GRILA PRIVIND PROGRAMELE DE PERFECȚIONAREina.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/grila_prog_per.pdf · 3.3.Legislatia în domeniul resurselor umane 3.4.Dezvoltare personală și eﬁciența

65

Institutul Național de Administrație

GRILA PRIVIND PROGRAMELE DE PERFECȚIONARE

anul 2018

Centre teritoriale:

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Constanța

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Craiova

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Sibiu

Compartiment Formare Profesională Cluj-Napoca pe lângă Centrul Teritorial De Formare Continuă Sibiu

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Iași

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Timișoara

Sediul Central al Institutului Național de Administrație - București

INSTITUTUL NAȚIONAL DE

ADMINISTRAȚIE

Cuvânt înainte

Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE, președintele Institutului Național de Administrație

Oferta de programe de perfecționare a Institutului este structurată pe 18 domenii de formare, care au

rezultat atât din analiza documentelor strategice, cât și în urma consultării cu instituțiile și autoritățile

publice, formatorii și specialiștii din administrația publică. Programele noastre de perfecționare au fost

stabilite pornind de la nevoile de formare exprimate de autoritățile publice centrale și locale, sunt bazate

pe competențe și beneficiază de experiența și expertiza celor mai valoroși formatori din Romînia, care au

fost selecționați în prealabil printr-un proces de recrutare la nivel național.

Organizarea și derularea programelor din ofertă se bazează pe standardele de calitate privind formarea

continuă în administrația publică, elaborate de INA. Oferta va fi implementată prin intermediul direcției

de specialitate și a celor 5 centre teritoriale ale INA, situate în orașele: Timișoara, Craiova, Sibiu,

Constanța și Iași, precum și prin Compartimentul de Formare Profesională din Cluj-Napoca, asigurându-se

astfel acoperirea la nivel național. Înscrierea cursanților se va face prin intermediul unei platforme online

(ina.gov.ro/ofertapp2018), iar pentru derularea programelor vom combina metodele clasice de predare

cu cele moderne de tip blended – learning.

Sperăm că această ofertă, pe care o veți regăsi în paginile următoare, să vină în întâmpinarea cerințelor și

necesităților de formare din sectorul public. Institutul Național de Administrație dorește să fie un partener

de încredere pentru dumneavoastră, care să contribuie la creșterea calității serviciilor publice și la

crearea unui corp de funcționari publici profesioniști.

Astfel, Institutul Național de Administrație își propune ca obiectiv să devină un lider în pregătirea

funcționarilor publici și a personalului din administrația publică din România.

R o l u l I n s t i t u t u l u i N a ț i o n a l d e

Administrație este acela de a pune în

aplicare direcții le strategice ale

Guvernului priv ind eficientizarea

a d m i n i s t r a ț i e i p u b l i c e p r i n

profesionalizarea personalului din

administrația publică centrală și locală.

Centre teritoriale:

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Constanța

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Craiova

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Sibiu

Compartiment Formare Profesională Cluj-Napoca pe lângă Centrul Teritorial De Formare Continuă Sibiu

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Iași

Centrul Teritorial De Formare Continuă Pentru Administrația Publică Timișoara

Sediul Central al Institutului Național de Administrație - București


ADMINISTRAȚIE

Cuvânt înainte

Prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE, președintele Institutului Național de Administrație

Oferta de programe de perfecționare a Institutului este structurată pe 18 domenii de formare, care au

rezultat atât din analiza documentelor strategice, cât și în urma consultării cu instituțiile și autoritățile

publice, formatorii și specialiștii din administrația publică. Programele noastre de perfecționare au fost

stabilite pornind de la nevoile de formare exprimate de autoritățile publice centrale și locale, sunt bazate

pe competențe și beneficiază de experiența și expertiza celor mai valoroși formatori din Romînia, care au

fost selecționați în prealabil printr-un proces de recrutare la nivel național.

Organizarea și derularea programelor din ofertă se bazează pe standardele de calitate privind formarea

continuă în administrația publică, elaborate de INA. Oferta va fi implementată prin intermediul direcției

de specialitate și a celor 5 centre teritoriale ale INA, situate în orașele: Timișoara, Craiova, Sibiu,

Constanța și Iași, precum și prin Compartimentul de Formare Profesională din Cluj-Napoca, asigurându-se

astfel acoperirea la nivel național. Înscrierea cursanților se va face prin intermediul unei platforme online

(ina.gov.ro/ofertapp2018), iar pentru derularea programelor vom combina metodele clasice de predare

cu cele moderne de tip blended – learning.

Sperăm că această ofertă, pe care o veți regăsi în paginile următoare, să vină în întâmpinarea cerințelor și

necesităților de formare din sectorul public. Institutul Național de Administrație dorește să fie un partener

de încredere pentru dumneavoastră, care să contribuie la creșterea calității serviciilor publice și la

crearea unui corp de funcționari publici profesioniști.

Astfel, Institutul Național de Administrație își propune ca obiectiv să devină un lider în pregătirea

funcționarilor publici și a personalului din administrația publică din România.

R o l u l I n s t i t u t u l u i N a ț i o n a l d e

Administrație este acela de a pune în

aplicare direcții le strategice ale

Guvernului priv ind eficientizarea

a d m i n i s t r a ț i e i p u b l i c e p r i n

profesionalizarea personalului din


1 2

Conținutul ofertei programelor de perfecționare

1. Politici publice

1.1.Proiectarea și implementarea politicilor publice

1.2.Gândire strategică și dezvoltare instituțională

1.3.Aspectele globalizării și impactul asupra statelor cu nivel de dezvoltare mai scăzut

2. Elaborarea reglementărilor

2.1.Aspecte procedurale și de conținut privind transpunerea directivelor U.E. în

legislația României

2.2.Elaborarea actelor administrative

2.3.Realizarea cadrului normativ-instituțional necesar aplicării regulamentelor U.E.

2.4.Răspunderea autorităților publice pentru netranspunerea corectă și completă a

legislației U.E., potrivit Constituției României

2.5.Contencios administrativ

2.6.Management administrativ – bazele administrației publice

3. Resurse umane

3.1.Managementul resurselor umane

3.2.Salarizarea resurselor umane

3.3.Legislatia în domeniul resurselor umane

3.4.Dezvoltare personală și eficiența instituției

3.5.Managementul funcției publice și cariera funcționarului public

4. Management financiar – bugetarea pe programe

4.1.Management financiar contabil

4.2.Managementul financiar al proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile

4.3.Controlul financiar preventiv, instrument eficient de utilizare a fondurilor publice

4.4.Management financiar - bugetarea pe programe

4.5.Activități specifice domeniului financiar: CFPP, ALOP, bugetul, inventarierea și

gestionarea patrimoniului

5. Audit intern

5.1.Sistemul de control intern/managerial

5.2.Audit public intern

6. Management de proiect

6.1.Managementul proiectelor - concepte și instrumente de analiză și planificare

6.2.Managementul proiectelor: resurse umane și comunicare

6.3.Managementul proiectelor pentru atragerea finanțărilor naționale și europene

6.4.Elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare din fondurile europene

structurale și de investiții (FESI 2014 – 2020)

6.5.Detectarea, gestionarea și combaterea fraudelor în proiectele cofinanțate de U.E.

7. Reprezentare instituțională

7.1.Uzanțe și protocol instituțional

7.2.Pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului U.E. în anul 2019

7.3.Diplomația Uniunii Europene și specificitatea acesteia

7.4.Administrație și afaceri europene

8. Achiziții publice

8.1.Introducere în achiziții publice

8.2.Noutăți în domeniul achizițiilor publice

8.3.Expert achiziții publice

9. Managementul calității

9.1.Managementul calității în administrația publică

9.2.Calitatea serviciilor publice

9.3.Crearea unei culturi a performanței în instituțiile publice

10. Planificare teritorială

10.1.Noi concepte de planificare teritorială - Smart City

10.2.Dezvoltare durabilă locală în context global

10.3.Consilier dezvoltare locală și regională

10.4.Specialist planificare teritorială

11. Urbanism

11.1.Planuri de mobilitate urbană durabilă – necesitate sau oportunitate

11.2.Eficiența energetică – cerințe pentru o dezvoltare durabilă

11.3.Urbanism și amenajarea teritoriului

11.4.Registrul agricol, cadastru și urbanism

11.5.Urbanism și autorizarea lucrărilor de construcții

12. Administrare aplicații IT&C

12.1.Utilizarea noilor tehnologii IT&C în administrația publică

12.2.Rețele sociale pentru administrația publică

12.3.Securitatea sistemelor informatice - INFOSEC

12.4.Securitatea cibernetică

12.5.Pregătire pentru obținerea permisului ECDL complet

13. Comunicare și relații publice

13.1.Comunicare și relații publice

13.2.Gestionarea eficientă a timpului și stresului

13.3.Abilități avansate de leadership și coaching pentru administrația publică

13.4. Managementul conflictelor și negociere în administrația publică

pag. 7

pag. 10

pag. 14

pag. 18

pag. 22

pag. 24

pag. 29

pag. 32

pag. 35

pag. 38

pag. 41

pag. 45

pag. 49

1 2


1. Politici publice




2. Elaborarea reglementărilor

2.1.Aspecte procedurale și de conținut privind transpunerea directivelor U.E. în

legislația României



2.4.Răspunderea autorităților publice pentru netranspunerea corectă și completă a

legislației U.E., potrivit Constituției României



3. Resurse umane

3.1.Managementul resurselor umane

3.2.Salarizarea resurselor umane

3.3.Legislatia în domeniul resurselor umane

3.4.Dezvoltare personală și eficiența instituției


4. Management financiar – bugetarea pe programe





4.5.Activități specifice domeniului financiar: CFPP, ALOP, bugetul, inventarierea și

gestionarea patrimoniului

5. Audit intern



6. Management de proiect



6.3.Managementul proiectelor pentru atragerea finanțărilor naționale și europene

6.4.Elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare din fondurile europene

structurale și de investiții (FESI 2014 – 2020)


7. Reprezentare instituțională





8. Achiziții publice




9. Managementul calității




10. Planificare teritorială





11. Urbanism






12. Administrare aplicații IT&C






13. Comunicare și relații publice




13.4. Managementul conflictelor și negociere în administrația publică

pag. 7

pag. 10

pag. 14

pag. 18

pag. 22

pag. 24

pag. 29

pag. 32

pag. 35

pag. 38

pag. 41

pag. 45

pag. 49

3 4


14. Managementul situațiilor de urgență

14.1.Inițiere în managementul situațiilor de urgență

14.2.Perfecționare în managementul situațiilor de urgență

15. Etică și integritate

15.1.Integritate publică și combaterea corupției

15.2.Expert prevenire și combatere a corupției

16. Managementul serviciilor sociale

16.1.Asistența socială

16.2.Sisteme europene și din alte țări dezvoltate de protecție socială și finanțarea acestora

16.3.Asistența socială -metodologii și proceduri de lucru în managementul de caz

17. Management strategic

17.1.Management strategic și planificare strategică în instituțiile publice

17.2.Managementul schimbării și strategia instituției

17.3.Managementul informațiilor clasificate

18. Stare civilă și evidența persoanelor

18.1.Stare civilă și evidența persoanelor

Lista coordonatorilor de programe din cadrul Institutului Național de Administrație

Institutul Național de Administrație, Direcția programe de perfecționare

Lavinia RĂDUCANU

George DRĂGHINDA

Iulian COMAN

Constantin Alexie COTAN

Anina-Gigliola CARTAN

Luminița-Valentina BLENDEA

Cristina MAVRODIN

Daniel-Ștefan CONSTANTIN

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Craiova

Gabriel AVRAM

Janiel MARCU

Monica MAZILU

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Timișoara

Melinda RENTZ

Cristian GHERGHE

Simona VÎRLEA

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Sibiu

Monica SIMA

Veronica HILA-DROAȘCĂ

Sabina MOLDOVAN

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Iași

Liliana IGNAT

Carmen DATCU

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Constanța

Mihaela PARIS

Bogdan CORONEA

[email protected]

tel: 0799 703 739 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 737 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0729 035 775 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0770 944 707 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 738 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 741 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 740 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 742 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0770 479 734 fax: 0251 417 230

[email protected]

tel: 0742 219 350 fax: 0251 417 230

[email protected]

tel: 0742 236 152 fax: 0251 417 230

[email protected]

tel: 0743 640 592fax: 0269 232 278

[email protected]

tel: 0766 248 682fax: 0269 232 278

[email protected]

tel: 0749 087 494fax: 0269 232 278

[email protected]

Tel: 0799 703 748 fax: 0256 295 264

[email protected]

tel: 0799 703 749fax: 0256 295 264

[email protected]

tel: 0799 703 751 fax: 0256 200 282

[email protected]

tel: 0743 502 718fax: 0232 255 993

[email protected]

tel: 0745 310 175fax: 0232 255 993

[email protected]/fax: 0241 510 477

[email protected]

tel: 0731 307 220fax: 0241 510 477

pag. 53

pag. 55

pag. 57

pag. 60

pag. 63

3 4


14. Managementul situațiilor de urgență



15. Etică și integritate



16. Managementul serviciilor sociale




17. Management strategic




18. Stare civilă și evidența persoanelor


Lista coordonatorilor de programe din cadrul Institutului Național de Administrație

Institutul Național de Administrație, Direcția programe de perfecționare

Lavinia RĂDUCANU

George DRĂGHINDA

Iulian COMAN

Constantin Alexie COTAN

Anina-Gigliola CARTAN

Luminița-Valentina BLENDEA

Cristina MAVRODIN

Daniel-Ștefan CONSTANTIN

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Craiova

Gabriel AVRAM

Janiel MARCU

Monica MAZILU

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Timișoara

Melinda RENTZ

Cristian GHERGHE

Simona VÎRLEA

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Sibiu

Monica SIMA

Veronica HILA-DROAȘCĂ

Sabina MOLDOVAN

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Iași

Liliana IGNAT

Carmen DATCU

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică Constanța

Mihaela PARIS

Bogdan CORONEA

[email protected]

tel: 0799 703 739 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 737 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0729 035 775 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0770 944 707 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 738 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 741 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 740 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0799 703 742 fax: 021 312 52 70

[email protected]

tel: 0770 479 734 fax: 0251 417 230

[email protected]

tel: 0742 219 350 fax: 0251 417 230

[email protected]

tel: 0742 236 152 fax: 0251 417 230

[email protected]

tel: 0743 640 592fax: 0269 232 278

[email protected]

tel: 0766 248 682fax: 0269 232 278

[email protected]

tel: 0749 087 494fax: 0269 232 278

[email protected]

Tel: 0799 703 748 fax: 0256 295 264

[email protected]

tel: 0799 703 749fax: 0256 295 264

[email protected]

tel: 0799 703 751 fax: 0256 200 282

[email protected]

tel: 0743 502 718fax: 0232 255 993

[email protected]

tel: 0745 310 175fax: 0232 255 993

[email protected]/fax: 0241 510 477

[email protected]

tel: 0731 307 220fax: 0241 510 477

pag. 53

pag. 55

pag. 57

pag. 60

pag. 63

5 6

Informații utile privind programele de perfecționare:

Ÿ Pentru eficientizarea perfecționării profesionale a personalului din instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, prin ordinul președintelui INA nr. 192/24.05.2018, au fost arondate toate județele țării celor 5 Centre Teritoriale de Formare Continuă pentru Administrația Publică (CTFCAP), compartimentului de formare contiună Cluj-Napoca și direcției de perfecționare din cadrul INA (toate fiind componente ale structurii organizatorice INA), creându-se astfel o rețea națională.

Ÿ Oferta de programe de perfecționare profesională, care se bazează pe grila de programe aprobată prin ordin al președintelui INA, a fost uniform distribuită în această rețea națională, astfel încât, în orice județ din România se va organiza cel puțin un program de perfecționare profesională. În consecință, toate solicitările instituțiilor și autorităților publice centrale și locale către INA, pentru organizarea acestor programe, vor fi adresate Centrului Teritorial la care este arondat județul din care face parte instituția sau autoritatea publică respectivă (respectându-se astfel principiul teritorialității).

Ÿ Oferta de programe de perfecționare profesională a fost structurată pe 18 domenii de pregătire, a fost prezentată beneficiarilor și este accesibilă pe fiecare Centru Teritorial (Craiova, Timișoara, Sibiu, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și București). Oferta este accesibilă atât pe site-ul INA (http://ina.gov.ro/2018/05/oferta2018/), cât și pe e-licitație.ro, noul site SEAP (SICAP).

Ÿ În funcție de nevoile de perfecționare stabilite de autoritățile publice centrale sau locale, oferta actuală poate fi extinsă la cerere cu alte programe care se regăsesc în grila de programe aprobată (și nu sunt în oferta unui Centru Teritorial), de care beneficiarii ar avea nevoie, cât și cu alte programe noi.

Ÿ Tariful pentru toate programele de perfecționare, indiferent de perioada și locația în care sunt organizate, este de 750 lei, conform ordinului MDRAP. Plata tarifului se face în contul IBAN – RO91TREZ70120G331700XXXX, deschis la Trezoreria Sector 1, București, CUI INA: 37589690.

Ÿ Durata tuturor programelor de perfecționare este de 5 zile lucrătoare (luni-vineri), iar înscrierea se face doar pe platforma online, cu cel puțin 10 zile înainte de începerea acestora.

Ÿ La finalizarea programelor de perfecționare se acordă un certificat de atestare a competențelor dobândite, eliberat de INA, în condițiile legii.

Ÿ Pentru înscrierea la programele de perfecționare profesională organizate de INA, se parcurg succesiv două etape:

A. Autoritățile publice achiziționează de pe noul SEAP (SICAP) serviciile de perfecționare profesională a personalului din administrația publică oferite de INA. Atașat se află instrucțiunile de achiziție servicii de perfecționare profesională a personalului din administrația publică.

B. Înscrierea individuală a cursanților nominalizați de autoritatea publică în comanda de achiziție a serviciilor de perfecționare profesională a personalului (Instrucțiuni de completare a formularului de înscriere).

Pentru informații suplimentare privind oferta de programe, vă rugăm să contactați coordonatorul de program.

Descrierea și detalierea ofertei

programelor de perfecționare

*Notă: Oferta de programe poate suferi completări, INA organizând și programe la cerere, în funcție de nevoile beneficiarilor.

5 6

Informații utile privind programele de perfecționare:

Ÿ Pentru eficientizarea perfecționării profesionale a personalului din instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, prin ordinul președintelui INA nr. 192/24.05.2018, au fost arondate toate județele țării celor 5 Centre Teritoriale de Formare Continuă pentru Administrația Publică (CTFCAP), compartimentului de formare contiună Cluj-Napoca și direcției de perfecționare din cadrul INA (toate fiind componente ale structurii organizatorice INA), creându-se astfel o rețea națională.

Ÿ Oferta de programe de perfecționare profesională, care se bazează pe grila de programe aprobată prin ordin al președintelui INA, a fost uniform distribuită în această rețea națională, astfel încât, în orice județ din România se va organiza cel puțin un program de perfecționare profesională. În consecință, toate solicitările instituțiilor și autorităților publice centrale și locale către INA, pentru organizarea acestor programe, vor fi adresate Centrului Teritorial la care este arondat județul din care face parte instituția sau autoritatea publică respectivă (respectându-se astfel principiul teritorialității).

Ÿ Oferta de programe de perfecționare profesională a fost structurată pe 18 domenii de pregătire, a fost prezentată beneficiarilor și este accesibilă pe fiecare Centru Teritorial (Craiova, Timișoara, Sibiu, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și București). Oferta este accesibilă atât pe site-ul INA (http://ina.gov.ro/2018/05/oferta2018/), cât și pe e-licitație.ro, noul site SEAP (SICAP).

Ÿ În funcție de nevoile de perfecționare stabilite de autoritățile publice centrale sau locale, oferta actuală poate fi extinsă la cerere cu alte programe care se regăsesc în grila de programe aprobată (și nu sunt în oferta unui Centru Teritorial), de care beneficiarii ar avea nevoie, cât și cu alte programe noi.

Ÿ Tariful pentru toate programele de perfecționare, indiferent de perioada și locația în care sunt organizate, este de 750 lei, conform ordinului MDRAP. Plata tarifului se face în contul IBAN – RO91TREZ70120G331700XXXX, deschis la Trezoreria Sector 1, București, CUI INA: 37589690.

Ÿ Durata tuturor programelor de perfecționare este de 5 zile lucrătoare (luni-vineri), iar înscrierea se face doar pe platforma online, cu cel puțin 10 zile înainte de începerea acestora.

Ÿ La finalizarea programelor de perfecționare se acordă un certificat de atestare a competențelor dobândite, eliberat de INA, în condițiile legii.

Ÿ Pentru înscrierea la programele de perfecționare profesională organizate de INA, se parcurg succesiv două etape:

A. Autoritățile publice achiziționează de pe noul SEAP (SICAP) serviciile de perfecționare profesională a personalului din administrația publică oferite de INA. Atașat se află instrucțiunile de achiziție servicii de perfecționare profesională a personalului din administrația publică.

B. Înscrierea individuală a cursanților nominalizați de autoritatea publică în comanda de achiziție a serviciilor de perfecționare profesională a personalului (Instrucțiuni de completare a formularului de înscriere).

Pentru informații suplimentare privind oferta de programe, vă rugăm să contactați coordonatorul de program.

Descrierea și detalierea ofertei

programelor de perfecționare

*Notă: Oferta de programe poate suferi completări, INA organizând și programe la cerere, în funcție de nevoile beneficiarilor.

7 8

1. POLITICI PUBLICE


Tematica programului de formare:

Ÿ Formularea politicilor publice și analiza alternativelor.Ÿ Scrierea unui document de politică publică - structură

și argumentare.Ÿ Implementarea și instrumentele politicilor publice.Ÿ Consultarea și participarea publică.Ÿ Monitorizarea și evaluarea politicilor publice, metode,

avantaje și dezavantaje.



Ÿ Transpunerea unei politici publice în practică.Ÿ Gândire strategică – politici europene, naționale.Ÿ Pași în management strategic (fundamentare, analiză,

proiectare).Ÿ Planul de acțiune. Instrumente de planificare.

Funcționari publici de conducere/de

execuție și personal contractual din

administrația publică centrală implicați în

procesul de elaborare a politicilor publice.

Funcționari publici și personal contractual

implicați în procesul de planificare strategică, funcționari publici cu funcții de conducere.

Grup țintă

Grup țintă

7 8

1. POLITICI PUBLICE



Ÿ Formularea politicilor publice și analiza alternativelor.Ÿ Scrierea unui document de politică publică - structură

și argumentare.Ÿ Implementarea și instrumentele politicilor publice.Ÿ Consultarea și participarea publică.Ÿ Monitorizarea și evaluarea politicilor publice, metode,

avantaje și dezavantaje.



Ÿ Transpunerea unei politici publice în practică.Ÿ Gândire strategică – politici europene, naționale.Ÿ Pași în management strategic (fundamentare, analiză,

proiectare).Ÿ Planul de acțiune. Instrumente de planificare.

Funcționari publici de conducere/de





implicați în procesul de planificare strategică, funcționari publici cu funcții de conducere.

Grup țintă

Grup țintă

9 10



Ÿ Indicatori statistici care definesc globalizarea.Ÿ Reglementări fiscale privind circulația transfrontalieră

a veniturilor, capitalurilor și patrimoniului.Ÿ Evaziunea fiscală legală internațională și importanța

prețurilor de transfer.Ÿ Măsuri de diminuare a evaziunii fiscale legale propuse

de OECD.Ÿ Reglementări privind evitarea dublei impozitări

internaționale în Codul fiscal românesc.Ÿ Analize diagnostic ale unor situații de succes / eșec de

globalizare.

2. ELABORAREA REGLEMENTĂRILOR

Grup țintă


din administrația publică centrală.

9 10



Ÿ Indicatori statistici care definesc globalizarea.Ÿ Reglementări fiscale privind circulația transfrontalieră

a veniturilor, capitalurilor și patrimoniului.Ÿ Evaziunea fiscală legală internațională și importanța

prețurilor de transfer.Ÿ Măsuri de diminuare a evaziunii fiscale legale propuse

de OECD.Ÿ Reglementări privind evitarea dublei impozitări

internaționale în Codul fiscal românesc.Ÿ Analize diagnostic ale unor situații de succes / eșec de

globalizare.

2. ELABORAREA REGLEMENTĂRILOR

Grup țintă


din administrația publică centrală.

11 12



Ÿ Principii care stau la baza administrației publice (autonomia funcțională, conducerea centralizată, constituirea și exercitarea democratică a puterii executive, stabilitatea și specializarea structurilor, egalitatea cetățenilor în fața administrației publice, legalitate în activitatea executivă, responsabilitate).

Ÿ Actul administrativ – caracteristici. Tipuri de acte administrative. Forma și procedura actului administrativ.

Ÿ Legalitatea actului administrativ. Intrarea în vigoare a actelor administrative.

Ÿ Î n ce ta rea e fec te l o r j u r i d i ce a l e a c te l o r administrative.

2.1.Aspecte procedurale și de conținut privind transpunerea directivelor U.E. în legislația României


Ÿ Structuri legislative la nivel U.E. Elaborarea legislației europene. Raportul dintre directivele U.E. și legislația națională.

Ÿ Modalități de transpunere a directivelor U.E. în legislația României. Elaborarea și promovarea actelor normative.

Ÿ Domenii de interes: achiziții publice, utilități, concesiunile și parteneriatul public-privat (PPP), remediile/contestațiile în achiziții publice.

Ÿ Instrumente operaționale care să asigure viitoarea stabilitate a cadrului legislativ. Dezvoltarea de politici publice specifice fiecărui domeniu.

Ÿ Netranspunerea directivelor U.E. în legislația națională – consecințe.



Ÿ Consecințele juridice ale statutului României de stat membru al Uniunii Europene.

Ÿ Principalele instrumente juridice ale Uniunii Europene.

Ÿ Obligațiile ce rezultă din tratatele fundamentale și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la aplicarea directă a regulamentelor.

Ÿ Elemente de procedură privind realizarea cadrului n o r m a t i v - i n s t i t u ț i o n a l n e c e s a r a p l i c ă r i i regulamentelor Uniunii Europene.

Ÿ Aspecte practice rezultate din neaplicarea sau aplicarea incorectă ori incomplet a regulamentelor Uniunii Europene.

2.4.Răspunderea autorităților publice pentru netranspunerea corectă și completă a legislației U.E., potrivit Constituției României


Ÿ Temeiuri juridice interne ale răspunderii autorităților publice din România pentru netranspunerea/neaplicarea corectă și completă a legislației Uniunii Europene.

Ÿ Sistemul normativ al U.E. – temei al atragerii răspunderii a u t o r i t ă ț i l o r p u b l i c e d i n Ro m â n i a p e n t r u netranspunerea/neaplicarea corectă și completă a legislației Uniunii Europene.

Ÿ Obligația autorităților publice române de a aplica în mod corect și complet legislația U.E.

Ÿ Modalitățile de declanșare, de către Comisia Europeană, a procedurii pentru neîndeplinirea de către România a obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare (procedura de infringement) și situațiile în care poate fi declanșată procedura.

Ÿ Răspunderea statului pentru eventualele prejudicii cauzate persoanelor fizice sau juridice prin netranspunerea/neaplicarea corectă și completă a legislației U.E.

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de

conducere din consilii

județene și locale, secretari

de unități administrative

teritoriale, consilieri locali

și județeni, președinți și

vicepreședinți de consilii

județene, primari și

viceprimari.

Funcționari publici și

personal contractual din

instituțiile implicate în

redactarea și aplicarea

legislației.


personalul contractual din



legislației.





legislației.

11 12



Ÿ Principii care stau la baza administrației publice (autonomia funcțională, conducerea centralizată, constituirea și exercitarea democratică a puterii executive, stabilitatea și specializarea structurilor, egalitatea cetățenilor în fața administrației publice, legalitate în activitatea executivă, responsabilitate).

Ÿ Actul administrativ – caracteristici. Tipuri de acte administrative. Forma și procedura actului administrativ.

Ÿ Legalitatea actului administrativ. Intrarea în vigoare a actelor administrative.

Ÿ Î n ce ta rea e fec te l o r j u r i d i ce a l e a c te l o r administrative.

2.1.Aspecte procedurale și de conținut privind transpunerea directivelor U.E. în legislația României


Ÿ Structuri legislative la nivel U.E. Elaborarea legislației europene. Raportul dintre directivele U.E. și legislația națională.

Ÿ Modalități de transpunere a directivelor U.E. în legislația României. Elaborarea și promovarea actelor normative.

Ÿ Domenii de interes: achiziții publice, utilități, concesiunile și parteneriatul public-privat (PPP), remediile/contestațiile în achiziții publice.

Ÿ Instrumente operaționale care să asigure viitoarea stabilitate a cadrului legislativ. Dezvoltarea de politici publice specifice fiecărui domeniu.

Ÿ Netranspunerea directivelor U.E. în legislația națională – consecințe.



Ÿ Consecințele juridice ale statutului României de stat membru al Uniunii Europene.

Ÿ Principalele instrumente juridice ale Uniunii Europene.

Ÿ Obligațiile ce rezultă din tratatele fundamentale și din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la aplicarea directă a regulamentelor.

Ÿ Elemente de procedură privind realizarea cadrului n o r m a t i v - i n s t i t u ț i o n a l n e c e s a r a p l i c ă r i i regulamentelor Uniunii Europene.

Ÿ Aspecte practice rezultate din neaplicarea sau aplicarea incorectă ori incomplet a regulamentelor Uniunii Europene.

2.4.Răspunderea autorităților publice pentru netranspunerea corectă și completă a legislației U.E., potrivit Constituției României


Ÿ Temeiuri juridice interne ale răspunderii autorităților publice din România pentru netranspunerea/neaplicarea corectă și completă a legislației Uniunii Europene.

Ÿ Sistemul normativ al U.E. – temei al atragerii răspunderii a u t o r i t ă ț i l o r p u b l i c e d i n Ro m â n i a p e n t r u netranspunerea/neaplicarea corectă și completă a legislației Uniunii Europene.

Ÿ Obligația autorităților publice române de a aplica în mod corect și complet legislația U.E.

Ÿ Modalitățile de declanșare, de către Comisia Europeană, a procedurii pentru neîndeplinirea de către România a obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare (procedura de infringement) și situațiile în care poate fi declanșată procedura.

Ÿ Răspunderea statului pentru eventualele prejudicii cauzate persoanelor fizice sau juridice prin netranspunerea/neaplicarea corectă și completă a legislației U.E.

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de

conducere din consilii

județene și locale, secretari

de unități administrative

teritoriale, consilieri locali

și județeni, președinți și

vicepreședinți de consilii

județene, primari și

viceprimari.





legislației.


personalul contractual din



legislației.





legislației.

13 14



Ÿ Cadrul legislativ: Legea contenciosului administrativ;Acte normative de modificare a Legii nr. 554/2004; Decizii ale CC de admitere a unor excepții de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 554/2004.

Ÿ Controlul activității administrației publice: noțiunea și specificul, scopul și obiectivele controlului activității administrației publice.

Ÿ Controlul administrativ: controlul intern, controlul extern.Recursurile administrative: recursul administrativ, recursul neierarhic, recursul ierarhic.

Ÿ Controlul judecătoresc al activității administrației publice în contenciosul administrativ.

Ÿ Condițiile acțiunii în contenciosul administrativ.Ÿ Analiza excepțiilor de la controlul judecătoresc în contencios

administrativ.Ÿ Admisibilitatea exceptării unor acte administrative de la

controlul judecătoresc în contencios administrativ.Ÿ Analiza excepțiilor de la contenciosul administrativ,

reglementate de Legea nr. 554/2004.Ÿ Procedura în contenciosul administrativ.



Ÿ Definirea administrației publice.Ÿ S i s t e m u l i n f o r m a ț i o n a l ș i d e c i z i o n a l a l

managementului public.Ÿ Gestiunea patrimoniului public.Ÿ Gestiunea controlului în administrația publică.Ÿ Finanțele publice locale.Ÿ Managementul resurselor umane în sectorul public.Ÿ Principiile cadru ale administrației publice.Ÿ Funcțiile administrației publice și Statul de drept.Ÿ Statutul constituțional al ministerelor și celorlalte

organe de specialitate ale administrației publice.Ÿ Organizarea constituțională și funcționarea

administrației publice locale.

3. RESURSE UMANE

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de conducere/de execuție și personal contractual

din administrația publică centrală

implicați în procesul de elaborare a politicilor

publice.

Funcționari publici de conducere/de execuție și personal contractual din



13 14



Ÿ Cadrul legislativ: Legea contenciosului administrativ;Acte normative de modificare a Legii nr. 554/2004; Decizii ale CC de admitere a unor excepții de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 554/2004.

Ÿ Controlul activității administrației publice: noțiunea și specificul, scopul și obiectivele controlului activității administrației publice.

Ÿ Controlul administrativ: controlul intern, controlul extern.Recursurile administrative: recursul administrativ, recursul neierarhic, recursul ierarhic.

Ÿ Controlul judecătoresc al activității administrației publice în contenciosul administrativ.

Ÿ Condițiile acțiunii în contenciosul administrativ.Ÿ Analiza excepțiilor de la controlul judecătoresc în contencios

administrativ.Ÿ Admisibilitatea exceptării unor acte administrative de la

controlul judecătoresc în contencios administrativ.Ÿ Analiza excepțiilor de la contenciosul administrativ,

reglementate de Legea nr. 554/2004.Ÿ Procedura în contenciosul administrativ.



Ÿ Definirea administrației publice.Ÿ S i s t e m u l i n f o r m a ț i o n a l ș i d e c i z i o n a l a l

managementului public.Ÿ Gestiunea patrimoniului public.Ÿ Gestiunea controlului în administrația publică.Ÿ Finanțele publice locale.Ÿ Managementul resurselor umane în sectorul public.Ÿ Principiile cadru ale administrației publice.Ÿ Funcțiile administrației publice și Statul de drept.Ÿ Statutul constituțional al ministerelor și celorlalte

organe de specialitate ale administrației publice.Ÿ Organizarea constituțională și funcționarea

administrației publice locale.

3. RESURSE UMANE

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de conducere/de execuție și personal contractual

din administrația publică centrală

implicați în procesul de elaborare a politicilor

publice.

Funcționari publici de conducere/de execuție și personal contractual din



15 16

3.1. Managementul resurselor umane


Ÿ Recrutarea și selecția în administrația publică. Ÿ Interviul de recrutare. Selecția candidaților.Ÿ Numirea pe post. Integrarea în organizație.Ÿ Evaluarea funcționarilor publici.Ÿ Abordarea performanței slabe.Ÿ Managementul carierei funcționarului public.Ÿ Formarea și dezvoltarea funcționarilor publici.Ÿ Motivarea în funcția publică.


Ÿ Reglementări și actualizări legislative privind managementul resurselor umane și salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Ÿ Cadrul legislativ referitor la numirea pe post și raportul de muncă.

Ÿ Actul normativ de numire pe post și CIM. Emitere, încheiere, modificare, suspendare și încetare.

Ÿ Contractul colectiv de muncă.Ÿ Salarizarea personalului plătit din fonduri publice/

europene.Ÿ Registrul general de evidență a salariaților. Operarea

în programul Revisal.

3.2.Salarizarea resurselor umane 3.4.Dezvoltare personală și eficiența instituției


Ÿ Noul management public și conducerea organizațiilor din administrația publică. Eficiență și eficacitate în administrația publică. Metode alternative de furnizare a serviciilor publice.

Ÿ Comunicare interpersonală și asertivitate. Ascultarea activă. Metode de acordare a feedback-ului.

Ÿ Teorii și stiluri de conducere. Motivarea personalului.Ÿ Echipa vs. grup. Lucrul în echipă – avantaje și

dezavantaje. Etapele formării unei echipe. Factorii care contribuie la eficacitatea echipei.

Ÿ Factorii care duc la pierderea timpului. Delegare. Tehnici de planificare.


Ÿ Structura autorităților și instituțiilor publice. Stabilirea funcțiilor publice. Planul de ocupare a funcțiilor publice.

Ÿ Reorganizarea instituției publice. Transformarea posturilor contractuale în funcții publice.

Ÿ Aspecte juridice privind recrutarea și selecția funcționarilor publici. Promovarea funcționarilor publici.

Ÿ Mobil itatea funcționari lor publ ic i. Dosarul profesional. Aspecte juridice privind evaluarea performanțelor funcționarilor publici.

Ÿ Abateri disciplinare. Comisia de disciplină. Actul administrativ de sancționare.

3.3.Legislația în domeniul resurselor umane

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de conducere, funcționari publici de execuție și

personal contractual din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale.

Conducători de

instituții, funcționari

publici de conducere și de

execuție,personal contractual de

conducere și de execuție din

administrația publică centrală și

locală, funcționari publici care

lucrează în compartimentele/

birourile de resurse

umane.

Funcționari

publici de conducere și

personal contractual aflat în

poziții de conducere în

administrația publică, dar și

funcționari publici de execuție

care doresc să ajungă pe o

poziție de conducere în

autoritățile și instituțiile

publice.

Conducători de instituții,

funcționari publici de

conducere și de execuție, personal

contractual de conducere și de

execuție din administrația

publică centrală și locală,

funcționari publici din

compartimentele/ birourile

de resurse umane.

15 16

3.1. Managementul resurselor umane


Ÿ Recrutarea și selecția în administrația publică. Ÿ Interviul de recrutare. Selecția candidaților.Ÿ Numirea pe post. Integrarea în organizație.Ÿ Evaluarea funcționarilor publici.Ÿ Abordarea performanței slabe.Ÿ Managementul carierei funcționarului public.Ÿ Formarea și dezvoltarea funcționarilor publici.Ÿ Motivarea în funcția publică.


Ÿ Reglementări și actualizări legislative privind managementul resurselor umane și salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Ÿ Cadrul legislativ referitor la numirea pe post și raportul de muncă.

Ÿ Actul normativ de numire pe post și CIM. Emitere, încheiere, modificare, suspendare și încetare.

Ÿ Contractul colectiv de muncă.Ÿ Salarizarea personalului plătit din fonduri publice/

europene.Ÿ Registrul general de evidență a salariaților. Operarea

în programul Revisal.

3.2.Salarizarea resurselor umane 3.4.Dezvoltare personală și eficiența instituției


Ÿ Noul management public și conducerea organizațiilor din administrația publică. Eficiență și eficacitate în administrația publică. Metode alternative de furnizare a serviciilor publice.

Ÿ Comunicare interpersonală și asertivitate. Ascultarea activă. Metode de acordare a feedback-ului.

Ÿ Teorii și stiluri de conducere. Motivarea personalului.Ÿ Echipa vs. grup. Lucrul în echipă – avantaje și

dezavantaje. Etapele formării unei echipe. Factorii care contribuie la eficacitatea echipei.

Ÿ Factorii care duc la pierderea timpului. Delegare. Tehnici de planificare.


Ÿ Structura autorităților și instituțiilor publice. Stabilirea funcțiilor publice. Planul de ocupare a funcțiilor publice.

Ÿ Reorganizarea instituției publice. Transformarea posturilor contractuale în funcții publice.

Ÿ Aspecte juridice privind recrutarea și selecția funcționarilor publici. Promovarea funcționarilor publici.

Ÿ Mobil itatea funcționari lor publ ic i. Dosarul profesional. Aspecte juridice privind evaluarea performanțelor funcționarilor publici.

Ÿ Abateri disciplinare. Comisia de disciplină. Actul administrativ de sancționare.

3.3.Legislația în domeniul resurselor umane

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de conducere, funcționari publici de execuție și

personal contractual din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale.

Conducători de

instituții, funcționari

publici de conducere și de

execuție,personal contractual de

conducere și de execuție din

administrația publică centrală și

locală, funcționari publici care

lucrează în compartimentele/

birourile de resurse

umane.

Funcționari


personal contractual aflat în

poziții de conducere în

administrația publică, dar și

funcționari publici de execuție

care doresc să ajungă pe o

poziție de conducere în

autoritățile și instituțiile

publice.

Conducători de instituții,

funcționari publici de

conducere și de execuție, personal

contractual de conducere și de

execuție din administrația

publică centrală și locală,

funcționari publici din

compartimentele/ birourile

de resurse umane.

17 18



Ÿ Funcția publică. Funcționarul public. Prerogativa de putere publică.

Ÿ Structura organizatorică a instituțiilor și autorităților publice.

Ÿ Completarea și avizarea ștatului de personal.Ÿ Organizare și reorganizare instituțională.Ÿ Aspecte privind postul și fișa postului.Ÿ Recrutarea funcționarilor publici.Ÿ Dezvoltarea carierei funcționarilor publici.Ÿ Promovarea funcționarilor publici.Ÿ Modalități de modificare a raporturilor de serviciu.Ÿ Motivarea în funcția publică.

4. MANAGEMENTFINANCIAR – BUGETAREA

PE PROGRAME

Grup țintă

Funcționari publici de conducere și de

execuție din administrația publică

centrală și locală.

17 18



Ÿ Funcția publică. Funcționarul public. Prerogativa de putere publică.

Ÿ Structura organizatorică a instituțiilor și autorităților publice.

Ÿ Completarea și avizarea ștatului de personal.Ÿ Organizare și reorganizare instituțională.Ÿ Aspecte privind postul și fișa postului.Ÿ Recrutarea funcționarilor publici.Ÿ Dezvoltarea carierei funcționarilor publici.Ÿ Promovarea funcționarilor publici.Ÿ Modalități de modificare a raporturilor de serviciu.Ÿ Motivarea în funcția publică.

4. MANAGEMENTFINANCIAR – BUGETAREA

PE PROGRAME

Grup țintă

Funcționari publici de conducere și de

execuție din administrația publică


19 20




Ÿ Procesul bugetar în instituțiile publice. Ÿ Managementul cheltuielilor publice.Ÿ Tipuri de finanțare. Atragerea de fonduri.Ÿ Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata

cheltuielilor.Ÿ Exercitarea controlului financiar preventiv. Ÿ Particularități pentru proiectele cu finanțare din

fonduri externe. Ÿ Sistemul național de raportare – FOREXEBUG.

Contabilitatea instituțiilor publice. Ÿ Întocmirea programului de investiții, anexa la Bugetul

consolidat al instituțiilor publice.Ÿ Managementul riscului privind activitatea financiar-

contabilă.


Ÿ Legislația în gestionarea financiară a fondurilor europene structurale și de investiții (FESI) pentru perioada 2014-2020 - regulamente europene, legislație națională, reglementări specifice elaborate și aprobate de Autoritățile de Management.

Ÿ Bugetul proiectului. Managementul costurilor proiectelor.Ÿ Analiza necesitatii si oportunitatii unui proiect a mediului

intern si extern, inclusiv a prioritatilor finanțatorului potential. Surse de finanțare. Execuția bugetului unui proiect. Eligibilitatea cheltuielilor.

Ÿ Prefinanțarea. Mecanismul cererilor de plată. Rambursarea cheltuielilor. Reflectarea în bugetul local a FESI.

Ÿ Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor aferente proiectelor. Controlul financiar preventiv propriu. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor specifice proiectelor.

Ÿ Raportarea fondurilor externe nerambursabile în situațiile financiare. Răspunderea beneficiarilor privind: gestiunea documentelor, achizițiile realizate în cadrul proiectelor, recepția lucrărilor, serviciilor, bunurilor.



Ÿ Controlul financiar preventiv - componentă a sistemului de finanțe publice.

Ÿ Principii de organizare și exercitare a controlului financiar preventiv.

Ÿ Operațiuni privind gestiunea creditelor și gestiunea fondurilor.

Ÿ Cadrul legal de exercitare a controlului financiar preventiv.Ÿ Controlul financiar preventiv al operațiunilor.Ÿ Codul de etică pentru persoanele desemnate să exercite

CFPP.Ÿ Controlul financiar preventiv exercitat de Ministerul

Finanțelor Publice.Ÿ Verificarea legalității și regularității proiectelor de

operațiuni din domeniul achizițiilor publice, supuse controlului financiar preventiv propriu.

Ÿ Documentele necesare verificării modelului de contract și lista de verificare a actului adițional al contractului de achiziție publică/sectorială.

Ÿ Managementul riscului în organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv.


Ÿ Concepte, obiective, exigențe ale managementului financiar public. Ordonatorii de credite - finanțarea instituțiilor publice.

Ÿ Managementul cheltuielilor publice.Ÿ Analiza financiar-contabilă în managementul

instituției. Principalii indicatori economico-financiari.Ÿ Planificare financiară.Ÿ Bugetarea pe programe. Ÿ Proceduri de gestionare eficienta a portofoliilor de

proiecte finantate din terte surse: buget proppriu- credite bancare-finantari guvernamentale- finantari europene, la nivelul entitatiilor publice

Ÿ Contabilitatea de gestiune.Ÿ Programul multianual de investiții.Ÿ Politici și proceduri financiare.


Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de conducere

și de execuție din administrația publică

centrală și locală, personal contractual de conducere și

de execuție din administrația publică


Personal din autorități

publice centrale și locale.

Funcționari


de execuție, personal

contractual, administratori

publici și alte categorii din

cadrul autorităților și

instituțiilor publice, care

doresc să își dezvolte

cariera

profesională.

Funcționari

publici de conducere

și de execuție, personal





doresc să își

dezvolte cariera

profesională.

19 20




Ÿ Procesul bugetar în instituțiile publice. Ÿ Managementul cheltuielilor publice.Ÿ Tipuri de finanțare. Atragerea de fonduri.Ÿ Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata

cheltuielilor.Ÿ Exercitarea controlului financiar preventiv. Ÿ Particularități pentru proiectele cu finanțare din

fonduri externe. Ÿ Sistemul național de raportare – FOREXEBUG.

Contabilitatea instituțiilor publice. Ÿ Întocmirea programului de investiții, anexa la Bugetul

consolidat al instituțiilor publice.Ÿ Managementul riscului privind activitatea financiar-

contabilă.


Ÿ Legislația în gestionarea financiară a fondurilor europene structurale și de investiții (FESI) pentru perioada 2014-2020 - regulamente europene, legislație națională, reglementări specifice elaborate și aprobate de Autoritățile de Management.

Ÿ Bugetul proiectului. Managementul costurilor proiectelor.Ÿ Analiza necesitatii si oportunitatii unui proiect a mediului

intern si extern, inclusiv a prioritatilor finanțatorului potential. Surse de finanțare. Execuția bugetului unui proiect. Eligibilitatea cheltuielilor.

Ÿ Prefinanțarea. Mecanismul cererilor de plată. Rambursarea cheltuielilor. Reflectarea în bugetul local a FESI.

Ÿ Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor aferente proiectelor. Controlul financiar preventiv propriu. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor specifice proiectelor.

Ÿ Raportarea fondurilor externe nerambursabile în situațiile financiare. Răspunderea beneficiarilor privind: gestiunea documentelor, achizițiile realizate în cadrul proiectelor, recepția lucrărilor, serviciilor, bunurilor.



Ÿ Controlul financiar preventiv - componentă a sistemului de finanțe publice.

Ÿ Principii de organizare și exercitare a controlului financiar preventiv.

Ÿ Operațiuni privind gestiunea creditelor și gestiunea fondurilor.

Ÿ Cadrul legal de exercitare a controlului financiar preventiv.Ÿ Controlul financiar preventiv al operațiunilor.Ÿ Codul de etică pentru persoanele desemnate să exercite

CFPP.Ÿ Controlul financiar preventiv exercitat de Ministerul

Finanțelor Publice.Ÿ Verificarea legalității și regularității proiectelor de

operațiuni din domeniul achizițiilor publice, supuse controlului financiar preventiv propriu.

Ÿ Documentele necesare verificării modelului de contract și lista de verificare a actului adițional al contractului de achiziție publică/sectorială.

Ÿ Managementul riscului în organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv.


Ÿ Concepte, obiective, exigențe ale managementului financiar public. Ordonatorii de credite - finanțarea instituțiilor publice.

Ÿ Managementul cheltuielilor publice.Ÿ Analiza financiar-contabilă în managementul

instituției. Principalii indicatori economico-financiari.Ÿ Planificare financiară.Ÿ Bugetarea pe programe. Ÿ Proceduri de gestionare eficienta a portofoliilor de

proiecte finantate din terte surse: buget proppriu- credite bancare-finantari guvernamentale- finantari europene, la nivelul entitatiilor publice

Ÿ Contabilitatea de gestiune.Ÿ Programul multianual de investiții.Ÿ Politici și proceduri financiare.


Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă


și de execuție din administrația publică

centrală și locală, personal contractual de conducere și

de execuție din administrația publică


Personal din autorități

publice centrale și locale.

Funcționari


de execuție, personal






cariera

profesională.

Funcționari







doresc să își

dezvolte cariera

profesională.

21 22


Ÿ Management financiar – specificitate în sectorul public.

Ÿ Organizarea, exercitarea și aplicarea procedurilor privind Controlul financiar preventiv.

Ÿ Manualul politicilor contabile.Ÿ Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata

cheltuielilor publice.Ÿ Operativitatea bugetului instituției publice, de la

fundamentare la execuție.Ÿ Proprietatea publică. Evidența și gestiunea

patrimoniului public și privat.Ÿ Inventarierea patrimoniului, administrarea și

gestionarea patrimoniului.Ÿ Managementul riscului financiar la nivelul instituției

publice.

4.5.Activități specifice domeniului financiar: CFPP, ALOP, bugetul, inventarierea și gestionarea patrimoniului

5. AUDIT INTERN

Grup țintă

Funcționari








cariera profesională.

21 22


Ÿ Management financiar – specificitate în sectorul public.

Ÿ Organizarea, exercitarea și aplicarea procedurilor privind Controlul financiar preventiv.

Ÿ Manualul politicilor contabile.Ÿ Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata

cheltuielilor publice.Ÿ Operativitatea bugetului instituției publice, de la

fundamentare la execuție.Ÿ Proprietatea publică. Evidența și gestiunea

patrimoniului public și privat.Ÿ Inventarierea patrimoniului, administrarea și

gestionarea patrimoniului.Ÿ Managementul riscului financiar la nivelul instituției

publice.

4.5.Activități specifice domeniului financiar: CFPP, ALOP, bugetul, inventarierea și gestionarea patrimoniului

5. AUDIT INTERN

Grup țintă

Funcționari








cariera profesională.

23 24



Ÿ Necesitatea controlului intern/ managerial. Organizarea implementării SCIM. Programul de dezvoltare a SCIM.

Ÿ Legătura dintre strategia instituției/ autorității publice și SCIM. Obiective SMART. Planul operațional.

Ÿ Standardele de control intern managerial. Definire, grupare, structura.

Ÿ Instrumentarul sistemului de control intern managerial.Ÿ Indicatori de performanță. Corelarea obiectivului general al

institutiei/autorității publice cu obiectivele specifice, monitorizarea performanței prin indicatori.

Ÿ Funcții sensibile. Criterii privind identificarea și măsuri/ modalități de gestionare a funcțiilor sensibile. Exemple – aplicabilitate.

Ÿ Posibile erori privind implementarea SMI – identificarea și gestionarea acestora.

Ÿ Managementul riscurilor. Tehnici de identificare, tipuri de riscuri, măsuri privind gestionarea riscurilor și elaborarea registrului riscurilor. Exemple și studii de caz.

Ÿ Aplicatii practice (elaborare procedurilor, corelarea subpunctelor din structura unei proceduri, administrarea edițiilor respectiv a reviziilor unei proceduri, studii de caz, exemple de bună practică).



Ÿ Planificarea activității de audit intern: metodologia de elaborare a planului multianual de audit intern și a planului anual de audit intern.

Ÿ Exemplu de plan multianual de audit intern și de plan anual de audit intern. Pregătirea misiunii de audit intern.

Ÿ Elaborarea obiectivelor unei misiuni de audit intern. Exemple pe tipuri de obiective. Evitarea erorilor posibile în formularea obiectivelor unei misiuni.

Ÿ Prezentarea tipurilor de misiuni de asigurare. Comparație între auditul de regularitate și auditul performanței in institutiile publice.

Ÿ Programarea misiunii de audit intern.Ÿ Evaluarea riscului, managementul riscurilor.Ÿ Evaluarea preliminară a controlului intern.Ÿ Elaborarea testelor de audit intern.Ÿ Formularea constatărilor, concluziilor și recomandărilor.Ÿ Elaborarea raportului de audit intern.Ÿ Valorificarea recomandărilor de audit intern.Ÿ Evaluarea sistemului privind managementul riscului, controlului

intern și guvernanța.Ÿ Exercitarea funcției de audit public intern de la nivelul organului

ierarhic superior. Dificultăți, modele, direcții de acțiune, studii de caz.

6. MANAGEMENT DE PROIECT

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de execuție, conducere, personal contractual.

Auditori publici interni,

persoane care doresc să obțină certificatul de atestare necesar pentru ca un auditor intern să desfășoare activități de audit public intern în

entitățile publice.

23 24



Ÿ Necesitatea controlului intern/ managerial. Organizarea implementării SCIM. Programul de dezvoltare a SCIM.

Ÿ Legătura dintre strategia instituției/ autorității publice și SCIM. Obiective SMART. Planul operațional.

Ÿ Standardele de control intern managerial. Definire, grupare, structura.

Ÿ Instrumentarul sistemului de control intern managerial.Ÿ Indicatori de performanță. Corelarea obiectivului general al

institutiei/autorității publice cu obiectivele specifice, monitorizarea performanței prin indicatori.

Ÿ Funcții sensibile. Criterii privind identificarea și măsuri/ modalități de gestionare a funcțiilor sensibile. Exemple – aplicabilitate.

Ÿ Posibile erori privind implementarea SMI – identificarea și gestionarea acestora.

Ÿ Managementul riscurilor. Tehnici de identificare, tipuri de riscuri, măsuri privind gestionarea riscurilor și elaborarea registrului riscurilor. Exemple și studii de caz.

Ÿ Aplicatii practice (elaborare procedurilor, corelarea subpunctelor din structura unei proceduri, administrarea edițiilor respectiv a reviziilor unei proceduri, studii de caz, exemple de bună practică).



Ÿ Planificarea activității de audit intern: metodologia de elaborare a planului multianual de audit intern și a planului anual de audit intern.

Ÿ Exemplu de plan multianual de audit intern și de plan anual de audit intern. Pregătirea misiunii de audit intern.

Ÿ Elaborarea obiectivelor unei misiuni de audit intern. Exemple pe tipuri de obiective. Evitarea erorilor posibile în formularea obiectivelor unei misiuni.

Ÿ Prezentarea tipurilor de misiuni de asigurare. Comparație între auditul de regularitate și auditul performanței in institutiile publice.

Ÿ Programarea misiunii de audit intern.Ÿ Evaluarea riscului, managementul riscurilor.Ÿ Evaluarea preliminară a controlului intern.Ÿ Elaborarea testelor de audit intern.Ÿ Formularea constatărilor, concluziilor și recomandărilor.Ÿ Elaborarea raportului de audit intern.Ÿ Valorificarea recomandărilor de audit intern.Ÿ Evaluarea sistemului privind managementul riscului, controlului

intern și guvernanța.Ÿ Exercitarea funcției de audit public intern de la nivelul organului

ierarhic superior. Dificultăți, modele, direcții de acțiune, studii de caz.

6. MANAGEMENT DE PROIECT

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici de execuție, conducere, personal contractual.

Auditori publici interni,

persoane care doresc să obțină certificatul de atestare necesar pentru ca un auditor intern să desfășoare activități de audit public intern în

entitățile publice.

25 26



Ÿ Delimitări conceptuale privind proiectele. Matricile funcționale – operațiuni vs. proiecte.

Ÿ Corelația strategii programe, proiecte.Ÿ Analiza părtilor interesate/factorilor interesați de

proiect. Identificarea și gestionarea relațiilor de parteneriat pentru proiecte. Elaborarea unei baze de date cu potențiali parteneri.

Ÿ Ciclul de viață al unui proiect. Etapele specifice pentru elaborarea unui proiect, conținut și structură.

Ÿ Prezentarea componentelor unui proiect: scop, obiective specifice, activități, buget, rezultate, impact.

Ÿ Procese specifice pentru inițierea proiectului: elemente cheie pentru fundamentare, argumentare, promovare și suport (colectarea, prelucrarea și gestionarea nevoilor / problemelor / oportunităților).

Ÿ Definirea planului de activități al unui proiect. Planificarea activităților – WBS (structura detaliată a activităților), PBS (structura detaliată a produsului).

Ÿ Managementul timpului: diagrama GANTT, diagrama rețelelor de activități, optimizarea duratei proiectului, evidențierea condiționalităților temporale ale proiectelor în raport cu alte categorii de resurse.

Ÿ Stabilirea jaloanelor, măsurarea progreselor (metoda valorii dobândite) sau Earned Value Management.

Ÿ Elaborarea bugetului proiectului – etapele specifice, surse de informații și documentare, managementul costurilor.

Ÿ Indicatori de realizare și indicatori de rezultat: definire, metode de selecție, raportarea la sistemul indicatorilor impusi la nivel de program. Metode și instrumente de monitorizare pentru analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.

Ÿ Managementul calității proiectelor: metodologii și instrumente (diagrama Pareto, diagrama Ishikawa, Ten Steps, Six Sigma etc.), necesitate, utilitate și avantaje.

Ÿ Managementul riscului în proiecte: etape și instrumente pentru diferite tipuri de riscuri. Monitorizarea și controlul riscurilor. Analiza unui model de registrul al riscurilor.

Ÿ Prezentarea generală a unor pachete de programe informatice dedicate managementului proiectelor (ex. Microsoft Project): avantaje, dezavantaje, dificultăți în implementare, costuri asimilate, surse de informare.

Ÿ Elaborarea și discutarea unor studii de caz, exemple de “bune practici”.



Ÿ Prezentarea și analiza standardului ocupațional pentru ocupația: “Manager de proiect”. Dobandirea și certificarea competențelor generale și specifice în raport cu sistemele naționale și internaționale de certificare.

Ÿ Rolul consultanței în scrierea și implementarea proiectelor. Gestionarea relației cu furnizorii serviciilor de consultanță pe durata scrierii si implementării proiectelor.

Ÿ Managerul de proiect: rol, responsabilități, competențe necesare, modalități de selecție.

Ÿ Definirea echipei de proiect. Stabil irea componenței, a responsabilităților,modalități de recrutare și contractare a resurselor umane.Evaluarea performanțelor echipei de proiect. Definirea KPI specifici pentru proiecte.

Ÿ Analiza sistemului de nevoi privind dezvoltarea profesională și personală a managerului de proiect și a echipei.

Ÿ Stabilirea planului de comunicare / colaborare în proiect: modalități, responsabilități, analiza unor greseli frecvente în comunicare. Networking pentru transfer de informații și expertiză.

Ÿ Change management – principiu fundamental în gândire și acțiune.Managementul conflictelor în proiecte.

Ÿ Etică și integritate în proiecte. Principii, reguli, protecția drepturilor de autor și deproprietate a proiectelor. Studii de caz, dezbateri, exemple de analiză, jocuri de rol.

6.3.Managementul proiectelor pentru atragerea finanțărilor naționale și europene Tematica programului de formare:

Ÿ Analiza de nevoi la nivel organizațional, local și regional.Elaborarea fișelor de proiecte, integrarea propunerilor în cadrul unor portofolii la nivel de organizație. Studii de caz pe diferite modele de fișe de proiect.

Ÿ Modele de prioritizare a proiectelor în cadrul portofoliilor. Aspecte generale privind complementaritatea proiectelor.

Ÿ Documente strategice europene pentru perioada 2014 – 2020: Strategia Europa 2020; Politica de Coeziune a UE 2014 – 2020, Acordul de parteneriat, Strategii naționale la nivel de domeniu de activitate etc.

Ÿ Prezentarea principalelor surse de informare oficiale: newsletter-uri, pagini web dedicate proiectelor, programelor de finanțare naționale și europene.

Ÿ Coordonatele majore ale procesului de programare a Fondurilor Europene 2014-2020 în Romania.

Ÿ Integrarea strategică a proiectelor, corelația cu documentele strategice. Ÿ Managementul strategic - managementul operațional - managementul

proiectelor.Ÿ Aplicarea legislației ajutorului de stat pentru beneficarii FESI.

Utilizarea instrumentului MySMIS2014 în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor – aspecte practice pentru perioada 2014 – 2020.

Ÿ Studii de caz, elaborarea unor fișe de proiect pentru diferite propuneri de proiect.

Grup țintă

Autorități de management,

organisme intermediare, Autoritatea de Audit,

alte instituții publice în calitate de beneficiari de fonduri nerambursabile.

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici din administrația locală

care lucrează în structuri care au ca

responsabilitate scrierea cererilor de finanțare.

Funcționari publici din administrația publică centrală și locală cu responsabilități în

atragerea de finanțare nerambursabilă.

25 26



Ÿ Delimitări conceptuale privind proiectele. Matricile funcționale – operațiuni vs. proiecte.

Ÿ Corelația strategii programe, proiecte.Ÿ Analiza părtilor interesate/factorilor interesați de

proiect. Identificarea și gestionarea relațiilor de parteneriat pentru proiecte. Elaborarea unei baze de date cu potențiali parteneri.

Ÿ Ciclul de viață al unui proiect. Etapele specifice pentru elaborarea unui proiect, conținut și structură.

Ÿ Prezentarea componentelor unui proiect: scop, obiective specifice, activități, buget, rezultate, impact.

Ÿ Procese specifice pentru inițierea proiectului: elemente cheie pentru fundamentare, argumentare, promovare și suport (colectarea, prelucrarea și gestionarea nevoilor / problemelor / oportunităților).

Ÿ Definirea planului de activități al unui proiect. Planificarea activităților – WBS (structura detaliată a activităților), PBS (structura detaliată a produsului).

Ÿ Managementul timpului: diagrama GANTT, diagrama rețelelor de activități, optimizarea duratei proiectului, evidențierea condiționalităților temporale ale proiectelor în raport cu alte categorii de resurse.

Ÿ Stabilirea jaloanelor, măsurarea progreselor (metoda valorii dobândite) sau Earned Value Management.

Ÿ Elaborarea bugetului proiectului – etapele specifice, surse de informații și documentare, managementul costurilor.

Ÿ Indicatori de realizare și indicatori de rezultat: definire, metode de selecție, raportarea la sistemul indicatorilor impusi la nivel de program. Metode și instrumente de monitorizare pentru analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.

Ÿ Managementul calității proiectelor: metodologii și instrumente (diagrama Pareto, diagrama Ishikawa, Ten Steps, Six Sigma etc.), necesitate, utilitate și avantaje.

Ÿ Managementul riscului în proiecte: etape și instrumente pentru diferite tipuri de riscuri. Monitorizarea și controlul riscurilor. Analiza unui model de registrul al riscurilor.

Ÿ Prezentarea generală a unor pachete de programe informatice dedicate managementului proiectelor (ex. Microsoft Project): avantaje, dezavantaje, dificultăți în implementare, costuri asimilate, surse de informare.

Ÿ Elaborarea și discutarea unor studii de caz, exemple de “bune practici”.



Ÿ Prezentarea și analiza standardului ocupațional pentru ocupația: “Manager de proiect”. Dobandirea și certificarea competențelor generale și specifice în raport cu sistemele naționale și internaționale de certificare.

Ÿ Rolul consultanței în scrierea și implementarea proiectelor. Gestionarea relației cu furnizorii serviciilor de consultanță pe durata scrierii si implementării proiectelor.

Ÿ Managerul de proiect: rol, responsabilități, competențe necesare, modalități de selecție.

Ÿ Definirea echipei de proiect. Stabil irea componenței, a responsabilităților,modalități de recrutare și contractare a resurselor umane.Evaluarea performanțelor echipei de proiect. Definirea KPI specifici pentru proiecte.

Ÿ Analiza sistemului de nevoi privind dezvoltarea profesională și personală a managerului de proiect și a echipei.

Ÿ Stabilirea planului de comunicare / colaborare în proiect: modalități, responsabilități, analiza unor greseli frecvente în comunicare. Networking pentru transfer de informații și expertiză.

Ÿ Change management – principiu fundamental în gândire și acțiune.Managementul conflictelor în proiecte.

Ÿ Etică și integritate în proiecte. Principii, reguli, protecția drepturilor de autor și deproprietate a proiectelor. Studii de caz, dezbateri, exemple de analiză, jocuri de rol.

6.3.Managementul proiectelor pentru atragerea finanțărilor naționale și europene Tematica programului de formare:

Ÿ Analiza de nevoi la nivel organizațional, local și regional.Elaborarea fișelor de proiecte, integrarea propunerilor în cadrul unor portofolii la nivel de organizație. Studii de caz pe diferite modele de fișe de proiect.

Ÿ Modele de prioritizare a proiectelor în cadrul portofoliilor. Aspecte generale privind complementaritatea proiectelor.

Ÿ Documente strategice europene pentru perioada 2014 – 2020: Strategia Europa 2020; Politica de Coeziune a UE 2014 – 2020, Acordul de parteneriat, Strategii naționale la nivel de domeniu de activitate etc.

Ÿ Prezentarea principalelor surse de informare oficiale: newsletter-uri, pagini web dedicate proiectelor, programelor de finanțare naționale și europene.

Ÿ Coordonatele majore ale procesului de programare a Fondurilor Europene 2014-2020 în Romania.

Ÿ Integrarea strategică a proiectelor, corelația cu documentele strategice. Ÿ Managementul strategic - managementul operațional - managementul

proiectelor.Ÿ Aplicarea legislației ajutorului de stat pentru beneficarii FESI.

Utilizarea instrumentului MySMIS2014 în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor – aspecte practice pentru perioada 2014 – 2020.

Ÿ Studii de caz, elaborarea unor fișe de proiect pentru diferite propuneri de proiect.

Grup țintă

Autorități de management,

organisme intermediare, Autoritatea de Audit,

alte instituții publice în calitate de beneficiari de fonduri nerambursabile.

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici din administrația locală

care lucrează în structuri care au ca

responsabilitate scrierea cererilor de finanțare.

Funcționari publici din administrația publică centrală și locală cu responsabilități în

atragerea de finanțare nerambursabilă.

27 28

6.4.Elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare din fondurile europene structurale și de investitii (FESI 2014 – 2020)


Ÿ Prezentarea generală a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții 2014 - 2020.

Ÿ Principii de alocare a Fondurilor Structurale.Ÿ Prezentarea generală a Programelor de Cooperare Teritorială

Europeană (transnaționale, transfrontaliere și inter-regionale) precum și a programelor de finanțare prin intermediul Granturilor EEA și Norway Grants.

Ÿ Delimitări conceptuale privind Programele Operaționale, obiectivele tematice, axe prioritare, prioritățile de investiții, condiționalitațile ex-ante.

Ÿ Prezentarea entităților responsabile de implementarea Programelor Operaționale: Autorități de Management, Organisme Intermediare, Agențiile de Dezvoltare Regionale etc. și a responsabilităților asociate în scrierea și implementarea proiectelor.

Ÿ Analiza capacității instituționale pentru pentru inițierea și implementarea proiectelor.

Ÿ Analiza pachetului de finanțare: surse recomandate pentru documentare, calendarul de lansare, ghidului solicitantului, cererea de finanțare, manualul de implementare, legislația națională și europeană. Analiza de eligibilitate a proiectului din perspectiva: solicitantului, domeniului de intervenție, pachetului de activități propus, partenerilor și costurilor necesare.

Ÿ Analiza fezabilității proiectului. Elaborarea studiilor suport pentru proiecte: cercetări și analize de impact, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, analize economico-financiare etc.

Ÿ Elaborarea proiectului de finanțare (cererea de finanțare și anexele prevazute în ghidul solicitantului).

Ÿ Externalizarea serviciilor de consultanță: avantaje, dezavantaje, selecția și contractarea consultanților, repere majore ale contractului de consultanță.

Ÿ Selecția partenerilor pentru implementarea proiectului. Elaborarea metodologiei de selecție.

Ÿ Utilizarea sistemului informatic MySMIS2014 – aspecte practice.Ÿ Completarea și depunerea cererilor de finanțare on-line.Ÿ Contractarea proiectelor: analiza unor definiții și clauze comune ale

contractelor de finanțare. Ÿ Implementarea proiectelor: identificarea și realizarea proceselor

specifice pentru achizitii, plați, monitorizare, managementul riscului, comunicare etc.

Ÿ Mecanisme financiare pentru implementarea proiectelor. Gestiunea fluxului de numerar, mecanismul cererilor de rambursare și al cererilor de plată.

Ÿ Monitorizarea implementării proiectului, proceduri de modificare a prevederilor contractuale.

Ÿ Promovarea și publicitatea în cadrul proiectelor. Principii, reguli și instrumente specifice pentru programele operaționale.

Ÿ Furnizarea informațiilor și gestiunea responsabilităților în procedurile de audit specifice proiectelor europene.

Ÿ Închiderea proiectului, încheierea contractelor și transferul de responsabilitate pentru exploatarea proiectului.

Ÿ Analiza de sustenabilitate și de impact a proiectului.Ÿ Studii de caz, analiza unor “ greșeli frecvente” în proiecte etc.


Ÿ Cadrul legal național și european privind neregulile și fraudele în proiecte.

Ÿ Strategia Națională de Luptă Antifraudă, pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, 2017-2023.

Ÿ Evaluarea riscului de fraudă și măsuri antifraudă eficace și proporționale.

Ÿ Instituții abilitate să efectueze actiuni de monitorizare, control și audit în proiectele europene.

Ÿ Domenii cheie și vulnerabilități pentru apariția fraudelor.Ÿ Instrumente pentru monitorizarea și controlul

proiectelor din perspectiva prevenirii apariției neregulilor și fraudei.

Ÿ Acțiuni ce se iau în cazul verificărilor suspiciunilor de fraudă și impactul asupra eligibilității cheltuielilor.

Ÿ Drepturi, metode și instrumente de contestare ale beneficiarilor privind neregulile și fraudele identificate.

Ÿ Prezentarea și discutarea unor exemple de nereguli, fraude și a consecințelor ulterioare.


Grup țintăGrup țintă

Reprezentanți top management din instituții publice

centrale / locale și autorități publice

locale.

Funcționari publici din administrația

publică centrală și locală, personal cu responsabilități în

domeniul managementului de

proiect.

27 28

6.4.Elaborarea și implementarea proiectelor cu finanțare din fondurile europene structurale și de investitii (FESI 2014 – 2020)


Ÿ Prezentarea generală a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții 2014 - 2020.

Ÿ Principii de alocare a Fondurilor Structurale.Ÿ Prezentarea generală a Programelor de Cooperare Teritorială

Europeană (transnaționale, transfrontaliere și inter-regionale) precum și a programelor de finanțare prin intermediul Granturilor EEA și Norway Grants.

Ÿ Delimitări conceptuale privind Programele Operaționale, obiectivele tematice, axe prioritare, prioritățile de investiții, condiționalitațile ex-ante.

Ÿ Prezentarea entităților responsabile de implementarea Programelor Operaționale: Autorități de Management, Organisme Intermediare, Agențiile de Dezvoltare Regionale etc. și a responsabilităților asociate în scrierea și implementarea proiectelor.

Ÿ Analiza capacității instituționale pentru pentru inițierea și implementarea proiectelor.

Ÿ Analiza pachetului de finanțare: surse recomandate pentru documentare, calendarul de lansare, ghidului solicitantului, cererea de finanțare, manualul de implementare, legislația națională și europeană. Analiza de eligibilitate a proiectului din perspectiva: solicitantului, domeniului de intervenție, pachetului de activități propus, partenerilor și costurilor necesare.

Ÿ Analiza fezabilității proiectului. Elaborarea studiilor suport pentru proiecte: cercetări și analize de impact, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, analize economico-financiare etc.

Ÿ Elaborarea proiectului de finanțare (cererea de finanțare și anexele prevazute în ghidul solicitantului).

Ÿ Externalizarea serviciilor de consultanță: avantaje, dezavantaje, selecția și contractarea consultanților, repere majore ale contractului de consultanță.

Ÿ Selecția partenerilor pentru implementarea proiectului. Elaborarea metodologiei de selecție.

Ÿ Utilizarea sistemului informatic MySMIS2014 – aspecte practice.Ÿ Completarea și depunerea cererilor de finanțare on-line.Ÿ Contractarea proiectelor: analiza unor definiții și clauze comune ale

contractelor de finanțare. Ÿ Implementarea proiectelor: identificarea și realizarea proceselor

specifice pentru achizitii, plați, monitorizare, managementul riscului, comunicare etc.

Ÿ Mecanisme financiare pentru implementarea proiectelor. Gestiunea fluxului de numerar, mecanismul cererilor de rambursare și al cererilor de plată.

Ÿ Monitorizarea implementării proiectului, proceduri de modificare a prevederilor contractuale.

Ÿ Promovarea și publicitatea în cadrul proiectelor. Principii, reguli și instrumente specifice pentru programele operaționale.

Ÿ Furnizarea informațiilor și gestiunea responsabilităților în procedurile de audit specifice proiectelor europene.

Ÿ Închiderea proiectului, încheierea contractelor și transferul de responsabilitate pentru exploatarea proiectului.

Ÿ Analiza de sustenabilitate și de impact a proiectului.Ÿ Studii de caz, analiza unor “ greșeli frecvente” în proiecte etc.


Ÿ Cadrul legal național și european privind neregulile și fraudele în proiecte.

Ÿ Strategia Națională de Luptă Antifraudă, pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, 2017-2023.

Ÿ Evaluarea riscului de fraudă și măsuri antifraudă eficace și proporționale.

Ÿ Instituții abilitate să efectueze actiuni de monitorizare, control și audit în proiectele europene.

Ÿ Domenii cheie și vulnerabilități pentru apariția fraudelor.Ÿ Instrumente pentru monitorizarea și controlul

proiectelor din perspectiva prevenirii apariției neregulilor și fraudei.

Ÿ Acțiuni ce se iau în cazul verificărilor suspiciunilor de fraudă și impactul asupra eligibilității cheltuielilor.

Ÿ Drepturi, metode și instrumente de contestare ale beneficiarilor privind neregulile și fraudele identificate.

Ÿ Prezentarea și discutarea unor exemple de nereguli, fraude și a consecințelor ulterioare.




centrale / locale și autorități publice

locale.


publică centrală și locală, personal cu responsabilități în

domeniul managementului de

proiect.

29 30

7. REPREZENTARE INSTITUȚIONALĂ


Ÿ Oportunitatea și utilitatea protocolului în administrație. Organizarea și funcționarea compartimentelor de protocol.

Ÿ Bazele curtoaziei comportamentului uman, ținuta vestimentară, salutul, t it lur i le de pol itețe, prezentările, relați i le de gen și eticheta în corespondență.

Ÿ Protocolul în administrație - organizarea conferințelor, a ședințelor și a seminariilor specifice.

Ÿ “Arta divertismentului” – protocolul activităților informale: regimul invitațiilor, prezentarea invitaților, modul de primire a oaspeților, conversațiile în timpul mesei, oferirea de cadouri (diferențe și particularități de cultură și uzanțe).

Ÿ Manierele în relațiile internaționale: pregătirea vizitelor în străinătate, primirea delegațiilor străine, prezentarea delegațiilor, uzanțele lingvistice, traducerile și traducătorii, utilizarea însemnelor de stat.




Ÿ Temeiuri ale exercitării președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ÿ Sistemul instituțional al Uniunii Europene. Aspecte generale privind componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile instituțiilor U.E.

Ÿ Rolul și atribuțiile Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ÿ Definirea priorităților naționale în contextul realizării Agendei Președinției române (rolul grupurilor de lucru în reformarea principalelor politici ale U.E.).

Ÿ Desfășurarea activității în cadrul Președinției Consiliului U.E.

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici din structurile de relații

publice și protocol, personal cu funcții de

conducere.


din cadrul autorităților publice centrale,

consilieri pentru afaceri europene.

29 30

7. REPREZENTARE INSTITUȚIONALĂ


Ÿ Oportunitatea și utilitatea protocolului în administrație. Organizarea și funcționarea compartimentelor de protocol.

Ÿ Bazele curtoaziei comportamentului uman, ținuta vestimentară, salutul, t it lur i le de pol itețe, prezentările, relați i le de gen și eticheta în corespondență.

Ÿ Protocolul în administrație - organizarea conferințelor, a ședințelor și a seminariilor specifice.

Ÿ “Arta divertismentului” – protocolul activităților informale: regimul invitațiilor, prezentarea invitaților, modul de primire a oaspeților, conversațiile în timpul mesei, oferirea de cadouri (diferențe și particularități de cultură și uzanțe).

Ÿ Manierele în relațiile internaționale: pregătirea vizitelor în străinătate, primirea delegațiilor străine, prezentarea delegațiilor, uzanțele lingvistice, traducerile și traducătorii, utilizarea însemnelor de stat.




Ÿ Temeiuri ale exercitării președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ÿ Sistemul instituțional al Uniunii Europene. Aspecte generale privind componența, organizarea, funcționarea și atribuțiile instituțiilor U.E.

Ÿ Rolul și atribuțiile Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ÿ Definirea priorităților naționale în contextul realizării Agendei Președinției române (rolul grupurilor de lucru în reformarea principalelor politici ale U.E.).

Ÿ Desfășurarea activității în cadrul Președinției Consiliului U.E.

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici din structurile de relații

publice și protocol, personal cu funcții de

conducere.


din cadrul autorităților publice centrale,

consilieri pentru afaceri europene.

31 32



Ÿ Diplomația - știință, tehnică, artă și profesie.Ÿ Dispoziții generale privind acțiunea externă a Uniunii

și dispoziții speciale privind politica externă și de securitate comună.

Ÿ Serviciul european de acțiune externă.Ÿ Delegațiile Uniunii Europene.Ÿ Instrumentele diplomației Uniunii Europene.Ÿ Rolul diplomației României în procesul de extindere a

U.E. și în dezvoltarea Parteneriatului Estic.


Ÿ Necesitatea cunoașterii și înțelegerii raportului dintre administrație și afacerile europene. Coordonarea sistemului intern de afaceri europene.

Ÿ Instrumentele juridice ale Uniunii Europene care au incidență asupra administrației publice naționale și instituțiile Uniunii Europene.

Ÿ Aplicarea dreptului Uniunii Europene de către administrația publică centrală și locală - efect al statutului României de stat membru al U.E.

Ÿ Răspunderea statelor pentru fapta funcționarului public. Răspunderea autorităților naționale în materia a p l i c ă r i i p r i n c i p i i l o r s u b s i d i a r i t ă ț i i ș i proporționalității.

Ÿ Implicarea autorităților administrației publice în gestionarea afacerilor europene. Modalități de asigurare a cadrului participativ de aplicare a politicilor U.E. în România.

Ÿ Particularitățile negocierilor în cadrul Brexit-ului.


8. ACHIZIȚII PUBLICE

Grup țintă

Grup țintă

Funcționari publici și personal contractual implicați în activitățile

de relații internaționale, consilieri

pentru afaceri europene.




31 32



Ÿ Diplomația - știință, tehnică, artă și profesie.Ÿ Dispoziții generale privind acțiunea externă a Uniunii

și dispoziții speciale privind politica externă și de securitate comună.

Ÿ Serviciul european de acțiune externă.Ÿ Delegațiile Uniunii Europene.Ÿ Instrumentele diplomației Uniunii Europene.Ÿ Rolul diplomației României în procesul de extindere a

U.E. și în dezvoltarea Parteneriatului Estic.


Ÿ Necesitatea cunoașterii și înțelegerii raportului dintre administrație și afacerile europene. Coordonarea sistemului intern de afaceri europene.

Ÿ Instrumentele juridice ale Uniunii Europene care au incidență asupra administrației publice naționale și instituțiile Uniunii Europene.

Ÿ Aplicarea dreptului Uniunii Europene de către administrația publică centrală și locală - efect al statutului României de stat membru al U.E.

Ÿ Răspunderea statelor pentru fapta funcționarului public. Răspunderea autorităților naționale în materia a p l i c ă r i i p r i n c i p i i l o r s u b s i d i a r i t ă ț i i ș i proporționalității.

Ÿ Implicarea autorităților administrației publice în gestionarea afacerilor europene. Modalități de asigurare a cadrului participativ de aplicare a politicilor U.E. în România.

Ÿ Particularitățile negocierilor în cadrul Brexit-ului.


8. ACHIZIȚII PUBLICE

Grup țintă

Grup țintă







33 34



Ÿ Legislația națională și europeană, sistemul de achiziții publice în România; principiile achizițiilor publice.

Ÿ Conflictul de interese: definire și aplicare.Ÿ Calendarul achizițiilor publice și programul anual de

achiziții publice.Ÿ Publicarea anunțurilor: de intenție, de participare și

de atribuire.Ÿ Reguli speciale de transparență, de comunicare și

transmitere a datelor și de evitare a conflictelor de interese.

Ÿ Tipuri de achiziții publice: licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv.

Ÿ Sistemul electronic de achiziții publice.Ÿ Atribuirea contractelor de achiziții publice.Ÿ Oferte alternative, subcontractanți.Ÿ Criterii de calificare și selecție.Ÿ Soluționarea contestațiilor.


Ÿ Modificările legislative și modul în care afectează derularea achizițiilor publice.

Ÿ Etică și transparență – conflictul de interese, situații de incompatibilitate, soluții de evitare a fraudei și a corupției.

Ÿ Planificarea achizițiilor publice.Ÿ Derularea procedurilor de achiziții publice.Ÿ Solutionarea contestatiilor.Ÿ Lecții învățate și aplicarea acestora la achiziții

ulterioare.Ÿ Managementul riscurilor.



Ÿ Cadrul legislativ privind achizițiile publice.Ÿ Noile reguli de planificare și pregătire a procedurilor

de achiziție publică.Ÿ Principalii actori: ANAP, CNSC.Ÿ Praguri valorice și proceduri de atribuire.Ÿ Elaborarea documentației de atribuire. Rolul DUAE.Ÿ Stabilirea criteriilor de calificare și selecție. Alegerea

criteriilor de atribuire.Ÿ Strategia de contractare.Ÿ Platforma SEAP - SICAP.Ÿ Dosarul de achiziție. Executarea și modificarea

contractului de achiziție publică. Subcontractanți.Ÿ Contestarea procedurilor de atribuire și soluționarea

contestațiilor.


Grup țintă

Grup țintă

Funcționari din administrația publică

cu atribuții în domeniul achizițiilor publice,

persoane care lucrează pe proiecte, alte

persoane interesate.

Funcționari publici care lucrează în structurile

de specialitate.

Grup țintă

Funcționari publici care lucrează

în structurile de specialitate cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, persoane care lucrează pe proiecte,

alte persoane interesate.

33 34



Ÿ Legislația națională și europeană, sistemul de achiziții publice în România; principiile achizițiilor publice.

Ÿ Conflictul de interese: definire și aplicare.Ÿ Calendarul achizițiilor publice și programul anual de

achiziții publice.Ÿ Publicarea anunțurilor: de intenție, de participare și

de atribuire.Ÿ Reguli speciale de transparență, de comunicare și

transmitere a datelor și de evitare a conflictelor de interese.

Ÿ Tipuri de achiziții publice: licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv.

Ÿ Sistemul electronic de achiziții publice.Ÿ Atribuirea contractelor de achiziții publice.Ÿ Oferte alternative, subcontractanți.Ÿ Criterii de calificare și selecție.Ÿ Soluționarea contestațiilor.


Ÿ Modificările legislative și modul în care afectează derularea achizițiilor publice.

Ÿ Etică și transparență – conflictul de interese, situații de incompatibilitate, soluții de evitare a fraudei și a corupției.

Ÿ Planificarea achizițiilor publice.Ÿ Derularea procedurilor de achiziții publice.Ÿ Solutionarea contestatiilor.Ÿ Lecții învățate și aplicarea acestora la achiziții

ulterioare.Ÿ Managementul riscurilor.



Ÿ Cadrul legislativ privind achizițiile publice.Ÿ Noile reguli de planificare și pregătire a procedurilor

de achiziție publică.Ÿ Principalii actori: ANAP, CNSC.Ÿ Praguri valorice și proceduri de atribuire.Ÿ Elaborarea documentației de atribuire. Rolul DUAE.Ÿ Stabilirea criteriilor de calificare și selecție. Alegerea

criteriilor de atribuire.Ÿ Strategia de contractare.Ÿ Platforma SEAP - SICAP.Ÿ Dosarul de achiziție. Executarea și modificarea

contractului de achiziție publică. Subcontractanți.Ÿ Contestarea procedurilor de atribuire și soluționarea

contestațiilor.


Grup țintă

Grup țintă

Funcționari din administrația publică

cu atribuții în domeniul achizițiilor publice,

persoane care lucrează pe proiecte, alte

persoane interesate.

Funcționari publici care lucrează în structurile

de specialitate.

Grup țintă

Funcționari publici care lucrează

în structurile de specialitate cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, persoane care lucrează pe proiecte,

alte persoane interesate.

35 36

9. MANAGEMENTUL CALITĂȚII



Ÿ Calitate și managementul calității în administrația publică. Principiile managementului calității.

Ÿ Cerințele standardului SR EN ISO 9001:2015.Ÿ Abordarea procesuală în administrația publică. Harta procesuală.Ÿ Leadership în administrația publică.Ÿ Planificarea calității – instrumente și tehnici.Ÿ Managementul resurselor umane,competențelor și cunoștințelor

organizaționale în administrația publică.Ÿ Managementul informațiilor documentate.Ÿ Managementul proceselor cheie în administrația publică.Ÿ Managementul performanței și evaluarea calității. Auditul calității.Ÿ Îmbunătățirea calității serviciilor publice – dezvoltarea proiectelor de

îmbunătățire; tehnici și instrumente.Ÿ Costurile calității.Ÿ Procesul de comunicare în administrația publică. Strategii de

comunicare.Ÿ nici de soluționare a conflictului.Ÿ Managementul calității totale în contextul schimbărilor instituționale.

Sistem de management integrat (calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională, anti-mită). Prezentarea punctelor comune ale principalelor standarde ISO referitoare la sisteme de management (9001, 14001, 45001, 37001).



Ÿ Definirea serviciilor publice. Tipologia serviciilor publice.Ÿ Managementul serviciilor publice și standarde de calitate. Ÿ Principii și reguli de organizare și funcționare a serviciilor

publice. Ipostazele și nivelurile calității serviciilor. Ÿ Metode, tehnici și măsuri de asigurare a calității în cadrul

managementului serviciilor.Ÿ Controlul și evaluarea calității serviciilor publice. Metode

de evaluare a serviciilor publice. Ÿ Importanța satisfacției clienților pentru administrația

publică. Metode de masurare și monitorizare a feedback-ului de la cetățean.

Ÿ Transformarea administrației – obiective și limite. Ÿ Servicii publice de tip e-guvernare. Utilizarea serviciilor

de încredere (semnătura electronică, sigiliu electronic, marca temporală etc.) – factor determinant în procesul de modernizare a administrației publice.

Ÿ Opțiuni strategice predilecte în organizațiile de servicii. Noile principii ale reformei în administrația publică.

Grup țintă

Grup țintă

Conducători de instituții, responsabili

cu calitatea din instituțiile/ autoritățile

publice, personalul implicat în asigurarea și controlul calității.


cu calitatea din instituțiile/autoritățile publice,

conducători ai birourilor/ compartimentelor de relații

cu publicul, funcționari publici și personal contractual implicați în relațiile cu

publicul sau care doresc o carieră în acest

domeniu.

35 36

9. MANAGEMENTUL CALITĂȚII



Ÿ Calitate și managementul calității în administrația publică. Principiile managementului calității.

Ÿ Cerințele standardului SR EN ISO 9001:2015.Ÿ Abordarea procesuală în administrația publică. Harta procesuală.Ÿ Leadership în administrația publică.Ÿ Planificarea calității – instrumente și tehnici.Ÿ Managementul resurselor umane,competențelor și cunoștințelor

organizaționale în administrația publică.Ÿ Managementul informațiilor documentate.Ÿ Managementul proceselor cheie în administrația publică.Ÿ Managementul performanței și evaluarea calității. Auditul calității.Ÿ Îmbunătățirea calității serviciilor publice – dezvoltarea proiectelor de

îmbunătățire; tehnici și instrumente.Ÿ Costurile calității.Ÿ Procesul de comunicare în administrația publică. Strategii de

comunicare.Ÿ nici de soluționare a conflictului.Ÿ Managementul calității totale în contextul schimbărilor instituționale.

Sistem de management integrat (calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională, anti-mită). Prezentarea punctelor comune ale principalelor standarde ISO referitoare la sisteme de management (9001, 14001, 45001, 37001).



Ÿ Definirea serviciilor publice. Tipologia serviciilor publice.Ÿ Managementul serviciilor publice și standarde de calitate. Ÿ Principii și reguli de organizare și funcționare a serviciilor

publice. Ipostazele și nivelurile calității serviciilor. Ÿ Metode, tehnici și măsuri de asigurare a calității în cadrul

managementului serviciilor.Ÿ Controlul și evaluarea calității serviciilor publice. Metode

de evaluare a serviciilor publice. Ÿ Importanța satisfacției clienților pentru administrația

publică. Metode de masurare și monitorizare a feedback-ului de la cetățean.

Ÿ Transformarea administrației – obiective și limite. Ÿ Servicii publice de tip e-guvernare. Utilizarea serviciilor

de încredere (semnătura electronică, sigiliu electronic, marca temporală etc.) – factor determinant în procesul de modernizare a administrației publice.

Ÿ Opțiuni strategice predilecte în organizațiile de servicii. Noile principii ale reformei în administrația publică.

Grup țintă

Grup țintă


cu calitatea din instituțiile/ autoritățile

publice, personalul implicat în asigurarea și controlul calității.


cu calitatea din instituțiile/autoritățile publice,

conducători ai birourilor/ compartimentelor de relații

cu publicul, funcționari publici și personal contractual implicați în relațiile cu

publicul sau care doresc o carieră în acest

domeniu.

37 38



Ÿ Cultura organizațională. Cultura performanței. Cultura calității. Ÿ Management public modern. Strategii de dezvoltare

organizațională.Ÿ Integritate și comportament etic în instituțiile publice.Ÿ Cadrul Comun de Autoevaluare a modului de functionare a

institutiilor publice – CAF. Autoevaluare instituțională.Ÿ Performanța în sectorul public și managementul performanțelor..Ÿ Managementul prin obiective. Managementul obiectivelor.Ÿ Monitorizarea performanței. Indicatorii de performanță.Ÿ Managementul riscurilor. Tehnici de identificare, tipuri de riscuri,

măsuri privind gestionarea riscurilor și elaborarea registrului riscurilor.

Ÿ Managementul documentelor.Ÿ Triunghiul performanței. Performanța instituțională versus

performanța individuală. Coordonarea și monitorizarea performanțelor. Procesul de evaluare și standarde de performanță.

Ÿ Managementul schimbării organizaționale.Ÿ Cultura informațională – factor cheie în dezvoltarea societății

informaționale și creșterea performanței în administrația publică.

10. PLANIFICARE TERITORIALĂ

Grup țintă

Funcționari publici de execuție, conducere,

personal contractual din administrația publică.

37 38



Ÿ Cultura organizațională. Cultura performanței. Cultura calității. Ÿ Management public modern. Strategii de dezvoltare

organizațională.Ÿ Integritate și comportament etic în instituțiile publice.Ÿ Cadrul Comun de Autoevaluare a modului de functionare a

institutiilor publice – CAF. Autoevaluare instituțională.Ÿ Performanța în sectorul public și managementul performanțelor..Ÿ Managementul prin obiective. Managementul obiectivelor.Ÿ Monitorizarea performanței. Indicatorii de performanță.Ÿ Managementul riscurilor. Tehnici de identificare, tipuri de riscuri,

măsuri privind gestionarea riscurilor și elaborarea registrului riscurilor.

Ÿ Managementul documentelor.Ÿ Triunghiul performanței. Performanța instituțională versus

performanța individuală. Coordonarea și monitorizarea performanțelor. Procesul de evaluare și standarde de performanță.

Ÿ Managementul schimbării organizaționale.Ÿ Cultura informațională – factor cheie în dezvoltarea societății

informaționale și creșterea performanței în administrația publică.

10. PLANIFICARE TERITORIALĂ

Grup țintă

Funcționari publici de execuție, conducere,

personal contractual din administrația publică.

39 40



Ÿ Conceptele de ”smart city” și “smart“ governance.Ÿ Politici europene pentru dezvoltare urbană

inteligentă.Ÿ Dezvoltarea urbană inteligentă în România.Structura

sistemului urban românesc și organizarea de nivele integrate de decizie.

Ÿ Principiile de bază în definirea conceptului de oraș inteligent.

Ÿ Soluții și concepte pentru orașe și comunități inteligente: soluții verzi pentru planificare urbană durabilă, managementul teritorial specific orașelor inte l igente, infrastructura verde, serv ic i i ecosistemice, energie, transport, TIC, “economia de argint”, etc.

Ÿ Instrumente de planificare teritorială pentru dezvoltarea urbană inteligentă.

Ÿ Principii ecologice de planificare durabilă.Ÿ Oportunități de finanțare – proiecte și soluții urbane.



Ÿ Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2020.Ÿ Globalizarea. Provocările dezvoltării locale și

regionale în contextul globalizării.Ÿ Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – Agenda 2030.Ÿ Aplicarea Obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului.

P l a n i fi c a r e a t e r i t o r i a l ă b a z a t ă p e obiective.Instrumente specifice.

Ÿ Strategia de dezvoltare durabilă: analiza integrată a sistemelor teritoriale, identificarea oniectivelor de dezvoltare durabilă, stabilirea planului de acțiuni, stabilirea indicatorilor globali și de progres.

Ÿ Colaborare instituțională la nivel central și local. Studii de caz la nivel European și international. Parteneriatul public-privat.



Ÿ Accepțiuni ale dezvoltării.Ÿ Teorii explicative ale dezvoltării.Teoria atracției

urbane,Teoria bazei economice urbane, teoria difuziei spațiale, Teoria dezvoltării policentrice.

Ÿ Importanța planificării teritoriale în dezvoltarea regională.

Ÿ Tipuri de regiuni.Ÿ Competitivitatea regională (rețele policentrice regionale,

modele specifice,etc.).Ÿ Specializarea și concentrarea regională.Ÿ Politica de dezvoltarea regională la nivelul Uniunii

Europene.Ÿ Politica de dezvoltare regională în România.Ÿ Armonizarea instrumentelor de planificare strategică.Ÿ Etapele realizării Strategiei de Dezvoltare Durabilă.Ÿ Metode de analiză specifice realizării instrumentelor de

planificare strategică.Ÿ Elemente de mediu și ecologie în planificarea dezvoltării

locale și regionale.


Ÿ Politici și strategii de dezvoltare urbană și rurală.Ÿ Instrumente de planificarea teritorială (programe,

proiecte).Ÿ Documentațiile de amenajare a teritoriului.Ÿ Managementul teritorial-noțiuni generale.Ÿ Morfologia și funcționalitatea sistemelor teritoriale

urbane și rurale.Ÿ Managementul teritorial specific sistemelor teritoriale

emergente.Ÿ Managementul proiectelor de dezvoltare locală și

regională.Ÿ Planificarea teritoriului și dezvoltarea durabilă.Ÿ Sistemele de așezări și dezvoltarea regională în

România.Ÿ Elemente de mediu și ecologie în planificarea

dezvoltării teritoriale


Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Primari, viceprimari, persoane cu funcții de conducere din cadrul administrației publice

locale.


centrale și autorități publice locale.

Funcționari publici și personal contractual din

instituții și autorități publice locale cu

atribuții în domeniu.




39 40



Ÿ Conceptele de ”smart city” și “smart“ governance.Ÿ Politici europene pentru dezvoltare urbană

inteligentă.Ÿ Dezvoltarea urbană inteligentă în România.Structura

sistemului urban românesc și organizarea de nivele integrate de decizie.

Ÿ Principiile de bază în definirea conceptului de oraș inteligent.

Ÿ Soluții și concepte pentru orașe și comunități inteligente: soluții verzi pentru planificare urbană durabilă, managementul teritorial specific orașelor inte l igente, infrastructura verde, serv ic i i ecosistemice, energie, transport, TIC, “economia de argint”, etc.

Ÿ Instrumente de planificare teritorială pentru dezvoltarea urbană inteligentă.

Ÿ Principii ecologice de planificare durabilă.Ÿ Oportunități de finanțare – proiecte și soluții urbane.



Ÿ Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2020.Ÿ Globalizarea. Provocările dezvoltării locale și

regionale în contextul globalizării.Ÿ Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – Agenda 2030.Ÿ Aplicarea Obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului.

P l a n i fi c a r e a t e r i t o r i a l ă b a z a t ă p e obiective.Instrumente specifice.

Ÿ Strategia de dezvoltare durabilă: analiza integrată a sistemelor teritoriale, identificarea oniectivelor de dezvoltare durabilă, stabilirea planului de acțiuni, stabilirea indicatorilor globali și de progres.

Ÿ Colaborare instituțională la nivel central și local. Studii de caz la nivel European și international. Parteneriatul public-privat.



Ÿ Accepțiuni ale dezvoltării.Ÿ Teorii explicative ale dezvoltării.Teoria atracției

urbane,Teoria bazei economice urbane, teoria difuziei spațiale, Teoria dezvoltării policentrice.

Ÿ Importanța planificării teritoriale în dezvoltarea regională.

Ÿ Tipuri de regiuni.Ÿ Competitivitatea regională (rețele policentrice regionale,

modele specifice,etc.).Ÿ Specializarea și concentrarea regională.Ÿ Politica de dezvoltarea regională la nivelul Uniunii

Europene.Ÿ Politica de dezvoltare regională în România.Ÿ Armonizarea instrumentelor de planificare strategică.Ÿ Etapele realizării Strategiei de Dezvoltare Durabilă.Ÿ Metode de analiză specifice realizării instrumentelor de

planificare strategică.Ÿ Elemente de mediu și ecologie în planificarea dezvoltării

locale și regionale.


Ÿ Politici și strategii de dezvoltare urbană și rurală.Ÿ Instrumente de planificarea teritorială (programe,

proiecte).Ÿ Documentațiile de amenajare a teritoriului.Ÿ Managementul teritorial-noțiuni generale.Ÿ Morfologia și funcționalitatea sistemelor teritoriale

urbane și rurale.Ÿ Managementul teritorial specific sistemelor teritoriale

emergente.Ÿ Managementul proiectelor de dezvoltare locală și

regională.Ÿ Planificarea teritoriului și dezvoltarea durabilă.Ÿ Sistemele de așezări și dezvoltarea regională în

România.Ÿ Elemente de mediu și ecologie în planificarea

dezvoltării teritoriale


Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Primari, viceprimari, persoane cu funcții de conducere din cadrul administrației publice

locale.


centrale și autorități publice locale.







41 42

11. URBANISM



Ÿ Planul de mobilitate urbană durabilă – definiții, concept, istoric.

Ÿ Politici europene și naționale în domeniu.Ÿ Structura unui plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD).

Etapele realizării PMUD.Ÿ Implicarea cetățenilor și a tuturor părților pentru

coordonarea politicilor între sectoare. Ÿ Capacitate administrativă pentru implementarea PMUD.Ÿ Finanțarea proiectelor de mobilitate urbană.Ÿ Experiența europeană în domeniu.Ÿ Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt,

mediu si lung (PMUD).Ÿ Scenariu de timp al (PMUD).Ÿ Carta verde a UE Pentru o nouă cultură a mobilității urbane

(2007).Ÿ Transportul urban inteligent.Ÿ Transportul alternativ cu mijloace „blânde”.Ÿ Deplasarea pietonală și infrastructura aferentă.Ÿ Parcarea, parcările de transfer și inter modalitatea.Ÿ Mobilitate în zone periurbane și metropolitane.



Ÿ Angajamentul României privind eficiența energetică – ținte stabilite 2020.

Ÿ Concept, politici europene și naționale.Ÿ Legislația națională privind eficiența energetică.Ÿ Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice.Ÿ Atragerea de fonduri pentru proiecte privind eficiența energetică.Ÿ Materiale de construcție și tehnici recomandate și/sau

nerecomandate.Ÿ Modalități de intervenție pentru creștere eficienței energetice a

construcțiilor monument istoric și a celor construcțiilor aflate în zone protejate.

Ÿ Dezvoltare urbană și teritorială durabilă. Principii europene (Hanovra 2000).

Ÿ Agenda ONU 2030 pentru o dezvoltare durabilă (2015) și Noua Agendă Urbană (2016).

Ÿ Ținte energetice ale strategiei Europa 2020.Ÿ Planificare spațială inteligentă și inovatoare pentru un consum

energetic eficient.Ÿ Dezvoltare urbană inteligentă și eficiență energetică.Ÿ Locuire și dezvoltare rezidențială eficientă energetic.Ÿ Proiecte privind eficiența energetica și executarea lucrarilor de

constructii (condiții de îndeplinit).

Grup țintă

Grup țintă

Aleși locali, persoane din direcțiile de

specialitate din cadrul administrației publice

locale.

Aleși locali, personal din direcțiile de specialitate din


41 42

11. URBANISM



Ÿ Planul de mobilitate urbană durabilă – definiții, concept, istoric.

Ÿ Politici europene și naționale în domeniu.Ÿ Structura unui plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD).

Etapele realizării PMUD.Ÿ Implicarea cetățenilor și a tuturor părților pentru

coordonarea politicilor între sectoare. Ÿ Capacitate administrativă pentru implementarea PMUD.Ÿ Finanțarea proiectelor de mobilitate urbană.Ÿ Experiența europeană în domeniu.Ÿ Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt,

mediu si lung (PMUD).Ÿ Scenariu de timp al (PMUD).Ÿ Carta verde a UE Pentru o nouă cultură a mobilității urbane

(2007).Ÿ Transportul urban inteligent.Ÿ Transportul alternativ cu mijloace „blânde”.Ÿ Deplasarea pietonală și infrastructura aferentă.Ÿ Parcarea, parcările de transfer și inter modalitatea.Ÿ Mobilitate în zone periurbane și metropolitane.



Ÿ Angajamentul României privind eficiența energetică – ținte stabilite 2020.

Ÿ Concept, politici europene și naționale.Ÿ Legislația națională privind eficiența energetică.Ÿ Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice.Ÿ Atragerea de fonduri pentru proiecte privind eficiența energetică.Ÿ Materiale de construcție și tehnici recomandate și/sau

nerecomandate.Ÿ Modalități de intervenție pentru creștere eficienței energetice a

construcțiilor monument istoric și a celor construcțiilor aflate în zone protejate.

Ÿ Dezvoltare urbană și teritorială durabilă. Principii europene (Hanovra 2000).

Ÿ Agenda ONU 2030 pentru o dezvoltare durabilă (2015) și Noua Agendă Urbană (2016).

Ÿ Ținte energetice ale strategiei Europa 2020.Ÿ Planificare spațială inteligentă și inovatoare pentru un consum

energetic eficient.Ÿ Dezvoltare urbană inteligentă și eficiență energetică.Ÿ Locuire și dezvoltare rezidențială eficientă energetic.Ÿ Proiecte privind eficiența energetica și executarea lucrarilor de

constructii (condiții de îndeplinit).

Grup țintă

Grup țintă

Aleși locali, persoane din direcțiile de

specialitate din cadrul administrației publice

locale.

Aleși locali, personal din direcțiile de specialitate din


43 44


Ÿ Registrul Agricol -Definiție, concept. Cadrul legislativ în domeniu (Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 și Legea nr. 57/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului privind Registrul Agricol).

Ÿ Atribuțiile autorităților locale privind Registrul Agricol.Ÿ Importanța Registrului Agricol ca sursă de informații. I n s c r i e r e a

datelor în Registrul Agricol.Ÿ Aplicarea programului național de cadastru. Cadastru și carte funciară.

Instituțiile implicate în activitatea de cadastru.Ÿ Urbanism și amenajarea teritoriului. Reglementări juridice în

domeniile amenajării teritoriului și urbanismului (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul).

Ÿ Documențiile de urbanism: Planul urbanistic general (PUG+RLU);Planul urbanistic zonal (PUZ+RLU ); Planul urbanistic de detaliu (PUD).

Ÿ Atribuțiile Administrației Publice Locale privind urbanismul. Ÿ Certificatul de urbanism- conținut, scop.Ÿ Autorizația de construire – conținut, rol. Ÿ Posibilități legale de intrarea în legalitate a construcțiilor realizate

fără autorizație de construire. Ÿ Natura juridică a adeverinței după registrul agricol.Ÿ PUZ +RLU pentru introducerea în intravilanul localităților a terenurilor

aflate în extravilan: ordinea operațiilor – întocmire documentație de urbanism și cadastru.




Ÿ Cadrul legislativ actualizat în domeniul urbanismului, autorizarea construcțiilor și domeniile conexe.

Ÿ Organizarea și funcționarea structurilor de specialitate în domeniul urbanismul la nivel aparatului de specialitate a primarului.

Ÿ Atribuții și competențe ale autorităților publice locale privind urbanismul, autorizarea construcțiilor și realizarea controlului privind disciplina în construcții.

Ÿ Documentațiile de urbanism PUG+RLU, PUZ+RLU, PUD - rol, continut, elaborare, avizare, aprobare, aplicare.

Ÿ Planul urbanistic general – baza legală pentru realizarea programelor de dezvoltare.

Ÿ PUG +RLU – rol, obiective, reglementări pe termen lung, mediu, scurt.Ÿ Norme și procedurii privind autorizarea construcțiilor. Ÿ Documentele și documentațiile obligatorii pentru emiterea

certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire.Ÿ Atribuții și competențe privind urmărirea respectării documentațiilor

de urbanism în procedura de autorizare. Ÿ Realizarea controlului în teritoriu privind respectarea autorizațiilor

de construire emise. Ÿ Recepția lucrărilor de construcții autorizate, impozitarea și

întabularea acestora. Ÿ Urbanismul derogatoriu- regula sau exceptie. Spețe. Studii de caz.



Ÿ Noțiuni introductive de urbanism și amenajarea teritoriului.Ÿ Reglementări juridice în domeniile amenajării teritoriului și

urbanismului (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul): Planul urbanistic general (PUG), Planul urbanistic zonal (PUZ), Planul urbanistic de detaliu (PUD).

Ÿ Legea nr. 50/1990, republicată în 2004, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; infracțiuni si contravenții.

Ÿ Proprietatea imobiliară și exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Ÿ Atribuțiile Administrației Publice Locale: Certificatul de urbanism, Autorizația de construire.

Ÿ Documentații de urbanism. Elaborarea documentațiilor de urbanism.Ÿ Colaborarea autorităților locale: Poliția locală, Garda de mediu,

Inspecția de stat în construcții.Ÿ Compartimentele de specialitate din cadrul primăriilor și a altor

instituții, în vederea soluționării aspectelor legate de protecția mediului și disciplina în construcții.

Ÿ Orientări și tendințe contemporane în domeniul urbanismului. Urbanismul “verde”.

Ÿ Natura juridică a certificatului de urbanism și a autorizatiei de construire – consecințe

Ÿ Planificarea urbană și dezvoltarea durabilă: principii de planificare durabilă

Ÿ Elemente de mediu și ecologie urbană în urbanismŸ Strategia de dezvoltare a localității;Ÿ Implicarea publicului, consultarea cetățenilor și a profesioniștilor în

elaborarea documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului;

Ÿ Corelarea noțiunilor și înțelesurilor Legii 350/2001 cu Legea 50/1991;

Ÿ Planul Urbanistic Zonal – Zone protejate și Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia

Ÿ Probleme legate de monumente istorice, situri arheologice, zone naturale protejate, avize caracteristice;

Ÿ Moduri de rezolvare urbană a unor zone defavorizateŸ Atribuții / responsabilități ale AP centrale și AP locale (L 215 / 2001) -

guvernanță urbană și teritorială; cooperare interinstituționalăŸ Registrul Urbaniștilor din România, dreptul de semnătură în urbanismŸ Codul amenajării teritoriului și urbanismului (exemple din alte țări,

proiecte)Ÿ Instrumente de dezvoltare teritorială: planuri de amenajarea

teritoriului, strategii teritorialeŸ Instrumente de dezvoltare locală: planuri urbanistice, strategii de

dezvoltare locală, Ÿ Proceduri de elaborare, avizare, aprobare a planurilor Ÿ Implementarea strategiilor și programelorŸ Tendințe, principii, modele europene, Agenda Urbană a UE (Pactul de

la Amsterdam)Ÿ Controlul statului în amenajarea teritoriului si urbanism îl exercită

Inspectoratul de Stat în Constructii – ISCŸ Exemple, studii de caz.


Grup țintă

Personal din direcțiile de

specialitate din administrația publică centrală și locală care

au atribuții în domeniul serviciilor publice de

urbanism și amenajarea teritoriului.

Aleși locali, persoane din direcțiile

de specialitate din cadrul administrației

publice locale.





43 44


Ÿ Registrul Agricol -Definiție, concept. Cadrul legislativ în domeniu (Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 și Legea nr. 57/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului privind Registrul Agricol).

Ÿ Atribuțiile autorităților locale privind Registrul Agricol.Ÿ Importanța Registrului Agricol ca sursă de informații. I n s c r i e r e a

datelor în Registrul Agricol.Ÿ Aplicarea programului național de cadastru. Cadastru și carte funciară.

Instituțiile implicate în activitatea de cadastru.Ÿ Urbanism și amenajarea teritoriului. Reglementări juridice în

domeniile amenajării teritoriului și urbanismului (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul).

Ÿ Documențiile de urbanism: Planul urbanistic general (PUG+RLU);Planul urbanistic zonal (PUZ+RLU ); Planul urbanistic de detaliu (PUD).

Ÿ Atribuțiile Administrației Publice Locale privind urbanismul. Ÿ Certificatul de urbanism- conținut, scop.Ÿ Autorizația de construire – conținut, rol. Ÿ Posibilități legale de intrarea în legalitate a construcțiilor realizate

fără autorizație de construire. Ÿ Natura juridică a adeverinței după registrul agricol.Ÿ PUZ +RLU pentru introducerea în intravilanul localităților a terenurilor

aflate în extravilan: ordinea operațiilor – întocmire documentație de urbanism și cadastru.




Ÿ Cadrul legislativ actualizat în domeniul urbanismului, autorizarea construcțiilor și domeniile conexe.

Ÿ Organizarea și funcționarea structurilor de specialitate în domeniul urbanismul la nivel aparatului de specialitate a primarului.

Ÿ Atribuții și competențe ale autorităților publice locale privind urbanismul, autorizarea construcțiilor și realizarea controlului privind disciplina în construcții.

Ÿ Documentațiile de urbanism PUG+RLU, PUZ+RLU, PUD - rol, continut, elaborare, avizare, aprobare, aplicare.

Ÿ Planul urbanistic general – baza legală pentru realizarea programelor de dezvoltare.

Ÿ PUG +RLU – rol, obiective, reglementări pe termen lung, mediu, scurt.Ÿ Norme și procedurii privind autorizarea construcțiilor. Ÿ Documentele și documentațiile obligatorii pentru emiterea

certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire.Ÿ Atribuții și competențe privind urmărirea respectării documentațiilor

de urbanism în procedura de autorizare. Ÿ Realizarea controlului în teritoriu privind respectarea autorizațiilor

de construire emise. Ÿ Recepția lucrărilor de construcții autorizate, impozitarea și

întabularea acestora. Ÿ Urbanismul derogatoriu- regula sau exceptie. Spețe. Studii de caz.



Ÿ Noțiuni introductive de urbanism și amenajarea teritoriului.Ÿ Reglementări juridice în domeniile amenajării teritoriului și

urbanismului (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul): Planul urbanistic general (PUG), Planul urbanistic zonal (PUZ), Planul urbanistic de detaliu (PUD).

Ÿ Legea nr. 50/1990, republicată în 2004, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; infracțiuni si contravenții.

Ÿ Proprietatea imobiliară și exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Ÿ Atribuțiile Administrației Publice Locale: Certificatul de urbanism, Autorizația de construire.

Ÿ Documentații de urbanism. Elaborarea documentațiilor de urbanism.Ÿ Colaborarea autorităților locale: Poliția locală, Garda de mediu,

Inspecția de stat în construcții.Ÿ Compartimentele de specialitate din cadrul primăriilor și a altor

instituții, în vederea soluționării aspectelor legate de protecția mediului și disciplina în construcții.

Ÿ Orientări și tendințe contemporane în domeniul urbanismului. Urbanismul “verde”.

Ÿ Natura juridică a certificatului de urbanism și a autorizatiei de construire – consecințe

Ÿ Planificarea urbană și dezvoltarea durabilă: principii de planificare durabilă

Ÿ Elemente de mediu și ecologie urbană în urbanismŸ Strategia de dezvoltare a localității;Ÿ Implicarea publicului, consultarea cetățenilor și a profesioniștilor în

elaborarea documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului;

Ÿ Corelarea noțiunilor și înțelesurilor Legii 350/2001 cu Legea 50/1991;

Ÿ Planul Urbanistic Zonal – Zone protejate și Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia

Ÿ Probleme legate de monumente istorice, situri arheologice, zone naturale protejate, avize caracteristice;

Ÿ Moduri de rezolvare urbană a unor zone defavorizateŸ Atribuții / responsabilități ale AP centrale și AP locale (L 215 / 2001) -

guvernanță urbană și teritorială; cooperare interinstituționalăŸ Registrul Urbaniștilor din România, dreptul de semnătură în urbanismŸ Codul amenajării teritoriului și urbanismului (exemple din alte țări,

proiecte)Ÿ Instrumente de dezvoltare teritorială: planuri de amenajarea

teritoriului, strategii teritorialeŸ Instrumente de dezvoltare locală: planuri urbanistice, strategii de

dezvoltare locală, Ÿ Proceduri de elaborare, avizare, aprobare a planurilor Ÿ Implementarea strategiilor și programelorŸ Tendințe, principii, modele europene, Agenda Urbană a UE (Pactul de

la Amsterdam)Ÿ Controlul statului în amenajarea teritoriului si urbanism îl exercită

Inspectoratul de Stat în Constructii – ISCŸ Exemple, studii de caz.


Grup țintă





Aleși locali, persoane din direcțiile

de specialitate din cadrul administrației

publice locale.





45 46

12. ADMINISTRARE APLICAȚII IT&C



Ÿ Rolul tehnologiei în societate.Ÿ Utilizarea TIC în administrația publică.Ÿ Prezentarea datelor statistice.Ÿ e-Government – îmbunătățirea serviciilor publice prin

folosirea noilor tehnologii.Ÿ L iberu l acces la informaț ie în soc ietatea

informațională.



Ÿ Concepte și practici de analiză a rețelelor din grupurile sociale, comunități și organizații.

Ÿ Modalități de bază de folosire a UCINET 6.0 și NetDraw în analiza rețelelor sociale.

Ÿ Analiza rețelelor sociale prin măsurarea de caracteristici structurale esențiale și interpretarea rezultatelor acestor măsurători.

Ÿ Aplicarea tehnicilor și practicilor de analiză a rețelelor de la nivelul structurilor birocratice (și, implicit, a rețelelor sociale relevante pentru munca birocratică).

Ÿ Analiza rețelelor sociale în procesul de elaborare și evaluare a politicilor publice.

Ÿ Instrumente informatice de analiză a rețelelor online.

Grup țintă

Grup țintă


din administrația publică centrală și

locală.



locală.

45 46

12. ADMINISTRARE APLICAȚII IT&C



Ÿ Rolul tehnologiei în societate.Ÿ Utilizarea TIC în administrația publică.Ÿ Prezentarea datelor statistice.Ÿ e-Government – îmbunătățirea serviciilor publice prin

folosirea noilor tehnologii.Ÿ L iberu l acces la informaț ie în soc ietatea

informațională.



Ÿ Concepte și practici de analiză a rețelelor din grupurile sociale, comunități și organizații.

Ÿ Modalități de bază de folosire a UCINET 6.0 și NetDraw în analiza rețelelor sociale.

Ÿ Analiza rețelelor sociale prin măsurarea de caracteristici structurale esențiale și interpretarea rezultatelor acestor măsurători.

Ÿ Aplicarea tehnicilor și practicilor de analiză a rețelelor de la nivelul structurilor birocratice (și, implicit, a rețelelor sociale relevante pentru munca birocratică).

Ÿ Analiza rețelelor sociale în procesul de elaborare și evaluare a politicilor publice.

Ÿ Instrumente informatice de analiză a rețelelor online.

Grup țintă

Grup țintă



locală.



locală.

47 48



Ÿ Acte normative care reglementează sistemul național de protecție a informațiilor clasificate.

Ÿ Autoritatea de acreditare de securitate - AAS.Ÿ Autoritatea operațională A SIC – AOSIC.Ÿ Autoritatea de distribuire a materialului criptografic -

ADMC.Ÿ Incidente de securitate. Ÿ Documentația de securitate - Analiza de risc - AR:

securitate fizică, documente, personal; - Analiza de risc-AR: securitate IT&C; - Cerințe specifice sistemului - CSS; - Proceduri operaționale de securitate – PrOpSec.


Ÿ Reglementări juridice: național, NATO, UE.Ÿ Incidente de securitate și contramăsuri – analiză și

bune practici.Ÿ Securitatea rețelelor, site-uri WEB, e-mail-uri, carduri

bancare - analiză și bune practici.Ÿ Confidențialitatea și protecția datelor și informațiilor -

reglementări juridice și bune practici.Ÿ CERT - Norme și reglementări - național, NATO, UE.

Bune practici.



Ÿ Concepte generale ale Tehnologiei Informațiilor.Ÿ Utilizarea computerului și organizarea fișierelor.Ÿ Editare de text.Ÿ Calcul tabelar.Ÿ Baze de date.Ÿ Prezentări.Ÿ Informație și Comunicare.



Grup țintă

Factori de conducere și de execuție din

structurile de securitate,

structuri de IT.


structurile de securitate, structuri de

IT.



locală, alte personae interesate.

47 48



Ÿ Acte normative care reglementează sistemul național de protecție a informațiilor clasificate.

Ÿ Autoritatea de acreditare de securitate - AAS.Ÿ Autoritatea operațională A SIC – AOSIC.Ÿ Autoritatea de distribuire a materialului criptografic -

ADMC.Ÿ Incidente de securitate. Ÿ Documentația de securitate - Analiza de risc - AR:

securitate fizică, documente, personal; - Analiza de risc-AR: securitate IT&C; - Cerințe specifice sistemului - CSS; - Proceduri operaționale de securitate – PrOpSec.


Ÿ Reglementări juridice: național, NATO, UE.Ÿ Incidente de securitate și contramăsuri – analiză și

bune practici.Ÿ Securitatea rețelelor, site-uri WEB, e-mail-uri, carduri

bancare - analiză și bune practici.Ÿ Confidențialitatea și protecția datelor și informațiilor -

reglementări juridice și bune practici.Ÿ CERT - Norme și reglementări - național, NATO, UE.

Bune practici.



Ÿ Concepte generale ale Tehnologiei Informațiilor.Ÿ Utilizarea computerului și organizarea fișierelor.Ÿ Editare de text.Ÿ Calcul tabelar.Ÿ Baze de date.Ÿ Prezentări.Ÿ Informație și Comunicare.



Grup țintă


structurile de securitate,

structuri de IT.


structurile de securitate, structuri de

IT.



locală, alte personae interesate.

49 50

13. COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE



Ÿ Comunicarea – proces și definiție; Conceptul și tipologia comunicării (interne, externe / comunicare instituțională, comunicare publică)

Ÿ Functiile comunicarii, Tipuri de comunicare. Bariere in comunicare.Ÿ Rolul comunicarii interne in organizatie, Metode de comunicare

interpersonala si rolul comunicatorului. Comunicare verbală și non-verbală.

Ÿ Ascultarea activă asertivitate și empatie – calități, tipologii și modele comportamentale în relația funcționarului public cu cetățenii.

Ÿ Echipa și rolul ei în sectorul public, în vederea comunicării și a relațiilor publice.

Ÿ Evoluția echipelor în comunicare și relaționarea instituționalăŸ Conceptul de imaginea instituțională. Definirea identității și

imaginii instituției publice. Ÿ Mecanisme de formare a imaginii. Instrumente de analiză a

imaginii. Menținerea și influențarea unei imagini pozitive. Ÿ Gestionarea imaginii publice cu ajutorul mass-media și social-

mediaŸ Importanța și colectarea feedback-ului din partea stakeholderilor

instituției publice.Ÿ Re l a ț i i p u b l i c e - n o ț i u n i i n t r o d u c t i v e . D e l i m i t ă r i

conceptuale.Evoluția relațiilor publice. Ÿ Interferențe cu marketingul, managementul și publicitatea.Relații

publice și relații cu publicul.Ÿ Asimilarea elementelor de identificare a Publicului țintă; Publicul și

categoriile de public specifice instituției publice .Ÿ Relațiile publice in administrația publică locală . Metode de

comunicare eficientă cu cetațeanul.Ÿ Strategia de relații publice. Descrierea activităților implicate în

strategia de relații publice; Instrumente strategice de comunicare online in strategia de relații publice.

Ÿ Modalități de comunicare publică (presă, cetățeni). Transparența decizională și participarea la procesul decisional.

Ÿ Instrumente de comunicare instituțională. Comunicat de presă. Conferința de presă. Briefing-ul de presă, interviul, invitația de presă, vizita de presă.

Ÿ Furnizarea de elemente de Public speaking; Discurs și abilități de vorbire a comunicatorilor care reprezintă instituția publică.

Ÿ Purtătorul de cuvânt –rolul acestuia. Utilizarea limbajului de presă și a valorii mediatice în relația cu jurnaliștii.

Ÿ Discursul public în situații spontane – tehnici de abordare a interviurilor și luărilor de cuvânt pe nepregătite.

Ÿ Managementul situațiilor de criză.Ÿ Comunicarea instituției publice în situații de criză. Ÿ Planul de comunicare în situații de criză.Relația cu presa în situații

de criză.Ÿ Modalități practice pentru gestionarea situațiilor de criză

mediatică.

Grup țintă

Conducători de instituții și autorități publice, funcționari

publici de conducere, funcționari publici de execuție și personal

contractual din cadrul birourilor de presă și

celor implicați în relațiile publice.

49 50

13. COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE



Ÿ Comunicarea – proces și definiție; Conceptul și tipologia comunicării (interne, externe / comunicare instituțională, comunicare publică)

Ÿ Functiile comunicarii, Tipuri de comunicare. Bariere in comunicare.Ÿ Rolul comunicarii interne in organizatie, Metode de comunicare

interpersonala si rolul comunicatorului. Comunicare verbală și non-verbală.

Ÿ Ascultarea activă asertivitate și empatie – calități, tipologii și modele comportamentale în relația funcționarului public cu cetățenii.

Ÿ Echipa și rolul ei în sectorul public, în vederea comunicării și a relațiilor publice.

Ÿ Evoluția echipelor în comunicare și relaționarea instituționalăŸ Conceptul de imaginea instituțională. Definirea identității și

imaginii instituției publice. Ÿ Mecanisme de formare a imaginii. Instrumente de analiză a

imaginii. Menținerea și influențarea unei imagini pozitive. Ÿ Gestionarea imaginii publice cu ajutorul mass-media și social-

mediaŸ Importanța și colectarea feedback-ului din partea stakeholderilor

instituției publice.Ÿ Re l a ț i i p u b l i c e - n o ț i u n i i n t r o d u c t i v e . D e l i m i t ă r i

conceptuale.Evoluția relațiilor publice. Ÿ Interferențe cu marketingul, managementul și publicitatea.Relații

publice și relații cu publicul.Ÿ Asimilarea elementelor de identificare a Publicului țintă; Publicul și

categoriile de public specifice instituției publice .Ÿ Relațiile publice in administrația publică locală . Metode de

comunicare eficientă cu cetațeanul.Ÿ Strategia de relații publice. Descrierea activităților implicate în

strategia de relații publice; Instrumente strategice de comunicare online in strategia de relații publice.

Ÿ Modalități de comunicare publică (presă, cetățeni). Transparența decizională și participarea la procesul decisional.

Ÿ Instrumente de comunicare instituțională. Comunicat de presă. Conferința de presă. Briefing-ul de presă, interviul, invitația de presă, vizita de presă.

Ÿ Furnizarea de elemente de Public speaking; Discurs și abilități de vorbire a comunicatorilor care reprezintă instituția publică.

Ÿ Purtătorul de cuvânt –rolul acestuia. Utilizarea limbajului de presă și a valorii mediatice în relația cu jurnaliștii.

Ÿ Discursul public în situații spontane – tehnici de abordare a interviurilor și luărilor de cuvânt pe nepregătite.

Ÿ Managementul situațiilor de criză.Ÿ Comunicarea instituției publice în situații de criză. Ÿ Planul de comunicare în situații de criză.Relația cu presa în situații

de criză.Ÿ Modalități practice pentru gestionarea situațiilor de criză

mediatică.

Grup țintă


publici de conducere, funcționari publici de execuție și personal

contractual din cadrul birourilor de presă și

celor implicați în relațiile publice.

51 52


Ÿ Conceptul de stres. Evoluția conceptului de stres. Sursele și fazele stresului. Tipologii de stres.

Ÿ Identificarea si monitorizarea factorilor de stres.Ÿ Resurse personale de a face fata la factorii de stres (stil de

gandire si interpretare).Ÿ Tehnici de evaluare a nivelului personal de stres.Ÿ Prezentarea de metode si tehnici de prevenire, reducere și

combatere a stresului.Ÿ Resurse personale de a face față la factorii de stres (stil de

gândire și interpretare).Ÿ Managementul timpului. Ÿ Cauze ale managementului ineficient al timpului.Hoții de

timp.Ÿ Criterii și tehnici de prioritizare.Ÿ Importanța organizarii eficiente a muncii prin folosirea unor

tehnici de planificare a activităților, de organizare a ședințelor, de organizare a fluxului de documente si de prioritazare a sarcinilor.

Ÿ Utilizarea sistemelor informatice și a noilor tehnologii pentru gestionarea fluxului de documente.




Ÿ Leadership și coaching. Concepte și caracteristici.Ÿ Teorii asupra conducerii .Stiluri de leadership.Ÿ Dezvoltarea leadership-ului în administrația publică.Ÿ Lider vs. Manager. Tipuri de lideri.Roluri manageriale.Ÿ Teor i i ș i compor tamente o rgan i za ț i ona le .

Managementul puterii/managementul autorității.Ÿ Formarea și conducerea echipei. Factorii care

influențează eficacitatea echipei. Delegare și organizarea ședințelor.

Ÿ Principii fundamentale în coaching. Stabilirea relației de coaching cu membrii echipei.

Ÿ Abilități fundamentale de coaching – construirea raportului și formularea întrebărilor, ascultarea activă, observarea și acordarea feedback-ului, urmărirea activităților și planificarea îmbunătățirii performanței.

Ÿ Proiectarea unui plan detaliat de coaching.Ÿ Urmărirea activităților și planificarea îmbunătățirii

performanței.

13.4.Managementul conflictelor și negociere în administrația publică


Ÿ Conflictele – fundamente conceptuale, surse și forme de manifestare.

Ÿ Caracteristicile conflictului în administrația publică. Ÿ Cauzele conflictelor. Ciclul și fazele conflictului. Ÿ Tipuri de conflicte.Ÿ Conflictul ca sursă de progres – dezvoltarea relațiilor

de comunicare instituțională.Ÿ Etapele abordării conflictului. Analiza/Diagnoza

conflictului.Ÿ Autoevaluarea capacitatii de rezolvare a conflictelorŸ Strategii și tehnici de abordare și rezolvare a

conflictelor.Ÿ Negocierea și medierea conflictelor.Ÿ Modalități de comunicare și tipuri de negociere. Ÿ Procesul medierii și rolul mediatorului.Ÿ Fazele procesului de mediere. Metode si tehnici de

interventie.





de comunicare instituționalăŸ Etapele abordării conflictului. Analiza/Diagnoza



interventie.

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Conducători de instituții și

autorități publice, funcționari publici de conducere, funcționari

publici de execuție și personal contractual implicați în

proiecte de orice gen care trebuie să gestioneze cu

eficiență resursa de timp.


și personal contractual aflat în poziții de conducere în administrația publică, dar

și funcționari publici de execuție care doresc să ajungă pe o poziție de

conducere în autoritățile și instituțiile

publice.

Funcționari publici de conducere, de execuție și personal contractual

din administrația publică.

Funcționari publici de conducere, de


administrația publică.

51 52


Ÿ Conceptul de stres. Evoluția conceptului de stres. Sursele și fazele stresului. Tipologii de stres.

Ÿ Identificarea si monitorizarea factorilor de stres.Ÿ Resurse personale de a face fata la factorii de stres (stil de

gandire si interpretare).Ÿ Tehnici de evaluare a nivelului personal de stres.Ÿ Prezentarea de metode si tehnici de prevenire, reducere și

combatere a stresului.Ÿ Resurse personale de a face față la factorii de stres (stil de

gândire și interpretare).Ÿ Managementul timpului. Ÿ Cauze ale managementului ineficient al timpului.Hoții de

timp.Ÿ Criterii și tehnici de prioritizare.Ÿ Importanța organizarii eficiente a muncii prin folosirea unor

tehnici de planificare a activităților, de organizare a ședințelor, de organizare a fluxului de documente si de prioritazare a sarcinilor.

Ÿ Utilizarea sistemelor informatice și a noilor tehnologii pentru gestionarea fluxului de documente.




Ÿ Leadership și coaching. Concepte și caracteristici.Ÿ Teorii asupra conducerii .Stiluri de leadership.Ÿ Dezvoltarea leadership-ului în administrația publică.Ÿ Lider vs. Manager. Tipuri de lideri.Roluri manageriale.Ÿ Teor i i ș i compor tamente o rgan i za ț i ona le .

Managementul puterii/managementul autorității.Ÿ Formarea și conducerea echipei. Factorii care

influențează eficacitatea echipei. Delegare și organizarea ședințelor.

Ÿ Principii fundamentale în coaching. Stabilirea relației de coaching cu membrii echipei.

Ÿ Abilități fundamentale de coaching – construirea raportului și formularea întrebărilor, ascultarea activă, observarea și acordarea feedback-ului, urmărirea activităților și planificarea îmbunătățirii performanței.

Ÿ Proiectarea unui plan detaliat de coaching.Ÿ Urmărirea activităților și planificarea îmbunătățirii

performanței.





de comunicare instituțională.Ÿ Etapele abordării conflictului. Analiza/Diagnoza



interventie.





de comunicare instituționalăŸ Etapele abordării conflictului. Analiza/Diagnoza



interventie.

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Grup țintă

Conducători de instituții și

autorități publice, funcționari publici de conducere, funcționari

publici de execuție și personal contractual implicați în

proiecte de orice gen care trebuie să gestioneze cu

eficiență resursa de timp.


și personal contractual aflat în poziții de conducere în administrația publică, dar

și funcționari publici de execuție care doresc să ajungă pe o poziție de

conducere în autoritățile și instituțiile

publice.

Funcționari publici de conducere, de execuție și personal contractual


Funcționari publici de conducere, de


administrația publică.

53 54

14. MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE

URGENȚĂ



Ÿ Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență – rol, loc, misiuni, componente și organizare, instruire și planuri.

Ÿ Gestionarea măsurilor de limitare a efectelor dezastrelor.

Ÿ Managementul apărării împotriva incendiilor – noțiuni de bază, organizare, instruire personal, planuri, măsuri de prevenire.

Ÿ Protecția împotriva accidentelor CBRN, industriale și a muniției neexplodate.

Ÿ Comunicarea în situații de urgență – dezvoltare abilități de comunicare, proceduri și scenarii de comunicare.

Ÿ Fluxul informațional și decizional în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență – comitete de urgență, centre operative și operaționale.



Ÿ Procesul decizional în situații de urgență.Ÿ Managementul riscurilor în situații de urgență – noțiuni

de bază, analiza de risc, planuri de urgență.Ÿ Apărarea împotriva incendiilor – scenarii de securitate

la incendiu, planuri de intervenție, servicii de urgență voluntare sau private.

Ÿ Reabilitarea elementelor de infrastructură critică afectate de o situație de urgență – metode de analiză, planificarea, organizarea și gestionarea resurselor disponibile, costuri și beneficii.

Ÿ Medicina de urgență – scop, rol, componente, proceduri de intervenție și norme de comportament.

Ÿ Asigurarea protecției psihologice a persoanelor afectate de situații de urgență.

Grup țintă

Grup țintă


și de execuție implicați în funcționarea

Comitetelor pentru Managementul Situațiilor

de Urgență de la nivel central, regional

și județean.





și județean.

53 54

14. MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE

URGENȚĂ



Ÿ Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență – rol, loc, misiuni, componente și organizare, instruire și planuri.

Ÿ Gestionarea măsurilor de limitare a efectelor dezastrelor.

Ÿ Managementul apărării împotriva incendiilor – noțiuni de bază, organizare, instruire personal, planuri, măsuri de prevenire.

Ÿ Protecția împotriva accidentelor CBRN, industriale și a muniției neexplodate.

Ÿ Comunicarea în situații de urgență – dezvoltare abilități de comunicare, proceduri și scenarii de comunicare.

Ÿ Fluxul informațional și decizional în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență – comitete de urgență, centre operative și operaționale.



Ÿ Procesul decizional în situații de urgență.Ÿ Managementul riscurilor în situații de urgență – noțiuni

de bază, analiza de risc, planuri de urgență.Ÿ Apărarea împotriva incendiilor – scenarii de securitate

la incendiu, planuri de intervenție, servicii de urgență voluntare sau private.

Ÿ Reabilitarea elementelor de infrastructură critică afectate de o situație de urgență – metode de analiză, planificarea, organizarea și gestionarea resurselor disponibile, costuri și beneficii.

Ÿ Medicina de urgență – scop, rol, componente, proceduri de intervenție și norme de comportament.

Ÿ Asigurarea protecției psihologice a persoanelor afectate de situații de urgență.

Grup țintă

Grup țintă





și județean.





și județean.

55 56

15. ETICĂ ȘI INTEGRITATE



Ÿ Cadrul general privind promovarea valorilor etice în administrația publică la nivel internațional

Ÿ Corupția – definiții și forme. Ÿ Administrația publică – cadru legal (între normele legale și

cele etice)Ÿ Etica și integritatea funcționarilor publici (principii,

reglementări, avertizor de integritate, coduri de conduită, pantouflage, consilierul de etică, transparență decizională, analiza factorilor de risc și a părților interesate).

Ÿ Activități și zone de risc ce pot afecta integritatea [conflicte de interese(folosirea funcției pentru favorizarea unor personae), cadouri/donații, achiziții publice, discriminare, favoritism, nepotism, corupție]. Regimul incompatibilităților.

Ÿ Etica aplicată/dileme eticeŸ Strategii anticorupțieŸ Management etic în organizație/educația anticorupțieŸ Proceduri operaționale-„Etica locului de munca”Ÿ Standard ocupațional – Expert prevenire și combatere a

corupțieiŸ Plan măsuri de integritate în instituție



Ÿ Standard legal (conformitate) vs standard social (etică) vs standard personal (libera alegere).

Ÿ Standard ocupațional – Expert prevenire și combatere a corupției, ISO 37001 (sistem de management antimită), SCIM.

Ÿ Cadrul general privind promovarea valorilor etice în administrația publică la nivel internațional .

Ÿ Definiția corupției – reglementările naționale și internaționale în materie.


Ÿ Metodologii de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție într-o organizație/instituție; identificarea instrumentelor de combatere a corupției în cadrul unei organizații/instituții.

Ÿ Stabilirea și aplicarea celor mai adecvate metode de contracarare a corupției în cadrul organizației/instituției.

Ÿ Mecanisme de prevenire a corupției în administrația publică (formare continuă, debirocratizare, transparență instituțională, coduri de conduită, consilierul de etică, avertizorul de integritate, pantouflage.

Ÿ Metode de prevenire și combatere a corupției în domeniul achizițiilor publice, în domeniul proiectelor finanțate din fonduri europene.

Ÿ Strategia Națională Anticorupție; Rolul societății civile și mass-mediei în prevenirea și combaterea corupției.

Ÿ Plan măsuri de integritate în instituție. Riscuri reputaționale.

Grup țintă

Grup țintă


publici de conducere, persoane implicate în combaterea corupției.


publică cu atribuții în domeniul eticii și

integrității, consilieri de etică.

55 56

15. ETICĂ ȘI INTEGRITATE



Ÿ Cadrul general privind promovarea valorilor etice în administrația publică la nivel internațional

Ÿ Corupția – definiții și forme. Ÿ Administrația publică – cadru legal (între normele legale și

cele etice)Ÿ Etica și integritatea funcționarilor publici (principii,

reglementări, avertizor de integritate, coduri de conduită, pantouflage, consilierul de etică, transparență decizională, analiza factorilor de risc și a părților interesate).

Ÿ Activități și zone de risc ce pot afecta integritatea [conflicte de interese(folosirea funcției pentru favorizarea unor personae), cadouri/donații, achiziții publice, discriminare, favoritism, nepotism, corupție]. Regimul incompatibilităților.

Ÿ Etica aplicată/dileme eticeŸ Strategii anticorupțieŸ Management etic în organizație/educația anticorupțieŸ Proceduri operaționale-„Etica locului de munca”Ÿ Standard ocupațional – Expert prevenire și combatere a

corupțieiŸ Plan măsuri de integritate în instituție




Ÿ Standard ocupațional – Expert prevenire și combatere a corupției, ISO 37001 (sistem de management antimită), SCIM.

Ÿ Cadrul general privind promovarea valorilor etice în administrația publică la nivel internațional .

Ÿ Definiția corupției – reglementările naționale și internaționale în materie.


Ÿ Metodologii de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție într-o organizație/instituție; identificarea instrumentelor de combatere a corupției în cadrul unei organizații/instituții.

Ÿ Stabilirea și aplicarea celor mai adecvate metode de contracarare a corupției în cadrul organizației/instituției.

Ÿ Mecanisme de prevenire a corupției în administrația publică (formare continuă, debirocratizare, transparență instituțională, coduri de conduită, consilierul de etică, avertizorul de integritate, pantouflage.

Ÿ Metode de prevenire și combatere a corupției în domeniul achizițiilor publice, în domeniul proiectelor finanțate din fonduri europene.

Ÿ Strategia Națională Anticorupție; Rolul societății civile și mass-mediei în prevenirea și combaterea corupției.

Ÿ Plan măsuri de integritate în instituție. Riscuri reputaționale.

Grup țintă

Grup țintă


publici de conducere, persoane implicate în combaterea corupției.


publică cu atribuții în domeniul eticii și

integrității, consilieri de etică.

57 58

16. MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE


Tematica programului de formare

1. Sistemul național de asistență socială.Ÿ Cadrul legislativ în domeniul asistenței sociale.

Principii si valori.Ÿ Beneficii sociale. Clasificare si modalitati de acordare.Ÿ Servicii sociale. Tipologie, modalitati de acordare.

Complementaritatea cu beneficiile sociale.Ÿ Acreditarea si evaluarea serviciilor sociale.Ÿ Statutul si rolul asistentului social in asistenșă socială.

Etica si deontologia asistentului social.Ÿ Rolul comunicării în relația asistent social – client.

Modalități de comunicare.Ÿ Evaluarea inițială și intervenția în asistența socială.Ÿ Finanțarea sistemului de asistență socială din

România.



1. Implicarea și responsabilitățile legale ale autorităților administrației publice locale privind planificarea, înființarea și organizarea de servicii sociale la nivelul comunității.2.Identificarea și evaluarea situațiilor de risc de excluziune socială ale persoanelor/familiilor/grupurilor.3. Elaborarea planurilor de dezvoltare ale serviciilor sociale comunitare.Ÿ Metode și tehnici de comunicare cu cetățenii pentru a

evita riscul de stigmatizare.Ÿ Proceduri elementare pentru identificarea situațiilor de

risc.Ÿ Activarea unei rețele de suport a membrilor comunității în

asigurarea măsurilor de asistență socială destinate nevoilor de bază ale persoanei/familiei în dificultate.

Ÿ Proceduri privind funcționarea echipelor de servicii sociale comunitare integrate.

4. Indicatori și date statistice colectate în domeniul asistenței sociale (inclusiv sărăcia și deprivarea meterială), cu raportare obligatorie pentru INS, Eurostat și MISSOC.

Grup țintă

Grup țintă



locală cu atribuții în domeniul asistenței

sociale.



57 58

16. MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE


Tematica programului de formare

1. Sistemul național de asistență socială.Ÿ Cadrul legislativ în domeniul asistenței sociale.

Principii si valori.Ÿ Beneficii sociale. Clasificare si modalitati de acordare.Ÿ Servicii sociale. Tipologie, modalitati de acordare.

Complementaritatea cu beneficiile sociale.Ÿ Acreditarea si evaluarea serviciilor sociale.Ÿ Statutul si rolul asistentului social in asistenșă socială.

Etica si deontologia asistentului social.Ÿ Rolul comunicării în relația asistent social – client.

Modalități de comunicare.Ÿ Evaluarea inițială și intervenția în asistența socială.Ÿ Finanțarea sistemului de asistență socială din

România.



1. Implicarea și responsabilitățile legale ale autorităților administrației publice locale privind planificarea, înființarea și organizarea de servicii sociale la nivelul comunității.2.Identificarea și evaluarea situațiilor de risc de excluziune socială ale persoanelor/familiilor/grupurilor.3. Elaborarea planurilor de dezvoltare ale serviciilor sociale comunitare.Ÿ Metode și tehnici de comunicare cu cetățenii pentru a

evita riscul de stigmatizare.Ÿ Proceduri elementare pentru identificarea situațiilor de

risc.Ÿ Activarea unei rețele de suport a membrilor comunității în

asigurarea măsurilor de asistență socială destinate nevoilor de bază ale persoanei/familiei în dificultate.

Ÿ Proceduri privind funcționarea echipelor de servicii sociale comunitare integrate.

4. Indicatori și date statistice colectate în domeniul asistenței sociale (inclusiv sărăcia și deprivarea meterială), cu raportare obligatorie pentru INS, Eurostat și MISSOC.

Grup țintă

Grup țintă



locală cu atribuții în domeniul asistenței

sociale.



59 60



Ÿ Managementul de caz..a) Definiție, Funcții, Principiib) Etape (evaluare inițială, evaluare complexă, elaborare PIP, monitorizare).Ÿ Protecția categoriilor sociale vulnerabile.Ÿ Protecția copilului.Ÿ Protecția persoanelor cu dizabilități.Ÿ Protectia persoanelor vârstnice.Ÿ Violența în familie.Ÿ Aplicații în practica asistenței sociale - studii de caz.

17. MANAGEMENT STRATEGIC

Grup țintă


din administrația publică centrală și locală cu atribuții

în domeniul protecției sociale.

59 60



Ÿ Managementul de caz..a) Definiție, Funcții, Principiib) Etape (evaluare inițială, evaluare complexă, elaborare PIP, monitorizare).Ÿ Protecția categoriilor sociale vulnerabile.Ÿ Protecția copilului.Ÿ Protecția persoanelor cu dizabilități.Ÿ Protectia persoanelor vârstnice.Ÿ Violența în familie.Ÿ Aplicații în practica asistenței sociale - studii de caz.

17. MANAGEMENT STRATEGIC

Grup țintă


din administrația publică centrală și locală cu atribuții

în domeniul protecției sociale.

61 62



Ÿ Management strategic – definiții, concepte la nivel intern și European.Managementul strategic al instituțiilor publice. Abordare comparată între managementul strategic și planificarea strategică utilizate în România și alte țări membre ale UE (Franța, Germania, Marea Britanie etc.).

Ÿ Responsabilități în management strategic și planificarea strategică.Ÿ Legătura dintre politici publice, programe bugetare și planificare

strategică.Ÿ Management strategic vs. management operațional. Beneficii și

obstacole în planificarea strategică.Ÿ Ciclul planificării strategice, procese și instrumente specifice.Ÿ Etapa de fundamentare: viziune, misiune/mandat, valori.Ÿ Etapa de analiză a mediului intern și extern: instrumente de analizăŸ Etapa de proiectare: Direcții strategice și priorități, obiective strategice

și obiective operaționale. Definirea rezultatelor așteptate și a efectelor strategiei.Indicatori și criterii de performanță. Legătura dintre obiective rezultate și indicatori.

Ÿ Planul de acțiune. Instrumente de planificare. Ÿ Analiza riscurilor, o necesitate pentru palnificare și definirea strategiilor.Ÿ Sisteme de monitorizare și evaluare a proceselor strategice ale

instituției. Ÿ Dezvoltare sustenabilă- Responsabilitate. Strategia națională de

dezvoltare durabilă.


Ÿ Despre schimbare – definiții, principii, scop. Ÿ Tipuri de schimbare- nevoia de schimbare.Ÿ Viziunea asupra procesului de reformă/schimbare în administrația publică.Ÿ Agenții schimbării, roluri și provocări .Ÿ Sursele schimbării. Necesitatea schimbării în contextul reformei în

administrația publică. Constrângeri și provocări ale proceselor de schimbare.Ÿ Diagnosticarea sitauției de schimbare .Ÿ Analiza forțelor care acționează în contextul schimbării; analiza factorilor

interesați. Ÿ Schimbare și cultutra organizației; schimbarea și structura organizației;

schimbarea și individul.Ÿ Rezistența la schimbare – factorii care determină rezistența la schimbare;

măști ale rezistenței, motive și modalități de abordare.Ÿ Obiective și strategii de schimbare; abordarea rezistenței la schimbare. Ÿ Importanța comunicării în contextul schimbării.Ÿ Implicațiile schimbării asupra dimensiunilor organizației și strategiile

manageriale. Ÿ Modelul Lewin de schimbare organizațională.Ÿ Evaluarea rezultatelor implementării schimbări.Ÿ Schimbare și conflict. Percepții și realități. Metode de prevenire și abordare a

conflictului în instituții.Ÿ Creativitatea si inovarea in procesul schimbarii organizationale.Ÿ Principiile care stau la baza elaborării strategiei de reformă în administrația

publică.Ÿ Strategia de dezvoltare a unei administrații orientate către cetățean.



Ÿ Acte normative privind P.I.C.: acte normative care reglementează sistemul național de protecție a informațiilor clasificate; standarde și proceduri privind protecția personalului din instituțiile în care sunt vehiculate informații clasificate.

Ÿ Amenințări și vulnerabilități: vulnerabilități în domeniul protecției informațiilor clasificate; incidentele de securitate.

Ÿ Securitatea fizică: Practici privind securitatea fizică; Informații clasificate naționale, NATO și UE.

Ÿ Securitatea documentelor: clasificarea și declasificarea, necesitatea protejării acestora; clase și niveluri de clasificare; Reguli de gestionare a documentelor clasificate: marcarea documentelor, redactarea documentelor, evidența documentelor, multiplicarea documentelor, transmiterea documentelor, distrugerea documentelor, clasarea/stocarea documentelor

Ÿ Secret de serviciu și INFOSEC: Particularități în protecția informațiilor „secrete de serviciu”; INFOSEC, AUTORITĂȚI.

Ÿ Criterii de clasificare a actelor administrative – sferă, scop, natură, efecte, domeniu.

Ÿ Pregătire P.I.C.



Grup țintă


structurile de securitate, juriști,

structuri de IT.

Funcționari publici de conducere,

de execuție și personal contractual din

administrația publică centrală și locală

care sunt implicați în procesul de elaborare

a strategiei instituției.






61 62



Ÿ Management strategic – definiții, concepte la nivel intern și European.Managementul strategic al instituțiilor publice. Abordare comparată între managementul strategic și planificarea strategică utilizate în România și alte țări membre ale UE (Franța, Germania, Marea Britanie etc.).

Ÿ Responsabilități în management strategic și planificarea strategică.Ÿ Legătura dintre politici publice, programe bugetare și planificare

strategică.Ÿ Management strategic vs. management operațional. Beneficii și

obstacole în planificarea strategică.Ÿ Ciclul planificării strategice, procese și instrumente specifice.Ÿ Etapa de fundamentare: viziune, misiune/mandat, valori.Ÿ Etapa de analiză a mediului intern și extern: instrumente de analizăŸ Etapa de proiectare: Direcții strategice și priorități, obiective strategice

și obiective operaționale. Definirea rezultatelor așteptate și a efectelor strategiei.Indicatori și criterii de performanță. Legătura dintre obiective rezultate și indicatori.

Ÿ Planul de acțiune. Instrumente de planificare. Ÿ Analiza riscurilor, o necesitate pentru palnificare și definirea strategiilor.Ÿ Sisteme de monitorizare și evaluare a proceselor strategice ale

instituției. Ÿ Dezvoltare sustenabilă- Responsabilitate. Strategia națională de

dezvoltare durabilă.


Ÿ Despre schimbare – definiții, principii, scop. Ÿ Tipuri de schimbare- nevoia de schimbare.Ÿ Viziunea asupra procesului de reformă/schimbare în administrația publică.Ÿ Agenții schimbării, roluri și provocări .Ÿ Sursele schimbării. Necesitatea schimbării în contextul reformei în

administrația publică. Constrângeri și provocări ale proceselor de schimbare.Ÿ Diagnosticarea sitauției de schimbare .Ÿ Analiza forțelor care acționează în contextul schimbării; analiza factorilor

interesați. Ÿ Schimbare și cultutra organizației; schimbarea și structura organizației;

schimbarea și individul.Ÿ Rezistența la schimbare – factorii care determină rezistența la schimbare;

măști ale rezistenței, motive și modalități de abordare.Ÿ Obiective și strategii de schimbare; abordarea rezistenței la schimbare. Ÿ Importanța comunicării în contextul schimbării.Ÿ Implicațiile schimbării asupra dimensiunilor organizației și strategiile

manageriale. Ÿ Modelul Lewin de schimbare organizațională.Ÿ Evaluarea rezultatelor implementării schimbări.Ÿ Schimbare și conflict. Percepții și realități. Metode de prevenire și abordare a

conflictului în instituții.Ÿ Creativitatea si inovarea in procesul schimbarii organizationale.Ÿ Principiile care stau la baza elaborării strategiei de reformă în administrația

publică.Ÿ Strategia de dezvoltare a unei administrații orientate către cetățean.



Ÿ Acte normative privind P.I.C.: acte normative care reglementează sistemul național de protecție a informațiilor clasificate; standarde și proceduri privind protecția personalului din instituțiile în care sunt vehiculate informații clasificate.

Ÿ Amenințări și vulnerabilități: vulnerabilități în domeniul protecției informațiilor clasificate; incidentele de securitate.

Ÿ Securitatea fizică: Practici privind securitatea fizică; Informații clasificate naționale, NATO și UE.

Ÿ Securitatea documentelor: clasificarea și declasificarea, necesitatea protejării acestora; clase și niveluri de clasificare; Reguli de gestionare a documentelor clasificate: marcarea documentelor, redactarea documentelor, evidența documentelor, multiplicarea documentelor, transmiterea documentelor, distrugerea documentelor, clasarea/stocarea documentelor

Ÿ Secret de serviciu și INFOSEC: Particularități în protecția informațiilor „secrete de serviciu”; INFOSEC, AUTORITĂȚI.

Ÿ Criterii de clasificare a actelor administrative – sferă, scop, natură, efecte, domeniu.

Ÿ Pregătire P.I.C.



Grup țintă


structurile de securitate, juriști,

structuri de IT.











63 64

18. STARE CIVILĂ ȘI EVIDENȚA

PERSOANELOR



Ÿ Definirea stării civile și a evidenței persoanelor și identificarea locului și rolului acestora.

Ÿ Istoricul stării civile și evidenței persoanelor din România.Ÿ Caracterele juridice a stării civile și evidenței persoanelor. Ÿ Delegarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă, conținut, consecințe.Ÿ Conceptele de stare civilă, registru de stare civilă (RSC), act de stare

civilă (ASC), certificate de stare civilă (CSC).Ÿ Codul numeric personal (CNP) – generalități, istoric, procedură de

atribuire, înscriere, gestionare.Ÿ Natura juridică a actelor de stare civilă – consecințe.Ÿ Declararea faptelor de stare civilă și operarea modificărilor intervenite

în statutul civil al persoanelor.Ÿ Punerea în legalitate pe linie de stare civilă și de evidență a

persoanelor a asistaților și minorilor instituționalizați în unitățile sanitare și de protecție socială.

Ÿ Modalitățile de punere în legalitate a cetățenilor privind înregistrarea nașterii, cu accent pe noile reglementări în materie de înregistrare tardivă a nașterii, aduse de OUG nr. 33/2016 și de HG nr. 801/2016.

Ÿ Transcrierea certificatelor de stare civilă emise de autoritățile din străinătate.

Ÿ Schimbul de nume pe cale administrativă.Ÿ Ortografierea numelui și prenumelui. Ÿ Organizarea evidenței persoanelor. Înregistrarea datelor privind

persoana fizică și actualizarea acestora.Ÿ Descrierea și prezentarea comunicărilor care se fac pe linie de stare

civilă și evidență a persoanelor. Ÿ Înregistrarea în R.N.E.P. a nașterii; a modificărilor intervenite asupra

datelor de stare civilă; a decesului; a dobândirii sau redobândirii, precum și a pierderii cetățeniei române; a dobândirii statutului de cetățean român cu domiciliul în străinătate; a măsurilor privind interzicerea de a se afla în anumite localități și obligarea de a nu părăsi localitatea; a interzicerii dreptului de a alege sau de a fi ales.

Ÿ Prezentarea noțiunilor cu privire la domiciliul și reședința persoanelor fizice.

Ÿ Eliberarea actelor de identitate titularului, persoanei îndreptățite sau prin procură specială.

Ÿ Activități care se desfășoară pentru eliberarea cărții de identitate sau a cărții de identitate provizorii.

Ÿ Reținerea, anularea și distrugerea actelor de identitate.Ÿ Valența nouă atribuită cărții de identitate ca document de călătorie.

Conținutul, forma și elementele de particularizare ale actualelor / noilor acte de identitate.

Ÿ Explicarea modificărilor legislative pe linie de stare civilă și evidență a persoanelor.

Ÿ Proceduri privind înființarea, organizarea și funcționarea S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P.

Ÿ Comunicarea eficientă la S.P.C.L.E.P. / S.P.C.J.E.P. Ÿ Modalități de îmbunătățire a comunicării la S.P.C.L.E.P./S.P.C.J.E.P.Ÿ Obligațiile care revin serviciilor publice comunitare locale/județene

de evidență a persoanelor în calitate de creatori și deținători de arhive.Ÿ Cum se constituie arhiva. Redactarea, elementele constitutive și

posibilitatea de modificare a nomenclatorului arhivistic.Ÿ Registrul electoral. Numirea și atribuțiile persoanelor care pot opera în

registrul electoral.

Grup țintă


publică centrală și locală cu atribuții în

domeniul stării civile și evidenței

persoanelor.

63 64

18. STARE CIVILĂ ȘI EVIDENȚA

PERSOANELOR



Ÿ Definirea stării civile și a evidenței persoanelor și identificarea locului și rolului acestora.

Ÿ Istoricul stării civile și evidenței persoanelor din România.Ÿ Caracterele juridice a stării civile și evidenței persoanelor. Ÿ Delegarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă, conținut, consecințe.Ÿ Conceptele de stare civilă, registru de stare civilă (RSC), act de stare

civilă (ASC), certificate de stare civilă (CSC).Ÿ Codul numeric personal (CNP) – generalități, istoric, procedură de

atribuire, înscriere, gestionare.Ÿ Natura juridică a actelor de stare civilă – consecințe.Ÿ Declararea faptelor de stare civilă și operarea modificărilor intervenite

în statutul civil al persoanelor.Ÿ Punerea în legalitate pe linie de stare civilă și de evidență a

persoanelor a asistaților și minorilor instituționalizați în unitățile sanitare și de protecție socială.

Ÿ Modalitățile de punere în legalitate a cetățenilor privind înregistrarea nașterii, cu accent pe noile reglementări în materie de înregistrare tardivă a nașterii, aduse de OUG nr. 33/2016 și de HG nr. 801/2016.

Ÿ Transcrierea certificatelor de stare civilă emise de autoritățile din străinătate.

Ÿ Schimbul de nume pe cale administrativă.Ÿ Ortografierea numelui și prenumelui. Ÿ Organizarea evidenței persoanelor. Înregistrarea datelor privind

persoana fizică și actualizarea acestora.Ÿ Descrierea și prezentarea comunicărilor care se fac pe linie de stare

civilă și evidență a persoanelor. Ÿ Înregistrarea în R.N.E.P. a nașterii; a modificărilor intervenite asupra

datelor de stare civilă; a decesului; a dobândirii sau redobândirii, precum și a pierderii cetățeniei române; a dobândirii statutului de cetățean român cu domiciliul în străinătate; a măsurilor privind interzicerea de a se afla în anumite localități și obligarea de a nu părăsi localitatea; a interzicerii dreptului de a alege sau de a fi ales.

Ÿ Prezentarea noțiunilor cu privire la domiciliul și reședința persoanelor fizice.

Ÿ Eliberarea actelor de identitate titularului, persoanei îndreptățite sau prin procură specială.

Ÿ Activități care se desfășoară pentru eliberarea cărții de identitate sau a cărții de identitate provizorii.

Ÿ Reținerea, anularea și distrugerea actelor de identitate.Ÿ Valența nouă atribuită cărții de identitate ca document de călătorie.

Conținutul, forma și elementele de particularizare ale actualelor / noilor acte de identitate.

Ÿ Explicarea modificărilor legislative pe linie de stare civilă și evidență a persoanelor.

Ÿ Proceduri privind înființarea, organizarea și funcționarea S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P.

Ÿ Comunicarea eficientă la S.P.C.L.E.P. / S.P.C.J.E.P. Ÿ Modalități de îmbunătățire a comunicării la S.P.C.L.E.P./S.P.C.J.E.P.Ÿ Obligațiile care revin serviciilor publice comunitare locale/județene

de evidență a persoanelor în calitate de creatori și deținători de arhive.Ÿ Cum se constituie arhiva. Redactarea, elementele constitutive și

posibilitatea de modificare a nomenclatorului arhivistic.Ÿ Registrul electoral. Numirea și atribuțiile persoanelor care pot opera în

registrul electoral.

Grup țintă


publică centrală și locală cu atribuții în

domeniul stării civile și evidenței

persoanelor.

65 64

www.ina.gov.ro

Bulevardul Timișoara, nr. 6, sector 6, București, cod poștal 061328telefon: (0040) 21 31 08 963fax: (0040) 21 312 52 70e-mail: [email protected]


ADMINISTRAȚIE

GRILA PRIVIND PROGRAMELE DE PERFECȚIONAREina.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/grila_prog_per.pdf · 3.3.Legislatia în domeniul resurselor umane 3.4.Dezvoltare personală și eﬁciența

Text of GRILA PRIVIND PROGRAMELE DE...

REGULI DE IGIENĂ PERSONALĂ

Legislatia simplificata

Legislatia Romana in Paralel Cu Legislatia Europeana. Mirea de Albine

Legislatia Si Protectia Muncii

legislatia presei

Abecedar de marcă personală

Suport Curs Legislatia Muncii

Dezvolare Personală-Obiceiuri bune

Curs Legislatia muncii

Legislatia Rutiera 2012

Consiliere și dezvoltare personală

Legislatia Privind Drepturile Pacientilor

Legislatia Privind Protectia Mediului

ECHILIBRUL DINTRE MUNCĂ, VIAŢĂ PERSONALĂ ŞI EDUCAŢIE … · 2018-07-13 · 3 Echilibrul dintre muncă, viaţă personală şi educaţie 103 între muncă şi viaţa personală

DREPT SI LEGISLATIA MUNCII

LEGISLATIA MUNCII

Organizarea Si Legislatia Muncii

AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTAREA PERSONALĂ

Legislatia Deschisa

Curs Legislatia Muncii - 2009

legislatia privind protectia consumatorilor

Spete Rezolvate - Legislatia Muncii

DEZVOLTARE PERSONALĂ...Bibliografie 8 Ghidul profesorului pentru disciplina dezvoltare personală, clasa 5 9 Modulul 1 – Identitatea personală și relaționarea armonioasă 15

Legislatia Mediului

Programele Publice

DEZVOLTARE PERSONALĂ

Proiect Faina-legislatia

Economic versus Juridic in legislatia europeana ... · PDF fileEconomic versus Juridic in legislatia europeana, legislatia fiscala romaneasca si in abordarea Curtii Europene de Justitie

Legislatia Lui Vasile Lupu

Valoare Personală-Credința

Documents

GRILA PRIVIND PROGRAMELE DE PERFECȚIONAREina.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/grila_prog_per.pdf · 3.3.Legislatia în domeniul resurselor umane 3.4.Dezvoltare personală și eﬁciența

Text of GRILA PRIVIND PROGRAMELE DE...