publi cului, l ă r g irea orizontu lui de inte rese a le proiectanp! or ş i edililor , contribu\ia patrimo­niului cultural la cunoaş t erea, ln\ c lcgcrca ş i

aprec ierea istoriei proprii, abordarea pluridis­c ipl i n ară.

Înche ierea 111:111ir csl:lr ilur a ros t mnrcală de v izionarea unor [ilm e şi scrii cil· diapozitive

GRIGORE IONESCU

înfl'\ \ i şlnd vech i cartiere bucureştene, con rti c­lu l vcch i-u ou îu construc \.ia orăşen ească, arh i­l cclura urbană 111cştcşu gărcască şi trad i ţia urbană ln arte le plastice. Fă ră a a fecta sensibi l re \ in crca edi lil or ş i a fac torilor de decizie şi sus \.inule cu Umiditate de presa cotidiană şi

racl inle lcviziunc, cxpozj\.ia şi m esele rutundc

or gani zate ca o CÎNTARE I\ ORAŞELOR RO­MAN IE L s-au bucurat de un rea l succes în rin­dul profes i onişti l or impli caţi , a studcn\ ilur şi a pub l icului avizat.

P E TE!'\ DEREH !'v!A RIUS GALI NESC U

„ARHITECTURA PE TERITORIUL ROMÂNIEI DE·A LUNGUL VEACURILOR"

Sludien•a ş i ln \cle"e rea crea \i c i ar ll ilec­l ura lc lradi\ional c , a ace lui m ediu C'On­

slrni t care n e î n conjură ln ornşe l e ln care n e d c sfi'tşurăm ex istcn \.a, care a ! că tu ie ş l e st ruc­turn sate lor sau care capătă amp loare l11 mari­le ct itori i a le domnitori lor rnmâni, lnsca mn ii a cunoaş te m a i profund is toria ln form e i!· c i c oncr e te el e ma 11 if es t a r c.

/\ ces tui scop i se subordonează recenLul vo­lum a l prof esoru lui Gr igor e Ion escu , Arhitec­tura pe leriloriu/ fiomrini ci de-a /11n g11 l veacu­ri/or, apărut ln Editura Acade mi c i , evl•11imcnl editorial de remarcab ilă semnif ica \ ic. Amp lul studiu p c care profesorn l Grigore Ion escu i i o f e ră atl l spec ialiştilor , cit ş i acelui public inter esat ş i sens ibil inlre cunoaşterea şi lnţc­lcgcrea va lori lor arh itectural e create el e po­poru l ron1ân, con stilu ic un act de cui tun'\ 11 ece­sar civ iliza ţi e i n oa stre coulcmpora n l', dcschi ­ziHor d c ori 1.on tu ri as u pra unui a rlinlrc aspl'C­lclc ce le mai p lin e de se nsuri a le isto ri ci româ­ni lor. Ch·iliza\in uma nă creatoa re rll· istori e şi-n n1alc rializat conccp\. iil c, op\ iun ilc ~ i irkn­luril c eslclicc l11 morlalilăţ i d ive rse. Dinl rc acestea arh ilcrlurn, de la ce le mai mod este Io­cu in\ c pină la maril e ansamb luri monum cn­l a lt• - s i11Ll'lizi n d cunoş li11\ e l c tehni ce cu cc ­rin\.el c unui anu 1n il moci ril' , ·i:1\:i şi de ase 111 c­n cn o an u me in\c lege rc , difl'r it:'\ ele la o epocii la n it a. ele la un spa\.iu geogra fi c la a ll ul. a ex presiv i!:'\ \ ii plaslke - arc capac ilalca de a Lransmile , poat e în 111orlul u l mai di rec t , nwsaj ul c rcalorilor.

Profesoru l Gr igo re Ionescu inlitul ca z:I cu modl'Sl Îl' ca rtea su rlr epl o „rcstruc t urnrl' cu adi\ ugiril c nccesarl'" a vo lum elor pl tb li catc nnlcrior. Arhit ec lu ra pe lcriloriul llom ri niei de-a / 1111g11 I 1Jeac 11rilor rep rezi nl.:'i. i ncon tl' s ta ­hi I, 111 ni mult dcc ît allt. Noul vo lu m este de fnpl o escn\ja lizarc ş i, ln ac e l aşi tirnp , o ad u­<.:crc la zi l' a \ă ele cl' n:cl.ări ş i descop er ir i re­t•e nlc, a prl'OCUp:1rilor de o via\ă al e a11t.ornlui ast re i lncil ori ce refer ire la rece nta apar i\ic în sea nrnii o rc fc rirl' ln nns:rn1bl11 I c rea \ ic i ş t iin­\ il'i cc a prof esorului Grigorl' Ionescu .

Gra l ic indc l1111 gnlc i nc th·iL:'\ \i cl idac lic e pc care a dcsfii şurnt-o, gc rll'raţ ii d e ar hi l cc \i clato­.reazli prnfcsorulu i Gri gore Ionescu c11noaşte rc:1

şlii n \. ifi că ş i ln\.c le gc rea a fccli\':I a arhi ll'cl11ri i rom !\ n eşt. i .

D upi\ studii le ana liti cl' al e lui G h . Balş ş i N. G hik a-Buclcşti, istoria arhit ec turii ii dato­rează prima s in l e ză de ri g 11rnasă \inutil şt iin ţi­fi ci\, prin volu11111I ap:'irul in 19:!7 ş i p rc fa\.al de N icola e Ior ga , l sloria arlii ll'C lllrii rom rin eş t i din ce le mai vechi /impuri pinii /a 11100. P c o tr eaptă sup e r i oa ră cn informaţie ş i aborda re s-a s ilunt tratnl11 I Istoria arhit ecturii î11 llomtl­nia , comp lc lnt c u A rhil ec lura în l?omrinia -perioada anilor 194 4- 1909, a părut î n Ed itura Acad emiei in lrc a n ii 19G3 ~i 1970, li:alat care r cprc 1. intă llllll dintre e ta p e le m ajore a le cvo­lu\,i ei dom eniului istor ic i arhile c lurii.

Strn ctura gen e rală a lu c rări i cc o r ccc nzrtm urm ă reşte pr incipalPll· elap1• a lt· is tori c i pn­pon11l1i r om :în , i11tr-o pe riodiza m nu an \ a lă, r ezu llal<''t d in leg ilii \. il c spec il'i cc clom c11iul11i arh itecturii.

Con cep\ ic i clia c ro11 icc d e a nsamb lu i se supra­p u ne o trata re s in c roni cii, in ca dru l l'i ccă rni

cap ito l, menită sii cv iden\.iezc r c ln\.iil c con stan­te de intc rcondi\.ionarc stabilite 'intre creaţ ia

arh i tectura l ă din Tara Ho111 f1n casci\ , Moldova ş i Transil vania , s111·s:'\ a unită\ i i în clivc rsit.atc cc caracterizează a rhi t ec tura românească.

Volu m11! cl c lrnleazii cu 11n capito l deosebit de însemn a t dedi cat „vrcmllrilor vec hi" (din n eo­i ili c pînă în veacul a l VlII-l ca c.n .) ln care

90

si n l prczen lale vcslig i i Ic arh i lcclura le produ se de ace le civi li za \ ii ca re s-an constiluitca surse in procesul el e gen eză a popornlu i rnmi\ n, atc n-1 ia a u torul ui conce ntrln du-se asupra a rh ilcc­lurii s lal11l11i dac şi a Dacici romane.

Partl'a a do ua este cl cclicală arhi t ecturii populare con s irl cra lă , aşa cu 111 r e iese di n po­ziţ. i a capilol11 l11 i în structura vu l11m11lu i precum ş i d in su btitlu l dat de a ulor. ca s itual:'i ln originile crea ţi e i arh itec tu ra l<' ş i , in acelaşi limp, ca r ep er conslnnl a l conli11 11il ă/ii form e­lor. Înlr -o s tructură nna li tic:1 , a rhitecLura popu­l a ră este privită d in puncte de vedere distinclc: ce l al material e lor şi t eh nic il or de construc ţi e , nuan\ ntc reg iona l. a l fe lur ite lor programe (de la locuin\.ii şi gospodă ri e l a construcţii rl e folo­sinţă co l ectivă) , al procedee lor d e obţi n ere a expresivită ţ. ii. Tra nspare pun ctul de vede r e al autorului cu privire ln perenita t ea arhitectu­rii popu lare a l că re i rilm de in n oirc es te le nt , rc luin d conti nuu proced ee ş i form e lrndi\.io­n a le , într -un aparent con servatorism , precum şi unitatea crca \i e i constructori lor p c î ntregul ter itoriu al \ăr i i, unilutc refl ec tat:'\ alll la n i­ve lu l form e lor , c il şi la ce l csc n\ial. a l op\i-11nii co mun e pt•ntru u11 anumit mori rll' locu ir('. p entru anumite sl rn c turi spa\ ial c.

De un deosebit interes a pare subcnp it olul re feritor la es t etica ar hilcclurii popul a re ln car e autorul , cc rce tlncl modal ilii\ il c Cl' gen c­n·nză c xprcs ivitntca un or conslr 11 c \ ii . conslalil incadrnrca acestora (cvidcnl în mori sponta n . intuitiv) ln s ist em e le de rapoarte ş i proporţii

considerntc, ln ce pind din epoca Rcnaşlcrii , c:i re gui i p cnlru ob\· in c rea .,f'r11111os11/11i arhil cc­/11ra/ ".

Pa r t ea a l rc ia, ce a dcs tin aU'l nrh il ec t1 1rii l'poc ii ml'di l'val c, l'S l c prccedati1 de o all' n t:'1 analiz:l a materia ll' lor şi t ehni c ilor rl c rnnsl rn c­\ ic folosi le de 111eşlc r ii clin \ăril c r o111:1n e : mo­dul d e pun e re ln operă , tipuri le de pa ranw nl.e, punctel e d e sprijin, sistcml'lc ele bo ltire carac­l cristicl'. E ste o aborda re care ilu strea ză pozi­\ ia a u to rului f a \ ă de clo rn cniul atlt el e pu\in slu cl ial a l tehni c ilor rl c execuţi e, dome ni u cu impli ca\ ii m a jore asup ra re zolvări l or spa\.in!P ş i plastice. Gru pate în ca pito lul in troclueth· a l sccţ i un ii cc se rde ră la 1'11Lrcaga l'pocă m e­d ieva lii , probl e me le t ehni ce sl nt privite ntlt d in pun ctu l ele vedere a l p ereni tă\ ii lor el e pr in ­cip iu , c it ş i din ce l a l cv o lu \.i<'i nuan\.atc in Li111p, fa c ilitînd aslf c l ·11q.c lcge rca c l a p e lor de dez voltare a arhi t ec turii.

/\ccslc c lape si n t cuprin se el e a utor î n di a­le c t ica clezvo llii rii istor ice, asa c um si n t e ti ­z ea ză, dealtfe l, ş i subti tl11ril e

0

: „Fazn inccp11-l11 r i lor ", „Cri sta l izarea" , „ Înflorirea ", „ Şco lil e loca le", „Tracl iţicş i inovaţie", „Bnroe11I ş i uni ­fi ca rea form elor păminlcn c". Slnt c vicle nţial c

procesu l el e gen eză a l ar hitecturii nH·clievalc, as imil a rea e xperienţe l or d i11 zone c 11l tnrak 'invcc in at c , s inteza acestora în s lrnctnri st ili s­Li cc spec ifice, p a rticu lariza rea crca ţ i l' i nrhi tcc­lurn lc ln cck t r e i pro v inc ii istorice şi raportu ­r il e d e intc rconcli\· ion::trc ca re a u stat la bn zn tpnstil11irii un e i a rh itecturi unitare.

E poc i i modern e li este r e zc rvntă pa r t ea a patra ci i n luc ra re . A u toru I surpr inele d es l' ă,)11-

rarca procesului ele „rupturii c 11 tradiţia ", surve ni t trepta t, prin asimilarea , lntr-o pri mă

faz:1, a sti luri lor europ en e , c las ic ism ul ş i ro-111anti sm11! 'ln var ianta n eogotică, act ive ini ­\. in l la nive lul form e lor apoi ş i la ce l a l struc­turilor ş i a l compozi ·ţ. iilor spaţ ial e. Extind erea cc lcct ism u!ui curop ea n a l sfi rş i tu lui d e seco l în arhitectu ra con struc~iilor monumenta le soli­citate este aprcc iat:'l ca un fe nome n gen e rat el e comanda soc iaHi a Român ie i rnud crn c, indep c n-

dcntc . ln opoz i ţi e cu această tendinţă o fi cia l ă, a ulornl p rez int:'\ reacţ i a stilului naţional ro­mânesc, a l CT'l. r c i promotor a fost Ion M in cu. Ana li za creaţ i e i lui Ion M incu şi a e lev ilor să i este intreprinsă în spi ri t criti c, autorn l su b liniin d atlt in contestabila inscmnălate n noii or i e nlă ri în dcsehirlcrca căl r e că utarea iclcntit:'\ \ii ln ar hitectură c lt şi limite le in e­rente a le curentului.

E poca eonlcmporan:'\ cs l c divi1.ală în două sec\ iun i. Pr imn , care se re f e ră la per ioada 1918- 19114, urmăreş t e ielc·cn ex is t enţe i a donă ori entă ri în a r h ilcc tura rum:'tn cască: cca a că u­tăr ilor pe linia def in irii sp ec ifi cului n a \ iona l ş i cca a experimente lor modern e. A clona sec­\ inn c , cu subli llul „Soc ia l ism: ulii ila lc, cn n­lilatc, calitate (1945- 1980)". inlcgrea z:'l c rea­\ ia ultim e lor dece nii în evoluţia gc n crahi a arh itcetnrii rom â n eş ti ca o fir e ască conli nunrc a Lradipi lor în conll'xtu l un e i noi com enzi socia le . Sint integrnte !11 acest capitol r ea li ­ză ril e ul t imil or a ni , supuse unui proces sclcc­Liv a l va lur il or , imp l in ind imagin ea a rh itec­turii rom ân eş ti c 11 ce le mni rccC' n t c crea\ ii.

* * *

Ceea cc def in eşte recc11l11I vo lum publi cat ele prof csoru I Gr igorc Jon eseu ( tră sătură , clc­a ltf e l, prczenUi şi ln ee le a n ll'r ioare) cslc faptul că n e a flăm în fa \.a un e i islorii a a rhitecturii e laborat:! el e un arhi tec t ca r e a constr11 it mult s i nu a constrnit într-un sli l istor ic r evo lu t , c i s-a in scris ln t c ndin\.C' lc avansate a le epoc ii resp ective. Esl c firesc, ln consec inţă , ca în abordarea istori c i arhi tcl'luri i să fi e preze ntă

permanent v iz iun ea arhilc•ctului constrn c to r , cunosc:Hor al meşteşugu lui , capab il ele a l n ţ. c­

lcgc sl ru c tura in tim:'\ a m onume nte lor . Este vădiU1 a ceas tă poziţ ie în atcn \i a acordată ma­t eria le lor ş i tehni c ilor ci(: construc ţie, a s iste­m e lor ele acop erire a spa\ ii lor, a evo l uţiei aces­tor sistcml' ln timp . l„:1 ril a redu ce c rea \ ia a rhi­lecturnlă la aspectul t e hni c. a nlornl scsizcaz:1 rolul d e t erminant pc l'H re li d e ţin proced eele de consl ru c \ ic la co nfi gurarea spa\ ii lor ca o rc l'l ccLure n ni velului t e hn ic a l f i ecă r e i epoc i. O astre i de vizi un e p e rm ite ev ita rea e ror ii fr ec­ve nte rle a aprec ia exc lusiv formele p la nului nn e i conslr uc!'ii , p la n car!' !'Slc numai proicc \ ia geornetrică a une i s lru c luri spa \ ia le compl cxl'. în\c lcgcrca aces te i st ru ctmi spaţia l e slă la baza tipolog iilor p c care autorn l Ic p rop un e p entru a numite cpdc i c ur11 ar fi , p c nlru a cla numa i un c ie exempl e, cca a lui Ştefan cel Marc sau Male i Basarab.

în ega lii măsură , unrn'\rinrl obţin erea unei i ma g i 11 i comp le xe , ci ialecticc, a fenom c nulu i a rhitcclu ra l, slnt abordate ş i celela lte c ompo­n ente a le arhitectu rii : J'un c\.iunil c concretizate în programe, ca refl ec ta re a uuu i anum it mod de via \:;\ particul a r izaL sau plastica a rhitcc­lural ii ş i d ecora t i vă, e xpres ie a idea lului est e­ti c.

Capac itatea d e si nlczii dub l a tă de o amp lă

informare , rigoa rea ş liinţ. iri că, unita tea de concepţ i e şi m e todolo g ic ln abordarea întreg ii evoluţii a arhitecturii , expres iv itatea ş i cla­ritatea sli lnlui, toate rnc ca noua lu crare a profesorului Gr igore Ionescu sii se si tu eze prin ­t re acele studii fundam en ta le din domeniu l istori c i a rh itecturii , în treg ind istoria c iviliza­\.ic i rom â neşti cu o imag in e asupra uncia d i ntre ce le ma i în semnate dintre manircstă r ilc sa le . Si ntetizînd experienţa lndelun ga tă a autoru­lui , 'lmbo găţ. ită cu noi informaţii ş i puncte de v edere , Arllit ec lllra pe leriloriul României de-a lung11l veacurilor este o lucra r • de r cfc­ri nţ.ă şi cad ru p entrn noi studii ş i s inteze .

Dr. arh . SANDA VOICULE SCU

http://patrimoniu.gov.ro

NOU DESPRE VECHI

O carte n ouă* . d in dom eniul is toric i a rlti ­t ecturii esk l otdcau11a aş t c ptaltt c u viu

in t eres . încep erea un e i co h·c\ ii , curajul el e a promite

o scrk . constituie o a cl e vă rnt:'\ sărbă toa r e . Muzeul ele ist ori c a l R .S . Ro m â n ia est e ace la

rn rc, cu 111 ijl oa cc le lui modest e - r a ţ ă ci (' c ele al e un e i edituri - , n t• pril ejui eş t e această să rbă toa r e a cultur i i , la ns ind co!P c\ ia „Ansam ­bluri istori c!' a rhitcl"lu rn k " l' U \111 vo lum cl l'S­pr e Bo t oşan i.

Triplul scop urmi't ri l p r in acestr publi ca ţii ,

exp l ic ita t. în p re f a ţ a semn a t ă d e d irectorul muze ul u i , pror. dr . Floria n Ccorge scu , este ce l puţin a mbiţi c s , ndi c:I p c măsura unui putcmi c co lecti v ~ tiir1\ ifi e. c um t rcb u ic s:1 fi e ce l a l mu zeulu i:

„- s<i lnl regeascâ c 111wş lin/c l c 1iri oind rioili ­:a/ia ur ba111i .~ i mra lă a /<ir ii noastre prin da le con crete . . .

- să fJ ll fl(i ln eoidcn/â capacit a t ea a ns<unblu­ril or respec ti 1Jc de a ilustra condi/ii/e polilicc , soc ia le .~ i economice ale unor cpori d ispii ru/ e ...

- sll pu 111i la di spo:i/ ia /'ac tori lor de dcc i:ie 1//1 t ablou f le c îl m a i posibil com p let a l na loril or istorice ş i arl isticr pe ca re Ic s nrpr indc li/I a nsam­IJ/ u . „ "

O nsHl•I d e p un erl' a prnbk m c i nrc un carac­k r d e n out a te in lit l·ra tura noas trrt de spec in­litnlc , p rin p r imu lui :111 sa rn b lului urba n (res­p ect iv rnral ), sp r e d l'OSl' hirc d l' p racti c il e a nte­r ioa re , ca re prezenta u sn u a n a li za u cu precă ­der e m onum ente.

Î n săş i tab la de m aterii a p rimult1 i vo lum d in colcc\ ic l H' nrnl:i in sii c:I acN1sbi cotitură de l'onccp\.ic s-a pulul c fe c: t.u a . Înlr - a cl c vă r , titlu­rile ce lor pal rn ca pito le , d in ca rl' se compun e ltrcrnrea , sin t g ri\ i l oarc:

- ist oricul orn şulu i rn edic \' a l ; - c la p ulP de l' VO lu\ ic nll' cent rului istori c ; - a n a li za vn loril or is tor ice . urban is ti cc s i

arhilectu ruk: · - an a li za tra ns l' orm:lril or sur cri ll• de a n­

samblu I urb a n.

În cad rul un l'i as ll' e l de slruclu r:'\ ri npli ca­li ve a lu crăr ii . bazn docum entarii es t e deoseb it

rle so l id i't , c upr inz ind două c inc imi d in vo lunr ş i fiind com p us:'\ d in :l51 de n o t e ş i 48 de fi ­gur i. Ca de obice i 'in h,1crii ril e E u ge nic i Grc­t:c:anu doc urnc nta \.ia is toric:! l'Stc predomin a n­tă . ceea cc p c rm i l e o conturare mai r ide Iii a im a­ginii ora şului m edieva l, d cc î t cca can: a r re­zulta din s impl a an a li ză a vesti gi il or răm ase .

Pc bn za a ces to r dale se reconstilu ic , p as cu pas , evo luţi a in decursul seco le lor a Botoşnni ­

lor. Est e p reze nt a t:! în să nu numa i dez volta­rea orn şului , c i in trca~a c i condi ţ i o rrnr l' : ir1lc n­s ifit-arca com e r ţtllui medieva l, poziţi a oraşului ln ca drul reţe l e i l ocalil ă \il or cu profil com ct;­c ia l d in aeeastă zon:'i a E urop e i, con stiluiren ~ i c r eş tere a comunit:'\ \ii urha ne, evo luţi a e t­ni că , Sj)l'C ia li zn rca - p oa l e am z ice az i: rl ivc r­s if ic: nr l'n - l'n r li c rc lor orasulu i.

O in lrengii is tori c n ora Şului medi eva l. Dar (•a nu c· s t e n um n i e \·ccat:1 in l cx l. Numărul

ma n • cit· ilu stra \ ii n e racc si't ş i vednn a ievea pr1qi se mnil" ica ti ve a le m oza icului urba n , reda t e - c·u l' Xl'l'.p\ ia ci tor vn pl a nu r i r ed use ln sca ră , ale un or zo n e a le orasului - intr-o lc hni c:1 pe rfec t a da p tn lii rn od uiui d l' multi ­pl ica rl'.

Ccrccli nd a cest (' desen<" m i-n111 p us c itc·vn inlre bii ri , n i că ror ni sp uns rcp rczi n lft o p rn ­lll ernă n , · ii to rnl11i . M:i i11trcham , in pri m ul ri n ei , de cc oare c l:l d ir ih' d l' locuit a u a lil el e pu\ in c l' lc rn cnlc comun e c 11 bi se ri c il e , chi a r ş i in rc zo l vă rik de de ta liu ; sii fi e onrc efl'l't ul ma lcr ia lc lor rl c conslrnc \.ic . a l t chn ic i lor d ife­ri t e util iza l t· în m od firl' sc'I sa u mn i s inl ş i a lte moti ve '! - nu cun osc in s 111"i c i l• nt ă 111 ăs 11 r:'i

a rhil l'clurn b iseri c il or de k mn di11 zonă, pe n­lrn a răspunde . În al do il ea rin d , a r fi de a na ­l izal in cc măs uri\ ca rnc tl'ri s ti cc lc nt:esl or locu ­in\ l' se· rq {:1scsc ş i ·111 allc zone , ş i ln a lte ca ­tegori i de p opul a \: ic urbn nil , dec it com crcin n\.i in slilr i\i . Dn r acest e h1t reh:i ri n u putea u fi. ev ide nt. lii nn rrit l'. in cnd rul lu cr:'i rii com cn­la l e: r:"tsp un sul la ele este d e dom e niul compn­r:i rii cu da le le cc vor rezul ta d in a lt e ce rce tă ri

s imil are . Si\ l ă s:l rn dec i pă reril e p erson a ll'. ma i a h' s ce le cn re nu s i11 t legate 11 cmijl oc i l ci t· carte .

Oi n n ·da C' larca condensat:'\ , da r acces ibili'\, desprin d o se ri c dl· idei ş i su gestii care-m i pa r de o deosebit:'.\ în scmn ă ln tc, parte d in e le p oa t e insufic il' n l sub I in ia l f'.

Astre i. e num erarea a op t monum ente d e cult şi 141 c iv il e p on te con tri bu i ln schimba rea op­ti c ii un orn , car e cr edea u că monumente le oe meritau să i11t.1·c i11 a t e nţi a lu cră ril o r de conser­vnre- rcsl nura re s inl practi c numa i biseri ceşt i : su bso lu r il e bo ltite păstra t e la multe casc p ot dcvl' ni uşo r loca luri de n lirn cnta ţi l' p u b l ic:'i ele o inti m ilnlc ş i cu un spec ifi c el e in v id ia t -cn stl mtt n ·z11m la un s in gur asp ect.

P rob lema pa lri c inlulu i urban d in Botoşan ii se co lului a l X\' 111 - lca. sa u chi nr a l X V II - iea, ri d icat:'! in lunarl', p oa t e gcnf' ra c e rce tă ri corn­para ti w. de ex emplu cu Ci rnpulu ng (Argeş) ~i Flrn~ov ş .a„ sau r ezo lva rea între g ii probl c­nra ti c i n brcs ll'l or , a or gan iz:'\ rii gospod:i ririi oraşe l o r , rnrc s:'\ ev id ·n\i rzc unitatea pr in cli vc rs it a t l' n de z vo lt ă rii \:1r ii .

Lega rea b iseric il or d e co lect i v i tă\ il c bres le­lor , dem onstra t.ii in sl.u di 11 , poa l e c xpli cn lipsa unor cnsc ale IJ res ll'l or, dacă se va doved i , p c bnz:i d e do rnnr cn t c, ut i i izarca p olifunc ţi on a l ă

a bi se ri c il or or todoxe rom l\ n cş ti (b in e i nţ c l cs: cu rxccp ţi a ce lor mărrăsti reşti) , s irnil a rii ce lor ca t o li ce cl in evul med iu, ca re era u ş i să li el e adună ri.

Pc I irr g:'\ ascn1 enca probl e me cu ca ra c te r J'un ­cl am cn tn l. a m orsate l e 111 e ir1ic de stu d iu , m eri ­tul a pli cat h · ii con stit u ie baza so lidă p c ca re o ol' e ră pro i ectanţil or ş i ed ilil or p errlru va lori ­f icar ca moş te n i rii is t or ice a Boloşa rril or , chiar dac:i propune ril e con cr e t e f:kutc vo r fi nmcn­dntc ic i -colo de p roicc.ta rr\ ii in vesti\ ii lor sa u gospodarii oraş ului. care - firesc - pot a vea nite pi't n ·r i.

------- G I I. S l ~ IWSTYI°~N ----

* Eu geni a Gr l·cca nu , A nsamblul urban 111 ell i cval IJo t oş<wi , ed ita t de ~ l u z l' ul dl' is t ori c ni n .s. l lom ;\ n ia. l !J8 1

EXPOZIŢIA „ARHITECTURA VERNACULARĂ DIN ROMÂNIA„ ZORICH, 1982

"[n cndrul ac Li\'il ă \ ii Con1ilclului int. e rrra\i o-" n a i pe ntru a rhit l·cturii ve rri:1 t: 11l a ră ş i a l

schim b ur il or di nln• H . S . 11 om Ani a ş i E l­, · c ţia, c u do i ani in urn1t1 s-a dl'Schi s la B ucu­rc~ ti şi S ib iu l·:xp ozi \i a cil· a rhite ctură \'l' l'll a ­rnl arii c l vl· \i a rr ă .

Ca urmare a n· la ! ii lor d in tre t:c ll• două \ ă ri , :11wl aces tu ( irrtr l' 2-1 ru ai - 2G iuni e) s-n des­c hi s i11lr- u11 cad ru l' csli\' , 'la Urri vcr s ila l ca d in Zliri ch , in im pr,•s iorr anlul ho l a l aceste i prl' st i­g ioasc insti t u i ii de i r 1 văţă m i nt. Exp oz i\.ia ele nrhi lc c tură vc·r rr :i cul nni di n Româ ni a . I.a rea li ­zarea ex p oz iţi e i nu t: o r1 lr i l> 11 il cl irr pa r tl'a Hom :\­ni c i , Corr s il iul Cull11 rii ş i Ed u ca ţi e i Soc ia li ste . Mu zeu I salului ş i d e a rt :I pop u la ră, ia r ci in pa rtea E lvu\ ic i , Muz l' ul de :u lii pop ul a rii a l Uni vcrs i t:'\ ţ"ii d in Zii r ich , Mrr zcul meş teş u guri ­lor d in Basc i, M uze ul în a e r l i lJ l' r d in Ba ll cn­bcr g , se r v ic iul p r n t l'll ex p oz iţii ele arhi tec t unl. n i lnstillr lu lui l'o li t ehn ie cl in Zliri ch. I. a rl es­chi ckr c a u pa rti e ipal pcrson a litii ! i importante el e la i ns tituţ ii le or ga ni zatoare ş i A m basada rn rn ână cli n E lvc! i:i , p ro rcsor i, s l 11 cl c n ţi , spl'­c i n li ş ti , z i a r iş ti ş.n .

Arh i l. l·tl11 rn , ca p a r t(• co111p on e rr tr1 a hnb iln­l ulu i, clei' i 11 c şle J' en om er1e clcoscb il de impor­tan te , ap n rţin i n d m ccl i11l11i cons tru it. ln t cgra t:I arm oni os in a111bi cn lul n n l11 rn l ş i ce l con strni t, a rhi tectu ra es t e un l' lcm c nt cil' cone xi u n e ser­v in d t e x tura ş i Sl l'll cl 11ra a ces l11 in ; in timp cc sl rn ct11rn este în ruporl cu cl C' n s itnt en gosp odă­

r iil or , t e xtu ra se raportca z:'\ la s is te mul de or ga ­n izare a s trăz il or din in te ri orul hnbitatului.

O arr a liz:1 a le ntă a structu r ii con stru cti v e î n ved c r l' a sla b ilirii un e i scil r i de r c ln \. ii a prop or­\ iil or , n ca l it:1 \il or 1" 1111 c \i onn lc ş i cs l eticc ca re

să p erm it.ii sta bilirl'n de tip olog ii ş i ln\ l'lcge rcn spcc il" icul11i nrhi t ccl 11rii un e i \:'ir i ncccs itii 11n s t ud iu d irec t asu pra m o11umc 11 Lc lnr , cn clocu-111 cntc grfti lon rc asu pra c ulturii ş i c iv il iza \ il· i unui pop or.

P orn in d de ln ideea că cx p oz iţ ia va fi v iz i­lnl:1 in cgn l:'i rn :1s 11ră de spe c i a li ş ti , sl1rdcn\.i ş i de nn publ ic rr r nv iza l' , ş i pc nlrn n da o i111 a g ine ns upru va lorii cl cosc b il c a a rbilecl11rii vc rn n­c11l nrc roni â n e ş l i , tc rn ati ca c x poz i\.ie i a 11 rm:i ­ril preze nta rea a t r r i prob lem e ci<· bazt'i :

Ilc lafi:1 dl1111·c s ls hrnllll !J COlll o r!olo!lif•. sorlo-cc•onomi<' ş i m·h l lcctunl . Ace nstă pa r t e i n t roduc ti vă . il11 slra lă pr in

l' o lografii c 11 ti puri de :tŞl ' Ză ri ş i slrn c t11ri el e gosp odă ri i, o ha rtă rcprczcn li n d răsp in cl irca

d iferi te lor calc•gorii el e materi a le fo los ite la rea li za rea const ruc \.iil or p erfect integrate m e­d iului , contr ibuin d la um a ni zarea lu i ş i o seri (• d(• p la rnrri -si l11 a\ ii el e gosp oclilr i i, o f e ră o imn­g inc dl' a nsa mlJlu asupra p e isaj u lui , oc upa \ ii ­lor loc u itoril or ş i rnocl ul11 i lor ck v i a ţ ii.

S is lrnrnl morfolo!l lC , le hni co-s lnw lurnl ş i l'Sle li c al arhllec l.111·11 con stitui e nuc l<' ul el e bază a l c xpoz iţ. i c i pr in in te rmed iul că rui a se pre z in tă uni t nt cn î n d ivers ita t e a arhi t ecturii rom â n eş ti. P rin l' ologra fii nclm irab il e, viz ita ­Lonrl i nt r{t 111 con tacl c u a rhi tectu ra p ictrc i , nrhilecl11ra ll'r111111lui ş i a rhitec tura lutulu i alît el e d il' c ri t c ş i alîl de unitare pc t ot c 11 pr in s11 I l\ omft n ic i .

P e ntru a ofer i o imn g in c ci l ma i comp lc:lii asup rn a ces t e i t em " în l' xpoz i ţic sî n t grupat e desen e ş i J' otogra r ii ilu str în cl t chn ic i Ic el e con­slru c\ ic ş i de d ecorare a le m on ume nt elor, pl a­nu ri d e ca sc , a nexe gospod:'ircşti , bisc l'i ci , po-

duri ş i in sta la \ ii lc hni cc \ :i ru n cşli , rn c nţio­rrin d sca ra de propor\ ii , form a do rnin a nt.il, rit­mul desc hi deril or , run c:ţ iona lilnl ca, spa ţiul dec li v de loc u ire , spn\ inl de rcpn •zcn t an • sau ele lu cru l'lc .

He modl'larea (•011lcmporn1ui a s isl cmului lrndi!ional l'Slc prob lt•ni:1 ca re ir1 chc ic c xpozi ­! ia cu J'ru monsc im a g in i di n salu l ac t ual , ilus­lrincl p r r ocu pa rea dl' a va lori fi ca , c reato r , t ra ­d iţi a a rhi t ectur ii \' e rn a cul arl' d in Ho m il nia .

Î 11 scopul cr r t1 rii nmb ia n\ c i Spl'c il'i cc locu in­\ l' i t raci i\ ionn h• d in l\ 0111 â 11i n ex p oz iţia cu ­prin cl e ş i o sc ri l' ele ob iect e dl' a rl:'i p opnl ar[t : slilp i cil' eas:1, a neaclrn nwnt f• rll· J' c rca s t rii, gri le d iu fi e r rorja l , ci lc va pi ese de mohili C' r , sconr\.c ş i ce ram ică d in d if erit e· reg iuni nlc \ ă rii , d ou ă cos tum e ş.a.

Ti nula ş tiin\. if kă dcoscbi tt'\ a expoz iţie i, sp a \ iul gene ros în care a fost organ i zată, mob i­lie rul l' lega n t , p erfect adap ta t te me i ş i 'inlre­gul m oci de nra nja r c a l obi ect e lor a u contr ibui t la su cce sul dep lin a l nccsl c i mnnif e stă ri cu l­t u ra le r om ân e .~ti orga n iznl c în E l ve ţ ia . D acu la a ceas t a a dă u găm fnplu l că organi zator ii e l­ve ţ i e ni a 11 ti pă ri t un a dmirab il cata log ş i un a fi ş vom in \ e lcgc de cc cx poz ip a va răm l n c î n E lvc \ ia p in ii la sfîrş i l u I a nu lui ş i va fi i tin e ra tă î n alte t r e i m uzee im por ln11 l c d in Base! , B a l lcm­bc rg ş i C cn l'vn .

-----GE OHG " TA STO ICA ----

91

http://patrimoniu.gov.ro