Andreea PaulLector Univ. Dr.

– Curs 1 –

Teme de curs1. Guvernanța la nivelul UE

2. Noua guvernanță economică a UE: Pactul de Stabilitate și Creștere

3. Impactul crizei: Pactul Euro Plus, Semestrul European, Mecanismul de avertizare

4. Piața internă unică

5. Politica comerciala și concurențială comună

6. Politica agricolă comună

7. Politica de coeziune economică și socială

8. Politica privind mediul înconjurător și protecția consumatorului

9. Politica fiscală și de competitivitate

10. Bugetul Uniunii Europene

11. Uniunea Economică și Monetară

12. Guvernanța europeană încotro? Uniunea bancară.

13. Politica externă şi de securitate; justiţie şi afaceri interne

Bibliografie

Wallace H., Pollack M. A., Young A. R., Elaborarea Politicilor în Uniunea

Europeană, ediţia a şasea, Institutului European din România, 2010

Dragan G., Orban L., Pascariu G.C., Politica de coeziune a Uniunii Europene.

Determinanți, mecanisme, instrumente, Editura Universitara, 2013

Ion O. A., Guvernanta Uniunii Europene. Abordari actuale, Editura Polirom,

Bucuresti, 2013

www.europa.eu

http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/index_en.htm

http://www.robert-schuman.eu/en/

Pentru început... Ce este UE?

„UE reprezintă un obiect politic neidentificat.” (Jaques Delors – fost preşedinte al Comisiei Europene)

UE: mai mult decât o organizaţie internațională, dar mai puţin decât un stat – un sistem nou apărut, de guvernanță fără guvern.

Pentru început... Ce este UE?

„Din punctul meu de vedere, zona euro ar trebui să

devină Statele Unite ale Europei”

19 februarie 2014, Viviane Reding, vicepreşedintele Comisiei Europene

Ce înseamnă guvernanța europeană?

4 caracteristici care o disting de guvernare:

Interdependența dintre organizații - mai cuprinzătoare decât guvernarea, acoperă

actori inter-statali;

Interacțiuni continue între membrii rețelei;

Interacțiuni de tip joc, bazate pe încredere și reglementate de regulile jocului

negociate și convenite de participanții la rețea;

Un grad semnificativ de autonomie față de stat. Rețelele nu sunt subordonate

statului, ci se auto-organizează.

Interacțiunile negociate ale actorilor publici și privați într-o anumită arenă politică.Guvernul: numai unul din numeroșii actori ai procesului de guvernanță socio-economică.

Rețele auto-organizate, interorganizaționale.

Guvernanţa

Ce înseamnă guvernanța europeană? (cont.)

Guvernanţa = reguli, procese şi comportamente ce afectează modul în care este exercitată puterea la nivel european, cu referiri în special la deschidere, participare, responsabilitate, efectivitate şi coerenţă. (Cartea Albă, 2001)

Guvernanța presupune inclusiv participarea actorilor regionali sau locali şi neguvernamentali – condiție a succesului şi acceptării de către cetăţeni a regulilor europene.

Democraţia în Europa se bazează pe doi piloni complementari:

responsabilitatea fiecărui guvern faţă de Parlamentul european şi naţional;

implicarea efectivă a cetăţenilor în conceperea şi aplicarea deciziilor care-i privesc.

Te simți cetățean european?- reforma guvernanței europene -

Apare Carta Albă a Guvernanței Europene, iunie 2001 – propune reforma guvernanței europene – din două motive: Votul negativ al Irlandei pentru „Constituția” UE (iunie 2006); Creșterea absenteismului la alegerile pentru Parlamentul European.

Te simți cetățean european?- reforma guvernanței europene -

Principiile bunei guvernanţe: Deschidere: îmbunătățirea colaborării între instituții europene – SM. Participare largă, de la concepţia politicilor UE până la implementare. Responsabilitate: o mai mare claritate şi responsabilitate din partea

instituțiilor UE și a SM. Eficacitate: elaborare a politicilor la timp, luarea de decizii la cel mai

adecvat nivel. Coerenţă.

Aplicarea acestor 5 principii întăreşte şi principiile proporționalității și subsidiarității. Practic, înainte de a se lansa o iniţiativă se verifică dacă: acţiunea publică este realmente necesară; nivelul UE este cel mai potrivit; măsurile alese sunt adecvate la obiective.

Caracteristici ale UE

• 505,7 mil. persoane în anul 2013 (404 mil. persoane în anul 1960)

• 7% din populația lumii (2013)Populația UE-27:

• 117 persoane/km2, de 3,5 ori mai mult decât densitatea SUA

Densitatea populației:

• 12.970 trilioane €

• 23% din PIB-ul mondial –> cea mai mare economie din lume (SUA: 22,4%)

PIB

(prețuri curente):

UE – putere comercială la nivel global

16,4% din comerţul mondial

(2012)

Al doilea importator

15,4% (2012)

Primul exportator

14,7% (2012)

Sursa: European Commission, The EU trade policy Dec. 2013, http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2013/may/tradoc_151348.pdf

Dezvoltarea integrării europene

UE

A. În profunzime

B. Prin extindere

C. Instituțional

A. Dezvoltarea integrării economice în profunzime

Formele integrării economice

Forme

Trăsături

Zona decomerţ

liber

Uniuneavamală

Piaţaunică

Uniuneeconomică

Integrareaeconomică

totală

Mişcarea liberă aproduselor şi serviciilor x x x x x

Tarif vamal comun faţăde ţările terţe x x x x

Mişcare liberă afactorilor de producţie– forţă de muncă şi capital

x x x

Coordonarea politiciloreconomice x x

Politici economiceunice x

Dezvoltarea integrării economice în profunzime (cont.)

1. UNIUNEA VAMALĂ 1 IULIE 1968

2. PIAŢA UNICĂ 1 IANUARIE 1993

3. MONEDA UNICĂ – UNIUNEA 1 IANUARIE 1999

ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ

B. Dezvoltarea integrării economice prin extindere

1951/1957

6 state

membre

1973

+ 3

1981

+1

1986

+2

1994

+3

2004

+10

2007

+22013

+1

Belgia Danemarca Grecia Portugalia Austria Cehia Bulgaria Croația

Franţa Irlanda Spania Finlanda Cipru Romania

Germania UK Suedia Estonia

Italia Letonia

Luxemburg Lituania

Olanda Malta

Polonia

Slovacia

Slovenia

Ungaria

Viitoare extinderi ale UE:• Candidate oficiale: Islanda, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Turcia• Negocierile de aderare au demarat cu: Islanda, Muntenegru, Turcia• Potențiale candidate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo

Uniunea Europeană

Membre UE

Ţări candidate

Ţări potențiale candidate

Impactul extinderilor UE- date privind anul 2013 -

Populația(mil.)

Suprafața (mii km2)

VNB (mld. €)

VNB/loc (€)

1. UE – 15 state 401,4 3.254 11.967 29,8

2. 10 noi state (2004) 74 749 798,5 10,8

3. UE - 25 474 4.003 12.765,5 26,9

4. Modificare față de UE-15 +18,1% +23% +6,7% -9,7%

5. 2 noi state (2007) 27,3 349 168 6,2

6. UE-27 501,4 4.352 12.933,5 25,8

7. Modificare față de UE-25 +5,8% +8,7% +1,3% -4,1%

8. 1 nou stat (2013) 4,3 56,6 42,4 9,9

9. UE-28 505,7 4408,6 12.975,8 25,7

10. Modificare față de UE-27 +0,9% +1,3% +0,3% -0,4%

Surse: Eurostat, Ameco, feb. 2014

Recuperarea decalajelor economice în UE-12 de la data aderării până în prezent

Bulgaria 2007

Romania 2007

Cehia 2004

Estonia 2004

Cipru 2004

Letonia 2004

Lituania 2004

Ungaria 2004

Malta 2004

Polonia 2004

Slovenia 2004

Slovacia 2004

Bulgaria 2013Romania 2013

Cehia 2013

Estonia 2013

Cipru 2013

Letonia 2013

Lituania 2013

Ungaria 2013

Malta 2013

Polonia 2013

Slovenia 2013

Slovacia 2013

9000

10000

11000

12000

13000

14000

15000

16000

17000

18000

19000

20000

21000

22000

23000

24000

25000

26000

UE-27 2004: 21 700

UE-27 2007: 25 000

UE-27 2013 : 25 800

PIB

/ l

ocu

ito

r, P

PS

Sursa datelor: Ameco, feb. 2014,http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

C. Dezvoltarea integrării economice. Dimensiunea instituțională

1951 TRATATUL DE LA PARIS CECO Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului

1957 TRATATUL DE LA ROMA CEEEURATOM

Comunitatea Economică EuropeanăComunitatea Europeană a Energiei Atomice

1965 TRATATUL DE FUZIUNE Unificarea instituţională

1986 ACTUL UNIC EUROPEAN Angajamentul politic pentru înfăptuirea pieţei unice

1993 TRATATUL UNIUNII EUROPENEMAASTRICHT

Angajamentul politic pentru înfăptuirea Uniunii Economice şi Monetare

1997 TRATATUL DE LA AMSTERDAM Angajament pentru reformarea instituţiilor în pregătirea extinderii.

2001 TRATATUL DE LA NISA Dezvoltarea instituţională pentru extinderea cu ţările candidate

2007 TRATATUL DE LA LISABONA Precizează ce atribuţii revin UE, SM sau sunt comune UE şi SM.

2012 TRATATUL FISCAL Întărirea disciplinei fiscale și introducerea „regulii de aur”

Sistemul instituțional al UE

Consiliul European

Curtea de Justiţie

Curtea de Conturi

Banca Europeană Centrală

Agenţii ale UE

Ombudsman(Mediator)

Comitetul Economic şi Social

Comitetul Regiunilor

Banca Europeană de Investiţii

ParlamentulEuropean

Consiliulde Miniştri

ComisiaEuropeană

Instituţiile UEConsiliul UE

Șefi de stat și de GuvernAdoptarea legislaţiei şi a bugetuluiÎncheierea de acorduri internaţionale

Parlamentul European

766 deputaţi reprezentând cetăţenii europeniAdoptarea legislaţiei şi a bugetuluiControl democratic al altor instituţii UE

Comisia Europeană

28 comisari Drept de inițiativă legislativăImplementarea politicilor şi a bugetului european

Puterea legislativăCum funcţionează procedura legislativă ordinară (codecizia)

Propunerea Comisiei

Prima lectură în Consiliu(poziţia Consiliului)

Comitet de conciliere(dacă este cazul)

A doua lectură în Consiliu(dacă este cazul)

A doua lectură în Parlament(dacă este cazul)

Vot final la a treia lectură(dacă este cazul)

Vot final la a treia lectură(dacă este cazul)

Consiliul Uniunii EuropeneParlamentul European

Prima lectură în Parlament(opinia Parlamentului)

Comisia Europeană

Martin SchulzPreşedintele

Parlamentului European

Herman Van Rompuy

Preşedintele Consiliului European

Jose Manuel BarrosoPreşedintele

Comisiei Europene

Mario DRAGHIPreşedintele BănciiCentrale Europene

Preşedinţia Consiliului (de miniştri)IRLANDA GRECIA

(semestrul II 2013) (semestrul I 2014)

Stat membru Locuri

Stat membru Locuri

Germania 99 Austria 19

Franţa 74 Bulgaria 18

Regatul Unit 73 Danemarca 13

Italia 73 Finlanda 13

Spania 54 Slovacia 13

Polonia 51 Croația 12

România 33 Irlanda 12

Olanda 26 Lituania 12

Belgia 22 Letonia 9

Cehia 22 Slovenia 8

Grecia 22 Estonia 6

Ungaria 22 Cipru 6

Portugalia 22 Luxemburg 6

Suedia 20 Malta 6

Repartizarea de locuri în Parlamentul European

766

751 locuri

pentru alegerile din

2014

Grupuri politice

Comisii parlamentare

• Afaceri externe• Dezvoltare• Comerţ internaţional• Buget• Control bugetar• Afaceri economice şi monetare• Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale• Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară• Industrie, cercetare şi energie• Piaţă internă şi protecţia consumatorilor• Transport şi turism• Dezvoltare regională• Agricultură şi dezvoltare rurală• Pescuit• Cultură şi educaţie• Afaceri juridice• Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne• Afaceri constituţionale• Drepturile femeii şi egalitatea între sexe• Petiţii

20

SESIUNI

PLENARE

COMISII

PARLAMENTARE

CIRCUMSCRIPŢII

GRUPURI

POLITICE

Metoda UE de luare a deciziilor

1. Defineşte modul de operare instituţională;

2. Menţine echilibrul necesar între instituţiile UE şi între acestea şi statele membre;

3. Asigură eficienţa şi legitimitatea democratică având următoarele trăsături:

Garantează luarea în considerare a diversităţii UE (tratament corect al statelor membre indiferent de mărime) şi a cerinţei de eficienţă (acceptarea votului majorităţii calificate);

Reprezintă un mijloc de arbitraj între diferite interese prin supunerea deciziilor la două filtre succesive:

Comisia Europeană;

Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri.

Garantează interpretarea unitară a legislaţiei UE prin Curtea de Justiţie.

Implicarea cetățenilor în elaborarea politicilor europene

Iniţiativa cetăţenească europeană presupune solicitarea CE pentru a propune un act legislativ .

Iniţiativa trebuie semnată de un milion de cetăţeni europeni, provenind din cel puţin un sfert din statele membre (7 din 27).

Consultări publice sunt lansate de CE la apariția de noi iniţiative politice sau la revizuirea legislaţiei existente.

Cetățenii pot contribui la formularea proiectului de propunere înainte ca acesta să fie înaintat de către Comisie Consiliului şi Parlamentului European, spre dezbatere şi adoptare.

Petiţii către Parlamentul European

Cetăţenii pot adresa petiţii Parlamentului European pe subiecte care îi afectează în mod direct.

Implicarea cetățenilor în elaborarea politicilor europene (cont.)

Registrul de transparenţă

Organizaţiile şi persoanele care desfăşoară activităţi independente şi doresc

să facă dovada faptului că respectă „regulile jocului” în cadrul activităţilor de

reprezentare a intereselor pe lângă instituţiile UE se pot înscrie în Registrul

comun de transparenţă al Parlamentului European şi al Comisiei Europene.

Plângeri oficiale, care pot fi înaintate:

Comisiei Europene, când un stat membru nu pune corect în aplicare legislaţia

europeană.

Ombudsmanului European, când una dintre instituţiile UE a acţionat ilegal

sau a comis o eroare administrativă.

Pentru a raporta fraude legate de gestionarea fondurilor UE sau comise de

funcţionarii europeni Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Delimitarea competențelor între UE și statele membre

Competenţe exclusive ale UE

Competenţe comune cu SM

Alte competenţe ale UE

Uniunea vamală;

Politica comercială comună;

Politica concurenţială;

Politica monetară pentru SM din zona euro;

Politica comună de pescuit (conservarea resurselor biologice ale mării).

Piaţa internă;

Politica socială;

Politica de coeziune;

Agricultură;

Mediu;

Protecţia consumatorilor;

Transport;

Energie;

Spaţiul de libertate,securitate şi justiţie

Coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă;

Politica externă şi de securitate comună;

Acţiuni de sprijin, coordonare sau complementare (sănătate, industrie, cultură, turism, educaţie)