hdzcFEAW dyutu8n676r tyu ytuit7 ui

8/18/2019 hdzcFEAW dyutu8n676r tyu ytuit7 ui

1/20


2/20

Interactiunil

e medicamentelor cu alimentele

Antibiot icsIn general, chimioterapicele antibacteriene cu spectru larg din grupa penicilinelor ar trebui administrate cu1-2 ore înainte de masă şi cu o cantitate adecvată de lichide.

In general, broad-spectrum antibiotics related to penicillin (including cephalosporins)need to be taken under two important considerations:1. Some should be taken 1 h before or 2 h after meals for best effects. Check forspecific information on each agent.2. Take with an adequate amount of fluid.

Aceste medicamente se administrează concomitant cu alimentele doar dacă există o patologie gastro-intestinală asociată. Totuşi, chiar şi în aceste situaţii, ar trebui evitată asocierea cu produse lactate, bogate încalciu şi magneziu, pentru că se pot produce complexe neabsorbabile cu unele antibiotice.Monitorizarea aportului de lactate trebuie monitorizată la copii şi adolescenţi (aflaţi în perioada de creştere)care urmează un tratament de lungă durată cu antibiotice pentru a preveni afectarea densităţii osoase. Înaceste cazuri se recomandă aport corespunzător de lactate însă la un intreval orar care să permită buna

absorbţie a antibioticelor.

Doar dacă există If significant gastrointestinal distress occurs, these drugs can be taken with food,although that will alter the pharmacokinetics of the dose. Avoid coadministrationwith milk products that are rich sources of divalent ions, such as calcium andmagnesium, that complex with some antibiotics and prevent their absorption. Theintake of dairy products, however, needs to be monitored and encouraged withappropriate consideration of the specific antibiotics involved. Milk products are


3/20

among the few rich sources of riboflavin, as well as an easily consumed andinexpensive protein source. This monitoring is needed especially when antibioticsare used long term by adolescents and young adults who are maximizing bonedensity. Advice to limit milk products when taking antibiotics may lead to eliminationof milk products from the diet and greatly increase the long-term risk ofosteoporosis. The patient requires encouragement to continue appropriate dietaryintake of dairy products, but only at times that minimize interference with antibioticregimens.Dacă patologia digestivă asociată impune administrarea simultană de medicamente şi alimente, estenecesară şi monitorizarea nivelului de vitamina C, K şi riboflavina- vitamina B2 ( o sursă importantă devitamina B2 o reprezintă tot produsele lactate).

If significant gastric distress necessitates combining the drug with food, theintake of vitamins C and K and riboflavin needs to be monitored more closely.

With some antibiotics such as cephalosporins, watch for hypokalemia and vitamin Kdeficiency when taken with food. Not all antibiotics are affected in amount or rateof absorption by food intake.Administrarea de cefalosporine poate creşte riscul de apariţie a hipopotasemiei sau a hipovitaminozei K. Spre deosebire de tetraciclina absorbţia minociclinei (Minocin®) sau doxiciclinei (Vibramycin®) nu estemodificată de produsele lactate.

Some tetracycline products (minocycline/ and doxycycline/) are not affected by dairy product intakes. Among the penicillins, amoxicillin/Amoxil® and bacampicillin/Spectrobid® appear to be unaffected by food intake.

Dintre peniciline, se consideră că aborbţia amoxicilinei şi a bacampicilinei nu este influenţată de alimente.

Take all antibiotics, as indeed most drugs, with sufficient fluid to reduce orminimize side effects.

Fluid intake is especially important with urinary tract antibacterialdrugs (nitrofurantoin/Macrodantin®). Absorption of these may be increasedwith milk or food.With some antibiotics, especially those taken long term (clindamycin,tetracyclines), inadequate fluid intake with oral capsules may lead to esophagealirritation.52 Counsel adolescents and young women on acne regimens to takeat least 8 oz (240 mL) of fluid with each capsule.

Un alt aspect important atunci când se administrează antibiotice îl constituie aportul suficient de lichide.Aportul corespunzător de lichide este important în special pentru chimioterapicele bacteriene utilizate pentu

tratamentul infecţiilor de la nivelul tractului urinar (nitrofurantoin/Macrodantin®), medicamente a cărorabsorbţie e crescută de lactate sau alte alimente.Utilizarea îndelungată de capsule de clindamicină sau tetracicline fără lichide în cantitate suficientă (mai

putin de 240 ml) poate produce iritaţie esofagiană. Este recomandat ca adminitrarea eritromicinei să se facăcu sucuri acide sau băuturi carbogazoase. În cazul tratamentului cu sulfamide (Bactrim®), aportul delichide trebuie să fie de cel puţin 1500ml/zi.

With erythromycin, fluids otherthan acidic juices or carbonated beverages are advised. With sulfonamidesGantrisin®, Septra®, Thiosulfil®, advise a minimum fluid intake of 1500 mL/d.Remember that food is an important source of fluid in most American diets. If foodintake is limited, monitoring and encouragement of fluid intake becomes even morecrucial. Anorexia is common in stress states secondary to hormonal influences as


4/20

well as a common side effect of the actual drugs.

La pacienţii cu hipovitaminoză K care urmează tratament cu cefalosporine de a-II-a şi a-III-a generaţie(cefoperazone/Cefobid®, ceftriaxone/Rocephin®) creşte riscul de apariţie a hipoprotrombinemiei. De aceea,la pacienţii care au o nutriţie parenterală pentru o perioadă mai lungă de timp şi au obstrucţie biliară serecomandă suplimentarea de vitamina K.

Second- and third-generation cephalosporins have been implicated in several cases ofhypoprothrombinemia.These cases appear to occur in patients with low vitamin K status.53 Vitamin Ksupplementation of those on long-term total parenteral nutrition and with biliaryobstruction is advised, especially when placed on antibiotics.

The new vitaminformulation for intravenous use contains vitamin K, while the prior standard didnot. A significant decline in prothrombin time is a late sign of vitamin K deficiencyin long-term regimens. As methodology improves, the monitoring of milder formsof vitamin K deficiency may allow detection prior to a large decrease in vitaminK–dependent clotting.53

In infections and stress states, iron status may appear to be poor, especially ininfants and in elderly patients with chronic diseases.54–56 Prescribing iron supplements,however, may not be helpful and may indeed be counterproductive. Part ofthe body’s immune response appears to be sequestration of iron. As infection abates,iron status appears to normalize without iron therapy. Provision of additional ironsupplements may not be effective, especially in the elderly who are at risk of ironoverload in the absence of blood loss.42 Finally, bear in mind that most antibioticregimens last a relatively short time (typically from single doses to 2 weeks). Evenwhen antibiotic/nutrient interactions occur, the long-term effect is likely to beminimal. High levels of concern are appropriate mainly for patients who stand atobvious risk of inadequate nutrition. Regardless of the reason for prescription, ironsupplementation should be monitored for effectiveness in the short and long term,

Medicamentul este definit ca o substanta, sau o asociatie de substante, utilizata pentru profilaxia, diagnosticul sau tratamentul unei boli.

Aceasta presupune ca, prin definitie, medicamentele sunt substante chimice, chiar dacasunt extracte naturale sau produse de sinteza chimica si, ca atare, nu pot sa nu aibaanumite efecte asupra noastra.

La baza oricarui efect farmacologic se situeaza un efect molecular pe care il numim deobicei efect primar.

Asadar, odata ajunse in organism, moleculele de medicament interactioneaza cu o seriede molecule endogene care sunt numite molecule receptoare sau receptori farmacologici.

Oricat ar fi de bine pregatite, cu mai mult sau mai putina arta, alimentele sunt tot nistesubstante chimice. Mai mult decat atat, alimentele sufera in organism complicate procese biochimice - ne place sa le numim asa, deoarece, inevitabil, sunt legate de viata.


5/20

In aceste conditii, nu numai ca apare ca fiind foarte normal ca medicamentele sainteractioneze cu alimentele, dar ar fi chiar absurd sa nu existe nici o interactiune intremedicamente si alimente. Aceste interactiuni sunt multiple si se pot manifesta atatfarmacocinetic, cat si farmacodinamic.

Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie digestiva

Cel mai frecvent alimentele vin in contact cu medicamentele in cazul administrarii pecale orala si, din acest motiv, interactiunile la acest nivel pot fi multiple.

Medicamentele care se administreaza pe cale orala sunt cel mai adesea formefarmaceutice solide - comprimate, capsule etc. - si, drept urmare, administrarea se face cuajutorul apei. Absorbtia digestiva a medicamentelor este intotdeauna riguros studiatainaintea introducerii medicamentelor in terapie, dar foarte putin este studiata influentacantitatii de apa cu care se administreaza acestea. Cantitatea de apa ingerata ar puteainfluenta efectul medicamentului administrat pe cale orala deoarece, pentru a se putea

absorbi, medicamentul in forma farmaceutica solida ar trebui mai intai sa sedezagregheze in tubul digestiv, iar viteza de dizolvare a unei substante depinde in modcategoric de cantitatea de apa in care se doreste a se dizolva respectiva substanta. Studiileclinice prin care se evalueaza medicamentul inainte de autorizare, recomanda de obicei caforma farmaceutica solida sa se administreze cu o cantitate de 200-250 ml de apa.Ulterior se omite (in general) aceasta precizare si nici nu exista studii care sa demonstrezedaca o cantitate mai mare sau mai mica de apa influenteaza absorbtia medicamentului.Probabil ca bolnavii ar trebui incurajati ca orice forma farmaceutica orala sa fieadministrata cu aceasta cantitate - de 200- 250 ml - de apa, care a fost utilizata si atuncicand s-au definit proprietatile clinice ale medicamentului.

Medicamentele, in general, se absorb mai bine pe stomacul gol, pe nemancate. De aceeaeste preferabil - pentru a se obtine efectul maxim - ca produsele farmaceutice sa seadministreze inainte de masa. Exista insa situatii in care medicamentele sunt iritante pentru mucoasa gastrica, asa cum sunt, spre exemplu, cele mai multe medicamenteantiinflamatorii nesteroidiene. In aceste conditii se impune cu necesitate administrarea postprandiala.

Absorbtia unora dintre medicamente poate fi influentata de alimentele consumate inmomentul ingestiei, cel mai adesea scad absorbtia acestora in organismul uman si ideal arfi ca producatorii sa prezinte studii referitoare la modul in care alimentele influenteazaabsorbtia medicamentelor. De exemplu, unele medicamente pot fi inactivate partial deaciditatea clorhidropeptica, asa cum este cazul unor peniciline de administrare orala. Incazul acestor medicamente, alimentele care neutralizeaza aciditatea clorhidropeptica potfavoriza absorbtia. Exista, de asemenea, situatii in care absorbtia medicamentelor poate fiinfluentata numai de anumite componente ale alimentatiei, nu de alimentatia in ansamblulsau. Cel mai sugestiv exemplu il reprezinta tetraciclinele. Acestea pot fi inactivate intubul digestiv de ionii de calciu care se gasesc in mod obisnuit in produsele lactate, cumar fi laptele si iaurtul. Fenomenul este interesant in practica medicala uzuala, deoareceexista tendinta ca in cursul unui tratament cu tetracicline sa se indice consumul de lapte -


6/20

pentru a contracara iritatia gastrica produsa in mod obisnuit de aceste medicamente, dar side iaurt - pentru a repopula colonul cu Lactobacilus acidophylus, stiut fiind caantibioticele cu spectru larg pot distruge flora saprofita a colonului. Se poate administra silapte, si iaurt in cursul unui tratament cu tetracicline, dar nu in aceeasi priza, ci in prizeseparate intre ele, de perioade de timp de aproximativ 2-3 ore.

Interactiuni farmacocinetice postabsorbtie digestiva

Cele mai multe interactiuni farmacocinetice intre medicamente si alimente, dupaabsorbtia digestiva a medicamentelor, apar in cazul medicamentelor care se elimina dinorganism prin metabolizare, proces care are loc prin actiunea unor enzime a caror functie poate fi modificata de alte substante chimice administrate concomitent.

Unele substante chimice cresc activitatea respectivelor enzime prin fenomenul numit

inductie enzimatica, iar alte substante chimice scad activitatea acestor enzime prinfenomenul de inhibitie enzimatica. Printre substantele capabile sa modifice functiaacestor enzime sunt si unele alimente. Substantele care sunt inductoare enzimaticegrabesc eliminarea unor medicamente din organism, scazandu-le in acest fel activitatea, pe cand substantele inhibitoare enzimatice scad eliminarea medicamentelor din organism,crescandu-le efectul, dar si riscul de reactii adverse toxice. Cele mai multe enzimeimplicate in metabolizarea medicamentelor apartin unui complex enzimatic care absoarbelumina cu lungimea de unda de 450 nm, cunoscute sub denumirea generica de citocromP450. Sunt foarte multe enzime incluse in aceasta categorie si ele sunt desemnate intr-onomenclatura unitara prin notatia CYP, la care se adauga o succesiune cifra-litera-cifra,in functie de gena care codifica enzima respectiva. Fiecare dintre aceste enzime

metabolizeaza anumite medicamente pot fi induse, dar si inhibate de anumite substantechimice. Dintre substantele inductoare enzimatice, una dintre cele mai populare este,desigur, alcoolul etilic, un cunoscut inductor al enzimei citocromului P450, notataCYP2E1. Prin aceasta inductie enzimatica, alcoolul etilic poate sa scada eficacitatea unoranestezice generale precum enfluran, halotan, isofluran sau metoxifluran, dar si a altorsubstante, cum ar fi clorzoxazona, paracetamolul sau teofilina.

Efectul contrar il are sucul de grapefruit, care este un inhibitor al enzimei notata CYP3A4si implicata in metabolizarea multor medicamente, printre care:

• antibiotice macrolide (claritromicina, eritromicina)• antiaritmice (chinidina)• benzodiazepine (alprazolam, diazepam, midazolam,triazolam), imunomodulatori

(ciclosporina, tacrolimus)• antivirale anti-HIV (indinavir, nelfinavir, ritonavir, saquinavir), medicamente

prokinetice (cisaprida)• antihistaminice (astemizol, clorfeniramina, terfenidina)• blocante ale canalelor de calciu (amlodipina, diltiazem, felodipina, nifedipina,

nisoldipina, nitrendipina, verapamil)


7/20

• statine (atorvastatina, cerivastatina, lovastatina, simvastatina)• steroizi (estradiol, hidrocortison, progesteron, testosteron)• alte diverse medicamente, printre care cocaina, codeina, dextrometorfan, fentanil,

haloperidol, metadona, propranolol, salmeterol, sildenafil, tamoxifen, taxol,vincristina.

Teoretic, tuturor acestor medicamente sucul de grapefruit le poate creste eficacitatea,ceea ce in principiu nu este rau, dar in cazul medicamentelor care prezinta riscuriimportante de toxicitate poate creste si frecventa reactiilor adverse. Din pacate, printremedicamentele citate mai sus exista substante cu risc toxic important, cum ar fi :

• imunomodulatorii - ciclosporina, tacrolimus• antiviralele anti-HIV - indinavir, nelfinavir, ritonavir, saquinavir• cisaprida• antihistaminicele - astemizol, clorfeniramina, terfenidina, la care sucul de

grapefruit ar putea potenta efectul sedativ nedorit.

Semnificatia clinica a unor asemenea interactiuni nu a fost foarte clar elucidata. Cusiguranta ca nu se pune problema scoaterii complete a sucului de grapefruit dinalimentatia bolnavilor. Foarte probabil, un pahar de suc de grapefruit administratocazional, din cand in cand, nu are nici o semnificatie. Daca ar exista insa consumatori pasionati si constanti de suc de grapefruit, probabil ca atunci problema ar trebui analizatacu seriozitate. Dar exista si interactiuni farmacocinetice total neasteptate si chiar ciudate.

Un exemplu in acest sens il constituie capacitatea etanolului de a inhiba activitatea

penicilinelor, asa ca este categoric bine ca in cursul unui tratament antibiotic cu penicilinesa nu se consume alcool etilic.

Un alt exemplu il constitue faimosul " gratar ", mult agreat si prezentat adesea de presa ca" distractia " preferata a romanilor. Carnea fripta pe carbuni poate genera insa unelesubstante inductoare enzimatice, capabile sa favorizeze metabolizarea si eliminarea dinorganism a multor substante, printre care si unele medicamente, precum celeantiastmatice.

Interactiuni farmacodinamice ale alimentelor cu medicamente Interactiunilefarmacodinamice intre medicamente si alimente reprezinta categoric exceptii de la reguladeoarece, in principiu, alimentele nu au efecte farmacodinamice in adevaratul sens alcuvantului. Totusi, pot exista asemenea interactiuni.

Pe de o parte, cum orice exceptie confirma regula, exista unele produse alimentare care prezinta cu adevarat efecte farmacodinamice.


8/20

Un exemplu de notorietate il reprezinta alcoolul etilic, care este un sedativ in adevaratulsens al cuvantului. In aceste conditii, etanolul potenteaza efectul tuturor medicamentelorcare au efect sedativ, indiferent daca acesta este efectul principal, cum este cazul

medicamentelor sedative sau anxiolitice, sau daca efectul sedativ este unul secundar almedicamentelor administrate, cum este cazul antiepilepticelor, antipsihoticelor, uneleantidepresive, antihistaminice, chiar unele antihipertensive. Potentarea poate fi inteleasain ambele sensuri, fie sub aspectul ca medicamentul are un efect sedativ mai intens in prezenta alcoolului decat in absenta sa, fie in sensul ca persoana atinge mai usor starea deebrietate daca consuma alcool etilic in timpul tratamentului cu asemenea medicamente.

Un alt exemplu, de asemenea foarte cunoscut, il reprezinta cafeaua, un foarte cunoscutexcitant psihomotor. Cafeina continuta nu numai de cafea, ci si de ceai potenteazaefectele stimulante psihomotorii ale unor medicamente, ca de exemplu, antiastmaticele,in special aminofilina. In principiu, cafeina nu trebuie contraindicata la bolnavii

astmatici, deoarece, la fel ca aminofilina, prezinta un efect bronhodilatator, antiastmatic.

Daca insa bolnavul astmatic este in tratament cronic cu doze mari de aminofilina,consumul de cafea sau ceai poate sa potenteze hiperexcitabilitatea sistemului nervoscentral, ceea ce este daunator. Referitor la cafeina, se poate aduce in discutie si efectulsau diuretic, care poate sa potenteze efectul unor medicamente diuretice administrateconcomitent. Nici riscul aritmogen al cafeinei nu poate fi neglijat, daca bolnavul este intratament cu medicamente care prezinta riscuri de aritmii ca reactii adverse.

Pe de alta parte, exista medicamente care actioneaza prin intermediul unor nutrientiendogeni. Spre exemplu, diureticele actioneaza, cel putin in tratamentul hipertensiuniiarteriale si al insuficientei cardiace, prin eliminarea sodiului din organism. Excesulalimentar de sare, in mod logic, contracareaza efectul terapeutic al acestor medicamente.

Un alt exemplu mai recent este cunoscutul medicament Xenical, care impiedica absorbtiagrasimilor din tubul digestiv. Administrarea acestui medicament impreuna cu un regimalimentar bogat in grasimi poate determina o accelerare a tranzitului intestinal.

In fine, exista si interactiuni exceptionale intre medicamente si alimente. Spre exemplu,unele medicamente antidepresive, inhibitoare de monoaminoxidaza (IMAO), care potenteza efectul tiraminei - un aminoacid ce elibereaza catecolamine in fantele sinaptice.Or, tiramina se gaseste in mod obisnuit in unele alimente fermentate, precum branzeturilesau berea. Asemenea alimente consumate in cursul tratamentului cronic cu antidepresiveIMAO pot produce crize hipertensive severe si periculoase.


9/20

In concluzie, se poate afirma cu siguranta ca exista interactiuni intre medicamente sialimente, dar este greu de stabilit cu certitudine care sunt regulile care guverneazaasemenea interactiuni. Pe de alta parte, nici nu se poate renunta la medicamente atuncicind sunt necesare si nici la alimente pe perioada tratamentului medicamentos. Singuraregula care poate fi aplicata ramane informarea corecta si completa asupra

medicamentului care urmeaza a fi utilizat.

Multi dintre dumneavoastra nu v-ati gandit poate ca nu aveti voie sa luati antibiotice culactate sau analgezice cu suc de fructe. Trebuie sa stiti ca drumul unui medicament inorganismul nostru este adesea presarat cu capcane. Astfel, pot aparea situatii neprevazute,care pot diminua sau potenta actiunea pastilelor prescrise si ceea ce poate avea efectetoxice. Pentru a evita complicatiile trebuie sa respectati cateva principii de baza.In producerea interactiunilor medicamente-alimente intervin proprietatile fizico-chimice

ale moleculelor de medicament, catitatea si componenta alimentatiei, ordinea in care suntingerate medicamentele si alimentele, precum si intervalele de timp dintre acestea.

Exista medicamente a caror absorbtie este redusa in prezenta alimentelor – rifampicina,oxacilina, ampicilina, furosemidul etc. De asemenea, alimentele pot creste biodisponibilitatea altor medicamente. Astfel, comprimatele de carbamazepina sauciclosporina se dezintegreaza rapid, iar substantele active se dizolva mai repede atuncicand sunt ingerate impreuna cu unele alimente.

Apa care se bea odata cu medicamentele poate grabi si creste absorbtia intestinala aacestora. Ea ajuta la dezagregarea si dizolvarea formelor farmaceutice solide si cresteviteza de golire a stomacului.

Efectul alimentelor

• Toate alimentele ce contin vitamina K pot inhiba procesul anticoagulant. Astfel,sunt periculoase pentru cei ce iau anticoagulante salata verde, varza de Bruxelles,spanacul, conopida, broccoli, soia, mazarea, galbenusul de ou, ficatul, ceaiulnegru, cerealele.

• Alimentele bogate in tiramina (banane, branzeturi fermentate, bere, ciocolata,cafea, ficat de pui, iaurt, peste afumat, struguri, vin rosu), consumate pe parcursulunui tratament antidepresiv cu inhibitorii de monoaminooxidaza, pot declansasindromul cunoscut sub numele de «cheese efect», manifestat printr-o crizahipertensiva cu cefalee, palpitatii, greata si voma, chiar accidente vascularecerebrale.

• Alimentele bogate in fibre vegetale intarzie absorbtia unor medicamente, cum arfi digoxina.

• Alimentele cu un continut ridicat de vitamina B6 (ficat de vita, carne de porc, ton,vegetale proaspete - avocado, fasole verde), consumate in cantitati mari, potstimula biotransformarea antiparkinsonianului levodopa, diminuandu-ieficacitatea.?????


10/20

• Cafeaua prezinta „antagonism de efect”, adica are efect de stimulare a secretieigastrice, reducand eficacitatea medicamentelor antiulceroase. De asemenea,cofeina creste efectele secundare (digestive si cardiace), ale teofilinei, un bronhodilatator folosit in tratarea astmului, poate diminua actiunea unor calmante,ca benzodiazepinele, si poate creste actiunea diureticelor.

Bauturile acide influenteaza absorbtia unor

medicamente ca ampicilina, oxacilina, penicilina V,

eritromicina. Aceste medicamente se administreaza, in

general, la Drug Interactions

Cycloserine, isoniazid, hydralazine, oral contraceptives, penicillamine

Increased need for pyridoxine.

Levodopa

Decreased effect of levodopa. (Interaction does not occur with levodopa/carbidopa incombination with pyridoxine.)

Phenytoin

Phenytoin serum levels may be decreased.

Incompatibility

Incompatible with alkaline solutions, iron salts and oxidizing agents (parenteral).

• aproximativ 2-3 ore dupa masa, cand pH-ul gastric este mai redus.

Evitati asocierea lapte-antibiotice Doua ore înainte si doua ore dupa ce ati luat antibiotice evitati produsele lactate! De ce?Calciul interactioneaza cu antibioticele din familia tetraciclinelor. El impiedicasolubilizarea principiului activ la nivelul stomacului, o etapa necesara pentru ca moleculaactiva sa intre in circulatia sangvina si sa ajunga la organul bolnav. Acelasi lucru este

valabil si pentru antimicotice.

Medicamentele antiastmatice – fara cofeina ! Pentru tratarea astmului, se recomanda medicamente ce contin efedrina. Evitati bauturilece contin cofeina, care poate mari considerabil efectul medicamentului, periculos inspecial pentru hipertensivi. De asemenea, este strict interzis consumul de alcool.


11/20

Medicamente ce contin cortizon Cortizonul este prescris in durerile reumatice, in iritatii, mancarimi, precum si in cazulaltor simptome cauzate de alergii. Evitati alimentele ce contin natriu, cum ar fi chipsurile,alunele, fisticul sarat. Combinatia poate duce la grave tulburari stomacale si renale.

Atentie sporita la sucul de grepfrut! Sucul de grepfrut interfereaza cu un numar mare de medicamente, dintre careamintim cele pentru afectiuni cardiace (inhibitorii de calciu), terfenadina (tratamentantialergic), benzodiazepinele (anxiolitice), medicamente prescrise in disfunctia erectila,refluxul gastro-esofagian, convulsii, tulburari ale somnului, SIDA. Sucul de grepfrutincetineste actiunea unei enzime, provocand o crestere a absorbtiei remediului la nivelulintestinului si o incetinire a distrugerii lui de catre ficat. In aceste conditii, eficacitateamedicamentului este impiedicata. Lasati sa treaca 2 ore intre administrareamedicamentului si acest suc.

mpresia gresita ca, fiind naturale, toate plantele si alimentele sunt sigure. Nu esteasa ! Foarte des, plantele si alimentele interactioneaza cu medicamentatia pe care o

luati in mod normal rezultand efecte secundare grave.

Este intotdeauna bine sa spuneti doctorului sau practicianului ce medicamente luati pentru a preveni posibilele complicatii, daca acestea exista.

Expertii declara ca natural nu inseamna complet sigur. Tot ce ingeram poate sainteractioneze cu altceva. Medicamentele luate pe cale orala merg in sistemul digestiv peacelasi drum cu plantele si alimentele luate tot pe cale orala. Deci, atunci cand unmedicament este amestecat cu vreun aliment sau vreo planta medicinala, fiecare dintre

ele poate sa afecteze modul cum corpul le metabolizeaza.Unele medicamente afecteaza capacitatea organismului de a absorbi nutrienti. In modsimilar, unele plante si alimente pot scadea sau creste impactul medicamentelor.

Alcoolul este un narcotic care interactioneaza cu orice medicament, in special cuantidepresivele si alte medicamente ce afecteaza creierul si sistemul nervos. Unelecomponente ale regimurilor alimentare cresc riscul aparitiei efectelor secundare.

Teofilinul, medicament administrat in tratarea astmului, contine xantina, care se regasestein ceai, cafea, ciocolata sau alte surse de cafeina. Consumul ridicat din aceste produse in

timp ce luati Teofilin mareste toxicitatea acestuia.Si anumite vitamine si minerale au impact asupra medicatiei. Cantitati mari de broccoli,spanac sau ale legume cu frunze verzi bogate in vitamina K, care ajuta la coagulareasangelui, pot contracara efectele medicamentelor administrate tocmai pentru prevenireacoagularii.


12/20

Pe masura ce oamenii descopera plante medicinale noi exista o posibilitate din ce in cemai mare sa se abuzeze de acestea, pacientii sfarsind prin a avea mari probleme. Pacientii precum batranii, pacientii care iau 2 – 3 medicamente pentru afectiuni cronice, diabet,hipertensiune, antidepresive, colesterol ridicat, probleme ale inimii, sunt primii caretrebuie protejati de aceste efecte secundare.

Va prezentam in continuare cateva dintre interactiunile dintre alimente, plante medicinalesi medicamente.

Paducelul (gherghin), caruia i se face reclama cum ca ar fi eficient in reducereaatacurilor de anghina pectorala prin scaderea tensiunii arteriale si a niveluluicolesterolului, nu trebuie luat niciodata cu Lanoxin (Digoxin), medicament prescris pentru majoritatea problemelor de inima. Combinatia poate diminua prea mult ritmulinimii, cauzand crize cardiace.

Ginsengul, potrivit cercetarilor, poate creste tensiunea arteriala, fiind periculos pentru cei

care vor sa si-o mentina sub control. Ginsengul, usturoiul sau suplimentele care continghimbir, cand sunt luate impreuna cu medicamente pentru subtierea sangelui, pot cauzahemoragii. In cazuri rare ginsengul poate provoca insomnii. Consumul cafeinei siginsengului simultan creste riscul suprastimularii si provoaca disconfort la nivelgastrointestinal. De asemenea, consumat o perioada mai lunga, poate cauza dereglari alemenstruatiei si sensibilitatea sanilor in cazul unor femei. Ginsengul nu este recomandatfemeilor insarcinate sau mamelor care alapteaza.

Capsulele de usturoi combinate cu medicamentele pentru diabet pot cauza o scadere periculoasa a zaharului din sange. Persoanele care sunt sensibile la usturoi pot resimtiarsuri la stomac si gaze. Usturoiul are proprietati ce impiedica coagularea. Trebuie astfel

sa consultati un doctor in cazul in care luati deja anticoagulante.Iarba moale (Chrysanthemum parthenium), considerat a fi remediul natural pentrumigrene si dureri de cap, nu trebuie luata cu alte medicamente impotriva migrenelor.Ritmul inimii si tensiunea arteriala va creste la nivele periculoase.

Rachita alba, o planta folosita impotriva febrei, durerilor de cap, probleme reumatice, poate duce la iritatii gastrointestinale daca este folosita mult timp. Prezinta aceleasireactii ca si aspirina (aspirina este un derivat din rachita alba). Uzul pe termen lung poateconduce la ulcer.

In acelasi timp si anumite alimente interactioneaza cu medicamentele.Branza veche, varza murata, unele tipuri de bere, vinul rosu, pepperoni si fructele

avocado prea coapte trebuie evitate de persoanele care iau antidepresive. Interactiunea cuacestea poate cauza o crestere mortala a tensiunii arteriale.

Sucul de grapefruit interactioneaza cu medicamentele pentru controlul colesterolului,unele medicatii privind probleme psihistrice, cu estrogenul, contraceptivele administrate


13/20

pe cale orala si numeroase medicamente pentru tratarea alergiilor comune. Suculmodifica modul cum organismul metabolizeaza medicamentatia, afectand capacitateaficatului de a procesa medicamentul si a-l trimite in corpul pacientului.

Sucul de portocale nu trebuie consumat cu antiacizii care contin aluminiu. Acest suc

mareste absorbtia de aluminiu. Sucul de portocale si laptele trebuie evitate cand se iauantibiotice. Aciditatea lor scade eficienta antibioticelor. Laptele nu trebuie amestecat nicicu laxative care contin bisacodyl (Dulcolax). Veti descoperi ca laxativele actioneaza un pic prea bine dimineata.

Cantitati mari de faina de ovaz sau alte cereale bogate in fibre nu trebuie consumate candluati digoxina. Fibrele pot interveni in absorbtia medicamentului, luand pastila degeaba.Totusi, nu renuntati la a manca cereale imediat, deoarece va va salta nivelul digoxinei launul toxic. Doar un profesionist va poate face schimbari in regimul alimentar dupaanaliza atenta a nivelului digoxinei.

Bauturile cafeinizate si medicamentele pentru astm pot crea excitabilitate crescuta.Carnea la gratar trebuie evitata de bolnavii de astm. Compusii chimici care se formeazacand carnea este prajita la gratar impiedica medicamentatia sa lucreze eficient, crescand posibilitatea unui atac de astm.

Consumul regulat de alimente bogate in grasimi in timp ce luati anti-inflamatorii simedicamente pentru artrita cauzeaza probleme pentru rinichi, pacientul simtindu-sevlaguit si foarte linistit, aproape sedat.

Bauturile alcoolice au tendinta sa mareasca efectele deprimante ale medicamentelor.

Este o idee buna sa nu consumati niciun fel de alcool atunci cand sunteti sub tratament.Antioxidantii si beta carotenul intensifica efectul alcoolului asupra stomacului.

Si alte medicamente obisnuite eliberate fara reteta pot cauza probleme in urma unorinteractiuni. Spre exemplu, aspirina poate afecta eficacitatea medicamentatie penruartrita, a steroizilor si a diureticelor. Contraceptivele orale sunt mai putin eficiente candinteractioneaza cu barbituricele, antibioticele si medicamentele impotriva tuberculozei.

Rosiile contin cantitati mici de substanta toxica cunoscuta sub numele de solanina, care poate cauza dureri de cap. Sunt si o sursa pentru alergiile comune. O substantaneidentificata inca din rosii si produsele pe baza de tomate poate provoca indigestie si

arsuri stomacale. Persoanele care au probleme digestive ar trebui sa incerce sa eliminerosiile pentru 2-3 saptamani si sa observe daca apare vreo imbunatatire.

Capsunile, zmeura, spanacul si rubarba contin acid oxalic, care poate agrava pietrelela rinichi si vezica biliara si reduc capacitatea organismului de a absorbi fierul si calciul.Zmeura contine un salicilat natural care poate cauza reactii alergice persoanelor sensibilela aspirina.


14/20

Evitati cartofii care au o tenta verde a cojii si indepartati mugurii. Altfel vor avea gustamar si pot contine solanina, substanta toxica ce cauzeaza diaree, crampe si oboseala.

Prunele, piersicile, caisele si ciresele pot produce reactii alergice persoanelor sensibilela aceste alimente. Persoanele alergice la aspirina pot avea probleme dupa ce mananca

prune sau piersici, care contin salicilat. Samburii de prune, piersici si caise contin uncompus numit amigdalina, care in cantitati mari poate si otravitoare.

Prin urmare, ceea ce dumneavostra considerati a fi sanatos si benefic organismului inrealitate va poate aduce daune foarte mari, uneori letale. Incercati pe cat posibil sadescoperiti alimentele, plantele si medicamentele care va pot rani, discutati cu doctorii pentru a alege medicamentatia si alimentatia potrivita organismului dumneavoastra.

Este putin cunoscut faptul ca alimentele pot interactiona cu medicamentele si de cele mai

multe ori in detrimentul actiunii terapeutice medicamentoase. In plus exista conceptiagenerala conform careia ce-i natural nu dauneaza.

In nenumarate cazuri alimentele si plantele trapeutice interactioneaza cu medicatia siconsecintele pot fi severe. Acest lucru se intampla deoarece alimentele si plantele potaltera felul in care organismul metabolizeaza medicamentele.

Alcoolul este un drog legal care interactioneaza cu practic toate medicamentele, inspacial cu medicatia antidepresiva si cu antibioticele.

Actiunea medicamentelor anticoagulante poate fi influentata de consumul excesiv de

spanac, broccoli, legume cu frunze verzi. Aceste legume contin vitamina K, carefavorizeaza coagularea sangelui.

Excesul de fibre alimentare poate afecta absorbtia medicamentelor analgezice (calmanteale durerii - acetaminofen) si a medicatiei cardiace (digoxina).

Usturoiul are actiune anti-hipertensiva si asociat (in exces) cu medicatia pentru tratareahipertensiunii arteriale, poate conduce la hipotensiune severa.

Branza fermentata (cu mucegai, parmezan), berea, vinul rosu, avocado, interactioneazacu medicatia antidepresiva, principala reactie fiind simtita la nivelul tensiunii arteriale.

Sucul de grapefruit interactioneaza cu medicatia anti-colesteroleminanta, contraceptiva siantialergica.

Laptele si sucul de portocale pot interactiona cu efectul terapeutic al antibioticelor.

Bauturile cofeinizate pot altera actiunea medicatiei antiasmatice, datorita excitabilitatiiexcesive la care se ajunge.


15/20

Carnea indelung preparata pe gratar poate inhiba medicatia antiasmatica, in special pe ceacare contine teofilina.

Asadar pe perioada administrarii unui tratament medicamentos, se impune un control

strict al dietei urmate, pentru a maximiza eficienta terapeutica a tratamentului, dar si pentru a asigura nevoile energetice si nutritive ale alimentelor.

Anticoagulantele orale

Farmacist drd Andreea Farcas

Terapia antitrombotica implica medicamente anticoagulante ca warfarina, acenocumarolul, heparina, enoxaparina,

dalteparina, nadroparina, precum si antiagregante plachetare (acidul acetilsalicilic, clopidogrelul, ticlopidina,

dipiridamolul) si sta la baza tratamentului si preventiei tulburarilor tromboembolice cum sunt tromboza venoasa

profunda, embolismul pulmonar, profilaxia tromboemboliilor dupa infarctul miocardic acut si la pacientii cu fibrilatie

atriala.

Precautii

Administrarea anticoagulantelor la pacientii cu disfunctii hepatice trebuie facuta cu precautie, deoarece sinteza

factorilor de coagulare poate fi alterata, rezultand niveluri plasmatice crescute de anticoagulant liber. De asemenea,

anumite tipuri de cancer, insuficienta renala severa, hiper- si hipotiroidismul pot influenta efectul terapiei

anticoagulante.


16/20

In pofida tuturor beneficiilor aduse de acesti agenti terapeutici, existenta interactiunilor medicament-medicament si

medicament-aliment poate duce la aparitia reactiilor adverse grave, cu risc crescut de hemoragie. Tromboprofilaxia în

cazul pacientilor varstnici trebuie atent monitorizata datorita polipatologiei si utilizarii unui numar crescut de

medicamente, ce pot afecta hemostazia, impunandu-se urmarirea beneficiului pe termen lung al tratamentului

anticoagulant si a unui risc cat mai scazut pentru aparitia hemoragiilor grave. Nivelurile terapeutice de protrombina pot

fi afectate de o serie de factori, cum ar fi utilizarea altor medicamente, prezenta afectiunilor asociate, dar si de dieta.

Introducerea unui nou agent terapeutic, dar si retragerea unui medicament din terapie pot decompensa un pacient la

care s-a reusit stabilizarea valorilor coagularii în limite optime. Unele medicamente pot duce la potentarea actiunii

anticoagulante cu aparitia hemoragiilor în cazul în care doza de anticoagulant nu este redusa în mod corespunzator.

Alte medicamente pot duce la scaderea efectului anticoagulant fie prin scaderea absorbtiei (colestiramina), fie prin

inductie enzimatica (barbiturice, carbamazepina, rifampicina). Atunci cand exista riscul unei hemoragii severe cauzate

de o interactiune, utilizarea unuia din cele doua medicamente este recomandat a fi evitata. Totusi, daca acest lucru nu

este posibil, actiunea anticoagulanta trebuie atent monitorizata pentru a putea ajusta corespunzator dozele de

anticoagulant. Perioada critica pentru aparitia hemoragiilor este atunci cand pacientului, caruia i s-a reusit stabilizareavalorilor coagularii în limite optime, i se introduce în terapie un nou medicament ce poate interactiona sau cand i se

retrage medicamentul ce interactioneaza cu anticoagulantul oral. In functie de mecanismul interactiunii, raspunsul

clinic poate fi rapid sau poate sa apara în cateva zile. Dintre numeroasele interactiuni ale anticoagulantelor, doar cele cu

relevanta clinica vor fi mentionate în prezentul material. Mecanismele implicate în aceste interactiuni sunt tulburarile

de absorbtie, inhibitia sau activarea sistemului enzimatic de metabolizare si scaderea cantitatii de vitamina K necesara

gama-carboxilarii factorilor de coagulare. Desi numai un numar limitat de interactiuni are o semnificatie clinica majora,

orice tratament poate avea riscul unei interactiuni. De aceea, este necesara supravegherea atenta si regulata a testelor de

coagulare (timpul de protrombina TP, raportul INR - International Normalized Ratio) în cazul prescrierii oricarui

tratament în combinatie cu anticoagulantele. Interactiunile cu semnificatie clinica ale anticoagulantelor orale cu alte

medicamente sunt prezentate în tabelul 1. Pe langa interactiunile medicamentoase ce pot exista, alimentele cu un

continut bogat în vitamina K afecteaza efectul anticoagulant. Este important pentru pacientii aflati sub terapieanticoagulanta sa cunoasca aceste alimente si sa le consume cu moderatie, evitand fluctuatiile în ingestia acestora cu

scopul prevenirii variatiilor valorilor INR. De asemenea, exista anumite plante medicinale care afecteaza raspunsul

pacientului la terapia anticoagulanta, impunandu-se monitorizarea atenta si eventuala reducere a dozelor de

anticoagulant. Ţinand cont de posibilitatea tuturor acestor interactiuni ce genereaza atat probleme legate de raspunsul

pacientului la terapia anticoagulanta, dar si reactii adverse grave, este necesara o atentie crescuta la asocierea

anticoagulantelor cu medicamente si cu unele alimente, precum si precautie la administrarea acestora în cazul


17/20

pacientilor cu afectiuni asociate, cu scopul utilizarii rationale menite sa asigure o protectie anti-trombotica eficienta, cu

minimalizarea riscurilor de complicatii hemoragice.

Interactiuni

Dintre plantele si produsele naturale care interfereaza cu terapia anticoagulanta amintim Ginko, Arnica, anasonul,musetelul, ceaiul verde, sunatoarea (Hypericum Perforatum), usturoiul, ardeiul iute (Capsicum), ghimbirul, afinele si

coenzima Q 10.

Moderat

Alimentele bogate în vitamina K - maioneza, ouale, varza, broccoli, salata verde, patrunjelul, spanacul, avocado,

andivele.


18/20


19/20

Bibliografie


20/20

1. Thomson Micromedex Healthcare Series, Volume 135, 2008.

2. Stockley’s Drug Interactions, 7th Edition, 2005, The Pharmaceutical Press.chm

3. Anne L. du Breuil, MD, Elena M. Umland, PhD. Outpatient Managementof Anticoagulation Therapy. American

Family Phyician, 2007 Apr; Vol 75 No7:1.031-1.043.

4. Giancarlo Agnelli. Current Issues in Anticoagulation. Pathophysiol Haemost Thromb 2005; 34(suppl 1):2-9.

5. Delaney J.A., Opatrny L., Brophy L.M., Suissa S. Drug-drug interactions between antithrombotic medication and the

risk of gastrointestinal bleeding. CMAJ 2007; 177 (4): 347-351.

6. Crowther M., McCourt K. Venous Thromboembolism. A Guide to Prevention and Treatment. The Nurse

Practitioner, 2005, Vol 30, No 8:26-44.

Documents

hdzcFEAW dyutu8n676r tyu ytuit7 ui