GUVERNAREA N NV‚¢‚M‚NTUL SUPERIOR

  • View
    29

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

GUVERNAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. Asigurarea calităţii şi Sisteme de Management al Calităţii în învăţământul superior Seminar internaţional SOROS HESP UCCM ASE Bucureşti 4 noiembrie 2005 Prezentare Ana GUŢU Prim-Vicerector ULIM Dr.,prof.univ. - PowerPoint PPT Presentation

Text of GUVERNAREA N NV‚¢‚M‚NTUL SUPERIOR

  • GUVERNAREA N NVMNTUL SUPERIORAsigurarea calitii i Sisteme de Management al Calitii n nvmntul superior

    Seminar internaional SOROS HESP UCCM ASE Bucureti4 noiembrie 2005

    Prezentare Ana GUUPrim-Vicerector ULIMDr.,prof.univ.

  • Sinteza materialelor forumului european Guvernarea n nvmntul superior Consiliul Europei, 22-23 septembrie 2005La 22 i 23 septembrie 2005 la Consiliul Europei, Strasbourg, Frana a avut loc primul For european cu tema Guvernarea n nvmntul superior 70 de reprezentani din 40 de state europene. La forum a fost pus n discuie problema guvernrii att a sistemului nvmntului superior, ct i a instituiilor din nvmntul superior european.

  • SubiectPe parcursul a celor dou zile responsabili ai Consiliului Europei pentru nvmntul superior, minitri, rectori, profesori universitari au ncercat s aduc precizri la definiia conceptului guvernrii din perspectiva reformelor Procesului de la Bologna.

  • Tematica guvernriiS-a constatat faptul c, din pcate, noiunea de guvernare nu figureaz ca una determinant n documentele Procesului de la Bologna, ea fiind ns eminamente important pentru: asigurarea calitii n nvmntul superior;dezvoltarea dinamic i durabil a nvmntului superior;realizarea reformelor curente n nvmntul superior;restructurarea metodelor i formelor de predare n nvmntul superior;asigurarea calitii cercetrii fundamentale i aplicative.

  • Definirea guvernriiDezbaterile la tem au avut, n primul rnd, un caracter profund doctrinologic, conceptul de guvernare n nvmntul superior fiind multidimensional, legat indisolubil de libertatea academic i autonomia universitar, asigurarea calitii, excelena, cercetarea etc.

  • Contextul european al guvernrii n nvmntul superiorEuropa n contextul modern are nevoie de universiti puternice, iar pentru ca universitile s fie cu adevrat puternice e nevoie, n primul rnd, ca ele s fie autonome (s poat s-i aleag liderii, profesorii i studenii), s fie bine finanate de stat, s beneficieze de structuri descentralizate (faculti, departamente, institute etc), s dea dovad de transparen i democraie n luarea deciziilor (autoevaluarea, antrenarea studenilor la procesele decizionale, drile de seam periodice ascendente n ierarhie managerial).

  • Semantic i etimologieCuvntul guvernare cuprinde mai multe arii conceptuale i este utilizat n diverse contexte sociale, politice i economice. Dac examinm sensul cuvntului n limba latin, vom gsi c el nseamn navigare, n greac guvernare se traduce prin Kybernein etimonul cuvntului cibernetic.

  • MetaforeDeci, a guverna ar nsemna i a naviga, context metaforic ce poate fi aplicat la guvernarea universitilor, care, sunt aidoma unor nave pe ap n cutarea portului de destinaie. Buna guvernare depinde att de cpitan, ct i de echipa navei.

  • Definiia guvernrii n Sexercitarea formal i non-formal a autoritii n cadrul legilor, politicilor i regulilor, ce articuleaz drepturile i responsabilitile diferitor actori (persoane), inclusiv regulile de interaciune ale acestor persoane, ntru realizarea cu succes a obiectivelor academice ale instituiei (Hirsch W. Z., Weber L. Governance in Higher Education. The University in a State of Flux, Economica, London).

  • Tipologie dialectic Guvernarea n nvmntul superior poate fi etalat pe trei nivele: guvernarea intern (instituional), guvernarea extern (a sistemului nvmntului superior), guvernarea internaional a nvmntului superior (Aria European a nvmntului superior European Higher Education Area).

  • Impactul guvernriiImpactul unei bune sau rele guvernri n nvmntul superior are repercusiuni directe asupra dezvoltrii ntregii societi. Finalitile strategice ale universitilor europene sunt strns legate de piaa muncii, de conjunctura socio-politic naional i internaional, iat de ce problemele nvmntului superior depesc pereii universitilor i se suprapun sau interfereaz cu problemele majore ale societii.

  • FinanareaProblema finanrii instituiilor nvmntului superior din Europa este o problem cheie. Diminuarea finanrilor nvmntului superior din bugetul statului este un adevr valabil pentru toate statele europene. n mod inevitabil apare problema dotrii instituiilor cu o baz material adecvat cerinelor epocii contemporane. Astfel, universitile sunt puse n situaia de a intensifica activitile economice, inclusiv cercetarea la comand, pentru a alimenta cu fonduri financiare bugetele lor.

  • Comercializarea universitilorUniversitatea nu este o ntreprindere, cu toate c n ultimul timp se vorbete din ce n ce mai mult despre prestarea serviciilor educaionale i tiinifice de ctre universiti. n pofida terminologiei economice, n momentul n care guvernatorii universitilor vor considera c instituia lor funcioneaz ca o ntreprindere, valorile universitare sunt completamente anihilate. Comercializarea universitilor este un adevrat pericol pentru societate.

  • Libertatea academicLibertatea academic noiune ce decurge din autonomia universitar, are nevoie de a fi reinterpretat n sensul redefinirii ponderii gradului de responsabilitate a cadrului didactic. Actualmente cadrul didactic trebuie s sensibilizeze faptul c studentul contemporan se deosebete radical de studentul ce era prezent n aulele universitare 20 de ani n urm. Schimbarea n profunzime a calitii tineretului studios (explozia noilor tehnologii i accesul la informaie) cere imperios modificarea metodelor i principiilor de lucru n auditoriu.

  • Autonomia universitarAutonomia universitar bazat pe legalitatea iniiativelor academice rezid i n flexibilizarea racordrii obiectivelor didactico-tiinifice la cerinele societii moderne: universitatea trebuie s dea dovad de creativitate i spirit vizionar n formularea noilor specializri dictate de imperativul dezvoltrii sociale, economice i politice, specializri de care ara va avea nevoie peste 5-10 ani.

  • Conlucrarea cu statulntru asigurarea unei veritabile sinergii a progresului n societate prin nvmntul superior este necesar conlucrarea armonioas a statului, care reprezint legalitatea, i a universitilor, care reprezint potenialul creator, generator de cunotine i cercetri, capabil s asigure dezvoltarea durabil a societii.

  • Guvernare i managementEste eminamente important de a nu confunda guvernarea cu managementul universitar, guvernarea constituie un complex de strategii ale dezvoltrii universitii de lung durat, iar managementul ntrunete aciuni operaionale cotidiene ce asigur implementarea strategiilor trasate. De aici i diferena dintre un guvernator i manager. Guvernarea este asigurat de Rector, Bordul universitar, Senatul universitar, iar decanii, directorii de departamente, efii catedrelor sunt manageri ce realizeaz activitile cotidiene legate de buna funcionare a universitii.

  • Actorii guvernariiBordul universitiiRectorul SenatulVicerectorii Directorii colegiilor (decanii)efii catedrelor

  • EficientizareaProblema liderilor i liderismului rmne a fi una de soluionat n instituiile publice de nvmnt superior. n universitile private situaia este diferit: ct de mult nu s-ar plnge gestionarii acestor universiti de proasta calitate a managementului n instituiile lor, ea rmne a fi una net mai calitativ dect n instituiile publice. n ce const diferena? n gradul de eficien. Eficientizarea guvernrii universitare pare a fi o adevrat provocare n condiiile implementrii principiilor Procesului de la Bologna.

  • Divergene de opiniiExist diverse opinii, cte odat contradictorii, referitor la misiunea universitilor europene (toate universitile ar trebui s aib statut de instituii ce instruiesc i fac cercetare tiinific sau e cazul s se preia modelul american de delimitare a colegiilor (instituii ce instruiesc) i universitilor de cercetare (instituii clasice ce instruiesc i efectueaz cercetri)), la criteriile de definire a bunei guvernri, a definirii actorilor guvernrii n nvmntul superior.

  • RecomandriPlasarea guvernrii nvmntului superior n contextul crerii unei culturi a democraiei n societile europeneDelocalizarea edinelor tematice ale Consiliului Europei n rile Europei Centrale i OrientaleSchimbul de experien la scar internaional

  • RecomandriDefinirea de ctre universiti a strategiilor de dezvoltare de lung durat n contextul Ariei Europene a nvmntului Superior i principiilor Procesului de la BolognaFlexibilizarea curriculei universitare n dependen de cerinele pieei de munc, progresul tehnico-tiinific i dezvoltarea democratic a societii

  • RecomandriAtragerea n senatul universitilor a reprezentanilor din exterior ei pot veni din ntreprinderi, ministere, departamente, societate civil etc. Aceast idee merit s fie promovat i n realitile Republicii Moldova. Asigurarea autonomiei universitilor n selectarea cadrelor manageriale

  • Referine bibliografice:

    Higher Education Governance between democratic culture, academic aspirations and market forces. Synopses of presentations. Strasbourg, 22-23 september 2005.Hirsch W. Z., Weber L. Governance in Higher Education. The University in a State of Flux, Economica, London.Magna Carta Universitatum, Bologna, 1998.Working Party in Higher Education Governance. Draft Literature Review. Strasbourg, 21 September 2005.

  • Organigrama structurilor educaionale ULIMRectorSenatPrim-vicerectorVicerector tiinDepartament DreptDepartament t.EconomiceDepartament MedicinDepartament Limbi StrineDepartament Istorie i RIDepartament Inginerie i InformaticDepartament Psihologie i ASDepartament Jurnalismi CPDIBSecia studiiSecia tiin

  • Organigrama structurilor educaionale ULIMDirectordepartamentConsiliu Profesoralef Catedref CatedrCorpul didacticCatedreiCorpul didacticCatedrei

  • Principii de guvernare a ULIMConlucrarea ULIM cu Ministerul Educaiei, Tineretului i Sportului, asigurnd transp