Embed Size (px)
Citation preview
Grile Rezolvate
1. Pe piaţa financiara se efectueaza tranzactii cu:
Titluri imobiliare
Acţiuni si obligaţiuni
2. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
Relaţiile care se formeaza prin atragerea si plasarea fondurilor pe termen scurt
Operaţiunile de scontare si rescontare a titlului de credit.
3. Detinatorul de acţiuni are dreptul:
De a obţine o parte din profitul societatii pe acţiuni;
De a obţine dividend.
4. Dividentul reprezintă:
O parte din venitul societatii pe acţiuni,
Un venit variabil.
5. Pot fi emitenti de obligaţiuni:
Statul pentru a-si acoperi deficitele bugetare,
Intreprinderile publice pentru a finanţa lucrări de investitii.
Orice agent economic pentru a-si finanţa lucrările de investitii.
6. Obligaţiunea permite obţinerea:
Unui venit fix.
7. Piaţa financiara primara cuprinde:
Emisiunea si plasarea de titluri noi.
8. Piaţa financiara secundara cuprinde:
Tranzactii cu titluri emise anterior.
9. Din categoria activelor financiare fac parte:
Depozitele monetare
Depozitele semimonetare
Hârtiile de valoare pe terman scurt.
10. Sursele proprii de finanţarea unei activitati economice provin din:
Profitul obtinut in perioada anterioara. Economiile personale.
11. Detinatorul de acţiuni se bucura de o serie de drepturi:Annual obţine o parte din profitul societatii pe acţiuni proporţional cu aportul adus la
capitalul social al firmai.Acţionarul participa prin vot la alegerea membrilor consiliului de administraţie.
12. Dreptul de a uza de avantajele pe care le conferă revine celui ce le deţine în cazul: Acţiunilor la purtător.
13. Pe piaţa bursiera, valoarea unei obligaţiuni depinde de: » Evoluţia ratei dobânzii.
14. Cursul unei obligaţiuni variaza:Direct proporţional cu venitul fix adus de obligaţiune Invers proporţional cu rata dobânzii.
15. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:Compensarea excedentului si deficitului de lichiditati bancare Operaţiunile de scontare si rescontare a titlurilor de credit.
16. Cursul Titlurilor de valoare pe piaţa secundara depinde printre altele de:
Nivelul ratei dobânziiRata inflaţieiConjunctura economicaClimatul social si politic internaţional
17. Daca randamentul unei actiuni este mai mic decât rata dobânzii:
Cumpararea acţiunii nu este avantajoasaCrearea uni deposit bancar de valoare egala cu cea a acţiunii ar aduce in viitor venituri mai mari decât cumpararea de acţiuni.
18. Agenţii economici adversari ai riscului opteaza pentru achiziţionarea unor hartii de valoare:Numai daca preţul lor este mai mic decât valoarea prezenta medie a fluxului asociat de venituri.
19. In cazul unei obligaţiuni:Cursul de piaţa bursiera este influentat de toti factorii care afecteaza rata dobânzii.
20. Posesorul obtine un venit fix indiferent de rezultatele economice ale emitentului in cazul următoarelor hartii de valoare:ObligaţiuniAcţiuni privilegiate
21. In cadrul pieţei financiare secundare:Preţul de tranzacţionare depinde de factori economici si extraeconomici in special prin intermediul băncilor.
22. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobânzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:Nivelul randamentului este mai mare decât rata dobânzii (e>d’).
23. In cadrul pieţei financiare institutia care se ocupa de atestarea valorilor mobiliare pentru a evita riscul lansarii unor titluri financiare fara acoperire este:Comisia hârtiilor de valoare.
24. Capitalul fictiv al unei societati pe acţiuni reprezintă: Efectele financiare emise pentru constituirea capitalului real.
25. Reducerea ratei dobânzii pe piaţa monetara determina: Creşterea cursului titlurilor de valoare.
26. Funcţiile caselor de brokeraj pot fi:Acordarea de consultatii in probleme de investitii financiare Gestionarea portofoliilor de harţii de valoare ale clienţilorIntroducerea noilor titluri de valoare pe piaţa primara.
27. Pentru infiintarea unei burse de valori se impun urmatoarele condiţii:Reglementarea activitatii de tranzacţionare prin norme legislative cu rolul de a ocroti libera concurenta in comerţul de bursa.
28. Care dintre mărfurile de mai jos nu pot fi tranzactionate la bursele de valori:
CărbuneleCerealele.
29. Ce asteapta vanzatorul unei acţiuni la bursa de valori in cadrul unei operaţiuni "a la baisse":Sa scada cursul acţiunii.
30. In cazul operaţiunilor facultative multiple:Una din parti obţine dreptul de a multiplica valoarea contractului.
31. In cadrul bursei de valori spre deosebire de operaţiunile ferme cele la termen cu prima presupun:Posibilitatea agenţilor de a se declara la scadenta fie vanzator fie comparator sau sa renunţe la tranzactie.
32. In cadrul mecanismului de funcţionare a economiei de piaţa bursa de valori poate sa:Sa contribuie la dezvoltarea concurenteiContribuie la formarea capitalului marilor firme.
Devină o piaţa permanenta a hârtiilor de valoare.
33. In cadrul operaţiunilor bursiere la vedere schimbul titlurilor pe bani: Are loc la cursul existentSe realizeaza in cel mult doua zile lucratoare.
34. Specific operaţiunilor la termen din cadrul burselor de valoare este faptul ca: Cursul se stabileste in momentul incheierii tranzactieiExecutarea contractului are loc la scadenta.
35. Bursa de valori poate asigura: Transformarea capitalului real in capital bănesc Transformarea capitalului bănesc in capital real Mobilizarea rapida a unor resurse pentru investitii.
36. Bursa de valori este o componenta principala a: Pietei capitalului.
37. Bursa de valori reprezintă o piaţa specializata unde se vand si se cumpără:Titluri de valoareEfecte de comertBunuri si serviciiValori imobiliare
40.Prin modul de formare a cursului si de informare a celor care economisesc si deţin titluri bursa se apropie de:Modelul pieţei cu concurenta perfecta.
41.Inflaţia reprezintă:
Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
O disfunctie grava intre mărimile economice reale si cele nominale.
42.Inflaţia ca profund dezechilibru macroeconomic monetaro-real:In perioada postbelica s-a dovedit inevitabila realitatea demonstrând si astazi ca nu se poate concepe creştere economica fara o rata a inflaţiei de cel puţin 4-5%.
43.Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte pentru a defini inflaţia?
Creşterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumpararea a monedei.
44.NU orice creştere a preturilor este sinonima cu inflaţia intrucat:
Este vorba de o creştere anormala a preturilor
Este vorba de o creştere permanenta a preturilor
Este vorba de o creştere neuniforma a preturilorEste vorba de o creştere a preturilor ce nu afecteaza in aceeaşi masura toate bunurile si serviciileEste un fenomen cumulative.
45.Avand in vedere definiţia larga a inflaţiei putem afirma ca:Inflaţia este o disfunctie grava intre mărimile economice reale si cele nominale si nu doar un fenomen monetar. De-a lungul timpului s-a considerat ca putem vorbi de inflaţie doar atunci cand creşterea anuala a preturilor depăşeşte pragul de 5%.
46.Infiaţia abundentei:Are la origini in deosebi cause monetareReprezintă fenomenul in care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de bunuri si servicii.
47. O inflaţie a pneurieiEste caracteristica tarilor slab dezvoltate.
48.Inflaţia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o creştere generalizata a preturilor de:5-10% anual.
49.Creşterea economica inflaţionista semnifica:
Un spor de creştere economica obtinut cu preţul unei inflaţii considerabile
Faptul ca rata inflaţiei devanseaza pe cea a creşterii economice.
50. Stagflatia reprezintă acea stare a economiei caracterizata prin existent concomitenta a următoarelor fenomene:Şomaj, inflaţie deschisa si creştere economica zero.
51.Slumpflatia desemneaza o stare a economiei in care exista concomitant: Şomaj masiv inflaţie galopanta, o producţie naţionala in scădere.
52. Cuantificarea inflaţiei se poate realiza prin : Indicele general al preturilor
53. Creşterea economica neinflationista semnifica:O stare pozitiva a economiei caracterizata prin creşterea producţiei naţionale O dedevansare a ratei inflaţiei de către rata creşterii economice.
54. Daca avem in vedere cauzele care determina inflaţia se manifesta prin urmatoarele forme:In flatie prin cerere Inflaţie prin costuri.
55. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem retine:
O creştere demografica sustinuta
Posibilitatea de a trai din dezeconomii.
56. Originile inflaţiei prin cerere si oferta se găsesc in continutul legii lui:
Say.
57. Inflaţia prin cerere poate fi generata de:
Scaderea inclinaţiei spre economisire
Detezaurizare
Intrarea in devize străine suplimentare.
58. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere globala generatoare de inflatie reţinem:Deficitul balanţei comerciale.
59. Printre cauzele inflaţiei prin cerere se enumera: Creşterea cheltuielilor militare.
60. Inflaţia prin cerere determina:O creştere economica inflaţionista Scaderea şomajului.
61. Care din urmatoarele cause iniţiale ale inflaţiei se datoreaza cererii? Scaderea inclinaţiei spre economisireCreşterea cererii guvernamentale pentru bunuri si servicii acoperita prin emisiune suplimentara de moneda.
62. Inflaţia poate fi generata de:
Slaba mobilitate a factorilor de producţie
Nerespectarea termenilor de punere in funcţiune a investiţiilor.
63. Printre multiple cause care pot explica oferta deficitara generatoare de inflaţie putem aminti:Slaba mobilitate a factorilor de producţie.
64. Inflaţia prin costuri se explica prin:
Creşterea preturilor inputurilor
Devalorizarea monedei naţionale
Creşterea fiscalitatii
65. Printre cauzele care conduc la excesul de cerere se numara:Scaderea inclinaţiei spre economieCheltuieli cu efecte productive intarziate.
66. Printre cauzele care explica oferta deficitara se numara:
Situatia de deplina ocupare a forţei de muncaSlaba mobilitate a factorilor de producţie.
67. Printre cauzele ce pot duce la inflaţie prin oferta putem retine:
Situatia de deplina ocupare a forţei de muncaDeficiente organizatoriceSlaba mobilitate a factorilor de producţie
68. In condiţiile infltiei prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
Cu cat producţia este mai rigidaCu cat curba ofertei este mai inelastica.
69. Inflaţia prin costuri se poate explica prin:
Creştere a preturilor la materiile prime si material
Politica de amortismente accelerate.
70. Printre cauzele ce pot duce la inflaţia prin costuri putem menţiona:
Politica de amortismente accelerate.
71. In condiţiile inflaţiei prin oferta preturile vor creste cu atat mai mult:
Cu cat producţia se va reduce mai mult
Cu cat curba cererii agregate este mai inelastica.
72. Inflaţia prin costuri determina:
Creşterea şomajului.
73. Inflaţia monetara isi gaseste explicaţia clasica in ecuaţia :
Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher.
74. Inflaţia prin cerere poate conduce la:
O creştere economica inflaţionista
75. Inflaţia prin costuri poate antrena:
Scaderea producţiei
Scaderea gradului de ocupare a forţei de munca.
76. Spirala inflaţionista se produce atunci cand:
Inflaţia prin costuri se manifesta concomitant cu inflaţia prin cerere.
77. Spirala inflaţionista se produce atunci cand:
Preturile si salariile cresc in spirala
Inflaţia prin cerere se manifesta concomitant cu inflaţia prin costuri.
78. Explicaţiile inflaţiei prin moneda isi au originile in:
Teoria cantitativa a banilor.
79. Dupa monetaristi:Inflaţia este întotdeauna si pretutindeni un fenomen monetar .
80. Emisiunea monetara suplimentara nu se face in mod direct si automat raspunzatoare de creşterea preturilor întrucât:
Poate spori inclinaţia populatiei spre economisire
Suplimentul de bani se poate folosi pentru importuri de bunuri.
81. Sursele inflatiei prin costuri sunt:Creşterea preţului factorilor de producţie intr-o masura mai mare decât creşterea productivitatii acestora.
82. Printre cauzele care conduc la creşterea excesiva a masei băneşti in circulaţie putem retine;
Finanţarea necontrolata prin deficit bugetar a unor cheltuieli publiceIntrarea masiva de devize ca urmare a unui deficit al balanţei plaţilor curenteO politica salariala nefondata pe criterii economice care umple canalele cu bani fara acoperire.
83. Creşterea impozitelor indirecte:
Amplifica presiunea inflaţiei
Este un factor al inflaţiei prin costuri.
84. Creşterea salariilor:Se constituie intr-o cauza a inflaţiei numai daca este inferioara creşterii productivitatii munciiSe constituie intr-o cauza a inflaţiei numai daca nu are acoperire in bunuri-si serviciiSe poate constitui intr-o cauza a inflaţiei prin cerere.
85. Creşterea economica poate fi stimulate prin:
Inflaţie prin cerere.
86. O emisiune monetara suplimentara:
Poate fi o cauza a inflaţiei prin moneda.
87. Marcaţi care din afirmaţiile de mai jos pot constitui efecte negative ale inflaţiei:
Inflaţia descurajeaza economisirea
Inflaţia altereaza alocarea resurselor productive
Inflaţia antreneaza si extinde şomajul.
88. Printre cauzele de natura politica sau sociala generatoare de inflaţie pot fi amintite:
Absenta unui consens social in ceaa ce priveşte repartitia venitului naţional
Absenta unui simt civic dezvoltat in momente de depresiune economica
Razboaiele
89. Deflatia:Reprezintă masura prin care statul urmăreşte reintoarcerea monedei naţionale la cursul iniţial avut, mai mareEste insotita adesea de reducerea activitatii economiceAre ca scop diminuarea cantitatii de moneda in circulaţie pentru a spori puterea de cumparare a banilor.
90. Consecinţele sociale ale inflaţiei sunt:Nelinistea in rândul populaţieiCreşterea intensitatii luptelor sindicale Pierderea credibilităţii forţelor politice
91. Inflaţia:Sporeşte gradul de ocupare a forţei de munca Sanctioneaza drastic pe debitor Antreneaza creşterea importurilor.
92, Printre masurile care fac de obicei obiectul politicilor guvernamentale antiinflaţioniste se numara:Def1atiaReducerea deficitelor bugetare.
93.lntr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele funcţii Ameliorarea eficientei economice alocarii resurselor Ameliorarea repartitiei veniturilor Stabilizarea economiei.
94. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:Ansamblul acţiunilor guvernului ca producător regulator si sustinator al sectorului privatFuncţiile sale de distribuire a bogăţiei.
95. Bunurile publice reprezinta: Externalitati pozitiveBunuri pentru care agenţii nu plătesc contraprestatie ele neputand fi vândute sau cumparate pe piaţa.
96. Interventia statului in domeniul alocarii resurselor vizeaza: Corectarea asa numitelor slăbiciuni ale pieţeiProducerea bunurilor necesare administraţiilor publice Regularizarea preturilor si profiturilor monopolurilor.
97. Reducerea inegalitatilor existente in distribuirea veniturilor intr-o societate democratica se poate realiza prin:Folosirea instrumentului numit si impozit negativSistemul de plaţi de transfer
98. Plăţile de transfer reprezintă: Un impozit negativO modalitate de compensare acordata persoanelor cu venituri insuficiente. Un instrument al redistributiei veniturilor
99. In cadrul intervenţiei sale in domeniul alocarii resurselor statul:Trebuie sa ia masuri pentru o distributie cat mai echitabila a resurselor intre firmele naţionale.
100. Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste: Impozitul negativSistemul progresiv de impozitare.
101. Externalitatile reprezintă efectele sub forma unor:Costuri impuse de agenţii economici unor alti subiecţi inafara cadrului pieţei Beneficii aduse de unii agenţi economici altor subiecţi in afara cadrului pieţei
102. Mana indivizibila pietei:Poate provoca discrepante inacceptabile din punct de vedere etic Nu garanteaza o repartitie echtabila a venitului obtinut in economie. r
103. Politica economica de inspiraţie keynesista:
Urmarea menţinerea unei creşteri…
A fost factorul exclusiv…
104. Anii 80 au reprezentat perioada:
Afirmării reprezentantilor teoriei ofertei
Revolutiei neoconservatoare.
105. in vederea stabilizării macroeconomice statul utilizeaza:
Politica fiscala
Politica monetara
106. Reprezentanţii teoriei ofertei:
Militeaza pentru manifestarea liberei initiative intemeiate pe proprietatea privata limitarea prezentei statului in economie.
Susţin dereglementarea ca process de inlaturare totala a statului din economie.
107. Implicarea statului in funcţionarea economiei de piaţa se face prin:
Bugetul de stat
Crearea unui cadru juridic-legislativ
Acordarea de subvenţii
108. Politica economica reprezintă:
Ansamblul doctrinelor economice puse in aplicare de către govern.
Manipularea conştienta de către stat a unor instrumente….
109. Politica economica reprezintă:
Scopuri sau năzuinţe politice exprimate in termini economici
Reunirea unui anumit număr de mijloace pentru a atinge anumite scopuri
Ansamlul deciziilor agenţilor economici adoptate…..
110. Politica economica:Consta in manipularea deliberata de către stat a unui anumit număr de instrumente pentru a atinge anumite obiective.Are printre instrumentele sale si deciziile luate de stat in sectorul public
111. Teorema ineficientei politice:Vizeaza dificultăţile legate de reacţia pieţei la deciziile de politica economice
Afirma ca oamenii anticipând efectele modificării........—Este tratata de către Paul Samuelson si William Nordhaus in Economics
112. Dupa orizontul de timp al obiectivelor politicile economice sunt:%
Conjunctarale si structurale
113. Care din aspectele de mai jos constituie obiective majore ale politicii economice:
Protectia mediului inconjurătorRealizarea echilibrului extern
114. In funcţie de obiectiviele urmărite politicile economice pot fi clasificate astfel:
Politici de creştere economica
Politici de reglare Conjuncturala
115. Din cadrul politicilor de reglare conjucturala fac parte:
Politicile monetarePoliticile bugetare
Politicile preturilor
116. Politicile de creştere economica include printre altele:
Politici ale echilibrului teritorialPolitici ale progresului economic
117. Politicile conjuncturale:
Actioneaza mai ales asupra oferteiInclude printre altele politicile monetare si bugetareSunt folosite pentru influenţarea unor sectoare ale economiei
118. Politicile sectoriale:
Include printre altele politica industriala si cea Agricola
119. Obiectivul politicii bugetare il constituie:
Modificarea dimensiunii si destinaţiilor cheltuielilor statului---------------
Utilizarea cheltuielilor si veniturilor publice pentru a modifica-------------
120. Impozitele directe:
Imbraca forma impozitelor pe venit
In tara noastra se prezintă ca impozite pe profit si salarii
121. Impozitul pe profit este:
Venit fiscal al statului
Impozit direct
122. In principiu politica bugetara are ca instrumente:
Cheltuielile publice
Veniturile publice
123. Sistemul de impunere reprezintă:
Ansamblul impozitelor si taxelor prelevate ca venituri ale bugetului statului
Modul de stabilire a impozitelor in funcţie de dimensiunea materiei impozabile asupra careia se percepPartea din produsul intern brut prelevata la dispoziţia statului pe calea impozitelor
124. Variatia cotelor rezervelor obligatorii reprezinta:
Un instrument al politicii monetare '
O modalitate de limitare a capacitatii de creditare a băncilorUn instrument eficace de politica monetara deoarece actioneaza direct asupra multiplicatorului creditului
O modalitate de limitare a ventului investitorului125. Serviciul datoriei externe reprezintă:
Totalitatea sumelor imprumutate de stat de unitatile administrative-teritoriale-----------------
126. Atunci cand doreşte sa tempereze activitatea economica Banca
centrala
Măreşte nivelul ratei de rescont
Scumpeşte creditulFixeaza niveul ratei de rescont in funcţie de impulsurile pe care doreşte sa le imprime pieţei monetare
127. Printre obiectivele asupra carora se actioneaza in cadrul politicii monetare se numara s i :Cota rezervelor obligatorii
128. Prin politica de open market atunci cand banca centrala cumpără tituluri de pe piaţa financiara:Majoreaza cursul acestora
Creste cantitatea de moneda de pe piaţa monetara
129. Economia se afla intr-o situatie de subocupare a factorilor de producţie daca:
Venitul naţional de echilibru este mai mic decât venitul naţional de ocupare deplina
130. Modelul is-lm prezintă:
Echilibrul simultan pe piaţa bunurilor si pe piaţa monetara
131. Economia se afla intr-o situatie de subocupare a factorilor de producţie atunci cand:
Produsul naţional potential este inferior venitului naţional de echilibru
Venitul naţional de echilibru este mai mare decât venitul naţional de ocupare deplina
132. Condiţia esenţiala a unei politici monetare sanatoase o reprezintă:
Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
133. Pentru a mari masa monetara aflata in circulaţie pot fi intreprinse masuri de politica monetara cum ar fi:Reducerea ratei de rescont
Cumpararea unor titluri de valoar publice sau private prin operaţiuni pe open market
134. in modelul is-lm:
Politica monetara modifica diagrama lm
Politica bugetara modifica diagrama is
Politica fiscala modifica diagrama is
135. conform modelului is-lmPolitica monetara este mai eficienta decât politica bugetaraPolitica monetara este cu atat mai eficienta cu cat are drept rezultat o rata a dobânzii mai scăzută.
136. In modelul is-lm:Creşterea venitului determina creşterea economiilor si scaderea corespunzătoare a investiţiilorCreşterea ratei dobânzii determina creşterea economiilor si scaderea investiţiilor Scaderea Ratei dobanzii determina creşterea investiţiilor si scaderea economiilor
137.Daca politica monetara duce la o rata a dobânzii foarte ridicata atunci:Scade cererea de moneda pentru tranzactii
138.In diagrama is-lm reducerea ofertei de moneda are ca efect:Reducerea venitului de echilibru Deplasarea curbei lm la stanga
139.Curba lm arata ca intre venitul naţional si rata dobânzii exista o relaţie:
Direct proporţionala
140.Cand nivelul ratei dobânzii creste:
Scade volumul investiţiilor
141.Modelul is-lm permite:Reprezentarea grafica a modului cum se realizeaza echilibrul pe piaţa bunurilor si cea monetare
142.Curba is exprima echilibrul pe piaţa
Bunurilor143.Daca venitul naţional creste rata dobânzii ramanand constanta atunci in modelul is-lm
vom avea:O deplasare spre dreapta a curbei is
144.Punctul de intersectie a curbelor is-lm evidentiaza:Punctul in care se realizeaza echilibrul simultan pe piaţa bunurilor si pe piaţa monetara
145. In modelul is-lm folosind politica monetara se obţine:
O deplasare spre dreapta a curbei lm.
146.Marcaţi care din afirmaţiile urmatoare cu privire la creşterea economica le consideraţi corecte:Creşterea economica semnifica o tendinta ferma si de lunga durata de sporire a venitului naţional pe total sau pe locuitorCreşterea economica este definita ca ansamblul schimbărilor in structurile sociale si mentale
147.Dupa FR.Perroux creşterea economica surprinde:
Un fenomen pe termen lung
Ansamblul schimbărilor in structurile sociale si mentale
148. Atat creşterea cat si dezvoltarea economica:Se refera la o acţiune si un process continuu ce exercita efecte de antrenare in cadrul economiei
149.creşterea economica vizeaza:
latura cantitativa a activitatii economice
Sporirea produsuui naţional pe total sau pe locuitor150.Marcaţi care din afirmaţiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre creştere si dezvoltare
economica sunt adevarate?In timp ce creşterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice dezvoltarea reflecta si schimbările calitative din economieDezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectând si schimbările calitative din economie
151. Care din factorii enumerati influenteaza progresul economic?
Bogăţiile naturaleCantitatea si calitatea potenţialului uman Cercetarea tehnico-stiintifica Intensitatea concurentei
152.Expansiunea economica desemneaza:Sporirea produsului naţional pe total si pe locuitor
153.Progresul economic reprezintă:Evoluţia pozitiva a societatii si imbunatatirea condiţiei umane
Un process ce se manifesta prin creşterea productivitatii muncii a produsului naţional pe locuitor
154.Pentru a putea realiza comparaţii internaţionale creşterea economica trebuie pusa in evidenta prin:Indicatorii macroeconomici de tipul PIB, pnb, pnn, vn
Indicatorii ce exprima mărimi relative cum ar fi producţie sau venitul naţional pe cap de locuitorIndicatorii ce exprima mărimi absolute ale nivelului la care se situeaza diferite economii naţionale
155. Dintre mărimile luate in considerare pentru calcularea indicelui dezvoltării umane putem aminti:Rata alfabetizăriiNivelul ajustat al venitului
156.Printre aspectele vieţii umane luate in calcul pentru masurarea indicelui sărăciei umane(ISU) se pot numara:Capacitatea de a trai o viata lunga si sanatoasa
Participarea indivizilor la viata sociala
157.Deficitul cunoştinţelor dobândite ca aspect al vieţii umane se apreciaza pentru tarile in curs de dezvoltare prin:Rata analfabetismului
158. Deficitul mijloacelor pentru tarile dezvoltate se apreciaza prin:
Saracia monetara
159.Factorii determinanţi ai creşterii si dezvoltării economice sunt:
Resursele umaneResursele naturale Formarea capitaluluiTehnologia sau progresul tehnic
160.Creşterea Economica intensiva:Este realizata atunci cand sporirea venitului naţional se face preponderent prin creşterea cantitatii factorilor atraşiEste caracteristica tarilor dezvoltate din punct de vedere economic
Se caracterizeaza prin creşterea eficientei utilizării factorilor atraşi 161. Dintre costurile pe care le presupun creşterea si dezvoltarea putem aminti:
Tendinţa de epuizare a resurselor planetei in special a celor limitate si neregenerabile162. Curba Lorens este utilizata pentru a analiza:
Repartitia venitului intre diferite clase sociale
Calculul coeficientului Gimi si a disparitatilor aparute in distributia venitului
163. Creşterea economica extensiva se realizeaza atunci cand:Sporirea venitului naţional se face preponderent prin creşterea cantitatii de factori atraşi
164. Prin avantajele creşterii si dezvoltării economice se pot enumera:
Creşterea standardului de viata si civilizaţie
Eliminarea sau diminuarea sărăciei absolute
Posibilitatea unei mai bune integrări in circuitul economic mondial
165. Dezvoltarea durabila:Porneşte de la premisa realista ca fiecare generaţie isi construieşte viitorul pe baza moştenirii pe care o primeştePresupune ca nu exista graniţe economice sau ideologice pentru poluare sărăcie si degradare umana
166. Dezvoltarea durabila promoveaza un nou tip de creştere economica caracterizata prin:
O campanie severa impotriva risipei
167. Costurile creşterii economice se refera la:Creşterea efectelor de debordare sau a externalitatilor negative cum ar fi poluareaFaptul ca cetatenii intr-o maniera sau alta sfarsesc prin a suporta povara efectelor negative ale poluării
168. Ciclurile economice decenale eu fost analizate de:
Juglar
169. Literatura economica reliefeaza existenta următoarelor tipuri de cicluri generale:
Cicluri de durata lunga
Cicluri scurte
170. Dupa opinia unor specialisti cauza principala a ciclului secular o constituie:
Evoluţia ciclica a cercetării stiintifice si inovaţiei171. P.A. Samuelson explica evoluţia ciclica a activitatii economice prin urmatoarele patru
faze:Criza, depresiune, inviorare, avânt
172.Ciclurile economice pot fi:
Cicluri lungi sau Kondrate
Cicluri scurte sau Kitchin
Cicluri decenale /de afaceri
173.Ciclul lung: Surprinde miscarca economiei pe o perioada de 40-60 de ani
174. Faza de avant a ciclului decenal sau Duglar se caracterizeaza prin: Creşterea producţiei investiţiilor a consumului si profiturilor .
Un climat de încredere
175. Ciclul scurt sau kitchin:Vizeaza fluctuaţiile unui singur factor de productie sau a stocurilor
176. Conceptul de dezvoltare durabila:Vizeaza acel tip de dezvoltare care raspunde prezentului fara a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a si le satisface pe ale lor
Este un concept mindo considerandu-se ca pentru problemele pe care le vizeaza nu exista graniţe economice sau ideologice
177. Preocuparea pentru dezvoltarea durabila a fost generata de:Limitele si efectele negative ale tipului de creştere economica postbelica Probleme precum poluarea, epuizarea resurselor saracia subdezvoltarea
178. Dezvoltarea durabila este definita in raportul Bruntdland al comisiei mondiale asupra mediului din 1987 ca fiind acel tip de dezvoltare care:
Răspunde nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a si le satisface pe ale lor
179. Dezvoltarea durabila este un concept multidimensional in masura in care:Se impune ca un concept mondo in «asura in care se recunoaşte ca nu exista graniţe eco si ideo....................
180. Tipul de creştere economica postbelica:
A poluat mediul si a afectat sanatatea oamenilor
A descurajat risipa
A creat iluzia bunăstării printr-o statistica mincinoasa.
181. Coeficienţii de comerţ exterior surt:
Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
182. Capacitatea de dominaţie a unei economii naţionale asupra partenerilor ei externi depinde de:Potenţialul stiintific si informaţional
Structura producţiei care face obiectul specializării internaţionale
Potenţialul economic
183. Specializarea internationala pe produse manufacturiere a depins mai ales de:
Factori tehnici economici si sociali
Nivelul aparatului de producţie si disponibilitatea de capital
184. Specializarea intraramura este o specializare:
De tip produse chimice
185. Specializarea tehnologica a fost:Consecinta procesului de reinnoire si modernizare a structurilor economice din tarile avansate
186. In cadrul diviziunii internaţionale a muncii intalnim specializarea tehnologica referitoare la :
Faptul ca tarile industriale dezvoltate deţin monopolul cercetării stiintifice si deci a producţiei tennologiilor de vârf
Inlocuirea vechilor tehnologii de producţie mari consumatoare de energie cu tehnologii noi mari consumatoare de informaţie
187. Balanţa comerciala:Este o componenta a balanţei contului curent Include balanţa serviciilor
188. O balanţa de plaţi active:Este rezultatul unor incasari mai mari decât plăţile in relaţiile internaţionale Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decât importurile Permite exportul de capital
189. Balanţa contului capital include:
Balanţa resurselor monetare internaţionale
190. Daca produsul naţional brut este mai mare decât cheltuielile interne ( y > c + i ):
Exista o balanţa comerciala excedentara
191.O economie deschisa se afla in echilibru daca: S - i = e – hAtunci cand s> i diferanta intre cele doua variabile macroeeconomice …
192.Dintre capitolele balanţei contului de capital putem aminti: Balanţa miscarilor de capital pe termen lungBalanţa rezervelor monetare internaţionale
193.Balanţa contului de capital cuprinde:Intrările si ieşirile devize si valute liber convertibile legate de exporturile si importurile de capital
194.Cotarea directa:Este practicata de majoritatea tarilorArata cate unitati monetare nationale se obtin pentru o suma fixa in moneda nationala
195.Cotarea indirecta:Arat cate unitati monetare străine se obţin pentru o suma fixa in moneda naţionala
196.Cursul oficial:Este cursul valutar stabilit de autoritatea monetara pe cale unilaterala Putea fi stabilit pe baza paritatii legale directe a monedelor in cauza
197.Cursurile valutare fluctuante:Au fost prezente in condiţiile sistemului monetar internaţional aplicat in 1944-1971 Admit o mişcare limitata a cursurilor de schimb
198.Cursurile valutare flexibile:Au fost practicate mai ales dupa 1973 Se formeaza liber pe pieţele valutare
199.In condiţiile in care cursul de schimb exprimat in moneda naţionala creste: Exporturile devin mai ieftine
Importurile devin mai scumpe200. in condiţiile in care cursul de schimb exprimat in moneda nationala scade: Importurile devin mai ieftine
« Exporturile devin mai scumpe
201.In condiţiile in care preturile interne cresc mai rapid decât cele externe: Agenţii economici naţionali vor apela intr-o masura tot mai mare la pieţele externe Agenţii economici străini vor solicita tot mai puţin produsele naţionale
202.In condiţiile in care preturile interne cresc mai rapid decât cele externe: Curba cererii de valuta se va deplasa spre dreapta Curba ofertei de valuta se va deplasa spre stanga
203.O inflaţie mai slaba intr-o economie decât in alta se traduce printr-o: Deplasare spre stanga a curbei cererii dezvoltate Deplasare spre dreapta a curbei ofertei de valuta Scaderea cursului de schimb
204.Deprecierea reprezintă:Scaderea cursului de piaţa a unei monede
205.Reprecierea reprezintă:Creşterea cursului de piaţa a unei monede
206.In cazul unui excedent al balanţei de plaţi: Moneda respectiva se va aprecia
207.In cazul unui deficit al balanţei de plaţi: Moneda respectiva se va deprecia.
(la astea 2 nu sint sigur , cum e corect ?)203.in cazul unei operaţiuni la termen "A la hausse" de pe urma scăderii
cursului acţiunilor castiga:Cumpărătorul
204.In cazul unei operaţiuni la termen "a la baisse"de pe urma scăderii cursului acţiunilor castiga:Cumpărătorul.
