oo sălba­tic —porc sălbatic; oo di cdcină = porc domestic. Wgd.po?*k,ports 22.

Port vb. I = port; di guşă s-la porţi 58 (,); ţe porţi an guşă 46 (,); 101 U , 156. Wgd. 45.

Pot vb. = pot 33; nu pot 54 ( 4 a). Poteţ s m . » ulcioraş 108 (,„). Potnină = parte V ; aşi lg co di i/a =

îşi luă partea de struguri 86 ( M 0 ) . Potrândă sf. - • acele cari serveso a

legă plugul do gâtul boilor. Postite vb. IV —postesc. Pap. Pplndâ sf. —tipsie de pămînt în care

se face şi se coce plăcinta făcută numai cu făină de porumb. Arom. boraţă.

Pou prep. ~ până (passim). Wgd. pgn-si~până se 35.

Ponâ prep. = până (pretut.). Wgd. pgnan — până în, pgndi = până de, ponta ~ până la 35.

Poină sf. = pâne 57 ( 4); pomi di bâr-

me

pg ti­

ni fă pâne de bar ni ţa 46 („); pâini pâne (fruct) 115 ( i 8); pont gârneţi 103 („»); jt>on< pl. bucate, cereale (Lunolinl).

Polnoa guşi tir Iclcăjlă sf. pânea şo-pârieî (n. de pjantă).

Pondă sf'. - pânză 33, 80 ( m ) . Poră ? mi scoasi din pgră

scose din răbdări 80 ( a 8 J). P()iitiţl sm. pântece. Wgd.

titsi 22. • Prag sn. prag 101 ( a o), 104; cm jum-

guri • fel de brodărie 35. Praşti sf. praştie. Wgd. praSti,

pra&turi 24. Prati sn. — praf, pulbere 59 (5), 80 ( n t i ) . Pravicini ospetarea miresei şi a

mirelui de către părinţii fetei, după o săptămână de la nuntă 151.

Praz, pl. prăji —- praz 52 (,,„). P radă sm. pârciu (berbece de pră-

şilă). Pap. Prăles vb. IV sbor 75 (> 7 o). Pr&iues vb. IV - - sbor 81 U ) , 149. Prăjea v b. IV — prăjesc 111 („). Prăilft măgaruţ ; strigăt de în­

demn ca să umble măgarii. Prăsii os vb. IV - s t r o p e s c 110. Prâşleuu sm. — greutatea ce se a-

târnă fusului (vecii: p>'işnel).Arom. prisine 32.

Prăşlillă sf. scara de funie sau de curea la cai, etc. 31.

Pri prep. - pre, pe 49 (,,„), 51 ( M ), 57 (,, „), 64.

Priamiiu vb. I = preumblu ; eă-\î si priamn) pgîni — căci îi eră fonie, îl apucase fomea 157.

Priatii sm. - prietin 80 (39S-3»i). Priatil$e sn. prieteşug 80 (, s 8). Pricât vb. I me uit, privesc bine 154. Pricâţ vb. I prind, reprind, rea-

puc 81 («,), 105 (J.

Pricaziuă sf. = basm 145. Pricăjea vb. IV = vorbesc, spun

75 U) , 110 („), 169. Priciuclăt adj. = răcit tara, în cât

nu-şî p6te mişcă membrele. Arom* aeiţăt, nCMrţit.

Pricoc vb. III=^preooo,reaaoc. Pap. Pricput vb.I=-recânt, cânt din nou;

aşi cănfy şi pmcânfy = îşi cântă şi recântă 188,

Pricufuros vb. IV = cufuraso; pri-cufurit — cufurit 52 ,

Prieur vb. I = precurg, eurg 149, 155; curăţ din nou ; prieur grgnu di gno% ss ourăţ din non grâul de gun6ie.

Pridâr vb, I == fac, dreg din nou. Pap. •

Pridâu vb. I = predai!; wm s* pri-diidiră^ nu ee prededari, nu sa predară 156; la prididi^ U pre-dede ; ev = trăda» ; la w4d*di la turti ; îl t r ă d a turoilo^ Arom. ii prudead Im, terţi.

Prîdoiin vb. t t = adoi^ţ dorm 1 0 5 ( , 6 ) ,

Priduu vb. I Mqfam* ta te ; să nu«ti pridunăţţ^ aă nu o primiţi, să » u 4 daţi oapitalitato 142. Arom. *~#m* o a$m$dţm$$, Pridun-ti la eriel— adunâ-ţî min­tea la cap. Pap.

Pri ilari — a raaflâ, a albi, d in noă 104 ( M ).

Priirong (mi) vb. III — mĂ prefac; prifrgnt — (lit prefrânt) prefăcut 73 U ) , 84 U ) . ' / 5

Prifulcs vb. IV —mă umflu; în pene; prifoali-U! == umflâ-te In pena 8 0 U ) . - . •

Prigâciu sa, = pală, şorţ I*r»les vb. IV ~ reies, ies d i n noă

1 0 6 ( 6 s ) . ;

108 PElt lCLE N. PAPAHAGI 242

Prijalăs vb. IV a jelî; nu la pu­tem prijăhri n u l putem jeli 159.

Prijur vb. I — conjur ; ti prijur să nu spuhi te conjur să nu spui. Pap.

Priită sm. Aprilie. Pap. Prima adv., num. întâih; întâia; di

prima pentru întâia dată, pen­tru prima dată 45( 4); di prima de întâiu 34; pruni li iznign i 110 (,,), 103, 145, 153. Wgd. 28; primaver ver primar.

Primar primar: ver co ver pri­mar.

Primăverii sf. primăvara. Wgd. 36. Pri mă rit (mi oo) vb. I. me re­

mărit. Pap. Priiuines vb. IV. priminesc 151. Prin prep. prin 46 Q, 82 ( m ) ,

159. Wgd. 35. Primă sf. cursă (pentru prinsul

paserilor). Pap. Primi vb. III. aprind 51 (S 1); şi şi

prinşi un foc şi îşi aprinse un foc 153; di con prind la mor tu de când se aprinde la mort (lu­minare, candelă) 103 (,u); co apuc, prind la prinşi di picior

îl prinse, îl apucă de picior 153. Pringă prep. pre lângă 72

Wgd. pringo 35. Priusor vb. I. reînsor; mi co

mă reînsor. Pap. Printărn vb. 1. - restorn, reîntorc;

rgpa-u printurng restornă rîpa, piatra 153; nu put\u s-la pr în­toarnă : nu puteau să-l întorcâ pe cea-laltă parte 158; reîntorc 154.

Prinăşotâ nume de capre 176 ( a l). Pripilă sf. fusul de fer pe care

se rezemă pietra ( rgpa) de la moră.

Priseâlîe vb. I. încalec peste ci-ne-vâ; tresar peste cine-vâ.

Priscăîes vb. IV. :. presăr 109 ( 0). Priscurnic sm. ~ preseure; fel de

brodărie 35. Prisâllrt sm. — sala mură 38. Pristi prep. peste 45 (u). Wgd. 35. Prişiiel sm. prisnel. Arom. prîsine,

greutate ce se pune de desubtul fusului, ca să-l ţie vertical.

Priştet vb. I. preaştept, aştept, preîntîmpin 101 (»„), 160; eteă la priştitfy lamhia eeâ îl preîn­tâmpină balaurul 168.

Pri torn vb. I. = re în torc ; si pri-turnă se reîntorceâ 155; nu si priturni) nu se reîntorse 161; las s-nu-\i priturnăţi - să nu ve împotriviţi, să ascultaţi fără nici o vorbă 167.

Pritudtt sm. — făcău, germ. Schau-felmuhle.

Priturţese vb. IV. turcesc; mi priturţese me turcesc; trec în re­ligia turcescă 156.

Priubides vb. IV. cercetez, caut cu amănuntul 157.

Priiiiuubiresc adj. primăvăratec (Huma).

Priiiuă prep. — împreună 103 ( e a ) ; 120, 146. Wgd. preling 32.

Prizorcă sf. scăunel 54 (*»). Arom. pidulîu.

Privărtăllcă (v. pruvărta\ieâ) 32. Pri văd vb. II. prevăd. Pap. Privideri sf. « prevedere; bună co

la revedere 55 (1B). Wgd. co gliik-klicho Wiedersehen 36, 18.

Priviu vb. IV. reviu; tunţea vichi să privină — atunci în sfîrşit să revie 106 („,).

Prîcia = n. de joc copilăresc 90 '(,).. Proapi adv. — aprope 104(e4). Wgd.33.

243 M EGLEJtO- UOM Â N it,

Proaspăt adj. — prospei 117. Procltlft vb. I. — apropiii 102 («,),

116, 137. Wgd. prok'i pers. II. 16. Prost adj. drept (a sta drept, în

piciâre). Arom. mprostu. Pap. Prub efî vb. I I—bei i , a be apă; amf

si prubiu apu mi-a foat sete, ini-a fost a be apă.

Prucăsc vb. I. = casc 79 („»); şi ea la prueăscfy ~ şi când îl cască 136.

Prucont vb. I = cânt, cânt din nou; şi ară prueăntg şi iarăşi re-cântă 137.

Pruciipses vb. IV procopsesc, fe­ricesc ; să prueupsxescă să pro? copseseă 56 (,«), 57

Precar vb. I = curg; mi si prueu-rară lighiăli =!in! curseră balele 72 ( I M).

Prufâc vb. I I I = prefac 155. Prufălit adj. = prefălit, îngâmfat;

ţistaî prufâlituf _ acesta-i pre-lăudatul (îngâmfatul) V 86 ( O J ) .

Prufit, fem. prufită profet, vră­jitor 144.

Pruiniroses vb. IV mirosesc de departe 148.

Prun sm. _ prun (pom). Pap. Wgd. 22. Prună sf. prună, corcoduşă 69 ( m ) . Prundos vb. IV prânzesc; şi fură

prund)(i şi fură prânziţi 144. Pruputâ'ee vb. III trec, trec peste

80 U). Pruţţip vb. I = ţ ip; şi pruţăpb şi

ţipă 154; şi eali pruţăpară şi ele preţipară 150, 149.

Pruvârtallcă sf. = parte de ia râs-boiu 32.

Pruvăzalnic sm. = parte de la răs-boiu 32.

Pruved vb. 11=»văd; prevăd; zuua di mgînis-nu mipruvedâ ! = diua de mâne să nu me vadă! (să nu

mă apuce! 58 <„); sipruvum = se lumină de di*

PrtivoXtt sn. == vedi p, ti (»«). Pruvoai vb. III = fărs, vom 80 («»), Pruvulea vb. IV = găuresc 80. Pruvuilt adj. — găurit; flg. puşcă

89 U, • j Psalea vb. IV = cânt tn biserică.

Arom. psdltiseseu, din gr. ViU-r^ cântăreţ, Pap.

Pucât vb. 1 ~ cercetez, caut bine 80 U) ( 138.

Puciudes (mi cv>) vb. IV = mă mir. Wgd. *mi putâudes 42.

Puclon sn. pooion lift. Pucloue* vb. IV = Inohin 165 ;

mi tm închin. Pucrifoă = n. de fruet Arom. bu-

bu\iamât bubuliţcL Pap* Puerov sn. =» învelitdre de lână, ve-

linţă 117, 138. Pudufeă = 8g. neruşinaH 80 („). Pudvilt adj. ^ imbrâost, înfăşurat

65 U. ^ A •

Pufere s m . ^ porc [Nănta]. Pn fă s f . = fel de c i u p e a Pugaolă a f p l ă o i n t ă m U -Pugudea vb. JV = nimeresc 62 („);

a se întâmplă 107 ( M ) t # m Puiampn sm. — păianjen, Pap. Wgd.

Puives vb, I l ţ^ lmi t i jM -puM -se ivi 166. ,Vv> , >)M0 ,

Puiată, pl. puiuţi ^ partea casei nu-uiită la Arom. pat, gr. ăv^i.

Puies vb, IV torn, servesc apă pentru apălatul manilor^ §ă-Hpu-Iqseâ la mghf, ea să si^^la, eum ăi adetu = să4t6rne, ca să-şî spele manile, după cum este obieeiu) 144. !*

Palicar sm. ™ policar 107 («). Piililes vb. IV ^ d e s c â n t ; 180 U ;

110 PERICLE N. PAP AH AGI 244

spin di puliiri spin de deo-chiere; poleesc.

Puliiri sf. spălare a manilor 122. Puliit adj, poleit ; pul ut cu ră­

zbit poleit cu argint 160. Puliţă sf. poliţa 108. Puliu, pl. pulmi şi pnImun pumn;

un pulm di şenţjhi un pumn, o mână de arşice 104.

Piilmă sf. :-pumn, mână plină; hand-voll. Wgd. 15 ; vedî : palamuţă.

Pulpă sf. pulpă. Wgd. 21. Pulupes vb. IV întunec 138. Pn|îanâ sf. poiană 100, 113 (,,), Pullcă sf. - - puică; euvînt de des-

merdare. Puliţă sf.: ii. constelaţiuniî găinuşă, j Pullil sm. pasere, puiu 40 (-,), 81 j

(«o.-mî), 164 ; obiect de argint nu­mit şi Arom. toi puYiu 30 (,u); fem. pu\ică.

P umăr oh (mi 00) vb. IV me obo­seşti ; pumărht obosit 155.

Pum'eu sm. pomelnic,parastas. Pap. Pun vb. 111 pun 33 ; rachiu n rost \

să pun rachiul în gura să-1 pun j 55 ( 2 0); ţe-u pus-ai ce ai pus 01 (a); ! \î-u pusiţi îi puserăţi 78 ( m t ) , 74 (,6a), 101 (fl0); 00 suin; ca s-mi pun \ pri grindi după ce o să me suin pe grindă 138; si puşi pri tupolă se sui pe plop 100; puş puseiu.

Punţi sf. - - punte. Wgd. 18. Pupădiâ sf. preotesâ 81 (1IU>. Pupădiică sf. = stiglete; fel de in­

sectă. Pupăreteă sf. - şedotore. Pap, Papâres vb. IV upâresc 81 ( 4 i 0). Pupcă sf. —~ pupăză. Pap. Pup eză sf. (Ln.) pupăza. Purcâr sm. porcar 157. Pureănllă sf. _ porcărie. Puric sm. — purece, Br.

Piuiţi sm. purece 72 ( m ) , 81 ( u 0 ) . Purţeăă sf. — purcea. Wgd. purtseo

[Ferkel] 8. Purţilîiş sm. purceluş. Purţc)! sm. ---- purcel. Pus adj., part. ----- pus, menit 84 ( m ) . Puşcă sf. - oţet 81 («,, 4 1 1 ) . Wgd.

puskg 49. Arom. puşcă. Pusledic sm. maţ 117. Pustă sf. = pustia 61 (fi3>. Pustav sn. - pristav, copaie 108.

(Probabil să iie o scăpare de ve­dere la mine, în loc de pristav, u, în manuscript confundându-se cu ri)

Pustalaiită adv. diua de după poi-inâne; se derivă de la peste-alantă peste ceea-laltă. Wgd. 34.

PuvStănes vb. IV ine obosesc 130, 101. Wgd. pustanes ermude 51.

Puste].a sf. aşternut 119. Puştii adj. nemernic, ştrengar 138. Put vb. IV; put, a mirosi răii. Pap. Puteri sf. putere 153. Patină sf.-• putină 28, 30. Putiresvb. IV gonesc; tucusipu-

tires deşi se tot gonesc 54 (4i>). Put ini adj. urmărit , gonit de po­

teră 154. PiitncH vb. IV fac, descânt, vră­

jesc 100 („). Puteaţi sf. = putore. Putorii vb. I ; mi si puturnară mă-

fiii - mi s'a scârbit 75 (»,»); a\i putumh ~- îi răspunse 164.

Putini adj, — putred 54 (4B). Putrizos vb. IV --- putrezesc; şi la

putrizfy di chîutec. Pap. 24 ( 7). Putpărpri a propti, a rezemă 67,

100 Q . Puturos adj. — puturos. Puţoti adv. puţin. Pap. Puvcles vb. IV ordon 147. Pnvejla sf. — puterea. Pap.

MEGLENO-ROMÂNlt 111

R

ltaăt sn. - pace, linişte 160. Hac sm. = rac 147. Haehiâ sf. 48 („), 54 ( 4 a , 4 1),81 U ) . Raeiea sf. -•• coropeşniţă. Hal sn.--paradis, raiu. Pap. Wgd. 49. Haină, pl. ramuri sf. ram, ramură.

Wgd. 24, Râmnic adj. = neted. Wgd. ravnic -

Ebene 50. Ha iu ură sf. -•= ramură . Pap. Hună, pl. rghi = rană 161. 11 angli 11 sm. - arhanghel. Hao sf. - Reif. Wgd. 49, Hap, pl. rapi -•-=• harap, negru 146,

166; nume de cal 171 (6 Î). Rapoă n. de animale 171 (ft%). Rascârmiii, vb. I s= scarmen 33. Haţi = rece 123; \ia traşi ană raţi

î-a tras o minciună 81 (4&). Haăă sf. — rouă. Raur sm. fel depie t ră . Ravnic - neted, şes. Wgd. Ebene 50. Razglob, sn. • • încbeetură 101 (,0). Hăb sn. hirb 89 (notă), 10. Răbuş, sn. răboj 81 (414, 4 1 3 ) . Hăcnes vb.IV răonesc, sbier 75 („»)• Hăciitbiă sf. - flegmă. Arm. hirpă. Rădic vb. I ~ rădic 149. Hăgăvâu liliac. Arom. argăvăn,

n. de flore. Răghiă sf. — rugină. Răgkisiri vb. IV = a rugini, a se

rugini. Pap. Răgnşă şi raguşă oie cu corne,

de unde numirea de oie rdguşă. Răguşea n. de oî cu corne 171 ( s a). Hftiu()ii vb. III = remâiu; rămâneţi

cu Domnu 55 (1 4); s-nu rămgnâ 59 (1 0); rămaşi rămase 148. Wgd. romăib - remăseî; rămasă 105 U), 103 U ) .

Rănita vb. IV «= nutresc, hrănesc 60 (»„), 86 U>. U6.

Hăhlă sf. = râie ; eăpuşiţă de râie (insectă)*

Hăpes vb, IV == răpesc. Pap, Kăpicică sf. — pietricea 109 ( w). Kâp6s vb, I == repauaes ; la, răpusg

Domnu = îl repausă Dumnezeii 147; râpusăt — repausat, odihnit 157.

Itâputiuă sf. s = : loc pietros. Arom. toeehttrâstBb& hâlichi (Varia), Pap.

Uăsâr vb. IV = răsar. Pap. Hâscât vb. I = mă uit jur împrejur;

privesc, cat jur împrejur 120, Hăscăeîoari sf., pl. ~ ? iUiscrăşutţi sf. = răspântie 106 ( w). Hăsdâtt vb. I = împart;, dan de po­

mană 124. Kăsîet vb, I = făt; ă\% si răsfătară

uoili -~ îl fătară oile 85 ( m ) . Hahi'rong vb. III =-rup (în bucăţi);

frâng 108 ( u \ 118. Ităsiulc adj, «Pda argint-aur, în fir;

teliu răşini* 128. Hăwlâa sm.==lan(v, arsl&n); nume

d e flore. ' '" | f Kaalăbiti adj. ^ I J n i ş U t ă M l Hasiagaies vb. IV raglndaso, mă

gândesc 166, Hăsol varaâ acră 81 (,£): Arom.

moare. , 1

x% Hăbpârg vb. I E = s f a r ^ spsrg

108 (,»). , • ^ , Kăsploug vb. IU =^ a face 14 plângă,

a provocă plâns; s-nu la răs-plgngă si nu-1 facă sa plângă 104 U . ;

ltasia] 111 vb, X ş= tntiinpin, taift dru-ihul, întâlnesc. Arom. astă\iu 119.

Hăstăliâtură sf, 5 = întimpinara, la-tâlnire tn drum 97 (w). f J

Răstrucules vb. IV=rostogolaaa. Psp.

Răstupes vb. IV topesc ; foali di J răstupiri răzintu folo de topit; j argintul 30.

IIaşii iţa sf. (rîşniţa) terciu 81 (4„). Răşfm (vedî «/•$•«>) 31, 110 (8!), nota 1,

greşit arşon, răşonj. Răşîiţ vb. IV răsucesc. Ar. şu(,

aruşiif, arşuţ. Rătos vb. IV răcesc 100 (,„). Kaţiiitlnt sn. =- reeelă. Arom, ara­

ţii'e. Pap. Răzbat vb II bat ; si răzbătură

se bătură între eî Ml. Războia sn. răsboiii 31. Răzbit sm argint 80 (Notă). Răzuit adj . ; uom răzintuli obrăz­

niciile ! 61 («,). Râziutâr sm. = -argintar 29. Razvrâjos = V bişghili ca răzvră/gră, \

si teşiră şoariţi bş. când se re- ! voltară, se făcură soroci 139.

Renii sf. guturaiu. Wgd. 56 Un- j wolilsein.

Repă sf. - repan [legumăj. | Reti sn. berb :ce neîntors. Arom. |

areate 63 (,,). Wgd. ricti, riets 22. | Ricăiăs vb. IV sbier; măgariVi ri~ \

căies= măgarii sbieră 75 („ a).Pap. j Rien rigu 45(,) , 137, prescurtat din |

[cucujricu. Rid sn. del, colină, muchie de del.

Arom. şilătură [ Uste greşit în Pap. Arom. tumbă], 10 U, 81 <„,).

ltieti, Pap. greşit, vedi reti, liiiailes (mi oo) vb. IV ine scarpin.

Pap. Rin sm. anin. Arom. arin, anin.

Pap. Kisipes vb. IV . risipesc; gălbuşu

di uoii si risipeşti. Kislos - C h r i s t 72 (,„). Rod sn. — r o d ; negru piniint mai

mult rod da 70 (,,,).

Roăghlă sf. bolă (fel); roaghxa li caţă vitili, oâinihi\i, gălimli - roa-ghia dă în vite, omeni, găini. Pap.

Roată sf. ro tă ; r6ta care servesce la făcutul olelor. Pap.

Rod vb. III = rod ; roş — am ros, rosei ; au roă — am ros-o, adecă am mâncat bătae. Arom. le-arâşu, cu acelaşi sens.

Rog (mi co) vb. I (ine) rog; ca si oui'au rugat după ce se rugase 142 ; aţi mi rog te rog, me rog ţie 140; ştii ţe-ţi mi rog scii ce me rog ţie, sciî ce te rog 168 ; si roagă = se rogă 45 (4). Wgd. mi rok 45.

Rom sn. : rom, 54 ( 4 3 ) . Rosâ sf. = rouă. Rost s. - gură 51 („), 53 ( a ,) , 55 ( l 4 l M ) ,

84 ( t , 0 ) , 106 U, 116. Wgd. 48; co = gură, desehidetura prin care trece suveica, când se ţese 32 (vedî gură).

Roşi adj. = roşu 34, 81 („ 0 l «»), 102 U. Wgd. 28 ; co flg. vin 89 <4).

Rod vb. III-- rid 109 (,J0); rodiri 81 (m); si râdea rîdeâ 154; tirgdi te rîde. îşi bate joc de tine 164. Wgd. ro* 50, ros 39.

Rom vb. I — rîm, sgâriii pâmîntul ; di ramă 136 ; şi-şi ramă an cupu di gnoî = şi-şî rîmâ în grămada de gunoi îi 166. Arom. aryim (se dico despre găini mai ales).

Ronsi s. pl. - lirele ce remân de la răsboiu, când se termină ţesătura. Arom. arîse.

Ronză (ronsă) sf. = haină femeăscă 37. Ropă sf. = piatră, rîpă ; 59 ( S 4), 82

(4«-42»). Wgd. rgpg 10, 13 ; rgpă-di-moară pietră de moră, care macină; rgpa-dulţi pietră dulce, se servesce ca doctorie ; rgpă vi­ni tă -~ pietră vînetă.

Roit adj. = reu 59 ( M ) , 81 U>. Wgd. rpy, rauq 27.

"Ţ" Hui sn. — rîu . rgu Vardăr fluviul Vardar.

Rov. Arom. ardv 25. Jtiibă sf. ----- haină 150. Rtioîoo sn. prânz 120, 159, 169. Ruclţis vb. IV prânzesc; di rucigs

ca să prânzăscă 103 (,,8). Wgd. rut-% 50.

Itudânltt sn. ~ cioric, depenâtore 32, 52 (»a); co fel de brodărie în felul clericului 34, 35.

Rudă — prescurtat din [papajrudă 115 U

Rtides vb. IV — nasc 116; şi ea să rudescă = şi ea va nasce 143; pgnă sa si rudgscă tatu 50 ( 1 5).

Radirţ sf. ----- nascere 63 ( 8 4 ), 63 <IS). Rug sn. = mărăcine. Arom. ariig. Rugăciuni sf.-- rugăciune 156. Rugănilnt sn. = rugăminte 151.

| Ruguzină sf. rogojină 33, 119. y» ltules vb. IV — răresc 26.

Riiiloă sf. = ciorchine de strugure. Pap.

Riiiuig vb.I rumeg. Wgd. rumikVl. Rime adv. ra r 117 ; verdUi euruno

(fel de brodărie) 34 ; ciarcu eu runc (fel de brodărie) 35; şiştaţi\i cu runeă (fel de brodărie) 34.

Rup vb. III r u p ; cota si rupi83 rupsiră 66 («,); tun' si rupă

unde se va rupe 82 («„); ampira-tiţa rupsi ţea oarti împerătesa rupse acea scrisore 142, 117, 139; rupş - rupseî.

Rupos adj. — prăpăstios. Riiptătură, pl. rup tătari ~ ruptură ,

lucruri rupte. Pap. Rupţi s. pl. (rupte) tig. parale 89 („). Rus sm. ---- rus. Pap. RusaiWs.pl.—jucători, căluşerî 114 (,6).

± Analele A. R. -- Tom. XXV.-Memoriile Seeţ.

Ruspiă sf, 3 Ourvă 18 (»«,). Ruşoni sf. == ruşine. Wgd. rukoni 10. lluş^s vb, IV—roşesc; ruşaşti = ro-

şesce 107 («»); s-ruşaşti =ţ se îno-reză, se acoperă cerul ou nori.

8 Ha pron. pos. ^ s a , a s a ; mumă-sa;

pl. săli *m sale. 8a conj.M>aA; ţs sa zică Domnu!*™

ce să dloă Dumnedeă I 57 (»,, •«). Saât su. ™ căs, moment 82 ( m ) t 143. Hac, pl. saţi =s» sac 82 (m, tu), 153. Saib sm, — logofăt, supraveghetor

156. Halcă sf. =«= salcie 27, 59 ( w ) , Sa hi i adv. — numai 49 (4), 50 ( 1 0),

62 (..). Hal ungar adj. = lungan, lung, dis­

proporţionat 82 («#)• ;, Ham vb. ajut. ==? sînt; sam bun ~

sînt bine; uşi =s eşti 58 (,); dl = este; nu-li ăi — nu-i este 61 ( l v); iViu-i an'ţer=finl este în aer 50 (,»), 63 („); cari ţl-u băbaioă ~ cine ţ i e tată 62 (M); a\i sa ghii îl sunt vil 49 (t); — Imperf. mm,rai, ra, ramt raţi, rau: ra «te' eră 68 ( . J ; ra să si ducă 71 t, l t); Aor. fui; cămila mă aspră-ţtfost ~ cămila un ban a fost Ufc.V); să iă să fie 66^66; să flă 64 U; <MM:W^rtn$mi 68, (». ao); «4 t*! /*** flffî ^f'i»», m iţi ykiîl M litK ^At%/ - să iiţi sănătoşi! 66 («); iHt ~- fii să iie!; tW oupilaşuim»ă fie sânătos,aă*ţl trăesoă flăo$il|î67(„),

Hatiiâr sn. ==? samar 81, 6^ -(,»), 88 Mai, «as ); cerul gurii.

Haniarglfl sm. ^«aroargiu, lucrător de samare 29.

Hami-<jlIoi*a 112 (»). Uv

RARE. ! . 8

114

Samovilă Bf. :. balaur ; păun do | nopte 154.

Sap vb. I. sap 48 (14>1 69 ( 1 5 :), 152. j Sapă sf. ----- sapă 103 (ua). Sar vb. IV". sat' 49 (.); sari pristi \

zid sări pesto zid 140; săriră eonitf săriră cânii 102; sari una mgylâ se ridică o eeţă (de praf) 150.

Sar vb. I. insâr, pun sare în ce-vă; sar peşti\i pun peseiî în sare. Pap. Arom. ansăr. ]

Sară iu sn. palat 104. Hârci (sart&i. Wgd. 50) glas. Sari sf. - sare 108 (.„). Suiva OâOăJiă sf. sarea babei (fel

de grindină). Sari apu (sare-apa) cascadă Ln. Snriiiâ sf. mătase 150. Arom. sirmă. Sariip vb. I. surp ; la sarupg

îl usurpâ 139. Satur vb. I. satur 138; si satu­

rară ----- se saturară 103. Sa conj. să; s. 10 (6); s-la să-l

66 („); s-la facă 56 vedî sa, si. j Săgliiâ (vedî siyhiă) 30. ! SălăghlOs vb. IV. a runc ; dan ;

drumul 166. Sălbatie adj. sălbatec (numai la

Nănta). j SăldisOs vb. IV. stric; şi din fiii \

si saldisiră şi dinţii .se stri- | cară 169; li săldisişi răbhşăli le perduşî, le făcuşi perdute ră- I bojele 81 («„).

Să Ine sm. respiraţie. Arom. adi- \ li a tic. Pap.

Sâni (jiiorz slutul George l l2 ( , a ) . | Sâm-Todrc sm. Sintul Tudor. Săiitratiu sm. cuţit pentru tăiatul i

frunzei de dud 26; instrumentul i cu care se taie unghia calului. Pap. j

Săplămonă sf. -.: săptămână 102; sap-

248

tămgna albă săptămâna albă, a brânzei 114 (,„).

Sărată (na co) n. de joc copilăresc 90 Q.

Sărabă sf. zer de brânză. Arom. i/ăr.

Sărătură sf. - sărătură, lucru sărat. Pap.

Sări ni s. pl.—loc de dat sare oilor. Săriiâ adj . ; plăţintă sărliă — plă­

cintă cu miere şi unt 114 (,8). Săruuă = n. oraşului Salonic. Pap. Sâriip vb. I usurp (vedîsarâp).Pap. Sârîii vb. I sărut 53 (a7), 121, 164. Sătăr : ? 50 („). Pap. 13 (,). Sătul adj. — sătul, săturat 82 ( 4 M),

Wgd. soţul 28. Sătuliiiii sf. saturare, sătulăţă. Scafă sf. = pahar 82 („,'»; si-ii bei

an scafă —. să o bei, să o sorbi în pahar, adecă să o tot iubesci 162.

Scald vb. I scald; şi si scăldg şi se scaldă 163.

Scaiul sn. = scaun 53 (a8), 120; pri scund - pe tron 142. Wgd. skant 15.

Seatidii-Ddnmulul sn. scaunul lui Dumnezeii (nume de flore).

Scanda-uiâiidala - 50 (1S). Scap vb. I =- scap 63 (,,), 144, 162. Nea pir vb. I - - scapăr (din amnar) ;

fulgeră; scăpiră pimintu - sca-perâ păinîntul, adecă fuge de rupe pămîutul 79 (3,e); cum fuzcă... di scăpiră pimintu — cum fugiâ . . . de rupea pămîutul 169.

Seâpit sn. = apus, apus de sore. Pap. Scâpil vb. I apun; scăpit'g dupu

zenă = apuse după del. Acu-i scă-pitdt soarli - • 119.

Seară sf. — scară. Pap. Searţin (mi co) vb. 1 ine scarpin

82 <„,). Scăciileli sm. ~- lăcustă.

PERICLE N. PAPAUAOl 249

Scăles vb. IV ~~ s t r ic ; si scâli lu­cru— se strioă lucrul, treba. Pap.

Scăpitari sf. — apunere, a apune; pri la scăpitari soarli — pe la asfin­ţitul sorelui 105 („).

Scăpitarea soarlul —: apusul sorelui 169 U.

Scăpitât sn. — apus; scapi tatu soa­relui — apusul sorelui 104.

Scârlată sf. pânză pe care se cos monede vechi şi care se portă de femei ia pept (fel de podobă).

Schimb vb. I schimb. Wgd. skimp 48. Schimbări sf. —: schimbare, a se

schimbă. Scliitues vb. IV—scrintesc: ăi schit-

nit-- este sorintit (la minte). Scoc vb. I - joc 47 ( i 4); si scoc- să

joc 48 (,»); scoacâ 52 ( 3 a), 66 ( l 0 4). Scol vb. I — scol 164; con si sculb

grănciaru — când se sculă olarul 162; mi scol = me scol.

Scoruă sf.: oismă. Pap. Scot vb. III ._: scot 47 (,,., 85 ( a J t);

uopt \ia scoasi opt îi seose, opt îi află 152.

Sepmp adj. ~ scump. Wgd. 28. Scondură sf. — scândură 33, 82 ( 4 W ) ;

parte de la răsboiu 32. Scorc — del pietros; del prăpăstios. Scrăcăîes vb. IV — cărcăesc, cărâesc

63 (,„). Serafică sf,— fel de bemipter, Scripeţă sf. - scripeţi 31. Seueiiăs vb. IV — mă pun; scucni şi

ân lantu-'ie puse şi în cel lal t 141. Senilă s m . ~ şc61ă 143. Wgd. skol\6 28. Scult vb. I = asoult. Scund vb. III — ascund; mi scund ~~

me ascund 66 (,,), 101 („). Wgd. skunt 11.

Scuuclos adv. — pe nesimţite, pe as­cuns; vini scunoids -- veni în as-

115

cuns, în secret, fără să află ni­meni. f;Ţ " '

Scup vb. IV = aouip 60U>* 84 (m>, 107 d i Iară să-u

scuipim=zi*rt să o soutpăj» 147; nu-ii scupsird=nu o souiparâ 146; nu-u soupiră 145. Pap. Wgd. skup, stupii 11,16,39; după cum sa pote vede la Aor. face soupş şi s&upii.

Scupes vb. IV — scopesc. Fap. Siupet S H I . = scuipat. Pap. Scurnes vb, IV =3? soornesa 168; deş­

tept din somn. Pap. Scutur vb. I = scutur; s-H scutur

o să te scutur (de parale). Pap. Seuţ^t adj.=asouţit. Wgd. skuts^t 28. Secică — Fevrnarie 82 («„), Semn sn.«»semn, prevestiră (v.semt). Soiut sn.=wsemn, Wgd. 15; mf0 semt—

în ce loc, în ce hotar anume ? Pap. Sorin adj. = senin. Wgd. 13, 18. Seii s n . ^ s ă t i ; grăsime. Sou-găiinăllă sn.==seul găinii (nume

de plantă). Seu licpnrulnl»=aeul epureJnî (n. de

plantă). •,. Sedăv adj. blond; oare dă în roşu.

Pap. 1

Semin vb. I=ssămăn 84 fe); ţs la ve siminăt mVw oe-ţjl©»©»»8 6

cu mein 16$«&*>J- ţjJA,-. -Seră sf.ssaaajnl^'afra-to^iMa 169

'(„>. Wgd. %i sern-ăa>â4. Seti s f . ^ s e t a eSU) . : 1

Setări (sştsoH % Wgd.) y$(jfl ţtfiri. Seţir vb. l=z?WWl a» aa.^i=s=aaă

seceri 82 («W* Seţiri sf. «=.aaeara 117. sfacâ pron, nan. = fte-earaSă ( ^ 82

stărdii sm. =»af?edel 31, i U ) , Sfărş(>s vb, IV ian sfîrşese ; pan s-li

du sfărşyscă 105 («.); cot lucru ami

M E O L B H O - R O M A N I Î .

stărşaşti cât 1 ucru îm 1 iaco 157; sfgrUt. Wgd. 41).

Stărşiic b o . — sfârşit 103. Sfetir-Anguil (S-tul Angliei) S-tul

Arhanghel 156. Slllglân sn. căscă, (de cafea) 122. Sflrbl—fluere; cu tgmpimşi cu sfirhi^

cu tobe şi cu fiu ere (surle) 142. Slircs vb. fluer, şuer 52 (33), 53 (34);

sfiriri 144. SIMft sf. slujbă religiosă; că uu raii

(rubi) di stită căci nu erau (haine) de slujbă 168.

Slites vb. IV sfinţesc, luminez 147. Slitullcă sf. licuriciii. Siriei, pl. sfrigli fluer 168. Sfruel, pl. sfrue\î fluerul piciorului;

fluer. Si conj. să 46; si crescăf si pru-

cupsescăl si mbitrănescă ! 56 (37). Wgd! si-- bn& 35.

Si pron. ref. se ; iun di ai culcă unde se culcă 50 ( n j ; si roagă-— se rogă 45 (4).

Sinea sn motiv, causă 148,155,162. Sicară sf. secară 25. Sicăriiiă adj. de secară 117. Siciipil sm. săculeţ, trăistiţă 135. Şicuri sf. - secure 82 110. Sigliiă sf. haină femeescă 36. Silef sn. ~ selef 130. Silvia sf. chiparos 83 (,<«). Siaiiaâl adj. semănat. Wgd. si-

menăt 28. Siminţă sf. semînţă; siminţă di

bubi - s emîn ţ ă de gândaci de mă­tase.

Sin, pl. sinurî .. sîn 120, 77 (Ba0). SimJiiclilil sn. = lada 31. Wgd. sin-

duk\ 51. Singur adj, - singur 110. Siniă sf. masă de lemn 163 („»), 166. Sinor sn. hotar 10.1 ((,J,

Sintiml-ti! tac i ! 83 (,„). Sint vb. IV simt, simţesc. Pap. Sîrbes vb. IV servesc, lucrez 70

(„,), 139, 147. Wgd. Serbes 13, 42. Sirbielos adj. lucrător, muncitor.

Wgd. serbit&os 28. Sirbiiuint Bn.—lucru, trebă, serviciu.

Pap. Sire, pl. sirţî —- nume de pom. Arom.

ţind-if, ţingl'ifeu 28. Siree adj. sărac 147. Siria adj. senin. Wgd. scrin 13, 28. Sirtur sm. instrument de argintă­

rie 30. Sîruniâ adj. —• sărman, sărac 83

143. Niatră sf. ------ instrument de ras că-

pisterea. Pap. Sită sf. - sită. Pap. Siţirimiut sn. (secerămînt) seceriş,

secer a re. Siv adj. cenuşiu (de coldre albă-în-

chisă). Pap . ; sivu-glavă n. de capre 171 („)•

Siveclă sm. soiii de crap maî mic. Sîiiâtati sf. —•• sănătate 55 (,e), 56 ( u ) . Sinătos adj. sănătos, tare, forte

67 (10B), 70 (,„), 120. Slab adj.—slab; subţire 83 («i-*5.>,154. Slăbes vb. IV slăbesc; tot mai

mult slăbea tot mai mult slăbiâ 163.

Slăgâîes (mi c o ) mă consider; si slăgataşti ----- se consideră, se nu­mără 117; (vme gândesc: si slă-găiră îe[ eutri\i se gândiră ei sărmanii 163.

Slănesc adj. slăvonesc. Slăvăiu sm. —= privighitore. Slobihl spl. — şolduri. Arom. i\ie. Slojnic adj. — scurt 71 ( m ) . Slovei sm. == Rothkelchen 50. Wgd. Sniăglaleă sf. uliii [tk. atmagej.

Sniintăs vb . IV=ames t ec , smintesc; smintit la minţi-- a ti smintit, ne­bun ; si smintiră irili — se ames­tecară firele de răsboiii, lig. când se încurcă o afacere.

Smoaclc (mi co) vb. I — me mişc 83 («„).

Smoc sm. - — şarpe gulerat, care nu muşcă.

Snop sm. ~~ snop 156. Snuep sm. snop (numai la Nănta), Soacră sf. soorâ 116. Seară sf. subţi6ră 155. Soari sm. - sore 47 ( u), 83 (m); ta

bâtirea soar/nf—la răsăritul so-relui 169 (»); ancriscu soarli—- s'a luminat de diuă 169(„); un fteîdr ca soarli un băet ca sârele 146.

Soaţă (soatso) sf.=Genossin. Wgd 23. Se ba ni n. de bou 171 (8«). Secol sm. = vultUK 63 [Acesta

pasere nu există în partea locu­lui şi se închipuesce ca forte fru-m6să].

Socru sm.-- socru. Wgd. 12. Sol sm. - = nem ; di toii soi ari tai

vrin nalbănt=de nemul teu a a fost vre-unul potcovar 162.

Solcă sf. ==brioăg 101 Solă fel 107 („). Hem sm. =--•= somn (pesce). Son sm. — somn; buiiuăcigt cum ra

di son buimăcit cum eră de somn 164. Wgd. 12.

Ser = cuvînt ou care se adreseză nevestele către cumnate. Pap.

Soră sf. = soră; surori 54 (18). Wgd. sorg, surori 23.

Sorţi spl. — sorţi; să turim sorţi; să punim la sorţi să tragem la sorţi. Arom. $4radint şeurtiţa.

Soţ, fem. soa/d = soţ, tovarăş; s-la vg ou iei minoiunosu şi soţu-su -

— -—~ ^ îl avea cu #1 MinoiunoeiiJ al pa to­varăşul său 161, 147.

Soţliie sn. = prieteşug, ^ v l r i ş i e . Arom. cutată 83 U), ! •>-'

Sobă = n. de taoă fătată. Sâmbăta 171 U.

Soclu sm, *=s vas 81 <«a), , Somburi sm. = simbure 68 (M).

Soint, pi. sgmţi = sflnt; pri trci\î sgmţi 67 (•). Wgd. sgmt 18; sgm-Gidrz ==* sfintul George [Pap.] ; sgm - Msdru = afintul Dumitru. P a p . ; oJ = ic6nă 116 (»).

Souă sf.; an un oup di sgnă cola 151. SoiiuM sm. = sânge 83 («^ <M), 159.

Wgd. $gn(d)*i 18. Son^lr vb. I sânger; mi sgndir

me sânger, îmi scot sânge. Arom. sindinia\

Sottă s f . s p r i j i n ă , bâtă lungă 141. Spar vb. 111 = speria; mi *par~

mă sperin; nu ti sporii ou te spe­ria, nu te descurajă ! 67 <„); si spară rotiV= să sperie răul, rău­tatea 117; si apărură ~~9» speriară 153. Wgd. spor, sporul MM- Pap.

Sparg vb. III = aparg, a|rlo 62 84 < m ) ; ca s-nu-u spargă casa 142. Wgd. spark, spart, spori 1, 39, 42.

Spată, pl. spo#=~-apată [parte de la răsboin] 32; omoplatul paaerilor ; pri spgjixzxpm spate 108-<i,).

Spăteză af. t a p a ţ i [partpfelarăs-boiu] aa. . -;«•;.;:>'• i.. mt-

Spei vb. I. Wj^al 74 ( â i ,83 W . 102 (,t)j iunM*piM^m#0»v$\&ii 150. Wgd. > • \M

Spic sm. = spie (de grâijjgf iei de brodărie pe cămăşi In larma ipi-culul 84. W g 4 spikt spiisg ^ Ăhre 9,

SpilaH sf.— spălare*, tmW^Uţgr^ fel de spălat 107 U). i;Ş

118 PERICLE N. PAPAHAUI 252

Spin sm. - spin 100 (M), 135. Wgd. 10; pl. spini.

Spin dur vb. I. spînzur 102. Wgd, spinzur 9.

Spindurări sf. -a spânzură, a atârnă, atârnare.

Spiiidurât adj. atârnat, spânzurat 73 (,„).

Splină sf. splină. Pap. Spor sm. spor ; bun şi spor la

lucru ----- cu bine şi spor la lucru 50 („).

Spricîcă sf. lescae, diminutiv de la aspră 130, 137.

Sproliva adv. în faţă, vis-â-vis; ţe lucru ăl cola spr olivă ? ce lucru este colea vis-â-vis V 150.

Spruză sf. spuza. Pap. Spngfines vb. IV. spurc; spugânit

spurcat; spugăniri spurcare. Arom. pîngineseu, piu gini re.

Spulaiti! să t ră i ţ i ; mulţumim! 1.18. Npulaldises vb. IV. mulţumesc

(neologism) 100. Spun vb. III. spun 102. Spurc vb. I. s p u r c ; mi spurcg

puYiu dimneţa me spurcă pa­sarea dimineţa (când audi, pe ne-mâncate, cântând o pasere) ; a mânca de dulce în dile de post. Pap.

Spurcat adj. spurcat Oi (,„. 7 ) ; iig. turc 89 (,5).

Spurcăciuni sf. spurcăciune. Pap. Spus - vorbă, spusă 83 ( 4 8 a).

'Staidă, pl, statal,, sf. staiidâ 48. Slănină sf. ulcior de pămînt mai

mare 90 ( w). Starâ adv.=de seră 107. Arom. as tară. Stârină sf. căpiţă de fin. Pap. Stau vb. I. stan 49 U, 53 (a0), 03

Uw), 74 ( t„), 102, part, stat şi stăm. Staul* sm. şobolan,

Stavelă sf. opritore, prin care oprim maşina morii de a maî lucră.

Stăiiiăria sf. sînta Mărie 24. Stăfses vb. IV. dospesc. Arom.

disfinyu 92 (a). Stănuvit adj. băgat în pămînt,

înfundat 100 (66). Stâpon sm. stăpân 166. Stăriuşcă sf. şerpe vînet, despre

care se crede că sboră ; viperă (verii străluşcâ).

Stârpes vb. IV. -== stârpesc, fac să dispară; vizii că si stărpi apa vedîi că dispăru apa 142.

Stăşiinu ! săracul ! Pap. Stăvmeri sf. s-ta Vineri. Sterp adj.-—sterp 84 ( 4 8 5), sterpii 165. Sleftă, pl. steli stea 51 („). 76 ( a a 7),

H3 (10S, 46a), 147; fel de brodăr ie ; steli 35. Wgd. steo 13.

Sltcupeî sin. —- grangure 48 (18). Stignes vb. IV întind (erore p. 33

adun); si stigneşti ieteva se în­tinde cor da 33.

Stiiiiiies vb. IV întunec, germ. blende 50. Wgd.

Sting vb. III. sting ; să nu-\i si stingă numea să nu i se stingă numele, stirpea, nemul 143. Wgd. Pap. slin& stinsei 39.

Stiiidecjiă şi tindec]Iă sf. o varga de fer, servind a ţine pânza în­tinsă de o potrivă.

Stipsi sf. - pietră acră. Slirpâr sm. — păstorul care pasce

oile sterpe. Pap. Stirpea vb. IV (veilî: starpes) stîr-

pesc; mîstirpes=me stîrpesc 83( 4 a 3). Stirpiciuni sf. stîrpiciune. Stîrpiri sf. — stirpire. Stog sn.:— căpiţa de fîn, şiră. Pap. Stoinnă (stomng) sf. ulcior. Wgd. 11. Stoiuuicică (stoiunit&kg) sf. ulcior

253 MEGLENOROMÂNII. 119

de pămînt maî mic. Wgd. 50. (Vedl Stamnă).

Stong adj. - stîng. Stonginl s. pl. = stânjeni 128. Strat sm. = nume de plantă. Străluşcă (vecii stârluşcâ) sf, — vi­

peră. Pap. Strătes vb. IV = taiîi drumul; în-

tîmpin, es în d rum: etcă că a\i străti una tyibă ~- etă că-i eşî în drum o babă 165 ; că etcă [lastrci­teşti un ded~e& etă îi ese în drum un moş 166.

Străveţ sm. - nume de flore. Străvurî s. pl. =^ lucruri plăcute de

ale mâncării 128. Strok sm. = barză, germ. Storcii.

Wgd. 50. Sirejur sm. parul din mijlocul

ariei, de care se legă caii, ca să treere grâul 110 ( n \ 40.

Strelă sf. = fulger 59 <„>. Slrelluţă pers. III fulgeră; Dom­

nu co ^- Dumnezeu fulgeră. Stres, pl. streşi = sgâreit 09 ( m ) . Strepijori s i , vb. —-a se strepezi: la

strepijă~\e strepijesce 69 („„); cu dinţiXi stripifyţi eu dinţi stre­peziţi 169.

Slrepij sm. ~ vierme de brânză. St rouă sf. — streşină 102 („,). Wgd.

streug acoperiş (Dach) 8, 20. Stric vb. I = stric ; na za stricgm--

ne str icarăm 83 (^) . Stricări sf. —- stricare. Pap. Stricăciuni sf. = stricăciune. Stricupaşcă sf. — pasere din clasa

cornirostelor. Stricupelil sm. = grangure; veg\lsti-

eupâiu. Strig vb. I = strig, chem 157. Strlgllată sf. fel de lapte covăsit,

Arom. străgliaiă 98 (4fl).

Siriiat adj.=^ îngust; punt$ strimtă-pod îngust 156; strimt: teslă strimtă

fel de teslă 81. Wgd, 18. Si ring vb. III = strîng U, 47 U ,

117, 168, Aor. «frms^abtfnsel. Strein ic sm. = peţitor 125. Strubogpseă sf, - măciesî (fel de

trandafir sălbatec). Arom. ooatni-bifi, al cărui fruct mâncându 1 aduce oonstipaţie.

SI rug sn. =- instrument pentru lu­struirea samarelor 31,

Striiies vb. IV == peţeso; s~mi stru-ies --- să peţeso 139.

Struuiinari sf. = îmbold. Pap. Strungă sf, = târlă mică, unde sunt

puţine o! matriţe; strungăreţă (la dinţi). Pap.

Sluinnicîcă sf. =- ulcior mal mărioel 53 („).

Stup vb. I=astup; îndop 81 («•), 117. SI ii pat - astupat; \iumnicescu stupăt

(fel de brodărie) 34; enorm stupăt (fel de brodărie) 35.

Su pron, pos.«său; tată-su**%M\ său; pl. seii. Wgd, su, sa,se\li,sali,luVM.

Sucală sf. — făoăleţ. Arom. şutată. Sueardi sf. = sarică 37, \%. Sucică (in limb. copil.) eaoatus 141. Saeios (sut^s)imie\i drena»lob wălze.

Wgd. 42. Suerijiă sf. — sonrie. Suerhiii sf, = soorime. Sud vb. 1 = asud, năduseae. Pap, Sullit sn. = . sufla* 58 (1 8), 88 <«„); a* li

dau di suttUsă-î d a t de po­mană 164, U% ,

Suflu vb. I ^ a u f l u 51 ( « ^ 8 1 U ) , 102, 154. :-m

Sug vb. III = 5 sug ; mgntfu sud —• mânzul suge 45 d); la ngu mu-nighi uo sup$~au • •-- da la nouă mame a supt 77 ( m ) .

120

Sugar sm. sugar, miel caro suge încă, care nu este înţărcat ; copil neînţărcat.

Sugliţ vb. I sughiţ. Wgd. sagl'\its 12. Sul, pl. suli, suluri sul (parte de

răsboiii) 32. Sulă sf. sulă, ţepuş 30; frigare. Pap. Suitului a Sultei [în felul Sultei

brodat] 34. Sun vb. I sun, răsun. Sup prep. subt; sup tini subt tine

59 („), 152. Wgd. 35. Supră prep. — supra. Wgd. 35. Supsori adj. subţire. Wgd. schwach,

feiii 10, 28. Nuptă-soară sf. subţioră. Pap. Supţori adj. subţire, mărunt. Pap. Surd adj. surd. Pap. Surln — loc expus soreluî. Surlă sf. surlă [instrument cu care

se cântăj 108. Suruiiiân sărac. Wgd. 20. Surţol sm. surcel 105 U). Survă sf. sorcova 83 ( 4 a s). Sus adv., prep. sus ; an-sus în |

sus 49 O. Wgd. 33. | Susâiu sm. susam. Arom. sami,

susami. Susoică sf. paserea din clasa den-

tirostrelor. Suşiită sf. loc uscat 107 (a8). Sută num. sută 80 (,91), 83 („,,«„).

Wgd. 2 8 ; un trei suti în trei sute (a ii cu trei doge, adecă : cam prost). Pap. 13 (J.

Suvaflcă sf. suveică 32; fel de gal- | ben [monedă] 101 (Ul)).

Suvari sm. jandarm 151. i Suita n. de căţea 171 U).

Şa adv. -= aşa 55 („, „), 83 („,, 1 1 4 ) . Wgd. 7.

254

Şalâc sn. - aba, postav de lână 28. Şaio sm. rochie de miresă 36 ;

pânză de lână. Pap. Şantarlivu = . chior, ţigan 89 ( u ) . Şapratcă sf. - şerpe, năpârca; rău­

tăcios 168. Şapti num. — şepte. Sară sf. - fel de brodărie. Pap. Şarcă n. de căţea 171 (0 3). Şarot adj. — pestriţ, Jbalţat 84 („»),

v. şâr()t. Şarpi sm. ~ şerpe, pl. şgrpî 52 <„),

53 (88),84 U , 4 b l ) . Wgd. karpi, &grp 6. Şasi num. şese. Şaua, pl. şali sf. şea. Pap. Wgd.

ăao, ăojlj, ătt/i 23. Şainiă sf. — - batistă, basma 123. Şămiiiăliă a Şăminei [în felul Şâ-

mineî brodărie] 34. Şongie sf. — Steigbugel. Wgd. 51,

fringie 10. şa ratară sf. - şiră de del, de munte;

fel de brodărie. Pap. Arom. şălă-tură, şilătura.

Şărlăgân sin. uleiîi. Şărlâii sm. — uleia [Nănte]. Şăr(>s vb. I - brodez; şarot bro­

dat 34. Şăiăies vb. IV plimb, mă plimb;

petrec 109 („), 144, 154. Şcovră sf. nume de pasere (Oşanî). Şeitrtsm. -scurteicâ. Arom. şvurtu'66. Scurtă sf. scurtoică 36. Şei lucru; ţe şei, ţe lucru ăl co­

la ¥ ce lucru este a colea V ce este acolo ? 150.

Şenglii sn. — arşice 164. Şi conj.-—şl; asemenea. Şi pron. refl. - şî, îşi. Şilă sf. instrument servind argin­

tarilor 30. Şiiuiă sf.—basma, batistă 36; v. şămiă. Şiinidoili num. ambii, amândoi

PlSfUGLK N. PAPAHAGI

1 r

255 MKOl.KNO-ROMÂNli l â i

140; şimidguli — amândouă 165. Şirişuic sm. = rânză. Pap. Şirotă adj. — vărgată 53 ( 8 b ); vedi

şărotă. Şirvetă sf.—batistă, şervet [serviette], Şirvetăc sm. — băsmăluţă 127. Şisorţli s. pl.—fel de brodărie pe mâ­

necile de cămăşi 35. Şiş sn. = sticlă 81 (4 1 S). Şiştâc sm. - ban [turcesc de 10 pa­

rale]; fel de brodărie 34, 35. Şiiupcă sf. câjă, scorţă. Şoarie sm. şorece 74 („„), 135, 169.

Wgd. 22. Şod vb. II - şed 54 ( 4 i), 148. Wgd.

soi 9. Şor sn. ~ ş i r . Pap. Spirt sm. spirt 117. Şterg vb. 111 — şterg 72 (, u), 107 L).

Wgd. Uerk 7. Stern vb. III = aştern 120. Ştet vb. I— aştept 63 ( s 3); ţela ştită

oe-1 aşteptă 144. Wgd. 17. Ştipcu vb. I pişe, ciupesc 122. Ştir sm. —- ştir 38 (nume de plantă). Ştirnftjulnt sn. — aşternămînt, aşter­

nut. Pap. Ştiniut sm. -aşternut. Pap. Ştimută adj. -aşternută; fig. femee,

soţie 89 (,). Ştitt vb. IV soiu 78. Ştiiit adj. înţelept, cu minte,învăţat. Stiva ~ urmă (!); stiva s-nu-ţi si

ştia ! — să nu ţi se scie de urmă ! 61 (M).

Ştipcâ--întors! ; trapuă eu ştipeâ-perucă întorsă 30.

Ştriitcă sf. - pasăre din clasa cor-nirostelor.

Ştrecllă sf. --- strechie. Şturec sm. = greere. Pap. şturic. Şnwee sm. --- fel de maimuţoiu. A-

rom. jabec.

Şucios vb. IV ™ răsucesc; Invîrtesc; a ş i suflecă mânecele 118, Wgd. sutsŞs 42. ,

Şugi - - uscat 89 (»), fig. Sumă sf. = stejar; arbuel servind

de nutreţ caprelor, Wgd. ăwmo — Eiehe23; pl, şurni = frunseuscate 156.

Ştihl-wuftl = ? 84 U ) . Sut adj. =s= fără o6rne ; oaia şută,

ţap şut; fără urechi 4» (»), 171 (,4). Şiitârc adj.; grgn c v ^ f e i de grâu 25. Şiitucs vb. IV = arunc 101 <»»), 120.

Ta pron. p o s . » t a , a ta, pl. taU, Tablă sf, == 1. coş. Arom. oinestră

28; 2. trepiedul de care se servesc cismaril, samargiil, ete, 31.

Tac vb. II = t a o 60 ( 4 4 | t t ) , 108 <„). Wgd. 28.

Tacăni sn. = eoaţum 139, (tk.] Tain sn. = porţiune; belşug 123. Talia vb. I =w tain 46 (#), 71 U>,

101 U , 117; di s-ti ta\u% ~= de o să te taie 136.

TaniaeHlarlfce an. — sgâreenie, lă­comie 138.

Tu ut au adv. = tocmai 168, 169, Tambură sf, == tambură 68 (,4>, 144;

şi eăntâ din tambură 182. Tapelâ pl. tăpdb, 8f. = plop 169. Iar sm. — povară; multu-uM di fysi

tar ----- mult mă rugă 84 (*••). Tară sf. = povară, veiji: iar 88. Tari pron. neb. , = atare, ast-fel;

tari fyţă = aet-fal, atare fată 142; ( ' >* >o*i> ciu/t.h. «4 se iul»

aşa 6meni 144,164. Wgd, 82. Tari adj., adr. «= tare, Idrte; pu­

ternic; tari bun buric aif = Idrte bună inimă aî! 56 j!^

122 PERICLE N PAPAIIAGI

Tu» sn. obiect do argint, usitat de femei 30.

Tataia sf. —- nume de plantă. Tată sn. - t a t ă 56(K); tatubOU); tu»(ea

la antribară IdtghiU atunci îl întrebară părinţii 103,118, 09( 1 7 3).

Tatcă sm. -~ tâtică, tâtiţă 81 («„). Tăcăraşeu sm. obiect de la nioră. Tăciuni sm. - tăciune 120, 100. Tăgâicio sn. tragă. Arom. tră-

yăcicâ. Pap. Tainică (Nu sunt sigur dacă o

notat bine) 105, rîndul 13. Tăios (mi co) vb. I me ascund, me

pitulez (de frică) 81 („,). Tălcios vb. IV omor ; di să va

tălcîascd în cât o să ve omore 135. Tâligă sf. telegâ, trăsură 102. Tăltip, pl. tălupi caier de bumbac.

Arom. scdmanyhic 32. Tftpât adj. tăiat; fig. turc 89 (3U);

circumcis, turc 150. Tâ 4lătos adj. ascuţit; rgpă tăltâ-

toasă pietră ascuţită. Tămbuniă sf. cetă, mulţime mare. Tâiiipănâr şi tănipinar sm. tobo­

şar, care bate din tgmpină. Tăpos vb. IV « gonesc; la ză tăpiră

nişti zâgări îl goniră nisce ogari 159.

Tăpugă sf. buzdugan 84, 187, 154. Tărclos vb. IV a se pare ; s-nu

tăretgţi să nu vi se pară 102. Tărcol sn. cerc 90 ( t) ; turcol di

rgp cerc de pietre 90 (,), 103. Târ(>s vb. IV tar, târesc ; s-la

tărescă să-1 târască lt'îti. Tăiiii sm. - tăun, fel de ţ înţar mai

mărişor. Taxe» vb. IV promit ; lăxiri

promitere 84 (189,488)) 165. Tăvălea vb. IV tăvălesc, răstorn

87 U ) .

Telul sn. sîrmâ, iir de argint, de aur 30 ; iir telegrafic.

Tentinizari sf. întindere, scărmă-narea cu drîndu a bumbacului 32, 33.

Teslă sf. teslă ; oo strimtă —- fel de teslă 31.

Tetft sf. mătuşă. Pap. Wgd. 20, 50; oo nevestuică.

Teta-tedu grangure 48 (1B). Tot ovă sf. cord a 32. Tetin sm. unchi ii. Pap. Ti ! interj. 148. Ticia sf. tigvă, în care săracii

portă apă 139. Tuia lupului tigva lupului (nume

de plantă). Ticna sn. plăcintă de lapte cu oue.

Pap. Tiligrâf depeşa; telegraf; tri­

mes i co trimise depeşă 142. Tillâl sm. pristav 105; teşiră co

puseră pe pristav să anunţe 149. Tiiuhă sf. osul temporal. Pap. 28

(IV): ţel gros an timbă, trebuesce t radus : cel gros la cefă, neprice­putul, care nu înţelege.

Tiiiiellă sf. temelie. Pap. Tiiuinuşcă sf. nume de fl6re pri­

măvăratecă, de culore albastră. Pap.

Timp sn. timp; şi ficior din timp! la anul cu băet! 50 ( 3 l ) ; . . . şi-n

timp cu siuatati! şi la anul cu sănătate 50 ! (u); pl. timpuri =•-vecurî, vîrste. Pap. 57 ( M ) t 84 .„,); pri timp la timp 149. Wgd. an ev fornerhin; timpuri 24.

Timio sf. — Wert 14. Wgd. Tind vb. III tind, întind 72 (M 0),

102 (61). Tindeefiă sf. varga de fer servind

a ţine în răsboiii pânza întinsă 32.

257 MEGLENO ROMA Nil . 123

Tini Ac. lui tu 47 (14), 184. Wgd. 30. Tiuicliiă sf. = tinichea. Tinir sm. tîner, flăcău, m i r e ; să

iă ghiî tinir i\i! să iie vii tinerii (mirele şi mirăsa)! 50 (au). Wgd. 28.

Tiuir-juni sm. = mire 139. Tiuţl — cuv. onom. 40 ţ6), Tinţigâr sm. — stiglete 40 (B). Tipiile sn. — fel de podobâ de cap

usitatâ de femei 30. Tipsia sf. tipsie. Tiptil! adj. = deghisaţî 100. Tipţiă sf. - tipsie 120. Tirzitt sm. - croitor 29. Tisliiii = gataj lu Domnu tislim —

ine predau lui Dumnezeii 156 [tk], Tivichlell adv. — în deşert, în zadar

73 U). Toamnă sf. t6mnă. Pap. Toangă sf. dor, jale; mult nn-ăi

toangâ di casă mult mi-e dor de casă. Pap.

Tociuă sf. logodnă, logodire 126. Toenies vb. IV — logodesc; învoieso;

pi drum si tocmiră pe drum se învoiră 163.

Tocinu adv. == tocmai 79 ( m ) . Todur n. pr. T6der 50 ( u ) . Topă sf. t u n ; la tun tapa a

dat ortul popii 84 Topcă sf. minge 153, 91 (,), Torbă sf. traistă 84 („,), 121, 157. Torc vb. III = torc 34, 71 ( a 0 1). Torn vb. I - torn, în torc; s-va si

toarnă~-aa vi se împlinescă 50 (8 0); si toarnă = să se împlinescă 57 («); s-na turnam ----- să ne în-tdrcem; s-nu ti torni! Pap. 13 (6).

Tort sn. = tort 32, 34. Toscu adj. ou cap gros şi mare. Tot, fem. toată, pl. toţi, toati - tot

39, 48, 49, 51 (,,), 53 (a7), 55 („ ! 8) Wgd, 32.

Tot-diună adv. ^ îu tot*deauna.l23. Tompiaă, pl. tgmpim = toba 46 (.),

53 („), 59 (,,), 80( m ) ,$4dU). Jou pron. posas. =- tăti, a tău 56(,»),

pl. tg\i = tăi, al tăi # g d . tgu, tom 31. . fcfii,*.;'.

Tprliî! apelativ pentru Of, îndem­na ndu-le să mărgă 15g^

Traauă an. t » ţrahanâ 38». Trag vb. III w trag; salar; nu si

trazi = nu se sufere 100; mân 69 (u)'. io si trag la cwndar=eflo să t rag la conac 151, 30, Hi^t), 64 (4g).

Trâistur sn. =^ traistă. Pap. Tramă sf. m bătătură 86 U ) , 32.

Arom. tramă. Traugusaiă sf. sulă n ^ măruntă.

Arom. ţunyursuiă şi ţingărsulă 30. Trap sn. = pariu, hă ii. Trapeznja sm. » masă de lemn 118. Trapuă sf. = perucă 35, 36. Trasă adj.~frum6să; mu\%ar% trasă

muiere frumosă. Trăcdl sn. = cere (fel da brodărie)

34, ve^li tărcol Trăgnee vb. IV = trag 87 U ) , 148,

151, 153, Trate» vb. IV =^rabd, sufăr 86 U ) ;

uo trăU sa? a durat, a fost trainică 74 (u»)\ să trăiţi w / i ' ec^să răb­daţi, să suferiţi niţel 162. Wgd. troăs a s extrage 48.

Trăniea vb. IV•*= trântesc; şi si trânti ea un viţiiiis - şi se trânti ca un viţeluş 163.

Trăoni = ferăstrău. Trăscă sf, « trestie 32, Treaza adv. =s a treia # 1 4 7 . Treazl adv. * s % treia ^ cân4 vin

ursit6rele slWf inenăsoă noului năs­cut 124, 147. ;

Tiebuios vb. IV =- trebuaac Wgd. 8, 45, v. trubuii*. , cfa

.....

124

Troc vb. III trec 82 ( m ) ; treţi trăesce, o duce 88 ( 4 3 o); coti im-au trieut pristi cap ! (54 (ft6).

Trei num. ^ trei 53 (35). Wgd. 4, 28; la treili uorl a treia oră 147; <m tfm - joc copilăresc 18.

Treni sm. = Arom. hătate, partea ca­sei de la intrare 40.

Trepllu sm. defectul unor per­sane de a clipi într 'una din ochi.

Trebă sf. — trebă 155. Treia«r vb. I t remur ; cari za

trimurfy urmauu care sgudui pădurea 166.

Trimet vb. III trimit 121, 159. Wgd. 38.

Triniurpiidăjla t remurând 166. Triscuteşti vb. impers. fulgeră.

Wgd.1 45. Trluşă sf. partea curţii din faţa

casei, aria din curte 40. Troscot sn. = nume de plantă. Troiitâ adj. - leneşă, trândavă ;

trgntă-im-ieşî,nu dari fi va trân­davă eşti, nu faci nimic.

Trubiilcs vb. IV trebuesc ; pri îundi trubuiaşti 57 (47).

Trabuşoiiă sf. - burtă, pântece 166. Trudes vb.IV împrăştiii; s-nu si

trudescă bumbacu să nu se îm­prăştie bumbacul, când se face33.

Trup, pl. trupuri corp ; şiştaţili cu trupuri (fel de brodărie) 34.

Trupeş vb. IV imbucăţesc 34. Tu pron. pers. tu 59 (6,,,), 62 (a, î t ) ,

63 si-fi — să-ţi 46 Q; ţe-ţi mi rog — ce me rog ţie, ce te rog 168; ţ-ăi = îţi este 63 ( 4 6); ţi îţi 60 (.«), 65 (, a); aţi, âţi Dat; tu-ţi—ţi (Dat. etic) 160; ti A c ; tini A c ; di tini de tine 59 (,<,). Wgd. tu Nom.; ats, st, z Dat; ti Ac. 33.

Tucăle, sf . - - obiect de argint 37 ;

258

tucgi pl. clopoţei (cum portă căluşeriî).

Tucfă (v. tufeă). Tticfă-di codru (tufa de codru), fel

de legumă; jTueli-di-apii. ITucli-leiîţ, fel de legume. Tucîos vb. IV tocesc, dau la to­

cilă 67 ( l t i ) , 169. Tuci ii aramă. Arom. tuciu şi tunciu. Tuenes vb. IV înfund; şi s-tucni

şi se înfundă 140. Tueiuiri sf. logodire 125. Tueu conj. dară 64 ( a a), deşi 51

Q , 53 U ) , 54 <«,). Wgd. 33. Tufeă sf. buchet 128; fes cu tuf că -

fes cu moţ 139. Tufee sn. puşcă 85 ( 4 t t 9); aţi pot

fâţiri si stai ară pri tufâc = îţî pot face să stai iară pe puşcă, a-decă: te pot readuce iarăşi la starea ta dintâiu de pândar 151.

Tufeccîă sm. armurier 29. Tuf nat adj. tuf os 148. TuYâg sn. - toiag, băţ 32, 66 ( 1 0i),

87 ( m ) , 141, 158. TuYcfos (mi<\;) vb. IV - a se văitâ

tuf tu ! 159; a-şî exprimă mirarea. Tulârişti *sf. locul unde se strîng

sătenii în sat 113 f,4). Wgd. 56. Tu Ici că sf. vîrful ascuţit de iier

al imboldului, băţului de îmboldit boii. Pap. Arom. strimurari; acşale.

Tuiăs vb. IV tulesc, a o ş terge; mi cv) mă ascund, me pitulesc; 81 (4 0 4), 85 (so„).

Tumbă sf. măgură ; ridicătură de pămînt în şes, tumulus cum se află pe câmpia Salonicului; gră­madă : şi la trânti tumbă jos — şi-1 t rânt i grămada jos 166. Wgd. 49.

Tuiiibarcă dini. de la tumbă.

PlîRlCLE N. PAPAHAGI 259 MEULENO-ROMÂNII. 125

1 inabuli bel n. propriu 150. i u in n a tic a d j . t o m n a t e c , de tomna;

brgndă tumnătică - brânză care se face tomna.

Tună vb. impers. —- tună, pers. III sîng. Ind. pres. Wgd. 45.

Tuud vb. 111 = tund 39. Wgd. Pap, Tuuţea adv.™ atunci [passim]. Wgd.

tunfea 18. 'fupăs—topesc; tupia topesce46( g). Tupolă sf. - p l o p u l 6 6 . Turc sm. — tu rc ; turc spurcat -

păgân 61 („), 85 ( m ) . Tures vb. IV --= arunc, vărs 62 ( i s),

82, 85, 100 („). Wgd. 50. Turliă sf. fel 104 (M). Turnări sf. ----- înt6rcere; la turnări

casă 105 (8 a). Turnată ad j .— brodată 34. Turtă sf. • turtă 47 (1 0), 85 U ) , 118. Turtură sf. turturea. Pap. Turtesc adj. — turcesc; an gr aburii

turfeşî - în mormăiturile (in ci­mitirul) turcescî 152; an turţesca veri s-nu mor! 58 ( a a); una tetă turţesca fuzi-- o fată turcă fugi 156.

Tutchi - ca şi cum 117. Tutnes vb. IV = alerg, arunc 153,

154.

Ţap sm. ----- ţap. Ţsapo sf. ţepă. Wgd. 49. Pap. Ţară sf. = ţeră, pămînt 64 (»»), 147,

fârili — ţările 144. Tavă sf. - ţevă. Arom. faie 32,33, 28. Ţăvala-ţuvala. = ? 85 (,M). Ţăfărlâclilii sm. — omuşorul. Pap. Ţăfânî s.pl.—locul pe unde ese apa

din canalul vertical, ca să isbescă în roţele (an clare) morii.

Ţăluf sn. zălufei. Pap.

Ţa iu tată s. adj,—cu zălufei. Pap. Ţângăres vb. IV = sun (de la ţăn-

găr, ţăng&r) 169. Ţăuţâr am. — ţintar (inaeetă). Ţarnâ — n. de capre 171 <w). Ţărţareă sf, = pepene galben, forte

mirositor, ce nu se mănâncă 84 Utt\; <v ţicoari = fel de greere care cântă ţîrr (vedi ţicoa/ri). Arom. ckirchwa (Samarina). k$

Ţarţonţi s. pl. fem.-- nume de legumă. Ţăiuiuăn — 85 (,M). Ţe pron. = oe; ţe-fai măneăsî luţglu

45 (,), 57 ( M ) ; /e = auijţ poftim ! 78 U).

Ţea, pl. fcli = cea, acea; ]pri ţea pomi 67 <4). Wgd. tsş, tseli 31.

Ţela pron., pl. ţe\îa = acela 49 (,), 71 U), 89 (,,). Wgd. tstla, tselia.

Ţer sn. = c e r 50 ( u ) , 86 U ) , 147; cerul gurii. Wgd. 17.

Ţer vb. III—cer 88 (m), doresc, voiu 53 ( 4 )); poftesc 56 (»,); ţiru prin niaală— căută prin mahala 152; şi ţirurâ să-\î perdă — şi căutară sâ-i părdâ 146 ; şi mult ţircă să aibă —şi mult doriâ să aibă 143 ; ampiratu an ţela vaefyt ţircă să facă ună eavgă — împăratul în acel timp doriâ să faeâ un răs­boiii 146.

Ţerb sm. = cerb. Pap. Wgd. trerp 9, 12.

Ţere, pl. ţereuri şi terţi «* oerc; ţer-curi di buffl^ cercuri de butoie.

Ţert vb. I — oert; rniţeH^vab cert 153; dedunu la ţirt^ moşul nu l certă 165. ; ; ! v j

Terţi spl. — cercurile morii, oarl se intorc într'una în juruj lor.

Ţepă sf. = oăpă. Wgd. tsgpg 17, Ţertă sf. == căra. Pap. t

Ţest, pl. ţşsturi şi ţ^şti***- capacul

m

126 PERICLE N. PAP AH AGI 260

tipsiei, cu care se cuce plăcinta. Pap.

Testa, ţeşti pl., pron. dom. acesta 6 7 O, 5 8 U Wgd. tsesta, tse&ti 3 1 .

Ţi pron. = ce 5 6 ( 8 1 ), V>7 (,6). Wgd. lai 31 (vedî /<?).

Ţicoari sf. - greere (fol); ţărţarcă ţicoari- --• fel de greere, care, vara, pe căldurile cele mari, se pune peste poame şi mănâncă Intr 'atâta până ce more, plesnind.

Ţieut sn. ţipăt. Pap. Ţigan adj. avar, sgârcit. Pap. Ţigâr sn ţigară « 6 („,„).

Ţin vb. I -~ cin, cinez; ca să du-fină 109 <„).

Ţină sf. ~ cină 109 (1H). Wgd. 9. Ţinti num. - cinci; la ţintii zisia

cincea oră oMse 1 4 7 . Wgd. tsints 2 8 . Ţiitfigâr sni.= stiglete (Oş., Ln.). Ţin-z()ţl num. cinci-deci 110 ( u ) . Ţipă sf. — şolduri. Arom. tlie, tjour'e.

Pap. Ţipes vb. gonesc, a lung; alt fi-

peşti îî gouesce, ii alungă 01 ( s ) . Ţsispretsi num. cinci-spre-dece.

Wgd. 28. Ţista pron. acesta 5 8 U ) , 0 3 ( „ ) ,

8 0 (*oo). Wgd. 3 1 .

Ţiştu-cari pron. neh. dre-care. Wgd. tsi&tukari 31.

Ţitati sf. :-- cetate ; au dusi casă an ţitati - o aduse acasă în oraş (ce­tate) 142.

Ţiva adv. - nimic; tară ţiva fără nimic 1 6 2 , 8 6 - < „ , ) , 75 ( i i t ) .

Ţi vă pron. neh. ce-vâ. Wgd. 3 2 . Ţiva-godea pron. neh. ce-vâ, 6re-ce

1 6 2 .

Ţoglăv sm. balaur 8 5 (,„,).

Ţoii vb. III ţ iu ; nu toni nu ţine 0 2 (ni); aţi ţgni dinapoi ? cutezi '< ai curajul y 6 8 im). Wgd. tsgu 9.

| Ţop vb. I ţip, strig 8 1 (,07), 1 4 9 . Ţorţ adv. - - an ter ţ ; an ţorţ—an

! terţ. Wgd. tsgrts 9 . Ţes vb. III ţes. Wgd. tsgs 17 . A-

rom. ţas. Ţoţ vb. 1 sug ţ i ţâ ; /o/a-mi!

suge-mi! (în limb. copil.). Ţoţă sf. ţâ ţe ; cum sa la da ţgţâ

cum să-î alăpteze 1 4 2 ; pl. toţi -ţâţe 1 4 3 , 1 2 0 .

Ţiieiies vb. IV sug, ţucuiesc 1 5 4 . Arom. ţucuiescu ( - sug mult, de la onoin. ţuc).

Ţuţullcă sf. - moţ, moţisor. Arom. cu tul tu, zărculă, zărcuHu.

U

II ! interj. ~~ of! 01 ( „ ) . Uă iciteşte: ii-ă, două silabe] sf. -

s t r u g u r i ; uă-n apu 3 8 ; ţe-ix veri c-ua'i 4 8 (,»).

Ubav adj. frumos 7 3 ( , 6 1 ) , 1 4 5 .

Wgd. ubaf 28. 1 Oftvillă sf. frumuseţe 8 6 • ( „ , ) , 1 6 6 . Ubell sf. pl. obiele 2 0 . Ubidos vb. IV cer, caut 7 6 ( I M ) .

Wgd. suehe 4 2 . Ublong sb. partea samarului din

nainte. Pap. Arom. mbrustăr. Ubur sn. ogradă, grajdul vitelor

pe timp de vară 4 0 . l'brâz sn. obraz 1 0 7 («»), 120 . Ud vb. IV aud; siuzg^ se audi

5 3 ( 3 1 ) ; uzgră audiră 5 3 ( 8 B ) ; ni s-ti ud, nici să aud de tine 6 0 ( 8 8 ) ; s-ti udă Domnu 5 5 ( 1 0 ) ; uzi! auoji! 6 7 (12o).

Ud vb. I - u d ; vin oa di ti udă 1 1 5 ( î ă ) ; za-udât 1 1 7 .

Ud adj. udat, ud, mole 8 7 ( 6 6 ( ) ) ;

clin uri udi 1 0 4 ( 6 i ) . Udată sf. ~ odae. Pap. llglâc sn. ogiac, coş.

261 MEG LENO-ROM ÂN îl. 127

Uglindală sf. oglindă 102 PgoiI adv. - mereu 0 2 ( u , ,*) , 104 ( a j . (goliră sf. nume de plantă. Pgor, pl. uggră sn. ogor, ţarină

8 6 ( 4 l l ) .

Igrâdi ţă sf. -= (cu) ogradă (fel de brodărie) 3 1 .

Ugudes vb. IV = nimeresc 8 5 ( 4 9 S ( ) .

Uguleă vb. IV = golesc, desbrac în pelea gdlă 1 0 6 (»*).

Uidises (?) vb. IV - potrivesc; şi si uidişră- şi se potriviră 139 .

Pliu sm. ulm. Ulîie, pe uluţi ~ uluc 1 5 6 . I luveîcă sf. --- cucuvae 9 5 (,„). U]ît vb. I u i t ; ca s-nu uYita -

oa să nu uite 1 6 7 , 159 . Wgd. 4 8 : ul\it.

Uhudes vb. IV—- stric, prostesc 7 3 U ) .

Uniă sf. —- humă, pămînt. lUuăroaliă sf. ™ ostenelă, oboselă.

Pap. Uiuărţts (mi co) vb. I me obosesc;

că ai umărg = căci se obosi 104 . Umbră sf. — umbră 1102 ( a i ) , 1 6 3 . I mizes vb. IV --= semen 8 4 ( m ) . Uniut sn. ^ nădejde 8 4 ( 4 M ) . Un, ună — un; ună că [ia vizii -

îndată ce-i vâe-ii 1 4 0 ; şiunăcd\ia ampiib —- şi după c e i umplu 1 5 3 ; nu-i ună nu-1 tot una 6 3 (,,),

nu-î la fel 8 2 (m)i ună-ţe - în­dată ce 1 0 8 (,<>).

I nâ-lailţl unul altuia 8 5 U>. I nâ-şi-ună adv. = îndată 103 ( t t \

Wgd. 3 2 .

Un'ac adv. - niţel, o lecă ; un'eeă 8 5 U). Wgd. 14 .

I iieeîcut adv. = puţintel 103 ( M ) , 1 1 8 .

Uug vb. I I I - ung ; la unfi 1 0 3 (ea); H 7 j UHŞ, UUS UnSeî, UI1S.

1 ikgliă sf. =» ungbie 77 (,M), 86 (6»»-6i»). Wgd. ungliu Nagel.

Ungliu-elaârăllă sf. — nume de plantă. i

Unspreţi num. **= un-spre-^eoe 26. Wgd.

Unt sn. -= unt Wgd. 18^,^ Untură sf. k= untură. Lecliu sm. = oabiii 53 ( 4 0),86 (.,«,,!<);

pgnă iundi ad-mt v&dâ itoelifr «= până unde să-mi vadă ochii (adecă: până ia marginea pămtntnlui) 160; le di uociiu = este daoaniat 107 (ua); s-nu iă di uociiu / ^ să nu-i fie de deoohift I 66 (,i); flg» «oo]*-ceşcî de cafea 89 („l^tmci^ — ochiuri (mâncare de ouă) 114 U; uorbiii-uocii ^ tîmpleie.

I ocbu-b6ulai (ou cv>) == |oe eopil. 91 nume de plantă.

flocliu-uiari am. — ochiul mare (fel de brodărie) 35.

Uociiu pâllcăllă ochiul puioliil 35. Polar sm. ~ olar 29, 86. I om sm., pl. oamihî ~ om 61 („ ) ;

8 6 (m.m). Wgd. 4. te\>i num. opt. Wgd. opt 17, uopt

l i , 2 8 .

t o r sn. =ş horă 53 („), 66 („). Wgd. 11, 2 0 .

Uorb adj.™ orb 87 < I M), 168; earşe-tor 8 9 ( t ) ,

l oiOili-uoeU s. p l . - ( l i t . orbii ochi) tîmpleie.

fiord (uors) sm, == or» 25, Wgd. ora, orzu 15.

flos s n . ^ o s 47 ( l t). Wgd. 11. Coşii! ~ oşti i strigăt prin aare go­

nim cânii fiou sn. —ou 64 Ui**)i ogn*4mţrgă

oauă - adecă, nici odată f8 (,„>; âou tumut^Qt mititel meobiei-nuit 9 7 (m>. Wgd, von ttp

ti-

t

128

Uoăros vb. IV trudesc 75 (X l i). l'parot adj. bătut bine în pămînt

101 („). Upiueă sf. opincă 154. Urâclii sm. agricultor 155; cons-

telaţiune compusă din 3 stele, doue maî luminase şi una mai puţin luminosâ, pe cari locuitorii le a-semenă cu un agricultor, ce ar ara cu doi boi.

Ura»s (ini ev) vb. IV me urîţeso, devin reu, me înăspresc. Pap.

Prăjea (mi oo) me înarmez. Pap. Urbes vb. IV orbesc ; să urbds !

să orbesc! 58 («). Irbilişti (na oo) fel de joc copil.

90 U Urdă sf. - urdă 38, 84 (,5,). Arom.

ghiză. Urdin şi urdîni sm. brazdă, rând

155,149; urdihi di vin iurt br azde de viî 41; darea eu runo cu un urdini cârligul cu runo (!) cu un rând (fel de brodărie) 34 ; ur-dhii este eroro de tipar în loc de urdihl ( rânduri , fel de brodărie la mânecile de cămăşi) 35; vru si ampYiă, for să-U iă urdinu vru să umple, să ion apă, fără să-î Ho r ându l ; vini urdinu veni rân­dul 154. Wgd. Reihe 49.

Urdiu vb. I - orândueso; brăzdez, frecuentez, ordonez. Pap. Arom. ordu (când este vorba de urzeiâ), şi urdin frecuentez, comunic, continuu: apa ar dină apa con­tinuă să curgă.

Urdina adv. pretutindinea 83 (4„), 1.20; lomul talia la noi di tir di­na - la noi e voie să se taie lemne de pretutindeni, nu este o-prit locuitorilor a tăia lemne din orî-ce pădure (Ln.).

2m

1 ni inie sm. nume de metal (fel de metal).

Prdîsît adj. ? 190 (d). Urdy» vb. IV urzesc (urzelă); pun

la cale ce-vă. Pap. Arom. ordu şi un/uscu.

Urdă tară sf. urzela ; an ustură iii urdatură si ţgsi trama în urzelă se ţese bătătura.

Urecliă sf. ureche 54 („), 87 (oil9, 6 „) t 135; urhc[i - părţile plugului băgate în plaz.

1 rotila-Iu pal ai sf. urechea lupu­lui (nume de plantă).

Uricjlăt adj. urechiat, fig. măgar. Uriz sm. orez. Urlu vb. I urlu ; urli, urli, lu­

pa ! urli, urli, lupule 45 (a). Ui'iuăn sn pădure 142. Urmă sf. urmă 87 (S18) ; pl. ur-

mili 123. Wgd. 48. Fussohle. Urnişori a urni, urnire : urnişg-

la ! rostogolesce-1! 88 ( H 8). Urot adj. — u r i t 01 (a6); \i-ăi urgt

îi este urit, greu 147; via urht vis reu 165. Wgd. 28.

Ursă sf. — ursă. Ursoniă sf. ursoică 153. Wgd. ur-

sonia 7, ursoanig 23. Urzică sf. urzică 38,87 (,«). Wgd. 15. Usc vb. I usuc; s-ţi useă mgna!

să ţi se usuce mâna ! (secă-ţî-ar mâna !) 00 (,u). Arom. us vîc.

Uscări sf. usucare 102 ((U). Uscat adj. (part. de la usc) -uscat,

usucat 72 (M e), 87 (,M); c\inurî us­caţi 104 Cj6); pri uscat nu cad nu cad în sec 63 (M). Wgd. 28.

Usnă sf..— buză. Pap. Wgd. 50. Ustrâlu: trăsnetul (!) 59 („). Usiru acu la ea nu-\i ra ustrulu

deşi nu avea nimic 167 (adecă: deşi ea n'aveâ nici pe dracul).

PER 10LE N. PAPAHAGI 203 M E G L E N O - K O M ANII. 129

Ustură sf. :.»••:: urzălă 32. Uşă sf. v.: uşă 51 (»„>, 87'(„,). Uşnes vb. IV a suferi de recelă

(vedî Pap.) 104 <«). Uşnit — bolă de recelă. De uşnit

când sufere copilul, plânge în­tr 'una, mai ales sera şi chiar când e pus să sugă. Spre a se încre­dinţa cine-vâ, că copilul sufere de acesta bolă, i se lungesce piciorul stâng cu mâna dreptă şi mâna stângă cu piciorul stâng. Dacă pi­ciorul stâng şi mâna dreptă se a-ting, copilul nu-I uşnit, din contră însă, da. De uşnit se sparzi un ou, cu care se stropesce şi unde gâl-Iruşu se risipeşti (risipesce), acolo se legă doctoria, consistând din oii cu făină sau ou cu cenuşă. Pap.

Uş()s I V - ascult cu băgare de seină; di si za-uşaşti 101 ( w).

Utcu adj. — gură-cască 89 (,,). Utfnr = chee 50. Wgd. Utreş sm. = obiect de la plugărie. Utrules vb. IV = otrăvesc. Pap. U(ld vb. III ucid; ca s-mi uţîzi

că me vel ucide 142; [ia uţisi -îi ucise; că s-ti uţidim căci te vom ucide 156. Wgd. u/tă, ani ucis 20, 47, 39.

Uvez sn. — ovez 25. Uzirăs vb. IV — mâhnesc ; ma tu

si nu uzirâşi —dar tu să nu te mâh­nesc! 150.

Va pron. — vă, vi, ve Ac , Dat. Vacă sf. — vacă. Vaca Doniiitibil sf. — vaca lui Dum­

nedeu (nevropter). Vac^t — t i m p ; ântru vacgt—înainte

de t imp; dupu vacgt — după timp 96 <»4), 136; cgnjiinsirâ an vacgt=~

Analele A. R.—Tom, XXV.—Memoriile Secţ. Literare.

când ajunseră în vârstă 148. Wgd. di vakfyi — di mult timp 83,

Vad sn. = prăşitul porumbului Vali s f . = vale, rîu 46(,),81 («,), 87

(.».). Wgd. vali, vţ>Huri 5, 74. Vampir, pl. vampiri— vampir 59 (»,). Vuiupiris&a vb. IV — mă fac vampir

87 <„,). Var sm. = var 64 ( 4 I). Vardâr — n. propriu Vardar 46 (SV Vas, pl. vdsi-vas 144. Va la in vb. I « bat; s-U vatâm

0 să te bat. Pap. Vatră sf. =~ vatră, cămin. Pap. Uâcâr sm. — văcar 100 (,»). Văeof sn. « vaouf, imobil religios

85 W). Vădes vb, IV —curăţ porumbul de

buruenî; netezesc brazdele de bu-ruenl rele; vadu (prăşitul) po­rumbului se face la anumit timp.

Văltur sm. = vultur 87 < m ) , 168. Văllaviţă sf. =dârstă, vâitdre, Arom.

drîşteala 34. Vampir (v, vampir)—vampir 87 (»,»). Vărbâllţ sm.^durere de urechi, durere

de cap, când este cu ardere. Pap. Vărdăresou adj. = vărdăresc (în

felul cum se brodeză pe la Var­dar) 35.

Vârdăreţn sn, = (Vărdăreţul) vîntul care suflă din spre Vardar 40.

Vai iacei sn. — ocol 167. Vărules vb. IV — văruesc. Yurusît adj. = văruit 54 d a). Vecllft adj. — vechiu 80 ( > M), 106 (.,),

152. Wgd. ^ i i w ^ = a l t 28. Ved vb. II — văd 45 (4); a\iai vgdh^

1 se vede 51 („); să vidam urdina ~ să vedem pretutindeni 83 (**•); teşi vizut V — al vă^ut ? 70 (u»); să si vedd = să se vadă, să ae uite în oglindă 10$ ( w). Wgd, t** 9, 87.

130

VeglYu vb. I veghez, păzesc 70 (.8o), HO; s-la vcf/iişi să-l păzesc! 102 („,); vigXJău cu caldcichili păziau cu săbiile 144, 146.

Veiui u. de boii 171 fm). Ver — ar; şa da-ni ver iri! - Dare-

ar să ne fie aşa ! 55 (1 3). Ver sm. ~- ver ; ver primar ver

primar; doili veri veri secun­dari ; treili veri veri terţiari.

VerdiiI s. pl. vergelele 34; oo eu rime (fel de brodărie) 34.

Vec sn. — vec, secol; Domnu eu vqe s-la faeă\ (Dumnedeu să-l facă de un secol). Deâ D-deu să tră-escă un secol! 50 ( l 8).

Yeleă sf. vergea, rămureâ ; caco ca vergeua (fel de brodărie) în formă de rămureâ 35.

Veră, pl. veri, ver uri •—- vară 106 (6J), 116 U.

Verdi adj. = verde 50 („.„), 64 (8l)); necopt 87 (,„); 117. Wgd. verdi 27.

Vertjă sf. vardă. Verdă-uscati sf. pl. legume us­

cate 38. Vergă sf. varga; vergea (servesce

la răsboiii) 33; trhnură ca verga t remură ca varga (de frică) 166.

Veri sf. ~- credinţă, lege 58 (8fl). Ververiţă sf veveriţă. Arom. vir-

viriţâ şi viviriţă. Vicălta vb. IV chem, strig ; sa ti

vicăiască - să te strige, cheme 57 U , 39, 58 U.ia). Wgd. vilcies 50.

VichY adv. ... deja, în sfîrşit 60 (46), 73 (,„).

Vieues vb. I V — chem 135. Videlă sf. lumină 102 (81), 123. Videri sf. - vedere 88 (,«,.„»). Wgd.

36. Vidră sf. vidră. Viu*a - n. de vacă 171 (a e).

261

Viliţă sf. bărbie. Arom. grumu (Este greşit. Pap. falcă) 88 (88,).

Vin vb. IV — viu 52 („), 54 (44), 55 (,), 60 („), 105 (,e), 135, 142. Wgd. 4, 19.

Vină sf. vînă. Wgd. 9. Viud vb. III vînd 88 (6J, 158. Ving vb. III - înving. Wgd. vink

48, vins — învinsei 39. ViuirY sf. Vineri. Viniri sf. --- venire; a veni. Wgd. 36. Vinii adj. vînet (fel de brodărie

la ciorapi) 35; vinita 34, 88 < I M. ). Wgd. vinet 28.

Viuiţollă sf. boia vînetă. Arom. vinita (sbst.)

Viiit sn. - - vînt 69 ( J M). Wgd. 9, 18. Vîntur vb. I vîntur, svînt; vintur

grgnu =- vîntur griul (operaţia ce se face spre a se alege, spre a se curaţi griul de plevă). Pap.

Viul uri|& sf. vijelie, furtună 88 <«.).

Viftlă, pl. vihiuri vie 28, 48 ( lB), 70 150. Wgd, 7, 14.

Virdeţăsf. verdeţă, verdeţuri 103 U, 121.

ViraVI, pl. vir(e\î - - vergea 33. Virgât adj. = vărgat. Pap. 12 (g). Virgină sf. imposit, mobilier 136. Vi rigă, pl. virighi şi virizi sf. --- ve­

rigă de fer 95 (»4). Virules vb. IV cred 58 (â), 82 <„,);

nu-î di viruiri 76 Wgd. ve-ruies 50.

Virzeăă (virdeuă) sf. - vergea 138. Vis sn. — vis 165; vizii an vis — visă

154. Wgd. 19. Vises vb. I —- visez; ampiratu vis>

împăratul visă 165. Visîlos vb. IV— veselesc 160. Vişn sm. = vişin. Pap. Vişnă sf. vişină. Vişnâr sm. pasere din clasa cor-

PERICLE N. PAPAHAGI MEGLENOROMÂN» 131

nirostelor, căreia ii plac mult vi­şinele.

Vită sf. = vită 147,152. Wgd. vito 19-VltulYâr sm. ~- păstor de miel vătul.

Arom. vitu\iăr. Vitnlin sm. - edil, după ce sunt în­

ţărcaţi, se numesc vitali, după cum mieii înţărcaţi se numesc noatihi', „ tot aşâ se dice şi la Aromâni.

Viţă sf. = viţă (de vie). Arom. Vită: Wgd. v#0Q = Reben 9.

Viţălâr sm. = păstor de viţei. Vu$l ani. = viţel. Wgd. vitsbl 9. Vîţilăş sm. viţălăş = viţeluş 163. Vize* vb. IV— brodez ; vizit brodat Vizir sm. === vezir, ministru 163. Vîr! — strigăt de chemare a catâri­

lor 171; vîr-afi! 171 (,). Vîrculâc sm. — vlrcolac 88 (M 1). Virteşli s. pl.=eele patru rote de la

cicric 54 ( l 8). Virteşeă sf. = un fel de sfârleză fă­

cută de nucă seu de cocianul po­rumbului. Pap.

Vlagă sf. - vlagă. Wgd. Feuchtig-keit 49.

Yla(h)n sm. — Românul 88 ( M \ Vlădică sm.~- vlădică, arhiereu 160. Vlăcl^s vb. IV — fac lâna pale (fel

de caer) 34. Vlăşăsc adj. - românesc (fel de bro­

dărie) 35. Voândiţă s i — undiţă. Voastră pr. pers. = vostră. Voi vb. IV = voin, voesc; nu voi

60 (a§); ţe va va burieu ! ce vă do-resoe inima! 56 (M); niţi voi... — nici nu vreau . . . 78 («,-,«i) ; u vrut-au Domnu di mini! 68 ( u t ) ; nu mi veri şi mini — nu mă vrei (nu mă primesc!) şi pe mine 136; veri 48 ( u); că nu veri 88 (»*).

Vei pron. pers.^Toî; va Dat. 56 (,8),

57 ( „ ) ; vă mut. 58 (Jp bini va ft<nn~~btn© Vă sfiarăm 55 (g)» #t & voi«al rentă 66 U M ) . Wgd. 1,29.

Volb sn .^wo^aparat pemtru etrtn-sul ursele! 88; Arom. v&tbu.

Volbu vb. I =es strtng tUfadla pe volb. Arom. mvulbea*, mo&u.

Vom vb*;MIWt#f«s m â ^ n ^ ^ o -răso, văfrs 10 (M). pi •

Vostru p t m fda* p l wfflW'-etis^Vo-stru. Wgd. $1 Vi, »

Vrajă sf. « vrajă, *erme#rPafr. Vrail sn. =fc ă H o p ^ t a a f ^ N H ^ a i . Vrană ^ hu daeapre 1 7 1 ; ^ Vrăjitor am. =^^vrăjitor. * î p . > VraiKiâu no, U m b l e 4$*mg& Vrfttt sn. vâri 19 (,); vritem**^-

creştetul ea|>ului [vwfL'VHtf.-Vrodnic adj.--vrednic, dcanti t$8<14»i Vremi sf. — vrem» 88 (^^«ifS <».).

Wgd. vremi 4 9 . Vrin pron. neh. — vre^niftil, fre­

care 59 ( 9); vrină=Vre*ănn *8 ( u i ); ari la vrin =*= este cine^vă 74 Ci). Wgd. 81.

Vrives vb, IV = vorboae, tttffân 108 <„).

Vrîcuiisea vb. IV = devitt Vâroolac, devia raft, mă înăspreaW

Vrirt -- vârf 67 ( t), 105 („), ve^l nău. Vrut adj. =c= ittbit 164. Valea sf. = mătuşă 153. Wgd.^Un­

chi u 50. ^ '•' Vrtoiu (va^l vom). •* ' Vupsăs vb. IV vopsesc 118 Vni adj. ztt* avtlt. bogat. Pap.

• ' v :*• Viaţie advi = pa te toeată, laninte

de cină*' Pap. • •

Za prefix; eon za-suflă <&raa = când suflă viatul 51 («.,).

i

132 PERICLE N.

Zabit sm. funcţionar; ofiţer (per-sonă a autorităţii) 160.

Zabiiciir (mix>) vb. I ine bucur 142. Zac vb. III — zac; hindi zaţi unde

zace 50 („); Duma zaţi ea măgar Duma zace ca măgar 46 („).

Wgd. 9. Zacaclil vb. I — prind, atârn, agăţ

de ce-vâ; za-cacîa-la tufecu dipăn-dârniţă - - atârnă o puşcă de co­libă 150.

Zacâţ (veo!i zăeâţ). Za-eăţat sm. - început 147. Zacludes (mi co) me mir 139. Zacrîv adj. - . • strîinb, curb 33. Za di nes (v. dines) 65 (,„\ Za «Iun (vetli dun). Zagâr sm. — ogar 88 ( 6 n). Zagunes vb. -mân, gonesc, grăbesc,

alung, iuţesc 154. Za h met sn. suferinţă 145. Za-miele (v. micic) 65 (,a). Zapărps vb. IV opresc : ap za-

părb îi opri 143, 145, 146, 157. Zaros adj. bucuros, rîdeiid 141. Zatiiclos (vedî tucîhs). Ză prefix ce se pune la unele verbe,

se confundă cu za (ve<iî za). Zăbala adv. - în destul, mult timp

164. Zăbăves vb. IV zăbovesc, întârdiî

88 (,„). Zăbală sn. obiect, servind a strînge

ferul plugului de lemn, lixându-1 prin modul acesta.

Zăbîin sm. haină femeescă 36; oo dirept, co eu bobekî cv> drept, co cu nasturi 36.

Zăeâţ vb. I ---- pr ind; încep; zăcă-ţară să cgntă începură să cânte 145, 147. Wgd. zqkăts 51.

Zăclumburcs. Wgd. 60 vb. sun, germ. klopfe.

P A P A H A O I 266

Zătclâr sm. •= acvilă, cea maî mare pasăre din localitate.

Ză-iiuit adj. îmbolnăvit 109 y . Zăltln — ? 121. Zălatăr vb. I latru. Wgd. zglatgr 51. Zăiubâc sm. fel de strugure. Pap. Zăuălât sn. meşteşug. Zău dă n sm. şi n. --• fiere (cu cari se

16gă ceî deţinuţi în închisore) 164. Arom., brangă.

Zăntămonltt vb. I = tămâez 120. Zăntuniă (v. zintuniă) 121. Zânviles vb. IV învelesc, înfăşur

105 (06). Zâ-tăros vb. IV târăsc, ţârii 101 („). Zâtiipnes vb. IV aromesc; a

dormi niţel 164. Zăvlăcl6s vb. IV ~ târăsc; şi şa ea

li zăvlăcigră dupu îe\i = şi aşâ când le tâ r î ră 'după eî 150; aiîii si zâvlăcîaşti mi se rupe 79 (,„).

Zber vb. I sbier. Wgd. 16. Zbor sn. = vorbă 88 ( 6 7 8); si de di

zbor dumnizesc la iei ----- se dede vorbă dumneejeescă (adecă: a fost anunţat de la Dumnezeii) 156.

Zbaros vb. IV •= vorbesc, pomenesc 66-(„), 67 Oo»); cot zburgm 88 ( m ) ; a\î za zbur§ îi vorbi, pomeni. Wgd. 9, 44.

Zdrabâ sf. - rao'ă. Pap. Zdrav; zdrav şi-n timp cu sînatatif

sănătos şi la anul cu sănătate! 56 ( i 4), 87 (ii»): zdravu-jivu (salutare bulgăresoă: sănătos, viu).

Zdrog sm. — nume de pasăre de cu-lore cenuşie; la Oşanî se numesce şcovrâ.

Zdrubes vb. IV zdrobesc, fărâm 148. Zdruiuîn vb. I stâlcesc 28. Arom.

zdrumin. Zdruncin vb. I = sfărâm, stâlcesc,

distrug. Arom. zdruncin 137.

(

267 MEQLBHO-ROMÂNIÎ. 133

Zefc s n . ~ petrecere, tar-niente. Pap. Zehie sf. ciocan mărunt 30. Zer adv. = d â r 66 («,»), par'oă, ba

bine că nu 65(»0lfa,). Zelzit sm. pl. e^iziti - - dege t 77 (,„),

149. Wgd. zest 8 ; co mijlucăn, co mic, oopulicăr — degetul mijlociu, mic, policar.

Zenă sf. = del; sprinoână 49 («); pl. * sem===gene, sprinoene 103 ( t i). Wgd. zeni 18.

Zetsi num.~ fiece. Wgd. 28. Zgair vb. I = sgâriî 87 („„). Zgorpăs vb. IV— zerreisse. Wgd. 42. Ziân sm. pagubă 81 («,). Ziboc sm. şi s n . » jabec (fel de mai­

muţă). Zic vb. III = <jlio 57 U, 73 U); zi­

când 118 ; cum a\î ziseşi •—- oum îi elisese 141; a\i ve zis îi tfisese 146; zisi Domnu di si frensi uşa di scăpai - a $is, a dat Domnul de se frânse uşa, de scăpai 162.

Zid sn. = perete, zid 54 („, „), 86 ( m ) -Zides vb. IV ----- zidesc. Pap. Ziduslt adj. - întărit (cu zid) 54 („). Zift sn. = tăbliţă pe care se aşeză

argintul 30. Ziuibidi sf. = cleşte mărunt 30. Ziugliiu ad j . - -boga t 165. Zinir şi ziniri sm. = g i n e r e ; la fesi

siniri —11 făou ginere 167; aţi la pusi ziniru-su = apoi puse pe gi­nerele său 148. Wgd. giner 9,18.

Zintuniă e£ = rudenie 118. Ziuuciiu s m = genuohiii. Wgd* se-

nucliu 18. < ; < i

Zirnes — ?; oa şi-u timira\ au însura lisiţa 150. - •

Zis-aUs, acria, menit 84 U $ Ifl (** Zîţiri sf. = Zicere 88 (m% Wgd. 36. ziambăo adj. *a=adâne 174*»). Zuiăreo i ox^jun iper 28.;7| Zmefi am. aman, balaur^51. Ziueui spL^lamana 86. Zmiiiios vb. XV *x amaata% încurc

71 du). ,„ 4s$&.

Zinoc 8m.=smoaWn. -m^< -/n .uuei ţs rb. IV^smnrieeac 167.

Zoieă = n. de Vacă fttatllŞri7i U) Zort zor, natnia 75

dai «orfetn să mă * o r ^ î U a ţ rfs-dirâ marţ mirt la dară (puseră) mare zor la eăiu-găr (forţară pe călugăr) 15&

Zonibi-dl-aăroH » dinţi da brodat, de sorta (pe aa*, argint» framă) 30.

Zonă sf.w=^lînă 18, 93 Uţ 146. Zona (ihlnlîzara = ^îna^blulizara

143, 144. ^ ;

Zorii (an <*>) s= îu zori; la darea zorii ^= In zori de <Ji 18»,

Zuttă sf. ~ 4iuă 47 U 49 Uh 51 (u.u\ 88 U . ,«d; eripb tuua^ş» lumbiă de tii; si fysi suna — sa făau ^ i ; sf^si mua mari = »%. luminat bine de # 1«9. r